MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Școala Postliceală Sanitară

CENTRUL DE STUDII ,,Ștefan cel Mare și Sfânt” PAȘCANI

PROIECT
PENTRU EXAMENUL
DE CERTIFICARE
A CALIFICĂRII PROFESIONALE

Nivel: Postliceal
Domeniul: Sănătate și asistență pedagogică
Calificarea profesională: Asistent Medical Generalist

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU FIBRILAȚIE

ATRIALĂ

MAISTRU INSTRUCTOR,

ABSOLVENT,

2014
 CUPRINS

I. ARGUMENT
II. SCURT ISTORIC
CAP.1. FIBRILAȚIA ATRIALĂ
1.1. Noțiuni de anatomie și fiziologie a aparatului cardiovascular
1.2. Definiție
1.3. Etiologie
1.4. Morfopatologie
1.5. Diagnostic clinic
1.6. Diagnostic paraclinic
1.7. Diagnostic diferențial
1.8. Evoluție. Prognostic
1.9. Tratament
CAP.2. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA
PACIENȚILOR CU FIBRILAȚIE ATRIALĂ
CAP.3. PREZENTAREA CAZURILOR
CAZUL NUMĂRUL 1
CAZUL NUMĂRUL 2
CAZUL NUMĂRUL 3
CAP.4. CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

2
 I.ARGUMENT

Setea de cunoștinte a oamenilor în domeniul medical este nepotolită. Este vorba

despre o necesitate pe deplin justificată, a cărei satisfacere trebuie cât mai mult sprijinită,
rezultând din dreptul la sănătate al fiecăruia.
De altfel, preocupări pentru a dobândi cât mai multe cunoștinte medicale, pentru
păstrarea sănătății și prelungirea vieții, au apărut din cele mai vechi timpuri. Sfaturi și rețete în
acest sens se întâlnesc în vechea cultură egipteană, în cărțile hipocratice ale Greciei antice,
precum și în cărțile medicilor arabi. Unele din acestea își păstrează, neștirbită, valoarea și în
zilele noastre.
Pe de altă parte, multe din sfaturile și rețetele de altă dată, lipsite de orice fundament
științific, au căzut în uitare și au fost părăsite. Între timp, medicina modernă a progresat
enorm, omenirea îmbogățindu-se cu o cantitate considerabilă de cunoștinte despre sănătate și
boală, cu noi descoperiri, remedii și perfecționări tehnice.
Am ales pentru a trata Fibrilația atrială, deoarece este o afecțiune des întâlnită, care
afecteaza sănătatea și implicit viața cotidiana a celor bolnavi.
Oferind cunoștinte care servesc la păstrarea sănătății, la recunoașterea timpurie a bolii
și la tratarea în bune condiții a fibrilației atriale, constituie un principal obiectiv.

3
 II.SCURT ISTORIC

Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză a mortalității în Romania, ceea ce

ridica un puternic semnal de alarmă. Este necesar să știm cum pot fi prevenite aceste boli sau,
în cazul în care le avem, cum putem să le tratăm și să ne amelioram starea de sănătate.
Organismul ne trimite mereu semnale de alarmă de care trebuie să ținem cont.
Un astfel de semnal de alarmă este fibrilația atriala, una dintre cele mai frecvente
tulburari de ritm cardiac, ce se întâlnește în special la persoanele în vârstă. O inimă aflată în
fibrilație bate neregulat și pompează mai puțin sânge comparativ cu o inima normală.
În Romania, peste 200.000 de persoane suferă de fibrilație atrială, boală asociată cu un
risc foarte mare de a dezvolta accident vascular cerebral.
Este important să întelegem care sunt riscurile la care ne expunem atunci când alegem
să nu mergem la controale medicale, mai ales în condițiile în care prezentăm risc cardiac.
După ce cunoaștem aceste riscuri, este esențial să ne întrebăm dacă merită să ni le asumăm.
Fibrilația atrială dublează riscul de deces, crește riscul de accident vascular cerebral,
insuficiență cardiacă, numărul și durata spitalizărilor și scade calitatea vieții.
Fibrilația atrială este unul dintre principalii factori care conduc la accidente vasculare
cerebrale. Astfel, bătăile neregulate ale inimii duc la stagnarea circulației sângelui și formarea
de cheaguri. În general, aceste cheaguri se deplasează către creier, apărând astfel accidentul
vascular cerebral.
Fibrilația atrială se asociază cu un risc de cinci ori mai mare de a dezvolta un accident
vascular cerebral.
Accidentul vascular cerebral implică tulburări locomotorii, lucru care
afectează viața pacienților și capacitatea lor de a mai avea o viață normală.
Totodată, accidentele vasculare cerebrale la pacienții cu fibrilație atrială cresc cu 70%
riscul de mortalitate, prelungesc cu 20% spitalizarea și reduc cu 40% rata de recuperare.
În plus, spitalizarea unui pacient cu accident vascular cerebral pe fond de fibrilație
atrială este cu aproximativ 30% mai scumpă decât a unui pacient cu accident vascular cerebral
fără fibrilație atrială.
Fibrilatia este o patologie frecventă, un procent de 10-15% din populație fiind afectată.
La nivel european, se apreciază că aproximativ șase milioane de persoane suferă de
această afecțiune.

4
 CAP.1.FIBRILAȚIA ATRIALĂ
1.1. Anatomia și fiziologia aparatului cardiovascular

Sistemul circulator este format din inimă, vase sanguine și limfatice, care alcătuiesc o
unitate funcțională coordonată și permanent adaptată nevoilor organismului.
Deși aparatul cardiovascular reprezintă un tot unitar, el poate fi împărțit în:
- Inimă;
- Vase sanguine;
- Sistemul limfatic reprezentat de:
 Vasele limfatice;
 Ganglionii limfatici.
INIMA
Inima este considerată ca organ central al aparatului cardiovascular, a cărui funcționare
asigură circulația sângelui interstițial.
- Așezare: Inima se găsește așezată în cutia toracică, în partea inferioară a mediastinului
anterior. Cea mai mare parte a ei este în partea stângă a mediastinului și ocupă patul inimii
de pe fața mediastinală a plămânului stâng.
- Formă și dimensiuni: are forma aproximativă a unui con turtit antero-posterior, mărimea
pumnului unui adult și cântărește aproximativ 300g.
- Configurația externă a inimii:
- O față anterioară;
- O față inferioară a marginii;
- Un vârf;
- O bază.
- Structura inimii:
inima este un organ cavitar și muscular, cu o structură caracteristică, potrivită funcțiilor
pe care le îndeplinește, în structura ei, vom studia:
- Cavitățile inimii;
- Peretele inimii.
Un perete longitudinal desparte inima în două părți: inima dreaptă și inima stângă, iar
un perete transversal numit și septul antrio-ventricular, împarte fiecare din cele două părți în
două cavități: o cavitate către baza inimii, numita atriu și o cavitate către vârful inimii numită

5
ventricul. Peretele longitudinal ce desparte atriile se numește sept interatrial, iar cel ce
desparte ventriculele sept interventricular.
Fiecare atriu comunică cu ventricului respectiv prin orificiile atrio-ventriculare
prevăzute cu valve, care se deschid doar într-un anumit sens, spre ventriculele:
- Stâng (biscupida);
- Drept (tricuspida).
Histologic, inima este alcătuită din trei straturi concentrice:
- Pericard;
- Miocard;
- Endocard.
Pericardul sau stratul extern este constituit dintr-o formațiune membranoasă, care
învelește baza vaselor mari care pornesc din inimă. Este alcătuit din două foițe:
- Viscerală;
- Parietală.
Între acestea se găsește vavitatea pericardică cu o lamă subțire de lichid, care
favorizează alunecarea în timpul activității cardiace.
Miocardul –mușchiul inimii-este mai gros în ventricule (mai ales în cel stâng) decât în
atrii și este constituit din fascicule de fibre musculare cardiace, orientate circular în peretele
atriilor, și din fibre oblic-spiralate în ventricule.
- Miocardul atrio-ventricular este separat de cel ventricular prin inele fibroase atrio-
ventriculare.
- Miocardul atrial este neted pe fața internă, iar cel ventricular prezintă mușchi
papilari Y trabecule cărnoase de care se prind, prin condaji, valve atrio-ventriculare.
În peretele inimii, în afara celulelor miocardice, mai există celule specializate în
generarea și conducerea impulsurilor de contracții-acestea constituie sistemul excito-condutor
nodal ce cuprinde:
- Nodul sinoatrial (Keith-Flack) situat în peretele atriului drept, între vena cavă superioară și
cea inferioară;
- Nodul atrioventricular (Aschoff-Tawara) situat tot în peretele atriului drept în porțiunea
inferioară a aeptului intyeratrial;
- Fasciculul HISS care pleacă din nodul atrioventricular, coboară în porțiunea membranoasă
a septului interventricular și se împarte în două ramuri: una pentru ventriculul drept, alta
pentru ventriculul stâng;

6
- Rețeaua PURKINJE rezultă din ramificarea abundentă a două ramuri ventriculare, în
fibrele miocardului ventricular.
Endocardul-este constituit dintr-un endoteliu situat pe o membrană bazală ce se
continuă cu stratul subendotelial format din fibre colagene, fibre de reticulină, fibre elastice,
rare celule conjunctive și numeroase terminații nervoase senzitive.
- Vascularizația inimii:
Irigarea inimii cu sânge este asigurată, ca pentru oricare alt organ, prin artere și vene.
Arterele inimii se numesc și artere coronare, respectiv artera coronară stângă și artera
coronară dreaptă.
Venele inimii sunt.
- Venele coronare care sunt reprezentate prin:
- Marea venă coronară;
- Vena interventriculară posterioară;
- Mica venă cororială.
- Vene cardiace accesori, sunt câteva vene mici, care se deschid direct în atriul
drept:
Vascularizația inimii este completată prin numeroase vase limfatice și ganglioni
limfatici.
- Inervația inimii:
Inima are o inervație intrinsecă și o inervație extrinsecă. Inervația extrinsecă a inimii
este realizată prin fibre vegetative simpatice și parasimpatice formând plexul cardiac. Fibrele
simpatice promi din ganglionii para vertebrali cervicali își exercită efecte stimulatoare asupra
miocardului și vasodilatatoare coronariene. Fibrele parasimpatice provin din nervii vagi,
merzează predominant modului sinoatrial și atrioventricular și au ca efect diminuarea
activităților cordului.
Inervația intrinsecă a inimii este reprezentată de sistemul excitoconductor.
- Proprietățile mușchiului cardiac
Miocardul care din punct de vedere structural este un mușchi striat, are proprietăți
comuine cu mușchii striați, dar are și o serie de proprietăți caracteristice:
- Ritmicitatea (automatismul) este proprietatea cordului de a se contracta succesiv, ca
urmare a impulsurilor contractile de nodul sinoatrial;
- Conductibilitatea este proprietatea miocardului, în special a țesutului nodal, de a
conduce unde, de a contracta de la nivelel nodulului sinoatrial în întreg cordul.

7
 - Excitabilitatea este proprietatea miocardului de a răspunde printr-o contracție la
stimulii adecvați;
- Contractilitatea este proprietatea miocardului de a se contracta atunci când este
stimulat adecvat. Contracțiile miocardului se numesc sistole, iar relaxările se
numesc diaastole.
- Activitatea mecanică a inimii
Inima este un organ musculos, fapt pentru care activitatea ei este caracterizată prin
contracții și relaxările, diastola. O sistolă, împreună cu diastola care îi urmează formează o
revoluție cardiacă sau un ciclu cardiac.
Revoluția cardiacă începe cu sistola atrială, care durează 0,1 secunde, timp în care
sângele este împins în ventricule. După terminarea sistolei atriale, atriile intră în diastolă,
diastola atrială, care durează până la sistola atrială următoarte, adică 0,7 secunde. În timpul
diastolei atriale, presiunea în atrii scade foarte mult și sângele trece din vene în atrii,
umplându-le din nou.
În momentul în care începe diastola atrială, începe și contracția ventriculelor, adică
sistola ventriculară, care durează 0.3 secunde; sistola ventriculară durează mai mult decât cea
atrială. În timpul sistolei ventriculare, distingem o fază în care presiunea sângelui din
ventricule crește până egalează presiunea din artere; în a doua fază se deschid valvulele
sigmoide și sângele este împins în artere. Când începe sistola ventriculară, valvulele
atrioventriculare se închid astfel sângele nu se poate întoarce în atrii. După ce se termină
sistola ventriculară, începe diastola ventriculară, care durează 0,5 secunde.
Dacă urmărim revoluția cardiacă, constatăm că din 0,8 secunde, cât durează, inima, în
totalitate, se găsește în sistolă 0,4 secunde și în diastolă 0,4 secunde. Acest regim în care
activează inima ne explică de ce aceasta poate funcționa toată viața fără să obosească.

CIRCULAȚIA SANGUINĂ SISTEMATICĂ

Circulația sistematică asigură transportul sângelui de la inimă spre organe și țesuturi
prin sistemul arterial și capilar, iar reîntoarcerea la inimă, prin sistemul venos.
Circulația sistematică începe în ventricolul stâng, de unde pleacă artera, aorta, din care
se desprind apoi toate arterele mari –>artere->arteriole->capilare, apoi prin venele ->vene-
>venele->atriul drept.

