Go-Lab - Manual de Sprijin Pentru Profesorii Go-Lab

Manual de sprijin pentru profesorii Go-Lab
Manual de sprijin pentru utilizatorii Go-Lab
Redactori Fani Stylianidou

Eleftheria Tsourlidaki
Colaboratori Ton de Jong
Matthias Heintz
Adrian Holzer
Fani Stylianidou
Eleftheria Tsourlidaki
Grafica Makis Mazarakos
Proiectul Go-Lab beneficiază de sprijinul financiar al Comisiei Europene, în cadrul celui de-al Şaptelea
Program Cadru. Conţinutul acestui ghid nu reflectă opinia oficială a Uniunii Europene. Responsabilitatea
informaţiilor şi opiniilor exprimate în acest document aparţine exclusiv autorilor.
© 2015, Consorţiul Go-Lab
Lucrarea este oferită conform licenţei Creative Commons Attribution-

NonCommercial-ShareAlike 4.0 International. Pentru a consulta un exemplar al
acestei licenţe, vizitaţihttps://creativecommons.org/licenses/by-nc-sa/4.0/.
Traducerea: Scientix
(www.scientix.eu)
Go-Lab 317601 Pagina 2 din 74

Consorţiul Go-Lab

Cuprins
1 INTRODUCERE .......................................................................................................................................... 8
2 CADRUL TEORETIC AL GO-LAB ................................................................................................................ 10
2.1 CONTEXT: DESPRE ÎNVĂŢAREA ŞTIINŢELOR BAZATĂ PE INTEROGARE [IBSE] .......................................................... 10
2.2 CONTEXT: DESPRE MEDIILE DE ÎNVĂŢARE AUGMENTATĂ DE TEHNOLOGIE [TEL] PENTRU ÎNVĂŢARE PRIN INTEROGARE ... 11
2.2.1 Calităţile specifice ale laboratoarelor virtuale şi la distanţă ........................................................... 12
2.2.2 Rolul eşafodajelor în învăţarea prin interogare cu ajutorul laboratoarelor online ......................... 13
2.3 CICLUL DE INTEROGARE GO-LAB .................................................................................................................. 13
2.4 GO-LAB ŞI „MARILE IDEI” ALE ŞTIINŢEI .......................................................................................................... 14
3 20PORTALUL GO-LAB ...........................................................................................................................
3.1 LABORATOARELE ONLINE GO-LAB ................................................................................................................ 21
3.1.1 Căutarea de laboratoare online ...................................................................................................... 22
3.1.2 Utilizarea laboratoarelor online ...................................................................................................... 26
3.2 SPAŢIILE DE INTEROGARE GO-LAB ................................................................................................................ 28
3.2.1 Căutarea de ILS-uri .......................................................................................................................... 28
3.2.2 Utilizarea unui ILS ............................................................................................................................ 29
2.3 30Utilizarea ciclului de interogare Go-Lab într-un ILS...................................................................
3.3 APLICAŢIILE GO-LAB.................................................................................................................................. 33
3.3.1 Căutarea de aplicaţii ....................................................................................................................... 34
4 MEDIUL DE CREAŢIE GO-LAB (PLATFORMA ILS) – GRAASP ..................................................................... 36
4.1 PRIMII PAŞI ÎN GRAASP .............................................................................................................................. 36
4.2 UTILIZAREA UNUI ILS EXISTENT .................................................................................................................... 37
4.3 MODIFICAREA UNUI ILS EXISTENT ................................................................................................................ 38
4.4 CREAREA UNUI ILS NOU ............................................................................................................................. 38
4.4.1 Funcţiile generale ale unui ILS şi ale subspaţiilor acestuia .............................................................. 41
4.4.1.1 Setări ...................................................................................................................................................... 41
4.4.1.2 Membri ................................................................................................................................................... 41
4.4.1.3 Discuţie ................................................................................................................................................... 42
4.4.1.4 Activitate ................................................................................................................................................ 43
4.4.1.5 Distribuire ............................................................................................................................................... 43
4.4.2 Conceperea fazei de interogare....................................................................................................... 44
4.4.3 Adăugarea de conţinut unei faze de interogare .............................................................................. 46
4.4.3.1 Documente ............................................................................................................................................. 46
4.4.3.2 Fişiere ..................................................................................................................................................... 48
4.4.3.3 Legături ................................................................................................................................................... 48
4.4.3.4 Aplicaţii de sprijin ................................................................................................................................... 49
4 Laboratorul online .................................................................................................................................. 51
4.4.4 Vizualizarea elementelor într-o fază de interogare ......................................................................... 52
4.4.4.1 Aspect miniatură .................................................................................................................................... 52
4.4.4.2 Aspect extins .......................................................................................................................................... 52
4.4.4.3 Aspect listă ............................................................................................................................................. 53
4.4.5 Adăugare resurse şi note pentru profesor ....................................................................................... 54
4.4.5.1 Adăugare resurse.................................................................................................................................... 54
4.4.5.2 Adăugare note ........................................................................................................................................ 56
4.5 MONITORIZAREA REZULTATELOR ELEVILOR..................................................................................................... 57
4.5.1 Utilizarea aplicaţiilor de monitorizare ............................................................................................. 57
4.5.2 Utilizarea sub-spaţiului „Seif”.......................................................................................................... 59
4.5.3 Monitorizarea activităţii individuale a elevilor ................................................................................ 60

4.6 PUBLICAREA ILS-ULUI ................................................................................................................................ 60

5 ASISTENŢĂ ONLINE PENTRU PROFESORI ................................................................................................ 63
5.1 ÎNDRUMĂTOARE VIDEO .............................................................................................................................. 64
5.2 ÎNDRUMĂTOR „SFATURI ŞI TRUCURI” ............................................................................................................ 65
5.3 ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI........................................................................................................................... 66
5.4 FORUMUL COMUNITĂŢII............................................................................................................................. 68
5.5 CURS ONLINE ........................................................................................................................................... 68
5.6 PLATFORMĂ DE MENTORAT ........................................................................................................................ 68
6 GLOSAR.................................................................................................................................................. 70
REFERINŢE ...................................................................................................................................................... 71

Lista figurilor
Figura 1: Modelul ciclului de interogare Go-Lab....................................................................13
Figura 2: Portalul Go-Lab .....................................................................................................21
Figura 3: Laboratoarele online Go-Lab .................................................................................23
Figura 4: Marile idei de ştiinţă Go-Lab ..................................................................................24
Figura 5: Laboratoare online şi ILS-uri legate de „marea idee” a conservării energiei ...........25
Figura 6: Informaţii despre un laborator online .....................................................................27
Figura 7: Spaţiile de interogare Go-Lab ................................................................................29
Figura 8: Informaţii despre un ILS.........................................................................................31
Figura 9: Aplicaţiile Go-Lab ..................................................................................................35
Figura 10: Un profil Graasp nou ...........................................................................................36
Figura 11: Un profil Graasp ..................................................................................................37
Figura 12: Utilizarea unui ILS existent ..................................................................................38
Figura 13: Crearea unui spaţiu sau a unui ILS nou ...............................................................39
Figura 14: Denumirea noului ILS ..........................................................................................40
Figura 15: Zona principală a unui spaţiu de interogare .........................................................40
Figura 16: Funcţia „Setări” ....................................................................................................41
Figura 17: Funcţia „Membri” .................................................................................................42
Figura 18: Funcţia „Discuţie”.................................................................................................43
Figura 19: Funcţia „Activitate” ...............................................................................................43
Figura 20: Funcţia „Distribuire” .............................................................................................44
Figura 21: Spaţiul fazei de „Orientare” a interogării ..............................................................45
Figura 22: Opţiuni pentru butonul „Adăugare” .......................................................................45
Figura 23: Opţiunea „Creare document” ...............................................................................46
Figura 24: Document adăugat într-un spaţiu.........................................................................47
Figura 25: Opţiuni editare text ..............................................................................................47
Figura 26: Caseta de descriere a unui element ....................................................................47
Figura 27: Mesaj de notificare pentru fişierele descărcabile .................................................48
Figura 28: Adăugare resurse online......................................................................................48
Figura 29: Vizualizarea autonomă al unui ILS în fază de construcţie ....................................49
Figura 30: Opţiunea „Adăugare aplicaţie auxiliară” ...............................................................50
Figura 31: Aplicaţie de sprijin adăugată fazei de orientare a interogării ................................50
Figura 32: Previzualizarea şi configurarea aplicaţiei Go-Lab ................................................51
Figura 33: Opţiunea „Adăugare laborator online” ..................................................................51
Figura 34: Opţiuni de vizualizare ..........................................................................................52
Figura 35: Aspect miniatură ..................................................................................................52
Figura 36: Aspect extins .......................................................................................................53

Figura 37: Opţiuni de modificare a numelui şi dimensiunii unui element ...............................53

Figura 38: Aspect listă ..........................................................................................................54
Figura 39: Resurse adăugate în spaţiul „Despre” .................................................................55
Figura 40: Previzualizarea unei resurse în Graasp ...............................................................55
Figura 41: Resursa brută afişată ..........................................................................................56
Figura 42: Adăugare note pentru profesori ...........................................................................56
Figura 43: Sub-spaţiu nou adăugat într-un ILS .....................................................................57
Figura 44: Aplicaţia de sprijin „Statistici acţiuni” ....................................................................58
Figura 45: Aplicaţia de sprijin „Vizualizare utilizatori online” ..................................................59
Figura 46: Aplicaţia de sprijin „Timp lucru elevi”....................................................................59
Figura 47: „Seiful”, după rularea unui ILS .............................................................................60
Figura 48: Opţiunea de publicare a ILS ................................................................................61
Figura 49: Formularul de publicare a ILS ..............................................................................62
Figura 50: Asistenţă Go-Lab online pentru profesori .............................................................63
Figura 51: Îndrumătoare video Go-Lab .................................................................................64
Figura 52: Sfaturi şi trucuri Go-Lab .......................................................................................65
Figura 53: Întrebări şi răspunsuri Go-Lab .............................................................................66
Figura 54: Forumul comunităţii Go-Lab ................................................................................68
Figura 55: Platforma de mentorat Go-Lab ............................................................................69
Figura 56: Crearea unui cont pe platforma de mentorat Go-Lab ...........................................69

1 Introducere
Proiectul Go-Lab îşi propune să ofere soluţii la nevoia Europei de a pregăti tineri competenţi
şi entuziaşti faţă de ştiinţă, care doresc să urmeze o carieră în acest domeniu, în scopul de a
garanta competitivitatea şi prosperitatea acesteia. În acest scop, şi în conformitate cu
recomandările Raportului Rocard „O nouă pedagogie pentru viitorul Europei” (Rocard et al.,
2007), care descrie condiţiile de bază ale introducerii metodei bazate pe interogare în
programa de ştiinţe din statele membre, proiectul Go-Lab şi-a propus să încurajeze elevii:
 să abordeze subiecte de ştiinţă;
 să dobândească abilităţi de interogare ştiinţifică
 să deprindă cultura ştiinţei experimentale, motivată adecvat, efectuând experimente
active, ghidate, cu instrumente ştiinţifice de bază şi de vârf.
Pentru a atinge acest obiectiv, Go-Lab oferă:
 un ansamblu de laboratoare la distanţă, experimente virtuale şi seturi de date
(denumite generic „laboratoare online”), grupate în portalul Go-Lab
 un mediu de creaţie, care permite integrarea acestor laboratoare online în spaţii de
învăţare structurate pedagogic
 aplicaţii online cu rol de eşafodaj cognitiv pentru elevi
 oportunităţi de interacţiune socială.
Laboratoarele online Go-Lab pot fi integrate în activităţile didactice obişnuite. Pentru a facilita
acest proces, Go-Lab oferă profesorilor infrastructuri tehnice şi metodologii pedagogice:

 pentru a ghida etapa de pregătire a activităţilor de interogare, în vederea construirii

de spaţii de învăţare dedicate
 pentru a accesa resurse care facilitează proiectarea de activităţi realiste şi antrenante
 pentru a adopta, îmbogăţi şi/sau modifica aceste activităţi în cadrul unei comunităţi
online.
Abordarea Go-Lab se axează pe elevii din grupa de vârstă 10-18 ani, ca acoperă ultimii ani
din învăţământul primar, învăţământul secundar şi chiar primii ani ai celui superior. În acest
fel, contactul cu ştiinţa începe de la o vârstă mică, considerată a fi o etapă pregătitoare
importantă (Rocard, et al., 2007).
Manualul de sprijin pentru profesori îşi propune să-i ajute pe profesorii de ştiinţe să acceseze
resursele, instrumentele şi metodologia Go-Lab pentru a crea şi implementa activităţi bazate
pe interogare şi augmentate de tehnologie destinate orelor de ştiinţă.
Acest capitol cuprinde o scurtă prezentare a obiectivelor generale Go-Lab şi a acestui
manual. Capitolul 2 prezintă fundamentele teoretice care stau la baza acestui proiect. De
asemenea, descrie stadiul actual al cunoştinţelor despre învăţare prin interogare, învăţarea
cu ajutorul simulărilor şi laboratoarelor virtuale şi la distanţă, precum şi aportul pe care îl va
aduce proiectul Go-Lab la progresul cunoştinţelor actuale. Capitolul 3 prezintă portalul Go-
Lab. Acest ghid detaliat va facilita accesul şi utilizarea tuturor funcţiilor oferite de portal.
Capitolul 4 prezintă mediul de creaţie Go-Lab. Ghidul îi ajută pe profesori să-şi construiască
propriile spații de învățare prin investigare (ILS) pentru a fi folosite la ore. În sfârşit, capitolul
5 prezintă funcţiile de comunicare şi sprijin Go-Lab pentru profesori. Ghidul prezintă
modalităţile prin care profesorii pot cere ajutor de la comunităţile de specialişti şi colegi.

2 Cadrul teoretic al Go-Lab

2.1 Context: Despre învăţarea ştiinţelor bazată pe interogare [IBSE]
În societatea de astăzi este esenţial să înţelegem ştiinţa. Percepţia publică asupra ştiinţei
este în mare parte influenţată de activităţile desfăşurate la orele de ştiinţe. Prin urmare, este
important ca profesorii de ştiinţe să-şi înţeleagă disciplina şi să ofere o reprezentare corectă
a acesteia la ore. Ştiinţa este definită drept un corpus de cunoştinţe, un proces de interogare
şi oamenii care iau parte la demersul ştiinţific. De obicei, profesorii de ştiinţe se concentrează
pe cunoştinţele care formează disciplina lor. Elevii ar trebui să înţeleagă şi procesul de
interogare ştiinţifică. Înţelegerea ar trebui să fie dată de modul în care se raportează la acest
proces în sala de clasă şi în afara şcolii. În ultimii ani, au fost concepute şi testate pe larg mai
multe modele de interogare ştiinţifică. S-a demonstrat că obiectivul tuturor acestor modele
este acumularea de cunoştinţe corecte. Profesorii de ştiinţe trebuie să cunoască punctele tari
şi slabe, procedurile şi problemele logice ale diverselor modele de interogare. Puţine definiţii
ale ştiinţei menţionează şi oamenii implicaţi în demers. Cu toate acestea, istoria ştiinţei s-a
dovedit a fi, în nenumărate rânduri, o istorie a oamenilor de ştiinţă. Pentru a contura tabloul
complet al ştiinţei, trebuie să recunoaştem atât calităţile care definesc un cercetător, cât şi să
evităm defectele umane care ar putea influenţa activitatea ştiinţifică. La orele de ştiinţă
trebuie să existe un echilibru între accentul pus pe cele trei coordonate ale ştiinţei: corpus de
cunoştinţe, proces şi demers uman.
Ideea de a preda ştiinţele cu ajutorul interogării are un istoric bogat în didactica ştiinţelor. La
fel de bogat este istoricul confuziilor care domnesc în legătură cu definiţia predării prin
interogare şi, indiferent de felul cum este definită, cu implementarea sa la ore. Învăţarea
bazată pe interogare a fost promovată în mod oficial ca pedagogie de stimulare a învăţării
ştiinţelor în multe ţări (Bybee et al., 2008; Hounsell & McCune, 2003; Minner et al., 2010), iar
după publicarea raportului „Science Education Now: A renewed Pedagogy for the Future of
Europe” (Rocard et al., 2007), a fost proclamată drept unul dintre obiectivele educaţionale
fundamentale ale Europei (în urma unei acţiuni similare luate de National Research Council,
1996, 2000; Education Development Center, Center for Science Education, 2007).
În literatura referitoare la predarea ştiinţelor, „interogarea” defineşte cel puţin trei categorii de
activitate distincte, dar interconectate: ceea ce fac cercetătorii (analizează fenomene
ştiinţifice cu ajutorul metodelor ştiinţifice pentru a explica diverse aspecte ale lumii fizice),
cum învaţă elevii (studiind chestiuni ştiinţifice şi efectuând experimente ştiinţifice, în
încercarea de a copia practicile şi procesele folosite de oamenii de ştiinţă) şi o pedagogie, o
strategie de predare adoptată de profesorii de ştiinţe (proiectarea şi facilitarea activităţilor de
învăţare care permit elevilor să observe, să experimenteze şi să revizuiască datele
cunoscute în lumina dovezilor) (Minner et al., 2010). Polisemia acestui termen explică parţial
confuzia asociată cu implementarea „educaţiei ştiinţifice bazate pe interogare”, termen care
are, la rândul său, rolul unei umbrele pentru o gamă variată de abordări educaţionale,
caracterizate de accentul pus cele trei activităţi diferite.
De exemplu, definiţia pe care o dau Linn et al.’s (2004) interogării,
„procesul intenţionat de a diagnostica problemele, de a judeca critic experimentele, de a face
distincţie între alternative, de a planifica investigaţii, a a cerceta ipotezele, de a căuta
informaţii, de a construi modele, de a discuta cu colegii şi de a forma argumente elaborate”
(p4)
pare să pună accentul pe ceea ce fac oamenii de ştiinţă, pe când definiţia dată de National
Research Council,

