Sunteți pe pagina 1din 204

Adrian' &'Em,a Arp Ban' David .

& Claudts

Ce ii-ar placea $a \itii inainte de nunta?

Ce li-ar fi placut sa fi ,tiut deja, dupa nuntil?

De Claudia & David Arp,

la Editura Scriptum aumai aparut:

Dmgosteu n u esie 0 In iiimplare Bruse au 13 ani Educaiia copilului ncastdmpdrat Pariea a doua a disniciei

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romariiei BAN, ADRIAN

Vreau sa ma casatol'€SC! Adrian & Ema Ban, Claudia Arp. - Oradca: Scriptum, Z007

rS13N 9np.J73-1813-07-3

L Ban, Emanuela U. Arp, Claudia

2655

Vreau sa rna

"' .. "' ,

casatoresc.

Sfaturi practice peniru iineri inainie de ciisdiorie si peniru [amilii tin-ere

Adrian & Ema Ban David & Claudia Arp

Eclitura Scriptum" Oradea

Vreau sa ma ciisiitoresc!

de Adrian & Ema Dan

~i Da vid & CIa udia Arp Copyright © 2007 Adrian & Ema Ban Copyright © 2002 David & Claudia Arp

© 20U8 Edi tura Seri ptum©

str, Lapusului nr. 2R, 410264 Oradea - Bihor Tel/Fax/Robot: 0359-412.765; E-mail: scriptum@scri12lum.to, Pagina web:WWWSQUPTUlyLRO

Prima editie

Toate drepturile rezervate asupra prezentei editii

Grice reproducere sau seleciu: de texte din aceasti: carte

esfe permisii door cu aprohorea fn so-is a Ediiurii Scriptum, Orudea.

ISBN 978-973-1813-07~3

Tiparul executat in U.K

Cuprins

Cuvant inainte, Paul & Delia Negrui 7

Inainte de primul sfat, Adrian & Ema Ban " 9

Inainte de primul sfat, David & Claudia Arp 11

Sfatul1 :

Descoperiti-va asteptarile 13

Sfatui 2:

Apreciati-va diferentele + + •••• 29

Sfaiu13.-

Invatati sa comunica ti .. + + ••••••••••••••••• + ••••••••••••• 49

Sfatul4:

Rezolvati-va conflictele 67

SfatuI5:·

Administrati-va finantele . + •••• ~ ••.••••••••••••••••••••••• 85

Sftltul6:

Rela\ia intima - un dar pentru cei casatoriti + ••••••• 101

Sfafu[ 7:

tnsu~iti-va, rolurile §i responsabilita tile :115

CUpri1'l5

Sfafui 8:

(LicU[aja~i-va unu[ pie altul ~ 135

Sfc1'iuI9:

Pregatiti-va pentru un legamant pe viata . , , . , , 151

Anexa: Sfaturi pentru organizarea nunfii ~ T , • , ••••• 165

E···~ ., 1'-'" ... -'J,' '. '16' 0

xercirn l?rclc':lce .. , , . .. . . ;I'

Cutant inainte

DUlnnez .. ~U e.ste autorul fa~l'li~iei!l. Cand DUln~n~zeu a a,f~mat liTNu este bine ca. omul sa fie singur: am sa-l file un ajutor potrivit pentru el" ('Gen.2 :18), a. sltabillit deopotriva §oi natura ~i cararteristicile viejll de famili ~., Ci3tsatolia bibli.ca este leg,am,anliu] incheiat intre vun singur barbat §i 0 singura femeie de a trai iInplie1unii ca sot §j sotie pana. candmoaJ·tea iii va desparji.

tn acest legama], t sotul §1i sotia se r Iationeaza unu l la altu 1 in dragostc ~i supunere. Apostolul Pavel explica modul :in care dragostea ,§i supunerea se echilibreaza in contextul planului lui Dumnezeu cu familia. (Ef, 5:21-3.3).

Cartea Vreilu Slfl rna ciisatore'Scl ofera tinerilor perspectiva biblica 1::n contextul culturii postmcderne. Cele doua farnilii Adrian & Ema Ban §oi David '& CLaudia. Arp aduc lInamtea Unerilor nu doar principii t oretioe solid ancorate 'in SCl'lptura ci §;i persp ctiva experienjiala a vietti de famili ...

Noutatea cartii ville din aceasta impleti .. re a marturiei a doua familii cu marturia Cuvantului lui Dumnezeu, Cuwntul Domrruluj ~i cu.vantlLd omului cheama tinerii 13. experienta frumoasa a unei vieti sfinte '~i fericite, Scrisa 'intr-un stil placut si accesibil .. lear tea este 01 resursa exceptionala pentru pastori ..

8

Vreau sif rna di.o:;iitoresc!

parinti, invat~Hori, coriducatori de grupuri de stu diu si rugaciune §i mai ales pentru tinerii care doresc sa aiba 0 casnicie frumoasa. Familia Intemeiata dupa Cuvantul lui Dumnezeu are asigurata binecuvantarea aid pe pamant §i rasplata vesnica in glade.

Paul & Delia Negrut Oradea, Septembrie 2007

A

Inainte de primul stat

Adrian & Ema Ban

I~_eea u~ei dirt~ pe ac~~sUi tema. a aI?arut dupa mai ~ulti ani de . interactiune ~l consiliere cu tinerii care se aflau ill prag de casatorie, Munca noastra a constat in a-i provoca sa fie sinceri eu ei insisi In raspunsurile care §i le dati la intrebari specifics legate de viata ~i casatorie. Experienta noastra, ca familie, a contribuit adesea la exemplele folosite, dar am avut ~i noi, fa randul nostru, nevoie de alte mode le, de surse de inspiratie, de altii care sa ne provoace pe noi msine sa privirn mai departe,

De-a lungul anilor, fiecare dintre noi privim la altii cum l§i traiesc viata §i deseori suntem ill cautare de sfaturi, De aceea am conceput aceasta carte sub forma unor sfaturi pe care Ie oferim celor care doresc sa se casatoreasca~i chiar ace lora care sunt deja casatoriti - §i au realizat dH de mult conteaza cum pornesti la drum.

in rea mai mare parte, materialul prezentat aid este inspirat din ceea ce discutam §i dezbatem la Intalnirile de consiliere pre maritala, Ne-am fi dorit ca fiecare dintre voi sa poata participa la un asernenea seminar :in care maimulte cupluri se mtalnesc pentru a discuta lucruri importante eu privire la viitorul lor, Dar poate di unii nu VOl' a Junge niciodata La un asemenea seminar"

10

Vrea u sa rna ciisaioresc!

de aceea am venit in a ju torul vostru ell aceasta carte, Vreau sa ma ciisatoresc!

Impreuna cu Ema continuarn sa lucram eu familii tinere, adica eu eei care dupa casatorie doresc mai mult de la viata, doresc sa traiasca tot mai frurnos si sa aiba 0 casnicie tericita.De aceea credem cit aceasta carte poate sa vina ~i 10 sprijinul celor deja disaturiti.

Spuneam insa di noi, la randul nostru, avern nevoie de sprijin, ajutor si Incurajare. Le-arn primit de-a lungul anilor din mai multeparti §i de la multi oameni, In primul rand; Scriptura este pentru noi Cuvantul lui Dumnezeu pe care ne cladim viata si gandirea. Frumusejea es te ca vedem cum alti oamenl, care sunt in fata noastra, au experimentat acest lucru. Ne ga.nd.im la parintii nostri care ne-au inva tat multe despre viata ~i trairea frurnoasa in casnicie.

David §i Claudia Arp, mentorii nostri, ne-au ascultat §i sfatuit (vorbit sau scris) §i au fost dispusi sa participe la aceasta carte cu propria 101" experiertta §i cunostinte.

Scrierile lui Kent ~i Barbara Hughes, Stuart ~i JUI Briscoe, John ~i Noel Pipper, Selwyn Hughes ne-au fost de un real folos, Dorim sa multumim cu aceasta ocazie cuplurilor tinere ell care colaboram,..pentru dorinta lor de a participa activ la intalnirile noastre fii pentru sustinerea lor;

Multurnirile noastre se iridreapta deopotriva §i catre pas torn Bisericii Baptiste Emanuel din Oradea, pentru oportunitatea pe care ne-au acordat-o sa lucram ell tinerii logoditi ~i familiile tinere, In ITIod special ii . multumim pastorului Paul Negru\ pentru disponibilitatea de a citi manuscrisul acestei carti,

A Dornnului sa fie lauda pentru tot ce El a ingaduit in vie tile noastre!

Adi (1 Ema Ban

Oradea, Septembrie 2007

Inainte deprimul stat

David £1 Claudia Arp

D·· rurnul pe care pa§esc doi tined inainte de casatori€ este presarat en plimbari §i intalniri romantice, conversa pi pline de semnificatie care Ii fac sa se apropie tot mai ll1UH unul de celalalt. Din nefericire, adesea acestea au un final brusc la putin limp dupa casatorie. ~i daca nu imediat dura casatode, atunci aproape sigur odaLacu venirea primului eo pi 1. Dar voi nu trebuie sa ajungeti acolo, lasand zilele frumoase din viata voastra sa devina doar amintiri.

In aceasta carte, Vreau sa mii ciisdtorescl, impreuna cu bunii nostri prieteni Adrian ~.i Ema Ban, va vom spune cum sa va pregatiti pentru casatorie. Toto data, am pregatit si ganduri pentru cei care au facut deja pasul §i se bucura de primii ani de casnicie, dorind ca acestia sa decurga inrr-un mod cat mai frumos ~i placut,

Cititi cu atentie fiecare sfat ~i meditati la el in particular, iar apoi discutati-l impreuna - va va fj de mare folos! Nu va grabiti sa luatidecizii pripite, ci mai degraba dati voie ca relatia voastra sa se dezvolte arrnonios. Va dorlm 0 viata frumoasa §i implinita.

David C1 Claudia Arp

Crea t Falls I Septernbrie 2007

Sfatull

Descoperiti-td asteptiirile

Cdci Eu stiu gandurile pe care le am cu privire la toi, zice Domnul, ganduri de pace: §i nu de nenorocire, ca sa vii dau un vidor §i 0 niidejdc.

IEREMLA 29: 11

Mi-am dorit :mult sa 0 surprind pe Ema in momentul in care o voi cere in casatorie, dar nu mi-a fost deloc U§O~i deoarece avea 0 intuitie uimitoare. Saptamanile treceau, inelul era cumparat, iar eu rna gandeaIH care ar fi momentul eel mai potrivit, In sfar§:it, mi-am ales ziua §i locuL Totul urrna sa se desfasoare intr-o atmosfera linis tita, laun restaurant elegant din orasul in care locuiam. Am dat telefon §i am rezervat omasa, iar acum trebuia sa gasesc mornentul prielnic pentru a-i dezvalui Emei 0 parte din planulmeu. ,,0, da' de ce sa mergem la restaurant vineri sear-a? Chi a!" atunci are loc 0 intalnire eu studentii la care irni doresc foarte mul t sa fiu prezenta, N u putem amana nicicum? De fapt, de ce mergem?" Am simtit atunci 6i tolul se da peste capl §i ceea ce urma sa fie 0 seara de neuitat, a devenit.vin urma insistentelor ei, doar 0 amintire arnuzanta pentru noi, Ceea ce a £acut Cd In acea seara de vineri totul sa fie si mai amuzant a fost faptul ca, dupa ce i-am dezvaluit mo tivul pentru care doream sa" Inergem, gi ea a fost de acord pana La urma sa sarbatorim everumentul, in mornentul in care m-am asezat la rnasa, uti-an') dat searna di 1m] uitasem acasa portofelul. Asadar am avut parte de emotiil

J4

V reau sa mil ttlsli t 0 resc!

Care e povestea voastra? A reusit logodnicul tau sa te surprinda? A fast 0 zi mernorabila, una. pe care nu 0 vei uita niciodata?

Cu toate ca prime le iesiri in doi sunt mernorabile, asa CHIn este §i ziua in care inelul iti este pus pe deget, disatoria nu este un eveniment de a zi. De fapt, disa toria reprezinta 0 ciHa torie de o viata, In aceasta calatorie, fiecare are ocazia sa-si arate dragostea crescanda pentru celalalt, sa lnfrunte viata unpreuna ell celalalt, sa-i fie aproa.pe 1a bine si la greu, 0 casnk-ie 'implintta va aduce satisfactii §i impliniri deosebite.

Probabil di ~i voi va aflati in stadiul prcgatirli pentru 0 viaVi de casnicie, ~j acesta este rnotivul principal pentru care uti fast interesati de aceasta carte. Sa §tip. Ins.:1 di multe cupluri devin neincrezatoare in viitor atunci cand rnariajul lor difera de eeea ce si-au inchipuit di va fi inainte de a spune ucla". Nu este intentia noastra sa speriern pe nimeni, nici sa spulberiim sperantele §i nazuinjele voastre legate de casnicie. Ceea ce dorim este sa Wi ajutam sa vedcti lucrurile a~a cum sunt ~i, mai mult, a~a CUIn at putea fi. Nu de putine ori am vazut tined care intra In acest legamant pe viaVi ell gan,dul di viitorul 80\ sau viitoarea sotie se va schimba dupa ce ei se vor casatori §1 VOT trai astfel fericiti piina, la adanci ba traneti.

fun avut de asemenea cazuri in care cate un cuplu care dorea sa se casatoreasca, dura 0 autoanaliza atenta, a decis di este rnai bine sa nu se mai casatoreasca. Unul din scopurile seminarelor de consiliere prernaritala este tocmai acela de a-i ajuta pe cei doi sa ia 0 decizie buna in ce priveste relatia lor prezenta si, ln acelasi timp, daca cste bine sau nu sa se casatoreasca, Serninarele l~i ofera posibilitatea de a-li reexamina §i reconfirrna decizia de a te dt,sa tori sau nu, Cartea aceasta doreste de asemenea sa te ajute sa iei cele mai bune decizii cu privire la casnicie.

Care au fast asteptarile noastre?

Noi (familia Arp) am pornit pe drumul casniciei noastre vis and ell ochii deschisi §i crezand ca fiecare dintre noi i~i va gasi implinite nevoile In aceasta casnicie. Ne-arn casatorit in anul

S_futull: Descoperi{i-vii a~teptari./e

15

1962r cand eram inca studenti. Lumea era rngrozita de criza militara din Cuba. Rusii trirnisesera rachete pentru protectia Cubei, iar blocada militara americana era pe pozitii, Noi eram studeriti la Iacultali diferite, 'in ora§e diferite - David era 1a Georgia 'Tech in orasul Atlanta, iar Claudia in Athens, Ia Universitatea Georgia. Eram convinsi di daca nu ne casatoream catmai curand posibil, Iumea avea sa sara in aer (datorita razboiului) fJI noi nu am fi avut niciodata sanse de a Ina! f.i sol ~i sotie. Asadar ne-am casatorit. Nu am 3VUt parte de nicio consiliere premaritala, de niciun test sau de vreo persoana cu care sa vorbim deschis, asa cum se poate face In zilele acestea, Erarn pregatiti sa traim alimentati doar de "dragostea" noastra mare.

Dupa ce a trecut luna de miere ~i hormonii s-au mai potolit, am descoperit foarte curand ca ceea ce am crezut despre casnicie nu se potrivea ell realitatea de zi cu zi, David crescuse intr-o familie in care tatal era militar de cariera §i a presuplls Cd §i Claudia este tot d§21 de organizata ca. el, Printre prirnele noastre discutii in contradictoriu, ne-o amintim pe cea legata de modul in care ne aranjam revistele pe masuta din camera de zi, David dorea sa fie aliniate la aceeasi distanta uncle de celelalte, Claudia le dorea Imprastiate pc rnasa, dand impresia unui camin intim si calduros, David le punea in ordine, iar Claudia le rearanja dupa placul ei, Un alt obicei era acela eli urnerasele din dulap Irebuia sa fie la 3 centimetri distanta unul de celalalt - eel putinaceasta era opinia lui David. Pentru Claudia era. suficient di hainele ajungeau pe umera§. Astfel am ajuns repede la concluzia ca fara compromis nu reusim sa mergem mai departe.

Noi (familia Ban) Insaam avut ocazia sa participam Ia un curs de pregatire pentru cflsatorie. Era organizat de College Church d:i.nWheaton, biserica pe care o frecventam in timpul studiilor noastre facute la Wheaton College. Aflandu-ne de doi ani pe rneleaguri straine, cram inca in faza de tranzitie de la arnintirile de acasa la experientele Hoi pe care ni le-a prilejuit cultura americana. Dupa ce am completat individual testul PREPARE (Un test Iolosit pentru aanaliza cateva domenii din viata celor dol, cum ar fi stilul de comunicare, relatiile eu familia, finanjele etc.,

16

Vreau sa mit casiHoresc/

cu intentia de a Ie sublinia celor doi aspectele In care raspunsurile lor difera eel mai mult - n.tr.) ne-arn mtalnit cu coordonatorul acelui seminar, Pastorul Mark M. Ne-a citit rezultatele §i ne-a spus di a titudinea pe care 0 a veam fala de bani constituie cea mai mare discrepanta. Dar.fiindca noi eram con vinsi ca ndragostea acopera totul", am pus 0 parte din acel rezultat pe seama limbii §i a diferentelor culturale, V<JITl reveni asupra acestui aspect mai pe larg in capitolul dedicat finantelor,

$i ne-arn disa.torit. Nu ne-a luat prea mult sa ne dam searna cat eram de diferiti in. ce priveste preferintele noastre. Adi a avut un tata foarte indeman a tic, gata oricand sa repare tot ce era stricat in casa, Ema prefera ca Adi sa. cheme instalatorul sa repare conducta, iar el sa petreaca timpul ell ea, asa cum 11 vazuse pe tatal ei facand de-a lungul anilor; Adi vedea banii din perspectiva cuiva care a lucrat dejacativa ani buni, Erna era inca studenta,

in cartea sa Casn ide sfanta, Gary Thomas spune ca Homare parte a nernultumirii pe care 0 experimentam in casnicie este provocata de faptul ca asteptam prea mult de la ea. Unii dintre noi pretind prea mult de La casatorie. Dorim sa. ob tinem cea mai 'insemnata parte de irnplinire in viata din relatia eu partenerul nostru, Tar aceasta inscamna ca cerern preamult."'

Care sunt asteptarile tale de la casatorie? lata cateva raspunsuri tipice:

*. A§tept ca viitorul meu sot sa Ina inte1eaga ~i sa rna. incurajeze intotdeauna_

;1: Astept sa fiu rntotdeauna fericit/Iericita.

::.k Problemele pe care le am acum vor disparea dupa ce rna casa toresc,

* Vorn fi intotdeauna deschisi unul Cll celalalt §i as tfel VOID evita conflictele rna jore.

*. Treburile gospodar~§ti nu vor cauza disensiuni, deoarece l:ntotdeauna le vom :imparti "frate§telf•

* Astept ca sotul/sotia mea sa rna implineasca pe deplin si sa-§i doreasca intotdeauna ce imi doresc eu.

* A~tept sa aiba incredere in dragostea mea. ;to Astept sa-mi ia In considerate parerile.

:~falul 1: Descopertii-u; a~l:eptiirilc

.1.7

;k. Astept sa-Uti faca mereu surprize ..

* A~tept sa se poarte intotdeaunafruffi.os cu mine 'In public,

;J;. Astept sa fie la fel de responsabil ca mine in domeniul financiar,

Dupa cum va puteti da searna si singuri, cei care se casatoresc ell acest gen de asteptari .ajung sa fie foarte dezamagiti, deoarece l~i dau seama destul de repede en partenerii lor de via-til nu pot sa se ridice la nivelul asteptarilor pe care le au ei. Asadar ... este foarte important sa vorbim despre aceste asteptari, Este gren sa le Iacern satisfacern chiar si atunci cand sunt verbalizate, ~i cu atat mai greu atund cand nici macar nu le stim inainte de casatorie.

De ce te casatoresti?

Este 0 mtrebare simpla, dar plina de semnificatie. Cu toate acestea, putini suntaceia care i~i pun intrebarea inainte de casatorie (multi se intreaba dupa ce se casatoresc, dar eli 0 mica modificare - .de ce rn-am disatoritll?). ~i mai putini sunt aceia care cauta cu sinceritate raspunsul. Exista lotusi 0 minoritate care gaseste un raspuns cu care va ramane pfina la sfarsitul vietii, De ce este asa de greu sa raspunzi since! 1a aceasta intrebare, iar apoi sa lasi timpul sa-ti confirme daca afost sau nu cored acelraspuns?

De fiecare data cand tine:m un curs de pregfHire pentru casatorie, cuplurile care Yin au una dintre urrnatoarele reactii La aceasta intrebare:

* Ne casatodm pentru ca ne iubim,

*' Mil casatoresc pentru ca am. gasH persoana potrivita, * Cred di voi fi implinit 1:n viata. linga el sau ea.

;k ,..lndi nu ne-ampus aceasta intrebarel

Sunt doua aspecte irnportante care trebuie luate in considerate aiel. Primul este legat de raspunsu] oferit. Cu toate di intrebarea ii este adresata fiecaruia individual, multi ofera un raspuns comun (~i de obicei dear unul dintre cei doi raspunde), lucru care ne face sa urrnarim cu mai multa atentie accl cuplu,

l-am mtalnit pe Marius §i Camelis in urma cu ca.t;iva ani in

.18

It: . .. . .. ~. ~ . ~ it. .. 1 If reau sa rna casai oresc ..

cadrul cursului de Consiliere premarita Hi pe care il tinem la not in biserica in Hecate an. Erau foarte atenti la prezentarea noastra, Dar ca sa lntelegeti mai bine contextul, rnai precizam inca un aspect Iegat de ei: a tunci cand am discutat des pre calendarul 'intalnirilor, lui-au spus cit ei nu vor putea veni la aceste serninarii, deoarece slujbele lor nu le permit acest lucru. In calitate de coordonator, le-arn spus ca desi imi pare rau, nu V001 putea schimba datele si orele Intalnirilor. Apoi i-am intrebat doar cand va fi nunta lor. Mi-au spus data nuntii, dupa care i-am Intrebat: daca au sau nu de gand sa fie prezenti la ea. Foarte mirati, mi-a u ras puns: "Sigut Cd da!" "Dadi. este importan t sa fiti la nunta, oare nu. credeti di este important ~i sa va faceti timp pentru cateva Intalniri ell prilejul carora yeti putea sa discutati in Iiniste despre ceea ce e foarte probabil sa se deruleze pe parcursul rnultor ani de casnicie?" N-au ra.SpUDS atunci, dar au fost prezenti la prima intalnire, §.i erau numai ochi §i urechi in timpul prezentarii noastre. La urrnatoarea inUHnire, cand am cerut ca fiecare cuplu sa ne spuna care este raspunsul lor la InlTebarea de mai sus} Marius ne-a rnarturisit urmatoarele: ~jntruna din serile tree ute r In -arn dus sa-mi astept logodnica du pa serviciu §i am gasit-o pLingand. Am crezut di. a avut probleme Ia lucru. Spre mirarea mea, mi-a raspuns di nu, dar ca a realizat ca nu avea inca un raspuns multumitor la intrebarea «De ce rna casatoresc?»M

La aceea~i mtrebare. Andrei si gtefana ne-au raspuns cu deplina incredere urrnatoarele: uN e casatorim pentru di ne iubim §i suntern convinsi ca vorn :fi fericiti impreuna." Ambele cupluri se aflau in fata aceleiasi intrebari, dar aveau reactii diferite, asteptari diferite.

Intrerupe putin lectura eartU si completcaza cu propriile tale . t f ti

cuvinte anrmaua:

Ma casatoresc pentru ca ~ ~ ~ .. ~ .. _ _- __ .

Sjaful .1: Descoperiti-o« u§/epliirile

19

Nu este nevoie sa te opresti cand ai umplut spatiul alocat aici, Daca ai nevoie de ami mult spatiu, ia a alta foaie de hartie §i continua-ti acolo raspunsul, Apoi, piistreaza foaia §i revino asupra raspunsului tau dupa cateva zile sau saptamani. Esti de acord CD el? S-a schimbat ceva intre timp? Daca da, pune pe 0 foaie de hartie toate raapunsurile noi, Fa acest lucru de cateva ori, dar nu uita ca sinceritatea ell care vei aborda acest subiect va avea 0 influen ta. majora asupra raspunsurilor tale.

Dorim sa men tioniim. aid di majoritatea tineriior raspund la aceasta intrebare doar din perspective fericirii personale, Exista oare cine va care nu-si doreste fericirea ~:i implinirea in viata? Aceasta este 0 intrebare legitima pe care am auzit-o de multe ori, Orice om normal va dod sa. fie implinit §i fericit. Prill urmare, e timpul S8. mentionam aldoilea aspect important, legat de scopul ca satoriei, Asadar,

Care este scopul casniciei tale?

Unii vor tinde sa spuna ca nu exista vreo diferenta iritre aceasta intrebare §i cea anterioara legata de rnotivul casatoriei, Ei bine, se prea poate ca. la inceput diferenta sa nu fie vlzibila, Pentru a puncta aceasta difererita vom Iolosi urrnatoarea relatare.

Unul din lucrurile care Ii fascinau pe copiii nostri pe let varsta. de 3-4 ani a fast gara din Oradea §i trenurile care vcneau §i p lecau, Ori de ca te ad aveam ocazia, 'ii Iuam cu mine la gara pentru a Ie urmari, Aceasta era si perioada 1Jl care parintii Emei ca.!atoreau Irecvent eli trenul, un motiv III plus de a-I Ina §i pe copii la ga.ra. Aflati pe peronul garii auzearn adesea 0 voce care anunta plecarea sau sosirea vreunui tren, Capiii puteau auzi Gue erau directiile din care veneau sau in care plecau trenurile .. preculn ~i nurnele oraselor prin care treceau, Mai apoi vede,~u turn trenul ig,i facea aparitia in gara dintr-o anume directie. In minutele urmatoare, erau anuntate alte trenuri care veneau fie din aceeasi directie, He din alta directie, Era destul de usor sa le explic de ce trenuI de Is. Arad ville din partea stanga a gaxii iar eel de la Bucuresti vine din dreapta, A fast mai greu sa inte1eaga

20

Vreau sa rna ciisiitorescf

i.nsa de ce trenul de la Suceava venea din aceeasi directie cu eel de la Bucuresti, De fapt, ce a fast mai greu sa inteleaga era ca Bucurestiul estc de parte de Suceavasi totusi, trenurile din cele doua directii ajung la noi In garf! din aceeasi directie. Acest lucru se datoreaza unei despartiri de linie, undeva In dreptul orasului Cluj.