8
 CIRCULAȚIA PULMONARĂ
Circulația pulmonară este cuplată în serie cu cea sistematică, sângele din ventriculul
drept fiind propulsat prin artera pulmonară spre plămâni, unde are loc schimbul de gaze, după
care revine prin venele pulmonare în atriul stâng.
CIRCULAȚIA LIMFATICĂ
Circulația limfatică este o cale derivată a marii circulații, prin care reintră în vene o
parte din lichidele intestinale. Similar circulației sangvine, circulația limfatică are loc numai
în cadrul unui sistem vascular închis, care începe din țesuturi, prin capilarele închise, se
colectează apoi în vase din ce în ce mai mari, și, în final, formează două colectoare limfatice
mari, care se deschid în venele subclaviculare.
REGLAREA ACTIVITĂȚII CARDIOVASCULARE
Reglarea activității inimii se face prin mecanisme intrinseci și extrinseci.
1. Reglarea prin mecanisme intrinseci: o reglare a activității cardiace se observă și la inima
scoasă din organism, lipsită deci, de influențe nervoase și imorale.
2. Reglarea prin mecanisme extrinseci: pe cale reflexă și pe cale umorală.
a) Reglarea reflexă:
Se știe că inima este inervată de fibrele simpatice și fibre parasimpatice. Fibrele
simpatice sunt postganglionare și provin din plexul cardiac. Fibrele parasimpatice provin din
nervul vag și sunt fibre premergătoare.
Acești nervi au acțiune autogonistă asupra inimii. Simpaticul accelerează contracțiile
cardiace și mărește intensitatea, pe când parasimpaticul (vagul) încetinește ritmul contracțiilor
cardiace și scade intensitatea lor.
b) Reglarea umorală
Activitatea inimii este coordonată și pe cale umorală, adică prin acțiunea unor substanțe
pe care le produc diferite organe și pe care sângele le aduce la inimă. Dintre aceste substanțe,
cele mai importante sunt hormonii și diferitele săruri care intră în compoziția plasmei au
acțiune asupra activității cardiace. Datorită reglării reflexe și reglării umorale se produce o
adaptare fină a travaliului cardiac la nevoile organismului.

9
 1.2. Definiție

Fibrilația atrială este o aritmie ce se caracterizează printr-o depolarizare fragmentată,

anarhică și permanentă a miocardului atrial care generează contracții vermiculare 400-
600/minut și pierderea funcției mecanice a atriilor.
Activitatea ventriculară va fi complet neregulată, corespunzând clinic aritmiei complete,
de obicei, cu o frecvență de 120-160/minut.
Fibrilația atrială poate fi:
- Paroxistică sau persistență;
- Cronică.
Forma paroxistică poate fi întâlnită la persoane fără o cardiopatie evidentă, uneori având
legătură cu consumul de alcool, însă, de cele mai multe ori, această formă va fi întâlnită la
cardiaci.
La persoanele normale, fibrilația atrială poate fi de origine vegetativă:
1. Prin creșterea tonusului vagal noaptea, ceea ce înseamnă rărărea ritmului sinusal însoțită de
extrasistole supraventriculare și de unde apare fibrilația.
2. Prin stimulări simpatico-adrenergice în urma efortului sau a unor emoții.

1.3. Etiologie
Fibrilația atrială paroxistică poate fi indusă de:
- O intoxicație alcoolică acută;
- Stres psihic;
- Abuz de cafea;
- Abuz de fumat;
- Sau o asociere a acestora.
La persoanele în vârstă, fibrilația atrială poate fi declanșată de pneumonii (hipoxie,
hipercapnie), IM acut, cateterism cardiac, coronografie, chirurgie cardiacă. Aceasta din urmă,
chirurgia cardiacă (by-pass-ul coronarian) sau chirurgia valvelor, pot determina apariția
fibrilației atriale și crește riscul de apariție a accidentelor vasculare cerebrale.
Alte afecțiuni ce pot cauza fibrilația atrială sunt:
- Bronhopneumonia obstructivă cronică (BPOC): grup de afecțiuni în care respirațias este
dificilă, pentru ca aerul este eliminat cu dificultate din plămâni.
- Pneumonia: inflamație a țesutului pulmonar cauzată de infecții bacteriene sau virale;
10
- Embolismul pulmonar: întrerupere bruscă a fluxului de sânge la nivelul unei artere de la
nivelul plămânilor;
- Consumul excesiv de alcool pentru o perioadă lungă de timp poate fi o cauză de fibrilație
atrială; un studiu recent a demonstrat că marii consumatori de băuturi alcoolice dezvoltă
mai des aritmii decât cei care nu consumă alcool sau cei care îl consumă ocazional; de
asemenea, consumul unei cantități mari de alcool într-un timp scurt determină episoade de
fibrilație atrială.
- Consumul de stimulente ale activității cardiace (teofilina, amfetamine, droguri: cocaina,
excesul de nicotină și cafeină).
În concluzie, unul sau mai multe episoade paroxiste preced, de obicei, instalarea de
fibrilații cronice.
Fibrilația arterială cronică apare în cardioppatia ischemică și/sau hipertensivă,
valvulopatii mitrale reumatismale: stenoza și dubla leziune mitral; valva mitrală-valva situată
între atriul și ventriculul stâng-apare când valva este deteriorată sau îngustată și nu mai poate
controla eficient fluxul de sânge prin/sau la ieșirea din inimă.
Fibrilația atrială cronică mai poate apărea, cu o incidență ridicartă și în miocardite acute
și cronice-afecțiuni inflamatorii ale miocardului care se pot ivi după infecții virale, fungice
sau alte infecții ca difteria, reumatismul articular acut sau tuberculoza-și nu în ultimul rând și
în Sindromul Wolff-Parkinson-White ce determină ritmuri rapide și neregulate (aritmii) ale
inimii.
Etiologia dominantă la persoanele peste 50 de ani este cardiopatia ischemică dureroasă
sau nedureroasă. La aceste persoane, fibrilația atrială apare, de obicei, pe un cord aparent
normal.
Mecanismul de producere:
- Mecanismul de inițiere;
- Mecanismul de întreținere.
1. Mecanismul de inițiere poate fi un stimul (plecat dintr-un focar ectopic unic sau focare
ectopice multiple) sai reintrarea unui impuls. Acesta reprezintă tipul A de inițiere a
fibrilației atriale. În tipul B de inițiere mecanismul se face prin tahicardie.
2. Mecanismul de întreținere este cel de microreintrare. Față de flutter-ul atrial (=aritmie
caracterizată printr-o tahiaritmie atrială regulată cu frecvență de 220-320/minut, dar cu ritm
ventriular regulat sau neregulat, în raport cu gradul și variabilitatea blocului
atrioventricular), în care circuitul este individualizat și relativ lung, în fibrilația atrială

11
 mecanismul este de microreintrare cu numeroase unde de depolarizare- fronturi multiple de
excitație, impulsuri secundare, reintrări și interferențe.
Consecințele importante ale apariției și persistenței fibrilației atriale sunt:
- Tromboză atrială cu posibilitatea emboliilor sistemice sau pulmonare;
- Tulburări hemodinamice, dependente de creșterea frecvenței ventriculare care, în cazul
unei insuficiențe cardiace poate duce la deteriorare hemodinamică;
- Piederea pompei atriale care reduce debitul sistolic și cel cardiac cu până la 30 de procente,
iar consecințele pierderii pompei atriale sunt mai exprimate în caz de stenoză mitrală sau în
condiții de disfuncție ventriculară diastolică (hipertrofii ventriculare, cicatrici postinfarct).
mai mare de normă la 6% din pacienţii care au primit ximelagatran (cel mai des în
primle 6 luni).

1.4. Diagnostic clinic

Simptomele fibrilaţiei atriale sunt:

- palpitatii (senzaţia de bătaie a inimii mult mai repede şi mai neregulat decât de
obicei);
- puls neregulat;
- dispnee (respiraţie dificilă, lipsă de aer) care apare mai ales în timpul efortului fizic
sau a emoţiilor puternice;
- fatigabilitate (oboseală);
- ameteli, stare de confuzie;
- senzatie de cap uşor sau leşin;
- dureri toracice (angină).
Fibrilaţia atrială este frecvent diagnosticată în timpul unor consultaţii medicale de rutină
pentru că majoritatea acestor pacienţi sunt asimptomatici (nu au nici un simptom care să
sugereze fibrilaţia atrială).
Alţi pacienţi pot prezenta doar un puls neregulat. Fibrilaţia atrială poate debuta cu
simptome uşoare, care se pot agrava rapid sau în cursul zilelor următoare.
De aceea este important că diagnosticul şi tratamentul acestei afecţiuni să se facă cât
mai rapid. Complicaţii importante, că accidentele vasculare cerebrale, insuficienta cardiacă şi
infarctul miocardic, pot apare înaintea diagnosticării fibrilaţiei atriale.

12
 1.5. Diagnostic paraclinic

Electrocardiograma este cea mai eficientă metodă folosită pentru a depista fibrilaţia
atrială. Electrocardiograma reprezintă înregistrarea activităţii electrice a inimii. De obicei
odată cu ea se efectuează istoricul bolii, examenul fizic şi o radiografie toracică. În timpul
examinării se măsoară tensiunea arterială pentru a depista cazurile de hipertensiune arterială.
Dacă se suspectează existenţa unei fibrilaţii atriale episodice, se poate folosi un aparat
care înregistrează ritmul cardiac continuu, de obicei pe o perioadă de 24 ore. Acest procedeu e
cunoscut sub numele de electrocardiograma Holter sau electrocardiograma de 24 ore.
Se pot efectua şi alte teste care pot determina dacă există o afectare valvulară sau
miocardica. Testul de efort indică dacă există sau nu o afectare a vaselor coronare.
Ecocardiograma aduce numeroase informaţii despre starea structurală şi funcţională a inimii:
poate evidenţia afectarea valvelor, cât de eficient trimite inima sângele în circulaţie şi de
asemenea, indică dacă există sau nu insuficienta cardiacă sau infarctul miocardic.
Dacă în cadrul tratamentului fibrilaţiei atriale se administrează anticoagulante, sunt
necesare teste repetate pentru evaluarea capacităţii de coagulare a sângelui (timpul de
protrombină).

1.6. Evoluţie. Prognostic

În condițiile unui control al alurii ventriculare şi al profilaxiei anticuagulante, fibrilaţia

atrială pe cord normal poate fi considerată o aritmine beningnă.
Fibrilaţia este responsabilă şi de pierderea contribuţiei contracţiei atriale la umplerea
ventriculară şi deci la debitul cardiac, ceea ce poate cauza o decompensare hemodinamică la
pacienţii cu afectări valvulare sau miocardice (valvulopatii, cardiomiopatii, post-infarct)
Există câteva situaţii în care fibrilaţia atrială poate avea o evoluţie malignă,
ameninţătoare pe viaţă:
- la pacienţii cu sindrom de preexcitație Wolf-Parkinson-White, la care existenţa unor căi
alternative de conducere atrioventriculară face posibilă transmiterea mai multor impulsuri
atriale, cu apariţia tahicardiei ventriculare sau fibrilaţiei ventriculare;
- la pacienţi cu infarct miocardic acut, fibrilaţia atrială poate precipita insuficiența
ventriculară stângă;
- în caz de stenoză aortică sau cardiomiopatie hiertrofică, instalarea fibrilaţiei atriale poate
precipita o insuficienţă cadiacă acută;
13
- la bolnavii necomplianți la tratamentul anticoagulant.
-
1.7. Tratament

Tratamentul fibrilaţiei atriale este important din câteva motive, care vor fi discutate în
continuare. Un ritm rapid, neregulat, poate afecta miocardul şi poate cauza slăbirea sau
întinderea acestuia. Acest fapt creşte riscul dezvoltării insuficienţei cardiace, al apariţiei
durerilor precordiale şi chiar a infarctului miocardic sau accidentului vascular cerebral.
Tratamentul fibrilaţiei atriale asigură o viaţă normală şi activă pentru majoritatea pacienţilor.
Tratamentul acestei afecţiuni cuprinde: anticoagulante sau aspirină, medicamente care scad
ritmul cardiac şi uneori medicamente antiaritmice.

TRATAMENT IGIENO-DIETETIC

Deoarece fibrilaţia atrială este frecvent rezultatul unei afecţiuni cardiace, este necesar un
stil de viaţă care să favorizeze menţinerea unei inimi sănătoase într-un corp sănătos:
- oprirea fumatului este cel mai important pas în prevenirea bolii coronariene,
- controlul valorilor colesterolului poate fi realizat prin dietă, mişcare şi la nevoie medicaţie;
- controlul tensiunii arteriale se realizează prin o dietă săracă în sare, grăsimi şi grăsimi
săturate, exerciţiu fizic, scăderea consumului de alcool şi dacă este nevoie medicaţie;
- consumul mai frecvent de preparate din peste; medicii specialişti recomandă de asemenea,
cel puţin 2 mese care să conţină preparate din peşte pe săptămână, în special somon, ton
sau păstrăv; un studiu recent a demonstrat că peştele prăjit sau preparat în cuptor poate
scădea riscul de apariţie a fibrilaţiei atriale;
- evitarea consumului de alcool, cofeinei sau stimulante că şi cocaină sau methamfetaminele;
trebuie avut în vedere faptul că unele ceaiuri sau leacuri băbeşti conţin substanţe care pot
determina fibrilaţia atrială
- exercitiul fizic are numeroase efecte pozitive: controlul greutăţii corporale, reducerea
nivelului de colesterol plasmatic, controlul tensiunii arteriale, controlul glicemiei în
diabetul zaharat, reducerea trigliceridelor, induce o stare de fericire şi creşte forţă
musculară
- reducerea stresului utilizând metode alternative că yoga, meditaţia, procedee de
biofeedback.

