Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a prezentat, marți, Parlamentului

European „Cartea albă privind viitorul Europei“, un document de aproximativ 30

de pagini, care are în vedere cinci scenarii plecând de la un status-quo și până la o
Europă în mai multe viteze. Planul intitulat „Reflecții și scenarii pentru UE-27 până
în 2025“ are în vedere și impactul acestora asupra diferitelor domenii ale politicii
europene.

Șeful CE nu și-a exprimat vreo preferință, în acest document, însă îndeamnă statele
membre UE să se inspire din el în vederea pregătirii summitului de pe 25 martie de la
Bruxelles, cu ocazia marcării a 60 de ani de la semnarea Tratatului fondator al Uniunii,
informează Adevărul.ro.

El a enumerat în continuare cinci posibile opțiuni pentru viitorul proiectului european, ce

corespund fiecare unui nivel diferit de integrare și le-a cerut liderilor europeni să se
poziționeze clar față de aceste variante.

1. Menținerea cursului actual

UE menține cursul actual, dar procesul de luare a deciziilor rămâne la fel de complicat.
Juncker susține că această strategie va aduce până în 2025 doar „progrese limitate” în
domeniul locurilor de muncă, economiei și monedei Euro, în vreme ce în domeniul
apărării cooperarea UE „se adâncește în domeniile cercetării, industriei și dotării
comune”, permițând „crearea unor capabilități militare comune și a unei solidarități
financiare pentru misiuni UE în străinătate”.

În termeni de beneficii, asta ar însemna că până în 2025, aceasta ar putea însemna că

europenii pot conduce automobile automatizate și conectate, dar pot întâmpina probleme
atunci când trec frontierele, din cauza existenței în continuare a unor obstacole de natură
juridică și tehnică. În general, europenii călătoresc peste granițe fără a trebui să se
oprească pentru controale. Ca urmare a întăririi controalelor de securitate, pasagerii
trebuie să ajungă la aeroport și la gară cu suficient de mult timp înainte de plecare.

A continuăm ca și până acum, ar însemna, susțin unele surse comunitare, continuarea pe

mai departe „a luptei constante“ în interior blocului comunitar.

2. Totul pentru Piața Unică

UE renunță să încerce să mai rezolve problemele care o divizează, cum ar fi „imigrație,
securitate și apărare”, iar cooperarea în rezolvarea acestora devine mai degrabă bilaterală,
decât centralizată. UE reduce nivelul de reglementare centralizată la circa o treime. În
felul acesta, până în 2025, Piața Unică devine „rațiunea de a exista”, prin întărirea
circulației libere a capitalurilor și a mărfurilor, însă înăsprind-o în alte domenii, precum
circulația persoanelor.

Pentru cetățenii UE asta ar însemna că până în 2025, aceasta ar putea însemna

că:Trecerea frontierelor atunci când se călătorește în scop de afaceri sau de turism este
îngreunată din cauza controalelor regulate. Este mai greu să se găsească un loc de muncă
în străinătate, iar transferul drepturilor de pensie în altă țară nu este garantat. Persoanele
care se îmbolnăvesc atunci când se află în străinătate se confruntă cu perspectiva unor
facturi medicale ridicate.

3. UE cu mai multe viteze

Crearea uneia sau mai multor „coaliții ale voinței” pentru a progresa în anumite domenii,
cum ar fi apărare, securitate internă, fiscalitate și politici sociale. Alte state, în fara
acestor coaliții, își „rezervă posibilitatea” de a face mai mult. țările din Zona Euro se vor
integra mai mult în domeniile fiscalității și chestiunilor sociale. Aceasta va însemna o
Europă „cu două viteze”, în vreme ce decalajul dintre promisiuni și așteptări va începe să
scadă în țările care vor decide să se integreze mai mult.

Până în 2025, aceasta ar putea însemna că:un număr de 15 state înființează o unitate de
poliție și procuratură care se va ocupa de activitățile infracționale transfrontaliere. Se pot
comunica imediat informații privind securitatea, dat fiind că bazele de date naționale sunt
complet interconectate.

Automobilele conectate sunt utilizate pe scară largă în 12 state membre care au convenit
să își armonizeze normele în materie de răspundere și standardele tehnice. Comisia
consideră că acest model ar conduce la diferențe în ceea ce privește drepturile cetățenilor
și nu este optimistă că guvernarea zonei euro ar putea fi finalizată.

4. Mai puține priorități

UE micșorează lista de priorități și va fi capabilă să „acționeze mai rapid și mai decisiv”.
Până în 2025, aceasta ar implica consolidarea pieței unice și concentrarea pe proiectele de
cercetare-dezvoltare pentru a sprijini „digitalizarea și decarbonizarea” – adică proiectele
ecologice. Va fi pus un accent mai mic pe alte probleme, cum ar fi piața muncii, politicile
sociale și sănătatea publică.

Până în 2025, aceasta ar putea însemna că o autoritate europeană pentru telecomunicații

are competența de a elibera frecvențe pentru serviciile de comunicații transfrontaliere,
precum cele utilizate de automobilele conectate. Aceasta protejează, de asemenea,
drepturile utilizatorilor de telefonie mobilă și de internet, oriunde s-ar afla în UE.

O nouă Agenție europeană de combatere a terorismului contribuie la descurajarea și

prevenirea unor atacuri grave, urmărind și identificând în mod sistematic
suspecții. Comisia semnalează o problemă la acest scenariu-se bazează pe țările UE care
să convină între ele cu privire la domeniile în care doresc să coopereze mai eficient.

Conform unor surse comunitare, dificultatea acestei opțiuni este că respectivele chestiuni
sunt greu de determinat.

5. Delegarea puterii către Bruxelles

Recunoscând că actuala UE nu funcționează și că retragerea către un model mai

„bilateral” nu va putea face față provocărilor globalizării, UE 27 „decide să delege mai
multă putere, resurse și decizii în afara frontierelor”. În acest scenariu – improbabil, date
fiind dezbinările din rândul UE – procesul decizional devine mai rapid și mai eficient.
Până în 2025, aceasta ar însemna că „Europa vorbește și acționează ca un tot în economie
și are un singur reprezentant în forurile internaționale”, iar o uniune de apărare este creată
în colaborare cu NATO.

Până în 2025, aceasta ar putea însemna că:Europenii care doresc să depună o plângere
privind un proiect propus de turbine eoliene care este finanțat de UE în zona lor locală nu
pot să ia legătura cu autoritatea responsabilă, întrucât li se spune să contacteze autoritățile
europene competente.