„un set de procese interconectate, prin intermediul căruia oamenii de ştiinţă pun întrebări
legate de lumea înconjurătoare şi investighează fenomene. Astfel, elevii dobândesc
cunoştinţe, înţeleg foarte bine noţiunile, principiile, modelele şi teoriile... şi învaţă ştiinţe într-
un mod care reflectă modul în care acestea funcţionează cu adevărat” (NRC, 1996: p214),
deplasează accentul pe modul în care învaţă elevii, evidenţiind strânsa legătură dintre
aspectul de practică ştiinţifică al interogării şi dimensiunea de abordare pedagogică a
acesteia.
Educaţia ştiinţifică bazată pe interogare a fost definită şi ca predarea şi învăţarea ştiinţei ca
interogare şi prin interogare (Tamir, 1985; Chiappetta, 1997; Zion et al., 2004). Învăţarea
ştiinţelor sub formă de interogare presupune şi descoperirea modului în care a progresat
demersul ştiinţific, precum şi analiza procesului de interogare efectuat de alţii, uneori cu
ajutorul perspectivelor istorice (Bybee, 2000; Schwab, 1962). Pe de altă parte, învăţarea
ştiinţelor prin interogare presupune ca elevul să propună întrebări de cercetare, să genereze
ipoteze, să proiecteze experimente pentru a le verifica, să construiască şi să analizeze
argumente bazate pe dovezi, să recunoască explicaţiile alternative şi să comunice
argumentele ştiinţifice (Tamir, 1985). Predarea ştiinţelor prin interogare presupune
transmiterea nu doar a informaţiilor ştiinţifice, ci şi a abilităţilor de a pune în practică
interogarea şi, la un nivel mai profund, de a înţelege ce este interogarea ştiinţifică.
În sfârșit, există un volum uriaş de dovezi oferite de cercetare că interogarea conduce la o
mai bună achiziţie a cunoştinţelor de profil (conceptuale) (de Jong, 2006a). O meta-analiză
recentă a 138 de studii a indicat faptul că practicile de predare bazate pe interogare au un
avantaj clar faţă de alte forme de instrucţie la capitolul perceperii noţiunilor teoretice ca
urmare a experienţelor de învăţare (Minner et al., 2010).
Proiectul Go-Lab recunoaşte imperativul ca profesorii de ştiinţe să le ofere elevilor
cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru a efectua activităţi de interogare, dar şi să-i
ajute să înţeleagă fenomenul şi modul în care acesta contribuie la obţinerea de
cunoştinţe ştiinţifice.
2.2 Context: Despre mediile de învăţare augmentată de tehnologie

[TEL] pentru învăţare prin interogare
Învăţarea ştiinţelor augmentată de tehnologie (TEL) oferă elevilor perspective ample de
interogare. Mediile TEL care oferă simulări, jocuri, seturi de date, şi/sau laboratoare virtuale
şi la distanţă joacă un rol semnificativ la acest capitol. În aceste medii, potenţialităţile
tehnologice sunt folosite în mod direct în scopuri pedagogice, dat fiind că interogarea
necesită conţinut non-liniar, manipulabil, care poate fi rulat, conţinut pe care tehnologia este
capabilă să-l ofere. Apar tot mai multe dovezi că mediile de interogare TEL oferă elevilor
oportunităţi de învăţare eficientă, iar unele studii de anvergură arată că, în urma cuantificării
diversificate a rezultatelor, performanţele interogării bazate pe TEL le depăşesc pe cele alte
unor abordări mai directe ale procesului instructiv (Alfieri et al., 2011; Deslauriers & Wieman,
2011; Eysink et al., 2009; Marusić & Slisko, 2012; Scalise et al., 2011; Smetana & Bell,
2012).
Aceste rezultate promiţătoare rezistă însă doar când procesul de interogare este structurat şi
eşafodat. Prin urmare, eşafodajele joacă un rol esenţial în învăţarea prin interogare. Ele
cunosc o tipologie foarte diversă. Instrumentele de formulare a ipotezelor, de analiză a
datelor, de salvare şi monitorizare a experimentelor sunt doar câteva exemple de astfel de
eşafodaje.
Actualmente, există un număr tot mai mare de medii de învăţare TEL care oferă elevilor
posibilitatea de a efectua activităţi de interogare, prevăzute cu structuri de sprijin şi eşafodaje

integrate. Câteva exemple de astfel de medii ar fi: Smithtown (Shute & Glaser, 1990);
Belvedere (Suthers et al., 1995); BGuILE (Reiser et al., 2001); BioWorld (Lajoie et al., 2001);
Inquiry Island (White et al., 2002); GenScope (Hickey et al., 2003; Hickey & Zuiker, 2003);
mediile bazate pe SimQuest (de Jong et al., 1998); Co-Lab (van Joolingen et al., 2005);
WISE (Linn et al., 2004); STOCHASMOS (Kyza et al., 2011) şi SCY (de Jong et al., 2010).
Toate aceste medii au la bază simulări şi/sau laboratoare la distanţă.
Go-Lab are o arhivă de seturi de date, laboratoare virtuale şi la distanţă (denumite în
continuare „laboratoare online”) şi se axează pe combinarea acestora şi pe integrarea
unor structuri de sprijin şi a unor eşafodaje în ele.
2.2.1 Calităţile specifice ale laboratoarelor virtuale şi la distanţă
Laboratoarele educaţionale acţionate la distanţă („laboratoare la distanţă”) oferă elevilor
ocazia de a aduna, de la distanţă, date oferite de montajele experimentale din laboratoare
adevărate, pe baza unor echipamente reale. Alternativ, există laboratoarele virtuale, care
simulează echipamentele şi experimentul real. Atât laboratoarele la distanţă, cât şi cele
virtuale prezintă anumite avantaje pentru învăţare.
Primul avantaj al laboratoarelor la distanţă este că acestea nu reproduc un laborator
adevărat, elevii fiind cei care acţionează echipamente reale. Laboratoarele la distanţă oferă,
prin urmare, elevilor o perspectivă mai realistă asupra activităţii ştiinţifice şi a muncii de
laborator, inclusiv asupra unor aspecte practice precum echipamentul folosit etc. Un alt
avantaj al laboratoarelor la distanţă îl reprezintă prezenţa intrinsecă a erorilor de măsurare
(comparativ cu medii virtuale, în care erorile de măsurare sunt adesea ignorate).
Competenţa într-un domeniu presupune şi conştientizarea existenţei erorilor de măsurare
(de diverse feluri) şi a modalităţilor de contracarare a acestora (Toth et al., 2009). Pe de altă
parte, într-un laborator virtual, este mult mai uşor să citeşti instrumentele (mai ales dacă
există funcţie de focalizare a imaginii) decât în cazul instrumentelor reale.
La capitolul uşurinţei cu care pot fi desfăşurate experimentele, avantajele înclină balanţa în
direcţia laboratoarelor virtuale. Într-un laborator virtual, elevii pot experimenta gratuit, mai
uşor şi frecvent, astfel încât ideile pot fi testate şi evaluate rapid. Un alt avantaj al
laboratoarelor virtuale este că realitatea poate fi adaptată pentru a servi procesului de
învăţare. Realitatea poate fi simplificată, eliminând detalii (şi, astfel, micşorând gradul de
fidelitate), sau „augmentată”, împrumutând caracteristici speciale realităţii (cum ar fi
adăugarea de vectori obiectelor în mişcare). Micşorarea gradului de fidelitate înseamnă
cerinţe mai puţin solicitante pentru elev, fapt ce poate duce la stimularea învăţării (Alessi,
1988). Realitatea augmentată permite vizualizarea unor noţiuni care nu pot fi percepute de
elevi în laboratorul de fizică (cum ar fi curgerea curentului electric, vezi, de ex., Jaakkola et
al., 2010).
Corter şi colegii săi (Corter, et al., 2007; 2011) au comparat un laborator real, unul la distanţă
şi unul simulat folosind un subiect de studiu identic (ingineria mecanică) şi nu au descoperit
diferenţe la capitolul rezultatelor învăţării, însă au descoperit că elevii apreciază mai mult
laboratorul la distanţă şi pe cel real datorită realismului acestora. Kong, Yeung şi Wu (2009)
au remarcat un grad înalt de implicare a elevilor şi profesorilor în experimentele desfăşurate
în laboratoare la distanţă.
În concluzie, atât laboratoarele la distanţă, cât şi cele virtuale îşi aduc propriul aport la
demersul de învăţare. Ambele tipuri de laboratoare au obiective parţial identice, precum şi
diferite (Ma & Nickerson, 2006). Go-Lab promovează utilizarea ambelor tipuri de
laboratoare pe baza argumentaţiei de mai sus.

2.2.2 Rolul eşafodajelor în învăţarea bazată pe interogare cu ajutorul

laboratoarelor online
Eşafodajul se referă la sprijinul (instrumente software specializate) acordat elevilor pentru a
realiza o sarcină sau etape ale unei sarcini pe care nu le pot finaliza singuri. Eşafodajele
vizează diferitele procese de învăţare care constituie învăţarea prin interogare. De exemplu,
ele îi pot ajuta pe elevi să formuleze ipoteze (van Joolingen & de Jong, 1991), să proiecteze
experimente (Lin & Lehman, 1999), să facă prognoze (Lewis et al., 1993), să interpreteze
datele (Edelson et al., 1999), să reflecteze la procesul de învăţare (Davis, 2000), să-şi
planifice şi structureze activitatea (van Joolingen, et al., 2005) şi să monitorizeze progresul
(Hulshof et al., 2005). De asemenea, putem eşafoda întregul proces, circumscriind
activitatea elevilor unui ciclu de interogare (Manlove et al., 2007). Tipologia structurărilor şi
eşafodajelor, precum şi efectele lor asupra achiziţiei de cunoştinţe, fac obiectul multor studii
(Bell et al., 2010; Chang, et al., 2008; de Jong, 2006b, 2010a, 2010b; de Jong & van
Joolingen, 1998; Fund, 2007; Linn, et al., 2004; Quintana et al., 2004; Sandoval & Bell, 2004;
Zhang et al., 2004). În orice caz, meta-analizele (Alfieri et al., 2011) arată că învăţarea prin
interogare este productivă doar când procesul de interogare este structurat şi eşafodat.
Pentru a structura şi eşafoda procesul de interogare, Go-Lab a conceput un ciclu de
interogare şi un set de eşafodaje (instrumente) independente de domeniu şi vârsta
elevilor, dar care pot fi adaptate la o anumită grupă de vârstă sau la un anumit
domeniu ştiinţific. Eşafodajele din Go-Lab funcţionează ca aplicaţii care complinesc
aplicaţiile din interfaţa laboratorului online Go-Lab.
2.3 Ciclul de interogare Go-Lab

După cum am menţionat mai sus, Go-Lab a conceput un ciclu de interogare care oferă
elevilor o structură unică, uşor de recunoscut, dar care poate fi personalizată în funcţie de
domeniu şi vârstă sau alte caracteristici potenţiale ale elevilor.
Ciclul de interogare Go-Lab este reprezentat grafic în Figura
Figura 1: Modelul ciclului de interogare Go-Lab

Modelul sintetizează activităţile de interogare fundamentale în cinci faze (şi nouă sub-faze):
orientare, conceptualizare, investigare, concluzie, şi discuţie.
 Orientarea se axează pe stimularea interesului faţă de domeniu şi a curiozităţii de a
efectua interogarea.

 Conceptualizarea constă din două sub-faze alternative: întrebarea şi ipoteza. Ambele

sub-faze vizează relaţiile dintre variabilele independente şi dependente asociate
fenomenului studiat. Concret, „formularea de ipoteze presupunea lansarea unei
aserţiuni sau a unui set de aserţiuni (de Jong, 2006), pe când formularea de întrebări
presupune elaborarea unor întrebări ce pot fi analizate” (Pedaste et al., 2015).
 Investigarea are trei sub-faze: explorarea, experimentarea şi interpretarea datelor.
Explorarea reprezintă modalitatea sistematică de a efectua o investigaţie în scopul de
a găsi indiciile unei relaţii între variabilele implicate. Experimentarea se concentrează
pe selectarea variabilelor, valorilor şi ordinii de manipulare. Interpretarea datelor se
axează pe stabilirea semnificaţiei datelor culese.
 Concluzia este faza în care se formulează concluzii elementare asupra
experimentelor/investigaţiilor.
 Discuţia se referă la popularizarea propriei interogări prin comunicare şi reflecţie.
Comunicarea se referă la prezentarea şi împărtăşirea rezultatelor interogării cu alte
persoane, iar reflecţia reprezintă procesul de descriere, analiză critică, evaluare şi
discuţie a întregului proces de evaluare sau a unei faze anume.
Secţiunea 3.2.3 cuprinde o serie de instrucţiuni generale vizând modalităţile de utilizare a
acestor cinci faze de interogare în procesul de predare-învăţare a ştiinţelor. În plus, pe baza
ciclului de interogare, au fost elaborate şapte scenarii didactice de interogare Go-Lab, cu rol
de sugestii pedagogice în diverse contexte de predare. Acestea sunt prezentate în broşura
aferentă, „Manualul de scenarii didactice Go-Lab”.
Ciclul de interogare Go-Lab, eşafodajele cognitive şi laboratoarele online formează spaţiile
de învăţare prin interogare Go-Lab (ILS) (vezi secţiunea 3.2), cu ajutorul cărora elevii
desfăşoare activităţile de interogare Go-Lab.
2.4 Go-Lab şi „marile idei” ale ştiinţei

Se întâmplă adesea ca elevii, în ciuda faptului că învaţă principiile fundamentale, să nu
poată percepe relaţiile dintre acestea şi legătura acestora cu viaţa şi lumea proprie. Pentru a-
i ajuta pe elevi să înţeleagă aceste relaţii, Go-Lab şi-a organizat laboratoarele online şi ILS-
urile în funcţie de „marile idei” ale ştiinţei, plus un număr de metadate cu caracter mult mai
convenţional (de ex., ciclu şcolar, noţiunea ştiinţifică abordată, vârsta elevilor etc.). Aceste
„mari idei” reprezintă principii generale din programa de ştiinţă şi pot fi considerate nişte
noţiuni-umbrelă ce reunesc materiale din diverse discipline ştiinţifice, în scopul de a concepe
o temă comună care poate fi regăsită în timp în programele şcolare de ştiinţe. Potrivit
raportului Harlen (2010), disciplinele ştiinţifice nu trebuie să aibă drept obiectiv „cunoaşterea
unui corp de date şi teorii, ci asimilarea unor idei-cheie care, împreună, permit înţelegerea
evenimentelor şi fenomenelor relevante pentru viaţa elevilor, atât pe perioada studiilor, cât şi
după aceea.” 14 astfel de idei sunt identificate în raportul său: idei de ştiinţă şi idei despre
ştiinţă şi rolul acesteia în societate.
Pe baza acestora, Go-Lab a conceput propriul set de „mari idei” de ştiinţă şi le-a exprimat pe
înţelesul elevilor, la stadii diferite ale dezvoltării cognitive. Acest set poate fi considerat o
coloană vertebrală, pe baza căruia elevii să poată evolua, astfel încât să poată interconecta
diferite discipline ştiinţifice predate în şcoală şi să poată percepe relevanţa diverselor principii
şi fenomene ştiinţifice pentru viaţa lor. Fiecare laborator online şi ILS din Go-Lab este însoţit
de marile idei pe care îşi propune să le reflecte. Lucrând cu mai multe laboratoare online
şi/sau ILS-uri, la baza cărora stau idei mari comune (fără să fie neapărat despre aceeaşi
disciplină), elevii vor fi capabili să înţeleagă mai bine şi mai profund anumite concepte şi
procese ştiinţifice cheie, precum şi aplicabilitatea acestora în fenomenele cotidiene.

