MINISTERUL EDUCAȚIEI,CULTURII ȘI CERCETARII AL

REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA ȘTIINȚE ECONOMIC
DEPARTAMENTUL SERVICII HOTELIERE,TURISM ȘI AGREMENT

Lucru individual
La obiectul : Sociologie

Tema : Cercetare:Sociologia familiei-Divorțul.

A efectuat: Iațco Veronica

Grupa : SHTA 1701

A controlat: Cioinac Nionela

CHIȘINĂU 2018
 CUPRINS:

INTRODUCERE………………………………………………………………………

1.1Date statistice privind divortul in ultimii cinci ani in Republica Moldova

comparativ cu România…………………………………………………………….......1

CUPRINS……………………………………………………………………………….

2.1Divorțul din perspectiva teoretică…………………………………………………..3

2.2Ghid de interviu prinvind divorțul ………………………………………………....4

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI………………………………………………….5
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………...………6
“Familia reprezintă o formă de comunitate umană alcătuită din doi sau mai mulţi indivizi, uniţi prin
legături de căsătorie şi/sau paterne, realizând, mai mult sau mai puţin latura biologică şi/sau cea
psihosocială”
(I. Mitrofan, C. Ciupercă, 1998, p.17)

Moldova este unul din lideri în Europa în ce priveşte numărul de divorțuri ,dacă ar fi să precizăm
Moldova se află pe locul nouă în topul țărilor cu cea mai ridicată rată a divorțutilor, astfel, în
Moldova, la 1000 de locuitori revin 3 divorțuri, pe cînd media statelor UE este de 2 divorțuri.
Prin intermediul site-ului statistica.md, putem observa ca pe parcursul anilor 2013-2018,numarul
divorțurilor în Moldova este în creștere.Făcând o analiză asupra cuplurilor cu grupe de vârstă
cuprinse între 35-39 ani,pot spune ca numărul divorțurilor îl depășeste pe cel al cuplurilor cu vârste
cuprinse între 40-55 ani dar este mai mic decât al cuplurilor cu vârste cuprinse între 20-24 ani care
atesta cel mai mare număr de divorțuri.
Astfel in anul 2013 numarul divorțurilor inițiate de soți este mai mare cu 400,comparativ cu
divorțurile inițiate de soții,o cauză a acestei diferențe este dependența femeilor de barbați,acestora
fiindu-le mai greu sa se încadreze in câmpul muncii în acea perioada.În anul 2014-2015 se observa o
creștere a numărului de divorțuri inițiate de soții,numarul acestora fiind aproximativ de 1700,pe când
la soți acest numar ramâne constant de 1900.Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărârile
judecătoreşti a fost în 2016 de 10,6 mii, cu 5,3% mai puţin faţă de anul 2015.În anul 2016 din totalul
divorţurilor, au intervenit după o perioadă de căsnicie mai mică de 5 ani 27,2%, 5-9 ani – 26,4%,
urmate de căsătoriile desfăcute după o perioadă cuprinsă între 10-14 ani (14,9%), 15-19 ani (9,5%),
20 ani şi peste (22,0%). Durata medie a căsătoriei desfăcute prin divorţ a fost de 11 ani.
În anul 2017,în municipiul Chișinău 427 de cupluri au decis să își continue viața separat, cu 14 mai
multe față anul trecut. Motivele pentru care moldovenii cer desfacerea căsătoriilor variază de la
probleme financiare și lispa de comunicare, până la incompatibilitate sexuală.
”Unul din cele mai frecvente motive de divorț este lipsa de comunicare. Altă problemă ar fi și
violența fizică, verbală, emoțională, psihologică. Sunt foarte multe cupluri care divorțează din cauza
dependenței de alcool, diferențelor de concepții și mai ales de educație. Avem cazuri când tinerii se
căsătoresc la o vârstă fragedă, mai ales el, mirele. Inmaturitatea și orgoliul nu-și mai au locul
atunci când întemeiezi o familie” a declarat reprezentanta a Serviciului Stare Civilă, Maria Colac
pentru radio Chisinau.
Tinerii divorțează mai mult în orașe, cel mai des o fac acei care au vârstele între 25-34 de ani iar cel
mai ridicat nivel de divorțuri pe republică se atestă după 5-9 ani de căsnicie. Deasemenea,pot sa
adaug că,numărul divorțurilor raportat la general,in mediul urban este de 2 ori mai mare decât cel
din mediul rural,o estimare pe anul 2017 ne arată că in mediul urban numărul divorțurilor era de
1800 iar cel din mediul rural de 590.
În anul 2017,numărul divorțurilor ințiate de către soți este mai mic comparative cu cel din anii
precedenți pe când la soții,numărul crește,iar acest fapt ne confirma inițierea femeii in
societate,independența acesteia atât pe plan financiar cât si social prin egalarea acesteia in drepturi cu
bărbatul.
Potrivit dаtelor Serviciului Stării Civile din 2017, durаtа medie а unei căsătorii este de şаse аni. De
obicei, vârsta bărbaţilor care aleg să divorţeze este de 32 de ani, iar a femeilor — de 30.

