ÎNGRIJIREA

PACIENTULUI CU
BRONHOPNEUMONIE
 DEFINIȚIE

Bronhopneumonia este acea formă clinică

de pneumonie bacteriană ale cărei procese
inflamatorii multinodulare afectează
concomitent bronhiile şi alveolele unor teritorii
limitate, de obicei lobular, şi se caracterizează
clinic prin concordanţa dintre semnele
funcţionale şi obiective pulmonare şi întinderea
leziunilor pulmonare.
 FACTORI DETERMINANȚI

•Flora microbiană gram pozitivă: pneumococ,

streptococ, stafilococ patogen.
• Flora microbiană gram negativă: Haemopbillus
influenzae, Pyoceanic, Proteus,
Salmonelle, Chlamidia, E. Colii etc.
• Diferite micoze.
 FACTORI FAVORIZANŢI:

- Insuficienţa mijloacelor de apărare mecanică şi imunologică;

- Condiţii de mediu: frig, umiditate, aer poluat;
- Vârsta mică (sub 2 ani);
- Sugari cu teren deficitar (prematuri, distrofici), carenţe
nutriţionale (rahitism, anemie);
- Apare la copii cu hospitalism, cu tratamente prelungite, cu
SIDA, la cei care au primit medicamente agresive pentru
leucemie şi cancer.
 DIAGNOSTIC CLINIC

Debutul este :
- lent, insidios;
- ca o continuare a unei infecţii a căilor respiratorii
superioare cu coriză;
- febră (care creşte progresiv);
- frisoane repetate (adeseori pot lipsi);
- transpiraţii ale frunţii (semn de anoxie);
- tuse uscată chinuitoare;
- astenie şi adinamie pronunţată;
- dispnee cu caracter polipneic.
 Debutul bolii poate fi brusc, cu
temperatură 39-40°C, tahipnee,
tuse neproductivă obositoare,
agitaţie, uneori convulsii febrile
sau meningism, cianoză a
extremităţilor cu tendinţă la
generalizare. În astfel de situaţii
prognosticul este mai grav.
 FORME CLINICE

După criterii anatomo-clinice

bronhopneumoniile se împart în:
- Forma comună cu focare pulmonare.
- Forma pseudolobară – la sugar şi la copilul mic.
-Forme cu evoluţie lentă, subacută la
hiporeactivi.
 După semnele clinice predominante bronhopneumoniile
se împart în (formula memotehnică – MAPATACI):

- Forma meningeală (hipoxie cerebrală).

- Forma asfixică (cu cianoză intensă, crize de apnee).
- Forma pulmonară (forma comună).
- Forma atonă (cu meteorism, pareză intestinală).
- Forma toxico-septică (cu tegumente cenuşii, şoc grav).
- Forma astenică (semne clinice minore, cu focare
paravertebrale, la malnutriţi).
- Forma cardiacă (mai rară).
- Forma intestinală (cu vărsături, diaree).
 DIAGNOSTIC POZITIV

Diagnosticul pozitiv se bazează pe:

- simptomele clinice;
- examenul radiologic;
- datele de laborator.

Laboratorul evidenţiază :

-leucocitoză cu neutrofilie, sau leucopenii cu elemente

tinere (meta- şi promielocite),
-uneori trombopenii;
-VSH crescută
 Radiologic există următoarele aspecte:

- forma paravertebrală – mai frecventă la

prematuri, distrofici, nou-născuţi.
- forma diseminată macronodulară.
- forma diseminată micronodulară.
- forma hilo-bazală.
- forma „pseudo-lobară” sau segmentară.
 DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL

Diagnosticul diferențial se face cu:

- bronşita acută
- laringita acută
- pneumonia interstiţială
- stafilococia pleuro-pulmonară
- atelectazii pulmonare
- bronhopneumonii cu altă etiologie
 COMPLICAȚII

Complicaţiile bronhopneumoniei pot fi:

- locale: pleurizii para- şi metapneumonice,
pneumotorax, supuraţii pulmonare,
piopneumotorax.
- generale: deshidratarea, otomastoidita,
convulsii febrile, diareea parenterală, septicemia.
 TRATAMENT
TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC
Repaus la pat în perioada febrilă și încă 6-10 zile după
defervescență, într-o cameră luminoasă, bine aerisită, la o
temperatură potrivită (20˚);
Se recomandă consumul de lichide: apă, ceaiuri din plante,
supe de legume, compoturi, sucuri naturale. Hidratarea este
benefică pentru eliminarea secrețiilor, iar aportul de vitamine va
fortifica organismul uman.
Încetați să mai fumați și nu consumați alcool;
Evitați ambianțele umede și reci;
Alimentația să fie cât mai bogată în legume, fructe și
zarzavaturi și cât mai săracă în alimente grase sau zahăr, cu scopul
de a crește rezistența generală.
 TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
În infecțiile cu pneumococ și streptococ β-
hemolitic: Penicilina G, Ampicilina, Oxacilina,
Augmentin, Tetraciclina, Eritromicina, Cefozon.
În infecțiile cu stafilococ, antibiograma este
obligatorie, evoluția este gravă, imprevizibilă, cu
abcese și empieme. Se începe tratamentul cu
Penicilină și se continuă după sosirea antibiogramei
cu antibioticele la care germenul este sensibil:
Penicilina, Ampicilina, Eritromicina sau, mai ales,
Oxacilina, Rifampicina.
În cazurile deosebit de grave se folosește tripla
asociere: Penicilina G+ Meticilina (sau Oxacilina)+
Kanamicina sulfat.
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN
ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU
BRONHOPNEUMONIE
-Monitorizarea funcțiilor vitale;
- Recoltează probele de laborator la indicaţia medicului,
cuprinzând recoltarea de sânge sau alte probe biologice
patologice (urină, spută, vărsături, materii fecale etc).
În bronhopneumonie se practică determinarea
hemoleucogramei, fibrinogemului, VSH-ului, examenul sumar de
urină şi radiografia pulmonară.
- Administrează medicația conform prescripției medicale.
 STUDIU DE CAZ