14
TRATAMENT INIŢIAL

În cazul în care fibrilaţia atrială are un ritm rapid sau determină o scădere importanţă a
tensiunii arteriale, bolnavul va fi internat pentru tratament de specialitate. Dacă fibrilaţia
atrială nu determină simptome severe, pacientul va fi tratat în serviciul ambulator. În cadrul
tratamentului de iniţiere se încearcă convertirea ritmului anormal al inimii în unul normal,
fiziologic şi uneori este necesară administrarea medicamentelor anticoagulante, pentru a evita
formarea cheagurilor şi a accidentelor vasculare cerebrale.
Dacă fibrilaţia atrială se instalează în mai puţin de 48 ore, pentru a reveni la ritmul
cardiac normal (ritm sinusal) se foloseşte un procedeu numit cardioversie, care se poate
efectua fie cu medicamente, fie cu şocuri electrice cu voltaj scăzut (cardioversie electrică).
În situaţia în care fibrilaţia atrială este instalată de peste 48 ore cardioversia are riscul de
producere a unui accident vascular cerebral, de aceea este necesară administrarea
anticoagulantelor (warfarina) timp de 2 săptămâni şi abia apoi se încearcă cardioversia.
Administrarea anticoagulantelor scade riscul de mobilizare a unui cheag de la nivelul inimii
spre creier.
Dacă nu se cunoaşte momentul de debut al aritmiei şi nu există simptome severe (de
exemplu stările de leşin) se recomandă administrarea şi în acest caz a anticoagulantelor,
câteva săptămâni înainte de a încerca cardioversia, pentru a preveni apariţia complicaţiilor,
pentru că şi în această situaţie există riscul de formare a cheagurilor în atrii.
Dacă există simptome severe şi nu se cunoaşte cu exactitate momentul de debut se
încearcă restabilirea ritmului sinusal imediat; se foloseşte ecocardiograma transesofagiana
pentru a evidenţia cheagurile intracardiace şi în funcţie de rezultatele acestei investigaţii
depind acţiunile medicale ulterioare: dacă nu există cheaguri de sânge se poate încerca
cardioversia şi se administrează anticoagulante apoi; dacă însă există cheag anticoagulantele
se vor administra înainte de a încerca cardioversia.

TRATAMENT DE ÎNTREŢINERE

Dacă fibrilaţia atrială debutează brusc, durează un timp scurt şi dispare de la sine, se
numeşte fibrilaţie atrială paroxistică. Tipic, episoadele de fibrilaţie atrială paroxistică survin
din ce în ce mai des şi durează din ce în ce mai mult de fiecare dată. Această formă de
fibrilaţie creşte riscul pacientului pentru un accident vascular cerebral. Când bolnavul are un
risc crescut de accident vascular cerebral sunt prescrise anticoagulante administrate pe termen
lung, cum este warfarina (Coumadine), pentru a reduce acest risc. Riscul crescut pentru
15
această complicaţie este dat de varsta peste 75 de ani, istoric de boli cardiace, hipertensiune
arterială, diabet zaharat şi accident vascular cerebral. În cazul în care pacientul are un risc
scăzut de accident vascular cerebral nu mai este prescrisă warfarina ci se administrează zilnic
aspirina.
Pentru a preveni riscul de recurentă al fibrilaţiei atriale paroxistice, se administrează
medicamente care controlează ritmul cardiac (antiaritmice). Pentru pacienţii cu acest tip de
fibrilaţie, medicii specialişti recomandă că pacienţii să poarte tot timpul asupra lor medicaţie
antiaritmică. Astfel, în loc de administrarea zilnică a acestor medicamente, se recomandă
administrarea lor la nevoie, într-o singură doza, atunci când apar palpitaţiile. Pentru unii
pacienţi sunt oprite astfel recurentele aritmiei, sunt reduse efectele adverse ale
medicamentelor şi zilele de spitalizare.
În timp, episoadele de fibrilaţie atrială, durează mai mult şi frecvent nu mai dispar de la
sine. Aceasta este cunoscută sub numele de fibrilaţie atrială persistentă. Atunci când fibrilaţia
atrială este prezenta un timp îndelungat, este mai dificil să se obţină conversia la ritm sinusal.
Când cardioversia nu reprezintă o opţiune sau nu e eficientă, sunt administrate medicamente
care să controleze ritmul şi frecvenţa cardiacă şi să prevină accidentele vasculare cerebrale.

MEDICAMENTE CARE CONTROLEAZĂ FRECVENŢA CARDIACĂ

Aceste medicamente sunt administrate bolnavilor care au fibrilaţie atrială persistenta.

Ele includ beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu şi digoxin. De obicei ele nu induc un
ritm normal dar împiedică inima să bată la un ritm foarte rapid, care poate fi periculos.
Majoritatea pacienţilor tolerează un ritm cardiac neregulat dacă frecvenţa este menţinută între
60 şi 100 bătăi pe minut. Studii recente au schimbat modul de tratament al fibrilaţiei atriale
persistente. Aceste studii au demonstrat că medicamentele care controlează ritmul cardiac
sunt scumpe, frecvent au efecte adverse şi nu produc rezultate mai bune decât cele care
controlează frecventa cardiacă. Grupul studiat a cuprins persoane învârstă, cu risc de accident
vascular cerebral care nu aveau simptome severe.
Medicamente care controlează ritmul cardiac

Clasa de Defibrilare Tratament de rarire a Tratament de Fibrilat

antiaritmice ritmului ventricular in prevenire a ia
fibrilatia atriala acceselor de atriala
fibrilatie atriala in

16
 WPW
PROCAINAMIDA 0.20gx6 oral - 0.20g la 6-8 ore -

PROPRANOLOL 1.25g+0.5-1g 1g la 4-6 ore -

la 2 ore max -
5g in 24 ore
VERAPAMIL 5-10mg i.v 80-120 mg/zi 120-240mg/ zi -

DISOPIRAMIDA 200-1000 mg 100-150 mg la 6

oral ;’ - ore -
2 mg/kg i.v
PROPAFENONA 1-2.5mg/kg 600-900 mg/zi Da
i.v -
FLECAINIDA 1-2mg/kg 200 mg/zi Da
i.v ; 200-300 -
mg per os in
doza unica
DIGOXINA - 0.25-0.50mg/zi
- -
AMIODARONA 300mg,iv(5- 100-200mg/zi 100-200mg/zi Da
10mg/kg)
Acest tip de medicamente este încă considerat valoros în tratamentul fibrilaţiei atriale.
Dacă simptomele persistă în ciuda administrării medicamentelor ce controlează frecvenţa
cardiacă, sunt administrate medicamente care controlează ritmul cardiac. Aceste medicamente
determină revenirea la ritm sinusal şi previn recurenţa fibrilaţiei atriale.

Medicamente anticoagulante

Majoritatea pacienţilor cu fibrilaţie atrială trebuie să ia warfarină pentru a preveni

formarea cheagurilor de sânge. Numeroase studii au demonstrat că administrarea warfarinei
previne accidenţele vasculare cerebrale şi salvează vieţi, în cazul persoanelor care au un risc
mediu său înalt de accident vascular cerebral. Un istoric de hipertensiune arterială, diabet,
insuficienţă cardiacă, atac ischemic tranzitor său accident vascular cerebral, defineşte un risc
crescut pentru accidentul vascular cerebral. Persoanele cu risc scăzut pentru această

17
complicaţie sau cei ce nu pot lua warfarina vor lua zilnic aspirină.
Se impun unele precauţii în timpul administrării de anticoagulante:
- medicamentele trebuie administrate la aceiaşi oră în fiecare zi; dacă se omite una din doze
trebuie contactat medicul specialist
- nu trebuie schimbat tipul de medicament decât la indicaţia medicului specialist
- sa nu se folosească alte medicamente decât cele indicate, mai ales dacă ele conţin aspirină
- este indicat că pacientul să poarte o brăţară medicală, în care să fie specificat că este sub
tratament anticoagulant
- este important că atunci când este efectuat un consult medical de altă specialitate sau când
pacientul urmează un tratament stomatologic, bolnavul să informeze aceşti medici că
urmează tratament cu warfarina
- bolnavul trebuie să fie instruit, să identifice semnele unei sângerări şi să se prezinte la
medic în acest caz
- se vor efectua investigaţii regulate pentru a măsura timpul de coagulare (test care măsoară
timpul necesar sângelui pacientului să coaguleze şi se numeşte timp de protrombină)
- dieta pacientului este bine să fie una echilibrată, nu se vor face modificări bruşte ale
aportului de mâncare în general, şi ale celui de alimente bogate în vitamină k (vitamina K
interferă cu acţiunea anticoagulantelor, crescând riscul de sângerare) în special; aceste
alimente sunt broccoli, varză, sparanghel, lăptucă şi spanac
- medicul trebuie anunţat dacă pacientul nu poate mânca câteva zile, dacă prezintă dureri
gastrice (durere de stomac), febră, diaree
- este important să se evite consumul de alcool şi dacă totuşi se consumă, să se facă în
cantităţi moderate, deoarece alcoolul scade efectul anticoagulantelor şi afectează puterea
de coordonare şi echilibrul, crescând riscul de apariţie al traumatismelor
- este benefică întreruperea fumatului deoarece nicotină interferă cu acţiunea în organism a
medicamentelor anticoagulante şi creşte riscul de formare a cheagurilor de sânge
- pacientul trebuie instruit să evite activităţile în care riscul de apariţie a traumatismelor este
crescut, ca de exemplu schi-ul, fotbalul şi alte sporturi de contact (traumatismele pot avea
ca urmare sângerarea excesivă, dacă survin în cursul tratamentului cu anticoagulante)
- este bine ca locuinţa şi locul de muncă să fie amenajate în aşa fel încât să prevină căderile.
Deoarece fibrilaţia atrială creşte riscul de accident vascular cerebral şi majoritatea celor
cu fibrilaţie atrială sunt asimptomatici, Asociaţia Americană pentru Accidente Vasculare
Cerebrale recomandă ca întreaga populaţie, mai ales cei peste 55 ani să îşi controleze

18
frecventa cardiac o dată pe lună.

Tratament în cazul agravării bolii

Unii pacienţi cu fibrilaţie atrială nu îşi modifică ritmul cardiac sub tratament cu
medicamente ce controlează ritmul şi frecvenţa cardiacă. Ei continuă să aibă un ritm cardiac
rapid şi neregulat. În aceste cazuri se recomandă uneori o procedură nechirurgicală numită
ablaţie prin cateter cu radiofrecvenţă (se introduce un fir subţire printr-o venă din zona
inghinală care e dirijat înspre inima; uneori poate fi identificată zona atrială care eliberează
impulsurile electrice anormale şi determină fibrilaţie atrială; un dispozitiv ataşat în vârful
firului emite energie de radiofrecvenţa ce generează căldură şi distruge aceste zone). După
acest procedeu este necesar frecvent, implantarea unui dispozitiv de pace-maker (dispozitiv
care emite impulsuri electrice în ţesutul cardiac determinând un ritm cardiac normal şi stabil).
În alte cazuri e necesar un tratament mai invaziv. Energia de radiofrecvenţă e folosită pentru a
distruge întregul nodul atrioventricular. Acesta controlează transmiterea impulsurilor între
camerele superioare şi inferioare ale inimii. Distrugerea lui împiedică propagarea impulsurilor
electrice spre camerele inferioare (ventricule).
După această procedură este necesară implantarea unui dispozitiv permanent de pace-
maker şi tratament anticoagulant cu warfarina. Ablaţia prin cateter este cea mai eficientă
procedură în tratarea fibrilaţiei atriale paroxistice. La pacienţii cu fibrilaţie atrială persistentă
sau cronică, eficienţa sa este redusă. Ablaţia prin cateter are unele riscuri şi trebuie efectuată
doar la pacienţii care continuă să fie simptomatici în ciuda altor tratamente. Odată cu
acumularea de experienţa şi avansarea tehnologiei, acest procedeu va deveni tratamentul
preferat în fibrilaţia atrială.
Devin disponibile noi proceduri, care se bazează pe crearea unor cicatrici la nivelul
miocardului care blochează impulsurile electrice în exces. Se foloseşte după operaţii pe cord
deschis şi sunt rezervate pacienţilor cu simptomatologie severă şi operaţii pe cord din alte
motive, datorită riscurilor pe care le implică. Se dezvoltă de asemenea, proceduri mult mai
puţin invazive şi care necesită un timp mai scurt de refacere al pacientului decât după
operaţiile pe cord deschis.
Dacă valvele sunt insuficiente sau protezate, se recomandă tratamentul antibiotic pentru
a reduce riscul infecţios, dar numai la recomandarea medicului. Dezvoltarea unei infecţii
cardiace poate fi cauza de fibrilaţie atrială. Pentru că fibrilaţia atrială creşte riscul de accident
vascular cerebral şi mulţi bolnavi nu devin simptomatici, Asociaţia Americană pentru

19
Accidente Vasculare Cerebrale recomandă că toţi bolnavii în special cei peste 55 ani şi cei cu
factori de risc pentru accidente vasculare cerebrale, să efectueze lunar controale ale frecvenţei
cardiace

TRATAMENT CHIRURGICAL

Tehnica chirurgicală prin care se produc cicatrici în miocard pentru a împiedica

transmiterea impulsurile anormale de la atrii la ventriculi ("maze procedure") este una din
opţiunile terapeutice în fibrilaţia atrială. De obicei tehnica chirurgicală este luată în
considerare abia după ce s-a încercat fără succes terapia medicamentoasă şi ablaţia cu cateter
de radiofrecvenţa sau dacă pacientul este oricum supus unei intervenţii chirurgicale pentru
alte boli, cum sunt înlocuirea valvei mitrale. În această situaţie cele 2 proceduri sunt efectuate
în acelaşi timp.

