CĂTINA – polivitamina naturală

Cătina albă (Hippophea rhamnoides) este un arbust

întâlnit la noi în ţară în zonele subcarpatice din Moldova
şi Muntenia, pe văile râurilor Teleajen şi Dâmboviţa, dar
şi în Delta Dunării. Cătina a fost introdusă recent în
cultură, una din cele mai mari plantaţii din ţară găsindu-se
în apropierea Bacăului. Este un arbust fructifer cunoscut
ca făcând parte din flora spontană a României, care se
foloseşte atât în industria alimentară, silvicultură şi
farmacie, cât şi ca plantă ornamentală.
Fructul de cătină este un adevărat tezaur de vitamina C,
conţinând de două ori mai multă decât măceşul şi de zece
ori mai multă decât citricele. În fructele coapte, conţinutul în vitamina C este de 400-800 mg la 100
g suc proaspăt. Alte vitamine prezente în fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F.
Cătina este una din plantele cu cel mai ridicat conţinut de vitamine F şi E (vitamina E fiind numită
şi vitamina tinereţii), întrucât este implicată în cele mai importante procese de regenerare din
organism. La acestea se adaugă întreg complexul vitaminic B. Cu un asemenea arsenal, cătina este
considerată pe bună dreptate o polivitamină naturală excepţională, iar naturiştii sunt îndreptăţiţi să o
numească „ginseng-ul românesc”.
În prezent, de la cătină se obţin următoarele produse: ceaiuri din fructe, muguri, frunze şi chiar
scoarţă, siropuri şi uleiuri din fructe.
Cu cătina se tratează afecţiuni oftalmologice şi coronariene, hipertensiune arterială, gingivite. Prin
prelucrări în laboratoarele farmaceutice, din cătină se obţin produse foarte eficiente în tratarea:
depresiilor, bolii Parkinson, tumorilor, adenoamelor, leucemiei. Mugurii de cătină au un efect
afrodiziac. Cătina este şi un foarte bun antiinflamator şi inhibă pofta de mâncare în cazul obezităţii.
Prin preluarea fructelor în industria alimentară, se obţin produse foarte apreciate cum ar fi suc,
nectar, sirop, gem, jeleu, dulceţuri, peltea, lichioruri, diverse băuturi alcoolice.

Cătina şi efectele preparatelor din ea

- detoxifică ficatul
- asigură protecţie împotriva bolilor de inimă
- combate stresul şi depresiile
- are efect cicatrizant
- creşte puterea de apărare a organismului împotriva bolilor
- încetineşte îmbătrânirea

Cătina şi afecţiunile în care se poate utiliza ca adjuvant

Pentru uz intern : hepatite acute şi cronice, ciroză hepatică diaree, dizenterie, boli coronariene,
hipertensiune arterială, anxietate, depresie, afecţiuni oftalmologice (miopie, hipermetropie,
glaucom, cataractă) boli manifestate prin imunitate scăzută, sensibilitate crescută la infecţii.

Pentru uz extern: tratamentul local al arsurilor termice şi chimice, degerăturilor, rănilor cu

vindecare lentă. Este un produs natural recunoscut pentru activitatea de protecţie împotriva
radiaţiilor solare sau de altă natură.

1
 Uleiul de cătină

Este folosit în ulcer gastric şi duodenal, alergii, diaree, urticarie, reumatism,

afecţiuni circulatorii, hepatice şi endocrinologice, alcoolism, anemii, astenie
şi stres. Se utilizează şi în geriatrie cu rezultate spectaculoase. Datorită
vitaminelor A şi E conţinute, uleiul din cătină are proprietăţi terapeutice
puternice. Produsul are efecte regenerante, de întinerire şi este folosit în
foarte multe boli, atât pentru prevenire, cât şi pentru tratare. Uleiul de cătină este un adevărat elixir
pentru ochi. El măreşte acuitatea vizuală, combate oboseala oculară şi încetineşte evoluţia bolilor de
ochi. În fiecare an se recomandă 2-3 cure cu ulei de cătină, asigurându-vă astfel necesarul de
vitamine şi minerale.

Compoziţia uleiului de cătină

licopen – pigmentul natural care dă culoarea fructelor şi care are proprietăţi antioxidante,
antitumorale şi de reducere a colesterolului
quercitină – o substanţă antioxidantă, analgezică, antiastmatică, antibacteriană
flavonoide – 7 grupe, fiecare grupă conţinând 7 tipuri
vitamine – E, A, K, P, F, aproape tot complexul B, C
minerale, microelemente, aminoacizi esenţiali
carotenoizi – 8 tipuri, între care betacaroten într-un procent net superior celui din pulpa de morcov
substanţe anticanceroase şi antitumorale – inhibă dezvoltarea celulelor canceroase, creşte
imunitatea, reduce efectele secundare ale chimioterapiei, tratează cancerul gastric şi pulmonar
substanţe volatile, substanţe antisaponificare, sistosterili
serotonină – o substanţă foarte rară, care ajută la coagularea sângelui şi la vindecarea plăgilor,
reglează tensiunea arterială şi emoţională, temperatura corpului, secreţia hormonală etc.