Numele: I
Prenumele: A
Vărsta: 47 de ani
Naţionalitatea: Român
Religia: Ortodoxă
Domiciliu:Pașcani
Condiţii de locuit: corespunzător
Ocupaţia: patron
Motivele internării actuale
Din data de 7 martie 2014, pacientul prezintă
febră 390C, o tuse chinuitoare însoţită de
expectoraţie muco-purulentă, junghi toracic,
senzaţie de sufocare, ameţeli, greţuri şi stare
generală alterată, motiv pentru care se prezintă la
medicul de familie, unde este consultat şi dirijat
pentru internare la Spitalul Judeţean.
Se face internarea în data de 7 martie 2014, după
efectuarea unei radiografii şi a examenului clinic
care relevă pneumonia.
 APLICAREA ÎNGRIJIRILOR

PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENȚII INTERVENȚII EVALUARE

AUTONOME DELEGATE
Dispnee -observarea -aprecierea -ora 10
uşoară pacientului,me ritmului 20resp./min
nţinerea în respirator -ora 12
stare optimă a -aşezarea 19resp./min
funcţiei pacientului în -respiraţia
respiratorii poziţie comodă este mai
-înlăturarea uşoară
discomfortului
printr-o mai
bună
poziţionare
 Durere -calmarea durerii -aşezarea -administrez -în curs de 30
toracică de în următoarele ore pacientului în Algocalmin 1 minute durerea se
intensitate moderată şi liniştirea poziţie comodă, fiolă atenuează
pacientului antalgică,stau de -Penicilină
vorbă cu el, îl 2x2.000.000.U.I.
curajez şi-i explic să -Kanamicină 2x1/2
aibă răbdare că va gr/zi i.m.
primi tratament şi-şi
va reveni

Hiperemie, frisoane -menţinerea -măsor temperatura -Paracetamol -t0=39.70C

temperaturii dimineaţa şi seara 3x1 tb. -febra se menţine
corpului în limitele schimb lenjeria ori
normale de câte ori e nevoie
-îi pun comprese
reci
Diaforeză -asigurarea -schimb lenjeria de tegumentele se
confortului pat şi de corp ori de menţin uscate de
câte ori este nevoie,îi aspect normal
şterg suprafaţa
tegumentelor cu
prosop moale şi
uscat şi îl frecţionez
uşor cu alcool
mentolat
Inapetenţă -menţinerea stării -îi servesc masa la -după câteva zile
nutriţională şi pat, cât mai des, şi apetitul îi revine
prevenirea scăderii în cantităţi mici, ţin
în greutate în seama în limita
următoarele zile posibilităţilor de
-stimularea preferinţele
apetitului pacientului dar nu
neglijez regimul
(supă de carne, şi
salată, brănză, lapte,
ouă, mezeluri)
Insomnia, ore -asigurarea -încerc să-l -Diazepam -somn destul de
insuficiente de somn condiţiilor necesare determin să se 1fiolă i.m. liniştit pe timpul
odihnei acomodeze cu -Diclofenac nopţii
spitalul, stau de supozitor 2x1/zi
vorbă cu el, încerc
să fac linişte în
salon.

Cunoştinţe -informarea corectă -îi spun noţiuni -este interesat de

insuficiente despre a pacientului simple despre boală ceea ce îi spun şi
boală şi asupra (prevenirea şi încearcă să se
măsurilor de tratarea ei) adapteze situaţiei
prevenire
 Evaluare finală

Pacientul I.A., în vârstă de 47 de ani se internează în secţia

Interne a Spitalului Municipal Pașcani, cu următoarele simptome:
febră 41,50C, frison, junghi toracic intens, tuse chinuitoare cu
expectoraţie muco-purulentă, tranpiraţii generalizate, stare generală
alterată, astenie, adinamie.
Rămâne spitalizat 16 zile, perioadă în care primeşte tratament
cu antibiotice, antipiretice, tonice generale, vitamine, sedative.
În data de 26 martie 2014 se externează cu următoarele
recomandări:
- repaus fizic şi psihic încă 13-14 zile
- evitarea frigului, umezelii şi stresului
- urmarea în continuare a tratamentului prescris
- control medical după 7 zile.
 CONCLUZII

Rolul asistentei medicale este unic şi

constă în a ajuta bolnavul sau persoana
sănătoasă în a-şi menţine sau recâştiga
sănătatea (sau să-l asiste în ultimele sale clipe).
Asistenta trebuie să constituie o echipă cu
medicul şi cu tot personalul de specialitate care
să acorde îngrijiri necesare recâştigării
independenţei persoanei bolnave.