Tabelul 1 prezintă setul Go-Lab de „mari idei” ale ştiinţei. Acesta cuprinde opt idei ştiinţifice
fundamentale. Ideile sunt exprimate sub forma unor propoziţii succinte, care conţin esenţa
„marii idei”, însoţite de câteva explicaţii suplimentare.
Tabelul 1. Go-Lab şi „marile idei” ale ştiinţei
1. Energia nu poate fi creată sau distrusă.

Ea poate fi doar transformată dintr-o formă în alta. Transformarea energiei poate duce la o
schimbarea a stării sau la mişcare. De asemenea, energia se poate transforma în masă şi
viceversa.
2. Există patru interacţiuni/forţe fundamentale în natură.

Gravitaţia, electromagnetismul, forţa nucleară tare şi forţa nucleară slabă. Toate fenomenele
se datorează prezenţei uneia sau mai multe din aceste interacţiuni. Forţele acţionează
asupra obiectelor şi pot acţiona de la distanţă, prin intermediul unui câmp fizic, provocând o
modificare a stării de mişcare sau a stării materiei.
3. Pământul este o parte foarte mică a universului.
Universul este format din miliarde de galaxii care, la rândul lor, cuprind miliarde de stele
(sori) şi alte corpuri cereşti. Pământul este o mică parte a sistemului nostru solar, care este,
la rândul său, doar o mică parte a universului.
4. Toată materia din univers este alcătuită din particule foarte mici.
Acestea sunt în continuă mişcare şi sunt ţinute la un loc de interacţiunile dintre ele.
Particulele elementare, în forma în care le cunoaştem actualmente, formează atomi, iar
atomii formează molecule. În univers, există un număr finit de tipuri de atomi: acestea sunt
elementele tabelului periodic.
5. La o scară mică, lumea noastră este supusă legilor mecanicii cuantice.
Toate formele de materie şi radiaţii prezintă atât proprietăţi de undă, cât şi de particulă. Nu
putem cunoaşte simultan poziţia şi momentul unei particule.
6. Evoluţia stă atât la baza unităţii lumii vii, cât şi a biodiversităţii organismelor (vii
şi dispărute).
Organismele îşi transmit informaţiile genetice de la o generaţie la alta.
7. Organismele sunt organizate pe o bază celulară.
Ele au nevoie de o sursă de energie şi materii. Toate formele de viaţă de pe planeta noastră
au la bază această componentă-cheie.
8. Pământul este un sistem de sisteme care influenţează şi este influenţat de viaţa
de pe planetă.
Procesele care au loc în cadrul acestui sistem influenţează evoluţia planetei noastre şi îi
modelează clima şi suprafaţa. Sistemul solar influenţează, la rândul său, Pământul şi viaţa
de pe planetă.
După cum am precizat anterior, profesorii pot folosi acest set la ore pentru a corela noţiuni şi
fenomene aparţinând unor părţi diferite ale programei şcolare de ştiinţe. De exemplu, cea de-
a doua „idee mare” poate fi folosită pentru a ajuta elevii să înţeleagă principiile fundamentale
care stau la baza mişcării corpurilor cereşti şi la fenomenul atragerii obiectelor de fier de
către magneţi. În continuare, profesorii au ocazia să descopere corelaţii între „marile idei” de
ştiinţă Go-Lab şi temele de bază regăsite în majoritatea programelor şcolare de ştiinţe.

Categoriile propuse sugerează posibile conexiuni între diverse laboratoare online şi activităţi
de învăţare prin interogare. Profesorii au astfel ocazia să facă alegeri nu doar pentru a derula
activităţi izolate, ci şi pentru a predefini un grup de activităţi care, atunci când sunt derulate
într-o ordine, ar putea oferi elevilor o perspectivă superioară, coerentă asupra relaţiei dintre
diverse fenomene naturale.

1. Energia nu poate fi creată sau distrusă.

Ea poate fi doar transformată dintr-o formă în alta. Transformarea energiei poate duce la o
schimbarea a stării sau la mişcare. De asemenea, energia se poate transforma în masă şi
viceversa.
Astronomie
Energie
Reacţii chimice
Forţe şi mişcare
Fizica particulelor elementare
Lumină
Funcţii fundamentale ale organismelor
Sunet
Acest set cuprinde activităţi axate pe studiul diferitelor forme de mişcare şi al fenomenelor
care presupun transfer de energie de la o sursă la alta. Activităţile abordează domenii
precum mecanica (cădere liberă, resorturi etc.), termodinamica (energie internă, entropie şi
presiune), mecanica cuantică şi fizica nucleară (energia de legătură, modele cuantice,
ionizare), precum şi deplasarea undelor şi reacţiile chimice.
2. Există patru interacţiuni/forţe fundamentale în natură.
Gravitaţia, electromagnetismul, forţa nucleară tare şi forţa nucleară slabă. Toate
fenomenele se datorează prezenţei uneia sau mai multe din aceste interacţiuni. Forţele
acţionează asupra obiectelor şi pot acţiona de la distanţă, prin intermediul unui câmp fizic,
provocând o modificare a stării de mişcare sau a stării materiei.
Astronomie
Electricitate şi magnetism
Energie
Câmpuri
Forţe şi mişcare
Lumină
Radioactivitate
Aceste activităţi explorează interacţiunile din univers, indiferent de scara la care au loc, de la
interacţiunile dintre particule şi radioactivitate la orbitele planetelor şi formarea galaxiilor. Tot
în această categorie sunt incluse şi activităţile care studiază fenomene datorate forţei
electromagnetice, precum mişcarea particulelor încărcate sau lumina.
3. Pământul este o parte foarte mică a universului.
Universul este format din miliarde de galaxii care, la rândul lor, cuprind miliarde de stele
(sori) şi alte corpuri cereşti. Pământul este o mică parte a sistemului nostru solar, care
este, la rândul său, doar o mică parte a universului.
Astronomie
Lumină
Forţe şi mişcare
Acest set cuprinde activităţi axate pe studiul fenomenelor de mare amploare din univers.
Printre aceste activităţi se numără observarea mişcării corpurilor cereşti, studiul condiţiilor în
care au apărut acestea etc.

4. Toată materia din univers este alcătuită din particule foarte mici.
Acestea sunt în continuă mişcare şi sunt ţinute la un loc de interacţiunile dintre ele.
Particulele elementare, în forma în care le cunoaştem actualmente, formează atomi, iar
atomii formează molecule. În univers, există un număr finit de tipuri de atomi: acestea sunt
elementele tabelului periodic.
Chimie analitică
Reacţii chimice
Energie
Forţe şi mişcare
Chimie anorganică
Obţinerea şi utilizarea materialelor
Chimie organică
Chimie fizică
Radioactivitate
Solide, lichide şi gaze
În această categorie intră orice tip de activitate care studiază structura materiei: de exemplu,
activităţi de fizică a particulelor elementare sau orice activităţi de chimie care studiază
structura atomilor, moleculelor şi ionilor, precum şi interacţiunile dintre ele.
5. La o scară mică, lumea noastră este supusă legilor mecanicii cuantice.
Toate formele de materie şi radiaţii prezintă atât proprietăţi de undă, cât şi de particulă. Nu
putem cunoaşte simultan poziţia şi momentul unei particule.
Energie
Forţe şi mişcare
Lumină
Radioactivitate
Sunet
Unde
Această secţiune este strâns legată de al doilea set şi vizează toate activităţile legate de
unde şi comportamentul acestora. Acest set cuprinde toate activităţile legate de optică,
proprietăţile luminii şi sunetului, precum şi activităţi care studiază oscilaţiile.
6. Evoluţia stă atât la baza unităţii lumii vii, cât şi a biodiversităţii organismelor (vii şi
dispărute).
Organismele îşi transmit informaţiile genetice de la o generaţie la alta.
Anatomie
Botanică
Ecologie
Oameni şi animale
Variaţie, moştenire şi evoluţie
Această secţiune cuprinde activităţi de biologie legate de studiul funcţiilor fundamentale ale
organismelor, de evoluţia organismelor vii şi de studiul ADN.

7. Organismele sunt organizate pe o bază celulară.

Ele au nevoie de o sursă de energie şi materii. Toate formele de viaţă de pe planeta noastră
au la bază această componentă-cheie.
Anatomie
Botanică
Oameni şi animale
Chimie organică
Chimie fizică
Această secţiune cuprinde activităţi care tratează anatomia organismelor vii şi diferitele
funcţii ale celulelor. Sunt tratate şi activităţi de chimie legate de reacţiile chimice care au loc
în organismele vii.
8. Pământul este un sistem de sisteme care influenţează şi este influenţat de viaţa de pe
planetă.
Procesele care au loc în cadrul acestui sistem influenţează evoluţia planetei noastre şi îi
modelează clima şi suprafaţa. Sistemul solar influenţează, la rândul său, Pământul şi viaţa
de pe planetă.
Botanică
Climă
Ştiinţele Pământului
Ecologie
Mediu
Protecţia mediului
Geografie
Resurse naturale
Obţinerea şi utilizarea materialelor
Radioactivitate
Solide, lichide şi gaze
Materiale şi produse utile
Acest set cuprinde o gamă variată de activităţi. Acestea sunt legate de studiul proceselor
care au loc pe Pământ. Setul cuprinde activităţi care simulează efectul activităţilor umane
asupra mediului, poluarea mediului şi studiul climei (cum ar fi seturile de date provenite de la
sateliţii meteorologici). Tot din acest set fac parte activităţi care studiază suprafaţa şi subsolul
planetei, precum şi materiile obţinute din aceste surse.

3 Portalul Go-Lab
Obiectivul principal al portalului Go-Lab (http://www.golabz.eu) este de a oferi profesorilor şi
elevilor o platformă foarte simplă şi atractivă, care să vină în sprijinul activităţilor de învăţare
prin interogare desfăşurate în cadrul orelor de ştiinţe. În mod concret, portalul îşi propune să
ofere profesorilor interesaţi:
 o galerie de laboratoare online (Figura 2 – [1]) şi spaţii de învăţarea prin interogare
(ILS-uri) (Figura 2 – [2]) (denumite şi „GoLabz’) ”) pentru activitatea de la orele de
ştiinţe;
 acces la un mediu de creaţie şi instrumentele necesare pentru a proiecta propriile
ILS-uri (Figura 2 – [3]) (denumit şi „Graasp”), precum şi la aplicaţiile cu rol de sprijin şi
eşafodare a procesului de învăţare prin interogare al elevilor (Figura 2 – [4]);
 servicii de asistenţă şi acces la o reţea de colegi, comunităţi şi oameni de ştiinţă
(denumită şi „Platformă de mentorat”), care au rolul de a facilita utilizarea mediului de
învăţare Go-Lab şi implementarea activităţilor de învăţare prin interogare la clasă
(Figura 2 – [5]).
Pe de altă parte, portalul Go-Lab îşi propune să ofere elevilor o experienţă de utilizare unică,
axată pe interactivitate, precum şi interfeţe cu utilizatorul şi servicii transparente pentru
efectuarea experimentelor virtuale şi/sau la distanţă.
Secţiunile şi capitolele următoare cuprind ghiduri detaliate ale facilităţilor menţionate mai sus.

[6] [1] [4] [2] [7] [5]
[5] [3]
Figura 2: Portalul Go-Lab
3.1 Laboratoarele online Go-Lab

Una dintre cele mai importante utilizări preconizate pentru mediul Go-Lab este cea de vector
de acces a unui număr mare de laboratoare online graţie arhivei aferente. Laboratoarele pot
fi accesate şi folosite independent de celelalte resurse Go-Lab sau pot fi integrate şi folosite
în cadrul spaţiilor de învăţare prin interogare (ILS) create. Următoarea secţiune prezintă
modalităţile prin care profesorii (adică „dumneavoastră”) puteţi căuta laboratoare Go-Lab, iar

secţiunea 4.4.3.5 descrie modul în care utilizatorii pot încorpora aceste laboratoare în ILS-
urile lor.
3.1.1 Căutarea de laboratoare online
Există trei modalităţi de a căuta un laborator online în arhiva portalului Go-Lab:
1) Căutare după cuvinte-cheie, folosind funcţia de căutare generală (Figura 2 – [6]) a
portalului. Funcţia de căutare va lua în consideraţie orice resurse, inclusiv laboratoare
online, în ale căror titlu, descriere sau etichete figurează cuvintele-cheie.
2) Faceţi clic pe butonul „Laboratoare online” (Figura 2 – [1]) din partea superioară a
paginii de start Go-Lab, iar apoi, după ce se deschide pagina aferentă, (Figura 3),
gestionaţi laboratoarele afişate:
a) sortându-le (Figura 3 – [1]):
 alfabetic;
 în funcţie de gradul de popularitate;
 în funcţie de data publicării;
 în funcţie de data ultimei actualizări.
şi/sau
b) filtrându-le (Figura 3 – [2]) pe baza unuia sau mai multor dintre criteriile
următoare:
 domeniile abordate;
 grupa de vârstă a elevilor cărora li se adresează laboratoarele;
 limbile în care sunt disponibile;
 marile idei de ştiinţă;
 nivelul de dificultate (pentru elevi);
 nivelul de interacţiune (pentru elevi);
 tipul de laborator.
3) Faceţi clic pe butonul „Idei mari” (Figura 2 – [7]) din partea superioară a paginii de
start Go-Lab. Apoi, în pagina care se deschide (Figura 4), faceţi clic pe „marile idei de
ştiinţă” pe care doriţi să le abordaţi în cadrul orelor de ştiinţe. Toate laboratoarele
subscrise acestei idei vor fi afişate într-o pagină nouă (vezi, de exemplu, Figura 5 –
[1]).

[1]
[2]
Figura 3: Laboratoarele online Go-Lab

Figura 4: Marile idei de ştiinţă Go-Lab

[1]
[2]
Figura 5: Laboratoare online şi ILS-uri legate de „marea idee” a conservării energiei

3.1.2 Utilizarea laboratoarelor online

Odată ce aţi ales laboratorul online Go-Lab pe care doriţi să-l folosiţi, faceţi clic pe el şi veţi
obţine toate informaţiile legate de acesta (vezi, de exemplu, Figura 6), inclusiv cerinţele
tehnice (Figura 6 – [1]), plus legături către materiale de sprijin suplimentare, acolo unde este
cazul (Figura 6 – [2]). Legătura „Previzualizare” (Figura 6 – [3]) vă conduce la laboratorul
vizat.
Pe aceeaşi pagină găsiţi spaţii de învăţare prin interogare care folosesc respectivul laborator
(Figura 6 – [4]), precum şi o listă cu laboratoare similare (Figura 6 – [5]). În sfârşit, în partea
de jos a paginii, puteţi citi comentariile altor utilizatori şi/sau puteţi insera propriul comentariu
(Figura 6 – [6]).
Puteţi folosi laboratoarele online Go-Lab la orele dumneavoastră de ştiinţă în două moduri:
 ca aplicaţii de sine stătătoare, în funcţie de nevoile dumneavoastră
 în cadrul mediului Go-Lab, cu precădere al unui spaţiu de învăţare prin interogare şi
cu ajutorul unuia din cele şase scenarii oferite, pentru a promova învăţarea prin
interogare, augmentată de tehnologie la ore.
Cea de-a doua variantă de întrebuinţare face obiectul acestor instrucţiuni, mai ales al
secţiunii 4.4.3.5.

[3]
[7]
[1]
[2]
[5] [4]
[6]
Figura 6: Informaţii despre un laborator online

3.2 Spaţiile de interogare Go-Lab

Spațiile de învățare prin interogare (ILS sau „spaţii de interogare”) din Go-Lab sunt activităţi
bazate pe interogare, structurate cu ajutorul ciclului de interogare Go-Lab, care conţin
laboratoare, resurse de învăţare şi aplicaţii care facilitează şi susţin învăţarea prin interogare.
Resursele de învăţare sunt, de obicei, texte, videoclipuri şi alte materiale folosite pentru a-i
ajuta şi evalua pe elevi. Aplicaţiile, cunoscute şi drept instrumente sau widget-uri, sunt mici
aplicaţii online care servesc la atingerea unor obiective de predare sau învăţare prin
interogare sau la efectuare anumitor sarcini (vezi secţiunea 3.3). De obicei, profesorii
creează un spaţiu de interogare pentru elevii lor. Spaţiile de interogare pot fi puse şi la
dispoziţia altor profesori, care le pot reconfigura şi adapta la nevoile lor.
Următoarea secţiune prezintă modalităţile de căutare a spaţiilor de interogare Go-Lab
existente, precum şi de folosire a ciclului de interogare Go-Lab în aceste spaţii, iar capitolul 4
oferă instrucţiuni tehnice de utilizare, modificare sau creare a acestora.
3.2.1 Căutarea de ILS-uri
Există patru modalităţi de a căuta un ILS în arhiva portalului Go-Lab:
portalului. Funcţia de căutare va afişa resurse, inclusiv ILS-uri, în ale căror titlu,
descriere sau etichete figurează cuvintele-cheie.
2) Faceţi clic pe butonul „Spaţii de interogare” (Figura 2 – [2]) din partea superioară a
paginii de start Go-Lab, iar apoi, după ce se deschide pagina aferentă, (Figura 7),
gestionaţi spaţiile de interogare afişate:
 alfabetic;
şi/sau
b) filtrându-le (Figura 7 – [2]) pe baza unuia sau mai multor dintre criteriile
următoare:
 domeniile abordate;
 grupa de vârstă a elevilor cărora li se adresează ILS-urile;
 limbile în care sunt disponibile;
 marile idei de ştiinţă;
 nivelul de dificultate (pentru elevi).
3) Faceţi clic pe butonul „Idei mari” (Figura 2 – [7]) din partea superioară a paginii de
start Go-Lab. Apoi, în pagina care se deschide (Figura 4), faceţi clic pe „marile idei de
ştiinţă” pe care doriţi să le abordaţi în cadrul orelor de ştiinţe. Toate ILS-urile
subscrise acestei idei vor fi afişate într-o pagină nouă (vezi, de exemplu, Figura 5 –
[2], sub „Laboratoare conexe”).
4) În sfârşit, după cum am mai menţionat, pe pagina fiecărui laborator selectat veţi găsi
toate ILS-urile care îl folosesc (Figura 6 - [4]).