ALTE TRATAMENTE

Cardioversia electrică este folosită frecvent în încercarea de a restaura ritmul sinusal,

dacă aritmia nu dispare de la sine sau dacă este acompaniată de simptome deranjante. Dacă
fibrilaţia atrială a debutat recent şi este prezenţa de mai puţin de 48 de ore, sunt luate în
considerare conversia electrică sau medicamentele antiaritmice. Dacă fibrilaţia atrială este
prezenţa de mai mult de 48 ore este posibil ca în atrii să se fi format cheaguri de sânge.
Conversia ar putea determina cheagurile să se deplaseze în curentul de sânge şi să ajungă la
creier unde să determine un accident vascular cerebral. În acest caz se administrează
anticoagulante pentru a reduce riscul de producere a accidentului vascular cerebral şi abia
apoi se încearcă cardioversia. Dacă, însă simptomele sunt severe (tensiune arterială foarte
scăzută) se va încerca cardioversia imediat. În această situaţie se foloseşte ecocardiografia
transesofagiana pentru a indentifică cheagurile care se formează în interiorul inimii. Dacă
această investigaţie nu evidenţiază cheaguri se realizează cardioversia şi apoi se urmează
tratament anticoagulant pentru 3 săptămâni. Dacă simptomele persistă după cardioversie,
există 2 feluri de proceduri ce folosesc ablaţia prin cateter. Acestea folosesc energia de
radiofrecventa pentru a distruge ariile din atrii care determină bătăile neregulate ale inimii sau
se distruge nodulul atrioventricular. Dacă este distrus acest nodul va fi necesară implantarea
unui dispozitiv de pace-maker permanent.

20
 DEFIBRILAREA

Când fibrilația s-a instalat de peste 5-7 zile se aplică tratament anticoagulant 2-3
săptămâni, înaintea defibrilării, pentru a nu se declanșa o embolie.
Când fibrilația atrială are un ritm ventricular foarte rapid, cu evidentă disfuncție
ventriculară stângă, se dă prioritate tratamentului de rărire a ritmului ventricular,
administrându-se tratament digitalic.
Tratamentul digitalic în accesul recent de fibrilație se face astfel :
 iv 0.50mg digoxină, doza care se poate repeta întreagă sau jumătate după 2-3 ore și
eventual după alte 12 ore 1-1.5mg/24 ore.
Digitalizarea se poate face și pe cale orală în doze echivalente, ținând seama că
biodisponibilitatea preparatului este de 60%.
În caz de persistență a fibrilației se va administra 0.25-0.5mg/zi ca doză de întreținere,
urmărind ca frecvența ventriculară în repaus fizic să fie convenabilă. Se impune prudență la
bolnavii cu mixedem, febra, cord pulmonar cronic.
Metoda farmacologica de defibrilare utilizeaza mai multe tipuri de medicamente.
Metoda clasica utilizeaza chinidina sulfurica 0.20g la 6 ore in prima zi; in caz de esec
0.20g la 4 ore , nedepasindu-se doza de 1.6g/zi
Alte metode : disopiramida sau procainamida 600-1000mg/zi
Inconvenientul pe care il prezinta folosirea lor este acela ca daca defibrilarea nu reuseste
alura ventriculara, aceasta creste pentru ca au actiune vagolitica asupra jonctiunii.
Alte medicamente intrate mai recent in practica :
Flecainida
Propafenona ñ toate acestea asigurand o rata de defibrilare superioara.
Sotalolul
Amiodarona
Sotalolul.
Flecainida administrata i.v are o eficacitate intre 60-90%, dar fiind inotrop negativa
este contraindicata la bolnavii cu functie ventriculara alterata.
Are avantajul ca se poate administra si oral, 300 mg in doza unica.
Eficacitatea este mare si la cei care nu raspund la chinidina si in prezent este preferata
acesteia, mai ales ca se poate asocia fara risc digitalei.

21
 Astfel 300 mg fecainida per os asociata cu 0.5 mg digoxin I-V pare a fi schema optima
pentru defibrilare. Avantajul asocierii cu digoxina previne eventuala frecventa ventriculara
inalta.
Propafenona 2 mg/kg corp in 10 minute, i.v are succes in 70% din cazurile cand
fibrilatia s-a instalat de mai putin de 48 ore, dar realizeaza conversia ritmului doar in 26% din
cazuri inh fibrilatia cronica. Ea reduce insa frecventa ventriculara chiar daca fibrilatia
persista dar are efect inptrop negativ.Administrata pe cale orala 600-900 mg pe zi, ea previne
accesele de flutter sau fibrilatie atriala la aproximativ jumatate din pacienti (prima luna) si
40% la 6 luni, fara efecte secundare severe.
Amiodarona restabileste ritmul sinusal pana la 815 din cazuri si este relativ netoxica pe
termen scurt.Ca si propafenona are o actiune de rarire a frecventei ventriculare , chiar daca
fibrilatia persista. In administrarea i.v 300 mg (5-10mg/ kg) poate deprima functia
ventriculului stang. Dar in administrarea orala, pentru prevenirea acceselor, nu are efect
inotrop negativ, dar efectele secundare in timp pot fi importante.
Sotalolul este eficace in asociere cu digoxina sau disopiramida la cei care fac fibrilatie
dupa by-pass cardiopulmnar.
Electroconversia este cel mai adesea urmata de restabilirea ritmului sinusal, dar
rezultatele pe termen lung arata ca doar un procent relativ scazut din bolnavi pastreaza ritmul
sinusal dupa un an.Complicatiile electroconversiei pot fi edemul pulmonar acut, emboliile
sistemice, semne EKG de infarct.Cand bolnavul este digitalizat, electroconversia poate induce
tahiicardii ventriculare .Daca electroconversia are indicatie urgenta si bolnavul este digitalizat
este necesar sa se administreze inaintea socului electric (100W/s-400W/s, crescandu-se
intensitatea socului progresiv, in caz de insucces- aici este necesara o anestezie de scurta
durata cu Diazepam5-10 mg i.v ;in caz de fibrilatie mai veche de un an, in caz ca s-a mai
facut o cardioversie si ritmul sinusal este mai rar de 60/min sau daca s-au administrat
antiaritmice , este necesara administrarea prealabila de atropina 1-2 mg), un medicament
care sa previna cresterea excitabilitatii ventriculare lidocaina 50-100 mg sau aceleasi doze de
procainamida(administrarea de atropina inaintea conversiei previne nereluarea activitatii de
pacemaker a nodului sinusal si bradicardiile post-conversie).

22
 CAP.2. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA
PACIENȚILOR CU FIBRILAȚIE ATRIALĂ

Rolul asistentei este de susţinere a persoanei îngrijite în recuperare, până la

recuperarea independenţei personale,rol derulat în baza unui Plan de îngrijire sau nursing,
care cuprinde:
1. culegerea datelor - culegerea de date permite asistentei să-şi stabilească acţiunile de
îngrijire.
2. analiza şi interpretarea datelor ducând la stabilirea diagnosticului de îngrijire, după
identificarea modului de satisfacere a celor 14 nevoi fundamentale
3. planificarea îngrijiririlor cuprinde stabilirea obiectivelor în funcţie de priorităţi.
4. realizarea îngrijirilor - realizarea de către asistenta a intervenţiilor planificate având ca scop
să ajute pacientul să-şi menţină sau să-şi recapete independenţa sau un oarecare nivel de
independenţă.
5. evaluarea îngrijirilor – evaluarea se face pe tot timpul îngrijirii; constă în aprecierea asupra
progresului pacientului în raport cu intervenţiile asistentei.
Când se observă că semnele nu s-au diminuat-obiectivul nu a fost atins-procesul de
îngrijire se reia de la prinfarct miocardic etapă pentru reformularea diagnosticului de
îngrijire,a obiectivelor,a intervenţiilor.
Internarea pacientului în spital
Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul. Acest prim contact este
hotărator pentru câştigarea încrederii bolnavului, factor indispensabil pentru asigurarea unei
colaborări sincere între bolnav şi personalul de îngrijire.
Bolnavii cu fibrilație atrială sunt internaţi de urgenţă, fără bilet de trimitere. Vor fi luaţi
în evidenţă la serviciul de primire, vor fi trecuţi în registrul de internări, li se întocmeşte foaia
de observaţie clinică cu datele de identitate. La serviciul de primire se pregăteşte bolnavul
pentru examenul medical şi li se preiau hainele şi efectele pe bază de bon.
Bolnavii cu infarct miocardic vor fi internaţi pe secţia de medicină de internă, terapie
intensivă sau cardiologie.
Asigurarea condiţiilor de spitalizare
Asistenta medicala va avea grijă să-i fie asigurat bolnavului un climat de linişte, salon
bine încălzit, îngrijit şi aerisit.

23
 Asistenta va aşeza bolnavul într-o poziţie cât mai comodă în pat. Se vor înlătura toţi
excitanţii auditivi, vizuali şi olfactivi cu efecte negative asupra sistemului nervos.
Se va respecta somnul bolnavului care prin inhibiţia scoarţei cerebrale constituie
un factor terapeutic important. Condiţiile create în spital trebuie să asigure bonavului un
somn mai bun decât cel obişnuit. Asistenta medicală are datoria de a vizita bonavul frecvent,
fără însă să deranjeze odihna acestuia.
Asigurarea condiţiilor igienice pacienţilor internaţi
Toaleta bolnavului constituie una din condiţiile indispensabile ale procesului de
vindecare.
Asistenta medicală are datoria de a verifica zilnic curaţirea salonului. Acesta se curaţă
de două ori pe zi şi de câte ori s-a murdarit cu sânge,alimente,secreţii din timpul procesului de
îngrijire. Atât lenjeria de pat cât şi lenjeria bolnavului vor fi schimbate de câte ori este nevoie.
Bolnavii cu infarct miocardic transpiră abundent, asistenta va şterge mereu cu un
prosop uscat regiunile transpirate. Baia generală şi parţială se face la pat fără să obosească
bolnavul, în primele zile fără să fie ridicat.
Pentru efectuarea toaletei bolnavului asistenta trebuie să respecte următoarele:
- să asigure o temperatură adecvată în salon pentru a feri bolnavul de răceală;
- să pregatească materialele necesare astfel ca îngrijirea să se desfăşoare în timp util;
- să acţioneze rapid cu mişcări sigure, pentru a scuti bolnavul de alte suferinţe şi oboseală;
- să menajeze bolnavul protejându-l cu un paravan faţă de cei din jur.
Toaleta zilnică permite controlul regiunilor expuse escarelor şi acţionează în vederea
prevenirii acestora.
Observarea poziţiei pacientului în pat
Durata imobilizarii va fi adaptată în funcţie de evoluţia simptomelor şi de prezenţa
complicaţiilor. Dacă bolnavul nu are dureri, febră sau alte complicaţii începând din prinfarct
miocardic săptămânal se pot face chiar mişcări pasive ale degetelor de la mâini şi picioare.
Durata repausului la pat în poziţie semişezândă este 2-3 săptămâni. În cazul anginei
pectorale repausul la pat este relativ, bolnavului îi vor fi permise activităţile fizice care nu
declanşează criza anginoasă.
Schimbarea poziţiei şi mobilizarea pacientului
Mobilizarea bolnavului se face progresiv, şederea pe marginea patului, şederea în
fotoliu, ridicarea din pat, sub controlul pulsului şi al tensiunii arteriale, iniţial în prezenţa
medicului.

24
 Captarea eliminărilor
Se va servi bolnavul cu urinar şi bazinet de câte ori este nevoie, fără să fie ridicat din
poziţia şezândă. Asistenta va urmări tulburările de micţiune, volumul de urină în 24 ore şi
caracterele calitative ale urinii. Constipaţia trebuie combătută cu ajutorul clismelor uleioase
sau cu laxative uşoare.
Supravegherea funcţiilor vitale si vegetative.
Supravegherea funcţiilor vitale în fibrilaţie atrială se face din oră în oră. Asistenta
supraveghează bolnavul, va înregistra dacă respiraţia este modificată, cu salturi sau dacă se
face cu dificultate. Bună desfăşurare a evoluţiei se urmăreşte după graficul temperaturii, al
pulsului şi prin înregistrarea tensiunii arteriale.
a) Respiraţia se măsoară în scopul evaluării funcţiei respiratorii a pacientului, fiind
indiciu al evoluţiei bolii, al apariţiei unor complicaţii şi al prognosticului.
Elemente de apreciat sunt :
- Tipul respiraţiei;
- Amplitudinea mişcărilor respiratorii;
- Ritmul;
- frecvenţa
Materiale necesare :
- ceas secundar;
- creion de culoare verde;
- foaie de temperatură.
Valorile normale a respiraţiei sunt :
- la nou-născut 30-50 respiraţii / minut
- la 2 ani 25-35 respiraţii / minut
- la adulţi 16-18 respiraţii / minut
- la vârstnici 15-25 respiraţii / minut
Manifestări de dependentă :
- ORTOPNEE = poziţie forţată , dificilă în poziţie şezând
- APNEE = oprirea respiraţiei
- BRADIPNEE = reducerea frecvenţei respiraţiei
- TAHIPNEE = creşterea frecvenţei respiraţiei
- Modificarea amplitudinii respiraţiei (superficială sau profundă)

