I.

URMĂRIREA PENALA

1. OBIECTUL U. P și TRĂSĂTURILE fazei de U. P

DACĂ APARE UNUL DINTRE IMPEDIMENTELE DE LA ART 16 SE VA DISPUNE

CLASAREA!!!

● OBIECTUL (scopul) U. P este acela al ​strângerii probelor ​cu privire la existenta

infracțiunilor, la identificarea persoanei sau persoanelor care au săvârșit-o și la
stabilirea ​răspunderii penal​e a acestor persoane, pentru a se constata dacă
este sau nu cazul ​sesizării​ instantei de judecata

- Prin strângerea probelor se urmărește sa se clarifice pe de o parte dacă fapta exista

sau nu în materialitatea sa și pe de alta parte, dacă exista, sa se clarifice dacă fata
întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni și în ce forma (​de învățat și
elementele constitutive)
- Trebuie de asemenea sa se clarifice dacă persoana a acționat sau nu sub imperiul
unei cauze justificative sau de neimputabulitate (​de învățat cauzele)
- Scopul final - ​procurorul sa decidă dacă se impune sau nu sesizarea instantei de
judecata, adică investirea acesteia cu soluționarea conflictului de drept penal născut
ca urmare a comiterii infracțiunii

● TRĂSĂTURĂ
- Singura trăsătură reglementata este ​caracterul nepublic
- DAR se caracterizează și prin ​lipsa de contradictorialitate, forma preponderent
scrisa și subordonare ierarhica

CARACTER NEPUBLIC
- Terții nu sunt implicați în activitatea procesuală și nu pot cunoaște unele acte și lucrări
realizate în aceasta faza
- De asemenea, părțile și subiecții principal ​pot consulta dosarul, însă procurorul le
poate ingradi acest drept (cel mult 10 zile)
- Caracterul nepublic nu înseamnă că organele judiciare nu pot informa publicul
despre mersul anchetei

LIPSA DE CONTRADICTORIALITATE
- actele de procedura nu se pun la discuția părților, ci se decid în mod suveran de
către organul de urmărire penala
- Singura excepție este ​propunerea de luare a măsurii arestării preventive și
presupune o dezbatere în contradictoriu în fata judecătorului de drepturi și libertăți
(procuror și inculpat)

FORMA PREPONDERENT SCRISA

- produce efecte numai ceea ce rămâne consemnat

SUBORDONARE IERARHICA
- spre deosebire de judecători, care sunt independenți, ​procurorul și ​organele de
cercetare penala acționează sub supravegherea, subordonarea și controlul
superiorilor ierarhici
- Procurorul supraveghează și poate da dispoziții obligatorii și prioritare
- Procurorul ​e singurul ​care da ​îndrumări​ sau ​dispoziții​ privind ​cercetarea penala

- In cursul U. P procurorul dispune prin ordonanță când legea nu prevede altfel

(rechizitoriu când îl trimite în judecata sau acord de recunoaștere a vinovăției)
- Organul de cercetare penala dispune prin ​ordonanță și face ​propuneri prin
referat
- In U. P ​realizarea activităților procedurale se consemnează în procese verbale
(ex. La percheziție domiciliara, la supraveghe tehnica)
- ORDONANȚĂ - cuprinde manifestări de vointa ale organelor de U. P
- PROCESUL VERBAL - se descrie Efectuarea activităților procedurale

2. SESIZAREA organelor de u.p - moduri generale de sesizare

- Modalitatea prin care se ia la cunoștința despre săvârșirea unei infracțiuni

- Moduri generale : ​plângere, denunț, acte de sesizare ale organelor de constatare,
sesizare din oficiu
- Moduri speciale : ​toate acele condiții de procedibilitate necesare pentru declanșarea
activității procesuale, de ex plângerea prealabila, încuviințarea de la parlament pt a
se începe U. P împotriva unui membru al guvernului

PLÂNGEREA
- incunostintarea cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, ​făcută de persoana
vătămată
- Dacă lipsesc elemente obligatorii din cerere (ex cnp) plângerea se restituite pe cale
administrativa
- Se introduce ​personal sau mandat special
- Oral sau scris sau email cu semnătura electronica
- Pt persoanele lipsite de capacite de exercițiu plângerea se formulează prin
reprezentat legal
- Pt cei cu capacitate restrânsă se face personal, dar cu încuviințare
- Se poate și prin ​substituiti procesuali (soț sau copil major pt părinte) dar persoana
vătămată poate sa nu și-o însușească
- Este facultativa