[1]
[2]
Figura 7: Spaţiile de interogare Go-Lab

3.2.2 Utilizarea unui ILS
Odată ce aţi ales ILS-ul pe care doriţi să-l folosiţi, faceţi clic pe el şi veţi obţine toate
informaţiile legate de acesta (vezi, de exemplu, Error! Reference source not found.),
inclusiv scenariul de interogare Go-Lab pe care-l foloseşte (Error! Reference source not
found. – [1]), obiectivele educaţionale (Error! Reference source not found. – [2]), cerinţele

organizaţionale (Error! Reference source not found. – [3]) şi cunoştinţele pe care trebuie
să le deţină elevii (Error! Reference source not found. – [4]). Butonul „Previzualizare”
(Error! Reference source not found. – [5]) vă prezintă ILS-ul aşa cum l-ar vedea elevii.
În partea de jos a paginii, puteţi citi comentariile altor utilizatori şi/sau puteţi insera propriul
comentariu despre respectivul ILS (Error! Reference source not found. – [6]).
Există trei modalităţi în care puteţi folosi un ILS Go-Lab la orele de ştiinţă:
 Alegeţi un ILS existent şi folosiţi-l fără a-l modifica.
 Alegeţi un ILS existent şi adaptaţi-l la nevoile de învăţare ale elevilor şi la structura
clasei dumneavoastră.
 Creaţi propriul ILS.
Toate cele trei modalităţi presupun cunoaşterea (în grad diferit) a mediului de creaţie
„Graasp” şi sunt prezentate în capitolul 4.
De asemenea, ele presupun înţelegerea ciclului de interogare Go-Lab şi a celor cinci faze
ale acestuia. Informaţii de bază despre ciclul de interogare Go-Lab sunt oferite în secţiunea
2.3. Următoarea secţiune (3.2.3) oferă instrucţiuni generale privind modalităţile de utilizarea
a acestuia la ore. În sfârşit, după cum am mai menţionat, pe baza ciclului de interogare, au
fost elaborate şase scenarii didactice de interogare Go-Lab, cu rol de sugestii pedagogice în
diverse contexte de predare. Acestea sunt prezentate în broşura aferentă, „Manualul de
scenarii didactice Go-Lab”.
3.2.3 Utilizarea ciclului de interogare Go-Lab într-un ILS
În ciclul de interogare din Figura 1, dumneavoastră, în calitate de parte implicată în ILS,
puteţi alege să urmaţi unul dintre itinerariile de interogare definite prin săgeţi, în funcţie de
nivelul de complexitate al activităţii pe care doriţi să o concepeţi.
Cele trei variante posibile de itinerarii de interogare sunt indicate, cu ajutorul săgeţilor, în
imagine (Figura 1):
a) Orientare—Întrebare—Explorare—Interpretare date—Concluzie;
b) Orientare—Ipoteză—Experimentare—Interpretare date—Concluzie;
c) Orientare—Întrebare—Ipoteză—Experimentare—Interpretare date—Concluzie.
Faza de „Discuţie” poate fi considerată opţională în ciclul de interogare, pentru că, în cadrul
procesului individual de învăţare, unele rezultate pot fi obţinute fără a apela la discuţii. Cu
toate acestea, calitatea întregului proces de interogare şi a cunoştinţelor obţinute depinde de
discuţiile din timpul fiecărei faze şi/sau de după încheierea tuturor fazelor. În continuare, vă
prezentăm câteva explicaţii şi instrucţiuni pentru fiecare fază a ciclului de interogare.
Orientare
Orientarea se axează pe stimularea interesului şi curiozităţii elevilor faţă de problema de
studiat. Pe parcursul acestei faze, este prezentată tema de studiu şi sunt identificate
principalele variabile. Pentru a prezenta tema, puteţi insera materiale precum videoclipuri,
fotografii sau imagini în textul descrierii, materiale care au rolul de a iniţia discuţia şi pe care
elevii le pot folosi pentru a se familiariza cu problema în cauză.

[5]
[2]
[1]
[3]
[4]
[6]
Figura 8: Informaţii despre un ILS

Conceptualizare
Conceptualizarea este procesul de înţelegere a conceptului sau conceptelor legate de
problema prezentată. Etapa este împărţită în două sub-faze (alternative), „întrebare” şi
„ipoteză”, ale căror rezultate au componente similare.
Îi puteţi încuraja pe elevii dumneavoastră să identifice toate conceptele aferente problemei în
discuţie şi să realizeze toate legăturile între ele. O modalitate în acest sens este realizarea
unei hărţi conceptuale.
Sfat: Nu se vor semnala greşelile făcute de elevi în timpul fazei de conceptualizare. Elevii ar
trebui să descopere greşelile pe cont propriu şi să le corecteze ulterior. O variantă ar fi să le
consemnaţi, urmând ca, ulterior, să le aduceţi la cunoştinţa elevilor.
Sub-faza 1: Întrebare
Întrebarea este procesul de generare a întrebărilor de cercetare pe baza problemei enunţate.
După ce elevii au identificat toate conceptele conexe, le puteţi ghida eforturile de formulare a
întrebărilor pe marginea subiectului.
Sub-faza 2: Ipoteză
Întrebarea este procesul de generare a ipotezelor legate de problema enunţată, pe baza
justificării teoretice.
După ce elevii au identificat toate conceptele conexe, le puteţi ghida eforturile de formulare a
unor ipoteze specifice, pe care, ulterior, le vor analiza.
Investigaţia
Investigaţia este faza în care curiozitatea devine acţiune, pentru a putea răspunde la
întrebarea sau ipoteza de cercetare enunţată. Elevii concep planuri pentru experimente,
analizează modificând valorile variabile, explorează şi interpretează rezultatele. Investigarea
are trei sub-faze: explorarea, experimentarea şi interpretarea datelor. În această fază veţi
prezenta laboratoarele online pe care le vor folosi elevii.
Sub-faza 1: Explorare
Explorarea reprezintă modalitatea sistematică de a manipula datele în scopul de a găsi
indiciile unei relaţii între variabilele implicate. În cadrul fazei de explorare, nu există aşteptări
concrete în privinţa rezultatului manipulării datelor. Etapa urmează, în mod natural, celei de
„Întrebare”.
Îi puteţi încuraja pe elevi să propună modalităţi de a aborda întrebările puse şi de a încerca
să obţină informaţii.
Sub-faza 2: Experimentarea
Experimentarea se axează pe conceperea şi aplicarea unui plan de manipulare a datelor,
plecând de la un rezultat concret preconizat, urmând, bineînţeles, după sub-faza „Ipoteză”.
Îi puteţi încuraja pe elevi să elaboreze un plan de investigaţii şi să-l pună în practică, pentru a
investiga ipotezele formulate. Îi puteţi întreba ce tip de instrumente vor trebui să folosească
şi ce parametri vor trebui să studieze.
Sfat 1: Asiguraţi-vă că elevii înţeleg legătura dintre investigaţie şi ipotezele formulate. Cu alte
cuvinte, asiguraţi-vă că înţeleg ce fac în fiecare etapă.
Sfat 2: Elevii au tendinţa de a modifica variabilele într-un mod haotic. Îndrumaţi-le paşii astfel
încât să efectueze investigaţia cât mai sistematic, modificând doar câte o variabilă o dată şi
consemnând nu numai datele, dar şi procesul în sine.

Sub-faza 3: Interpretarea datelor

Interpretarea datelor contribuie la înţelegerea datelor culese şi la sintetizarea de cunoştinţe
noi.
Îi puteţi îndruma pe elevi propunându-le modalităţi de utilizare a datelor. Le puteţi propune
variante precum realizarea de grafice şi folosirea ecuaţiilor şi formulelor matematice. De
asemenea, îi puteţi sfătui să consulte şi să utilizeze teoriile relevante.
Concluzia
Concluzia este faza în care se formulează concluziile elementare, pe baza datelor culese şi
procesate în timpul investigaţiei. În această fază, elevii revin la întrebările sau ipotezele
iniţiale şi stabilesc dacă acestea au primit răspunsul necesar sau sunt susţinute de
rezultatele investigaţiei. Această fază are ca rezultat crearea de noi perspective teoretice: pe
marginea relaţiei dintre variabile apare o idee mai concretă (în urma întrebării) sau se decide
dacă ipoteza este susţinută de rezultatele studiului (în urma ipotezei).
Elevii pot fi îndrumaţi să-şi formuleze propriile concluzii, urmând să le compare cu ipotezele
iniţiale. Dacă elevii au făcut greşeli în timpul fazelor anterioare, acestea trebuie aduse în
atenţia lor, pentru a fi corectate. În funcţie de activitate, le puteţi solicita elevilor să compare
propriile rezultate cu valorile teoretice sau cele din bibliografie.
Discuţie
Discuţia se traduce prin împărtăşirea rezultatelor şi procesului de interogare. Ea presupune
descrierea, analiza critică, evaluarea şi discutarea întregului proces de interogare sau doar a
unei anumite faze.
În fiecare etapă a ciclului de interogare, puteţi declanşa dezbateri cu ajutorul întrebărilor,
urmând să stimulaţi astfel interesul şi curiozitatea elevilor dumneavoastră.
Sub-faza 1: Comunicare
Comunicarea poate fi înţeles ca procesul prin care elevii îşi prezintă rezultatele şi concluziile
interogării, ascultă opiniile altora şi îşi formează propriile perspective.
Le puteţi recomanda elevilor să redacteze un raport în care să descrie fiecare etapă a
experimentului. Raportul nu trebuie să aibă structura unui eseu. Elevii vor fi încurajaţi să
propună modalităţi creative de a-şi populariza activitatea. De exemplu, pot realiza un
videoclip, o prezentare Prezi sau PowerPoint sau un afiş precum cele prezentate de
cercetători în timpul conferinţelor.
Sub-faza 2: Reflecţie
Reflecţia este definită ca demersul de reflectare la succesul procesului de interogare, dublat
de propunerea unor noi probleme de analizat şi a unor metode de optimizare a procesului de
interogare. Reflecţia este definită şi prin intermediul feedbackului primit de la elevi sau
profesori, în vederea îmbunătăţirii acestei subfaze sau a întregului proces de interogare cu o
ocazie viitoare.
Aveţi posibilitatea de a-i provoca pe elevi la o discuţie, pentru a discuta despre rezultatele
obţinute. Puteţi identifica explicaţiile alternative ale elevilor, punctând aspectele tari şi slabe
ale activităţii lor. Elevii trebuie încurajaţi să propună măsuri corective şi de perfecţionare a
procesului de experimentare iniţial.
3.3 Aplicaţiile Go-Lab

După cum am menţionat anterior, aplicaţiile Go-Lab, cunoscute şi drept instrumente sau
widget-uri, sunt mici aplicaţii online care servesc la atingerea unor obiective de predare sau

învăţare prin interogare sau la efectuare anumitor sarcini. Aplicaţiile, alături de laboratoarele
online, pot fi inserate în ILS-uri. În cadrul spaţiilor de învăţare prin interogare, aplicaţiile se
folosesc conform funcţiilor şi scopurilor proprii, iar în laboratoarele online, au rolul de a
susţine anumite activităţi de învăţare şi de experimentare.
Următoarea secţiune prezintă modalităţile de căutare a aplicaţiilor Go-Lab existente, iar
capitolul 4 oferă instrucţiuni tehnice de inserare şi utilizare în cadrul unui ILS.
3.3.1 Căutarea de aplicaţii
Există două modalităţi de a căuta o aplicaţie în arhiva portalului Go-Lab:
portalului. Funcţia de căutare va afişa resurse, inclusiv aplicaţii, în ale căror titlu,
descriere sau etichete figurează cuvintele-cheie.
2) Faceţi clic pe butonul „Aplicaţii” (Figura 2 – [4]) din partea superioară a paginii de
start Go-Lab, iar apoi, după ce se deschide pagina aferentă, (Figura 9), gestionaţi
spaţiile de interogare afişate:
 alfabetic;
şi/sau
b) filtrându-le (Figura 9 – [2]) după categoria în care sunt clasificate. Categoriile
de aplicaţii din Go-Lab sunt:
 aplicaţii de interogare Go-Lab
 aplicaţii generale
 aplicaţii de colaborare
 aplicaţii de suport matematic
 aplicaţii de analiză a învăţării
 aplicaţii specifice unor domenii.

[1]
[2]
Figura 9: Aplicaţiile Go-Lab

4 Mediul de creaţie Go-Lab (Platforma ILS) – Graasp

Acest capitol cuprinde un ghid detaliat care îi ajută pe profesori (pe „dumneavoastră”) să
folosească mediul de creaţie Go-Lab (Platforma ILS) „Graasp” pentru:
 a folosi un ILS existent fără a-l modifica
 a modifica şi adapta un ILS existent la nevoile de învăţare ale elevilor şi la structura
clasei
 a crea propriul ILS.
4.1 Primii paşi în Graasp

Pentru a putea folosi Graasp, va trebui să vă creaţi un cont. Accesaţi adresa
http://graasp.eu/ şi creaţi-vă un cont. Pentru a finaliza procesul de înscriere, va trebui să
deschideţi mesajul de verificare primit pe adresa dumneavoastră de e-mail. Nu uitaţi să
verificaţi şi secţiunea de mesaje nedorite („Spam”), în cazul în care mesajul de verificare a
ajuns acolo. Odată ce v-aţi creat contul, veţi fi direcţionat către pagina profilului
dumneavoastră Graasp (Figura 10).
[2]
[1]
Figura 10: Un profil Graasp nou

În caseta principală (Figura 10 – [1]) a profilului dumneavoastră, veţi găsi toate spaţiile pe
care le veţi crea, precum şi pe cele în care vă veţi înscrie, copiind un ILS existent în contul
dumneavoastră Graasp (vezi secţiunea 4.2). În partea dreaptă sus a casetei principale, sunt
două butoane. Butonul de profil (pictograma „contur om”) vă permite să vă modificaţi profilul
prin adăugarea unei imagini şi a unei scurte descrieri a propriei persoane. Butonul „+” vă
permite să creaţi un spaţiu nou sau un spaţiu de interogare (ILS) nou.
În caseta adiacentă, (Figura 10 – [2]), sunt disponibile alte două butoane: de editare
(pictograma „roată dinţată”), care vă permite să vă schimbaţi parola şi să vă dezactivaţi
contul, şi de notificare (pictograma „clopoţel”), care vă permite să consultaţi activitatea
recentă a celorlalţi utilizatori ai spaţiilor pe care le-aţi creat sau în care v-aţi înscris.
După ce vă veţi înscrie şi/sau veţi crea câteva spaţii de învăţare prin interogare, acestea vor
fi afişate pe pagina profilului dumneavoastră, după cum puteţi vedea în Figura 11

[2]
[1]
Figura 11: Un profil Graasp
4.2 Utilizarea unui ILS existent

După cum am menţionat în secţiunea 3.2.2, dacă doriţi să previzualizaţi un ILS publicat în
Go-Lab, trebuie doar să apăsaţi butonul „Previzualizare” (Error! Reference source not
found. – [5], Figura 12 – [1]) de pe pagina ILS a portalului Go-Lab.
Dacă însă doriţi să folosiţi ILS-ul la ore, trebuie să primiţi acces la respectivul spaţiu de
interogare în Graasp. Pentru aceasta, apăsaţi pe butonul „Copiere şi utilizare spaţiu de
interogare” (Figura 12 – [2]). O clonă a spaţiului de interogare original va fi creată în contul
dumneavoastră Graasp (de ex., Figura 11 – [1]).
Pentru a-l folosi cu elevii dumneavoastră, vă rugăm să citiţi mai întâi instrucţiunile din
secţiunea 4.4.1. În mod concret, va trebui să folosiţi funcţia de „Distribuire” (secţiunea 4.4.1.5
- Figura 20) din caseta alăturată. Dacă apăsaţi butonul de vizualizare autonomă, (Figura 20 –
[2]), o filă nouă se va deschide în browser-ul care afişează ILS-ul. Puteţi folosi adresa URL
respectivă pentru a prezenta ILS-ul elevilor sau colegilor, fără a fi nevoiţi să-l face public în
arhiva Go-Lab. ILS-ul va funcţiona integral.