Siropul de cătină

Siropul de cătină obţinut din fructe prin presare la rece concurează cu

fructele proaspete, întrucât acest sirop păstrează nealterate şi fără să se
piardă toate substanţele active terapeutic. Pulpa din fruct se ridica în
strat la suprafaţa siropului, iar deasupra ei se găseşte o pelicula de ulei,
care dă siropului calitatea sa terapeutică dar îl şi protejează. Pentru
obţinerea siropului de cătină se aleg fructele cele mai portocalii,
acestea fiind cele mai bogate în vitamine. Este bine ca fructele să se
prelucreze în ziua recoltării. Se spală sub jet de apă, apoi se presează
cu aparate speciale. Siropul obţinut, fără adaos de apă, se introduce în
agitatoare speciale din inox, unde se adăugă îndulcitorul: zahăr sau
miere de albine. Agitarea este un proces mecanic, care poate dura şi
10-15 ore, după care siropul se ambalează în sticle.
Siropul de cătină obţinut prin presare la rece se consumă diluat cu apă
minerală sau cu alte lichide, raţia zilnică fiind de 3-4 linguri. Aceasta
se poate dubla în cazul eforturilor fizice şi intelectuale prelungite. În
general, acest sirop nu se administrează seara deoarece, fiind o băutură
energizantă, poate tulbura somnul. Cătina este cea mai dotată plantă medicinală. Fructele ei ar trebui
tratate nu ca produse alimentare, ci ca produse farmaceutice. Asociind cătina cu o nutriţie adecvată,
putem realiza un tratament eficient, preventiv şi curativ.

2
Cătina este un biotrofic şi un biostimulator de excepţie, un regenerator şi un energizant dintre cele
mai puternice, calităţi datorate existenţei în cantităţi apreciabile a serotoninei. Serotonina este cel
mai important factor antistres conţinut în fructele de cătină. Este un hormon cerebral cu rol
vasodilatator, dar şi constrictor, implicat în sinteza proteinelor şi în reglarea nivelului glucozei. Este
un antioxidant eficace, împiedicând formarea radicalilor liberi, este un bun imunomodulator,
stimulând răspunsul imun al leucocitelor în apărarea antibacteriană. Serotonina controlează starea
de veghe-somn, răspunsul la lumină-întuneric şi procesul de micţiune nocturnă.
Siropul de cătină este, de asemenea, un depurativ de excepţie, cu rol însemnat în eliminarea de uraţi
şi substanţe toxice, realizându-se o dezintoxicare a organismului cum rareori se poate întâmpla prin
alte mijloace. Este diuretic şi purgativ, putând fi utilizat în afecţiunile renale.
Consumul siropului de cătină protejează pielea şi mucoasele de acţiunea nocivă a unor radiaţii
(atenuează efectele chimioterapiei) şi ajută în vindecarea unor boli precum psoriazis şi Zona Zoster.
Întăreşte sistemul imunitar şi creşte rezistenţa la efort fizic şi intelectual. Siropul de cătină este
neurotonic dar şi sedativ asupra sistemului nervos, util în insomnii, neurastenie, nevroze, stări
depresive sau anxioase şi epuizare nervoasă. Îmbunătăţeşte activitatea intelectuală, mărind
capacitatea de memorare şi de concentrare şi stimulând dorinţa de efort intelectual.
Fructele de cătină sunt cea mai valoroasă polivitamină naturală, utilizându-se în carenţe vitaminice
serioase, anemii, astenii şi lipsa poftei de mâncare. Au efect hipocolesterolemiant, scad cantitatea de
trigliceride din sânge şi cresc, în acelaşi timp, cantitatea de magneziu plasmatic. Au şi efect
hipoglicemiant, fiind indicate în diabetul insulinodependent. Sunt utile în boli reumatice, boli ale
prostatei, afecţiuni ale tractului gastro-intestinal (ulcer gastric şi duodenal) şi în boli determinate de
paraziţi intestinali. Au acţiune hepatotrofică, fiind utilizate în hepatite şi ciroza hepatică. Ajută în
vindecarea tumorilor benigne şi maligne, a cancerului de colon, având efecte deosebite şi în boli ale
sistemului respirator: tuberculoză, cancer pulmonar, astm bronşic. Ajută în hipertiroidism şi gută.
Sunt indicate în boli cardiovasculare şi ale sângelui (stimulează hematopoieza) şi s-au dovedit
eficiente în tratarea unor maladii complexe ca Alzheimer şi în stări comiţiale, ca epilepsia. Fructele
de cătină sunt utile şi în geriatrie. Prin conţinutul în acizi graşi nesaturaţi cu rol în produc rea de
prostaglandine, reglează permeabilitatea membranei celulare, împiedicând ridarea şi îmbătrânirea.

Acestea sunt doar câteva din efectele terapeutice ale cătinei albe, rezultate în urma experienţelor
clinice şi de laborator. În orice maladie este absolut necesar să se urmeze un regim alimentar care să
realizeze un aport de substanţe benefice pentru maladia respectivă.
Mod de administrare: În general, se amestecă două linguri de sirop la o cană cu apă. Modul de
administrare nu este unul strict, totuşi trebuie să evităm excesul. Siropul de cătină din plafaruri
foloseşte zahăr invertit, mai puţin nociv decât cel obişnuit, iar tinctura, fiind un produs concentrat,
poate fi asimilată rapid de către organism prin diluarea în lichidele băute în timpul zilei.

Sfaturi
- În România, cătina creşte pe toate dealurile. Peste iarnă, fructele se păstrează cel mai bine în miere
de albine. Se consumă atât cât suportă fiecare. Tot secretul este sfărâmarea între dinţi şi mestecarea
seminţei din fruct, aceasta fiind de fapt adevăratul depozit de vitamine. Cei care preferă un somn
liniştit, e bine să consume fructe de cătină numai în prima parte a zilei, consumul lor către seară
dând un efect mai puternic decât cel al cafelei.

- Chiar dacă farmaciile vă promit însănătoşirea cu ajutorul unei singure pastile miraculoase, este
mai bine să vă încredeţi în puterea vindecătoare a naturii. Consumaţi, între altele, şi produsele
naturale din cătină şi veţi remarca beneficiile extraordinare acestui supliment nutritiv natural.