Atunci cand te inlrebi de ce te casatoresti nu faci altceva dedit sa iti aduni gandurile §i dorintele intime §i sa In cerci sa identifici care sunt motivele fundamentale pentru care vrei sa te casatoresti, La intrebarea I,Care este scopul casatoriei voastre?" ~ raspunsul tau este pus fala in faia ell raspunsul viitorului tiiu partener, Daca la prima Intrebare 11 se of era libertatea de a-~i explora adancurile mintii §i inimii, §i chiar €§ti invitat sa fad asta, acum nu fad altceva dedit sa rea lizezi in ce masura nazuintele

,

tale se Impletesc eli cele ale persoanei iubite. Care este de fapt destinatia ta si care este destinatia ei? Simplu, nu-i asa? Pentru unii este mal simplu decat pentru altiiDar nu de putine ori am vazut cum un raspuns simplist dat inainte de casatorie, §i care nu a luat in considerare T;bifu.realia"; a condus mal tarzitr 10. '/deraieri" dureroase platite cu un pret urias,

N e aducem aminte de UHCU plu ai carui membri, Intre bati individual cum vad casatoria eu celalalt, au raspuns astfel: El 0 vedea pe Iogodnica lui devenind 0 buna bucatareasa, gospodina §i mama (a eel putin 4~5 copii), dedicate in totalitate cresterii copiilor lor, Cat despre fa til, ea §i~a exprimat gandurile §i nazuintele In termenii reusitei in cariera, ai impartirii tuturor sarcinilor in mod egal intre ei doi §i in cei ai cresterii §i educarii copiilor (i§i dorea cel mult doi), Raspunsu I eelor doi la intrebarea noastra avea deja izul distantarii, al ginelor care urmau sa se bifurce curand. Multi nu dau importanta acestor lucruri pentru d1. sunt prea. ·indragostiti unul de a ltul sa U pun pe primul loc anumite interese, cum ar fi: fITrebuie sa rna marit acum, altfel viata mea se duce de rapa", Acest gen de raspunsuri face parte din categoria r,mirajului celui necasatorit", adica oglindesc tendinta pe care 0 au unii de a crede en tot ceea ce au nevoie es te sa-§i gaseasdi "a.leasa" sau ualesuyf §i. toate celelalte problems se vor rezolva de la sine, I,Singuratatea, nesiguranta §i ingdjodiril€

Sfatul 1: Descoperi#-vii a§teptiirile

21

lor cu. privire la propria valoare - toate aceste lucruri, si nu numai, se vor topi ca prin farmec in focul pasiunii rnaritale".'

Fa acum din nou 0 scurta pauza si completeaza spatiul lasat liber cu cuvintele tale: Scopul casatoriei noastre este:

(El scrie)

-----------------

(Ea scrie)

Bineinteles cii sunt cupluri care, constient sau nu, reusesc sa-§i stabileasca un fir rosu diliiu.zitor pentru casnicia lor, un scap suficient de dar pentru a putea merge impreuna Inainte. Ne amintim de Gelu §i Diana, care in urma semlnarului nostru §i dupa 0 verificare individuals sincera a scopului casniciei, au ajuns la conduzia ca este bine sa meargii 'inainte - cii scopul unuia este alat de apropiat de at celuilalt mdil cele doua se contopesc §i formeaza un scop comun.

Care sunt asteptarile tale?

va identificati ell exemplele §i afirrnatiile de mai sus? Primul set de mtrebari pe care i1 veti. avea de completat impreuna ca aplicatie practica (tema de casa) dupa citirea acestui capitol va va oferi prilejuI de a asterne pe hartie asteptarile voastre §i. de a discuta aspectele care vi se par cele mai importante. Cand Dana. si Mihai si-au comparat lis tele, au vazut cat de diferite erau asteptarile lor. Pentru ea, Itllb.ra~.area era foarte importanta. De fapt, fara aceasta, s-ar fi topit, Pe de alta parte, pentru Mihai era important ca ea sa se accepte asa cum este, lucru care nici nu a aparut pe lista ei. Compararea listelor inainte de casatorie a fost de mare folos, Au inteles ea va trebui sa depuna efort pentru a-si ajusta asteptarile. De asemenea, casnicia lor urrna sa fie mai bogata dad! erau luate in considerate asteptarile amandurora. Mihai a inteles dorinta Danei .. iar 'Dana a apreciat parerea lui sincera §i s-a vazut pe sine lI1sa§i cu alp ochi,

22

Vreau st'i nul casiitoresc!

T.Ja randul vostru, §i voi puteV sa beneficiati de pe urrna acestui exercitiu, intelegandu~va aspiratiile, visele siasteptarile, adesea atilt de diferite uncle de celelalte, cu atat mai mult ell cat aveti posibilitatea inainte de a va casatori.

Daca su nteti deja logoditi, rugaciunea noastra este ca, pe rnasurs ce vetm parcurge 'Intrebari1e de la finalul fiecarui capitol, sa ajungeti sa Vd. cunoasteti ~i sa va intelegeti mai bine unul pe celalalt, Acest lucru va va fi de mare folos, mai ales dupa ce yeti spune "dafJ. Daca rru sunteti logoditi, ci doar intr-o relatie serioasa de prietenie, speram ca aceste exercitii sa va of ere prilejul de a descoperi aspecte noi pe care nu le-ati discutat _pana acum si sa "1\ fuca sa vedeti simai dar ce decizii trebuie sa luati pe viitor,

Dar Inainte de a trece la intrebari, sa ne uitam putin la trecut si Ia rela tia de care va bucurati TIL prezent.

Amintiri de neuitat

Haideti sa calatorirn putin pe taramul amintirilor §i sa ne oprim la ziua in care v-ati cunoscut. Va mai aduceti aminte uncle erati?Noii familia Arp, nu vomuita niciodata ziua In care am facut cunostinta.

Eu aveam 13 ani, iar David, care a yea 15, m-a aruncat in piscina cu hainele pe urine! Ei bine, TIU a tunci ne-am indragostit, ci la diliva, ani dupa acest incident, cand eu am terrninat liceul, David si-a petrecut prima lui vara ca student la bunica sa din Ellijaz, oraselul din nordul statului Georgia, uncle am crescu t eu, a cunostinta comuna ne-a prezentat unul altuia, §i a fost aproape dragoste la prima vedere (daca nu tineln cant de prima "intillnrre" ~i de hainele ude). David era acelasi Hiniir impulsiv, dar ~i dragastossi iubitor de aventura. Pe lilngti toate acestea, era

t d -, stuc entl

Pentru David} vivacitatea Claudiei, dragostea ei de viat.2t §i sclipirea din ochi au fast irezistibile. Dupa trei saptamani am inceput 0 prietenie de lunga durata §i nu ne-am mai uitat niciodata inapoi (si nici la a.l~.ii).

Este bine din cand in cand sa va uitati in urrna ~i sa va amintiti

:SF1/ u I 1: Descoperiji-vii a~t:epMrile

ziua In care v-ati :indragostit unul de celalalt, Amintirile ne ajuta sa intelegem dH de importanta este casatoria si motivele pentru care ne dorim sa creased. §i sa devina tot mai frumoasa,

Sarbatoriti prezentul

Din experienta celor peste 25 de ani de lucrare in cadrul familiei, noi, familia Arp, am observat adesea ca tinerii logoditi isi petrec 0 buna parte a timpului planificand ziua nuntii, Din pacate, de multe ori, aceasta preocupare intensa ii duce la epuizare, cei doi nemaiavand energia necesara pentru a-§i dadi §i consolida relatia. De aceea, le adresam trei 'intrebari care sa ii ajute sa aprecieze relatia lor din prezcnt.

Prima intrebare este Icgata de aspectele pozitive ale relatiei: ;,Ce este extraordinar in relatia pe care 0 avem acum?" Acestea sun! atributele pentru care tre buie sa fi~j_ multumitori acum, Probabil va straduiti din rasputeri sa 'va exprimati deschis sentimentele, san sunteti mereu gala sa-i spuneti celuilalt un cuvant de incurajare. Ambele sunt nemaipomenite!

Maria si Gabi sunt Iogodip. Cand le-arn pus aceasta rntrebare, iata ce au. raspuns:

;t;:. Avem interese similare.

;_k. Credinta in Dumnezeu este foarte importanta pentru amandoi,

* Ne simtim bine unpreuna, ne distram ~iInpreuna.

~. Suntem deschisi unul ell altul in situatiile dificile prin care trecem si ne ajutam unul pe altul sa le rezolvam,

A doua intrebare pe care 0 puneln; este aceasta: .Ce merge bine in relatia voastra, dar ar putea merge si mai bine?" Un lucru pe care I-a mentionat Maria este lipsa de promptitudine a lui Gabi. Cand il roaga ceva, adesea el are nevoie de cateva minu te pentru a-i putea raspunde, Fiind 0 fire analitica, Gabi nu intelege de ce Mariei it tre buie un ras puns imediat,

A treia intrebare este legata de nevoia de schimbare: !ICe

24

Vreau sa ma casiiteresc!

anume ar fi bine sa schimbati la relatia voastra pentru ca aceasta sa mearga §i mai bine?" Gabi a Inteles di daca ii aduce mereu aminte Mariei di are nevoie de mai mult timp pentru a-i da un raspuns, iar Maria lucreaza la rabdarea ei, probabil tensiunea va scadea in intensitate.

Cu privirea inainte - sarbatoriti viitorul

Pe tot parcursul acestui capitol, am mentionat adesea nevoia de-a avea un scap al casniciei, 'Din experienta noastra, multe cupluri anticipeaza acest scop, precum §i realizarea lui in viitor, Asadar, acum estemomentul cel mai potrivit pentru a parcurge pasii care sa va asigure un viitor bazat pe principii solide.

Cu caliva ani in urma, am facut un sondaj de opinie si am descoperit trei clemente COITIUne pe care le ave au. cuplurile disatorite de mai multi ani ~i care se bucurau de vitalitate §i 0 dezvoltare armonioasa. Elernen tul de importanta majora era relatia dintre ei, amandoi acordand mare atentie acesteia. Pe locul al doilea se situa dedicarea lor pentru imbunatatirea relatiei §i disponibilitatea de a efectua schimbarile care se cere au facute din cand in cando Iar In al treilea rand, aceste cupluri erau mereu interesate sa se implice in activitati comune,

Puneti relatia voastra pe primul loc

IIDar e de la sine jnteles ca. asta facern!" I ne-ati raspunde acum, Da, e adevarat, Insa l1.U uitati Cd dupa ce yeti spu.ne {fda", viata continua pe faga§-ul ei §i vor aparea slujbe interesante, copii care cer atentie pe parcursul celor 24 de ore .. hobby-uri atractive, sau diverse oportunita]i de slujire in cadrul bisericii din care faceti parte. Toate acestea se' vor "bateiJ pentru timpul VOSITu. Pe parcursul casniciei voastre, va trebui sa faceti efortul de a "Va concentra atentia unul asupra altuia si, mai mult de-atat, de a vii asigura zilnic 0 relatie sanatoasa pe verticala.

Majoritatea celor casatoritl de putin limp ne-ar da dreptate. losa uneori, ell trecerea anilor, lucrurile iau 0 alta turnura. Dragostea iti cere multa atentie. In acest context, poate fi

5 Ja tu i 1: Descoperiii -vii tl§ tepiarile

2S

asernanata eu 0 jongierie: unele lucruri le putem tine sub control, cu. altele trebuie sa jonglarn. Canditi-va la prezent, Daca cineva ar analiza relatia voastra si ar "desface-o'l strat ell strat, dand la 0 parte activitatile 1n care sunteti irnplicati, ce ill gasi dedesubt? va. simtiti responsabili de felul cum va petreceti timpul? Sunteti gata sa renuntati in Iavoarea ce1uilalt?

Dedicati-va cresterii

o casnicie de sucres implica 0 dedicate activa cultiva . .rii ~i dezvoltarii relatiei dintre cei doiv Daca nu va dedicati acestui lucru, veti renunta rnult prea u~or cand apar prime le problerne. Chiar §i rei proaspat casatoriti §tiu ca ele apar uneori in primele zile de dupa nunta. Ti")ti trecem prin perioade mai dificile 'in casniciile noastre, dar diferenta dintre 0 casnicie solida §i una mai putin solida (sau subreda) a constituie rnodul in care cei doi se dedica cresterii §i aprofundarii relatiei Lor.

Aceasta dedicare implies mult mai mult dedit sirnplul fapt di stam nsub acelasi acoperis" la bine ~i 1a greu, Apare de asemenea o Implicate activa in problemele noi care se ivesc In viata ce luilalt. Ne aducem amin te de Elena §i Calin, un cuplu eu care am petrecut mai mult timp discutand despre aceste aspecte ale casniciei, ,;De~i s untem disatoriti nurnai de trei ani, ne-am schimbat mult amandoi. Daca VOITI continua acest proces de schimbare, mi-e teama di peste alti trei ani nu vorn mai avea multe de impartit" - ne-a marturisit Elena.

Nu putini sunt cei pe care ii incearca acelasi fel de sentimente, Am, observat adesea di aceia care nu sunt dedicati cresterii impreuna vor avea 0 casnicie mediocra. Din pacate, desi au avut multe interese comune La inceput, fie nu au fost atenti cu timpul lor, fie au renuntat (motive se gasesc Intotdeauna) sa mai petreaca un timp de calitate impreuna, De cele mai multe ori, totul incepe cu 0 decizie gre§ita. Noua, familiei Ban, ne place sa facem 0 analogie intre 0 cladire fJ:i 0 casnicie, atunci cand ne adresam cuplurilor care participa la seminarele de consiliere premaritala, Ce se IntampUi eu mica fisura din perete careia nu i se da atentia cuvenita? Se repara de la sine?Nu), niciodata. Ci cu

26

Vreau sri rna disatoresci

cat fisura va fi reparata mai repede, cu atat reparatia va fi gata mai repede si costurile VOl' fi mai mici. Dar ell cat vafi neglija ta mai mult timp, en atat reparatia va dura rnai rnult §i costurilc VOl' fi ITLai mari, Tot asa ~i in familie: en cat acorzi mai deVrenl€ atentie problemelor §.i diferentelor de opinie, cu atat acestea vor fi rezolvate mai usor ~i nu se VOl' am plifica, Ridind acest lucru, mai eviti un pericol: acela de a nu se ajunge in punctul in care sa nici nu mai merite sa repari fisura, intrucat peretii opusi sunt deja la pam ant..

Fiti una

Cei carp inteleg ca leganlan tul Ior este unul de durata, ~i nu demoment, sunt cei care gasesc cheia succesului in casnicie. Asa CUITI depunern efort pentru a fi mai buni in plan profesional, ni se cere sa fim gata sa facem la fel in cadrul familiei. 'Din pacate, ne lovirn zilnic de aspecte care concureaza la atentia noastra, I:nsa acestea trebuie evitate cu orice pre], Daca am fost In pragul epuizarii fizice datorita unui proiect la care ne-am angajat pe langa slujba pe care 0 avem, va trebui sa tinem minte di va fi mai bine ca data viitoare sa. SpUnelTI "nu" (mai U§OT de spus decat de facutl), Cand va Yeti afla in fata unei decizil, fi~i ga ta sa va puneti urmatoarea intrebare: ".Ne va apropia acest lucru unul de altul, Hind in armonie cu dorinta noastra de a fi una)" sau va duce la di I:- t 7' /I 1D I . ~ ~ t~' . It i' ~ t ~

IS rarr .are . .e mu te on a mvata sa SpUl IInu e 0 aaevarata

binecu vantarel

A1TI fost si noi (familia Ban) in situatia de a spune fJnu" de cateva ori, dar ne aducem eel mai bine aminte de una. dintre imprejurari. Era in luna noiembrie a.anului 2002, ell cateva saptamani inainte Craciun, in vara acelui an, desi avearn un bebelus de trei luni ~i un baietel de nici dol ani; am decis sa zugravim camerele casei noastre. Vara a trecut destul de re pede si, la oboseala acumulata stand noptile Hinga micutul Thomas, am adaugat §i stresul provocat de aceste lucrari §i de permanenta alergare dupa materiale, Se facuse octombrie, iar proiectul n u era inca finalizat. In tot aces t timp, Adi s-a intre bat CUJU ar Ji sa profile de' faptul ca aveam oricurn muncitoriin casa

Sjui.HI 1;· Descoperiti-oi a~tepliirile

27

~i sa-§i fadi mult-dorita mobila de birou. Fiind timp de mai multi ani studenti in afara tarii, nu avusesem nicioda ta. un .mobilier

~ ~

adecvat pentru birou, iar acum el avea posibilitatea sa remedieze

acest lucru. A luat legatura cu un tarnplar, care a venit, ne-a facut cateva schi]e §i ne-a spus de unde putem sa cumpararn materialele necesare. in tot acest limp, Ema avea linodu.ri" in stomac, Candul terminarii proiectului ell zugravitul camerelor, dupa care urrna 0 curiitenie finals, era coplesitor dar totusi lmbucurator, Acurn toata aceasta bucurie era umbrita de ideea unui nou proiect. Intr-o dimineata, ca sotie, am simtit di trebuic sa avern o discutie. Lammarturisit atunci lui Adi di erarn atilt de obosita, incat nu-mi doream altceva decat liniste. Cred lnsa ca a inteles §i mai bine ce voiarn sa-i spun atunci cand a auzit fraza urrnatoare: "Sunt atat de obosita, incat daca nu renuntam la ceva, cred eel nu doresc nici brad ~i nici sa impodobesc casa penlru Craciun!" Aceste ultime cuvinte f-au atras atentia- Desi linea rnult la proiectul Iui, ~i poate di acesta era unul pe care 11 astcptase sau si-I dorise de Ioarte mult timp, a fost gata sa renunte, sa ia odecizie care sa intareasca relatia noastra,

La rand ul vostru, puteti sa va concentrati atentia asupra nevoilor celuilalt. Cu cat ·w.l ajutati reciproc mai mult, ell atat casnicia voastra va Inflori, Daca veti rngadui ca resentirnentele, insultele, Iipsa de incredere sau chiar incalcarea juramintelor sa-§j faca loe in carninul vostru, Yeti pierde din vedere Irumusetea casniciei pe care a instituit- 0 Dumnezeu,

Acum, La 'inceput, ave]! posibilitatea de a pune bazele unei casnicii de durala. Sunteti gaJa sa 0 facefi?

Sfatul2

A · f· .... prectatt-oa

difereniele

iu smerenie, fiecare sii priueascii pe aliul mai presus de el

.A. •

nJSU~l.

PrUPE.1\JI 2:3

·0 .. ifer~ntele".dintre Hoi au iesit rep.ed: la iveal~ dura nun~a. ,In

perioada 111 care am fast logoditi, faceam once doar ca sa fim

irnpreuna. Desi rnersul la cumparaturi nu era neaparat activitatea rnea tavorita, am petre cut mult Limp pe la magazine in campania viitoarei mele sotii, Dupa ce ne-am casatorit insa, preferarn sa sta u acasa.

Mi-aduc si-acnm aminte de 0 sfllnbala dimineata cand SCUlupa mea sotie mi-a spus di are nevoie de 0 pereche de sandale. Mi-am zis: ilN-u ar trebui sa. dureze prea mult, Intram In doua-trei magazine ~i irrtr-o ora suntem Inapoi acasa". Adevarati Nici yorba! Cand sofia mea intra 'intr-un complex de magazine, considera un upacafi sa nu viziteze toate standurile, fie ele ell haine, vase de bucatarie, artico le de HZ casnic §i a§a rnai de pa rte. Asadar, pana la "des tina tia finala" , adica magazinul de indiltaminte, s-au facut multe I,h alte" , toate extrern de necesarel in interior, rna simteam ca 0 oala in clocot, gata sa dea in foe ..

~i not familia Ban, avem multe istorisiri amuzante de acest fel. Asemeni cuplului de mai sus, inainte de nunta incercam sa. petrecern cat mai mult timp impreuna, si, aflandu-ne in

.10

Vre.au sa rna ciisiUnresc!

America, rnagazinele erau un loc preferat. Dupa nunta insa, intrebarea favorita a lui Adi a devenit destul de curand: liCe ne trebuic de 121 magazin §i cat stam? Ai nevoie de mine, sau te descurci singura?" sau nAvem o lista ell ce vrern sa cumparam 711 Dupa 13 ani de casnicie, am invatat di suntern diferiti In ce priveste rnudul In care 'iabordanli' magazinele ~i ne respectam prcferinjele. Stiu dl daca-mi doresc mult ca Ad:i sa vina eu mine (~i crede]i -ma, vine des CD mine. iar in perioada cand copiii erau mici se descurca foarte bine si singurl) lre buie sii am 0 lista mai scurta §i obiective concrete.

Suntern diferiti?

De uncle apar diferentele dintre noi? Sunt accstea niste difercnte datorate sexului sau personalitatilor noastre? S-au facut multe studii in acest domeniu, iar rezultatele scot in evidenta diferentele dintre barbati si femei, atat pe cele fizice, cat ~i pe cele ernotionale.

Da, suntern intr-adevar diferiti. Dumnezeu ne-a creat sa fim diferiti, Eva nu a fast un alt Adam. In Geneza 1:27., citim Cd "Dun1nezeu a facut pe om dupa chipul Sau, l-a facut dupa chipul lui Dumnezeu, parte barbateasca si parte ferneiasca i-a fa.cut.u Dumnezeu ne-a creat diferit ~i totusi 'impreuna suntern 0 reflcctie a chipului Sau, Barbatii §i femeile sunt crea ti ca sa fie complernentari. Acesta este §i scopul casatoriei: completare §i nu competitie, prin aprecierea diferentelor dintre noi,

In carte a Fighting for Your Marriage, autorii mentioneaza anumite aspecte legate de studiile care s-au facut pe terna acestor diferente. Ei ne atrag Ins.1 atentia di atunci cand se vorbeste despre diferente, se iau in considerare cele care sunt mai cunoscute ~i mai des mtalnite. Mai mult, tot studiile arata ca i,d.iferentele dintre sexe au fast exagerale .... in ceea ce priveste casnicia §i familia: barbatii §j femeile au pareri mull mai asernanatoare decat S-C} crezut." Sfatul lor pentru cei care doresc 0 casnicie fericita estc "sa se focalizeze Ott asupra diferentelor dintre ei, ci asupra modului ill care se raporteaza la ele.""!

Sfal.ul 2: Apreciaii-vn d((ereIlJeie

31

Contrariile se atrag?

"FiriLe opuse se atrag" I ni s-a SpUS mereu ... E valabil ~i pentru voi? Celie sunt diferentele dintre voi cele mai fascinante? Daca ne gandiIn la perioada in care ne-am cunoscut, ne dam seama di ceea ce ne-a atras pe noi au fost tocmai aceste diferente dinlr€ nOl ...

Ell. irni amintesc ~i acum cat de atrasa am fost de tanaruL minunat, Iinistit, usor de multurnit, caruia ii placea sa stea §i sa Ina asculte ore In sir, Simpla lui prezenta rna relaxa §i rna. facea sa pierd notiunea timpului, Era atat de arnuzant §i era atat de absorbit de [nine, illeat eram de-a dreptul entuziasmata de ell

Eu (David) fusesem atras de fata plina de e.nergie~i entuziasm, care era Claudia. Era intr-o miscare continua si

, into tdeauna avea undeva de rners !?i pe cineva de vazut. De aceea, am lost nevoit sa 0 sun de rnai rnulte ori pana s-o gasesc acasa ~.i sa-i propun 0 intalnire. Hotarat lucru, viata alaturi de ea n-avea cum sa fie plictisltoare!

Suna b!ne? Eram oare perechea ideala? Da, eel putin pana la casatorie, In acea perioada, fiecare zi era 0 aventura. Calmul si interesul lui David echilibrau si completau viata frenetica dusa de mine. I,()chelariiN de indragostiti pe care ii purtam nu ne-au impiedicat sa constatam diferentele dintre noi, dar ni se parea firesc sa ne concentram asupra aspectelor pozitive.

Au venit apoi nunta, luna de miel'€ ... dupa care, la scurta vreme, au. aparut realitatile vietii si problemele inerente unui cuplu care mcearcc sa supravietuiasca, fiind §i studenti pe deasupra §i avand un buget reclus. Romantismul, desi prezent inca, incepea sa intre in conul de umbra al vietii reale.

Eu am preferat sa redefinesc personalitatea calma. si retrasa a lui David ca lipsa de interes §i motivatie. Indiferent ce incercam sa fac .. nu reuseam sa-l scot din carapacea lui, nici sa~i schimb ritmul, .. El se multumea sa-si petreaca serite in casal 'In liniste, in fata televizorului sau cu 0 carte in mana. Ce plictisitor!

La randul lui, David nu intelegea de ce sotia lui (adica eu) trebuia sa fie mtotdeauna ocupata, Pentru ea, pana si nevinovata nl.ota1aJa dupa arnlaza era pierdere de vremel

32

V reau sa ma cl1siltoresd

Te iubesc. Esti partenerul ideal. Acum schimba-tel

La inceput, am mcercat sa ne schlrnbarn unul pe celalalt, dar n-a rners. Am devenit §i mai critici fa ta de diferentele dintre noi, iar legatura noastra devenise de-a dreptul tensionata.

Cam in acelasi timp, am schimbat locul de rnunca, pentru care a fast nevoie sa facem 0 serie de teste psihologice. Inca ne amintim ziua in care am completat acele fisel David nu s~a omorat cu firea ~i le-a completat In timp ce viziona un meci de fotbaL Eu, in schirnb, am citit en 'mare atentie fiecare Intrebare ~i an) analizat-o pe fiecare in parte, iar mai apo:i in ansamblu ...

Saptamana urmatoare, am fast programati 1a cabinetul domnului doctor Blaudau, psiholug, reputat specialist in domeniu. L-mn gasH asezat la biroul lui, ell fisele noastre in fata, comparand rezultatele testului. .David, iata care sunt punctele tale forte!" Pe masura ce Ie enumera, lui David ii crestea inima. Dar a auzit apoi §i urmarea: "" Jar acestea SUJ.lt punctele tale slabe ~ (( Desi nu i-a fos t deloc usor sa le auda enumerate, David a fast nevoit sit recunoasca faptul ca dr Blaudau avea dreptate!