25
 - HIPERVENTILAŢIE = pătrunderea unei cantităţi mai mari de aer în plămâni
- HIPOVENTILAŢIE = pătrunderea unei cantităţi mai mici de aer în plămâni
- Dispnee de tip CHEYNE-STOKES = respiraţie frecvenţa ajunsă la un grad maxim
, după care frecvenţa scade treptat şi este urmată de o perioadă de apnee , după
care ciclul se reia (respiraţie în 4 timpi)
- Dispnee de tip KUSMAUL= inspiraţie lungă urmată de o expiraţie forţată , apnee
, după care ciclul se reia.
Temperatura
Temperatura corpului reprezintă metoda prin care organismul dumneavoastră reuşeşte
să producă sau să elimine căldură, astfel încât aceasta ramana în parametrii normali.
Organismul uman deţine capacitatea, aproape unică de a se adapta factorilor de mediu externi,
astfel încât temperatura corpului uman să îşi păstreze valorile normale constante.
Valorile normale a temperaturii :
- copil 36-37,8°C
- adult 36-37°C
- vârstnic 35-36°C
Manifestări de dependenţă :
1) Subfebrilitate – temperatură între 37-38 grade C
2) Febră moderată – temperatură între 38-39 grade C
3) Febră ridicată – temperatură între 39-40 grade C
4) Hiperpirexie – temperatură peste 40 grade C
5) Frisoane
6) Piele roşie , caldă , umedă
7) Sindrom febril = grup de semne cum ar fii cefalee , tahicardie , tahipnee ,
inapetenţă, sete , oligurie , convulsii , halucinaţii , dezorientare.
8) Erupţii cutanate întâlnite în bolile infecţioase .
Pulsul
Este mişcarea fiziologică ritmică de dilatare şi de contractare a pereţilor arterelor,
determinată de creşterea volumului de sânge pompat de inimă
Pulsul trebuie să urmeze curba temperaturii. Cu cât temperatura este mai mare cu atât
pulsul este mai accelerat, până la valoarea de 100 bătăi / minut dar dacă acest ritm se menţine
şi în zilele următoare, bolnavul trebuie ţinut sub supraveghere permanentă.
Factori care influenţează pulsul sunt : factori biologici (vârsta, înălţimea, greutatea,
26
somnul, alimentaţia, efortul fizic), factori psihologici (emoţiile, plânsul, mânia), factori sociali
(mediul ambiant). Pulsul poate fi luat la orice arteră accesibilă palpaţiei care poate fi
comprimat pe un plan osos : radială, temporală superficială, carotidă, humerală, brahială,
femurală . În practica curentă pulsul se ia la nivelul arterei radiale.
Materiale necesare : ceas cu secundar, creion sau pix roşu
Valorile normale a pulsului sunt :
- la nou-născut 130-140 pulsaţii / minut
- la copil mic 100-120 pulsaţii / minut
- la adult 90-100 pulsaţii / minut
- la vârstnic 80-90 pulsaţii / minut
Manifestări de dependenţă :
1) Modificări ale pulsului :
a) de frecvenţă – TAHICARDIE = creşterea frecvenţei pulsului
- BRADICARDIE = scăderea frecvenţei pulsului
b) de volum – puls filiform = puls cu volum foarte redus , abia perceptibil
- puls asimetric = volum diferit al pulsului la arterele simetrice
c) de ritm – puls aritmic = pauze inegale intre pulsaţii
- puls dicrot = se percep 2 pulsaţii , una puternică şi alta slabă , urmată de pauză
Tensiune arterială este presiunea pe care sângele o exercită asupra pereţilor arteriali.
Scopul măsurării tensiunii arteriale este evaluarea funcţiei cardiovasculare (forţa de
contracţie a inimii, rezistenţa determinată de elasticitatea şi calibrul vaselor).
Materialele necesare sunt :
- aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale (cu mercur Riva Rocci sau cu
manometru),
- stetoscop biauricular,
- tampoane de vată şi alcool pentru dezinfectarea olivelor stetoscopului
- creion sau pix roşu pentru însemnarea valorilor în foaia de temperatură.
Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt :
- la copil între 1-3 ani 75/90-50/60 mmHg
- la copil între 4-11 ani 90/100-60/65 mmHg
- la copil şi la adolescenţi 12-15 ani 100/120-60/75 mmHg
- la adult 115/140-75/90 mmHg
- la vârstnici >150/>90 mmHg
27
 Manifestări de dependenţă T.A :
- hipertensiunea arterială (H.T.A.) = creşterea T.A peste valorile normale
- hipotensiunea arterială = scăderea T.A sub valorile normale
- modificări ale T.A diferenţiale
- T.A diferă la segmente simetrice (braţ stâng , drept)
- COLAPS= prăbuşirea T.A
MĂSURAREA DIUREZEI = Colectarea urinei pe 24 ore:
- se pregătesc recipiente - vase cilindrice gradate, cu gât larg, spălate şi clătite cu apă
distilată şi acoperite;
- colectarea începe dimineaţa la o anumită oră şi se termină în ziua următoare la aceeaşi oră;
- se informează pacientul asupra necesităţii colectării corecte a urinei şi asupra procedeului;
- pacientul urinează dimineaţa la o oră fixă, această cantitate de urină, de la prima emisie se
aruncă;
- se colectează, apoi, toate urinele emise în 24 ore se vor păstra până a douazi la aceeaşi oră,
păstrându-se şi urină de la ultima emisie;
- recipientul de urină este etichetat cu numele pacientului, număr de salon, se ţine la răcoare,
pentru a preveni descompunerea urinei.
Cantitatea de urină eliminată în mod normal pe 24 ore este de aproximativ 1500 ml.
Notarea grafică:
- pentru fiecare linie orizontală a foii de temperatura se socotesc 100 ml urină;
- se notează grafic cu pix albastru sub forma unei coloane ce are haşurată numai partea
superioară ce corespunde cantităţii de urină a zilei respective.
Alimentarea bolnavului - se va evita consumul de cantităţi mari la o masă prin servirea
meselor fracţionate.Se va face alimentaţia pasivă la pat în primele zile, în decubit
dorsal.Treptat se va trece la alimentaţia activă în pat numai la recomandarea medicului, în
poziţie şezândă.După mobilizarea bolnavului se poate servi masa în sala de mese.
Regimul alimentar va fi hiposodat şi hipocaloric. În primele zile va fi alcătuit din lichide
şi pireuri date lent cu lingura, ceaiuri, compoturi, supe, lapte, sucuri de fructe, ouă moi, dar şi
mai târziu vor fi evitate alimentele care produc gaze sau întârzie tranzitul intestinal. Se
interzice total fumatul.

28
 Administrarea medicamentelor şi hidratarea organismului
Administrarea medicamentelor se face cu mare punctualitate, deoarece întârzierile pot
provoca bolnavului emoţii inutile.
Tratamentul medicamentos se face la pat, în poziţie orizontală în cazul infarctului
miocardic sau sindromului intermediar. Deşi medicamentale se dau strict la indicaţia
medicului,în unele cazuri de urgenţă, asistenta va trebui să intervină cu unele medicamente
cum este Nitroglicerina şi oxigen.
Menţinerea permeabilităţii căilor aeriene se face prin aspiraţie,la nevoie se face
oxigenoterapie.
Recoltarea produselor biologice si patologice
În cazul bolnavilor cu infarct miocardic,asistenta medicală va recolta sânge pentru probe
de laborator indicate de medic: fibrinogen, glicemie, leucocite, VSH, colesterol, acid uric,
transaminaze.
Recoltarea pentru aceste analize de laborator se face prin puncţie venoasă la nivelul
plicii cotului,în eprubete sterile şi uscate sau prin puncţie capilară prin înţeparea pulpei
degetului.
Pentru determinarea fibrinogenului este necesar 0,5ml citrat de sodiu 3,8% şi 4,5 ml de
sânge.Valorile normale sunt 200-400 mg%.
Pentru determinarea leucocitelor se recoltează sânge prin înţeparea pulpei
degetului.Valorile normale sunt între 4200-8000/mm³.
Pentru determinarea glicemiei se recoltează 2 ml sânge pe 4 mg florură de
sodiu.Valoarea normală este de 80-120g%.
Pentru determinarea VSH-ului se recoltează 1,6 ml sânge într-o seringă de 2 ml care
conţine 0,4 ml citrat de sodiu 3,8%.Valorile normale sunt 1-10mm/1h,7-15/2h,la femei
valorile sunt cu 1-3mm mai mari.
Pentru determinarea colesterolului se recoltează 5-10 ml sânge.Valorile normale sunt
între 180-280 g %.
Pentru determinarea acidului uric se recoltează 5-10 ml sânge.Valorile normale sunt
între 3-5 mg%.
Pentru determinarea transaminazelor sunt necesari 5-10 ml sânge.Valorile
normale sunt TGO 2-20 UI,TGP 2-16 UI.
Recoltarea sângelui se face dimineaţa pe nemâncate,iar eprubetele vor fi însoţite de un
buletin de analize care conţine numele bolnavului,numărul salonului şi al patului,diagnosticul

29
clinic,natura produsului,analiza cerută,data recoltării şi numele celui care a efectuat
recoltarea.
Pregatirea pacientului şi efectuarea tehnicilor speciale impuse de afecţiune
Electrocardiograma EKG
Electrocardiograma reprezintă înregistrarea grafică a fenomenelor bioelectrice din
cursul unui ciclu cardiac.Înregistrarea EKG se face cu aparate speciale numite
electrocardiografe.
Pregatirea bolnavului
Se pregăteşte psihic bolnavul pentru a-i înlătura emoţiile,se transportă bolnavul cu
căruciorul în sala de înregistrare,bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultaţii şi va fi
rugat să-şi relaxeze musculatura.
Montarea electrozilor pe bolnav
Se montează pe părţile moi ale extremităţilor plăcile de metal ale electrozilor.Sub placa
de metal a electrozilor se aşează pasta specială pentru electrozi.Se fixează 4 electrozi pe
membre şi 6 precordial.
Montarea electrozilor pe membre: Roşu la mâna dreapta;Galben la mâna
stângă,Verde la piciorul stâng;Negru la piciorul drept
Montarea electrozilor precordial: V1-Spaţiul 4 intercostal pe marginea dreaptă a
sternului;V2-Spaţiul 4 intercostal pe marginea stângă a sernului;V3-Spaţiul între V2 şi
V4;V4-Spaţiul 5 intercostal stâng pe linia medioclaviculară;V5-La intersecţia de la orizontala
dusă de la V4 şi linia axilară anterioară stânga;V6-La intersecţia dintre orizontala dusă din V4
şi linia axilară mijlocie stângă.
Externarea bolnavului.
Momentul plecării bolnavului din spital este stabilit de medic.Asistenta va aduna toata
documentaţia bolnavului şi o va pune la dispoziţia medicului de salon,în vederea formulării
epicrizei.Asistenta va fixa cu bolnavul ora exactă a plecării. Externarea bolnavului se
efectuează pe baza biletului de ieşire din spital.

30
 CAP.3. PREZENTAREA CAZURILOR
CAZUL NUMĂRUL 1

CULEGEREA DATELOR
Date fixe
Nume şi prenume : M.E.
Vârsta: 60 ani
Stare civilă:căsătorită
Sex: feminin
Naţionalitate: română
Ocupaţie:casnică
Religie: ortodoxă
Date variabile
Domiciliul: Pașcani
Condiţii de viaţă: pacienta este căsătorită, nu are copii, locuieşte cu soţul într-un apartament
cu 2 camere. Pacienta nu fumează, nu bea cafea, nu consumă alcool. Alimentaţia pacientei
este obişnuită fără să ţină un regim anume.
Antecedente heredo-colaterale: tata decedat la 57 de ani –AVC; un frate-decedat la 58 de
ani-HTA
Antecedente personale patologice:reumatism articular acut în adolescenţă, hernie
ombilicală, HTA esenţială cu valori ridicate până la 250/120 mm Hg, cardiopatie ischemică, a
suferit doua accidente vasculare cerebrale în 1997 şi 1998, obezitate gradul II
Antecedente personale –fiziologice: menopauză instalată la 51 de ani, 3 avorturi spontane,
nici o naştere.
Motivele internării: valorile crescute ale TA, palpitaţii, astenie, dureri precordiale cu caracter
de gheară, cefalee frontală, dispnee.
Istoricul bolii: pacientă în vârstă de 60 de ani, cunoscută cu HTA esenţială, cardiopatie
ischemică şi obezitate, se internează în secţia interne a Spitalului Municipal Pașcani, pentru
agravarea dispneei, apariţia de dureri precordiale cu caracter anginos, palpitaţii, astenie,
ameţeli, cefalee.
Urmează un tratament ambulator cu vasodilatatoare şi diuretice (propranolol,
furazolidon), în mod regulat, cu controlul ambulator al TA.

31
 De aproximativ 2 luni afirmă că oboseala s-a accentuat la eforturi minime, iar
dispneea a devenit aproape permanentă, în ultimele 2 săptămâni, asociindu-se cu ameţeală,
sufocări, dureri precordiale, motive care au dus pacienta la spital de urgenţă.
Diagnostic la internare:
-cardiopatie ischemică dureroasă- angina pectorală
-HTA stadiul II (210/110 mm Hg) – fibrilație atrială
Data internării : 20.02.2012 ora 11.30
Examen clinic pe aparate:
- stare generală modificată
- temperatura : afebrilă;T 36,40C
- tegumente şi mucoase:cianoză periorală, restul tegumentelor normal colorate,
- sistem ganglionar periferic: nepalpabil
- sistemul muscular: normoton, normokinetic
- ţesut adipos: ţesut subcutanat celular bogat reprezentat, mai ales abdominal, obezitate
gradul II
- aparat osteo-articular: clinic integru, cu dureri şi cracmente la mobilizarea articulaţilor
mari prin fenomene de artroză
- aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate şi murmur pulmonar normal, fără
zgomote supraadăugate, ritm respirator neregulat, R 16 respiraţii/minut
- aparat cardio-vascular: zgomote cardiace uşor asurzite, ritmice, fără zgomote
supraadăugate, TA 210/110 mm Hg, puls regulat, tahicardic 82 bătăi/minut; artere periferice
sinuoase;
- aparat digestiv: dentiţie cu edentaţii parţiale, abdomen suplu, mobil, prezentând o hernie
ombilicală nereductibilă având un diametru de circa 10 cm, ficat de dimensiuni normale, la
rebordul costal, splina în limite normale.
- aparat uro-genital: loje renale vag dureroase, micţiuni spontane, diureză 1200ml/zi
- SNC: ROT normale, prezente bilateral; pacienta este orientată temporo-spaţial, fără deficit
senzorial, prezintă anxietate şi răspunde greu la întrebări
Examene paraclinice şi funcţionale:
 HLG : Hg 14,2 g/100ml;Ht 45%;Leucocite 6.000/mm3 - N 55 %,E 2%,B
0,5%,limfocite 38%,monocite 5%
 VSH: 6/9 mm( normal 5 mm la prima ora şi 10mm la 2 ore)