[1]
[2]
Figura 12: Utilizarea unui ILS existent
4.3 Modificarea unui ILS existent

Puteţi folosi spaţiul de interogare clonat nemodificat sau îi puteţi aduce orice modificări doriţi.
(De reţinut că spaţiul clonat este amplasat în profilul dumneavoastră. Modificările aduse
asupra acestuia nu vor afecta ILS-ul original). Secţiunea 4.4 de mai jos reprezintă un ghid
detaliat al tuturor funcţiilor disponibile în mediul de creaţie Go-Lab. Cu ajutorul lui, puteţi
modifica un ILS existent sau puteţi crea unul nou.
În cazul în care efectuaţi modificări, iar cele două ILS-uri (originalul şi clona) nu mai sunt
identice, aveţi posibilitatea să publicaţi ILS-ul clonat sub forma unuia nou, pe portalul Go-
Lab, respectând procedura menţionată în secţiunea 4.6.
De reţinut că fiecare spaţiu de interogare este prevăzut cu un meniu (Figura 13 – [3]), prin
urmare îl puteţi copia înainte de a-l modifica. ILS-ul copiat va apărea sub forma unei miniaturi
pe pagina dumneavoastră de profil. Astfel puteţi păstra atât originalul, cât şi orice altă
versiune modificată pe care o creaţi. Acest demers vă permite să folosiţi acelaşi ILS cu clase
diferite, pentru a putea păstra datele elevilor separat (mai multe informaţii în secţiunea 4.5).
4.4 Crearea unui ILS nou

De asemenea, puteţi crea o activitate nouă cu ajutorul lui Graasp, activitate pe care să o
folosiţi cu elevii dumneavoastră. Rezultatul eforturilor depuse de profesor în Graasp va fi
perceput de elevi în Go-Lab. După cum am menţionat anterior, acest rezultat se numeşte
„spaţiu de învăţare prin interogare” (ILS).
Pentru a crea un nou spaţiu de învăţare prin interogare (ILS), apăsaţi pe butonul „+” din colţul
dreapta sus al casetei principale din pagina dumneavoastră de profil (Figura 10 – [1]) şi
selectaţi „Creare ILS” (Figura 13 – [1]). Varianta „Creare spaţiu” (Figura 13 – [2]) vă permite

să creaţi un sub-spaţiu gol într-un ILS, ceea ce reprezintă o fază separată a ILS, destinată
elevilor. Butonul vă permite, de asemenea, să creaţi un spaţiu gol pe pagina dumneavoastră
de profil, în care puteţi crea sau stoca orice conţinut doriţi sau puteţi insera, prin glisare, orice
materiale doriţi.
[2] [1]
[3]
Figura 13: Crearea unui spaţiu sau a unui ILS nou

După ce aţi apăsat butonul „Creare ILS” (Figura 13 – [1]), trebuie să alegeţi scenariul de
interogare Go-Lab doriţi să folosiţi (vezi „Manualul de scenarii didactice Go-Lab”) (Figura 14
– [1]), daţi-i un nume ILS-ului (Figura 14 – [2]) (în acest caz, „ILS-ul meu”) şi apăsaţi pe
„Creare ILS” (Figura 14 – [3]). ILS-ul nou va apărea sub forma unei miniaturi pe pagina
dumneavoastră de profil (Figura 11 – [2]).
[2]
[3]
[1]

Figura 14: Denumirea noului ILS

Aveţi posibilitatea de a crea un „spaţiu de interogare” de pe portalul Go-Lab. Pentru aceasta,
accesaţi http://www.golabz.eu/, selectaţi laboratorul online pe care doriţi să-l selectaţi şi
folosiţi butonul „Creare spaţiu de interogare” (Figura 6 – [7]). În acest caz, sistemul va crea
un spaţiu de interogare gol pe pagina dumneavoastră de profil. Diferenţa este că laboratorul
din care aţi generat ILS-ul va apărea în mod automat şi în spaţiul de „investigare”.
Din acest moment, sunteţi gata să lucraţi la diferitele faze ale ILS-ului. ILS-urile din Go-Lab
folosesc ciclul de interogare Go-Lab discutat în capitolul 3. Următoarele instrucţiuni se referă
la „Scenariul de bază” al unui ILS. Pentru instrucţiuni suplimentare legate de modurile de
pregătire a unei activităţi înainte de a începe să lucraţi în Graasp, vă rugăm să consultaţi fila
„Pregătiri” din secţiunea de „Îndrumătoare Go-
Lab”http://graasp.eu/ils/54c79d1c479265d7425bf50c/?lang=en (disponibilă şi aici
http://www.golabz.eu/spaces/go-lab-tutorial). Pe lângă componenta vizibilă pentru elevi, un
ILS poate cuprinde şi resurse suplimentare, adresate profesorilor (precum grila cu
răspunsuri), note şi sugestii la activităţile off-line.
Fiecare ILS (pe baza „scenariului de bază”) creat în Graasp cuprinde şapte sub-spaţii (Figura
15 – [1]). Primele cinci corespund celor cinci faze ale ciclului de interogare Go-Lab
(orientare, conceptualizare, investigare, concluzie, discuţie). Cele două sub-spaţii
suplimentare se numesc „Despre” şi „Seif”. „Despre” este spaţiul unde puteţi insera informaţii
generale despre activitate, ca, de exemplu, o scurtă descriere sau orice alte resurse conexe.
„Seiful” este spaţiul unde sunt stocate datele provenite de la aplicaţii (vezi şi secţiunea 4.5.2).
„Despre” şi „Seiful” sunt, în mod implicit, invizibile (Figura 15 – [8]) în modul de vizualizare
autonom al ILS, adică sunt „ascunse” (vezi Figura 13 – [3]).
ILS-ul creat de profesor în Graasp cuprinde, pe lângă cele şapte sub-spaţii, o casetă laterală
(Figura 15 – [2]), pe care elevii nu pot pot vedea în modul de vizualizare autonom. Fiecare
ILS, precum şi fiecare sub-spaţiu aparţinând acestuia, este însoţit de o casetă laterală. Pe
lângă alte funcţii, butoanele din caseta laterală permit unui profesor să adauge note, legături
către resurse suplimentare şi activităţi offline, să scrie comentarii despre ILS şi să discute
despre acestea cu alţi utilizatori. În mod concret, sunt cinci butoane: Setări, Membri, Discuţie,
Activitate şi Distribuire (Figura 15 – [3]).
[4]
[3]
[2]
[5]
[8] [8]
[6]
[1]
Figura 15: Zona principală a unui spaţiu de interogare

4.4.1 Funcţiile generale ale unui ILS şi ale subspaţiilor acestuia

4.4.1.1 Setări
Pictograma „roată dinţată” (Figura 16 – [1]) reprezintă funcţia „Setări”. Cu ajutorul acestui
buton, puteţi modifica numele şi aspectul miniaturii spaţiului (Figura 16 – [2]), precum şi
imaginea sa de fundal (Figura 16 – [3]).
[1]
[2]
[3]
Figura 16: Funcţia „Setări”

4.4.1.2 Membri
Pictograma „contur om” (Figura 17 – [1]) reprezintă funcţia „Membri”. Cu ajutorul acestui
buton, vă puteţi transforma ILS-ul sau orice spaţiu într-unul „Privat” sau unul „Public” (Figura
17 – [2]). Dacă un anumit spaţiu este „public”, acesta va fi disponibil sub forma unui spaţiu de
interogare pe portalul Go-Lab. Dacă este „privat”, va putea fi accesat doar de către membrii
săi, prin intermediul mediului de creaţie Graasp. De asemenea, puteţi opta pentru a
„Ascunde” orice spaţiu (ILS sau sub-spaţiu) pe care-l aveţi în profilul dumneavoastră,
folosind meniul aferent acestuia (vezi Figura 13 – [3]). ILS-ul, precum şi sub-spaţiile ascunse
din acesta, vor putea fi accesate doar de către proprietarii sau redactorii săi. Cu toate
acestea, îl va putea deschide şi orice membru care deţine adresa elementului ascuns.
Pentru a adăuga un alt membru în ILS-ul dumneavoastră, inseraţi-i numele de utilizator
Graasp în secţiunea „Adăugare membru” (Figura 17 – [3]). Odată o persoană adăugată, îi
puteţi modifica drepturile de acces („proprietar”, „redactor” sau „vizitator”), dând clic pe
statutul său, afişat sub numele persoanei (Figura 17 – [4]). De asemenea, puteţi elimina
persoana din secţiunea „Membri”.
De remarcat că unul dintre principalele obiective ale proiectului Go-Lab este de a încuraja
profesorii să folosească, refolosească şi distribuie ILS-urile, precum şi să facă schimb de
experienţă şi opinii asupra calităţii şi gradului de uşurinţă în utilizare al acestora.

[1]
[2]
[3]
[5]
[4]
[6]
Figura 17: Funcţia „Membri”

În momentul în care accesaţi pentru prima dată un spaţiu de interogare, veţi observa că, pe
lângă dumneavoastră, mai este prezent un membru, pe nume „AngeLA” (Figura 17 – [5]).
Acesta este un utilizator implicit al sistemului şi vă permite să monitorizaţi performanţele
elevilor. Atât timp cât „AngeLA” este membru al unui ILS, ea va înregistra activitatea oricărui
elev din acest spaţiu. Pentru a avea acces la aceste informaţii, accesaţi aplicaţiile de
monitorizare ale Go-Lab (vezi secţiunea 4.5). Dacă o eliminaţi pe „AngeLA” din ILS,
activitatea elevilor dumneavoastră nu va mai fi monitorizată.
În sfârşit, după orice utilizare a unui ILS cu elevii sau alţi vizitatori, pseudonimele lor vor
apărea în cadrul funcţiei „membri”, la secţiunea „Utilizatori autonomi” (Figura 17 – [6]) (mai
multe detalii, în secţiunea 4.4.1.5).
4.4.1.3 Discuţie
Pictograma „balon de dialog” (Figura 18 – [1]) reprezintă funcţia „Discuţie”. Pentru a scrie un
comentariu, inseraţi-l în secţiunea „Scrieţi un comentariu” (Figura 18 – [2]) şi apăsaţi „Enter”.
Pe lângă discuţiile pe care le purtaţi cu profesorii cu care colaboraţi la un ILS, tot aici puteţi
adăuga note şi sfaturi pentru alţi profesori, precum şi legături către resurse suplimentare,
totul sub forma unor comentarii (vezi, de ex., Figura 18 – [3]). Având în vedere că această
funcţie este disponibilă pentru orice spaţiu, puteţi adăuga note şi resurse pentru fiecare fază
a ciclului de interogare.

[1]
[2]
[3]
Figura 18: Funcţia „Discuţie”

4.4.1.4 Activitate
Pictograma „grafic” (Figura 19 – [1]) reprezintă funcţia „Activitate”. În această secţiune puteţi
vedea activităţile curente ale tuturor membrilor ILS-ului (Figura 19).
[1]
Figura 19: Funcţia „Activitate”

4.4.1.5 Distribuire
Pictograma „Distribuire” (Figura 20 – [1]) reprezintă funcţia omonimă (Figura 20). Această
funcţie vă permite să distribuiţi ILS-ul elevilor şi altor vizitatori.
Dacă apăsaţi butonul de vizualizare autonomă, (Figura 20 – [2]), se va deschide o filă nouă
în browser, care vă va solicita un pseudonim, apoi va afişa ILS-ul. Puteţi folosi această
adresă URL pentru a vă face cunoscut ILS-ul elevilor şi colegilor, fără a fi nevoiţi să-l
publicaţi în arhiva Go-Lab. ILS-ul va funcţiona integral. Puteţi schimba limba laboratoarelor şi
aplicaţiilor folosite în ILS, precum şi metoda de autentificare a persoanelor care doresc să
acceseze spaţiul, folosind setările vizualizării autonome (Figura 20 – [3]).
Dacă însă doriţi să vă publicaţi ILS-ul în arhiva Go-Lab, apăsaţi pe butonul „Publicare spaţiu
de interogare” (Figura 20 – [4]). Veţi fi direcţionat către o pagină separată, în care veţi putea
insera informaţii suplimentare despre ILS-ul dumneavoastră, apoi îl veţi putea publica (pentru
mai multe informaţii, vezi secţiunea 4.6).

[1]
[6]
[2]
[3]
[4]
[7]
[5]
Figura 20: Funcţia „Distribuire”

O altă posibilitate ar fi să „Descărcaţi sub formă de arhivă ZIP” (Figura 20 – [5]), variantă ce
vă permite să stocaţi ILS-ul în format ZIP pe calculatorul dumneavoastră.
În sfârşit, puteţi evalua un spaţiu cu ajutorul unui sistem bazat pe numărul de stele (Figura 20
– [6]) sau îl puteţi distribui pe reţele sociale (Figura 20 – [7]).
4.4.2 Conceperea fazei de interogare
Odată ce aţi creat un ILS nou respectând paşii de mai sus, sunteţi gata să începeţi lucrul la
el. Apăsaţi pe pictograma ILS-ului la care doriţi să lucraţi (în cazul acesta, „ILS-ul meu”)
pentru a vizualiza diversele faze de interogare ale sale.
Secţiunile următoare ilustrează procesul de construire a unui spaţiu pentru o singură fază de
interogare. Pentru realiza un ILS, puteţi repeta aceleaşi etape pentru fiecare fază.
De reţinut că, atunci când vizualizaţi zona centrală a unui ILS (Figura 15), în partea de sus a
paginii există o bară (Figura 15 – [4]) în care sunt afişate titlurile tuturor ILS-urilor
dumneavoastră. ILS-ul la care lucraţi actualmente este în albastru. Pentru a trece de la un
ILS la altul, folosiţi această bară. Pentru a începe, faceţi clic pe spaţiul primei faze de
interogare a ciclului, denumit „Orientare” (Figura 15 – [5]).
După cum puteţi vedea în Figura 21, în partea de sus a paginii sunt două bare în loc de una
(Figura 21 – [1]). Prima bară afişează ILS-urile dumneavoastră, iar a doua, spaţiile care fac
parte din acest ILS. Pentru a comuta între aceste spaţii, folosiţi cea de-a doua bară.
Aveţi posibilitatea să modificaţi numele spaţiului aferent fiecărei faze de interogare, apăsând
pe el, (Figura 21 – [2]), să adăugaţi o scurtă descriere (Figura 21 – [3]) şi/sau să inseraţi
resurse în el (Figura 21 – [4]).
Activitatea se conturează din diversele elemente pe care le adăugaţi. De exemplu, să
spunem că, în această fază, profesorul doreşte să insereze un text introductiv, un videoclip,
încă un text, o imagine şi, la final, o aplicaţie de sprijin. Sunt trei tipuri de elemente (videoclip,

imagine şi aplicaţie) care trebuie adăugate. Textele dintre elemente pot fi adăugate în
casetele descriptive ale fiecărui element, după cum este explicat mai jos (secţiunea 4.4.3 -
Figura 26). În cazul în care este nevoie de text suplimentar, acesta poate fi adăugat sub
forma unui document, după cum este explicat mai jos (secţiunea 4.4.3). În acest caz, textul
suplimentar este considerat ca fiind un element separat. Când lucraţi la o fază, este
recomandat să adăugaţi, mai întâi, toate tipurile de elemente pe care doriţi să le adăugaţi,
apoi să adăugaţi textele relevante între acestea.
Pentru a începe să adăugaţi elemente în faza de „Orientare”, puteţi fie să folosiţi funcţia de
plasare (Figura 21 – [4]), fie să faceţi clic pe butonul „+” (Figura 21 – [5]).
[1]
[2] [5]
[3]
[4]
Figura 21: Spaţiul fazei de „Orientare” a interogării

După ce apăsaţi butonul „+”, vor fi afişate şase opţiuni (Figura 22):
[1] [2] [3] [4] [5]
[6]
Figura 22: Opţiuni pentru butonul „Adăugare”

 „Creare spaţiu” (Figura 22 – [1]) vă permite să creaţi un sub-spaţiu în spaţiul în care
vă aflaţi, indiferent dacă este la nivel de ILS sau de fază.
 „Creare document” (Figura 22 – [2]) vă permite să creaţi un document în care să
includeţi texte, adrese web şi tabele.
 „Adăugare fişier” (Figura 22 – [3]) vă permite să adăugaţi orice tip de resurse, printre
care imagini şi fişiere PDF.
 „Adăugare legătură” (Figura 22 – [4]) vă permite să adăugaţi resurse online.
Adăugând adresa URL a unei resurse prin intermediul acestei opţiuni, resursele vor

apărea integrate în spaţiu. Câteva exemple de resurse ar fi videoclipuri, pagini web

simple sau animaţii.
 „Adăugare aplicaţie” (Figura 22 – [5]) vă permite să adăugaţi o aplicaţie de sprijin în
ILS-ul dumneavoastră, fie din arhiva Go-Lab, fie dintr-o sursă externă. Dacă doriţi să
adăugaţi aplicaţii externe în ILS, reţineţi că URL-ul acestor aplicaţii trebuie să aibă
extensie „.xml”.
 În sfârşit, „Adăugare laborator” (Figura 22 – [6]) vă permite să adăugaţi un laborator
online din arhiva Go-Lab.
4.4.3 Adăugarea de conţinut unei faze de interogare
În etapa de construire a unei faze, cele cinci tipuri de elemente pe care le veţi folosi sunt
documentele, fişierele, legăturile, aplicaţiile şi laboratoarele. Toate aceste tipuri de materiale
funcţionează, mai mult sau mai puţin, la fel.
4.4.3.1 Documente
Butonul „Creare document” (Figura 22 – [2]) vă permite să adăugaţi texte în orice loc al
spaţiului dumneavoastră. Această opţiune este foarte utilă atunci când doriţi să adăugaţi text
suplimentar sau tabele între laboratoare, aplicaţii sau alte resurse. După ce faceţi clic pe ea,
Graasp vă va solicita să denumiţi documentul (Figura 23 – [1]) şi să selectaţi între „Text
îmbogăţit” şi „Text simplu” (Figura 23 – [2]). Varianta „Text îmbogăţit” vă va pune la dispoziţie
un editor de text. Varianta „Text simplu” vă va permite să creaţi orice tip de documente, ca,
de exemplu, documente .txt, .html sau .xml. După ce aţi făcut selecţia, apăsaţi „Creare
document”.
[1]
[2]
Figura 23: Opţiunea „Creare document”

Documentul va apărea în spaţiul dumneavoastră (Figura 24 – [1]). Pentru a-l putea modifica,
va trebui să comutaţi în mod de vizualizare extins (Figura 24 – [2], Figura 25) (vezi secţiunea
4.4.4.2).