Am urrnat apoi eu... Or. Blaudau rni-a spus si we care-uti sunt calitatile §i defectele. Apoi si-a ridicat privirea, s-a uitat la arnandoi, rostind eu siguranta: "David ~i Claudia, acestea sunt domeniile in care sunteti de acord, iar acestea sunt cele in care aveti probleme.' An) ramasi surprinside €xactitatea ell cafe ni le-a insirat! Pared. ar fi fost cu noi zi de zi, in ultimii ani. ... Aproape instantaneu, respectul nostru pentru testele psiholcgice a crescut cu 300%! Nelasandu-ne nicio clipa de ragaz ... ne-a Iansat apoi ceea ce avea sa ranlana una dintre cele mai constructive provocari ale vietii noastre: "David, probabil di ai vazut di punctele tale slabe sunt punctele forte ale Claudiei ... iar tu, Claudia, di defectele tale sunt calitatile lui David! In masura "in care veji consimti sa cooperati pe baza punctelor forte, fara a 'va lasa amenintati de succesul celuilalt, aveti un potential extraordinar pentru 0 casnicie cu adevarat reusila!"

Ne-ar .fi placut sa. va putern spune Cd Indahl ce am. parasit biroul dornnului dr. Blaudau lucrurile s-au schimbat in bine - dar n-a :fost asal Nu este usor sa accepti ca punctele tale slabe

Sj{(tul 2: Aprcciati-va diferen Jefe

33

sunt punctele forte ale celuilalt, ~i invers! Ne-a luat mult timp ~i cfort, iar uneor:i ni se parea ca nu facem ce trebuie, dar eram decisi sa luam In series sfatul dornnului dr, Blaudau §i provocarea pe care ne-a lansat-o. Eram constienti ca numai asa vom izbuti §i vom deveni 0 familie unita ~L asadar, puternica!

Exercitiul echilibrului

Suntem siguri cava mai amintiti ce ne-a s pus noua, farniliei Ban, Pastorul Mark atunci cand ne-a adus Inapoi testele PREPARE. Eram foarte diferiti in ce priveste modul in care ne relationam 1a bani. Atunci an) pus 0 parte din rezultat pe seama diferentelor di.ntre cultura romaneasca §i cea americana (de exernplu, in anul 1994, cand am cornpletat noi acele fise r in Romania rru existau inca banci care sa le ofere carduri de credit persoanelor fizice, Iar cateva dintre Intrebari vizau acest subject). Dupa casatorie trlSa; ne-am dat seama ca testul avusese mai multa dreptate decat ant fost noi gata sa recunoastem, Oricat de mult timp petrecuseram departe de casa tnatntc de a ne casatori, studenti fund in State Ie Unite ale Americii, modul :in care Iuseseram crescuti, precuHl ~i preferinta pentru un anumit m.od de a cheltui banii §i-au spus cuvantul §i au iesit uscante.t. Ema crescuse intr-o tamilie In cafe ambii parinti au lucrat, Maimult, era mezina familiei, iar pe cand s-a nascut ea, familia strabatea 0 perioadamai linistita din punct de vedere financier, Desi marna ei era un bun administrator al resurselor, Ema reusea adesea sa vina acasa cu papusa favorita, chiar daca aceasta nu figurase pe lista de cumparaturil Ad); desi tot cel rnai mic copil al familiei Ban, a fost Invatat cu economiile. Doar tatal lui lucra, iar mama avea grija de casa ~i familie. Ea era responsabila de bugetul farniliei §i stia sa-si chiverniseasca banii §l sa-i iffiparta astfel incat necesarul zilnic sa fie asigurat. Ne~a luat catva timp sa intelegern ca este nevoie de renuntare pentru ca lucrurile sa mearga bine ~i casnicia noas tra sa mfloreasca, dar pu tern spune cit acesta este un domeniu la care Inca mai trebuie sa lucram.

Pe masura ce veti inainta in acest capitol, veti fi Incurajati sa va analizati puncteIe tari sau calitatile, precum §i defectele, De

34

Vreau sa mil ciisi'itoJ't'scf

cele mai multe ori, schimbarea e mai usoara atunci cand iti constientizezi defectele §i te poti chiar bucura de alegerile pe care le fad ca urmare a acestui fapt. Mai mult, apreciind §i respectandu-va preferintele personale, Yeti invala cum sa transformati criticile in sugestii politicoase.'

Evaluati-va calitatile personale

va. incurajam sa va identificali, sa vii acceptati §i sa va evalua]i punctele forte, dar §i pe cele slabe, fapt ce -va va ajuta sa cooperati mai eficient, mai ales acolo unde sunteti stapa.ni pe situatie,

Puteti incepe .. asadar, procesul de identificare a punctelor forte ale cuplului vostru. Ele va VOl' aj uta sa va echilibrati §i sa, va cornpletati reciproc, ill masura in care nu va veti simti arnerunta]i de ele. Un alt element-cheie este sa lucrati III armonie, mai ales atunci cand punctele voastre forte coincid sau sunt foarte asemanatoare.

Ganditi-va apoi la aspectele ill care sunteti diferiti, David este linistit §i nu este pretentios, De asernenea, jj place sa lucreze noaptea pana tarziu. Eu sunt intr-o continua adivitate, atenta la treccrea timpului, §i rna trezesc l:nainte de rasaritul soarelui!

Cu siguranta aveti fit aspects in care va asemanatil Noi, de exemplu, a.vem aceleasi valori morale .. in plus, ne place spiritul de aventura; suntem spontani §-i totdeauna in cautare de Iucruri noi §l inedite.

Cum ar putea diferentele dintre voi sa dea stabilitate ~i substanta relatiei voastre conjugale? Exista domenii in care sa fiji atat de asernanatori, incat acest lucru sa se-ntoarca impotriva voastra? De exemplu, daca niciunul dintre voi nu are bine definita notiunea timpului, va va fi foarte greu sa fiti punctua li!

Descoperiti calitatile cuplului vostru

Ca sa putem cladi 0 casnicie trainica, trebuie sa invatatn CUITI sa profitarn de punctele noastre forte, dar §i de cele slabe, In paginile urmatoare, vom prezenta cateva axe continue, pe care

Sfatul 2: Apreda.ti~vii diferenJele

sunt punctate cateva caracteristici umaneUrmariti-le si ganditi-va 1a casnicia voastra, La extremitatile axelor se afla punctele forte si punctele slabe, avantajel€ si dezavantajele, Nu conteaza atilt de mult unde 'va situati fiecare in parte, dit faptu] di veti lntelege ca. oamenii sunt diteriti. Plasandu-va In locul potrivit pe He care axil, Yeti putea sa va identificati "activeleu ~i sa wi ajutati unul pe celalalt,

o calitate sau alta poate prezenta variatii in functie de genl dar asta nu inseamna di trebuie sa plasam automat barbatii la un capat al axei §i femeile la celalalt, Suntern fiinte prea complicate ca sa putem f.i lirnita]! In acest fel. De asemenea, cateodata ne putem regasi in diverse alte pozitii pe axe. De exemplu, poate di in unele conjuncturi e§ti exuberant §i extrovertit, in altele linistit §j interiorizat, Chiar daca personalitatea umaria §i relatiile dintre oarneni sunt extraordinar de complexe, totusi aceste IIdiagrame liniare" '1(1 ofera posibilitatea de a va cunoaste mai bine, atat individual, dit si in relatia ell celalalt. Imaginati-va ca fie care diagrarna este 0 balanta, iar voi sunteti plasati in cere doua talere, Care este modalitatea cea mai eficienta de a ajunge la echilibru? Acolo unde aveti caracteristici sau stiluri asemanatoare §i balanta e trasa de amandoi in aceeasi parte, va tre bui sa va ganditi la metode de con1pensare.

Prima diagrama la care ne vom uita este axa sentiments-

fapte. .

Emotional - rational

Persoana condusa de sentiments j~i exprima ell usurinta emotiile si sentirnentele. Persoanele de acest gen se simt bine intr-o atmosfera dl t mai destinsa, iar daca se ivesc probleme sau tensiuni, eel care se ghideaza dupa sentimente va mcerca din rasputeri sa le elimine, Dorinta sa este de a solutiona conflictul, ca "sa nu apuna soarele peste vmanie" prezenta, Aceasta persoana are in permanenta nevoie de reactia ~i parerea celuilalt. Prin urmare, persoana concentrata asupra sentimentelor este atrasa mai degraba de relatii, decat de fapte.

Persoana concentrata asu.pra faptelor cauta sa-§i exprime ideile ~i sa cornunice informatii concrete, §i mai putin sa-§i

V - -"_ ~t· .1 reau sa rna rasa. 0 resc.

dezvaluie sentimentele. Nu-I place sa fie pusa in fata unor sen timente mai putin p lacute §i nu se sirnte bine a tunci cand subiectul e de natura emotionala, Prefera mai mult linistea 9i pace a, decat sa se confrunte eli sentimentele. Acest tip de persoana urmareste mai degraba scopuri, decal persoane.

Prieten ul nos tTU Ed este un asemenea tip oriental spre fapte, Eltine minte toate evenimentele petrecute in ultima excursie: cat au costat biletele, la ce ora au ajuns la hotel. .. Nu scapa aproape nimic din aspectele concrete ale vietii, Sotia lui, in schimb I este condusa de sentimente si-si a mintes te oricand bucuria pe care i-au declansat-o plimbarile in mijlocul naturii, dar si stresul pricinuit de schimbarea in ul tima clipa a biletelor de tren .. Pen tI'U ea, totul poarta marca sentimentelor pe care le incearca in he care moment.

La ce viJ ajutii aceasta?

Inchipuili-vd di 'incercati sa gasiti 0 solutie la 0 anumita problema. Unul dintre voi este oriental spre fapte, iar celalalt spre sentimente. Ei bine, puteti beneficia de pe urrna perspectivelor voastre diferite. Pentru ca, d act 0 decizie este luata linandu-se cont doar de sentimente, Yeti intampina problerne, Pe de aHa parte; bazandu-va numai pe informatie, pe cunoastere, ar exis ta posibilita tea sa ignora ti cateva as peete importan te.

Ganditi-'V3 la un cuplu care incearca sa gaseasca §coala potrivita pentru copilul Ior de sase ani. Daca hotaraste doar eel interesat de fapte, atunci factorii esentiali care SU11t Iuati in considerare sunt costurile. amplasarea scolii, cat de convenabil este orarul sau cum se raporteaza invatatorulla parinti, Daca decizia este lasatfi in seama partenerului condus de sentirnente, ea va depinde preponderent de factorii s ubiectivi: aspectul claselor, cat de cornpeten ti sau grijulii sunt inva1afolTI, care sun t atitudinea si dispozijia celorlalti copii, Dupa cum vedeti, toate aceste clemente sunt importante si necesare pentru a lua 0 decizie buna ~i echili bra Ui . Niciuna dintre abordari n u pu tern spune cii estemai mutt san tHai putin irnportantti dedit cealalta!

Ceea ce wi poate ajuta sa gasiti solutia op L'hna in relatia

S{atuJ 2: Aprecia/,i-vii dijerentele

37

voastra conjugala este sa identificati en precizie, pe diagrama, loculin care va. aflati. Lasati totul de-o parte §i faceti lucrul acesta chiar acum ... Stabileste-]i locul, iar apoi pe eel al partenerului tau!

Emotional

1 2

3

5 6

7

8

Rational

9 10

Cat de echilibrata este balanta? In cazul nostru, David este eel condus de sentimente, pe cand eu rna concentrez rnai mult asupra faptelor. Pentru di este mai sensibil din punct de vedere emotional, lui David l-a fost mult mai simplu sa-i inteleaga pe baiejii nostri r mai ales in perioada adolescentei, Eu, in schimb, am fast cea care am mentinut familia pe .Jinia de plutire", §i asta datorita stilului meu rational de abordare a Iucrurilor, Exersaridu-ne calitatile de soti si parinti, ne-am dat seama di deciziile noastre erau mai bune atunci cand luam in considerare atat sentimentele, dit ~i faptele, Ambele perspective Bunt la fel de importantel

La noi, familia 'Ban, lucrurile stau exact invers, sau exact asa cum e de asteptat sa fie, Adi este eel orientat ins pre fapte, iar Ema balanseaza in direclia sentimentelor,

Dar ce se poate face atunci cand ambii parteneri sunt La acelasi capat al axei? Daca, de exemplu, sunteti condusi de sentimente, foarte u§or va veti lasa dusi de valul emotional si Yeti ignora Iaptele. Ca prietenii nostri Carla §i Fred, care si-au dorit foarte mull 0 ma~ina§i pana. la urma au ales una mult prea scumpa pentru ei, care in final i-a stors de bani. Masina era performanta, nimic de zis, dar ~i rata Iunara era coplesitoarel Asa c2i data viitoare .. cand vor mai avea de facut asemenea cumparaturi, vor analiza eu atentie toate implicatiile si vor decide, Inainte saincheie tranzactia, care este sumamaxima p€ care si-o pot permite,

Pe de alta parte, puteti ajunge ill impas §i dadi amandoi va concentrati numaiasupra faptelor, pentru di nu este deloc

38

V ~ ... - - ··':'"t· ... r reau sa ma casu oresc.

intelept sa va bazati in luarea deciziilor numai pe informatii, Adesea tre buie sa luati in considerare §i factorii emotionali negativi; daca Fred §i Carla. ar fi luat in considerare doar faptele, probabil ca ar fi ajuns sa cumpere masina pe care ~i-o puteau permite, dar pe care nu le-ar fi placut 8-0 conducdl Asadar, atunci cand va aflati In fata unei decizii irnportante, e indicat sa discutati atia aspectele rationale, cat ~i pe cele emotionale ale problernei. Daca e mai u§or ell primelerin schimb domeniul sentimentelor este unai greu de analizat, mai ales eEl unele sentimente ies destul de greu la iveala.

Introuerti t=. extrouertit

Acestea sunt extremele unei alte diagrams. Celor retrasi (introvertiti) le place sa. fie lasati in pace §i sa-si petreaca timpul doar In doi, Se simt stingheri to grupuri mari, Jay ~i Laura, amandoi en 0 asemenea personalitate retrasa, s-au numarat printre participantii la unul dintre seminarele noastre, Pentru ei, ar fifost ideal sa locuiasca pe 0 insula pustie §l sa nu aiba deloc de-a face cu a.ltii! ... E.ceau tot ce le 'statea in putin~a. sa-si protejeze intimitatea, desi ar fi putut beneficiamai rnult de pe urma in teractionarii cu cei din jur. Sugestia noastra pentru ei a fost sa se alature unui grup format din mai multe cupluri sau sa se inscrie la un dub de bowling; de asemenea, le-arn mai spus d'i le-ar prinde bine sa intocmeasdi 0 lista a cuplurilor pe care ar vrea sa le cunoasca mai bine §i sa le invite pe rand la ei acasa, la masa ori la 0 cafea,

Kelly si Mike erau exact opusul- amandoi extrovertiti, extrem de sociabili. Pentru ei, ell cat era mai multa lume 1:n jurul lor, ell atat era mai bine, Ce-ar fi concediul fara prieteni? Ei se simteau pur ~i simplu motivati si energizati de altii, le pasa de cei din jur ~i se implicau in vietile celorlalti. Ca sa mentina echilibrul, Mike ~i Kelly a veau nevoie sa-§i puna deoparte timp doar pentru ei doi. Re latiile se cladesc in tandem fji era vital sa alba grija sa petreaca periodic til up numai in doi! Asa trebuie sa procedeze oricine doreste sa pastreze ~i sa dezvolte 0 relatie sanatoasa.

Carl §i Sandy, un alt cuplu, se plasau fiecare la capetele 0puse ale axei. Lui Carl Ii place a campania altora §i invita mereu pe

~~ltIt:ul 2: Apreciati-vii diferentele

39

cineva la ei acasa, Sandy era mai retrasa si prefera sa fie doar cu sotul ei. Una dintre distractiile ei favorite era 5a-1 ;;ra"peasca" pe Cad in cate-o sa.mbaHi ~i sa mearga impreuna cu ella 0 partida de pescuit. Amandoi se straduiau sa pastreze echilibrulfara a-I impovara pe celalalt, cautand sa~§i respecte preferintele §i interactionand In ambele moduri, Uneori, recurgeau la cate un compromis, ceea ce-i ajuta sa. pastreze echilibrul intre a fi mult prea implicati in afara §i a nu fi implicati deloe.

Unde va situati voi pe axa de mai jos?

Introvertit

oJ 2

3

4

5

6

7

8

Extrovertit 9 10

N u cumva va aflati la aceeasi extremitate? Cum ati putea contrabalansa situatia? Uneori, cand ne implicam prea. mult In viata altora, noi ne vedem obligati sa ne regilndinl programul, simtind nevoia sa petrecem timp doar ill doi, §i asta pentru a prinde din nou pu tere. Alteori, ne consu ham agendele, ca sa ne amintim cum ne-am descurcat luna trecuta, Asta ne ajuta inclusiv sa fim mai eficienti in planificarea lunii urmatoare.

Jay §i Laura - introvertiti prin excelenta - compenseaza planificandu-si lunar activitati de grup. Luna trecuta, au invitat un alt cuplu s3-i insoteasca in vizitarea unor magazine de

antichitati. ,

Cum puteti sa mentineti echilibrul atunci cand sunteti diferiji? Ei bine, 0 sugestie ar fi ca fiecare dintre voi sa planifice cate ceva pentru saptamanile urmatoare. De pilda, unul poate invita cativa prieteni la masa, iar celalalt poate plani:fica 0 plimbare tihnita eu bicicleta intr-o zona mai putin aglomerata

Spanton ..... sirateg

Persoana spontana e inrudita 'indeaproape eu cea condusa de sentimente, Pentru eel s pontan, viata trece pe nesimtite, iar poverile zilei nu-l afecteaza, Spontancitatea este modul lui de a fi. Ca DImare; tot ce face este distractiv ~i captivant, Cele mai

Sf{dul 2: Apreciati-vr1 d(ferentele

4.1

asta T" Iar spontanul sa consimta sa scrie uneori meniurile eu 0 saptatDana inainte (de exemplu: .Vinerea viitoare pregatim un peste la gratar!H).

Energic fji agresit: ~ linistit !jji calm

Fe acest palier suntem atat de diferiji, incat ne-a fost Ioarte greu sa gasiln termenii potriviti ca sa cuprindern toata variela lea. Obisnuiam sa folosim terrnenii "acHv sl iute", respectiv "pasiv simoale", Nid acum nu suntem total multumiti de termenii utilizati, asa ca-i vom explica pentru a-i intelege mai bine. Persoana energica ~i agresivii este condusa de un scop bine definit, Este intr-o continua miscare, permanent ocupata .. Daca eel din jur nu stiu ce sa. faca, bucuros se of era sa le orgaruzeze viata §i timpul. .. Este tipul plin de idei §i cu suficienta energie ca sa le ~i transpuna in practica,

Persoana linistita §oi calma este 0 prezenta placuta pentru cei din [ur, Este flexibila si nu se streseaza, Nu da directive §:i nu-si impune parerea, lnsa te influenteaza pe alte cai, Este un foarte bun ascultator, acesta fiind unul dintre motivele pentru care cei mai buni consilieri provin din aceasta categorie.

Si~n acest domeniu suntem foarte diferiti. Eu sunt cea energica, Pentru mine, nplictisea.lali Inseamna sa nu fac nimic. Nu-rni place rnotaiala de la amiaza, de frica sa nu pierd ceva importan t, David mai degraba lasa Iucrurile sa se Intarnple. Ritrnul lui este mai lent, el este foarte metodicsi insistent, ceea ce 11 ajuta sa distinga si sa corecteze greselile. Daca e sa dam crezare acestei diagrame, de celemai multe ori ar trebui sa ne completam de minunesi sa ne echilibram. Dar nu se 'lntampla intotdeauna asal Uneori, de exemplu, eu sunt atat de absorbita de un proiect, IncaJ pierd notiunea timpului 1:1 lucrez fara incetare ore 111 sir, David} in schimb, e obisnuit ell pauzele §i odihna: cand ti-e lumea mai draga, se retrage pentru un pui de somn, ceea ce rna enerveaza la culme! Sau, cand avem un termen limita pentru un anumit proiect, eo. atac direct aspectele mari, generale, pe cand David se simte frustrat de absents detaliilorl

Voi unde va situati pe axa de mai jos?

42

Vreau sa rna ciisiiJoresc!

Energic §i agresiv

, -

123

4

5

6

7

Linisti r §i calm

8 9 10

Cum pot fi compensate asemanarile prea marl? E nevoie sa va Iinistiti sau sa gdihiti pasul?Nu cumva trebuie sa mai renuntati la cateva din rete 18 ore pe care Ie lucrati zilnic? Daca sunteji la polul opus, cum va puteti echilibra reciproc? In cazul

, riostru, de exernplu, David coordoneaza detaliile care eel" consecventa, cum ar fi ob Uga~iile noastre lunare §i programul pe termen scurt, iar eu sunt responsabila en tabloul general. Eu sunt vizionara gata sa planifice anul care urmeaza, pentru a vedea cate calatorii ne putem perrnite, David, in schimb, este preocupat de realitatea zilei care ne sta In fata. ~i tot el rna linisteste cand devin prea agitata, la fel cum, alteori, ell II motivez sa fie ceva mai activo

Bufnifii - ciociirlie

De ce se disaloresc bufnitele eu ciocarliile? Ca sa fie posibila viata atunci cand exlsta In casa bebclusi sau adolescentil Bufnita e in tura de noapte, Psihologii considersca avern un sim] mnascut al orientarii in limp. Al ta,u, caree? Care este momentul in care dai celmai mare randament? Dimineata, la amiaza, sau seara?

Axa urrnatoare ridica cele mal mid problerne de identificare, las and ITlsa foarte putin spatiu de echilibrare. to ce ne priveste, dupa ce ne-am casatorit, am rncercat sa ne schimbam unul pe altul, dar nu am reusit, Pe parcursul anilor care au trecut, am incercat sa ne armonizarn rnai bine ceasurile, OeM mei se Inchid emu in acelasi limp in care ai lui David Sf! deschid de-a binelea! Ellucreaza eel mai bine intre orele 23 ~i 2 noaptea, pe cand eu prefer zorii diminetii: bineinteles ca. David e de parere ca .ruciun om normal nu s€ scoala la ora asta"!

'Iotusi, am beneficiat §i de pe urma acestei diferente, ea creandu-ne mai mult spatiu vital. Muncind impreuna, petrecern ore in sir La birou. Uneori, en Ina retrag pe nesirntite In pat mai

SfuJul 2: Aprecia[i-vii diferentele

43

devrerne, in timp ce David se lasa absorbit de unul dintre numeroasele lui proiecte nocturne.

Noi, familia Ban r suntern la acelasi capat 21.1 axei §i ni se pare di acest lucru ridica la Eel de multe probleme ca ~i cornpensarea lui Dupa ce adonn cei trei baieti ai nostri §i casa ~j recapata linistea, ni se pare ca e momentul eel mai prielnic sa ne terminam proiectele sau sa stam de vorba, Asadar, pe perioada scolil est€' absolut necesar sa merge-In ::iii noi la culcare mai devreme, altfel riscarn sa. ducem oboseala de fa 0 sapb3.rna.na. la aha.

Uncle va situati voi pe axa de mai jos?

.....

Bufnita

1 2

3

4

5 6

7

8

Ciocarlie

9 10

Daca sunteti amandoi pasari de noapte, sau dimpotnva, de zi - cum rezolvati problema? De multe ori, locul dernunca sau 0 anumita circumstanta aduce solutia, Unul dintre prietenii nostri "bufni~al! e chirurg de profesie, In fiecare dimineata, se scoala Ioarte devrerne pentru a ajunge la spital. Sotia lui, tot l,bufnita.", incearca sa-~.i adapteze programul dura. al lui. In concediu sau la sfarsit de saptamana, sunt in stare sa stea treji toata noaptea, pentru ca apoi sa doarrna toata ziua!

Si noi, familia Ban, trebuie sa recunoastem ca nu este usor sa gas€§ti solutii .. A~a cum am mentionat mai sus, fiind amandoi r,bufnite1J, totul a mers destul de bine pana cand s~a nascut Andi, primul nostru baietel, Seara stateam ell el pana tarziu amandoi, si mai zaboveam chiar §i dupa cemicu 1u1 adormea, dar trezirea de dimineata era dureros de grea! Asadar, a trebuit sa ne adaptam programul - iar orarul copiilor nostri care erau la gradinqa sau la §coaUl ne-a ajutat,

Daca sunteti diteriti, cum puteti sa va echilibrati programele?

Cand ba.ietii nostri (ai familiei Arp) au ajuns la varsta adolescentei, era foarte simplu pentru David sa stea pana tarziu §i sa-i astepte sa vina acasa, Eu eram in "tura.'" de dimineata, daca

Vrnm sa rna ciisr1toresc!

a veau nevoie sa ajunga mai devreme la scoala, pen tru diverse activitati sau intalniri, Ne-a ajutat Insa mult faptul ca am acceptat ca suntem diferiti ~i ca nu ne putem schimba unul pe celalalt, inditererrt dit de rnu It am fi incercat, ..