32
  Glicemie: 0,8 g/l (normal 0,8-1,2g/l)
 TGO,TGP: sub 35 U/l
 Examen de urină : în limite normale (densitate 1020,ph 6,8;proteine absente,glucoză
absentă,pigmenţi biliari 1,2mg/l;epitelii,leucocite rare; hematii,cilindrii absenţi;floră
microbiană absentă).
 Fibrinogen : 410 mg% (valori normale 200-400 mg%)
 EKG de repaus : fără modificari de traseu electric
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR PERSONALE
Nevoia fundamentală Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independență dependență

A respira și a avea o Mucoasa respiratorie roz, Fibrilație atrială Tulburare de ritm

bună circulație umedă. HTA generată de
Ambele hemitorace impulsuri ectopice
prezinta aceeași mișcare atriale foarte rapide
de ridicare și coborâre. 400-500/min
Tegumente calde.
A bea și a mânca Prezintă senzație de Disfagie Dezechilibru
foame și sete. Consum redus de neurologic
Mucoasă bucală roz. lichide
A elimina Urini normocrome Incontinență Afecțiune
Miros specific urinara neurologică
A se mișca și a avea o Decubit dorsal cu o pernă Dificultate de a se Alterarea centrilor
bună postură subțire mobiliza, de a nervoși
merge.
A dormi și a se odihni Timp liber, relaxare.. Disconfort senzație Hemiplegie, edem
de neplăcere fizică cerebral
și psihică
A se îmbrăca și Veșminte adecvate Dificultatea de a Diminuarea
dezbrăca climatului. îmbrăca și dezbrăca motricității
membrelor
superioare:
A menține temperatura Stare afebrilă
corpului în limite
normale
A fi curat, îngrijit, a Mucoasa bucală umedă și Păr murdar și gras
proteja tegumentele și roz, gingii aderente în dezordine
mucoasele dinților. Degajă miros
dezagreabil
Alterarea
integrității
tegumentelor
A evita pericolele Temperatură ambiantă .
între 18,3-25 C
33
 Fără poluare microbiană
A comunica Auzul, văzul permit
comunicarea cu lumea
exterioară
Nu prezintă turburări de
limbaj
A acționa conform Posibilitatea de a acționa
propriilor convingeri și conform propriilor
valori, de a practica dorințe sau credințe
religia
A fi preocupat în Dorința de a se Tristețe. Lipsa de control a
vederea realizării însănătoși. Sentiment de sfincterului urinar
inferioritate și de Hemiplegie:
pierdere a imaginii
de sine.

A se recrea Divertisment ,
amuzament
A învăța cum să-ți Modificarea Cunoștinte Lipsa de cunoștinte
păstrezi sănătatea comportamentului față de insufuciente
sănătate
Diagnostic de nursing : bolnavă cu cardiopatie ischemică, parţial dependentă în satisfacerea
nevoilor fundamentale, care necesită îngrijiri de nursing privind combaterea manifestărilor de
dependenţă pe care le prezintă: dispnee, durere anginoasă, tahicardie, hipertensiune arterială,
anxietate, somn neodihnitor, precum şi necesitatea asigurării condiţiilor igienico-sanitare şi de
mediu fizic şi uman, care să-i permită refacerea psihică şi fizică.
PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR
În vedere reducerii problemelor de dependenţă ale pacientei am elaborat Planul de
intervenţie care a cuprins obiectivele de îngrijire: restabilirea independenţei în asigurarea
nevoilor fundamentele şi intervenţiile autonome şi delegate prin care să obţin obiectivele propuse.
APLICAREA ÎNGRIJIRILOR
În realizarea intervenţiilor,am ţinut cont de vârsta pacientei (persoana vărstnică),uşor
anxioasă din cauza stării de boală,dar colaborantă.
În aplicarea intervenţiilor a fost important să-i comunic pacientei,la nivelul ei de înţelegere,
raţiunea fiecărei intervenţii şi paşii care vor urma în derularea intervenţiei pentru a-i spori
cooperarea.

34
DIAGNOSTIC OBIECTIVE
NURSING
Durere precordială Să respire fară dificultate
Dispnee prelungită Să aibă un ritm respirator
favorizată de regulat
prezența palpitațiilor Să aibă tensiunea în valori
normale
Să nu mai prezinte ischemie
miocardică
Acută
Risc crescur cauzat Restabilirea debitului cardiac
de prezența hipoxiei Reducerea procesului de
ateroscleroză
Reducerea factorilor de risc
cardio-vasculari
Incapacitatea de a se Să aibă un somn odihnitor
odihni
INTERVENŢII
AUTONOME
-asigur condiţiile de
microclimat prin controlul
temperaturii salonului 21-
220C, prin aerisire,
umidificare aer
-asigur poziţia semişezândă
-monitorizez funcţiile vitale şi
înregistrez în FO
- supraveghez regimul
hipocaloric, hiposodat,
hipolipidic
-însoţesc pacienta la examenul
radiografic-radiografie toracică
-efectuez electrocardiograma
-recoltez probe de sânge
pentru determinările de
laborator recomandate de
medic (glicemie, lipide totale,
colesterol, enzime serice,
VSH leucocite)
-asigur condiţii de confort
pentru somn:aerisesc
salonul,asigur accesul
controlat în salon pentru a nu
35
INTERVENȚII DELEGATE
-administrez oxigen pe mască,cu
debit 4l/min
-administrez medicaţie
bronhodilatatoare,
antihipertensivă şi vasodilatatoare
la indicaţia medicului
-administrez medicaţia
antianginoasă cu acţiune prelungită
(pentalong 3cp/zi), medicaţia
antihipertensivă
(propranolol 40mg, 3cp/zi),
medicaţia antiagregantă plachetară
(aspirină 0,250mg 1 cp/zi)
la recomandarea medicului
-administrez medicaţia sedativă la
recomandarea medicului
EVALUARE
În urma intervenţiilor pacienta
respiră mai uşor,dispneea se reduce.
R 16/min
Ritm respirator regulat
Cianoza periorală a diminuat
Pacienta nu mai acuză senzaţia de
sufocare
TA 140/80mmHG P 76/min
Nu a mai prezentat crize de angină
pectorală
Pacienta respectă regimul
igienodietetic
Radiografie toracică cu aspect
normal.
EKG cu traseu electric fără
modificări.
Analize de laborator:
glicemie 86 g/l, colesterol total 4,8
g/l,
lipide totale 10 g/l,
leucocite7200/mm,
VSH 5/12mm/h
P 76/min
TA 145/95 mmHG
Timp Quick normal
Pulsoximetrie normală
Pacienta se odihneste în prima noapte
în poziţie cu toracele ridicat,din
nopatea a doua dorme fără
întrerupere 5-6 ore,apoi 6-7 ore.
 deranja pacienta,asigur liniştea
şi regim scăzut de iluminare
-monitorizez durata şi calitatea
somnului
Risc crescut de Să tolereze activitatea fizică -educ pacienta cu privire la
deteriorare a fără apariţia crizei anginoase activităţile premise
imaginii de sine -schimb poziţia bolnavei în pat
determinat de la fiecare 2 ore.
reducerea progresivă -efectuez masaj pe regiunile
a efortului fizic în predispuse la escare.
perioada de -liniştesc bonava cu privire la
spitalizare starea sa.
-administrez regim dietetic
hipocaloric,hipolipeminat
36
-administrez medicaţia
vasodilatatoare şi hipolipemianta la
recomandarea medicului
Pacienta nu a prezentat crize de
angor nocturn.
Pacienta respectă regimul de cruţare
a eforului inimii,respectă repausul
relativ la pat,face plimbări uşoare în
salon şi pe coridor.
La mobilizare nu au apărut crize de
angină de efort.
Pacienta respectă dieta
hipocalorica,nu consuma alte
alimente.
G=89,750Kg
 EVALUAREA FINALĂ
La sfârşitul perioadei de spitalizare, evaluarea finală a fost:
-pacientă fără manifestări de dependenţă în satisfacerea nevoilor fundamentale,cu
comportament fizic şi psihic specific vârstei,răspuns şi evoluţie favorabilă la Planul de
îngrijiri de nursing.
Data externării: 2.03.2012
Diagnostic la externare:
1.Cardiopatie ischemică cronică dureroasă.Angină pectorală de efort
2. HTA std II
3.Obezitate grd.I
4. Fibrilație atrială
Starea la externare: ameliorat
RECOMANDĂRI SANITARE
Se comunică pacientei Planul de recuperare:
-să duca o viaţa ordonată
-să evite efortul fizic şi stresul
-să respecte regimul alimentar hipocaloric,hiposodat.
-control periodic la medicul de familie şi medicul specialist
-tratament conform prescripţiei medicului.
Tratament medicamentos aplicat
Nitroglicerina se administreză sublingual 1-2 tablete, în timpul crizei. La nevoie se
poate repeta până la dispariţia durerii. Nu exista risc de supradozare. Tratamentul
anticoagulant şi trombolitic se face cu Streptokinază, se administrează în primele 6 ore în
perfuzie rapidă 150000 UI în 45 minute.
Heparina se administrează intravenos,iniţial 10000 UI apoi 5000-10000UI la fiecare 4-
6 ore.Concomitent se administrează Trombostop 4-6 tablete pe zi în funcţie de timpul Quick.
În primele ore şi zile se administrează sedative şi tranchilizante Diazepam 2-5 mg de 1-
2 ori\zi si Meprobamat 0,5-1 comprimat de 2-4 ori\zi.
Se urmăreşte tensiunea arteriala şi pulsul.
Educaţia sanitară

37
 Urmăreşte instruirea bolnavului asupra modului de viaţă în spital şi acasă,după
externare:
- modul cum trebuie luate medicamentele
- semnele supradozării medicamentelor
- respectarea regimului alimentar hipolipidic,hipoglugidic,desodat
- renunţare la obiceiuri nesanogene: sedentarism
- adoptarea unui regim raţional de repaus şi activitate
- prezentarea periodică la medicul de familie pentru monitorizarea evoluţiei
bolii,continuarea tratamentului curativ si profilactic

CAZUL NUMĂRUL 2
1.CULEGEREA DATELOR
Date fixe
Nume şi prenume : A.C.
Vârsta: 68 ani
Stare civilă:căsătorită
Sex: feminin
Naţionalitate: română
Ocupaţie:casnică
Religie: ortodoxă
Date variabile
Domiciliul: Tătăruși.
Condiţii de viaţă: pacienta este căsătorită, locuieşte cu soţul la casă. Pacienta nu fumează,
nu bea cafea, nu consumă alcool. Efectuează activitate fizică intensă, în grădina casei.
Alimentaţia pacientei este hiperglucidică-mănâncă multe dulciuri.
Antecedente heredo-colaterale: mama şi sora – HTA
Antecedente personale patologice: cardiopatie ischemică dureroasă –angină de efort
Antecedente personale –fiziologice: menopauză instalată la 46 de ani, 2 naşteri
Motivele internării: crize frecvente de angină pectorală

38
Istoricul bolii: pacientă în vârstă de 68 de ani,cunoscută cu cardiopatie ischemică cronică
dureroasă,se internează în secţia interne a Spitalului Municipal Pașcani, pentru agravarea
durerilor precordiale cu caracter anginos, apar mai frecvent, la eforturi din ce în ce mai mici,
cedează greu la administrarea de nitroglicerină şi sunt însoţite de palpitaţii, astenie, ameţeli,
cefalee.
Urmează un tratament ambulator cu vasodilatatoare (nitroglicerină şi pentalong) şi
antiagregante plachetare (dipiridamol), dar nu în mod regulat.Nu urmează nici un regim
alimentar.
Se internează pentru investigaţii şi tratament la recomandarea medicului de familie.
Diagnostic la internare:
-cardiopatie ischemică dureroasă- angina pectorală agravată.
-suspiciune diabet zaharat tip II – fibrilație atrială
Data internării : 20.03.2014 ora 12.30
Examen clinic pe aparate:
-starea generală modificată
-temperatura : afebrilă; T 36,30C
-tegumente şi mucoase: cianoză periorală, restul tegumentelor normal colorate,
- sistem ganglionar periferic: nepalpabil
-sistemul muscular: normoton, normokinetic
-ţesut adipos: ţesut subcutanat slab reprezentat
-aparat osteo-articular: clinic integru, cu dureri şi cracmente la mobilizarea articulaţilor
umărului prin fenomene de artroză
-aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate şi murmur pulmonar normal, fără
zgomote supraadăugate, ritm respirator neregulat, R 16 respiraţii/minut
-aparat cardio-vascular: zgomote cardiace uşor asurzite,ritmice,suflu sistolic
aterosclerotic,la baza cordului cu iradiere pe vasele mari,TA 145/95 mm Hg,puls
regulat,tahicardic 86 bătăi/minut;artere periferice sinuoase,indurate
-aparat digestiv: dentiţie cu edentaţii parţiale ,abdomen suplu,mobil,ficat şi splină de
dimensiuni normale, la rebordul costal,nepalpabile
-aparat uro-genital:loje renale nedureroase,micţiuni spontane,diureză 1200ml/zi

39
-SNC: ROT normale, prezente bilateral; pacienta este orientată temporo-spaţial, fără deficit
senzorial, prezintă anxietate şi răspunde greu la întrebări
Examene paraclinice şi funcţionale:
 HLG : Hg 13,4 g/100ml;Ht 44%;Leucocite 6.2000/mm3 - N 55 %,E 2%,B
0,5%,limfocite 38%,monocite 5%
 VSH : 5/10 mm ( normal 5 mm la prima ora şi 10mm la 2 ore)
 Glicemie: 1,8 g/l – hiperglicemie(normal 0,8-1,2g/l)
 TGO,TGP sub 35 U/l
 Examen de urină : în limite normale (densitate 1020,ph 6,8;proteine absente,glucoză
absentă,pigmenţi biliari 1,2mg/l;epitelii,leucocite rare; hematii,cilindrii absenţi;floră
microbiană absentă).
 Fibrinogen: 360 mg% (valori normale 200-400 mg%)
 EKG de repaus: fără modificări de traseu electric
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR PERSONALE
Nevoia fundamentală Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independență dependență

A respira și a avea o Mucoasa respiratorie roz, Fibrilație atrială Tulburare de ritm

bună circulație umedă. HTA generată de impulsuri
Ambele hemitorace ectopice atriale foarte
prezinta aceeași mișcare rapide
de ridicare și coborâre. 400-500/min
Tegumente calde.
A bea și a mânca Prezintă senzație de Disfagie Dezechilibru
foame și sete. Consum redus de neurologic
Mucoasă bucală roz. lichide
.
A elimina Urini normocrome Incontinență urinara Afecțiune
Miros specific neurologică
A se mișca și a avea o Decubit dorsal cu o pernă Dificultate de a se Alterarea centrilor
bună postură subțire mobiliza, de a nervoși
merge.
A dormi și a se odihni Timp liber, relaxare.. Disconfort senzație Hemiplegie, edem
de neplăcere fizică cerebral
și psihică
A se îmbrăca și Veșminte adecvate Dificultatea de a Diminuarea

40
dezbrăca climatului. îmbrăca și dezbrăca motricității
membrelor
superioare:
A menține Stare afebrilă
temperatura corpului
în limite normale
A fi curat, îngrijit, a Mucoasa bucală umedă și Păr murdar și gras
proteja tegumentele și roz, gingii aderente în dezordine
mucoasele dinților. Degajă miros
dezagreabil
Alterarea integrității
tegumentelor
A evita pericolele Temperatură ambiantă .
între 18,3-25 C
Fără poluare microbiană
A comunica Auzul, văzul permit
comunicarea cu lumea
exterioară
Nu prezintă turburări de
limbaj
A acționa conform Posibilitatea de a acționa
propriilor convingeri conform propriilor
și valori, de a practica dorințe sau credințe
religia
A fi preocupat în Dorința de a se Tristețe. Lipsa de control a
vederea realizării însănătoși. Sentiment de sfincterului urinar
inferioritate și de Hemiplegie:
pierdere a imaginii
de sine.