[2]
[1] [3]
Figura 24: Document adăugat într-un spaţiu

În mod de vizualizare extins, apăsaţi pe „Editare” dacă doriţi să folosiţi editorul (Figura 25 –
[1]). Acum, puteţi insera textul dorit, apelând la toate funcţiile care apar în bara de
instrumente (Figura 25 – [2]).
[3] [1]
[2]
Figura 25: Opţiuni editare text

După ce aţi terminat de editat textul, apăsaţi pe „Vizualizare” (Figura 25 – [3]) pentru a o
salva. Pentru a modifica textul, apăsaţi din nou pe „Editare”. De reţinut că, pentru a salva
textul, va trebui să apăsaţi pe „Vizualizare”. Casetele care conţin descrierea tuturor
elementelor salvează textul automat, prin urmare nu necesită intervenţia dumneavoastră. La
fel ca în cazul celorlalte resurse, puteţi deplasa şi rearanja casetele de text în spaţiul de
interogare sau în cel al fazei respective.
După cum probabil aţi observat, fiecare element este însoţit de o casetă de descriere (Figura
26). Pe lângă butonul „Creare document”, puteţi adăuga texte între elemente cu ajutorul
acestor casete descriptive. În cadrul acestora, puteţi insera legături şi modifica stilul textului
dumneavoastră cu ajutorul funcţiilor de bază apelabile prin intermediul combinaţiilor de taste.
Figura 26: Caseta de descriere a unui element

4.4.3.2 Fişiere
Dacă doriţi să inseraţi un fişier de pe calculatorul dumneavoastră în ILS, apăsaţi butonul
„Adăugare fişiere” (Figura 22 – [3]). Acest fişier poate fi orice resursă, ca, de exemplu,
imagini, fişiere PDF sau animaţii. După ce faceţi clic pe „Adăugare fişier”, Graasp va
deschide o casetă de dialog prin intermediul căreia puteţi selecta fişierul pe care doriţi să-l
încărcaţi. Odată fişierul selectat, acesta va fi afişat în spaţiu (Figura 24 – [3]).
De asemenea, puteţi insera elemente din calculatorul dumneavoastră, glisându-le din
directorul lor original şi plasându-le în secţiunea cu elemente (Figura 21 – [4]). Funcţia de
glisare şi plasare poate fi foarte utilă atunci când doriţi să inseraţi mai multe elemente, dat
fiind că le puteţi insera grupat.
În cazul în care decideţi să adăugaţi un fişier care nu poate fi afişat în modul de vizualizare
autonom al ILS, fişierul va apărea sub forma unui fişier ce poate fi descărcat de elevi (Figura
27). Printre aceste fişiere se numără, spre exemplu, documentele MS Office sau Open
Office, care nu pot fi afişate online. Dacă aceste fişiere sunt disponibile online, ele pot fi
inserate sub forma unor legături, după cum vom explica în secţiunea următoare (secţiunea
4.4.3.3).
Figura 27: Mesaj de notificare pentru fişierele descărcabile

4.4.3.3 Legături
Dacă doriţi să adăugaţi o resursă online, puteţi folosi opţiunea „Adăugare legătură” (Figura
22 – [4]). De exemplu, să spunem că doriţi să inseraţi un videoclip YouTube. Copiaţi adresa
URL a videoclipului şi lipiţi-o în caseta „Legătură URL” (Figura 28 – [1]). Apoi apăsaţi butonul
„Adăugare legătură” (Figura 28 – [2]), iar videoclipul va apărea, sub forma unei miniaturi, în
cadrul spaţiului de interogare corespunzător, fiind integrat în faza corespunzătoare.
[1]
[2]
Figura 28: Adăugare resurse online

Până acum, am adăugat text, o imagine, un fişier Excel şi un videoclip în spaţiul nostru.
Acum, dacă apăsăm pe butonul „Distribuire”, pentru a vizualiza modul autonom, (Figura 20 –
[2]) al casetei laterale a ILS-ului, aceasta va arăta ca în Figura 29. Reţineţi că descrierea
videoclipului (apare deasupra acestuia) a fost inserată automat de pe YouTube. Puteţi opta
pentru a şterge, modifica sau păstra descrierea în forma în care este.

Figura 29: Vizualizarea autonomă al unui ILS în fază de construcţie

4.4.3.4 Aplicaţii de sprijin
Să spunem că aţi dori să inseraţi o aplicaţie de sprijin sub videoclip, spre exemplu, un
instrument de realizare a hărţilor conceptuale. După cum am precizat anterior, aplicaţiile de
sprijin, sau, pe scurt, aplicaţii, sunt mici aplicaţii online care servesc la atingerea unor
obiective de predare sau învăţare prin interogare sau la efectuare anumitor sarcini în
laboratoarele online (vezi secţiunea 3.3). Apăsaţi din nou pe butonul „+” (Figura 21 – [5]), iar

de această dată selectaţi varianta „Adăugare aplicaţie” (Figura 22 – [5]). Apoi apăsaţi pe
meniul derulant „Selectare aplicaţie” (Figura 30 – [1]). Va apărea o listă cu toate aplicaţiile
disponibile în Go-Lab (Figura 30 – [2]).
[1]
[2]
Figura 30: Opţiunea „Adăugare aplicaţie auxiliară”

Selectaţi aplicaţia pe care o doriţi. Aplicaţia selectată va apărea lângă videoclipul inserat
anterior (Figura 31). Dacă apăsaţi pe el, puteţi accesa previzualizarea acesteia şi îi puteţi
particulariza configuraţia, în cazul în care aceasta este disponibilă şi adecvată. Orice
modificare a configuraţiei se va reflecta în copiile pe care le faceţi după acest ILS (Figura
32).
Figura 31: Aplicaţie de sprijin adăugată fazei de orientare a interogării

Figura 32: Previzualizarea şi configurarea aplicaţiei Go-Lab

4.4.3.5 Laborator online
În sfârşit, să spunem că, după harta conceptuală, doriţi să adăugaţi un laborator online.
Apăsaţi din nou pe butonul „+”, iar de data aceasta selectaţi varianta „Adăugare laborator”
(Figura 22 – [6]). Faceţi clic pe ea şi alegeţi laboratorul pe care-l doriţi din lista (Figura 33)
care apare (cuprinzând toate laboratoarele Go-Lab).
Laboratorul inserat va apărea acum lângă miniatura elementului inserat anterior.
Figura 33: Opţiunea „Adăugare laborator online”

Acum, avem şase elemente (text, o imagine, un fişier descărcabil, un videoclip, o aplicaţie şi
un laborator). În modul de vizualizare autonom, aceste elemente vor apărea unul sub
celălalt, ca mai înainte (vezi, de ex., Figura 29).
4.4.4 Vizualizarea elementelor într-o fază de interogare
În Graasp, există trei modalităţi de a vizualiza elementele unei faze. Pentru a comuta între
celei trei variante, folosiţi micile butoane amplasate direct sub introducerea descriptivă a
fazei (Figura 34
Figura 34: Opţiuni de vizualizare

4.4.4.1 Aspect miniatură
Prima variantă este modul miniatură (Figura 35 – [1]). În acest mod, toate elementele sunt
afişate sub forma unor miniaturi dispuse una lângă alta. Puteţi deschide, muta în altă fază,
asocia cu altă fază, descărca, insera/elimina din favorite sau şterge orice element făcând clic
în colţul dreapta sus al miniaturii sale (Figura 35 – [2]).
De asemenea, puteţi rearanja elementele plasându-le în locuri noi.
[1]
[2]
Figura 35: Aspect miniatură

4.4.4.2 Aspect extins
Aspectul extins vă permite să vedeţi toate elementele deschise unele sub celelalte (Figura
36). Acest aspect este ideal când lucraţi la elementele diferite ale ILS-ului, cu precădere
când inseraţi text.
După cum se poate vedea în Figura 36, fiecare element prezintă: o bară albastră (Figura 36
– [1]), în partea de sus (care nu apare în modul de vizualizare autonom), pe care apare
numele elementului, o casetă descriptivă (Figura 36 – [2]) şi elementul în sine (Figura 36 –
[3]).

[1]
[2]
[3]
Figura 36: Aspect extins

La fel ca în cazul unei faze, puteţi redenumi elementul apăsând pe denumirea sa.
Dacă apăsaţi pe pictograma „roată dinţată” din dreapta, puteţi alege dimensiunile elementului
(Figura 37).
Figura 37: Opţiuni de modificare a numelui şi dimensiunii unui element

4.4.4.3 Aspect listă
Aspectul listă vă permite să afişaţi toate elementele sub forma unei liste. Acest mod de
expunere vă permite să vedeţi şi drepturile de acces (public sau privat) aferente elementelor
dumneavoastră (Figura 38).

Figura 38: Aspect listă

4.4.5 Adăugarea de resurse şi note pentru profesor
După cum precizam anterior, puteţi adăuga note şi resurse pentru profesori folosind
secţiunea de comentarii a casetei laterale şi spaţiul „Despre” (vezi şi secţiunea 4.4.5.1).
Adăugând note pentru profesori, precum şi materiale de sprijin, veţi facilita utilizarea
activităţii dumneavoastră de către ceilalţi profesori.
4.4.5.1 Adăugarea de resurse
Puteţi adăuga resurse în orice fază a unui ILS. Cu toate acestea, sunt cazuri în care
profesorul nu doreşte să insereze un document întreg (cum ar fi, de exemplu, un PDF lung)
într-o anumită fază, preferând ca acesta să fie prezent sub forma unui link care se deschide
într-o filă separată. În plus, profesorul şi-ar putea dori să adauge resurse accesibile doar
profesorilor (de exemplu, grila cu răspunsuri). În ambele cazuri, respectivele resurse pot fi
inserate în spaţiul „Despre” al unui ILS (Figura 15 – [6]). De reţinut că spaţiul „Despre” este
ascuns în mod implicit, astfel încât să nu fie vizibil elevilor în modul de vizualizare autonom.
Acesta poate fi accesat doar prin intermediul mediului de creaţie Graasp, de către utilizatorii
care sunt membri ILS-ului. În plus, după cum s-a menţionat în secţiunea 4.4.1.2, orice spaţiu
sau sub-spaţiu creat poate fi „ascuns”, fapt ce îi restricţionează vizibilitatea la proprietarii şi
redactorii acelui spaţiu/sub-spaţiu.
Pentru a adăuga resurse, accesaţi spaţiul „Despre” al ILS-ului şi folosiţi funcţia „Adăugare
fişier”. De asemenea, puteţi folosi funcţia de glisare şi plasare, conform descrierii de mai sus.
Să presupunem că doriţi să adăugaţi un fişier cu „Teoria aferentă”, destinat elevilor, şi o grilă
cu răspunsuri, destinată exclusiv profesorilor (Figura 39).

Figura 39: Resurse adăugate în spaţiul „Despre”

Odată ce fişierele se află în spaţiul „Despre”, puteţi genera o adresă URL pentru fiecare
dintre aceste fişiere, astfel încât să le puteţi insera în orice punct al ILS. Pentru aceasta,
vizualizaţi elementele cu aspectul miniatură şi apăsaţi pe resursa pentru care doriţi să
generaţi adresa URL. Sistemul va deschide o fereastră de previzualizare a resursei (Figura
40). Apăsaţi pe butonul „Brut” din colţul dreapta sus.
Figura 40: Previzualizarea unei resurse în Graasp

Resursa va fi afişată într-o filă nouă. Legătura afişată în câmpul de adrese al browser-ului
este adresa resursei. De reţinut că legăturile generate de Graasp se termină în „/raw” (Figura
41). Pentru a insera această adresă URL oriunde în ILS, copiaţi legătura menţionată mai
sus, apoi accesaţi faza în care doriţi să o inseraţi, selectaţi textul vizat şi folosiţi funcţia de
inserare URL (Ctrl+K în cazul casetelor cu descrieri sau butonul „Inserare link” în cazul
editorului de text).
Dacă doriţi ca resursa să fie disponibilă doar profesorilor, nu trebuie să faceţi nimic în plus.
Atât timp cât documentul se află în spaţiul „Despre”, toţi profesorii care sunt membri ai ILS-
ului vor avea acces la el.

Figura 41: Resursa brută afişată

4.4.5.2 Adăugarea de note
Notele adresate profesorilor sunt o componentă esenţială a unui ILS, mai ales în cazul în
care preconizăm să-l folosească mulţi profesori. Acestea se concretizează sub formă de
sugestii pentru activităţile offline, sfaturi şi trucuri, precum şi comentarii bazate pe experienţa
anterioară a profesorilor cu acest ILS. Puteţi adăuga note în orice fază a ILS-ului, folosind
opţiunea „Discuţie” a casetei laterale. Este suficient să inseraţi nota şi să apăsaţi „Enter”
(Figura 42 – [1]).
[1]
[2]
Figura 42: Adăugare note pentru profesori

De reţinut că, dacă adăugaţi adrese URL în această secţiune, sistemul va genera automat
legăturile acestora. La fel de bine puteţi să copiaţi legătura resursei din secţiunea „Despre”,
conform descrierii de mai sus, şi să o inseraţi în secţiunea de comentarii, unde va putea fi
accesată de ceilalţi profesori. (Reţineţi că această secţiune nu este vizibilă elevilor.) (Figura
42 – [2]).
O altă metodă ar fi să apelaţi la funcţia „Creare document” (Figura 22 – [2]), pentru a vă
redacta notele, apoi să ascundeţi documentul, astfel încât să nu fie afişat în modul autonom,
însă să poată fi accesat de profesorii/redactorii ILS-ului.
În consecinţă, profesorii nu vor avea acces la toate resursele suplimentare doar prin
intermediul secţiunii „Despre”, ci le vor găsi şi lângă faza de interogare în care trebuie să le
folosească.

