Avantajele şi dezavantajele globalizării

Globalizarea economiei mondiale poate fi definita ca fiind procesul

deosebit de dinamic al cresterii interdependintelor dintre statele nationale, ca
urmare a extinderii si adancirii legaturilor transnationale in tot mai largi si variate
sfere ale vietii economice, politice, sociale si culturale si avand drept implicatie
faptul ca problemele devin mai curand globale decat nationale, cerand la randul lor
o solutionare mai curand globala decat nationala.

O definitie asemanatoare este prezentata si intr-un raport al Fondului

Monetar International din 1997: fenomenul globalizarii economiei mondiale
reprezinta integrarea internationala aflata in stransa crestere, atat a pietelor de
bunuri si servicii, cat si a celor de capital.
Avantajele globalizării:
1. Sa poti calatori liber oriunde, fara vize, fara aprobari speciale
Cu toate ca nu suntem cetateni americani sa putem calatori aproape oriunde
fara viza, in prezent, dupa aproape 18 ani de cand avem democratie, putem calatori
fara vize oriunde UE si in alte cateva tari precum El Salvador, Zamibia sau
Brazilia.
Insa astept ziua, cand nu vor mai fi granite intre state si se va putea calatori liberi
oriunde. Probabil undeva in uramatorii 30-50 de ani va veni acea zi.
2. Sa poti comunica mobil cu oricine de pe planeta instant si gratuit (sau
cu costuri foarte mici)
In prezent accesul roaming gsm sau telefonia prin satelit este disponibila, dar
costurile sunt destul de mari pentru un om obisnuit, chiar si pentru roamingul
aceluisi operator gsm. Internetul mobil wifi gratuit este destul de raspandit in tarile
dezvoltate dar nu este indeajuns incat sa fie majoritar.
Astept ziua in care va exista o retea wifi globala sau un sistem similar; cand
comunicarea de tip video, voce, si text va fi gratuita sau cu costuri foarte mici.
Probabil in urmatorii 5 ani toate acestea vor fi posibile.
3. Sa ai harti GPS pentru orice zona de pe planeta.
In ultimii ani tehnologia GPS a explodat, costurile au scazut incat sa-si poata
permite aproape oricine. Toate tarile dezvoltate sunt acoperite cu harti detaliate si
cu servicii precum hoteluri, benzinarii sau altele de interes general.
Insa zone precum Orientul Mijlociu, Africa sau alte tari indepartate inca nu au
acoperire. Probabil acea zi va veni undeva in urmatorii 5 ani.
4. Sa poti comunica cu oricine folosind o limba cu caracter international
Odata cu renuntarea la granite intre natiuni, avem nevoie sa ne putem
intelege cu persoanele din diferite culturi intr-o limba comuna. Este mult mai
dificil sa invatam limba locala unde calatorim. Mai ales ca sunt sute de limbi si
dialecte diferite. O limba cu caracter global este necesara pentru o comunicare
eficienta. Traind intr-o era a societatii informationale, consider ca limba engleza ar
putea fi candidatul ideal pentru asta.
5. Sa existe moneda unica
 O moneda unica folosita pe tot globul ar salva timp si costuri inutile. Nu mai
stai sa alergi dupa casele de schimb valutar si nu mai pierzi bani la diferentele de
curs valutar. Estimare: 20 ani.
6. Sa ai dreptul legal sa poti munci oriunde
In prezent pentu o meserie IT este tehnic posibil sa lucrezi de oriunde – daca
ai un laptop si o conexiune la internet. Tehnologia permite acum lucrul in echipa la
distanta.
In schimb pentru alte meserii sunt necesare aprobari speciale.
Si acum partea mai putin placuta, si anume dezavantajele:
1. migratia fortei de munca (forta de munca ieftina din tarile in curs
de dezvoltare migreaza in tari dezvoltate, ceea ce duce la o scaderea a
nivelului salarial, fapt multumitor pentru angajator, dar nemultumitor
pentru forta de munca autohtona)
2. -acces la tari cu forta de munca ieftine (spre deosebire de cazul
de mai sus, multinationalele isi inchid filialele de productie din acele
tari dezvoltate care prezentau avantajul unei piete bune de desfacere
dar cu costuri ridicate de productie datorita fortei de munca scumpe, si
isi deschid filiale de productie in tarile in curs de dezvoltare, cu forta
de munca ieftina; produc in aceste tari produsele si, dupa caz, le vand
acolo unde au piete de desfacere. Rezultatul: in tarile dezvoltate creste
numarul somerilor, iar acestia sunt cei care protesteaza destul de
violent)
3. implicarea la nivel politic a multinationalelor (asa cum se
intampla si in RO, guvernele acorda "facilitati", in maniere mai mult
sau mai putin ortodoxe, multinationalelor, pentru a atrage ISD si
pentru a-si echilibra deficitul bugetar.)
4. implicarea unor trusturi corporatiste in mass-media si
influentarea acesteia
George Soros, Criza capitalismului global,Editura
Polirom, 1999 Pg.105
“Sistemul este favorabil capitalului financiar, care are libertatea de a se
mişca acolo unde este mai bine recompensat, ceea ce a dus la rapida dezvoltare a
pieţelor financiare globale. Rezultatul este apariţia unui sistem circulator gigantic,
care absoarbe capital prin pieţele şi instituţiile financiare de la centru, după care îl
pompează către periferie, fie în mod direct, sub formă de credite şi investiţii de
portofoliu, fie indirect, prin corporaţiile multinaţionale. … Sistemul este însă
profund deficient … câştigul banilor are prioritate asupra tuturor celorlalte
considerente sociale. Dezvoltarea economiei globale nu se sincronizează cu
dezvoltarea societăţii globale.
Critica pe care o aduc sistemului capitalist global are două direcţii
principale: defectele mecanismului de piaţă (instabilităţile de pe pieţele financiare
internaţionale) şi deficienţele apărute în sectorul ce nu aparţine relaţiilor de piaţă
(non – market sector).”
David C. Korten, lumea post – corporatistă,Editura
Antet, 1999
 Lumea post – corporatistă porneşte de la ameninţarea reprezentată de un
colaps ecologic şi social, provocat de excesele unui sistem economic orb faţă de
nevoile umane. … Ea este scrisă pentru a sfida povestea ce a devenit o mantră a
discursului public şi care sună cam aşa:
Că ne place sau nu – odată cu prăbuşirea socialismului – forţele
globalizării economice şi noul capitalism global sunt imuabile şi ireversibile. Nu
există alternativă. Trebuie să ne adâncim devotamentul faţă de consumerism, liber
– schimbism şi creştere economică, chiar în timp ce îndurăm încercările
distrugerii creatoare provocate de capitalism. Între timp, cei care vor supravieţui
şi vor prospera trebuie să înveţe să câştige în competiţia nemiloasă generată de
economia globală.
Pentru cei dintre noi care consideră că viaţa înseamnă mai mult decât goana
după bani şi achiziţionarea din megamall-uri a unor produse despre care aflăm că
ne trebuie abia după ce vedem reclama la televizor, acest discurs este un îndemn
dezumanizant la disperare şi resemnare.”