A se recrea Divertisment ,
amuzament
A învăța cum să-ți Modificarea Cunoștinte Lipsa de cunoștinte
păstrezi sănătatea comportamentului față de insufuciente
sănătate

Diagnostic de nursing : bolnavă cu cardiopatie ischemică dureroasă, parţial dependentă în

satisfacerea nevoilor fundamentale, care necesită îngrijiri de nursing privind combaterea
manifestărilor de dependenţă pe care le prezintă: dispnee,dureri anginoase,tahicardie,
anxietate,somn neodihnitor,precum şi necesitatea asigurării condiţiilor igienico-sanitare şi de
mediu fizic şi uman, care să-i permită refacerea psihică şi fizică.
PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR
41
 În vedere reducerii problemelor de dependenţă ale pacientei am elaborat Planul de
intervenţie care a cuprins obiectivele de îngrijire: restabilirea independenţei în asigurarea
nevoilor fundamentele şi intervenţiile autonome şi delegate prin care să obţin obiectivele
propuse.
APLICAREA ÎNGRIJIRILOR
În realizarea intervenţiilor,am ţinut cont de vârsta pacientei (persoana vârstnică),uşor
anxioasă din cauza stării de boală,dar colaborantă.
În aplicarea intervenţiilor a fost important să-i comunic pacientei,la nivelul ei de
înţelegere, raţiunea fiecărei intervenţii şi paşii care vor urma în derularea intervenţiei pentru a-i
spori cooperarea .

42
 NEVOIA PROBLEM OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME INTERVENȚII EVALUARE
A DELEGATE
1. A respira Dispnee Să respire fără -asigur condiţiile de microclimat -administrez medicaţie În urma intervenţiilor pacienta
şi a avea o dificultate prin controlul temperaturii bronhodilatatoare respiră mai uşor,dispneea se reduce.
bună Crize Să aibă un ritm salonului 21-220C, prin aerisire, şi vasodilatatoare la indicaţia R 16/min
circulaţie anginoase respirator regulat umidificare aer medicului Ritm respirator regulat
Să nu mai prezinte -asigur poziţia semişezândă -administrez medicaţie Cianoza periorală a diminuat
dispnee -monitorizez funcţiile vitale şi antianginoasă la Pacienta nu mai acuză senzaţia de
Să nu mai prezinte înregistrez în FO recomandarea medicului sufocare
manifestări de -administrez oxigen pe mască, TA 140/80mmHG
ischemie miocardică cu debit 4l/min P 78/min
Acută Nu a mai prezentat crize dureroase
precordiale de sindrom intermediar
2.A evita Probabilitate Restabilirea debitului - supraveghez regimul -administrez medicaţia Pacienta respectă regimul
pericolele a atingerii cardiac hipocaloric, hiposodat, antianginoasă cu acţiune igienodietetic
integrităţii Reducerea procesului hipoglucidic prelungită (pentalong 3cp/zi), Radiografie toracică cu aspect
fizice de ateroscleroza -însoţesc pacienta la examenul medicaţia vasodilatatoare normal.
Reducerea factorilor radiografic-radiografie toracică (amiodarona 2cp/zi), EKG cu traseu electric fară
de risc cardio- -efectuez electrocardiograma medicaţia antiagregantă modificări.
vasculari – -recoltez probe de sânge pentru plachetară (aspirina 0,250mg Analize de laborator:
restabilirea glicemiei determinările de laborator 1 cp/zi) şi antidiabetice orale glicemie 86 g/l,
normale recomandate de medic la recomandarea medicului colesterol 4,8 g/l,
(glicemie, lipide totale, lipide totale 10 g/l,
colesterol, enzime serice, VSH leucocite7200/mm,
leucocite) VSH 5/12mm/h
-monitorizez funcţiile P 76/min
vitale,înscriu în FO rezultatele TA 145/95 mmHG
Timp Quick normal
Pulsoximetrie normală
3.A dormi şi Incapacitate Să aibă un somn -asigur condiţii de confort -administrez medicaţia Pacienta se odihneşte în prima noapte
a se odihni a de a se odihnitor pentru somn: aerisesc salonul, sedativă şi antianginoasă la în poziţie cu toracele ridicat,din
odihni Sa nu mai prezinte asigur accesul controlat în salon recomandarea medicului nopatea a doua dorme fără
crize de ischemie pentru a nu deranja pacienta, întrerupere 5-6 ore,apoi 6-7 ore.
coronariană acută asigur liniştea şi regim scăzut de Pacienta nu a prezentat crize de

43
 iluminare angor nocturn.
-monitorizez durata şi calitatea
somnului

4.A se mişca Limitarea Să tolereze -educ pacienta cu privire la -administrez regim dietetic Pacienta respectă regimul de cruţare
şi a avea o eforturilor activitatea fizica fără activităţile fizice permise hipocaloric, a eforului inimii, respectă repausul
bună fizice apariţia crizei -schimb poziţia bolnavei în pat hipoglicemiant relativ la pat, face plimbări uşoare în
postura Ortopnee dureroase precordială la fiecare 2 ore. -administrez medicaţia salon şi
Criza de de ischemie acută -efectuez masaj pe regiunile vasodilatatoare, pe coridor.
durere predispuse la escare. bronhodilatatoare, La mobilizare nu au apărut crize de
precordială -liniştesc bonava cu privire la tonicardiacă şi hipoglucidică angină instabilă
prelungită starea sa. la recomandarea medicului Pacienta respectă dieta hipoglucidică,
nu consumă alimente nepermise.
G=68,2Kg
TA 125/85mmHG
P 78/min
R 16/min
Ekg traseu normal
5. A învăţa Lipsa de Să cunoască -educ pacienta cu privire la rolul -administrez medicația Pacienta înţelege importanța stilului
cum să-şi cunoştinte mijloacele de alimentaţiei în ateroscleroza vasodilatatoare și de viaţă sănătos;
păstreze privind reducere a factorilor coronariană; hipolipemiantă la Pacienta este conştientă de riscul
sănătatea măsurile de de risc cardio- -educ pacienta cu privire la recomandarea medicului apariţiei complicaţiilor cardiopatiei
reducere a vasculari evoluţia cardiopatiei ischemice ischemice.
factorilor de Să cunoască şi a mijlocelor de prevenire a Pacienta înţelege și acceptă aplicarea
risc mijlocele de complicaţiilor (infarct de măsurilor de prevenire a
cardiovascul prevenire a crizei miocard); complicaţiilor cardiopatiei ischemice
ari dureroase precordiale -educ pacienta cu privire la și fibrilație atrială.
de ischemie acută efectuarea activităţilor fizice, in
coronariană mod treptat, dozat.

44
 EVALUAREA FINALĂ
La sfârşitul perioadei de spitalizare, evaluarea finală a fost:
-pacientă fără manifestări de dependenţă în satisfacerea nevoilor fundamentale, cu
comportament fizic şi psihic specific vârstei, răspuns şi evoluţie favorabilă la Planul de îngrijiri
de nursing.
Data externarii:2.04.2014
Diagnostic la externare:
1.Cardiopatie ischemică cronică dureroasă. Sindrom intermediar
2.Diabet zaharat tip II insulinoindependent
3.Fibrilație atrială
Starea la externare:ameliorat
RECOMANDĂRI SANITARE
Se comunică pacientei Planul de recuperare:
-să duca o viaţa ordonată
-să evite efortul fizic şi stresul
-să respecte regimul alimentar hipocaloric,hiposodat.
-control periodic pentru monitorizarea aparatului cardiovascular
-tratament conform prescripţiei medicului.
Tratament medicamentos aplicat
Nitroglicerina se administreză sublingual 1-2 tablete,în timpul crizei.La nevoie se poate
repeta până la dispariţia durerii.Nu exista risc de supradozare.
Tratamentul anticoagulant şi trombolitic se face cu Streptokinază ,se administrează în
primele 6 ore în perfuzie rapidă 150000 UI în 45 minute.
Heparina se administrează intravenos,iniţial 10000 UI apoi 5000-10000UI la fiecare 4-6
ore. Concomitent se administrează Trombostop 4-6 tablete pe zi în funcţie de timpul Quick.
Se asociază două vasodilatatoare: amiodarona 2cp/zi cu nifedipin 1cp/zi.
În primele ore şi zile se administrează sedative şi tranchilizante Diazepam 2-5 mg de 1-2
ori\zi şi Meprobamat 0,5-1 comprimat de 2-4 ori\zi.
Se urmăreşte tensiunea arteriala şi pulsul.

45
 Corectarea extrasistolelor se face cu Xilina de uz cardiolgic 1%, 200mg administrată
intramuscular sau intravenos.
Educaţia sanitară
Urmăreşte instruirea bolnavului asupra modului de viaţă în spital şi acasă,după externare:
- modul cum trebuie luate medicamentele
- semnele supradozării medicamentelor
- respectarea regimului alimentar hipolipidic,hipoglugidic,desodat
- adoptarea unui regim raţional de repaus şi activitate
- prezentarea periodică la medicul de familie pentru monitorizarea evoluţiei bolii
- continuarea tratamentului curativ şi profilactic

CAZUL NUMĂRUL 3
CULEGEREA DATELOR
Date fixe
Nume şi prenume : A.M.
Vârsta: 58 ani
Stare civilă:căsătorită
Sex: feminin
Naţionalitate: română
Ocupaţie:casnică
Religie: ortodoxă
Date variabile
Domiciliul: Valea Seacă
Condiţii de viaţă: Pacienta este căsătorită, locuieşte cu soţul la casă. Pacienta nu fumează, nu
bea cafea, nu consumă alcool. Efectuează activitate fizică intensă, în agricultură.
Antecedente heredo-colaterale: mama şi fraţii – cardiopatie ischemică dureroasă
Antecedente personale patologice: colecistită acută litiazică operată în urmă cu 2 ani
Antecedente personale –fiziologice: menopauză instalată la 41 de ani, 3 naşteri
Motivele internării: durere precordială intensă, însoţită de lipotimie şi stare generală alterată

46
Istoricul bolii: Pacientă în vârstă de 58 de ani, fără antecedente cardiace, în urma unui efort fizic
intens (arat) şi de durată, prezintă dureri intense precordiale, apărute în somn, care au durat
aproape o oră, cu iradiere în membrul superior stâng, însoţite de greţuri, transpiraţii abundente,
lipotimie. A apelat Serviciul de Ambulanţă, fiind transportată de urgenţă la Spitalul Municipal
Pașcani cu suspiciunea infarct miocardic. Se internează pentru investigaţii şi tratament.
Diagnostic la internare:
-cardiopatie ischemică dureroasă- suspiciune infarct miocardic- fibrilație atrială
Data internării : 10.04.2014 ora 22.30
Examen clinic pe aparate:
- stare generală alterată
- temperatura : febrilă;T 38,30C
- tegumente şi mucoase:tegumente palide, marmorate, transpiraţii reci, abundente
- sistem ganglionar periferic: nepalpabil
- sistemul muscular: normoton, normokinetic
- ţesut adipos: ţesut subcutanat bine reprezentat
- aparat osteo-articular: clinic integru
-aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate şi murmur pulmonar normal, fără
zgomote supraadăugate, ritm respirator neregulat, tahipneic, R 22 respiraţii/minut
-aparat cardio-vascular: zgomote cardiace asurzite, aritmice, TA 95/55 mm Hg, puls neregulat,
tahicardic 112 bătăi/minut; artere periferice sinuoase, îndurate
-aparat digestiv: dentiţie cu edentaţii parţiale ,abdomen suplu,mobil,ficat de dimensiuni
normale, la rebordul costal,splina în limite normale.
-aparat uro-genital:loje renale nedureroase,micţiuni spontane,diureză 800 ml/zi
-SNC: ROT normale,prezente bilateral;pacienta este uşor dezorientată temporo-spaţial, fără
deficit senzorial,prezintă anxietate şi răspunde greu la întrebări
Examene paraclinice şi funcţionale:
 HLG : Hg 13,4 g/100ml;Ht 44%;Leucocite 10.2000/mm3 - N 55 %,E 2%,B
0,5%,limfocite 38%,monocite 5%
 VSH crescut 23/30( normal 5 mm la prima ora şi 10mm la 2 ore)
 Glicemie 0,8 g/l