4.5 Monitorizarea rezultatelor elevilor

4.5.1 Utilizarea aplicaţiilor de monitorizare
După cum s-a menţionat în secţiunea 4.4.1.2, fiecare ILS are un membru implicit denumit
„AngeLA”. Atât timp cât „AngeLA” este membru al unui ILS, sistemul va monitoriza activitatea
elevilor. Pentru a accesa datele de monitorizare, adăugaţi în ILS-ul dumneavoastră
respectivele aplicaţii de sprijin din arhiva Go-Lab. Aceste aplicaţii de sprijin pot fi inserate
într-un spaţiu „ascuns” al ILS-ului, astfel încât să fie accesate doar de membrii acestuia (cu
excepţia cazului în care, dintr-un motiv anume, doriţi ca aplicaţiile de monitorizare să fie
accesate şi de către elevi). Având în vedere că spaţiul „Despre” este „ascuns” în mod
implicit, puteţi insera aceste aplicaţii aici. O alternativă ar fi să creaţi un spaţiu nou, „Ascuns”,
apoi să inseraţi aplicaţiile acolo, astfel încât să le aveţi separat de alte elemente. Pentru
aceasta, reveniţi la zona principală a ILS-ului dumneavoastră, apăsaţi butonul „+” şi selectaţi
opţiunea „Creare spaţiu” (Figura 13 – [2]).
Inseraţi denumirea aleasă pentru acest spaţiu (în acest caz, „Monitorizare”), apăsaţi pe
butonul verde „Creare spaţiu”, iar noul spaţiu va apărea lângă „Seif” (Figura 43).
Figura 43: Sub-spaţiu nou adăugat într-un ILS

Accesaţi spaţiul „Monitorizare” (care poate fi configurat drept „Ascuns” din meniul din dreapta
sus, cu excepţia cazului în care doriţi ca elevii să aibă acces la acesta în modul de
vizualizare autonom).
Este momentul să adăugăm aplicaţiile de monitorizare. Respectând indicaţiile procedurii
descrise în secţiunea 4.4.3.4, adăugaţi următoarele aplicaţii (oricare dintre ele sau toate la
un loc) din arhiva Go-Lab:
- statistici acţiuni
- vizualizare utilizatori online
- timp lucru elevi

Aplicaţia „Statistici acţiuni” afişează numărul de acţiuni per aplicaţie efectuate de utilizatorii
unui ILS sub forma unei diagrame cu coloane variate (Figura 44). Utilizatorii pot configura
vizualizarea, selectând aplicaţiile şi modificând reprezentarea vizuală.
Aplicaţia „Vizualizare utilizatori online” afişează utilizatorii activi în fiecare fază a unui spaţiu
de interogare (Figura 45). Utilizatorii sunt afişaţi cu ajutorul imaginii de profil sau a primei
litere a numelui. Vizualizarea este actualizată în timp real.
Figura 44: Aplicaţia de sprijin „Statistici acţiuni”

Figura 45: Aplicaţia de sprijin „Vizualizare utilizatori online”

În sfârşit, aplicaţia „Timp lucru elevi” afişează un tabel cu timpul petrecut de fiecare elev în
fiecare fază a unui spaţiu de interogare (Figura 46). Timpul petrecut este actualizat în timp
real, pentru fiecare utilizator şi fiecare fază.
Figura 46: Aplicaţia de sprijin „Timp lucru elevi”

4.5.2 Utilizarea sub-spaţiului „Seif”
O altă modalitate de a vă monitoriza elevii este prin intermediul spaţiului „Seif” (Figura 15 –
[7]), care reprezintă seiful ILS-ului dumneavoastră. Toate datele inserate de elevii
dumneavoastră în oricare dintre aplicaţiile de sprijin (indiferent de fază) ale ILS-ului sunt
stocate automat în „Seif”. Astfel, profesorii pot avea, ulterior, acces la toate materialele
create de elevi (Figura 47).

Figura 47: „Seiful”, după rularea unui ILS

4.5.3 Monitorizarea activităţii individuale a elevilor
În sfârşit, puteţi monitoriza rezultatele individuale ale elevilor (dacă le cunoaşteţi
pseudonimele pe care le-au folosit la accesarea unui ILS anume) folosind funcţia
„Membri” din caseta laterală a Graasp şi accesându-le pseudonimele din secţiunea
„Utilizatori autonomi” (Figura 17 – [6]). În momentul în care apăsaţi pe pseudonimul
unui elev, se va deschide o nouă filă în browser, care va afişa ILS-ul la care a lucrat
elevul, contribuţiile sale la aplicaţii şi răspunsurile date la întrebările ILS-ului.
4.6 Publicarea ILS-ului

Pentru a vă publica ILS-ul, apăsaţi pe butonul „Publicare spaţiu de interogare” din secţiunea
„Distribuire” din caseta laterală a zonei principale a ILS-ului (Figura 48 şi Figura 20 – [4]).

Figura 48: Opţiunea de publicare a ILS

Sistemul vă va redirecţiona către o pagină nouă (este posibil să vi se solicite din nou să vă
autentificaţi), denumită „Creare spaţiu de interogare” (Figura 49), în care puteţi insera câteva
informaţii de bază despre ILS, pentru a-l publica mai apoi pe portalul Go-Lab.
Veţi observa că multe câmpuri sunt completate deja. Informaţiile din acestea sunt preluate
din laboratorul folosit în ILS-ul dumneavoastră. Dacă doriţi, puteţi modifica informaţiile din
aceste câmpuri. După ce aţi completat toate informaţiile necesare în cele patru file ale paginii
„Creare spaţiu de interogare” (Figura 49 – [1]), apăsaţi pe butonul „Salvare” din partea
inferioară a paginii (Figura 49 – [2]). Odată finalizată această acţiune, ILS-ul va figura în
portalul Go-Lab şi va fi disponibil tuturor utilizatorilor arhivei Go-Lab.

[1]
[2]
Figura 49: Formularul de publicare a ILS

5 Asistenţă online pentru profesori

Una dintre dimensiunile importante ale portalului Go-Lab („GoLabz”) este dată de
serviciile de asistenţă şi acces la o reţea de colegi, comunităţi şi oameni de ştiinţă pe
care le oferă profesorilor, cu rolul de a facilita utilizarea mediului de învăţare Go-Lab
şi implementarea activităţilor de învăţare prin interogare la clasă
(http://www.golabz.eu/support).).
Dacă veţi apăsa butonul „Asistenţă” de pe pagina de start a „GoLabz” (Figura 2 –
[5]), se va deschide o nouă filă în browser-ul dumneavoastră (Figura 50), în care vor
figura legături către următoarele resurse şi servicii de asistenţă pentru profesori,
utilizatorii mediului de învăţare Go-Lab:
Figura 50: Asistenţă Go-Lab online pentru profesori

 Îndrumătoare video
 Îndrumător „Sfaturi şi trucuri”
 Întrebări şi răspunsuri
 Forumul comunităţii
 Curs online

 Platformă de mentorat
Următoarele secţiuni descriu conţinutul fiecărui punct.
5.1 Îndrumătoare video

Legătura „Îndrumătoare video” vă va conduce spre o filă nouă (Figura 51) din browser-ul
dumneavoastră, în care veţi putea găsi următoarele videoclipuri cu instrucţiuni:
Figura 51: Îndrumătoare video Go-Lab

 Adăugarea de resurse într-un ILS
 Instrument realizare hărţi conceptuale
 Instrument concluzie
 Configurarea instrumentelor
 Crearea unui spaţiu de interogare din Golabz
 Crearea unui spaţiu de interogare în Graasp
 Aplicaţie vizualizare date
 Instrument proiectare experimente
 Aplicaţi generare ipoteze
 Introducere în Golabz
 Analiza învăţării şi protecţia datelor personale
 Administrarea ILS-ului în Graasp
 Deplasare şi copiere
 Publicarea spaţiului de interogare în Golabz
 Aplicaţie generare întrebări
 Redactare text simplu

5.2 Îndrumător „Sfaturi şi trucuri”

Legătura Îndrumător „Sfaturi şi trucuri” deschide o filă nouă în browser, în care veţi găsi
sfaturi succinte legate de anumite aspecte la care aţi putea necesita ajutor (Figura 52), cum
ar fi:
Figura 52: Sfaturi şi trucuri Go-Lab

 Cum vă puteţi multiplica ILS-ul
 Redimensionarea imaginilor în Graasp
 Fila de informaţii în ILS
 Locul şi ordinea informaţiilor şi a laboratorului
 Cunoştinţele anterioare ale elevilor
 Denumirea fazelor de interogare
 Instrumente specifice unui domeniu
 Explicarea instrumentelor Go-Lab
 Instrumentele Go-Lab au o funcţie de ajutor
 Interogarea este mai mult decât un set de etape prestabilite
 Puteţi modifica fazele ciclului de interogare
 Lungimea unei faze de interogare
 Tranziţia între fazele de interogare
 Explicarea unei faze de interogare
 Utilizarea mass-media în ILS
 Numărul şi durata videoclipurilor
 Faza de concluzie

 Utilizarea întrebărilor
 Când introduceţi aplicaţiile de generare întrebări/ipoteze, reveniţi la acestea într-o
fază ulterioară
 Folosiţi imagini de fundal diferite pentru fiecare fază
 Alegeţi limba ILS-ului
 Nu subestimaţi timpul necesar pentru finalizarea unui ILS
 Nu toţi elevii au nevoie de acelaşi grad de îndrumare
 Puteţi coopera cu colegii la proiectarea unui ILS
Dacă faceţi clic pe oricare dintre aceste subiecte (legături), explicaţia va apărea imediat sub
ele, sub formă de text, imagini şi/sau legături. În Figura 52
5.3 Întrebări şi răspunsuri

Legătura „Întrebări şi răspunsuri” deschide o nouă filă în browser-ul dumneavoastră şi vă
direcţionează către o pagină unde regăsiţi o listă cu întrebări frecvente (Figura 53). Făcând
clic pe oricare dintre acestea, va fi afişat un scurt text, care conţine răspunsul. De exemplu,
Figura 53 afişează răspunsul la întrebarea „Ce este învăţarea prin interogare?”. Întrebările
care se regăsesc pe pagina web sunt grupate în trei categorii, în funcţie de specificul lor:
 întrebări generale despre proiectul Go-Lab;
 întrebări despre spaţiile de învăţare prin interogare şi laboratoarele online;
 întrebări tehnice.
Figura 53: Întrebări şi răspunsuri Go-Lab

Iată câteva exemple de întrebări aferente acestor categorii:
Proiectul Go-Lab (întrebări generale)

 Ce înseamnă Go-Lab?
 Ce este un laborator online?
 Ce este învăţarea prin interogare?
 Ce este un eşafodaj al învăţării?
 Care este principalul impact al Go-Lab?
 Ce avantaje oferă Go-Lab?
 Ce tipuri de asistenţă sau formări adresate profesorilor se oferă?
 Care este primul pas pentru a te înscrie în Go-Lab? De unde să încep?
 Unde pot să cer ajutor sau informaţii?
 Ţara mea nu figurează în Go-Lab. Pot să particip?
 Nu sunt profesor de ştiinţe, însă aş dori să folosesc instrumentele de creaţie şi o
parte din aplicaţiile Go-Lab. Se poate?
 Ce se va întâmpla cu golabz.eu, laboratoarele, aplicaţiile şi ILS-urile după terminarea
proiectului?
 Mă pregătesc să devin profesor. Pot participa la Go-Lab?
 Directorul şcolii s-a arătat îngrijorat în legătură cu unele aspecte precum protecţia
identităţii elevilor, protecţia datelor personale etc. Ce răspuns să-i dau? Există o
declaraţia oficială pe marginea acestor subiecte?
Spaţii de învăţare prin interogare şi laboratoare online
 Ce înseamnă ILS?
 Cum public un ILS?
 Lucrez la un ILS, dar am făcut o greşeală. Există o versiune anterioară a acestuia?
 Cum pun la dispoziţia colegilor un ILS?
 Am un laborator online care nu figurează pe golabz.eu. Pot să-l folosesc în ILS-ul
meu?
 Cum recomand un laborator online nou pentru a fi inclus în golabz.eu?
 Fazele de interogare propuse sunt singurul model de interogare pe care trebuie să-l
folosesc în ILS-ul meu?
 Pot să-mi tipăresc integral ILS-ul, ca să pot lucra pe el pe hârtie?
 Dacă modific un ILS copiat, am permisiunea de a-l publica figurând ca autor?
 Care este diferenţa dintre proprietarul şi redactorului unui ILS?
 Nu am găsit răspunsul la întrebarea mea. Pe cine ar trebui să contactez? Cum ar
trebui să procedez?
Întrebări tehnice
 Sunt profesor şi doresc să proiectez un laborator la distanţă. De unde să încep?
Unde găsesc specificaţii, instrucţiuni sau asistenţă tehnică?
 Care este numărul maxim de elevi care pot folosi ILS-ul meu simultan?
 Care sunt browser-ele şi sistemele de operare compatibile sau recomandate?
 Tabletele şi telefoanele inteligente sunt compatibile cu Go-Lab?
 În ILS-ul meu apare o legătură externă. Cum să procedez ca să se deschidă într-o
fereastră de browser nouă (sau să se deschidă în ILS)?
 Care este diferenţa dintre proprietarul şi redactorului unui ILS?
 Nu am găsit răspunsul la întrebarea mea. Pe cine ar trebui să contactez? Cum ar
trebui să procedez?

5.4 Forumul comunităţii

Legătura „Forumul comunităţii” deschide o filă de browser nouă, în care sunt afişate
forumurile de discuţii existente. Figura 54 ilustrează un forum de „Discuţii generale” şi unul
de „Discuţii tehnice”. În momentul în care faceţi clic pe oricare dintre acestea, veţi fi
direcţionaţi către o pagină nouă care cuprinde o listă cu temele de discuţie din respectivul
forum şi numărul de contribuţii aferent fiecăreia. Puteţi citi oricare dintre aceste contribuţii
sau puteţi apela la funcţia de căutare din dreapta pentru a căuta o temă anume. Cu toate
acestea, pentru a publica informaţii noi pe un forum, fie sub forma unui comentariu la un
mesaj existent, fie a unei noi teme de discuţie, trebuie să vă autentificaţi mai întâi pe
„Platforma de mentorat”, după cum veţi vedea în secţiunea 5.6.
Figura 54: Forumul comunităţii Go-Lab
5.5 Curs online

Legătura „Curs online” se deschide într-o fereastră nouă, care conţine cursul online deschis,
masiv Go-Lab (MOOC) destinat profesorilor. Cursul (aflat actualmente în curs de realizare)
va prezenta tehnicile de predare bazate pe interogare şi va explica modul în care pot fi
acestea integrate în activităţile didactice obişnuite. Cele cinci module orientate pe scenarii
vor oferi instrucţiuni detaliate de utilizare a laboratoarelor online, de realizare a unor spaţii de
învăţare prin interogare, care să vină în sprijinul planurilor dumneavoastră de lecţii şi de
utilizare a acestor spaţii alături de elevii dumneavoastră, totul pe parcursul a cinci săptămâni.
5.6 Platforma de mentorat

În sfârşit, legătura „Platforma de mentorat” vă conduce spre o platformă nouă
(http://tutoring.golabz.eu) (Figura 55), prin intermediul căreia puteţi lua legătura cu un număr
de experţi Go-Lab, care oferă asistentă utilizatorilor şi profesorilor Go-Lab prin intermediul
unor seminarii online pe teme de interes.
Puteţi căuta un expert/mentor anume sau îi puteţi sorta:
 în funcţie de calificativul primit de la alţi utilizatori;
 alfabetic;
 în funcţie de cât de recent şi-au actualizat profilul.

În momentul în care căutaţi, pe această pagină, o temă despre care aţi dori să discutaţi sau
să vă informaţi, se va genera o listă cu numele mentorilor care au declarat în descrierea din
profilul lor că deţin cunoştinţe despre respectiva temă.
În partea dreaptă a paginii apare o listă cu seminariile online recent înregistrate. În momentul
în care apăsaţi pe ele, sunteţi transferat către Google+, unde puteţi urmări seminariile
înregistrate. Dacă însă doriţi să aflaţi ce oferă fiecare mentor, să solicitaţi un seminar, să
lăsaţi un comentariu şi/sau să vă înscrieţi în vederea participării la un seminar viitor, aveţi
nevoie de un cont pe platforma de mentorat, pe care trebuie să-l accesaţi. Pentru a vă
deschide un cont, apăsaţi pe butonul „Autentificare/Înscriere” din colţul dreapta sus al paginii,
apoi completaţi cu informaţiile relevante (Figura 56).
Figura 55: Platforma de mentorat Go-Lab
Figura 56: Crearea unui cont pe platforma de mentorat Go-Lab

Forumul comunităţii Go-Lab descris în secţiunea 5.4 poate fi accesat şi prin intermediul
platformei de mentorat Go-Lab, apăsând pe butonul în „Forum” din colţul dreapta sus al
paginilor sale.