Frank §i Anna. sunt exact opusii nostri: el este ciocarlia, iar ea bufnita. Care era problema lor? In primii ani de casnicie, Frank insista sa mearga Ilnpreuna la culcare. Anna) care era 1a serviciu in timpul zilei, trebuia sa se ocupe de treburile easel pana seara tarziu, Pentru di el nu voia sa renunte r Anna merge a ell ella culcare ca sa-i faca pe plac, :insa indata ee el adormea, se strecura afara din camera §i se-ntorcea ia treburile eiDaca se intam pla ca Frank sa se trezeasca si sa n-o gaseasdi in pat, se enerva si spiri tele se i:ncingeau. Situatia a mers din rau in mai rau, pana cand in final au solicitat sfatul unui cuplu rnai in wrsta.

ff~i noi suntern diferiti la acest capitol, le-a spus sotul din cuplul respectiv Dar am invatat ca trebuie sa ne acceptam asa cum suntem §i sa incercam sa ne adaptam unul dupa celalalt, Frank. nu esti eu nimic mai indreptatit sa-i ceri Armel sa se culce odata ell tine, dedit ar fi Anna sa-li ceara tie sa stai treaz pana tarziu ... Daca veti trata ell respect ~i intelegerc diferentele dintre voi, Yeti putea ajunge la 0 rezolvare convenabila pentru

A d 'HI amanaou

Frank ne-a rnarturisit mai tarziu di a inteles ca de fapt dorinta lui de a 0 vedea pe Anna in pat odata en el, chiar daca ei nu-i era SOUl.H, izvora din iupta pentru putere. "Din aceasta cauza, relatiile intime §i cornunicarea dintre noi au avut de suferit. A trebuit sa renun] 1a asteptarfle rnele nerealiste si szi-i dau voie Annei sa fie ea Insasi, inclusiv in ce privea programul ei de sornn. Consecinta extraordinara a fast §i este cal nemaiconsiderand ca aspectul acesta reprezinta 0 lupta pentru putere, spiritele s-au calmat si ne pomenim amandoi in pat cam la aceleasi ore de cateva ort pe saptamanal Pentru di Anna obisnuieste sa citeasca in pat! i-arn cumparat 0 lanterna micuta care se ataseaza de carte, asa ca lumina de care ea are nevoie ca sa citeasca pe TIline nu rna impiedica sa

d !H

.orm:

~!i;lI.ul 2: Apreciati-va d~fenmte1e

45

Punctual - intarziat

lata 0 alta. diagrama care arata ca sotii Arp sunt diferiti si In. acest dorneniu! Desi am gasit ~i aid unele avantaje, totusi a trebuil sa ne confruntam si ell frustrari. Eu. traiesc "dupa ceas" , Odata, mi g-a oprit ceasul chiar inainte de a nlerge la 0 intalnire. Oe§j lna uitarn din minut In minut la ceas, eram atilt de stresata la gandul ca as putea lntarzia, incat rni-a luat mai mult de 0 jumatate de ora ca sa-mi dau searna di, de fapt, ceasul men statusel

David, in schimb, este exemplul tipic de persoana Hira notiunea timpului. La fel ca popularul scriitor Garrison Keillor, el este multumit "sa fie aici." A Intarziat 15 minute? ~i ce-i eu asta?' Acum e aicil Dar am gasH solutia salvatoare pentru amandoi: i-arn daruit un ceas ell trei alarrne. Uneori, Ie foloseste pe toate lrei (problema e sa-§i aduca aminte de ce le-a activatl),

Invd.tam mereu unul de La altul, Eu sunt mult mai relaxata acum, Nu Ina mal stresez daca intarzi! cateva minute Ia 0 Intiihlire. in schimb, la nunti ajungern Intotdeauna la timp, iar David a fast avansat In pozitia de posesor al unui ceas cu 0 singura alarrna!

Unde va situati voi pe aceasta axa?

Punctual 1 2

3

4

5 6

7

8

inlafziat

9 10

Daca sunteti amandoi la fer, cum. putefi compensa? Va pot ajuta ceasurile cu alarma, de rnasa sau de n1ana, biletelele de aducere aminte sau ... 0 secretara meticuloasa. David are un program pe calculator care-l ajuHi sa-si aminteasca ce are de facut :;?i care ~ine 0 evidenta clara a agendei lui+ Fiindca este 0 persoana meticuloasa, tot ce tine de mtalniri, programari sau termene este pus in calculator, Prin urmare, foarte rar i se lfltatnpla sa mtarzie cu 0 lucrare ori sa depaseasca un terrnen lirnita.

Vreau sa rna casiUoresc!

Ce puteti face daca sunteti foarte diferiti? Cand avem 'intalniri foarte importante (de exemplu, interviuri televizate), David este foarte atent sa nu intarzie. Eu, in schimb, am irrvatat sa nu mai flu tot timpul in priza, devenind mai Ilexibila, mai cu searna la ocazii de 0 importanta secundara.

Cum ramane eu punctele noastre slabe?

Scopul casniciei nu cste sa. ajungem identicil Dumnezeu ne-a creat diferiti, Insa ceea ce trebuie sa dezvoltarn este capacitatea de a ne accepta unul pe altul, de-a ne aprecia punctele forte §i de a le recunoa § te pe cele sla be. Daca vedeti dl unul dintre voi iese In evidenta a proape la fiecare din tre diagramele p:recedente sau este preocupat doar de sla biciunile ce luilalt, e vremea sa va reevaluati relatial

In ultimii 20 de ani; am observat in cadrul serninarelor Marriage Alive ca ii. ajutam mult mai D1Ult pe participanti prin ai sfatui sa se concentreze asnpra punctelor tari ale cuplului til. sa, evalueze avantajele pe care le poate aduce combinarea punctelor forte ale fiecaruia. Procedand astfel, se Intampla ceva extraordinar: invJtam unul de la altul!

Un cuvant de atentionarel Un punet forte dus la extrern devine slabiciune! 'Irebuie depuse continuu efortu.ri pentru mentinerea echilibrului, Cuplul vostru este cadrul in care aveti §ansa Iantastica de a va completa reciproc §i de a va combina talentele. Dar, ca sa le puteti observa §i aprecia, va trebui mai intai sa nu. mai reactionati negativ fata de partenerul vostru!

Din nou in vizita la psiholog

In prima parte a acestui capitol, v-am impartasit experienta noastra eu testele cornplexe la care ne-a supus dr. Blaudau. Dupa cativa ani)" am avut ocazia sa Ie facem din nou, tot la el. Am fost placut surprinsi sa, vedem dH de multeinvataseram intre timp unul de la altull Punctele noastre slabe nu mal erau chiar alat de t~ave. Eram, oricum, 0 echipa rnai puternica .. Am dovedit di se poatel

Sfatul 2,: .Apreciati~vii dijerfntde

4.7

va provocam ileum. ~i pe voi sa faceti aceeasi mcercare.

Incepeti ell lucrurile pe care Ie puteti schimba chiar ~i inainte de casatorie, cum arfi, sa-l ajutati pe eel care e mereu mtarziat la lnUHnire sa fie mai atent la modul in care l§i planifica timpul. Mai mult, concentrati-va atentia asupra calitatilor voastre ~j considerati-le adevarate comori, Rugali-vaDon1nului sa va ajute ca lmpreuna sa claditi 0 echipa mat puternical

Sfatul3:

.....

Inodtati

sa comunicaii

VOTbirea ooastni sa fie toideauna ell harz dreasi' CH sare, en sa ~:titi: cum trebuie sa riisp un deli fiecaruia.

COLOSENJ 4:6

La una dintre sesi~nile no.asue de pregatire pentT?" casatorie, a 111 adus un videoproiector cu care nu mal lucrasem niciodata. Era nou, performant, dardlnd l-am legal la calculatorul meu, imaginea nu putea fi proiectata. Am tot incercat diverse metode de a-l face sa mearga, dar nimic. Erau doua aparate proiectate pentru a putea comunica unul ell celalalt ~i totusi nu Inergeau. Mai mult, s-a oferit sa incerce §i cine va din grup care avea pregatire 1n domeniul I'f dar tot in zadar, Dupa cateva minute stanjenitoarer am renuntat la acel videoproiector, Ce am descoperit ulterior, a fost ca problema nu era una de conexiune. 'Ioate conexiunile erau bine facute, cablurile erau 1a locul lor, ambele aparate functionau bine. dar nu impreuna. Mai mult, acel videoproiector avea 0 setare interna pe care daca a~ fi §tiut sa o potrivesc, videoproiectorul i-ar £1 perrnis calculatorului meu sa "colTIunice" cu el.

A ~ ~ .. . n • t '.~ £1'''] f t ceaSl:a "setare In ·.enoara 0 avem .. ecare, u.eoa.rece am _.os .

creati pentru relatii. Intr-adevar, oamenii VOl' avea lntotdeau.na un mod de comunicare diferit, Deseori am auzit despre Iamilii (din nefericire, acest lucru se intampla tot rnai des La cuplurile tinere) in care el vine acasa, ia telecomanda televizorului, ziarul

50

Vreau stl ma ci'isiitoresc!

san se duce la calculator (e-mail, navigare pe internet! skype, messenger etc.) §i i§i petrece timpul de unul singur. A lucrat toata ziua, iar Ileum, are nevoie de relaxare r doreste sa se foloseasca de libertatea Lui de barbat, Sojia vine acasa (tot de la lucru!) si incepe sa trebaluiasca prin bucatarie, cei doi necomunicand pres mult, Dupa catva timp, ea 11 striga: IT·Draga, mancarea este gata!" Din pacate, TIU de putine ori este nevoie sa repete aceasta fraza. Sotul ei fie nu-i raspuride imediat, fie ii da un dis puns tipic: Jndi cinci minute, te rog" sau, "Vin intr-un minut!' (care se transforma in 20 de minute, Hindea tocmai are de trimis un e-mail Ioarte importantl)

Ce ne invatli Biblia?

Dar inainte sa ne uitam la cateva dintre principiile comunicarii, naide ~i sa ne uitam impreuna La un pasaj din Scripture si sa vedem ce ne spune Biblia in lega lura eu comunicarea si relationarea:

De aceea, lasati.-va de minciuna: .Fiecare dintre voi sa spuna aproapelui san adevarul", pentru di suntern rnadulare unii ahara. r,M~iiniati-va ~i nu pacatuiti." Sa n-apuna soarele peste mania voastra, ~i sa Ott dati prile] diavolului.] .... J Niciun cuvant stricat sa nu va iasa din gura; ci unul bun, pentru zidire. dupa cum e nevoie, ca sa dea har celor ee-l and. Sa nu 'intristati pe Duhul SIant al lui Dumnezeu, prin care atl fost pecetluiti pentru ziua rascumpararii. Orice amaraciune, orice iutime, or ice mantel orice strigare, orice clevetire §i orice fel de rautate sa piara dinrrnjlocul vostru, Dimpotriva, fi'ti buni unii en altii, rnilosi, &i iertati-va unul pe altul, cum v-a iertat ~i Dumnezeu pe voi in Cristos .. (Ef. 4:25-32)

Unul dintre prime le lucruri pe care Apostolul Pavel ni le spune despre comunicare in textul de mai sus §i pe care il dezvoltam pentru cei prezenti la sesiunile noastre de pregatire pentru casatorie, este ca relatia trebuie sa fie caracterizata de

Sfa.tul 3: lnviilati sci comunicati

51

sinceritate, Mai mult, in. greacii este folosit imperativul, asadar este yorba des pre 0 porunca clara - sa lasam rninciuna si sa spunern adevarul! Pavel nu ne da aid un sfat prietenesc: tf~ti1i, dragilor, ar fi bine s{l spuneti adevarul, dar §tim ca vremurile sunt grele §i rut lllerge Intotdeauna" ... N ul 'Iextul este foarte dar - este 0 porunca ce ni se adreseaza ~i ne cere sa. SpnOeITI adevarul. "De ee? Perrtru ca Domnul uraste minciuna §i in El este doar adevar, Practic nirneni nu poate sa~ti citeasca gandurile. Nicio alta persoana din jurul tau nu paa te sa te I1citeasc.2i". Desigur, dupace veti fi casatoritl 0 perioada, poate veti ajunge in situatia 1.0 care vet). putea intui ce doreste celalalt, chiar daca nu s-a exprimat in cuvinte. Vei putea citi pe fata celuilalt daca este bucuros, obosit, ingrijorat sau suparat .. De aceea, retineti faptul Cd daca nu va faceti un obicei din a comunica adevarul, este mai d ifidl pentru celalalt sa va in teleaga §i sa. relationeze,

Sinceritate?

55. facern indi un pas. Sinceritatea este mai mult dedit a nu minji, Imi aduc aminte de 0 discutie care s-a derulat In anii "80" pe cand lucram la fabrica, iar unul dintre "sfaturilelf primite din parteacolegi1or de serviciu, care aveau lIexperien~aN in ale casniciei a fast acesta: "Adi, rievas ta n u trebuie sa stie tot ce fad tul NU tre buie sa stie tnt ce fad tu! De ce? E bine sa ai rezervele

1 Al ". . t . " d ,1 liS' .

ta e. " •. 1, nsprn neves ·€i cate ceva, aar nu totul, ." inceritatea merge

dincolo de ce mi-ar placea sa spun §l de ceea ce trebuie spus.

Exemplul rmparatului David dupa ce a pacatuit este foarte interesant, Oare ca om, cum. s-a slmtit el dupa ce a preacurvit, iar apoi a dat ordin sa He omorat sotul acelei femei? Credeti oare ca primul gand pe care l-a avut a fest sa mearga la sotia lui ~:i sa-i spuna: .Draga, tocmai m-arn culcat cu 0 alta femeie"? Din. pacate, nu a fast asa. Peate ne Yeti spune ca David a IIf~icut~o de oaie" rau de tot, iar voi nu sunteti in aceeasi situatie. Fiti cu mare bagare de searna: "vulpile mici strica viile rnari' - spune Scriptura. Lucrurile mici, adica minciunile rnici, neadevarurile mid} sinceritatea falsa (adevarul spus pe [umatate), ne pot distruge relatiile, ne pot distruge pe noi.

52

Vreau sii. mil. ciisiuoresc!

Este la fel de gresit sa spui adevarul eu 0 tenta care il induce in eroare pe celalalt, IIpa.catul, spune autorul Gary Thomas in cartea Ciisiitorie sfdntii, atitudinile gresite tji esecurile personale care nu sunt abordate frontal erodeaza incetul cu mcetul relatia dintre soti, atacand §i distrugand in cele din urma promisiunile nobile de odinioara, facute in toiul pasiunil de la inceput" (p. 94).

Dar haideti sa luam un exernplu din zilele noastre. Ca sot, ai cheltuit 0 SUUla de bani ~i ti-e greu sa recunosti pe ce i-ai cheltuit. Peate ca so tia ta ar considera ca e 0 pros tie sa cheltuiesti 10 lei pe o revis hI sportiva. Mai mult, sa zicern ca stiai eft acesti bani erau pentru necesarul zilnic (sa zicem paine §i lapte) pana la urrnatorul salariu, §i totusi ai curnparat revista, iar acum nu-ti df! mana sa. fii prea ouest. Cand ajungi acasa, vei fi tentat sa. spui ceva de genul:

._ Draga 3111 facut cumparaturile - uite cate am cumparat de 30 lei., §i I!uiti'l sa-i spui sotiei di din cei 30 de lei de fapt 0 treime o reprezinta revista ta. Printr-o mica manevra, eviti sa spui tot adevarul, Creativitatea pe care 0 folosesti pentru a II €vita II umblarea in adevar §i a-li "unbracafl mai eficient faptele V-ar fi rnai de folos daca ar avea ca linUi scopuri mai nobile! CUHl ar fi aprofundarea relatiei voastre.

Sinceritatea intr-o relatie trebuie sf! fie acompania til de evitarea taraganarii in rezolvarea tensiunilor si a neintelegerilor, Cu alte cuvinte, fiti ula zi" in ce priveste eomunicarea §i nu lasati lucrurile de azi pe maine, crezand di peale se rezolva de la sine.

A· l~ "I" int .

seu ta mesaju In intregime ...

De cele mai multe ori, tOCU1,ti cand credem ctl ascultam eu atentie r pierdem sensul mesajului, Auzim cuvintele, dar Ie dam o interpretare cu totul diferita de cea pe care a intentionat-o vorbitorul. De ee? Una dintre explicatii ar fi dl nu ascultam tot rnesajul, Un studiu cornandat de firma Kodak arata di doar 7% din D:1€Saj e transrnis prin cuvinte! Mesajul nonverbal, adica privirea sau limbajul corporal, reprezinta 55%, iar tonul vocii reprezinta 38% din mesajul transmis. Mai mult, doa.r 7% din COIll unicare este reprezen ta t de cuvintele pe care le spunern,

Sfa(,ul 3: invii/ati .']il comunicaii

53

Prin urmare, data viitoare cand veti sta la discutii, nu uitati ce neinsemnata este partea vorbita!

Poate dl spui ce trebuie, dar daca rmodul nonverbal de exprimare tradeaza manic, resentimente sau amaraciune, rnesajul transmis este altul decal ceea ce au exprimat cuvintele tale! Ai lncercat vreodata sa cornunici cu dneva care se uHa "pesteH tine? Sau, cat iti este de usor sa comunici daca ochii celuilalt sunt Iipi]! de ecranul televizorului sau calculatorului? Sau, ce se mtampla en mornentele In care; prin vorbele tale, ai fost de acord en sO\111 tau, dar privirea ti-a fast dispretuitoare? Este tare greu sa comunici cand simti ostilitate in jurul tau.

Prin urrnare, spune adevarul ell. toata fiinta ta - cuvintele, tonul vocii, mirnica, limbajul trupului sa fie in concordanta ell acel adevar, astfelIncat sa nu existe 0 discrepanta intre ceea ce spui, modul in care cornunici acel lucru si felul cum exprimi ceea ce SpUl.

Ca parinti, avem zilnic 0 doza de experien]e interesante a laturi de copii, N oi, familia Ban, ne aducern §i acurn arnin te de primii ani de scoala ai lui Andi, baiatul nostru cel mai mare, In fiecare zi, cand mergeam sa-l iau de la scoala, ii puneam intrebarea: Cum a fast azi 1a scoala? Primul raspuns care venea era: .Bine", ~i cu asta se putea incheia conversatia noastra legata de scoala pe ziua respectiva, Da, e adevarat ca barbatii tind sa foloseasca astfel de raspunsuri scurte - ~i se prea poate ca Andi sa fi In.vatat acest lucru chiar de la mine, tatal lui, In.sa pe masura ee treceau zile le, am inceput sa-l intreb astfel : Andi, pe Ia.nga faptul ca a lost bine, ce altceva s-a mai intarnplat azi La §coala? F'adind acest lucru. am continuat sa cladesc in domeniul comunicarii ::}l nu m -am multumit cu vorbe seci,

Ce cornunicam?

Din experienta noastra CD familiile, noi, familia Arp, am descoperit di cei care i~i doresc Intr-adevar sa comunice eficient vor acorda timp pentru a se asculta unul pe celalalt. Una din zicalele noastre favorite suna cant a~a: "Dumnezeu ne-a dat doua urechi ~i 0 gura4 deci poate di ax trebui sa ascultam de doua

54

V reau sa ma casiUoresc!

ori mai mult dedit vorbim". insa trebuie sa ascultam nu doar cu urechile, ci ~i en inima, incercand sa intelegenl ce sentimente il incearca pe partenerul sau parten era noastrd,

Comunicarea, desi vitala iritr-o relatie, nu vine de la sine. Am vazut adesea di relatia noastni este strans legata de rnodul in care comunicam. Cuvintele pot sa te ajute sa cladesti 0 casnicie mai solida, la fel cum pot sa sape chiar lao fundatia ei, Ca sa intelegeti mai bine ce vrem sa scoatern in evidenta, in paginile urmatoare va vom prezenta patru stiluri de comunicare. Speram ca acestea sa va ajute sa descoperiti pe care dintre ele ll folositi eel mai des acum in comunicarea dintre voi doi si sa va alegetl un model pentru vntor

Primul stil: .La taiias"

Acest stil se refcra 1a conversatiile superficiale, de genu.l:

If Buna, ce mai faci?" "ee rna ncam azi?" fI Oare mai ploua?" etc. Nimic profund ... doar banalitati ... schimb de minime inforrnatii. Acest stil este firesc §i face parte dill conversatiile noastre zilnice. Problernele apar 'insa atuncicand it folosim in exclusivitate, Desi e normae sigur §i inofensiv, totusi e superficial.

Anti de experienta In acest domeniu ne-au seas 'in cale cupluri casatorite de Inuit timp, dar care comunicau aproape numai in acest stil, Oe-a lungul anilor, copiii le-au servit ca scuza pentru lipsa unor conversatii serioase si profunde, iar cand s-au lovit de problerne, nu le-au putut procesa §i... le-au Ingropat! Cand copili si-au luat zborul ~i ucuibul a ramas gol", ca sa fie si.guri di nu se vor certa, au continua! eu acelasi stil de comunicare. Sigur, conflictul este aproape inexistent in acest gen de relatii, insa la fel de inexistenta este ~i intimitatea dintre cei doi. Din nefericire, de cele mai multe ori, problemele ingropate transforma cadrul conjugal intr-un camp plin de mine gata sa explodeze! ... ~i ele chiar explodeaza atunci cand cuplul trece la urmatorul stil de comurucare.

Al doilea stil: .Ia aiac"

David §i Vera Mace; mentorii nostri ~i pionieri ai consilierii crestine in domeniul casatoriei, considers di acesta este stilul lieu

Sfatul .3: im0"tati sa comunicaii

55

acin coada": raneste! Cand 11 folosim, avem tendinta sa utilizam propozitii care incepma.i U1Ult ell persoana a dona singular ("tu/I) si intrebari care incep eu "de ce", preculu: "Tu numai Ia tine te gande§ti." §i "De ce nu suni ca sa a.1.1UI1ti ca intarzii? .... ori Iorrnulari absolute de genu1: ",Tie niciodata nu-ti pasa de nimeni!" jntotdeauna te gande§ti numai Ia tine!" 'II atacam pe celalalt fara sa ne gandim ce facem. ~i. cum reactionezi atunci cand esti atacat? Nu-i asa ca vrei sa te aped? ~i din momentul acela paDa la contraatac nu mai este dedit un pas" dar ce jigniri ~i. neintelegeri aduce! Ce puteli face dind wi dati seama di ali alunecat pe panta stilului negativ de comunicare? Sigur ca trebuie sa incercati sa ie~iti din starea aceea eat se poate de repede.

rrMa.niati-va ~i nu padHuiti" - sunt cuvintele scrise de Apostolul Pavel tot in pasajul cltat la inceputul capitolului, uSa n-apuna soarele peste mania voastra", la care am mai adauga Ilpeste exasperarea, indignarea r Irustrarea voastra", Pentru ca atunci cand lasati aceste Iucruri sa treacii {2ira sa fie rezolvate, nu faceti altceva dedit sa dati prilej diavolului sa se foloseasca de ele pentru a va ataca ~i a va face mull rau,

Mania este ca 0 energie care se acumuleaza In noi, 0 poti folosi 521-1 ataci pe celalalt sau pe tine insuti. Ori iti indrepti mania spre celalalt (care poate fi sotul tau, sau copilul tau, sau altcineva din [ur) r ori nfierbi 1n sue propriu' !?i te .coci' pe tine insuti, Aceasta rnanie este problematica. Devine distrugatoare. Mergi in [os pe 0 panta a dezamagirii ~i a deznadejdii, iar roadele le vei culege in tim p.

Cand este mania pacatoasa? Atunci cand este gata sa, atace, sa loveasca, sa raneascs pe cineva (po ate fi chiar propria pcrsoana). Mania aceasta este pacatoasa, distrugatoare, rea :j-i are toate ingredientele pacatului, Haideti sa ne gandlm Ia un exemplu din viata de zi ell zi: Doresti sa te uiti la televizor Ia un film, iar sotul tau nu este deloc interesat sa stea cu tine. deoarece filmul nu este pe g-ustul lui. Care este reactia ta?Th mann pe el! De ce? Pentru di un lucru pe care poate [i-] spui este: "Nu merit eu atata? Dupa ce fac atatea pentru el si peritru casar el mel macar nu poa.te sa vizioneze ell mine acest film?" Totul se concentreaza asupra tal a.

Vre.au 811' mii cdsdtoresc!

nevoilor tale, a firii tale; ~i te simti jignita, ofensata, poate chiar te indoiesti de dragostea lui fata de tine. Ce sentiment. ai? De manie, care curand va atrage dupa sine dorul de razbunare, de a-t1 face singura dreptate. In dimineata urmatoare ai sa i-o fad tu - nu n pui rnancare la lucru, agar ca sa vada §i el cum este cand tu nu rnai ncontribui" la relatia voastra, Intr-un cuvant, te razbuni pe situaiia creata, Bineinteles ca acesta este doar un scenariu, dar ele pot :fi de multe feluri, nuante etc. Gary Thomas ne alrage atentia sa. nu cedam in fata nispitei de a ne lasa cuprinsi de resentimente fata de partenerul nostru pe masura ce propriile noastre slabiciuni sunt scoase la iveala" (p. 95).

Pe de alta parte, unii sunt ca ploaia de vara: vine repede dar pleaca repede, Se ~esca..rdi repede, ell furie, eu tunete §i fulgere, dar apoi pleaca, Intrebarea este: l-ai "trasnif' pe celalalt in situatia aceasta? Ai produs pagube?

Penlru di. e deosebit de greu sa. va mentineti calmul §i sa g:andi\i normal cand sunteti atacati: amandoi aveti nevoie de un semnal care sa-l ajute pe celalalt sa lnteleaga devierea spre negativism. Noi, familia Arp, folosim urrnatoarea fraza; f,Au, rna i:ntepilli Prin aceasta, spunem di am simtit un spirit caustic In vorbele celuilalt, indiferent daca Iucrurile au stat sau nu <1§u. C1i11d unul din noi da acest semnal, irnediat luam 0 mica pauza, respiram ad anc, .. ~i recunoastem di nu asta am vrut! Desigur, fie care cuplu e libel' sa~§i aleaga propriul semnal, La unul dintre serninarele noastre Marriage Alive}. unul dintre participanti a sugerat expresia I1Ro~U!1i (cu trirnitere la semafor) ca semnal, Asta j] pune In garda pe eel care primeste semualul di partenerul sau se socoteste atacatl Ni s-a parut 0 idee desteapta ... pana cand, la un alt seminar, un cuplu ne-a povestit ce-a patit cu formula aceasta odata, dind ei se aflau in rnasina. Aveau 0 discutie in contradictoriu, cand sotia a strigat dintr-odata:

IIRo~U!H, la care sotul i-a raspuns calm: "Draga meal nu e vorba de niciun atac la persoana!" Insa ea a continuat sa strige §imai tare, ~i intr-un tarziu, dar la tirnp, e] §i-a dat searna ca ea. se referea la ... semaforl Prin urmare, sugestia noastra este sa nu Iolositi aceasta atentionare rand unul dintre voi e la volanl

Desigur, cand sunteti suparati §i tracasati, va dori]i din toata

S{atul 3: i»valati .sil com unieaii

57

inirna sa ind epartati eta mai repede "rnarul discordiei" l' dar aveti gdja: graba strica treahal Nail eel putin, nu suntem in stare sa rezol vam. situatia cat ai bate din palmel Cand tot felul de sentimente contradictorii pun stapanire pe noi, e aproape imposibil szi ne intoarcern dintr-odata la 0 conversatie calma §i logica, prin care sa stinge~ conflictul. Asta Inerge doar pe hartie, dar niciodata in realitatel In asernenea mornente, e ca §i cum ai avea 10 maini un cartof copt: trebuie s5-1 lasi sa se raceasca, si-abia apoi it pop. tine in manal E foarte posibil sa avem nevoie de 0 mica .Jesire din decor", cum faceam pe· vremuri eli pustii nos tri, cand 'ii trimitearn in camera lor ca pedeapsa pen tru vreo nazbatie ... Chiar si dupa ce ne-am calmat, noi nu putern trece la rezolvarea problemei pana nu am parcurs cu bine faza de d iscu tii ... adidi urrnatorul stil de comunicare.