DENUNȚUL
- incunostintarea făcută de o persoana fizica sau juridica, ​alta decât cea vătămată,
despre săvârșirea unei infracțiuni
- Nu ​poate fi introdus prin ​mandatar
- Nu ​se poate prin ​substituiti procesuali
- Se poate pt cei cu capacitate de exercitiu restrânsă sau pt cei fără capacitate de
exercițiu
- Se poate formula chiar de faptuitor (​autodenunt) și are ​uneori valoarea unei cauze
de nepedepsire
- Persoanele cu funcții de conducere în cadrul unor autorități a adm. publice sau cu
alte atribuții de control sunt obligate sa sesizeze de îndată organ de U. P când iau la
cunoștința infracțiuni pt care acțiunea penala se pune în mișcare din oficiu
- In anumite situații deci, de untul este ​obligatoriu și omisiunea de a sesiza organul
judiciar poate sa atragă răspunderea penala a celui căreia ii este imputabila
omisiunea de a sesiza organul judiciar

ACTELE DE SESIZARE ALE ORGANELOR DE CONSTATARE

- Ori de câte ori exista o suspiciune rezonabila cu privire la săvârșirea unei infracțiuni,
sunt obligate sa întocmească proces verbal despre împrejurările constatate, sa ia
masuri de conservare a locului săvârșirii infracțiunii și de ridicare sau conservare a
mijloacelor materiale de proba : ​organele inspecțiilor de stat, organe de control,
organele de ordine publica și siguranță națională
- Aceleași obligații le au și ​comandanții de nave și aeronave
- PROCESUL verbal este actul de sesizare plus mijloacele de proba

SESIZAREA DIN OFICIU (autosesizarea)

- Organul judiciar ​consemnează întotdeauna un ​proces verbal + ​ordonanță de
începe a U. P

3. INFRACȚIUNE FLAGRANTA
- Doua tipuri : ​flagranta propriu zisa și cvasiflagranta
- Infractiunea flagranta - cea descoperită în timpul săvârșirii ei sau imediat după
săvârșire
- Infractiunea cvasiflagranta este atunci când imediat după săvârșire, faptuitorul
e urmărit de organele de ordine publica și siguranță, de martori, de persoana
vătămată sau e prins asupra sa cu arme sau obiectul furat
- Constatarea se realizează de organele de ordine publica sau de cele de siguranță
națională
- Ele consemnează în proces verbal toate aspectele constate și activități desfășurate
pe care îl înaintează organului de urmărire penala
- Organul judiciar va începe urmărirea penala printr o ORDONANȚĂ

4. PLÂNGEREA PREALABILA​ ​(mod special)

- Este atât un mod de sesizare a organelor judiciare, cât și o condiție de pedepsibilitate
și de procedibilitate
- Reprezinta atâta o incunostintare a organului judiciar despre săvârșirea unei
infracțiuni cât și o manifestare de vointa din partea persoanei vătămate pt tragerea la
răspundere a inculpatului
- Se adresează ​organului de cercetare penala sau procurorului (​dacă infractiunea
a fost săvârșită de un judecător de ex i se adresează direct procurorului)
- Dacă este ​greșit îndreptată ​se socotește valabila dacă a fost totuși introdusa în
termen legal la organul judiciar necompetent care e obligat sa trimită celui competent
- NU ​poate fi formulata de ​substituiti procesuali
- Poate ​fi formulata prin ​mandatar cu procura speciala
- Dreptul de a face plângere prealabila e ​indivizibil și netransmisibil
- Termen ​3 luni de la ​data când persoana vătămată a aflat de infracțiune
- Sau de la data când reprezentatul legal a aflat de infracțiune
- Dacă persoana vătămată a decedat sau persoana juridica a fost lichidata
ÎNAINTE ca cele 3 luni sa curgă, acțiunea penala poate fi pusa în mișcare DIN
OFICIU
- Cererea va putea fi primita peste termen și dacă persoana arata și face dovada ca a
fost împiedicată de o forță majora
- Termenul e unul procedural și expira la sfârșitul zilei din ce a de a treia luna
- Termenul se ​suspenda​ pe perioada ​medierii
- Dacă se constata ​tardiva, ​se da c
​ lasare
- Dacă persoana vătămată ​nu dorește sa depuna plângere, ​se va da ​clasare
- Constatarea infracțiunii flagrante e obligatorie, chiar dacă fapta se urmărește la
plângerea prealabila