6 Glosar
GoLabz: arhiva Go-Lab. Cuprinde un grupaj de laboratoare online, o galerie de ILS-uri care
folosesc laboratoarele online şi o colecţie de aplicaţii ce pot folosi în ILS-urile Go-Lab.
Graasp: mediul de creaţie al Go-Lab.
Spaţiu de învăţare prin interogare (ILS): activităţi bazate pe interogare structurate cu
ajutorul ciclului de interogare Go-Lab, care conţin laboratoare, materiale de învăţare şi
aplicaţii care facilitează şi susţin învăţarea prin interogare.
Spaţiu de interogare: un spaţiu Graasp care respectă ciclul de interogare Go-Lab. Cuprinde
câte un spaţiu pentru fiecare fază de interogare, un spaţiu „Despre” şi unul „Seif”.
Spaţiu (sau spaţiu Graasp): în Graasp, un spaţiu defineşte contextul colaborării. Un spaţiu
în Graasp poate fi comparat, în linii mari, cu un folder definit de un grad de apartenenţă şi
permisiunile aferente. Spre deosebire de folder, spaţiul din Graasp permite atât stocarea
fişierelor, cât şi afişarea de conţinut dinamic şi rularea de aplicaţii online.
Aplicaţii de sprijin (aplicaţii): mici aplicaţii online care servesc la atingerea unor obiective
de predare sau învăţare prin interogare sau la efectuare anumitor sarcini în laboratoarele
online.
Platformă de mentorat: platforma de asistenţă şi comunicare Go-Lab, care oferă acces la o
reţea de colegi, comunităţi şi oameni de ştiinţă, pentru a facilita utilizarea mediului de
învăţare Go-Lab şi implementarea activităţilor de învăţare prin interogare la clasă

Referinţe
Alessi, S. M. (1988). Fidelity in the design of instructional simulations. Journal of Computer-
Based Instruction, 15, 40-47.
Alfieri, L., Brooks, P. J., Aldrich, N. J., & Tenenbaum, H. R. (2011). Does discovery-based
instruction enhance learning? Journal of Educational Psychology, 103, 1-18. doi:
10.1037/a0021017
Bell, T., Urhahne, D., Schanze, S., & Ploetzner, R. (2010). Collaborative inquiry learning:
Models, tools, and challenges. International Journal of Science Education, 32, 349-377.
doi: 10.1080/09500690802582241
Bybee, R.W. (2000). Teaching science as inquiry. In van Zee, E.H. (Ed.), Inquiring into
Inquiry Learning and Teaching Science. Washington, DC: AAAS. pp 20–46.
Bybee, R.W., Powell, J.C & Trowbridge, L.W. (2008). Teaching Secondary School Science:
Strategies for Developing Scientific Literacy. Upper Saddle River, NJ: Pearson Education
(9th Edition).
Chang, K. E., Chen, Y. L., Lin, H. Y., & Sung, Y. T. (2008). Effects of learning support in
simulation-based physics learning. Computers & Education, 51, 1486-1498. doi:
10.1016/j.compedu.2008.01.007
Chiappetta, E.L. (1997). Inquiry-based Science: Strategies and Techniques for Encouraging
Inquiry in the Classroom. The Science Teacher, 64(10), pp 22-26.
Corter, J. E., Esche, S. K., Chassapis, C., Ma, J., & Nickerson, J. V. (2011). Process and
learning outcomes from remotely-operated, simulated, and hands-on student laboratories.
Computers & Education, 57, 2054-2067. doi: 10.1016/j.compedu.2011.04.009
Corter, J. E., Nickerson, J. V., Esche, S. E., Chassapis, C., Im, S., & Ma, J. (2007).
Constructing reality: A study of remote, hands-on, and simulated laboratories. ACM
Transactions of Computer-Human Interaction, 14, 7. doi: 10.1145/1275511.1275513
Davis, E. A. (2000). Scaffolding students' knowledge integration: Prompts for reflection in
KIE. International Journal of Science Education, 22, 819-837. doi:
10.1080/095006900412293
de Jong, T. (2006a). Computer simulations - technological advances in inquiry learning.
Science, 312, 532-533. doi: 10.1126/science.1127750
de Jong, T. (2006b). Scaffolds for computer simulation based scientific discovery learning. In
J. Elen & R. E. Clark (Eds.), Dealing with complexity in learning environments (pp. 107-
128). London: Elsevier Science Publishers.
de Jong, T. (2010a). Instruction based on computer simulations. In R. E. Mayer & P. A.
Alexander (Eds.), Handbook of research on learning and instruction (pp. 446-466):
Routledge Press.
de Jong, T. (2010b). Technology supports for acquiring inquiry skills. In B. McGaw, E. Baker
& P. Peterson (Eds.), International encyclopedia of education (pp. 167-171). Oxford:
Elsevier.
de Jong, T., & van Joolingen, W. R. (1998). Scientific discovery learning with computer
simulations of conceptual domains. Review of Educational Research, 68, 179-202.
de Jong, T., van Joolingen, W. R., Swaak, J., Veermans, K., Limbach, R., King, S., &
Gureghian, D. (1998). Self-directed learning in simulation-based discovery environments.
Journal of Computer Assisted Learning, 14, 235-246. doi: 10.1046/j.1365-
2729.1998.143060.x

Deslauriers, L., & Wieman, C. E. (2011). Learning and retention of quantum concepts with
different teaching methods. Physical Review Special Topics - Physics Education
Research, 7, 010101. doi: 10.1103/PhysRevSTPER.7.010101
Edelson, D. C., Gordin, D. N., & Pea, R. D. (1999). Addressing the challenges of inquiry-
based learning through technology and curriculum design. Journal of the Learning
Sciences, 8, 391-450.
Eysink, T. H. S., de Jong, T., Berthold, K., Kollöffel, B., Opfermann, M., & Wouters, P.
(2009). Learner performance in multimedia learning arrangements: An analysis across
instructional approaches. American Educational Research Journal, 46, 1107-1149. doi:
10.3102/0002831209340235
Fund, Z. (2007). The effects of scaffolded computerized science problem-solving on
achievement outcomes: A comparative study of support programs. Journal of Computer
Assisted Learning, 23, 410-424. doi: doi:10.1111/j.1365-2729.2007.00226.x
Harlen, W. (Ed.). (2010). Principles and big ideas of science education. Hatfield, Herts:
Association for Science Education.
Hickey, D. T., Kindfield, A. C. H., Horwitz, P., & Christie, M. A. (2003). Integrating curriculum,
instruction, assessment, and evaluation in a technology-supported genetics environment.
American Educational Research Journal, 40, 495-538.
Hickey, D. T., & Zuiker, S. (2003). A new perspective for evaluating innovative science
learning environments. Science Education, 87, 539-563.
Hounsell, D. & McCune, V. (2003). ‘Students’ experiences of learning to present’. In: C. Rust,
C. (ed.) Improving Student Learning Theory and Practice – Ten Years On. Proceedings of
the Tenth International Symposium on Improving Student Learning, Brussels, September
2002. Oxford: CSLD. pp. 109-118.
Hulshof, C. D., Wilhelm, P., Beishuizen, J. J., & van Rijn, H. (2005). File: A tool for the study
of inquiry learning. Computers in Human Behavior, 21, 945-956.
Jaakkola, T., Nurmi, S., & Lehtinen, E. (2010). Conceptual change in learning electricity:
Using virtual and concrete external representations simultaneously. In L. Verschaffel, E.
de Corte, T. de Jong & J. Elen (Eds.), Use of external representations in reasoning and
problem solving (pp. 133-153) : Routledge Press.
Kong, S. C., Yeung, Y. Y., & Wu, X. Q. (2009). An experience of teaching for learning by
observation: Remote-controlled experiments on electrical circuits. Computers &
Education, 52, 702-717. doi: 10.1016/j.compedu.2008.11.011
Kyza, E. A., Constantinou, C. P., & Spanoudis, G. (2011). Sixth graders’ co-construction of
explanations of a disturbance in an ecosystem: Exploring relationships between grouping,
reflective scaffolding, and evidence-based explanations. International Journal of Science
Education, 1-37. doi: 10.1080/09500693.2010.550951
Lajoie, S. P., Lavigne, N. C., Guerrera, C., & Munsie, S. D. (2001). Constructing knowledge
in the context of Bioworld. Instructional Science, 29, 155-186.
Lewis, E. L., Stern, J. L., & Linn, M. C. (1993). The effect of computer simulations on
introductory thermodynamics understanding. Educational Technology, 33, 45-58.
Lin, X. D., & Lehman, J. D. (1999). Supporting learning of variable control in a computer-
based Biologie environment: Effects of prompting college students to Reflectă on their
own thinking. [Articol]. Journal of Research in Science Teaching, 36, 837-858.

Linn, M. C., Davis, E. A., & Bell, P. (2004). Inquiry and Tehnologie. În M. Linn, E. A. Davis &
P. Bell (Eds.), Internet environments for science education (pp. 3-28). Mahwah, NJ:
Lawrence Erlbaum Associates.
Ma, J., & Nickerson, J. V. (2006). Hands-on, simulated, and remote laboratories: A
comparative literature review. ACM Computing Surveys, 38, 7. doi:
10.1145/1132960.1132961
Manlove, S., Lazonder, A. W., & de Jong, T. (2007). Software scaffolds to promote regulation
during scientific inquiry learning. Metacognition & Learning, 2, 141-155. doi:
10.1007/s11409-007-9012-y
Marusić, M., & Slisko, J. (2012). Influence of three different methods of teaching Fizică on
the gain in students' development of reasoning. International Journal of Science
Education, 34, 301–326. doi: 10.1080/09500693.2011.582522
Minner, D. D., Levy, A. J., & Century, J. (2010). Inquiry-based science instruction - what is it
and does it matter? Results from a research synthesis years 1984 to 2002. Journal of
Research in Science Teaching, 47, 474-496. doi: 10.1002/tea.20347
National Research Council. (1996). National science education standards Washington DC:
National Academy Press.
National Research Council. (2000). Inquiry and the national science education standards. A
guide for teaching and learning. Washington DC: National Academy Press.
Quintana, C., Reiser, B. J., Davis, E. A., Krajcik, J., Fretz, E., Duncan, R. G., Soloway, E.
(2004). A scaffolding design framework for software to support science inquiry. The
Journal of the Learning Sciences, 13, 337-387. doi: 10.1207/s15327809jls1303_4
Reiser, B. J., Tabak, I., Sandoval, W. A., Smith, B., Steinmuller, F., & Leone, T. J. (2001).
Bguile: Strategic and conceptual scaffolds for scientific inquiry in biology classrooms. In S.
M. Carver & D. Klahr (Eds.), Cognition and instruction: Twenty five years of progress (pp.
263-305). Mahwah, NJ: Lawrence Erlbaum Associates.
Rocard, M., Csermely, P., Jorde, D., Lenzen, D., Walberg-Henrikson, H., & Hemmo, V.
(2007). Science education now: A renewed pedagogy for the future of Europe. Bruxelels,
Comisia Europeană: Direcţia Generală pentru Cercetare.
Sandoval, W., & Bell, P. (2004). Design-based research methods for studying learning in
context: Introduction. Educational Psychologist, 39, 199-201.
Scalise, K., Timms, M., Moorjani, A., Clark, L., Holtermann, K., & Irvin, P. S. (2011). Student
learning in science simulations: Design features that promote learning gains. Journal of
Research in Science Teaching, 48, 1050-1078. doi: 10.1002/tea.20437
Schwab, J.J. (1962). The teaching of science as inquiry. In Brandwein, P.F. (Ed.), The
Teaching of Science. Cambridge: Harvard University Press.
Smetana, L. K., & Bell, R. L. (2012). Computer simulations to support science instruction and
learning: A critical review of the literature. International Journal of Science Education, 34,
1337-1370. doi: 10.1080/09500693.2011.605182
Suthers, D. D., Weiner, A., Connelly, J., & Paolucci, M. (1995, August). Belvedere: Engaging
students in critical discussion of science and public policy issues. Paper presented at the
AI&Ed 95, the 7th World Conference on Artificial Intelligence in Education, Washington,
DC.
Tamir, P. (1985). Content analysis focusing on inquiry. Journal of Curriculum Studies, 17(1),
pp 87-94.

Toth, E. E., Morrow, B., & Ludvico, L. (2009). Designing blended inquiry learning in a
laboratory context: A study of incorporating hands-on and virtual laboratories. Innovative
Higher Education, 33, 333-344.
van Joolingen, W. R., & de Jong, T. (1991). Supporting hypothesis generation by learners
exploring an interactive computer simulation. Instructional Science, 20, 389-404. doi:
10.1007/BF00116355
van Joolingen, W. R., de Jong, T., Lazonder, A. W., Savelsbergh, E., & Manlove, S. (2005).
Co-lab: Research and development of an on-line learning environment for collaborative
scientific discovery learning. Computers in Human Behavior, 21, 671-688. doi:
10.1016/j.chb.2004.10.039
White, B. Y., Frederiksen, J., Frederiksen, T., Eslinger, E., Loper, S., & Collins, A. (2002,
octombrie 23-26). Inquiry island: Affordances of a multi-agent environment for scientific
inquiry and reflective learning. Paper presented at the Fifth International Conference of
the Learning Sciences (ICLS), Seattle, WA.
Zhang, J., Chen, Q., Sun, Y., & Reid, D. J. (2004). Triple scheme of learning support design
for scientific discovery learning based on computer simulation: Experimental research.
Journal of Computer Assisted Learning, 20, 269-282. doi: 10.1111/j.1365-
2729.2004.00062.x
Zion, M, Slezak, M, Shapira, D, Link, E, Bashan, N, Brumer, M, Orian, T, Nussinowitz, R,
Court, D, Agrest, B, Mendelovici, R, Valanides, N. (2004). Dynamic, Open Inquiry in
Biology Learning. Science Education, 88(5), pp 728-753.

Go-Lab - Manual de Sprijin Pentru Profesorii Go-Lab

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Go-Lab - Manual de Sprijin Pentru Profesorii Go-Lab

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual de sprijin pentru profesorii Go-Lab

Manual de sprijin pentru utilizatorii Go-Lab

Redactori Fani Stylianidou

© 2015, Consorţiul Go-Lab

Lucrarea este oferită conform licenţei Creative Commons Attribution-

Go-Lab 317601 Pagina 2 din 74

Go-Lab 317601 Pagina 3 din 74

Go-Lab 317601 Pagina 4 din 74

4.6 PUBLICAREA ILS-ULUI ................................................................................................................................ 60

Go-Lab 317601 Pagina 5 din 74

Go-Lab 317601 Pagina 6 din 74

Figura 37: Opţiuni de modificare a numelui şi dimensiunii unui element ...............................53

Go-Lab 317601 Pagina 7 din 74

Go-Lab 317601 Pagina 8 din 74

 pentru a ghida etapa de pregătire a activităţilor de interogare, în vederea construirii

Go-Lab 317601 Pagina 9 din 74

2 Cadrul teoretic al Go-Lab

Go-Lab 317601 Pagina 10 din 74

2.2 Context: Despre mediile de învăţare augmentată de tehnologie

Go-Lab 317601 Pagina 11 din 74

Go-Lab 317601 Pagina 12 din 74

2.2.2 Rolul eşafodajelor în învăţarea bazată pe interogare cu ajutorul

2.3 Ciclul de interogare Go-Lab

Figura 1: Modelul ciclului de interogare Go-Lab

Go-Lab 317601 Pagina 13 din 74

 Conceptualizarea constă din două sub-faze alternative: întrebarea şi ipoteza. Ambele

2.4 Go-Lab şi „marile idei” ale ştiinţei

Go-Lab 317601 Pagina 14 din 74

1. Energia nu poate fi creată sau distrusă.

2. Există patru interacţiuni/forţe fundamentale în natură.

Go-Lab 317601 Pagina 15 din 74

Go-Lab 317601 Pagina 16 din 74

1. Energia nu poate fi creată sau distrusă.

Go-Lab 317601 Pagina 17 din 74

Go-Lab 317601 Pagina 18 din 74

7. Organismele sunt organizate pe o bază celulară.

Go-Lab 317601 Pagina 19 din 74

Go-Lab 317601 Pagina 20 din 74

[6] [1] [4] [2] [7] [5]

Figura 2: Portalul Go-Lab

3.1 Laboratoarele online Go-Lab

Go-Lab 317601 Pagina 21 din 74

Go-Lab 317601 Pagina 22 din 74

Figura 3: Laboratoarele online Go-Lab

Go-Lab 317601 Pagina 23 din 74

Figura 4: Marile idei de ştiinţă Go-Lab

Go-Lab 317601 Pagina 24 din 74

Figura 5: Laboratoare online şi ILS-uri legate de „marea idee” a conservării energiei

Go-Lab 317601 Pagina 25 din 74

3.1.2 Utilizarea laboratoarelor online

Go-Lab 317601 Pagina 26 din 74

Figura 6: Informaţii despre un laborator online

Go-Lab 317601 Pagina 27 din 74

3.2 Spaţiile de interogare Go-Lab

Go-Lab 317601 Pagina 28 din 74

Figura 7: Spaţiile de interogare Go-Lab

Go-Lab 317601 Pagina 29 din 74

Go-Lab 317601 Pagina 30 din 74

Figura 8: Informaţii despre un ILS

Go-Lab 317601 Pagina 31 din 74

Go-Lab 317601 Pagina 32 din 74

Sub-faza 3: Interpretarea datelor

3.3 Aplicaţiile Go-Lab