În România,situația este diferita,astfel, numărul divorțurilor,de la 35.700 în anul 2010 la 32.600 în

anul 2012, la aproximativ 31.500 în anul 2014 și la doar 28.500 în anul 2016.Aproape 70% din
numărul total de divorțuri s-au înregistrat în mediul urban.Durata medie a unei căsătorii desfăcute
prin divorț este de 13 ani iar vârsta medie la divorț este de 40 de ani la bărbați și 36 de ani la femei.
Cuplurile cu minori reprezintă, în medie 46% din totalul cuplurilor care divorțează. Bucureştiul şi
judeţele Iaşi şi Timiş sunt zonele din România în care se înregistrează cele mai multe divorţuri pe
când cele mai puţine divorţuri sunt în judeţele Harghita şi Covasna, la populaţia de etnie maghiară.
 Familia face deja parte din categoria instituţiilor disputate, controversate, atât în plan etic, moral,
juridic, teologic, religios, cât şi în plan ştiinţific. Astăzi, sociologii cad de acord că specificul
individual al personalităţii („individualitatea”, după cum o definea Georg Simmel) creşte
proporţional cu extinderea mediului social al individului. Concurenţa dezvoltă specializarea
indivizilor pe măsură ce aceştia se înmulţesc, favorizând, în consecinţă, diferenţierea şi separarea lor.
Este, prin urmare, de aşteptat ca odată cu creşterea numerică a comunităţilor şi structurilor de
convieţuire şi interacţiune umană să crească şi predispoziţia de retragere în sinele individual a
oamenilor. Conform sociologului german citat, singurul grup care poate favoriza tendinţa spre
individualizare este tocmai familia, aşezată în antinomie cu societatea: „Individul este dezarmat în
faţa societăţii întregi; doar acordând o parte a Sinelui său absolut altora şi legându-se de ei îşi mai
poate salva sentimentul individualităţii…”.Paradoxal pentru teoria expusă mai sus, familia este
adăpostul în care individul îşi poate afirma mai puternic individualitatea, dar şi grupul care îl
integrează cel mai strâns. Acest dublu rol al familiei (extensia personalităţii individului dar şi
precizarea, definirea ei specifică în deosebire cu personalităţile celorlalţi) determină „ambiguitatea
sociologică a familiei”: ea poate fi interpretată atât ca unitate, cât şi ca grup.

Majoritatea cercetatorilor din domeniul familiei, dar si actorii politici sau opinia publica în general
sustin teza ca, în ultimele decenii, familia din societatile contemporane a suportat transformari
importante. În acelasi timp, aceasta continua sa reprezinte o institutie fundamentala în societate, fapt
pentru care în dezbaterile publice problema declinului familiei este privita cu tot mai multa
îngrijorare. Fara a-si diminua importanta ca institutie sociala, schimbarile din ultimele decenii în
sfera familiei îndreptatesc concluzia ca, dimpotriva, familia nu mai reprezinta o institutie
conservatoare, ci una tot mai adaptata transformarilor de la nivelul societatii: “familia cauta acum sa
se debaraseze de gloria conservatorismului, de „meritul de a fi pastratoarea valorilor nationale,
devenind mai curând „barometrul schimbarilor sociale, trecând printr-un vizibil proces de
democratizare, laicizare si liberalizare.” (Mihailescu).