Un cuvant de atentionarel Unul dintre Iucrurile pe care mi-a fos t eel mai greu sa le Inteleg la Adi a fos t stilul lui de .riecomunicare" - eel putin asa 11 percepeam eu pe el. Nu 0 data mi s-a intamplat in zilele de inceput ale casniciei noastre sa-i pun o intrebare, fie ea si una mai simpla, cum ar fi: "Unde luergem la cumparaturi?' , si sa trebuiasca sa astept minute In sir dupa un raspuns, In frustrareamea, §i ell personalitatea mea colerica, Ii repetam intrebarea, crezand ca nu. In-a auzit, Adi, insa, nu-mi raspundea.Mai mult, pe masura ce inmine crestea frustrarea ca el nu imi raspunde imediat,ln el crestea frustrarea cii este neinteles, Mi-a trehuit limp ~i rabdare sa inte1eg di tacerea lui insearnna ca face 0 analiza mai atenta a intrebarii puse de mine precum §i a even tualelor consecinte ale deciziei de a nlerge Intr-un loc sau in altul, La randullui, a trebuit sa-mi repete de cateva ori ca are nevoie de 0 mai buna analizare a situatiei inainte de a-mi putea da un raspuns .

. AI treilea stil: "la discutii"

Atunci cand trebuie sa. discutati sau sa dezbateti 0 problema sau un subiect mai dificil, aveti nevoie de acea dispozitie care sa va ajute sa rnentineti tonul pozitivsi care sa reduca din efectul factorilor nonverbali sau ai tonului vocii, Acest stil de cornunicare este foarte important §i constituie singura cale pe

58

Vreau sa md casiii'oresc!

care 0 cunoastem noi pentru a trece ell succes de la ofensivul stil doi la stilul patru, rezolvarea problemei sau a confLictului.De fapt, daca abordati corect problema; este foarte posibil sa nici nu lllai fie nevoie de ultimul pas, de rezolvarea ei. Studiile specialistilor ne arata ca aproxirnativ 80 la suta din problernele ell care se confrunta un cuplu nu trebuie rezolvate, ci doar discutate, pentru ca cei doi sa inteleaga ce sirnte celalalt. Dar, asa cum am spus, aveti nevoie de o (prejdispozitie clara, peritru a putea sa fiti eficienti in discutarea problemei, ce implica adesea :?i €Xprjnla.:rea unor sentimente negative. \fa. sugeram sa tolositi una din urmatoarele doua metode: fie formula sentimentelor, He tehnica Vorbitor/Ascultator (explicata in capitolul urmator).

Formu in sentimenielor

Am incepu t sa folosim aceas ta formula a sentimentelor ell ani In urrna. Am lnvatat-o de la prielenii nostri Bin §1 Kathy Clarke. Ne-a ajutat de nenumarate ad sa nu ne lInpotmolirn in al doilea stil de comunicare, Formula sentimentelor este u§or de folosit, este clara, simpla §i inofenslva, daca este utilizata ell 0 atitudine corecta.

.. !f Dd-mi voie sii-Ji spun cum mil simi."

Prim. a parte a formulei pn2supune sa spui clar, direct si plin de dragoste: ttDa~rrli. voie sa-ti spun cum rna simt! Ma. simt. .. II (completeaza singur aici, potrivit starii tale sentimentale: frustrat, manias, nerves, ,singur, ranit, dezamagit, ingrijorat, bucuros, fericit etc.), Incearca sb-ti exprimi sentimentele ~i emotiile launtrice, evitand atacul la persoana,

Nu confunda "Ma simt.. ." eli "Cred di ... uDadi poti mlocui .simt" ell "cred"' .. a tund n u e yorba de sen timenl:e. De exemplu, daca spui ",Simt Cd Old jigne§ti!", acest lueru exprima ce gande§tt precum si opinia tao Este, de fapt, al doilea stil deghizat. Mull mai bine ar f szi folosesti propozitii care sa te vizeze direct pe tine, cum. ar fi: ItDe cate ori se intampla asta, rna simt jigrrit(a)" + i~i pop exprima sentimentele §i en formula "Sunt, .. II, ca in expresia I,Sunt jignit(a_) de ceea ce se-ntampla."

Binecunoscutul autor §i consilier familial Gary Smalley a

S{tli:ul 3: i ntnita Ii sa cornu 11 icali

59

oferit 0 sugestie nemaipomenita la unul dintre seminarele sale. Hl le-a spus celor prezenti sa foloseasca 0 ilustratie prin care sa-~i ajute partenerul sa, ioteleaga ceea ce simt ... De exemplu: ffDragiL it] aduci arninte de zilele si noptile in care-at muncit din greula raportul acela ... pe care seful tau l-a aruncat la CO~I faxa sa -i pese de eforturile tale?! Ei bine, cam asa rn-arn SLtI"I\it eu cand am petrecut ore in sir diuUlnd variante §i facand planuri pentru concediul nostru, iar tu nici macar n-ai vrut sa rna asculti!" Poc! Partenerului i se rune In rala oglinda propriilor trairi si poate sa-~i dea seama cum te simti!

., uAcum, spu ne-mi iu cum ie simii!'

Dupa ce ai terminal ce ai avut de spus, Iolosind cuvinte explicite §i pline de iubire r spune-i: .Acum, spune-mi tu cum te simtil" Si fii gata sa asculti, nu sari sa. judeci sentimentele celuilalt! N u uita: sentimentele - in esenta lOT - nu sunt nici bune, nici rele!

110 clipa, va rogI ne-a intrerupt Randy, unul dintre participantii la un seminar Cum puteti afirma c.1 sentimentele nu sunt nici bune, nici rele?! Eu cred ca unele dintre ele sunt de-a dreptul pacatoasel" A urmat 0 discutie foarte interesanta despre diferentele dintre modul nostru de gandire §i actiunile noastre, dintre gandurile ~i sentirnentele noastre. "De exemplu, a. continuat Randy, multi dintre noi s-ar putea eschiva foarte usor daca Ii S"-aT accepta sa s puna: «Sirnt di n-arn chef sa L11a due la lucru» sau «Nu rna simt in stare sa flu un so] bun» sau «Simt di. am chef de-o aventura-": Inainte sa-i raspundern, un alt participant a Iuat cuvantul: uSe poate ca la un moment dat sa ne simtim intr-unfel sau altul, dar asta nu este 0 scuza ca sa facem sau sa nu facem ceea ce trebuiel

Nu cred di as mai ramane prea multa vreme in campania unde lucrez, daca i-as spune sefului rneu: «Astazi nu am chef sa Yin la lucru»"!

Un altul a mers mai departe: nBine, dar poate ca nu expresia «Nu a111 chef de lucru astazi» e problema, + + Poate di lntr-adevar te simti extenuat, plictisit de lucrul pe care-I faci sau pur ~i simplu te sirnti neapreciat."

TI' •• Sau poate ca afirrnatia: «Am chef de-o aventura», a mai

60

V rea u sa mil cd sdioresc!

adaugat cineva, este un fe 1 de-a spune ca In interiorul tau l~i doresti ca viata ta conjugala sa fie altfel, mai romantica, mai pasionala, mai dinamica ... !~

Abia aCUlTI ajungeam cu-adevarat 121 sentimentel Sentimentele sunt fragile si, prin urmare ... trebuie sa avem mare grijii de ele. Daca, insa, vom reusi s.a ajungem la miezul problemei, dezvaluindu-ne adevaratele sentimente, atunci vom putea ataca problema, si nu persoana1 consolidandu-ne astfel

~

caSl1lCla .

.. Nu exisid un »ocabular al seniimentelori

Cuplurile prezente devenisera Ioarte atente la discutia noastra ... Moment in care James, un s01 de varsta mijlocie, a ridicat indi 0 problema: n'1bate acestea suna bine, dar ell, chiar daca vreau, tot nu pot sa spun ce simi - pur ~i simplu nu-mi gasesc cuvintelel Tata] meu avea doar trei cuvinte in vocabularul lui, §.i niciunul nn se referca la sentiments .... Ce sa rna fac eu, fiindca aschia n-a sarit prea departe de trunchi"!"

Ca sa-l ajutam pe james sa se aventureze In lumea sentimentelor, ne-arn pus toti mintea la contributie si am facut 0 lista de cuvinte care sa exprime sentimente. Daca, asemenea lui [ames, §i tu ai probleme en a spune ceea ce simti, speram ca Iista de mai jos 55.- ti vina in a jutorl

-Mil simi ...

o ranit

o bucuros

o nesigur [J iubit

o agitat

o neapreciat

o linistit

o iritat

o multumit o .oolesit

.. C ... p. ,~l

[J pe dinafara o gelos

o nerves

o amenintat

o stimulat

o abatut

o IngTijorat

o fericit Q atacat

o trist

o luminat 0

o incurajat 0

o &§nt 0

:0 prins in cape ana 0

o frustrat o Q

o o o o o

slngur apasat increzator

rnandru rnanipulat

+

energic

neajutorat res ponsabil

plin de remuscari bolnav

sufocat

statui 3: In'l!tnu {"i sa cornu nicaii

, '

o calcat in picioare

o nelinistit

o recunoscator

o perplex

o sub presiune

o optimist D zdrobit

o descurajat

o alarmat

61

o tensionat u relaxat

o abuzat

o neinteles [JiInpova.rat

o pesimist

o amortit

o ignorat

o defavorizat

o tradat D ciudat

o Ins paimanta t

o S111g:ur u temator

o entuziasmat

o pllctisit

o sa tis fa cut

o rusinat

Va vine usor sa folosid cuvintele de mai sus sau allele similare? Sunteti gata sa puneti in aplicare formula sentimentelor? Exista anumite aspecte sau dornenii de activitate pe care nu le puteti discuta impreuna? Peate di va vine mai usor sa scrieji pe 0 foaie de hartie ceea ce simtiti in legahrra ell un anumit lucru, Incercati sa aplicati formula sentimentelor §i asigurati-va ca exprimati trairi, fara a va ataca sau invinui partenerul. Spuneti-va unul altuia ce simtiti (sau citili unpreuna cuvintele scrise pe foaie), Cand e randul celuilalt sa vorbeasca, straduiti-va sa lntelegeti ce simte in situatia data.

De exemplu, sa. zicern ca amandoi sunteti ingri.jorati de mod ttl :in care cheltuiti banii, Va e teama de problernele tinanciare care ar putea aparea in viitor ~i de aceea doriti s5. discutati despre acest lucru §i sa gasit:i. 0 solutie in timp util. Nu uitati: intentia este sa rezolvati problema cheltuielilor §i sa scapati de Erica unei eventuale instabilitati financiare, Ai putea scrie pe foaie urrnatorul lucru: !,Sunt nelini§Lit(a).. Mi-e tearna di chcltuim mai mult dedit ne perrnite bugetul nostru §i nu prea ne ganrunl la consecinte!" Indiferent de modul in care porniti discutia, nu uitati cit atacul este indreptat 'i:nlpolriva problernei, §i nu. impotriva celuilaltl

Ateniie, uiitoare soiii

Ca una care am trecut pe-aici In urrna cu 13 ani, am. un sfat pentru viitoarele sojii - cum am spus mai SUSj :invala~i sa cititi printre randuri atunci cand sotii vostri Yin acasa §i va spun scurt c5. totul e in regula, dupa care se relrag imediat in dormitor, Intr-o

,

62

V reau sa mii ciisator:esc!

asemenea situatie, sotul are probabil nevoie de un scud interval de tirnp in care sa se schimbe, sa se improspateze, ~i doar apoi revine §i este gata sa discute ell 801ia lui. Daca-ti raspunde sec di este bine, dar pare totusi ingrijorat, invata cand este bine sa-l lasi sa se "acrnnatiz€zeJJ §i cand e nevoie de interventia ta imediata care 5a-1 ajute sa treaca mai usor peste eventualele probleme a par ute la serviciu.

Din pacate, mie mi-a lu a t 0 perioada destul de lunga sa. acce pt faptul ca nu in totdeauna (and vreau raspunsul lui Adi ilfii primesc imediat, iar acest lucru a cauza t de multe ori 0 discutie aprinsa, specifica celui de-al doilea stil de comunicare, deoarece eu eram convinsa ca Adima neglijeaza si evita intentionat raspunsul. El i~i lua de fapt mai mult timp pentru a procesa intrebarea mea §i a-mi prezenta eventu alele solu tiL Dupa di tva timp de la casatorie, am Inteles ca ipotezele mele erau gre§ite.

Ca sa In te1egeVmai bine cam cum functioneaza aces t sistern Ia barbati, dati-ne voie sa va relatam 0 intamplare. Intr-o buna zi, cand Ema 11 disciplina ~i il certa pe fiul nostru mai mare, baiatul eel mijlociu, Eduard, a has cu urechea 1a U§3 bucatariei, iar mai apoi a venit la mine in camera. Intrand Cll mainile pe urechi, mia. spus in Iimba unui copil de un an §i juma tate: ff Ta ta! Mamal - bla bla bla", N u m -a vazut niciodata pe urine facand aces t lucru, dar el, desi era foarte mic, a a vut 0 opinie ell privire la ceea ce se derula in bucatarie. De mici invdtam sa comunicarn Intr-un anume fel, sa percepem realitatea intr-un anumemod, iar apoi luam aceste obiceiuri ell noi in viata de adult.

.A ten tie, tniiori soli!

Unii soti trebuie ajutati mai mult decat attn in aceasta privinta. Daca ii lasi sa se retraga In camerele lor si sa Hintre in carapace" risti sa nu mai iasa de ac010 (in capitolul urmator, veti citi ce se intampla en "testoasele"'). Sotilor, Ui.sati-vd ajutatil Iar voi, sotiilor, fiti creative in ce priveste modul in care incercati sa d eschideti poarta cornu nicarii. Folositi formula sentimentelor pe care am prezentat-o in acest capitol si incercati sa. va puneti In cuvin te sen timen tele, Ati putea incerca ceva de genul: JlDragu 1 meu, am asteptat toata ziua sa vii acasa §:l m-am bucurat asa de

5fatul 3: fnviiJa# sa comunicaii

63

mult cand te-am auzit La u§a. Doresc sa stam de yorba §i rni-ar placea tare mult sa--11 Wid Iata ~i sa te tin de mana. Cum putern face Cd aceste lucruri sa se intarnple?" Da-i voie sa gandeasdi, dar nu it.i abandona initiativa. Acum, daca 0 sotie rosteste lOa de cuvinte pe secunda.atiti ce aude sotul? nB1sj" bla, bla",

Vi se pare prea greu ?

"E prea gl'€U pentru urine! a exclamat unul dintre participantii 13. seminarul nostru Marriage Alice. De 50 de ani sunt pe cont propriu §i n-o sa-rni spuneti di rna mai pot schimba aCUlTI~ ::]i pe deasupra, tot procesul mi se pare nefiresc ~i fals!" Poate di §l pe tine te lnceardi aceleasi sentirnente.

N ici pentru noi n -a fast usor, deci j~i intelegem frustrarea.

Comunicarea explicita eo trcaba grea.! No. e putin lucru sa-l faci _pe celalalt sa Inteieaga ce simtil ... Oare cum va reactiona cand va auzi ce simti si cum va procesa informatiile? In cazul nostru, cand aminceput sa ne exprimam toate trairile, mie mi-a fost mai usor dedit lui David. Adesea, David exclama: .De ce simti asta? Ceva nu e in regula cu tine ~Ii A trebuit sa ne aducem aminte mereusi rnereu ca sentirnentele nu sunt In ele Insele bune sau rele, dar di este de' 0 importanta vitala sa. §tji ce simte eel de lang:a tine. Numai d§a se putea Intbunata~i comunicarea dintre noi! ~i la fel este si in cazul vostrul

Al patrulea stili solutionarea problemei

Odata ce a\i Inte1es problema §i va cunoasteti reciproc sentimentele, este timpul sa Irece]i la rezolvarea problemei. Asa CUIn ammai spus deja, cele rnaimulte probleme in legatura cu care exista diferente de opinii no. au intotdeauna nevoie de 0 solujie. De celemai multe ori avem nevoie doar sa ne intelegem unii pe al~ii! Exists Insa si uncle probleme care nu vor f rezolvate niciodatal David va continua sa, sforaie cand doarme, iar biroul meu numai organizat nu va fi vreodatal In asemenea cazuri, elementul important pentru 0 cornunicare sanatoasa este capacitatea de a discerne care dintre problema pot fi rezolvate §'i care trebuie acceptate asa cum sunt!

Al patrulea stil ne Virl€ in ajutor ell trei mod uri de rezolvare

64

V'reau sa ma ciisiiloresc!

a problerne lor ce reclama neaparat 0 solutie. va puteti imboga ti viitoarea casnicie insusindu-va una din urmatoarele variante (sau, de ce nu, toatel):

,:[. Darul iubirii - Problema care trebuie rezolvata pare sa insemne mai Inuit pentru unul dintre voi, Celalalt poate, deci, sa-i of ere un sernn de dragoste, spunandu-i: .Draga, vom face exact C1§a cum spui tu, de data aceasta!" Atentiel Daca doar urrul dintre voi este in totdeauna gata sa renunte, iar celalalt este mereu nernultumit, atunci trebuie saw reconsiderati rnodul 'in care abordati rezolvarea problemeil

2. Darul personalitiitii - Nu trebuie sa fiti intotdeauna de acord in toatel Casnicia noastra ar fi tare plictisitoare daca nu am avea opinii difenre! Asadar; in unele cazuri, trebuie sa fiti gata sa va acceptati reciproc unicitatea personalitatii.

3. Darui compromisului - Aici, fiecare lasa putin de la el, astfel incat sa. puteti afla solutia optima pentru amandoi.

Ne vom intoarce la aceste daruri in capitolul urmator, cand vom aborda su biectul maniei §i rnodalitatile de a folosi constructiv conflictul, spre adancirea unei relatii,

Comunicati, adiincindu-tsi relatla

V~am prezentat In acest capitol patru stiluri de comunicare precuD1 §J un mod mai eficient de a va exprima sentimentele. Cu toate acestea, daca nu Yeti invala sa fiti buni ascultatori, cornunicarea voastra va avea de suferit, V-ati gandit vreodata de ce este atat de greu sa-l asculti pe celalalt? Dare sa fie din cauza car in loc sa ascultarn in tirnp ce ni se vorbeste, noi suntern de Iapt concentrati asupra raspunsului pe care II vom da?

Ascultati, nu reactionati

A

In Iacov 1:19 citim, "OriCE~ om. at' trebui sa, Hegrabnic la

ascultare, lncet la vorbire, zabavnic lamanie." Din pacate, de

SJaful .1: Jnvii.tali sii comunicaii

65

multe ori ni se mtampla sa. le inversam - suntem zabavnici in ascultare, grabni.ci la vorbire §i iuti la manie! Stati un moment si ganditi-va bine la ce va spune:rn: daca am fi rntr-adevar gata sa-l ascultarn pe celalalt nu ar mai f.i atat de greu sa evitam conflictu l. 'De ce? Hindea avern convingerea cii dupa ce sotul isi spune punctul de vedere, iar noi mcercam sa i-l intelegem, va veni randul nostru sa. ne exprimam in cuvinte. Astfel, (and vine randul nostru, cuvintele vor reflecta Iaptul Cd am ascultat Intai ~i

.... ~ rntel .

am tncercat sa Inle egenl ce TIl se spunea.

Sfaturi pent:ru comunicarea intre parteneri

Dorim sa 'vii oferim cateva sfaturi menite SEi In1bunatateasdi apreciabil calitatea relatiei voastre. Cititi cu alentie cele ce

-,

urrneaza:

1. Alege-l pc .eu" ca subiec! al propozitici ~i cOHslruie§{e jraw astiel ineat aciiunea sa se riisjranga U5upra ia. De exernplu, gande§te-te la urrnatorul scenariu. Ea i:i spune lui: liMa simt foarte obosita §i frustrata ... Am avut 0 zi grea.la lucru. Mi-ar prinde bine un pic de atentie ~i incura jare! A§ aprecia Inuit daca m-ai asculta .fara sa-mi ofcri imediat solutii peritru problernele mele."

2. Enitii sa folose§l'i pronumeie .tu" aiunci dind comunici. .. Acesta Uncle sa fie destul de amenintator, De exemplu, fereste-te sa spui ceva de genul: IITie nu-ti pasa de nimic! Puteai macar sa pretinzi

v t . t' - A. b t ... ~t I"

ca re In .ereseaza ce am intrebat-o pe vanza oare.

3. Nu jolosi intrebdrile care incep cu "de ce". Ele pot fi percepute ca un alae la persoana. Fa 0 mica pauza inainte sa pui 0 lntrebare si, even tual, reforrnuleaz-ol

4. Renunjii ioial la generaliuiri precum .riiciodaiii" §l .intotdeauna", Acestea it] vor pricinui invariabil problerne!

5. Luaii-ui angajameniul sa nu va mai aiacaii reciproc, §i nici sa vii toi aparati propria persoarui. Desi pare simpla, aceasta abordareva

66

Vreal.l sa rna ciisdturesc!

poate fi de folosin pastrarea unei relatii siinatoase fli va va senti de multa bataie de cap.

Acum este randul vostru sa va verificati preferin ta pentru sfilul de comunicare fli disponibilitatea de a lua in series sfaturile noastre. Ne intalnim in capitolul urrnator, cand vorn vorbi des pre conflict ~i solutionarea acestuia. SUCCl~S!

Sfatu14

Rezoluati-oa co nflicte Ie

Orice om sa fie 87abnic fa asculiare, incei la uorbire, zabounic la mdnie; did mania omului nu lucreazd neprihdnirea lui t» mnczeu.

IACOV 1:19

Maine e sambata. Vreau sa ne trezim de dimineata ~i sa. facem curat. 'Ie rog pe tine sa curet]. baia si holul, iar eu rna ocup de restul apartarnentului, spuse Camelia.

-~ Bine, a raspuns Victor, dar nu cu prea multa convingere. I§i aducea aminte ell 0 oarecare nostalgie de zilele de sambata de odinioara, care, inainte de casatorie, erau petrecute cu prietena lui -- actualmente sotia lui - si adesea ell prietenii, Indina mai degraba sa Incerce sa gaseasca un motiv sa 0 scoata pe ea din casa, sau, de ce nu, sa-~i invite prietenii la ei, la flun pahar de

b~-JI vor a .

Dimineata de sambata s-a instalat victorioasa .. iar Camelia, casiHorHa si la casa ei de-acum, dar inca su.b influenta obiceiurilor din casa padnteascit, s-a apucat de treaba, Orele se scurgeau ~i. ea continua eu sarguinta sa-~i duca la indeplinire slujba, Victor s-a sculat ceva mai tarziu, a mai motait 111 pat; a mai citit dintr-o carte; apoi dintr-o revista r apoi a mancat §i a strans putin In bucatarie, Camelia 11 privea d:in cand In cand pe furis, asteptand 53-1 vad a Indreptandu-se spre baie, Dupa alta jumatate de ora, Victor s~a instalat In camera de zi - Camelis tocmai terminase acolo §i totul sclipea de curatenie - cu

68

Vreau sfi mii cllsMoresc!

telecomanda de Ia televizor in mana, Tot schirnband canalele r a gasH un meci de tenis Ioarte animat, atat de animat incat a uitat ell totul de baia care astepta sa fie cura~aUi.

Ins pre amiaza, Camelia s-a asezat obosita III fotoliu §i s-ar fi bucurat ca sotul ei sa 0 intrebe macar daca i-ar putea aduce un pahar cu apa, Ei bine, cum meciul de tenis era in toil el nu s-ar fi putut deplasa pana la bucatarie.

Amai trecut inca 0 oral timp in care Ca melia s-a intors 1£1 bucatarie sa pregateasca mancarea. De-acum era convinsa di meciul se va terrnina, iar pe cand mancarea pe a doua zi va fi gata, se va putea bucura de 0 bate calda tntr-o vans. curata, Nu mica i-a fost mirarea cand sotul ei a raspuns la un apel telefonic §i l-a auzit spunand: .Da, sigur di pute]i veni Ia noi, Camelia tOCJTI.aj a bagat prajitura in cuptor, asa di vom manca ceva bun!" Ei bine, asta le Intrecea pe toate! Pe l.anga faptul ca facuse aproape toata munca singura, acum sa renunte si la ultima tad~ma de speranta ca el 1!j! va indeplini slujba in easel in acea zi? A p21§it plina de manie Inspre camera de zi, varsandu-si frustrarea asupra lui Victor, dojenindu-l pentru iipsa lui de lntelegere §i acuzandu-l de nepasare §oi delasare,

Invata sa-p. gestionezi mania

Nimeni nu se cas<.ltore§te pentru ca sa se enerveze, ba dimpotrival Dar clipele romantice, de vis §i fericire, dinaintea disatoriei blocheaza gandirea §1 0 Irnpiedica sa anticipeze conflictele viitoare. De aceea este alai de greu uneori sa le vorbesti celor logoditi despre modalitati de abordare a maniei §i a conflictului, Aceste cupluri au convingerea ca ele sunt (san vor deveni) exceptia care intareste regula! Totusi, dupa ce se casa tore SCI trebuie sa. constientizeze faptul ca, fie vor inva ta cum sa. apreciez€ diferentele dintre ei (inclusiv ce si cum s.a invete din Iiecare cearta), fie casnicia lor se va autodistruge. Din fericire, eu totii ne putem forma, daca vrem, deprinderj care sa ne ajute sa. gasinl. 0 modalitate constructiva de abordare a conflictului, astfel incat relatiile noastre sa nu se deprecieze, ci sa se adanceasca!