47
  TGO 65 U/l,TGP 45 U/l (normal sub 35U/l)
 Examen de urină : în limite normale (densitate 1020,ph 6,8;proteine absente,glucoză
absentă,pigmenţi biliari 1,2mg/l;epitelii,leucocite rare; hematii,cilindrii absenţi;floră
microbiană absentă).
 Fibrinogen crescut 450 mg% (valori normale 200-400 mg%)
 EKG cu modificări de traseu electric : undă Q negativă de necroză miocardică,undă T
mărită de ischemie miocardică
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR PERSONALE
Nevoia fundamentală Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independență dependență

A respira și a avea o Mucoasa respiratorie roz, Fibrilație atrială Tulburare de ritm

bună circulație umedă. HTA generată de impulsuri
Ambele hemitorace ectopice atriale foarte
prezinta aceeași mișcare rapide
de ridicare și coborâre. 400-500/min
Tegumente calde.
A bea și a mânca Prezintă senzație de Disfagie Dezechilibru
foame și sete. Consum redus de neurologic
Mucoasă bucală roz. lichide
.
A elimina Urini normocrome Incontinență urinara Afecțiune
Miros specific neurologică
A se mișca și a avea o Decubit dorsal cu o pernă Dificultate de a se Alterarea centrilor
bună postură subțire mobiliza, de a nervoși
merge.
A dormi și a se odihni Timp liber, relaxare.. Disconfort senzație Hemiplegie, edem
de neplăcere fizică cerebral
și psihică
A se îmbrăca și Veșminte adecvate Dificultatea de a Diminuarea
dezbrăca climatului. îmbrăca și dezbrăca motricității
membrelor
superioare:
A menține Stare afebrilă
temperatura corpului
în limite normale
A fi curat, îngrijit, a Mucoasa bucală umedă și Păr murdar și gras
proteja tegumentele și roz, gingii aderente în dezordine
mucoasele dinților. Degajă miros
dezagreabil
48
 Alterarea integrității
tegumentelor
A evita pericolele Temperatură ambiantă .
între 18,3-25 C
Fără poluare microbiană
A comunica Auzul, văzul permit
comunicarea cu lumea
exterioară
Nu prezintă turburări de
limbaj
A acționa conform Posibilitatea de a acționa
propriilor convingeri conform propriilor
și valori, de a practica dorințe sau credințe
religia
A fi preocupat în Dorința de a se Tristețe. Lipsa de control a
vederea realizării însănătoși. Sentiment de sfincterului urinar
inferioritate și de Hemiplegie:
pierdere a imaginii
de sine
A se recrea Divertisment ,
amuzament
A învăța cum să-ți Modificarea Cunoștinte Lipsa de cunoștinte
păstrezi sănătatea comportamentului față de insufuciente
sănătate

Diagnosticul de nursing :
1. Anxietate determinată de prezența în spital și favorizată de lipsa de cunoaștere cu privire
la boală;
2. Fatigabilitate determinată de dispnee nocturnă
PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR
În vedere reducerii problemelor de dependenţă ale pacientei am elaborat Planul de
intervenţie care a cuprins obiectivele de îngrijire: restabilirea independenţei în asigurarea
nevoilor fundamentele şi intervenţiile autonome şi delegate prin care să obţin obiectivele
propuse.
APLICAREA ÎNGRIJIRILOR
În aplicarea intervenţiilor a fost important să-i comunic pacientei,la nivelul ei de
înţelegere, raţiunea fiecărei intervenţii şi paşii care vor urma în derularea intervenţiei pentru a-i
spori cooperarea .

49
NEVOIA PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENŢII INTERVENȚII EVALUARE
AUTONOME DELEGATE
1.A Durere Să respire fară -asigur condiţiile de -administrez oxigen pe În urma intervenţiilor pacienta respiră mai
respira şi precordială dificultate microclimat prin controlul mască, cu debit 4l/min uşor,dispneea se reduce.
a avea o intensă, Să aibă un ritm temperaturii salonului 21- -administrez medicaţie R 16/min
bună prelungită respirator regulat 220C, prin aerisire, antialgică, Ritm respirator regulat
circulaţie Hipotensiune Să prezinte valori umidificare aer; bronhodilatatoare, Tegumente normal colorate
arterială normale ale tensiunii -asigur repaus absolut; vasodilatatoare şi TA 140/80mmHG
Dispnee arteriale şi pulsului -monitorizez funcţiile vitale trombolitică la indicaţia P 78/min
Anxietate Să nu mai prezinte şi înregistrez în FO; medicului Durerile precordiale au diminuat în
dureri precordiale intensitate pâna la dispariţie.
2.A evita Probabilitatea Restabilirea debitului - administrez dieta de -administrez medicaţia Pacienta acceptă regimul igieno-dietetic
pericolele atingerii cardiac cruţare, alimentând antialgică, sedativă, Radiografie toracică cu aspect normal.
integrităţii Reducerea procesului pacienta la pat cu regim anticoagulantă, EKG cu traseu electric cu modificări de
fizice de ateroscleroza hidro-zaharat; vasodilatatoare şi ischemie şi necroză miocardică staţionare
Reducerea procesului -asist la examenul antitrombotică la EEG cu traseu normal
de tromboză coronară radiografic-radiografie recomandarea medicului; Conştientă, orientată temporospatial, ROT
Reducerea factorilor toracică la patul pacientei; -administrez oxigen pe prezente bilateral
de risc cardio- -efectuez sonda endonazală cu Ex fund ochi:aspect normal
vasculari electrocardiograma; debitul recomandat de Analize de laborator:
-recoltez probe de sânge medic. glicemie 86 g/l,
pentru determinările de colesterol 4,8 g/l,
laborator recomandate de lipide totale 10 g/l,
medic (glicemie, lipide leucocite7200/mm,
totale, colesterol, enzime VSH 5/12mm/h
serice, VSH leucocite); P 76/min
-monitorizez funcţiile TA 145/95 mmHG
vitale, înscriu în FO Timp Quick normal
rezultatele; Pulsoximetrie normală

3.A Incapacitatea Să aibă un somn -asigur condiţii de confort -administrez medicaţia Pacienta se odihneşte în prima noapte în
dormi şi de a se odihni odihnitor pentru somn: aerisesc sedativă si antialgică la poziţie cu toracele ridicat, din nopatea a
a se salonul,asigur accesul recomandarea medicului doua dorme fără întrerupere 5-6 ore, apoi
odihni controlat în salon pentru a 6-7 ore.
nu deranja pacienta, asigur Pacienta nu a prezentat complicaţii ale
50
 liniştea şi regim scăzut de bolii
iluminare
-monitorizez durata şi
calitatea somnului
4.A se Limitarea Să tolereze activitatea -educ pacienta cu privire la -administrez medicaţia Pacienta respectă regimul de cruţare a
mişca şi a eforturilor fizica fără apariţia activităţile premise; vasodilatatoare la eforului inimii, respectă repausul absolut
avea o fizice crizei dureroase -schimb poziţia bolnavei în recomandarea medicului la patdin primele zile.
bună cardiace pat la fiecare 2 ore; La mobilizare nu au apărut crize
postura -efectuez masaj pe regiunile dureroase.
predispuse la escare; Pacienta respectă dieta hipoglucidică, nu
-liniştesc bonava cu privire consuma alimente nepermise.
la starea sa; G=48,2Kg

5.De a-şi Hipertermia Să aibă temperatura în -asigur condiţiile de confort -administrez antitermicele T 36,40C
menține limite normale termic în salon; şi vasodilatatoarele
temperat -monitorizez curba termică recomandate de medic.
ura dimineaţa şi seara;
în limite -notez în FO valorile
normale înregistrate;

6. A Lipsa de Să cunoască mijlocele -educ pacienta cu privire la -administrez medicaţia Pacienta înţelege importanța stilului de
învăţa cunoştinte de prevenire a rolul alimentaţiei în vasodilatatoare şi viaţă sănătos.
cum să-şi privind bolile complicaţiilor ateroscleroza coronariană; hipolipemianta la Pacienta este conştientă de riscul apariţiei
păstreze cardio- infarctului -educ pacienta cu privire la recomandarea medicului complicaţiilor cardiopatiei ischemice și a
sănătatea vasculare evoluţia cardiopatiei fibrilației atriale.
ischemice;
-educ pacienta cu privire la
regimul de activitate fizică
permis;
-educ pacienta cu privire la
recuperarea capacităţii de
efort după un infarct
miocardic

51
 EVALUAREA FINALĂ
La sfârşitul perioadei de spitalizare, evaluarea finală a fost:
-pacientă fără manifestări de dependenţă în satisfacerea nevoilor fundamentale,cu
comportament fizic şi psihic specific vârstei,răspuns şi evoluţie favorabilă la Planul de
îngrijiri de nursing.
Data externarii:30.04.2014
Diagnostic la externare:
1. Cardiopatie ischemică cronică dureroasă.
2. Infarct miocardic anterior necomplicat.
3. Fibrilație atrială
Starea la externare:ameliorat
RECOMANDĂRI SANITARE
Se comunică pacientei Planul de recuperare:
-să duca o viaţa ordonată
-să evite efortul fizic şi stresul
-să respecte regimul alimentar hipocaloric,hiposodat.
-control periodic pentru monitorizarea aparatului cardiovascular
-va reveni la control de specialitate după 3 luni
-tratament conform prescripţiei medicului.
-tratament balnear de recuperare
Tratament aplicat
Combaterea durerii şocogene cu: mialgin(100mg im sau iv),ce se repetă la 60 minute.
Oxigenoterapie pe sondă nazală cu debit de 4-6l/min.
Reducerea muncii inimii prin repaus absolut la pat în primele 3-5 zile zile,apoi
reluarea treptată a activităţii; dieta alimentară de cruţare hidro-zaharată;
Sedarea cu fenobarbital administrat în perfuzie pentru reducerea anxietăţii.
Vasodilatatoare: intensain 1-2f în perfuzie pentru creşterea perfuziei miocardice și
revascularizarea teritoriilor învecinate zonei de necroză.
Antitrombotice şi trombolitice: streptokinază 1-2 f/zi.
Anticoagulante: heparină 300-400mg/zi şi trombostop cu controlul timpului Quick.
Antiaritmice administrate preventiv: xilină de uz cardiac 1% 1-2f administrate o dată
intramuscular sau intravenos.

52
 Combaterea hipotensiunii arteriale cu noradrenalină 1-2f/zi în perfuzie, sub controlul
tensiunii arteriale.
Educaţia sanitară
Urmăreşte instruirea bolnavului asupra modului de viaţă în spital şi acasă,după
externare:
- modul cum trebuie luate medicamentele: la ore fixe pentru a asigura o irigare
constantă a miocardului şi asigurarea unui ritm cardiac regulat;
- semnele supradozării medicamentelor;
- respectarea regimului alimentar hipolipidic, hipoglugidic, desodat pentru prevenirea
evoluţiei procesului de ateroscleroza coronariană;
- adoptarea unui regim raţional de repaus şi activitate, cu dozarea efortului fizic în
funcţie de toleranţa cardiacă şi pulmonară la efort;
- reluarea activităţii fizice în mod treptat, gradat;
- evitarea expunerii la temperaturi extreme, care pot declanşa un nou infarct, mai ales
expunerea bruscă la temperaturi scăzute;
- evitarea stresului psihic,
- evitarea surmenajului fizic şi psihic;
- prezentarea periodică la medicul de familie pentru monitorizarea evoluţiei bolii,
continuarea tratamentului curativ și profilactic;
- urmarea tratamentului fizioterapeutic şi balnear de recuperare.

53
 CAP.4. CONCLUZII

Concluzionând, putem menționa că nu toți pacienții suferinzi de fibrilație atrială sunt

simptomatici, aceasta putând fi descoperită la un examen fizic sau cu ocazia efectuării unei
electrocardiograme, sau, in cel mai rău caz atunci când apare o complicație.
Pot enumera câteva consecințe clinice ale fibrilației atriale:
- Calitatea vieții și capacitatea de efort este scăzută;
- Cea mai frecventă complicație cu consecințe importante este AVC embolic;
- Pot apărea tulburări cognitive produse prin microembolii cerebrale;
- Funcția ventriculului stâng este scăzută prin absența funcției de umplere ventriculară
produsă de contracția atrială- se poate agrava astfel insuficiența cardiacă.
Deoarece fibrilțtia atrială este frecvent rezultatul unei afecțiuni cardiace, este necesar un stil
de viață care să favorizeze menținerea unei inimi sănătoase într-un corp sănătos .

54
 BIBLIOGRAFIE

1. Manual de biologie pentru clasa a X-a, Gheorghe Mohan, Aurel Ardelean, Rodica
Mohan – Editura Corint 2004

2. Dicţionar enciclopedic român – Editura tehnică

3. Actualităţi în patologia biochimică a bolilor cardiovasculare - Mircea Cucuianu,

Dumitru Zdrenghea - Editura Casa Cărţii de Stiinţă, Cluj-Napoca 2004

4. Lucreţia Titircă: Ghid de nursing, Editura Viaţa Medicală Romanească, Bucureşti.

5. Lucreţia Titircă: Manual de ingrijiri speciale acordate pacienţilor de asitenţii medicali,
Editura Viaţa Medicală Romanească, Bucureşti.
6. Lucreţia Titircă: Nursing – Tehnici de evaluare şi ingrijiri acordate de asistenţi medicali,
Editura Viaţa Medicală Romanească, Bucureşti.
7. Lucreţia Titircă: Urgenţele medico-chirurgicale – sinteze, Ed.Medicală, Bucureşti, 2004.

55
ANEXE

56