Pornind de la afirmatia data,pot sa afirm ca anume aceasta schimbare pe care ne-o impune intr-un
anumit mod societatea in care traim,ne influenteaza,schimbindu-ne modul de a gindi dar si viziunea
asupra lumii in ansamblu.Acest lucru poate fi privit ca fiind unul pozitiv,intrucit creaza conditii
pentru manifestarea individualitatii si incurajeaza dezvoltarea omului ca personalitate dar in acelasi
timp,din punct de vedere al formarii si convietuirii in cuplu,acest lucru ,creaza dificultati.In
consecinta,cuplurile oficializate ajung sa divorteze.Cele mai importante motive pentru care partenerii
ajung sa divorteze,sunt ,în ordine, violenta, alcoolismul, infidelitatea si încetarea iubirii între cei doi.
Studiile din domeniu arată că există un șir de factori care măresc riscul divorțului. Printre ele se
enumeră: căsătoriile timpurii (sub 20 ani), nașterea copilului pînă la căsătorie, nivelul jos de studii al
soților, situația financiară proastă a familiei etc. În țara noastră, familiile se destramă în special din
cauza problemelor financiare, a lipsei locuinței, migrației de muncă, infidelităţii, incompatibilităţii
emoționale etc.
Din punctul de vedere al sociologiului D.Vasile,modificările care s-au produs în cadrul familiei au fost de
natură mai mult expresivă,o familie în care deciziile sunt luate în comun,în care se negociază în permanent
rolurile domestic,parentale,de cuplu și regulile se stabilesc din mers,o familie mai liberă,mai bine conectată și
integrată în societate.În fond,transformarile esențiale pe care le-a suferit familia în ultimele decenii pot fi
reduse la modelul unei familii mai democratice în interior și mai deschise spre exterior.
 GHID DE INTERVIU

A.Aspecte generale privind divorțul:

1.In concepția mea,divorțul reprezinta o ieșiere din situație atunci când in cuplu nu mai exista
iubire,întelegere sau măcar respect,și totodata divorțul reprezintă un nou început,este mai bine sa pui
capăt unei relații toxice,care nu îți aduce fericire si sa îți incepi viața de la început alături de alta
persoană,alături de care te poți simți împlinită.
2.Moldovenii au o viziune invechită in ceea ce privește divorțul,iar despre persoanele divorțate nu au
o părere chiar bună.Cred ca acest lucru se datorează in special modului tradițional de gândire,poate
de aceea moldovenii,consideră ca soții chiar daca nu se mai iubesc trebuie sa ramâna împreuna,să își
sacrifice viitorul,in special atunci când în familie există copii.
3.Sunt divorțată deja de șase ani si nu regret nici un moment ca am divorțat.
4.Procedura de divorț a durat 1 an,deoarece fostul soț nu dorea să accepte decizia mea.
5.Pentru mine a fost o perioadă dificilă,la un moment am început sa am îndoieli privind decizia pe
care am luat-o,poate din cauza fostului soț care încerca prin toate metodele să mă facă să mă
razgândesc,nu este totuși atât de ușor sa uiți tot și să incepi o viața nouă la vârsta de 27 ani.
6.Nuștiu cum se desfășoară procedura de divorț in alte țări deaceea îmi este greu sa răspund,pot
spune însă ca durează mult poate chiar prea mult în cazul nostrum.
B.Motive ale divorțului:
7.Dacă aș putea să întorc timpul înapoi acum,cred ca m-aș gândi de zece ori înainte de a lua decizia
de a mă căsători și deasemenea aș încerca sa îmi cunosc mai bine viitorul soț.
8.Sunt o mulțime de motive care influențeaza partenerii sa i-a aceasta decizie,fie ca este vorba de
instabilitatea financiară care intr-un anumit mod distanțează partenerii,deoarece apar mai multe
probleme cu care ei nu pot să se confrunte din lipsa comunicării,sau mai rău atunci când unul din soți
reproșeaza celuilant ca “nu aduce bani în casă“,ne mai vorbind de violența fizică,verbală care
deasemena duce spre divorț.
9.In cazul meu a fost violența,nu se întimpla des,doar atunci cind fostul soț era in stare de
ebrietate,sigur ca aceasta problemă nu a dus la nimic bun,pur si simplu nu ne mai înțelegeam iar
toate planurile noaste împreuna nu mai aveau nici un viitor,eu imi doream o altfel de viață în cuplu
bazată pe iubire si respect.Eu am fost cu inițiativa da a divorța.
10.Discutam despre problemele din cuplu cu familia dar și cu o bună prietenă.
11.În decizia de a divorța am fost susținută de familie,care cunoșteau situația noastra și desele
neînțelegeri.Ei au avut un rol destul de important,deoarece m-au încurajat și datorită lor am reușit sa
îmi duc decizia până la capăt.
12.Oamenii și-au schimbat modul de a gândi și cred că și viziunea asupra vieții în ansamblu,iar eu
consider acest lucru ca fiind unul normal,chiar mai mult este un lucru indispensabil societații în care
trăim,care ne oferă atât de multe posibilități.În trecut oamenii trăiau după alte principii,mințindu-se
că “trebuie sa se casatoreasca atunci când cere societatea” sau “ca trebuie sa păstreze valorile și
tradițiile sociale iar daca părinții au trait împreuna cu părinții lor același lucru trebuie neaparat sa îl
facem si noi” ceea ce dupa parerea mea este un lucru greșit.Astăzi în familie persistă egalitatea,adică
femeia nu mai trebuie să se supună bărbatului și in general noțiunea de familie este înțeleasă diferit
acum ea reprezinta o comunitate de refugiu si relaxare si nicidecum o necesitate,poate de accea în
prezent persoanele divorțeaza mai des ca în trecut.
C.Efectele divorțului:
13.După divorț mi-a fost greu sa mai cred in barbati,îmi era dificil sa fac cunoștița cu peroane de sex
opus poate din cauză ca îmi era frica de un nou eșec.
14.În nici un fel de relație nu mai suntem acum.
15.După divorț m-am dedicat carierei .
16.Sigur ca divorțul schimbă o persoana,pe mine m-a făcut mai puternică și mai încrezută in
propriile forțe.
17.Am încercat sa îmi ocup timpul dedicându-mă lucrurilor care îmi aduceau placere.
18.Divorțul nu mi-a afectat în nici un mod relația cu părinții sau cu colegii de serviciu.
19.Da,acum sunt într-o nouă relație.
20.Să încerce ambii partenerii sa rezolve acele probleme,prin comunicare sau chiar sa se adreseze
unui specialist,iar daca lucrurile nu se vor schimba cred ca ar trebui deja ei să analizeze bine situația
și să i-a o decizie.
21.Să se gîndeasca bine,uneori este bine să dai o a doua șansa relației.
22.Viața merge înainte și că tot ce se face,se face spre bine.
23.La acel moment nu aveam încă copii.
24.Cred că aceste servicii sunt utile si binevenite mai ales in momentele critice,este bine ca
persoanele care au nevoie de consiliere sa poată beneficia de aceste servicii.