In cartea sa Love and Anger in Marriage (Dragoste si rnanie in

Sfatul !1: Rezolva["i-vii conflictele

69

casatorie), David Mace scrie ca cea mai mare problema intr-o casnicie nu este lipsa de cornunicare, ci incapacitate a de a aborda si '/procesa" mania.' Atunci cand sentimcntele noastre negative nu sunt prelucrate intr-un mod sistematic, ne trezim prinsi intr-un cidu de tip uiubire-n13.oie/ a~a cum am mentionat §i ln capitolul anterior,

Dragoste eu "tepiH

Canditi-va pentru cateva momente la relatia voastra de acum, Sunt zile in gil' in care probabil nu reusiti sa va vedeji sau sa va 'intalniti, La fel a fost §i in cazul nostru (familia Arp): ne dorearn sa petrecem fiecare moment impreund, dar ... nu era posibil ~ nu locuiam in acelasi oras. Partea buna era ca, daca ne suparam u nul pe celalalt cand ne Intalneam, seara ulergea.m. fiecare la casa lui ~i ne mai linistearn.

Dupa ce ne-arn casatorit, despartirile au luat sfarsit, in schimb s-au inrnultit prilejurile de neintelegere §i momentele in care ffsarea u scantei", Dorinta de a ajunge cat rnai repede la un numitor comun nu se-mplinea usor, nici intotdeauna ... Un lucru era dar: nu rnai pu team pleca acasa, deoarece eram acasal

Asadar, ne reLrfigeam fiecare la ale sale, ca sa-i dam celuilalt ocazia §i timpul sa se linisteasca ... Dar nu asia era ceea ce asteptarn de la casnicia noastra! Dimpotriva, ne doream apropiere§i intimita te, asa ca reincepeam ciclul: cu cat ne apropiam rnai tare unul de celalalt, CD. atat sareau mai multe scantei intre noi ... Cu cat se repeta mai des ciclul .Jubire-manie" I ell atat se-nalta mai mu1t zidul de despartire dintre noi! Se lunge a, de asernenea, si lista j;lucrur:ilor despre care nu discutam", asa cii intimitatea noastra tindea sa devina tot mai mult 0 iluziel

Ati trecut si VOl prin experiente similare en a noastra sau en cea am.intiti\ la inceputul capitolului? Sau poate chiar In acest moment va simtiti prinsi In ciduL "iubire- manie", si tare-ali vrca sa evadati de-acolo! Avem 0 veste buna pentru voi: puteti depasi acest moment! Totul este sa fiti ga.ta sa va asumati riscul de-a "procesa" mania pe care 0 simtiti ~i de a discuta problernele

7{)

Vreau sa mii casatoresc!

aparute. Intai, sa vedem cum procedati aCU111 cand va confruntati eu l11 .. ania ...

Cum tratati mania?

Desi nu ne place s-o recunoastern, adesea ne asernanam tare mult cu uncle vietuitoare prin modul nostru de abordare a maniei. In care dintre "midi nostri prieteni" de mai [os va regasiti eel mai bine?

Broasca iestoasii - Retrasul

In familia noastra, David este IIbroasca [estoasa" ... Cand apare un conflict, prima lui reactie este. sa se retraga. I~i ilbaga capulla ell tie" si nu-l mai scoti din ale lui! Pot eu - care nurna dau totdeauna in laturi de la disputele verbale - sa-i ciocanesc mult si bine in carapace, ca el tot nu se sinchisestel

Esti cumva §i tu 0 broasca testoasa? Obisnuiesti sa te retragi cand apare conflictul? Peate di te retragi la propriu, pur §i simplu parasind camera; sau poate te retragi doar emotional, detasandu-te practic de discutie ~j de problema" lasandu-l pe celalalt sa se simta singur, Poate te simti neajutorat, stiind di nu are niciun fast sa faci ceva, Hindea oricum n-ai niciodata ca§lig de cauza, Asa ca, de ce-ai mai deschide discutia?' Cuvintele noastre de atentionare sunt urmatoarele: Retragerea scurtcircuiteaza relatia ~l reduce sansele de rezolvare, In plus, largeste spatiile dintre voi!

Sconcsul ~ Ojensivul

Te aserneni oare eu sconcsul?" El este maestrul sarcasmuhri si al vorbelor usturatoare, Sconcsul mai degTabii 11 va face pe celalalt sa se sirnta prost, dedit sa-§.I recunoasca propriile esecuri,

Eu rna asernan mai mult en sconcsul, Tendinta mea naturale este de a ataca ~i de a -1 face pe David sa .rniroasa urat". Mai degraba prefer sa. rna concentrez asupra a ceea ce a facut sau nu a facut David, decat sa-lui asum responsabilitatea.

In multele seminarii Marriage Alive pe care le-arn sustinut de-a lungul anilor, am intaJnit multe broaste testoase casatorite

~f~~tul4; Rezol'oaJi-va conftiaeu:

7.1

cu sconcsi, ast£el ca am, asistat la aparitia unei noi specii ~ tesioncsul! Es te 0 combina tie intre scones si testoasa, iar rnodu 1 in care abordeaza conflictul nu este greu de ghidt: ataca..; §i-apoi se retrage III carapacea sa!

Cameleonul= Schimbdtorul

Cameleonul isi sehimba culoarea, astfel meat sa se confunde cu peisajul ~ ~i implicit evita conflictul, E1 este de acord cu. orice opinie din jur. Cand e ell eei Iinistiti, e linistit. Cand e ell cei zgomoto§i, e si el gala.gios. Dorinta de OJ fi adecvat, potrivit, asortat eu ceilalti, dorinta de a fi acceptat de grup il :impiedidi sa'"'§i spuna parerea, iar cand da de conflict, se supune majoritatii.

De multe ori, cameleonul reprezinta sotul sau sofia care divorteaza dupa treizeci de ani de "convietuire", Celor din jur le es te foarte greu sa -i inteleaga decizia, d eoarece se cornportase frumos eu toata lurnea si parea sa se fi adaptat alat de bine!

ButtltJa - Intelectualul

Ca si testoasa, bufnita evita canflictul. Metoda folosita e insa diferita, Bufnita este intelectualul incurabil, avand ca motto cuvintele: I,Evib~ eu orice pre] sentimentele!lf. Bufnita poate dezbate orice subiect de natura intelectuala, dar sentimentele 'ii raman blocate in creier, ,0 intereseaza doar faptele ... faptele, faptele ...

Gorila ~ illvingatorul

Garita trebuie sa iasa Intotdeauna invingatoare! "Armele" ei favorite sunt manipularea si intirnidarea. Sub pielea ei groasa se ascunde 0 persoana nesigura, al direi tel este sa iasa bine ~i sa cada de fie care data in picioare. Corilatine 0 evidenta riguroasa a jignirilor, a certurilor §i a ranilor, pe care este gata sa le "rep-una pe tapet" la mornentul potrivit, eel mai mutt II place sa.~ti dernonstreze de ce absolut nimic nu e bine si de ce are ea intotdeauna dreptate!

Nu-l vom uita niciodata pe Bill, unul dintre participantii Ia serninarele noastre, care era un exemplar perfect de garita. Cu greu reuseam sa prezentam materialul propus, deoarece Bill ne

oprea mereu en Intrebari urtenlte s,ane demonstreze iunde

. iteamsa '" d t-· u 1 . il d ., f-

gre§eatn ~l cum pu earn sa iTlll rep 'f-un . ucruri €; aca . aceam

cum spunea el ..... La fel proceda ~:i co. sotia lui .. eallreia II v orbea fare caustic. Soiuti,a a venit din partea celorlalti participanti Ia seminar; Mn pa.uzaf cativa lbarbati a-au dus ~i,au cumparat .djleva banane pe care i le-an oferit lui Bill-gorila ... $1 el a inteles in sJar§Umeslljul.!' Ce-a facul?' Chiar dac:a on s-a schlmbat radical, a fast dispus simceapa sa lucreze la comportamentuj lui,

Care-l stilul tfll1?

're itdenlr.ifici(':u vreuna dinlre aceste vietui toare? San poate ell mal multe .. pentru ciipot;i reacnona diferit in momente diterite §l Hind confremtat cts diverse chestiuni. Cu ce probleme va. confrunta]l mai des? Uneori, s-ar putea sa ne contrazicem in prrvinta unor chestiuni marunte', dar iritante .... De' exemplu:

;:.t E§ti Doamna Negativisbl ~i urmeeza sa te disiUore!j1i cu Domnul Pozitivist (san Invers] ..

~ Prenumele tau e Punctualitate, al celuilalt - Intarziere"

~ Tie,-p place s tiJut ordonat ~,i r.ilguros, celalalt Ill.e'npne'un soi de dezordme contro]ata!

:~ Can.d esti ell prietenll sau prietenele, tc plerzi in discutie. ia .. l" partenerul tau e ell ochii pe ceas, cu gandulla ce urmeaza.

Daca. lucrurile rnicl nu sUirnesc scatll~ei intl'e voi .. g,anditi~va Ia allele care vor veni, p[lecnm finantele, copiii, socrii, sexul, prloritatile sau administrarea tlmpului. Care dintre ele vi se pare cSt au potenpalul de a produce eel mai adesea conflicte intre voi? Nu este momeruu] Ileum sal rre refernn la problemele fi.edlirui cuplu in parlie,arfi un proiectmult prea vast. .. ~inualcest.a este scopul nostru, ci sa va ul.wtam principiile rezolvarti problemelor atunci cand ele a,par ~ fara, a ne DeLI pil neaparat de 0' problema Siat\U ana.!! Cu alte cuvinte, dorm'} sa va. pr€zentam un prOices de rezolvare 11 problemelor care sa poata fi aplicat Ia fiecare dintre problemele 0'= pol apa.reainrelat],a voastra,

Pe de alta. parte, se prea poate saexiste 0 chestiune pe care ati abcrdat-o aJ~at de des, meat: de-aeum va e §i.groa.za. 51'"'0 mai discutatil Cutotii am trecut prin siluatllrnt care am simtit ell, rd se

urea s,anglele~n cap, auzind cum celalalt deschide a nn-§peafl OC1u:a acelasi subiect! De multe ori suntern co,ple§ip de resentimente ... , 'DtU, [and le dam, prea des fdlu lliiber sau cand m!ergem prea. depart /I ajungem sa experim ntam ceea ce psiholo,gul Gottman numeste .suprasarcina" sau "reva.rsare de sentiments". va simtitiutat de copleslti, incat treceti in defensiva, Aceasta li se intftmpla mai des barba\Hor; De multe ori, ei se re'ltrag de la locul conflictului, se inehid In ei ~i t/tr.ag zavoru'l"!7

Uneori, e bine sa Iasati ca lucrurile sa se linisteasca. Am mai SpU8, IIc'lrtofu.l fierbinte" trebuie Iasa] pe farfurle ca sa se

~ .,. C"" d" H J'"'' t" _, e: t' ,,-

rareas,ca,,'_ J'IlO" avansan ~,C'alp'91 cap mrr-o corUI untare apnnsa,

pierdeti perspectiva, va atae_eli 1'ii nu f cep. alteeva dedit sa agl'av,a:ti Iucrurile, llR!corir,e,{ifll nu ,e doaro expresle figurativa:. Dr. Cottman ne spune ct\ atunci cand €§ti copleqit de cele llllkfhnp,lat€!' pot aperea anumite simptome flzice, Uneon, sim~i ci numai ai aer ... alteori, iii til respiratia .... muschii se Incord "az". §i pulsu 1 se accelereaza, Aceste puseuri emotionale Bunt experimentate at.at de barbati, dil ~i de femei, dar la femei revenir ill Ia normal este rom rapida decat labarba'ti. De aceea, sfatul nostru pentru sotii este sale acorde 5ot;ilor nud. muU timp penlru "r,acir,e'" Ina in tie de a inepe 0 noua runda de discutiH8,

Evalu area §i. exprimarea maniei

'G,andit,i-va cand a,ti fost ultima oara fur.Lo§i .. '. Cum v-ati 5lrnl.~~i't - neintelesi sau gre§H Intele~i? Frustraji? Parasili? Singuri?

Ce faceU la nervi? Ne amlntim inca §j ,lst~zi elf! f~iceam eu in primul an de cas,atorie: m-am enervat a'tat de tare pe David" di am aruucat dupa el co sapunul de casal! (f1Salvou era un sa pun tn forma, de minge de tenis, foarte grel1 ~:;ti probabil cil. a fast socotit de Protectia Consume torului 0 arma periculoasa, fapt pentru care nu semai c:or]nerciaUze'al.z,a, asta7iO

La nervi §i m,anie, t,estoas,a se r strage, sconcsul ataca, carneleonul renunta, bufni t,a. teoretizeaza, iar gorila - musai trebuie sa ca§tige!

Este cat se po te de' necesar sa ne gandim care-ar fjj eel mai bun raspuns sau mod de-a !["6:1ICpOna Ia mani,e. In nkiun caz:

74

Vreau sii. mil casiitorescf

S· . ~ f d, . t 1 . "I"· .

H'- incer sa iu, .. ac-as pu eat -a!j omon: r cum s-a exprimat una

dintre participarttele la un seminar Marriage Alive! Va indemnam sa bifati afirmajiile pe care le socotiti potrivite, din exemplele de mai JOS:

o Mi -ar p lacea sa pot lasa din mana .cartoful Herbin tel> I ca sit se raceasca,

o Mi-ar placea sa pot identifies irnediat stilul doi de comunicare §i sa-l abandonez urgent.

o Mi-ar placea sa. nu rna rnai enervez atat de tare.

D Mi-ar places sa solutionam impreuna conflictul si sa revenim la intimitatea initiala.

o Mi-ar placea

Vestea buna este ca rnai exists sperantal Nirnic din cele mentionate rnai sus nu este irnposibil de realizat, In primul rand. lnsa, trebuie sa. ne ocupam de manie, va aduceti aminte de formula seniimenielor din capitolul precedent? Sentimentele negative pot fi llnparta§ite si intr-un mod pozitiv, David §i Vera Mace, mentorii nostri ... ne-au invatat cum sa intocmim un contract pe care sa-l folosim atunci cand suntem nervosi unul pe celalalt. Vi-l oferim ca model, sperand sa vii. fie la fel de folos cum ne-a fast nona; II puteti adapta la nevoile §i situatia voastra, desi am dori eel mai mult sa nu He cazul 55-1 folositil

Ace a s ta este in \elegereape care am facut-o intre noi. La eel mai mic sernn de marrie, cerem ajutorul celuilalt. Altfel, se poate intampla ca unul dintre noi S~l cada prada nervilor, iar celalalt sa nu stie nimicl

Poti, de pilda, sa-i spui celuilalt: .Draga, cred di m-am enervat pe tine, dar §tiu di a:m facut un contract prin care nu avern voie sa ne atacam personal. Putem sa vedem care sunt cauzele acestei manii §i cum putcm rezolva problema?"

Nu credeti ca orice partener care l§l doreste binele relatiei §.i a 1 viitoarei casnicii ar raspunde afirmativ la 0 asemenea intrebare? ~i asia, mai ales daca ne gandhn la punctul doi, care

SIatul 4: Rezolr.mJ'i-·vii conflidele

CONTRACT IMPOTRIVA MANIEI

N oi, ~ §l ~~~ __ ~~ __

Ne angajam ca on de cate ori unul dintre noi se enerveaza sa;

1.. . .. ne lTHlrturisin1.wlul celuilalt enervarea sau furia, de mdatd ce devenim constienti de cleo

2. .,.renuntalu la "dreptul de a ne revarsa mania" unul asupra ce luilalt.

3. . .. ne cerern reciproc ajutor, pentru a nu Iasa mania s5. creasca,

(Sei1m~tura)

(Semnatu raj

stipuleaza di nu iti vei revarsa mania asupra celui de lEinga line. Aceasta te face sa te simti liber §:i in siguranta, atat sa-~i impartasesti sentimentele, cat §i sa le asculti pe cele exprimate de partenerul tau ... §i nici yorba de atacuri la persoanal

Odata ce mania s-a risipit, puteti vorbi in Iiniste despre cauza conflictului, ~i-apoi punctul trei al contractului intra pe rol. Noi mcercam sa ne ajutam unul pe celalalt, indiferent de motivul care a generat tensiunea, Adesea r nu problema care trebuie rezolvata €$te pricina de stres, d mania sau nervii pe care aceasta ii provoaca.

Numai dupa ce ai analizat sentirnentele pe care le ai, poti sa analizezi problema in ca uza, Iar cand intelegi eu -adeviirat ce simte san crede celalalt despre problema respectiva, poti discuta in liniste despre cele intamplate, Preocuparea majora devine problema §i rezolvarea ei, §i nu atacul La persoana sao. invinuirile reciproce. Ce mult conteaza sa fad tot ce tine de tine ca sa gasesti o solutiel

(5

76

Vreau sa ma Cllsatoresc!

».

Invata procedeul vorbitor/ascultator

Chela abordarii si rezo lvarii maniei si neintelegerii nu sta in problema disputata, Dimpotriva, cheia este sa_ afli metoda prin care sa w. asezati de acecasi parte a conflictului §:L sa analizati problema impreuna. In cartea 10f, Pightiug for Your Marriage, autorii Markman, Stanley ~i Blumberg mcurajeaza toate cuplurile sa lucreze in echipa, atunci cand apare un conflict, Ei scriu: !!Cand aveti 0 problema, sunteti pusi In fata unei alegeri. Fie sa lucrati impreuna Ia rezolvarea ell fie sa operati ca §i cum ati fi unul impotriva celuilalt."

Asa cum am mai spus §i in capitolul trei, de mare ajutor In cooperarea voastra eel cchipa este sa va dezvoltati abilitatea de a va ex prima sentimentele proprii ~i de a le lntelege pe cele ale partenerului. Apoi, trebuie sa continuati sa discutati impreuna, pana cand ati 'inteles pe deplin care e problema.

Doar II tfereastraH 0 da.tlil vii'rugiiln!

Discutarea problemei constitute partea cea mai dificila, Ni s-a intfnnplat si nona, cand discutam chestiuni sensibile, sa ne lasanl atrasi de alte aspecte §i, inainte de-a ne da bine seama ce se intampla, ne trezeam nlai nervosi §i mai suparati decat Ia inceputul discutiei, Discutarea problemei este un proces destul de greoi, mai ales atunci cand apar si alte clemente ill discutie §i se merge pe mai multe planuri, 0 analogie buna aid ar fi cea eu operarea unui calculator. Daca sunteti cat de cat familiari eu programul Windows! t?titi di se poare deschide numai cate 0 .fereastra" 0 data. Dar, dupa ce aceasta e deschisa, se pot deschide rand. pe rand ~i altele. Daca tnsa continui sa tot deschizi documente, supraincarci cornputerul cufisiere deschise si, rnai devreme sau mai tarziu, lti vor aparea mesa]e de genul "Atj efectuat 0 operatiune incorecta", pana la "Calculatorul dumneavoastra a cazutl' Calculatorul nu 1:p. mai raspunde la comenzi si n u mal poti face nirnicl

La Eel se intampla cand incercati sa rezolvati 0 anumita problema ~i apar in discutie alte elernente care TIll sunt legate direct de acea problema. Trebuie sa faceji un efort sa abordati

Sfatui 4· t . Rezol-va[i-·lJf1 conflicrelc

77

doar problema aflaUi in discujie, pana dind sunteti amandoi siguri ca. ali inteles despre ce este yorba si ce simte celalalt. Este de dorit sa nu deschideti mai multe ,,ferestreU odata ... san veti pati p:recum calculatorul: vi se va bloca orice posibilitate de cornunicare!

illva_tii sii-ti [olosesti .dreptul la cutsint"

Prietenii si colegii nostri de la Universitatea din Denver - Markman, Stanley si Blumberg ~ ne ofera o metoda de abordare !1. unei singure iJel:estre'l 0 datal ~i anume iehnica toroitortascuuetor. prin care este incurajata comunlcarea,"

Pentru a desemna persoana care are cuvantul, puteti folosi orice obiect: un creion; un pahar, oche larii etc. In pr~)g:nln1ullor de educa tie conjugala PREI~ ei ofera §i. cateva sesiuni de luari de cuvant. lata CU.Ul sedesfasoara: persoana care are cuvantul este Vorbitorul, cealalta este Ascultatorul, Scopul este incurajarea dia.logului ~i stimularea dorintei de a intelege sentimentele si parerile celuilalt,

Tehnica uorbuoriasculiator le ofera partenerilor 0 metoda prin care sa discute in siguranta problernele sensibile: ea ofera cadrul si dezvolta capacitatea de a rarnane la 0 l,tereastra1t 0 data, pentru a ajunge la exprimarea clara si raspicata a. sentimentelor fata de celalalt, rnsa fara a-l ataca. La inceput, metoda poate sa-ti para stangace, dar sa §titl ca. ea functioneaza, Hindea amandoi trebuie sa respectaii acelasi set de reguli.. Va. ruga.m sa retineti ca folositi aceasta tehnica doar cand aveti nevoie de-o structure ...

~ ~

si-acum, iara regulile:

ReguJi penlru VorbUor:

;t. Vorbes te in numele tau. Nu cauta sa citesti gandurile celuilaltl * Foloseste propozitii scurte. Nu "da-oainte'" La nesfarsitl

* Opreste-te, pentru a-i da Ascultatorului posihilitatea sa paratrazeze <

Reguli peniru Asculidior: *' Parafrazeaza ceea ce auzi,

~ Concentreaza-te asupra mesajului Vorbito:rului.Nu riposta'

'18

Vrea.u sa mil di.siitoresc!

Reguli peniru amimdoi: ~ Vorbitorul are cuvantul,

;t Vorbitorul pastreaz2t cuvantul, iar Ascultatorul parafrazeaza, ~. Ambii au dreptul la cuvant.

Prima data cand am predat aceasta grila la seminarele noastre, ne-am gandit sa. §i exernplificam arta dialogului.Pentru cine stie cat suntem de spontani §i ca de obicei discutam tiber despre problemele noastre, n-ar n. fast 0 surpriza sa rna auda iritrebandu-l pe David: "Despre ce vrei sa discutam la sesiuriea de dialog?" Iar discutia a fost earn asa:

Problema ceniurii de siguran.tii

David (Vorbil"or): Yom. dialoga pe tema ceriturii de siguranta,

Claudia (Asculti"itor J: Vrei sa vorbim des pre centuri de siguranta. Adica asta este 0 problema pentru noi? Mda, AJD senzatia ca devine un fel de lupta pentru put-ere ... Nici nu ne urcam

bine- n masina, ca-rni §i spui sa- mi pun centura de sigurant5 ... de parca ai vrea sa rna tH In frau!

Claudia (AscuUiitor): Deci, vezi asta eel 0 lupta pentru putere - Intre noi? Ca ~i CUlTI a~ vrea sa te controlez? Da. asta simt .. '. Te porli eli mine ca 0 marna

autori tara!

Claudia (AsculMlur): Aa, ded rna comport ca mama ta §i tie nu-ti place asta?

E . ct I I) fti ,'. "t·]' xacn r or lIT1, ai cuvam UJI..

David (Vorbitor):

David (Vorbitor):

David (Vorbitor)~

(aici, Dauid imi inmt1neaza insemnul celui nflat la cuodnt ... A§adar, eu SU1'lt acum Vorbdorulf iar DU7Jid - Asculttitorul)

Claudia (Vorbitor): Vail dar n-as f.i crezut di 0 centura de siguranta poate star ni asemenea problenl€ emotionale! ... ~i nu i-as zice catusi de putin

1 t~ t t It,

rr upa pen.ru pu .ere •.

Sful"ul 4: Re:wlvati-va confii.ctdt~

David (Ascultiitor):

Claudia (Vorbil'or):

David (Ascultiitor):

Claudia (Vo-rbitor).:

David (Ascultdior):

Claudia (VorbUor):

David (Ascultiiior):

Claudia (Vorbitor):

David (Ascultdior):

Claudia (Vorbilor):

79

Esti surprinsa"l gi ZICl di conflictd

Chiar asal Nu vreau sa te controlez §i sunt absolut s:igudi di nu VIeau sa -ti fiu marna, ci solie!

Inri pare bine sa aflu astal

David ... aiel trebuia sa. parafrazezi ce am spus en ~i nu sa-ti dai cu parerea!

Iarta-mal Ai spus deci ca n .. U vrei sa Ina controlezisi nici sa fij ca marna ...

Da, asa e ... Insa incep ~i eu acum sa in~eleg mai bin€ cii tu credeai caeu incercam sa-li impun sa faci ce voiarn eu.

Asadar, mcepi sa intelegi si tu de ce mi se parea ca. e yorba despre 0 lupta pentru putere.

Da, inti pare rau ca ai crezut ca e lupta pentru putere - eu voiarn doar sa te §tiu in siguran~aJ Ma tern cit atunci cand nu sunt cu. tine in ]]1.a.§ina uiti de ceritura, §i Doamne-fereste de un accident!

Deci, ceea ce te face sa-mi spui mereu sa-mi pun centura este doar grija pentru siguranta meal Da, asa e... Nu e yorba de nicio lu pta pentru pu tere!

.

nu-t ruciun

Pe rnasura ce ne apropiarn de finalul rnicii noastre dezbateri, participantii dadeau semne di VOl' sa intervina ... Nici 011 am terminat bine .. ca 0 doamna din primul rand a. spus: .David, sunt asistcnta medicala si lucrez la Terapie Intensive. Chiar saptamana trecuta ne-a fost adus un barbat paralizat de la brau in jos... Fusese lovit din spate de 0 alta. rnasina chiar in mornentul in care a iesit eu masina din garaj si a dat eu spatele in §osea, neavand 'mdi pus a centura de sif:,ruranta!'"