Gîdilică Ecaterina,33 ani.

În concluzie,pot sa afirm cu certitudine că divorțul nu reprezintă doar separarea legală a relațiilor și

intimitații afective care rezultă din căsătorie,el având un sens mai profund,legat de efectele pe care le
produce persoanelor implicate in procesul de divorț.Datorită interviului realizat am aflat,motivele
cele mai frecvente ale divorțului si efectele acestuia. De regulă fenomenul de divorţ în toate fazele
sale, latente sau manifeste, anterior sau după pronuţarea instanţei judecătoreşti, este acompaniat de
stări tensionale, conflicte, frustări şi insatisfacţii, un adevărat război între parteneri. Puţine sunt acele
divorţuri care, cel puţin în aparenţă, sunt “amiabile”. Divorţul este un fenomen psihosocial complex,
determinat de trăsăturile de personalitate ale partenerilor, dar şi de o serie de factori economici,
sociali, politici şi culturali.Divorţul afecteză în plan psihologic şi social cuplul, copiii, părinţii, în
general întreaga familie, consecinţele acestuia fiind de cele mai multe ori dramatice.Pe de altă
parte,putem analiza divorțul ca fiind o premisă pentru un nou început,pentru o viață mai fericită
alături de o persoană cu care îți poti împărtăși orice gînd,stare sau emoție.
În zilele noastre,divorțurile tot mai frecvente au devenit o problemă alarmantă,oamenii de știință au
încercat să găsească un raspuns care până la urma s-a dovedit a fi influența societății în care trăim
asupra fiecarui individ în parte.Deoarece,traim intr-o societate democrata,in care libertatea de a trai
dupa propriile convingeri,valori si principii este la ea acasa,oamenii nu mai pun accent pe obișnuita
normalitate din trecut care ne indică necesitatea de a pastra relația legata prin căsătorie chiar dacă
această relație se bazeaza doar pe conviețuirea impreuna sau chiar daca în această relație unul din
parteneri se simte nefericit,înjosit sau agresat.Sigur că nu încurajez divorțurile,in special in familiile
cu copii,care cel mai adesea au de suferit din aceasta cauză,însă sunt de părere ca omul nu trebuie sa
înceteze niciodată căutările după fericire,mai mult decât atât s-a dovedit ca aproximativ 60% din
cupluri,după divorț se recăsătoresc cu succes.

Astfel, fără a-și diminua importanța ca instituție socială,familia nu mai reprezintă o insituție
conservatoare,ci una tot mai adaptată transformărilor de la nivelul societătii,democratică și
deschisă.Famila este integrata în dinamica societății fiind tot mai condiționată de schimbările
economice și sociale,influențând,la rândul ei,evoluția de ansamblu.
 Bibliografie:
“Introducere in psihologia familiei si psihosexologie”-Diana Lucia Vasile
“Sociologia familiei”-Corina Bistriceanu
“Introducere in sociologia familiei”-Raluca Popescu

http://www.statistica.md/