David §:i-a dat seama eEL era in minoritate + •• Era. deja timpul sa trecem mai de parte, dar ne-am bucurat sa vedem ca fiecare mtelesese cum sa foloseasca aceasta tehnica, 5i nu in ultimu I

80

Vreau sa mil cdsdioresc!

rand, ne ajutasem si pe noi. .. A fast pentru prima oara cand am inteles amandoi ce sirntea celalalt in problema centurii de siguranta! ~i amandoi am fost de acord ca nu vom perrnite ca acest suhiect sa devina 0 lupta pentru f?utere. Eu i-aITI aratat lui David ca l-am inteles, cand i-am spus: ~Jnteleg de ce ti se pare ca este 0 lupta pentru putere' I iar David rni-a dovedit cit rn-a inteles, cand mi-a spas: .Da, imi dau seama di de fapt tu-mi purtai de grija, ~i nu voiai sa ma domini!" Pe dr'urnul spre casal arn continuat (fa.ra microfonul imaginar) discutia pe aceeasi terna §i aIJ1 ajuns la un compromis,

Rezolva ce poti, accepta restul

Din momentul in care v-ati exprimat sentimcntele §i le-ati inteles, dupa ce ati identificat problema, ati discutat-o si ali convenit ca vreti 80-0 rezolvati, puteti trece la cei patru pa~i pentru rezolvarca conflictului.' in cele ce urrneaza, va prezentam metoda noastra de rezolvare. Unii poate di aveji deja propria metoda pentru astfel de cazuri, dar credem di una in plus rru va strica,

Primul pas: Definiti problema. Aceasta este chiar partea aceea grea eu discutarea problemei, pe care tocmai v-arn prezentat-o. Poate-ar fi bine sa scrieti pe 0 foaie de hartie cum vedeti fiecare problema §i cunl at! rezolva-o; In felul acesta, lucrurile vi se vor limpezi mai mult in mintc.

Ai doileu pas: Ved,eti care dintre voi are nevoie de 0 solutie si care sunt contributiile celuilalt la rezolvarea problemei,

Ai treiiea pas;· Ganditi-va la cat rnai multe solutii posibile §i scrieti-le pe 0 foaie de hartie . Aici r v-ar fi de folos un pic de sim] al umoruluil Rasul nu este doar un medicament pentru suflel, d ~i un mod de apropiere atunci cand conflictul v-a indepartatl

Al patrulea pas: Alegeti un plan de actiune. De pe lista de posibile solutii, alegeti-o pe cea pe care amandoi ati vrea 5-0

S{ahtl 4: RezoruaJi-va conilictele

incercati: daca Inerge, cu-atat mai bine, dadi riu, abordati-o pe urmatoareal Yeti descoperiprobabil cii He care solutie presupu ne §1 renuntare §i acceptare, In final. veti vedea di, in principal, exist a trei cai de a ajunge la 0 rezolvare. Asa cum am s pus si in capitolul anterior, puteti sa alege]i intre iubire, individualitate sau cornpromis (fiecare cedand dile putin), Sa le trecern din nou

,~ . t~

III revista:

Cele trei daruri ale iubirii

O prima metoda de solutionare este prin darul iubirii. Unele aspecte au 0 mai mare importanta pentru unul dedit pentru celalalt, eel mai simplu mod de rezolvare a problernei este ca eel care l1U pune atata pret pe aspectele controversate ale problemei sa accepte pozitia celuilalt. De exernplu, recent - dind ne-am renova t bucataria - ell am ales nuanla de albastru carerni-a placut eel mai mult. Lui David, albastrul respectiv i s-a parut mai degraba un violet ~i nu-si putea inchipui cum vor arata peretii buca tariei In culoarea respectiva. (Jar, de vreme ce a avut incredere In gu.sturile si-n experienta mea, nu a mai insistat. .. Cand totul a fost gata, a fost impresionat de albastrul de pe pereti - aratau chiar bine!

At doilea mod de rezolvare este darul individualitiiJii. Adevarul e di nu trebuie sa tim intotdeauna de acord ell celalalt, Este normal sa nu avem aceleasi preferinte in toate dorneniile. De exernplu, noi avem gusturi diferite la mancare. Lui David i:i place foarte rnult sfecla, P(~ cand eu - nu vreau nici macar s-o vad! Imaginati-va, deci, dit de surprins a fast David cand i-am aratat stratul de sfecla pe care-I semanasem doar pentru el in gradina de legulne! (E drept ca, mai tarziu, am recunoscut ca Iusesem sigura Cd semanasem ridichi, dar asta este alta povestel.i.)

Ma! mult, !/actiunile altcuiva nu pot dicta raspunsul nostru.

DUll1 . .nezeu gi-a trirnis Fiul intr-o Iume care-L ura. Daca Dumnezeu ar fi asteptat ca lumea sa fie «dernna» sa-L prirneasca, Fiul Lui llU ar fi venit niciodala. Adevaru] acesta necesita JXlCa. o disciplina spirituala a parta~iei, de Iapt, una din cele mai dificile discipline spirituale - cea a iertarii.!'J2

82

Vreau sit mii casa torescl

A treia cale este compromisul. Amandoi cedam un pic 'in favoarea celuilalt, pentru a inlesni procesul de aflare a solutiei convenabile, ~i asa se rezolva multe dintre conflictele iscate de diferentele dintre noil

Din experienta noastra, va putern spune di nu exista 0 regula stricta care sa ne spuna cand sa folosim doar una dintre modalitati §i cand sa le folosim pe toate trei. E posibil sa aveti pared diferitc in domenii ale vietli preculll politica, muzica etc. Nu uitati di scopul nu este sa fim identici: adesea, tocmai aceste diferente fac deliciul casniciei, Problemele apar atunci cand unul dintre soti renunta tot tim put cand va multumiti doar sa !!co-existalr' san cand utilizati compromisurile ca mijloc de manipulare.

Rezoluarea problemei ceniurii de sign-nulla

Pe drum spre casa, am redeschis subiectul centurii de siguranta, inceput le seminar. Amandoi am fost de acord ca niciunul nu intentionasem sa cream 0 lupta pentru putere, jar 'David a Inte1es de ce nne irni era teama sa-l stiu Hidi centura. In aceasta situatie, am decis sa mergem pe solutia de compromis §i amandoi am cedat cate putin, David mi-a promis ca va incerca sa nu mai uite sa-§i puna centura ill rnomentul in care pornes te motorul. Scuza pe care 0 folosise pana atunci (,tIntotdeauna mi-o pun la primul semafor") nu ITIa! era valabila, dupa cele povestit€ de asistenta participanta Ia curs.

Eu i-am promis ca voi incerca sa-i las mai mull timp sa-~i puna centura si sa nu mai sax imediat cu gura ... iar daca totusi 11 atentionez, sa Iolosesc un ton cat rnai destins sau chiar putin UlTIOr, ori de cate ori va fi posibil.

Credeti ca am rezolvat complet problema? Nicidecuml Suntem insa pe calea cea buna. Probabil ca. vor mai aparea discutii pe aceasta tema, Insa am reusit sa detensionam problema §oi sa diminuam mult nivelul frustrarii,

To~i avem probleme

Cat tirnp suntem casatoriti sa u cat tirnp traim pe acest pamant, ne Yom lovi de probleme care implica decizii, Iar

Sfatul ,f: Rezolvali-'lffi conftidele

83

casa toriilc in care amandoi sunt into tdeauna de acord §i se tolereaza in toate sunt cele rnai plictisitoare de pe pamant~ Acolo nu exists conflicte, dar nici intimitate!

Da t1-ne voie sa va lansam provocarea de a cauta modalitati de prelucrare §i tratare a frustrarilor, a diferentelor din tre voi.

La incheiere

Alegev-va timpul potrivitl Evitati subiectele delicate seara tarziu, cand sunteti obositi, sau atunci cand sunteti flamanzi ori fara niciun chef .. De asernenea, nu uitati ca jocurile de-a autoritatea distrug 0 relatie, No. trebuie sa aveti mtotdeauna drepta teo Nu e user sa gasili 0 solutie. E greu sa rezistati ispitei de a va santa]a sentimental, Dar merita sa faceti orice efort, daca doriti sa gasiti 0 solutie optima, Relatia voastra va avea d.e ca§tigat! [M atunci cand €ste posibil, nu evitati sa dati intaietate aceluia dintre voi care se pricepe mai bine in domeniul respectiv!

Exista perioade cand David insista mai tare asupra unui subiect sau a solutiilor propu.se de el, §i atunci en 1i respect parerea. Alteori, rolurile se inverseaza, Diu pacate, nu este Intotdeanna la fel. de usor, Ni s-a-ntamplat sa ne straduim din rasputeri sa gasim solutiile cele mai bune, dar en toate astea rezultatele au fost dezastruoase, Ce-i de facut in a stfel de cazuri? Sa ne dam bAtuti?Nid vorbal Si va incursjam §i pe voi sa. perseveratil

Ce-i de facu t atunci cand ap. ajuns intr-un punct mort, din care pur ~i simplu nu mal este cale de ieslre? Pentru ca, uneori, chiar nu veti reusi sa gasi!;i o solutie! Aduceti-va aminte ca specialistii ]1) domeniu ne-au spus di 80% din motivele pentru care ne certam nu necesita 0 solutie. In schimb, este absolut necesar sa intelegem ce simte eel de langEi noi.

Cuplurile intelepte VOl' §ti sa identlfice situatille critice, sortite sa ramana ·fanl solutie cat vom trai pe acest pamant. Adesea, trebuie dear sa ne acceptam exact asa CUIn sun tern, eu talentele, ell lipsurile sau eu ciudateruile fiecaruia, Dad} nu ai reusit sa~ti schimbi partenerul paoa acum, crede-ne: nu 0 vei face nici dupa cas1itorie! Mai bine alege sa accepti §i sa te bucuri de acele mici obiceiuri putin mai ciudate, dar care 11 fac deosebit,

Ce se inta m.pHiL inS~1 cand n par probleme cu adiewIat im portan te, cand va aflatl In situati1 ce nu p r ~. o t fi rezo lva te ell

L - ~ .iii

ajutorul metodelor prezentate de noi? PutbeJti recurge 101. un

consilier, preolt sau pastor ori chlar La consultarea unui cuplu d'iJsatorit de mai mu~.\i ani, care' va, pot aJjJuta - pe terrnen scuet - cu sfaturile ~i indernnurile lor. in acelasi fel, rugaciunea sincera sicercetarea relatiei personale cu Dumnezeu sunt '0 ade\'irata bmccuvantare. A!ja cum bine §lim, daca ai mtrat cu ln~l§jna pre sens unic, de~ge'aba. st:riga la Hue un pie'to.n de pe trotuar, eel mai bun ajutor sa i€§i diu incurcatura ar fi un poJitist amabil, care sa Vil'iLa :§i sa _opl·,eas,ca circulatia ca s.a poil;i Intoarce masina in sigurao'ta. In -a.oela§ifeJ itl poate fi de folosun consili!ef sau un prieten de lncredere" c21Llnd aiajuns laum impas un. viata de casliicie.

DE:! celemal multe ori lnsa .. daca v,ei~i dod sa trageti impr'etuna In aceea~i dkectie, sa ata.cati problema §i nu persoana, sa. l"roofsap manna §j sal ]ucra~i 'Mnllpre'lllOa penu'u a afMa sonuVile cele' mai potrivite, ~l. va fi mult mal usor, Be prea poate eel rezo Iva Tea sa vina aproape de la sine .. atunci dind Yeti 1l1'w1~a s,@ "!Ii acceptaji a!ji3J cum sunteti, adica s,aw oferiti, darul individualitati, de CiU'1e vorbeam mai sus. DI€lIUJ acestaw tljiuMI sal re~cunoa~tetitd\ sun~e\i arnandoi creati dupa chipul lui Dumnezeu §i sunteti impreuna m()§b~njloriaj vie1p,i ve§oj,ce.Nunl,ai dupa aceea veli putea sa .ap:r~eda~i dife~re.n~ele dintre voi §i s$i profitati de ele,

Inilll11te de a jnch€~i~ll aeest ca.pmto~, ~nn vrea SBt va atrageml atentia asupra unui lucru, in fiecare an ,noi,familia Ban, Ie s punem celolcan~ participa ita seminarele de consiliere premaritala cat este de important sa~§:i. discu te problemele §i s,a le g.asensca. o rezolvars lnain.te de ziua l1un~iil. Tinem Injn~e ~i arum cal intr-una dintre serii am avut un cuplu care ne-a marturisit di eiinca nu se cerlasera niciodatd §i (lei pu~in unul dinlre eiera convins d.i rod nu se VOl' certe vreodata., Dar, dupa oe am djscut~d ceva mail In.uEt dear ell ei don, anFJJ lliJi\ele'sca ilFl cazul lor comunicarea si deschiderea totala n 11 erau lucrurile cu care se

"

puteau lauda.Av,ep.nlsrie ,grija Ia djferent~i: cearta -impacarea :§Ji

evitarea cuerlee pret a. ccnflictelor - s-arpulea eel in HnaJpl"etul ev~ta.rli sa fie :pr~a lnal~e!1

Sfatui 5

~~---~

Ad' '. · tr 1-' ...

",,'m': ''',iof,'rj'1IIS'' ;, 'a', ,'1'-'7UJ'

I_ 1,_ .,1 ~""".I II._ .1_'-0 It--VM'

finantele

Negr€"§:itt e"lJ'lav'ia fnS'oI1~tii de muliumire esie un mare CL1§tig. Cdd noi n-am adus ni-mic in lume, §i nici nu putem .sii luiim cu noi nimic din ea.

Era 0_ zi fruIn,' oasa de s, eptemb~je ,~i, .. linpreu, na cu A,d.i, l~e

-t - ,'"' d ". I- t d

_pIlg,aeam sa mergem sa VB rem careva apartamen 'C c e

- . A -

inchizlat. In dHeva saptamaru, Incepearn studiil, I de: masterat !j~:ii

doctoral; iar universitates Ia care urma sa mergem nu avea destule apartamente in campus pentru cei dis,atorlti, asa di ne-am vazut ne'Voit[ s,il caut,arn un Ioc in orasele dill tmpJrejurimi.

Deoarece eu eram in sa rcina ta cu primul nostru copil, mcercam sa gasim, ceva dlt mal aproape de universitate, ca sa nu petrecem prea mult timp pe drum. ~nu aduc ,§i acum aminte, desi au trecut mai blne de zece ani de atunci .. de tot efortul §i toata munca de: callitar'ecare' a.u durat mati. muh de pabu sapUimani. jntr~o zi, toata aceasta a.lergritura parea sa fi luat sfar~it. Gasiseri~im un apartament destul de spatios, cu 0 chirie lunara ,a.oce'ptabUa,la 00 dis1tan"ti de 45 de mirlute 'U masina, Am sen-mat un precontract §.i. am dat avansul, D@'~,i am fi prefe-cat campusul, am considerat ell am facut 0 alegere buna,

Nu.~tianl noi insa De vor aduce orele urmatoare, La scurt limp dupa c am semnat precontractul r am primit un telefon de la administraterul universita',ii care ne ammta di tocmai i S{!,: eliberasera dauB. apartamente ... ,;Un raspunsla rugaeiuni!" mi-a

86

Vreau sa mii cil sat o res c!

zis Adi, dupa ce conversatia a Iuat sfarsit. Bucuria se contopea cu emotia si cu un sentiment de nesiguranta,

Ajunsi in campus, ne-am dus sa vedem apartamentele. Unul era ceva mal mare §i rnai bine imparjit, intr-o cladire IT1.ai noua, Celalalt era mai micu]. Avand proaspat in minte apartamentul din afara camp usulu i, eu l-am preferat pe primul. A§a CUIn probabil banuili, chiria pentru primul era ceva mai mare, Prin urmare, Adi s-ar fi rnultumit "§1 eu al doilea. lnsa mai era 0 problema: si 0 alta Iamilie de studenti a avut ocazia sa vada primul apartament si in urmatoarele zile trebuia sa dea un raspuns qi sa spuna daca doresc ace} apartament san nu. Din nou erarn pusi in situatia de a astepta un raspuns.

Nu pot sa va descriu in cuvinte eu cata ardoare In-an'! rugat in acele zile pentru apartamentul care-rni placuse mai B1Ult. Probabil si faptul di eram insarcinata a facut ca starea mea ernotionala sa fluctucze si sa mi-l doresc ell atata pasiune. Domnul mi-a raspuns din nou: dupa dona zile, am primit vestea ca ne putearn rnuta iN CAMPUS/In APARTAlv1ENTUL dorit! Multumirea noastra, mai ales a meal nu putea fi descrisa 1:0 cuvinte ..

Dar povestea nu se Incheie aid ... Siiptamanile §i lunile care au. urmat au fost 0 constanta aducere arninte a Iaptului ca apartamentul pre.ferat de Adl ar fi fost 0 alegere mai buna,

Acum, cand ma despart atatia ani de la acea inttimplare, imi dau seama di Domnul S-a. uitat la mine si la cererea mea - care de fapt a fost mai mult 0 In~haiaUi necontenita - §i a zis: .Asta e ceea ce vrei cu orice pre]? Nu crezi di ar fi mai bine sa spui: «faca-se voia 'Ia, Doamne»? Bine, am sa l:ngadui sa primesti ace 1 a partarnent. Dar ar fi fost rnult rnai bine daca ti-ai fi pus Increderea in Mine ~i 11U ai fi insistat, Credinta ta s-ar fi adancir ~i ai fi inteles di planul Meu pentru tine este superior. Ii Probabil a fost 0 experienta similara cu cea a poporului evreu cand

Dornnul le-a dat prepelitele in pustie au fost eu rnult mai multe

decal ar fi putut ei strange iji manca .

Viata in doi :i~i are partea ei de provocari, dar experientele care te apropie de Dumnezeu sunt cele rnai rnemorabile. De multe ori insa, deciziile legate de aspectele financiare ne apropie

Sfatui 5: Adminis.trali-vajilwHjelc

87

sau ne distanteaza unul de celalalt. Dar inainte de-a analiza ell aten tie cateva principii de administrare a banilor, haideti sa vedem care sunt acei factori care ne influenteaza deciziile financiare.

Cheltuim asa cum am fost obisnuiti in familie

Dad} va mai aduceti aminte, v-am povestit la inceputul acestei carti ca noi, familia Bani am aflat in urma testului PREPARE di aveam 0 abordare cu totul diferita a banilor Desi arnandoi crescuseram in familii In care mama era "nlinistrul de finante", mania lui Adi nu a lucrat niciodata Intr-o institutie, pe cand marna mea a fos t angajata mai bine de 20 de ani, asad ar in casa au. fost doua salar.iiDatorita acestui fapt, Adi a fost intotdeauna mult rnai dispus decat mine sa urmeze exemplul mamei lui, acela de 3 analiza ell mare atentie toate implicatiile unei du pa-amieze petrecute la CUDl paraturi, pornind de la lista en nevoi aranjate in ordinea prioritatilor, si nu a preferintelor, §1 terrninand cu intrebarea: nCare este bugetul pentru astazi?"Mie mi-a luat mult timp sa accept di acest cuvant trebuie sa fadi parte din vocabularul unei familii, 013i ales a acelei familii care i~i doreste sa ram.ana credincioasa chemarii Domnului,

Cum sunteti voi? Cata oricand pentru cumparaturi?

Considerati di e 0 mare pierdere sa intrati intr-un magazin de haine unde multe articole sunt lao pre] reclus §i sa nu cumparati nimic? Intrati in magazine doar sa va uitati §i, oricat de buna e oferta, nu va schimbati decizia luata de-acasa de a nu cheitui nlciun ban in ziua respectiva?

Multi dintre noi intrarn in casnicie avand asteptar] in ceea ce pnveste viitorul nos tru financier, dar §i eu obiceiuri gata formate in "arta cheltuitului' + Ca sa va ajutam sa lIT\elegeti rnai bine mesajul pe care dorim sa-l transmitem, Vd invitam sa raspundeti individual la intrebiirile de mai jos:

;k Cine era !inlinistrul de finante" La voi 11:1 casa? Cu alte cuvinte, cine administra banii?

;k Ce ai i.nvatat din rnodul in care s-au relationat parinti tai la bani ~i la nevoile financiare?

88

·V· . ... ~..." ~-t . J

reau sa rna cusatoresct

* Care a. fost stilu] adoptat de parintii tai: cheltuiau numai cand era necesar §i nu depaseau bugetul lunar r san cheltuiau ori de cate ori doreau sa cumpere ceva? Deciziile erau luate de comun acord, sau aveau opinii diferite?

* Cap ani ai avut cand ai inceput sa lucrezi (in cazul celor care

deja lucreaza)?

*. Ce ai facut co. primul salariu?

;;k Daca lucrezi deja, ai un buget lunar bine stabilit?

:.k Ai dat vrecdata socoteala cuiva de modul in care li-ai cheltuit banii?

N e aducern aminte de intalrurea pe care a m a vut-o eli un cuplu mainte sa se dis5toreasdi. Desi ne-a marturisit di i-ar fi placut sa fi fast altfel, viitoarea mireasa ne-a spus ca parintil ei i§i administrau salariile separat ~i fie care avea contullui.i.n cazul lui, parintii t~i [ineau banii impreuna. Ea i~i dorea mull sa urrneze exemplul viitorilor ei socrii, insa pentru el, asta ar fi insemnat ca ea are 0 prea mare doza de control §i putere de influenta asupra banilor. Fie ca sunteti sau nu intr-o situatie similara, exista cateva principii biblice care ne s lujesc ca 'indrurnator,

Principii biblice de adrninistrare a banilor

Ca Ill. celelalte domenii ale vietii in doi, atitudinea noastra faVi de resursele financiare este 0 reflectie directa a sisternului nostru de crezuri §i valori morale ~i spirituals. 1.n cartea sa Onesi cu. Dumnezeu, Bill Hybels ne provoaca sa ne analizam relatia cu Isus prin prisma necesitatilor financiare. El scrie, .Primu l pas pentru zdrobirea puterii inrobitoare a banului este intarirea relatiei ell Isus Cristos, Oamenii care umbla aproape de El in fiecare zi descopera un adevar uimitor: Elle satisface cele mai profunde nevoi sufletesti.Deoarece experimcnteaza pacea LuC doresc din ce in ce mai pu tin sa-§i aline d urerile sufletesti eu analgezice ell efect temporar pe care le pot procura cu bani.?" Asadar, modul In care ne administram banii are 0 mare putere de influenta asu pra relatiei personale en Dumnezeu, aces ta fiind primul prlncipiu pe care sa i1 retinem,

Sfntul 5: Administmli-vii finanfele

&9

f:n al doilea rand, modul nostru de administrate a banilor trebuie sa reflecte faptul cit Dumnezeu este suveran peste toate lucrurile §i czi tot ce avern vine de la El. In calitate de crestini, ar trebui sa rezistarn ispitei de a adopta prioritatile acestei lumi §i sa ni le insusim pe cere lasate de Dumnezeu, Nu trebuie sa citim prea multe articole sau dirV in domeniu ca sa vedern cit ordinea celor din lume este stabilita de dorinta dupa Cli~tig. Daca ea devine cap de lista sau prioritatea noastra numarul uriu, atunci ne vom concentra asupra modului eel mai eficient In care 0 putem fructifica la maxim, Cititi insa diagrama de mai jos.

PRIORIT A TILE L'UMII Ca§tig bani

Ii cheltuiesc pe ce vreau Imi platesc da toriile

Ii economisesc

Ii daruiesc

PRIORIT AlIL E BIBLIEJ Ca§tig bani

Ii daruiesc

Ii economisesc

Imi platesc datoriile

Ii cheltuiesc, bucurandu-ma de ce am"

Adoptati prioritatile acestei lumi si Yeti intra lntr-o cursa fara linie de sosire. Intotdeauna va exista un alt scop, 0 alta masina, o alta, rochie, 0 alta slujba care nll1a va Impllni ~i rna va face mai fericit", Cuvintele multimiliardarului Rockefeller va sunt poate cunoscute. Cand a fost intrebat de cati bani are cine va nevoie pentru a fi fericit, a raspuns, J,De putin mai multi decal are," Durnnezeu, Creatorul nostru, stie ~i cunoaste nevoile noastre, dar dadi nu-L lasarn pe EI sa ni le i01plineasdi/ atunci inirna noastra va fi legata de comoara noastra, §i nu de El,

in al treilea rand, trebuie sa firn responsabili eu datoriile noastre, pentru ca astfel marturia noastra de copii ai lui Dumnezeu sa nu fie ~tirbita. Adesea, cand suntern credinciosi lui Dumnezeu §i res pectam termenele lirnita, El ne da binecuvantari neasteptate, Chiar zilele trecute citeam despre 0 familie care fusese inglodata :in datorii. Cu toate acestea, nu au racut niciodata 0 derogate de la regula zeciuielii date Domnului la fiecare salariu, Mai mult, au reusit sa.-§.l plateasca datoriile in timp record. Ei §i altii sunt 0 marturie pentru noi dl daca-L

cinstesti pe Domnul ,~i lU lnc{iedin:tezi soarta in. mana Lui" ~fiti VOl' izbuti pla.nulile"" (v,e.zi Proverbe 3:5 §,i 6 ~116:3).

c'rnJ'I. toW p,ropuneti :sa vii foiosip ftl1.lanlde,?

Este recomandabil sa avell scopuri bine definite.cand e yorba de bani, Important, de asemenea, est,€! sa Btl. amandoi deacord 'ell ele. Aid, tm cU'wnt de atention.arel Oda ta stabilite aceste scopuri, pe lJlasura ce Iucrati la realizarea lot, se prea poate sa oblilLleti ceea Of: v-ati dorit dar sa nu mai aveji timp say putcre Sal va bUCUl'ati de acele lucruri, Putem crede dil avem totul ~i in realltate sa nu avem nimicl

Dr. M. Scott Peck, In cartea sa Drumul ditre tine imillli, scrie di un sernn a 1 maturitatii este capacitatea de a a§tepta ell rabdare sa te simti saUsfacull!! Asta, chiar daca triim intr-o civilizatie a lucrurilor lIins~antU, 'in care: santem incuraj:ati sa ne-mpf'ulnularn ,~i sa platim maine, pentru ca sa ne cumpariim astazi ceea ce dcriml

Problernele conjugale s-ar imputina. daca nu am vina satisfactiile de moment!

Un alt lucru p:e care ar trebui s,a-l inwtanl esle s,a ne muljumim eu mal putin! Putem ltIai liniijtiti ... chiar daca. rm avem totul sub scare ... Nu e verba de niciun sacrificiu aid! Dad, nu am vedea r dam, Je obsedante de Ia televizor, nici macar nu am ~ti 'ea exista a,t.ate'i\l! din lucrurile dupa care' arum tanjim'f

Nu avem pretenjia eEl va oferim consultants financiara, Nici la nol Iucrurile n u merg intotdeauna ca pe reate, insa ne straduim ca ele sa Iasa cat mai bine - asa di w. putern da caleva Indemnuri e GH~e' noi, familia Arp, le-arn urmat de-a lungul eelor irprnape 401 de ani de' cas:nide:

1. Din candtn cand, ti:neti 0 socotealii riguroasa a cheltuielilor; pan,a la ul1himulbanut,r Daca fuoeV lueral acesta una, sau chiar doua luni In rand, veti putea observe 'uncle ~i cum ,rA cheltui~i banii ~i vetl putea face modlficari pentru echilibrarea balantei cheltuieli/economii, Nu va va fi usor, dar nici Imposibill

2. Limitati cheltuielile pentru care pUititi ell carte de credit doar la cele pe car Ie puteti achlta lunar. Cand bugretul nostru e minim, noi evitarn sa pUitin1 cu cartea de credit Sigur cal pe moment pau·,e usor s,a_ uzati de ea, dar nu trece bine luna §t~apar

91

facturile SCadeI1IJ,e,! \torha unui pastor american, acest gen die ;f!operatie' plastica" este de' dorUI

3. Fiti cu mare bagare de seamd III irnprumuturil Ofertele ne oopl ~'esc" ill epand de La aparate de 'uz casnic §i terminand cu case proaspat construite. Citi'ti cu mare atent~e' orice contract Inainte

~ - ....

s,5-1 semnatt, In unele cazuri insa, eel mal indicat ar fi sa eonsultap

un specialist in domeniu ~i sa nu luap 0' dedzle demoment.

4. Nu va priv,a.~i de bucuria de a daruil Cunoastern mulre cupluri care au un cont special hit banes, mn fiecare luna .. alirnenteazaprm economii acel cont, d uncle' trimlt apol banii Ia div rse acjluni cu scop umanitar: pentru aziluri, orfani, persoane cu nevoi speciale, biserici, misionan sau tot Ielul d alte orgao.izatH crestine sau nnsiuni de caritate .

. 5. [n\iia~a\n-ll'a sa economisiti bani. Consideram pe vremuri di nu ne puteam permite si punem bani de-e parte, Dar nUl cat economisesti e important .. ci obiceiul in sine. Luaji 111 calcul prolecte d scurta. san lunga durata, CUll'} ar fi unfond pentru anti de facultate a copiilor cu care D0111nul va va blnecuvanta. Recent, shit,: earn de yorba cu 0 prietena foarte buna, dlsiUoriUi de aproape 20 de ani, actualrnente casni:di. Mi-a marturisit ca daca se uita in urrna ~l analizeaza balanta financiara a fi.ecarui an de ca.s5 torie, a nul in carle au pus celmai putin d -0 parte a foslt eel in care au lucrat amanda] ~i ea at avut 'lU1 selariu destu] de mare. P'a.l-a sa ii. cer eu detalii, a, oontinuat sa-mi spun! cum de fi,ecare daiLa cand lua salarml, i~i. aduc a aminte He' de po§,eta, de pantofii sau de setul de vase pc, care §i le dorise de atata timp, dar nu avusese ba fi rrecesari pana a tunci,

Zilele trecute am citU un articol cu lidu£ nS'ClS€ scuze (fara temei solid) pentru a fill economist bani". Printre ele ant g,asit unele menjionate rnai sus ... cum ar fi, salariu] meu rru este destul de mare ca ml-mi permits sa economisesc, am vreme sii 0 fac mai tarziu in 'Viat.a, cred ca merit §i leu putin luxin viata. mea sau ii las pe 3i.ltii sa 0 fadi in Iocul meu, De'~i necrestin, utorul sugereaza ca daca be vei opri sa te mai gandestl la tot felul de scuze §i vei lnce- e sa ):'lui bani deoparte r vei experimenta ceva foarte ill'ieresant: dupa §i:1se luni de economisire, va ajunge sa·ti placli, !;}i iti va p[,aceaaHU de multi meat vei don s,a-b. me'n·tH acest obicei,"

92

Vreau sa mii casiitoresc!

Alegeti-vil cu aientie stilul de vialt'i

Aspectul acosta este atat de delicat, incat numai voi singuri il puteti decide ... ~i va indelnna.lU sa luati impreurta decizia, Discutati care va. sunt necesitatile, pentru di acestea difera de Ia un cuplu la altul, Care SlU1t Iucrurile fara de care nu puteti lrai? Cat de important este pentru voi sa locuiti intr-o casa proprietate personals, sa conduced 0 rnasina noua sau sa aveti un televizor, 0 combine muzicala sau 0 camera video? Care va sunt pasiunile? Asterneneti-le pe hartie. Nu uitati sa Ie includeti §i pe cele mai putin luate in considerare in mod curent, cum ar fi timpul in doi, prietenii, precunl §i activitatile comunitare sau rellgioase, Lista voastra trebuie sa includa to t ce solicita 0 investitie de timp si/sau bani.

Patru pasi pentru 0 mai buna administrare a banilor

Ca sa nu incepeti ell stan gut va sugeram patru pasi pentru a mai buna administrare a banilor: primul pas - faceti 0 analiza a situatiei din prezent; al doilea pas - stabiliti-va ell atentie scopurile: al treilea pas - alcatuiti un buget realist; §i al patrulea pas - fiti buni adrninistratori,

Pasul I: Analizati-'{Jii siiuaiia din prezeni

Un prim pas care se cere facut este 0 analiza alent! a situatiei financiare in care va aflati in prezent, Veniturile reprezinta IIvolumul resurselor materiale §i banesti care iti revin intr-o perioada determinate de timp" (DEX). Deseori am mtalnit persoane care prin venit mte1eg strict salariul pe care-I incaseaza lunar. Daca nu exista alte surse de venit, atunci este corect, Cu toate aces tea} de cele mai multeori am. vazut ca unii oamenii au §i alte surse de venit. De exemplu, exista meseriasi buni care lucreaza ~i dura orele de munca, 'Ioate acele incasari, pe langa salariul lunar, intra in aceasta categorie a veniturilor.Tn aceeasi situatie se ana §i un cuplu ai caror parinti locuiesc la tara §i cultiva tot felul de produse 10 gradirta. Legume le §i fructele pe care Ie primesc de acolo intra in aceasta categoric a veniturilor, De ce? Pentru di dad' ar fi sa le cumperi de La piata, ai fi nevoit

Sfatul 5: Admi'nistrati~vii finanlde

93

sa platesti pentru ele 0 anumita suma de bani, ceea ce nu se in tampla in realita te - deci beneficiezi de 0 sursa de venit suplimentara.

Care sunt veniturile tale/voastre ? Oferim mai JOB un exemplu de tabel simplu pe care va sfatuim sa vi-I construiti pentru a reflecta situatia voastra actuala, 0 puteti face luand 0 unitate de tirnp bine definita, a luna sau un an (sau una care credeti ca va reflecta eel mai bine situa tia voas tra).

Tipul de venit

1200 lei

Valoarea lui in Lei/luna

Salariu sot

. Salariu sotie

1000 lei

Luau dupa program

800 lei

Cradina parinti (El)

100 lei

TOTAL

. 3100 lei/luna

In1.prunluturile_, conform aceluiasi dictionar, "sunt bunuri materiale sau bani luati pentru a fi restituiti" - de obicei, resti tuirea se fa ce eel putin la valoarea lor initiala sau ell dobanda, A\i luat deja bani ell ltnprun1ut? ~titi eu ce datorii veti ramane dupa ce va Yeti spune "~datI unul altuia? Priviti cu atentie tabelul de mai jos si puneti-va deoparte cateva minute pentru a~l cornpleta Impreuna. Astfel veti intelege mai bine situatia in care 'WI aflati Inainte de casatorie.

ThlPRUbAUT/RATE SUMA DATORATA Ri\:IA TERl\tIEN DE PTJATA

Credit de consum Rata la

a parta men Vcas a. Rata 121 masina Altc imprumuturi

TOTAL:

94

V .- ~·~.~··I

reau sa rna casaI oresc,

Ce ati descoperit In UIIna completarii tabelului? Credeti di le veti putea pHiti Impreuna? Daca unul dintre VOL este ingrijorat din cauza datoriilor, acest aspect trebuie neaparat discutat impreuna. Nu-l evitati aCUIn, inainle de casatorie, crezand ca dupa casatorie lucrurile se vor schirnba. De cele mai multe on, datoriile sunt oglinda personalitatilor noastre §i chiar a caracterului nostru, precum §i amodului in care ne-am obisnuit sa cheltuim, .

Intrebati-va ce puteti face pentru a r-educe suma datorata, Faceji-va un plan lunar si flU renuntati la el.

Pasul 2: Stabiliii-ui scopul Jinandar

Indiferent de modul in care va relationati Ia bani §i la datorii, va fi bine sa va ganditi la un scop financiar peritru viitor, unul care sa reprezinte dorintele §i opiniile amandurora, In acest sens, este foarte indicat sa discutati de pe acum daca veti dori sa continuati amandoi sa. lucrati~i dupa casatorie. Care este modelul vostru? Ati crescut to Iamilii in care ambii. parinti au lucrat? Cat de consacraii erau ei slujbelor lor? Ce a insernnat acest lucru pentru voi?

Un cuvan t de atentionare aicil Acest scop sat! plan financiar pe care i1 discutati acum va trebui revizuit dupa ce vi se va naste primul copil. nTot cautand sa ne Imbunatatim viala, ne-am pierdut cealalta optiune, aceea de a «lucras ca gospodine fara a avea alta slujba sau fara a vrea 0 alta slujba dedit cea din casa, Pe scurt, ferneile s~au «eliberat» de adevarata libertate §i s-au. convins pe ele Insele ca absenta unui se:rviciu le face sclave ale esecului si plictiselii.?" Le spuneln adesea mamelor tinere care se intorc la lucru lnainte ca micutul sau rnicuta sa implineasca doi ani ca. nu se vor mai intalni niciodata ell anti acestia si deci szi-§i cantareasca foarte bine decizia de a s€ intoarce mai repede la Iucru,

Pentru di am petrecut atatla ani de zile in Statele Unite, arn avut ocazia sa citim despre viata copiilor din Iamiliile in care arnbii parinti lucrau pentru ca sa le asigure copiilor .riO via ta mai buna" sau sa poata lnerge la un colegiu mai bun, sat! sa creasca intr-o casa rnai mare asezata intr-un cartier mai select. rod! nicio

Sfatul 5: .Admin istraii-od [inaniele

95

exceptie, cuvintele lor! parafrazate, sunau invinuitor: ,,,Nu-mi trebuie banii vostri. A§ fi avut nevoie de voi §i nu de bona care rn-a crescut §i cu care am facut primii pasi." Credeti-ne, dupa ani de zile in care ai dat totul penlru acest ,,,Inai bun" 1 aces te cuvin te din gura copiilor sunt devastatoare. Dar ~i mill devastatoare este

.lipsa relatiei eli propriul tau copll, Asa cum ne spun adesea americanii, tinerii parinti au inventat cresele, iar copiii lor, caminele de batrani,

Pasul 3: Aloifuiji un busel realist

Exercitiul pe care l-am sugerat mal sus - venituri ~1 Impr umuturi ~ reprezinta un pas major spre crearea unui buget. In fie care an le prezentam un exernplu de buget (vezi schema de mai jos) cuplurilor care vin la sesiunile de pregalire pentru casatorie. Nu 0 data ni s-a spns di nu s-au gandit niciodata la un asemenea lucru. Insa aspectul eel mai pronuntat §j care Ie sare in ochi de fiecare data este di partea din stanga, adica veniturile lunare, este Inuit mai redusa ca spatiu dedit partea dill dreapta, cheltuielile lunare. CU.n1 arata bugetul tau acum si care este planul pentru voi doi imediat dupii nunta? Care sunt categoriile din prezent care apar la venituri §i cheltuieli? Ce li se va mai adauga in urmatoarele luni? Va Incurajarn sa petreceti timp analizand §i aces t capitol.

96

Vreau sii mii nbatoresc!

'0:-< - .... . _ .~ 'M .-1 • .-! .... .- ' ..... ..... .-1 'H .-1 -- •. ,....=.4
Q) Q.J V Q,J ill (U Q) ~ w (J) (J) Q) ~ (]j (W Q) (I) OJ CIJ <u
,_.j ,....J ,._:j ,...J ,_j ,..J ,..J ,_j r-J , ,_j -l " ..J -J ....l ;-l ~, ~
.......... ~ ........ ,.._, o a N

N o o N

>~

.,., . ..., -M -.-I -.-I ''!''''''1 -....; .... ',...,
<:;I) Q,I ;u ij"I <li j (U <li OJ
.....l .....! ....:! ;...J H ...J H ~
~
,.--. Z
'M ;>-
.... ~
;:l .-."
~ .__..
"" ~
~ ">
...
.... C ~ w
u 2.
(U ·~o ~,~ ,r-< --
1-1 ..... ~ * b N
ro ::1 <l!
U ro H ,......., "3 0 ~
c .J:: ..... r:o (J) rl Z
,::::I x '~
;::J I':;l :f ~ r.r-l pO
.0 r..; -0 ......... d E
'ry ,_' > >
;...J -,.....; 5 .t:: ~ 0 ....
N J:;:; ~ ..... t.-o
~, ;;l ~ ~ If.r 0 -::I ......:J 'II
- - .... "'Cl :::1 >- ;::l' IjJ F ~
<r.I ,..
Z H -~ ~ "d :::l .... Z
ro .o or' (l) U ~ F'" ~
LLl ~ a ..-- .c:: .,.b.,;I c: ..... <Q ~ 0 >
- ..... :( p '-' ~~ N
> r;n C1 Cl U ~ (jj ro .___ r- 1- Sfntul 5: Adminislmli-vii finantele

~~ ..... ....... ..... . ~ ..... -
V OJ ill (U Q:,I III OJ UJ
...;J ~ .......:l ~ ~ ~ ~ ~ t?- 1!J"2. r:? ,&,,"< t-!2_b~, ff!._ !:.fQ. tfi IS'!. r§2. "r_$9._ lr:, '0 tn ~" 0 OCJ uj I:-.... 10 GO U') Uj

<:() 1"'1 ~ I--'l ,___.

I i I I Ii ~

o 0 0 M 0 ~ «'l ('fJ ~41 (fl f"£) f'1 r---< ,____,

9'1

98

Vreau 5a mil ciisiitorcsc!

Pasul 4: FiJi buni administraiori

Toamna trecuta am participat 1a 0 conferirita organizata Ia Timisoara de Crown Financial Ministries. ~tianl despre aceasta organizatie inca de pe vrernea cand locuiam in zona orasului Chicago §l. ascultam adesea emisiunile radio ale .lui Larry Burkett, unul dintre fondatorii ei. Pe langa principiile §i exernplele pe care le-au prezentat celor care er au implicati iritr-o lucrare crestinji, au a dtrs in d.iscutie ~i diferite perspective asnpra banilor, Ne-am gandil adesea ca multi dintre cei care fac parte dintr-o biserica ajung sa.-§i forrneze 0 anumita ieologie a banilor, daca 0 putem numi asa, care se asearnana ell una dintre cele trei teologii prezentate mai jos.

Asadar, iata care sunt cele trei perspective - speriim sa va fie de folos,

Teologia sankiei tinde sa priveasca toate posesiunile ~.i averile ca fiind un lucru diu ce trebuie ocolit cu orlee pre], Munce are doar rolul de a impli nevoile de baza in viata. Adeptii acestei teologii considera ·ca oarnenii sfinti ai lui Dumnezeu sunt intotdeauna saraci, fara posesiuni materiale. Oamenii pacato§i ~i nelegiuiti sunt eei care ajung sa. se iUlbogateasd1.. Zeciuiala este 0 porunca, iar uri de cate ori trebuie sa cheltuiesc bani pe ceva, 0 be ell grija si fara bucurie.

Teologia prospcriiaiii considera posesiunile ca pe un drept de 1a sine inteles, Munca are ca scop primordial imbogatirea aid pe parnant. (13IuenH sfinti ~i pe placul lui Dumnezeu sunt Intotdeauna binecuvanta ti aid p(>. pamant, iar cei pacatosi sunt cei care se confrunta cu saracia. Partea oferita Domnului §i lucrarii se face ell gandulla rasplata §imai mare pe care urmeaza sa 0 primeasca (si, daca se poate, aid pe pamant), Cheltuielile sunt facute fara foarte mare gr.ijii, §i scopul tor este consumul (personal sau al odor dragi).

Teologi« administtiirii considera cit averile si pcsesiunile sunt 0 raspundere in fata. Datatorului, a Proprietarului, care este

Sfalul 5: Administrafi-'[.w' fin.an/de

99

Domrrul, Munca are rolul de a-L sluji, o arne nii sfinti sunt credinciosi in toate lucrurile, iar oamenii pacatosi sunt cei care au nevoie de iertare ~i mantuire. Darnicia este un ras puns la dragostea lui DUJIlneZeU fata de ei. Cheltuielile se fac eu raspundere §i ttl urma timpului petrecut in rugaciune inaintea Dcmnului.

Pentru noi, ideea de la Crown Financial a. constituit 0 provocare, mai ales ca tot in aceeasi perioada studiam ell un grup de familii, carteaDoamne, schimb,,f.~mi atiiudinea de James MacDonald §i cram chiar la capitolul .Inlocuiesie liicomia ... cu muliumirea", MacDonald subliniaza faptul di €vlavia noastra trebuie sa fie insotita de multumire si astfel srezultatele pozitive ale adoptarii acestui adevar sunt considerabile", deoarece vom privi totul prin prisma matematicii lui. Dumnezeu, adica €vlavia plus multumirea reprezinta un mare d\§tig. MacDonald insa ne rnai arninteste un lucru la fe] de important.si anume cal privind la vesnicie, YOm ajunge mai repede 121 multumire. Candul la vesnicie ne aduce aminte di suntcm trecatori, ca nu arn adus nirnic pe lurnea aceasta si nici nu VOHl duce nimic din ea eu noi in vesnicie ,17

Viata implied alegeri

C5.1in si [eni erau intr-o permanenta stare de stres, incercand sa-si plateasca rata lunata la casa ~i in acelasi timp sa se achite si de celelalte obligatii ale lor. lnainte sa apara copiii, fusesera angajati amandoi §i nu pre a stiusera ce mseamna lipsurile, [eni §i -a dorit a poi sa fie mai mult acasa, cu cei doi copilasi, dar faptul ca lucra acum doar eli jumatate de norma nu-i ajuta sa evite lipsurile. Dupa ce si-au reanalizat scopurile si prioritatile, au inteles ca - desi ar fi dorit foarte mult sfi aiba casa lor - eel mai Inuit le pasa de copii, care aveau nevoie de atentia si asistenta lor. A~a en au facut un lucru curajos: §i-au vandut casa §i s-au mutat Intr-un apartamcnt r pentru ea [eni sa. poata sta acasa ell rnicutii, Fiecare avern de luat uneori decizii incomode, dar eel rutin nu ne Iasam In voia unor factori pc care sa nu-i putem influental

100

Vreau sii mil casiitoresc!

Ce veIi alege vail

Toti avem alegeri de Hicut, unii mai multe, altiimai putine ... jeni a ales sa stea mai mull acasa, pentru a-si ingriji copilasii. Nimeni nu wi poate spune ce e mai bine pentru voi, Dar} indiferertt de situatie, e bine sa faceti impreuna aceste aIegerL Daca amandoi lucrati, va trebui sa faceti front cornun. Yeti avea nevoie de 0 cornunicare eficienta ~i de rnulta negociere. Va yeti afla intr-un proces continuu de evaluare a. asteptarilor si de redefinire a scopurilor, asa curn am rnentionat deja ]a Pasul 2.

Ave\i nevoie de 0 reevaluate a prioritatilor si a scopurilor voastre financiare? V-ati putea multumi cu mai putin, ca sa avetl mai mult timp pentru cei dragi? Auzim adesea: I,Arnandoi lucram din greLl~i facem multe sacrificii pentru copia nostri, ca. sii Ie oferim alte sanse in viata," Noi 111SS, va sfatuim: I!Cre~le~i-va irnpreuna copiii, dad) vreti ca ei sa aiba cele mai bune ~anse in vjatar'

Relaiia intima - Ul1 dar pentru cei ciisdtorii:

A§a ai nu mai suni doi, ci un singur irup.

l\1A'rEI 19: 6

Va aduceti aminte de prirnele luni ale relatiei voastre de' . prietenie, de acele momente magice cand ,Jlutura§u din stornac" nu va dadeau pace? Sau de emotia intensa pe care ati simtit-o prima oara cand v-ati tinut de mana? Dar de primul sarut?

N oi, familia Arp, ne aducern aminte. Data mill [ineti minte din primele capitole, David era. student in Atlanta, iar Claudia. in Athens. Deoarece erarn la 0 distanta destul de mare unul de celalalt, nu puteam Inerge la Intalnire 1n fie care zi, AsHel complotarn de luni pana vineri cum si ce sa facem ca sa petrecern cat mai mult timp Impreuna in weekenduri, Abia asteptam sa treaca timpulmai repede ca sa. ne spunem "da" unul altuia ~i sa celebrant impreuna dragostea noastra unul pentru celalalt.

Dupa c-e ne-am casatorit Insa, lucrurile s-au schimbat.

De-acum nu mai eram nevoiti sa gasi.m moduri in care sa ne intfilnim in weekend, asadar am intrat mtr-o noua faza a iubirii romantice. Ca multe alte cupluri, am pasit in casatorie avand familii diferite, obiceiuri si opinii diferite precum si atitudini §I deprinderi diferite. Dorinta adanca de a ne bucura de intimitatea celu ita Ita fost inlocui Ui de un set de nevoi ~j asteptari care ne-au luat prin surprindere. Prin urrnare, nu a fost atat de

102

Vreau sa mii cdsdtoresc!

usor cal am crezut sa men tinem vie flacara roman tismului si intimitatii.

Faceti cunostinta eu Anca §i Rad u, doi tined care doresc sa se casatoreasca dar care sunt de-a dreptul ingrijora 1i de ce se intampla cu romantismul dupa ziua nuntii. Faptul di au cativa prieteni casatoriti deja nu ii ajuta deloc. Ii vad pe acestia cum s-au transformat "peste noapte" in barbati~i femei cu preocupari casnice, adesea ella te Ie vizor, ea In bucatarie. ell astfel de exemple in fata., le este teama sa intre in casatorie,

Daca §J voi aveti astfcl de temeri, dorim sa va invitam sa cititi ell atentie paginile acestui capitol §1 sa intelegeti care sunt temerile §i presupozitiile noastre ~:i care a fost planul lui Dumnezeu pentru intimitate in cadrul casatoriei.

Ce nu se vede..

Care a fast irnpresia La rand ai a uzit prima oara despre sex? Chiar daca parintii ta.i aufo losit sau nu acest cuvantde fa.-ta. en tine, faptul ca. te-ai nascut este dovada ca et au fast, cat de cat, interesati de problematica sexuala, nu? Ce-ai invatat in casa despre sex? Care dintre afirmatiile de mal. jos se potrivesc eel mai bine cumodul in care ai fost crescut?

;:t;; Parintii mei nu au vorbit deloc, sau au vorbit foarte far, despre sex,

* paxin..tii mei all vorbit deschis despre sex, Intr-un mod firesc §i pozitiv,

;.k Parintii mei au aratat rareori afectiune fizica unu] pentru altul sau pentru mine,

;.k in familia mea obisnuirn sa ne Imbrati§Eitn des, Parin~ii mei erau Ioarte afectuosi unul ell celalalt, darsi cu 'mine!

* N u m-am simtit In largul'meu sa-mi irrtreb parintii despre sex. Tot ce stiu provine din alte surse.

* Am primit sernnale §i mesaje arnesteca te despre sex .. + N -arn fast niciodata sigur(a) daca este un lucru bun 83U rau~

;:t:' Atitudinea parintilor mei rn-a facut sa (Ted cd. inh-o zi voi avea §l ell. parte de 0 relatie sexuala sanatoasa, in cadrul casatorieL

S{al:ul 6; Relaiia intima - un dar peniru eel CCls{Uorili

!O3

Daca parin~ii vostri nu au ocolit subiectul ~j au Iost onesti, pozitivi §i deschisi in discutiile pe aceasta lema, considerati-va norocosil Daca insa, cum. se-ntampla irr rnajoritatea cazurilor, parintii vostri s-au ferit sa atinga acest subiect, lasandu-va nelarnuriti ~i cu 0 sumedenie de intrebari fara raspuns, se prea poate sa fi pa~it in casnicie ell 0 imagine distorsionata despre sexualitate, De exemplu, a1i auzit aproare sigur comentarii de genul: .Fustangiul ala ... " sau "De§ucheata aia .. ,(J ori ttSe grabeste ca fatamare la maritat". Chiar daca n-ati inteles foarte bine ce inseamna ele, v-ati dat totusi seama ea nu prea suna a laudal

Apoi a\i ajuns la varsta la care horrnonii incep 8-0 ia raznal. ..

Atj intalntt un anume baiat sau a anume fata..; f]i au til§nit la suprafa ta pornirile sexualel Nu doar ca ati incercat din disputed sa va lmpuneti autocontrolul, dar v-ati simtit chiar vinovati di vi se-ntampla asa ceval Este posibil ca loti cei care au crescut In Iamilii mai conservatoare sa fi dimas en impresia di sexul este rau sau gresitl va spunelll tnsa, ell mana pe inima si din proprie experienta, Cd sexul este un dar rninunat din partea Creatorului nostru, atat pentru bucuria §i implinirea no astra, cat gi din ratiuni de mografice ... Dar, de asernenea, convingerea noastra este ca sexul trebuie experimentat numai In cadrul casniciei, dupa casatorie!

Relatiile intime, darul minunat al lui Dumnezeu pentru cei casatoriti

Dati-ne voie acum sa va Inlparta~im cateva ganduri pe care noi, familia Ban) le su bliniern de fiecare data atunci cand vorbim cuplurilor prezente la sesiune de consiliere pre-maritala despre intimitatea in casnicie crestina,

in primul rand, procrearca ~i placerea sunt bune ~i placute in oc:hii lui Dumnezeu, In Geneza 1,DUlllil€ZeU vede ca tot ce a fost creal de El a fast foarte bun. ell binecuvantarea Lui, pornim pe un drum care ne transforms in soti consumati de pasiune pentru sotiile noastre, iar acest lucru nu se limiteaza doar la primii ani de casnicie. Scriptura nu. incurajeaza doar partea fizica