5. ÎNCEPEREA U. P ȘI PUNEREA ÎN MIȘCARE A ACȚIUNII PENALE

● URMĂRIREA PENALA EFECTUATA DE PROCUROR

- Procurorul acționează în cursul acestei faze procesuale ​fie ca organ care efectuează
urmărirea penala, fie ca organ are conduce și supraveghează U. P
- Procurorul poate delega îndeplinirea unor acte însa ​NICIODATĂ Organul de
cercetare penala ​NU pune în mișcare ​acțiunea penala / ia sau propune masuri
restrictive de drepturi și libertăți

● CONDUCEREA ȘI SUPRAVEGHEREA DE CĂTRE PROCUROR A ACTIVITĂȚII

ORGANELOR DE CERCETARE PENALA
- Regula e ca procurorul are obligația de a verifica toate activitățile desfășurate de
organele de cercetare penala, în vederea respectării principiului legalitatii
- Organul de cercetare penala are obligația ca ​după sesizare ​sa îl informeze pe
procuror cu privire la activitățile efectuate sau acre urmează a fi efectuate

EFECTUAREA URMĂRIRII PENALE

● ÎNCEPEREA URMĂRIRII PENALE

- Pentru in rem se îndeplinesc cumulativ doua condiții :
A. Actul de sesizare îndeplinește condițiile prevazute de lege
B. Nu exista niciunul din cazurile care împiedica exercitarea acțiunii penale prevazute la
art. 16
- Pentru începerea U. P în rem legea nu impune sa existe probe, indicii sau date
la dosar cu privire la fapta!!
- Odata primita sesizarea, organul de U p începe U p în rem, chiar în lipsa oricărei
informații ca fapta exista, fiind suficient sa constate ca actul de sesizare a fost legal
formulat și nu exista vreo împrejurare de la 16
- Daca vreuna dintre cele doua condiții nu e îndeplinită, U p nu începe și se dispune
clasarea
- Inceperea în rem a U p poate avea in vedere doua ipoteze
A. Ipoteza infracțiunii deja săvârșite - ancheta e ​reactiva, v​ izează o infracțiune care s-a
comis în trecut
B. Ipoteza actelor preparatorii la infracțiune - ancheta e pro-activa, U. P vizează o fapta
penala care încă nu s-a comis, ci urmează sa se comita

- Dispoziția de începere a urmării penale cu privire la fapta poate aparține atât

procurorului, cât și organului de cercetare penala și se concretizează prin ​ordonanta
- Organul de cercetare penala este obligat sa îl informeze pe procuror despre începere
U. P
- Nu trebuie neapărat ca procurorul sa aprobe, dar o poate infirma ca urmare a unei
plângere sau din oficiu
- In cazul infracțiunilor de audienta, U p va începe printr o declarație orala a
procurorului
- Odata începută U. P în rem, se creează cadrul legal perfect pt efectuarea actelor și
masurilor procesuale și pentru strângerea probelor
- Pentru ca în rem sa continuie, e nevoie de o a ​treia condiție, aceea ca din probe sa
existe ​bănuiala rezonabila ​ca o anumita persoana a săvârșit fapta pt care a început
U.p
- Atribuirea calității de suspect deci se va face doar pe baza de probe
- Pentru orice cauza în care se descoperă un faptuitor, trebuie sa se dea atât o
ordonanță de începere up în rem și de abia după în personal
- Continuarea up în personam se dispune prin ordonanță de procuror sau de
organele de cercetare penala ​(trebuie aprobata de procuror în 3 zile)
- O persoana dobândește calitatea de suspect chiar din momentul în care se dispune
prin ordonanta de organul de cercetare penala, și nu atunci când e aprobat de
procuror
- După continuarea U.p fata de o persoana, de abia din acel moment dobândește
calitatea de suspect
- Tot atunci, organele de cercetare penala sunt ​obligate ​sa informeze persoana
despre calitatea care i se aduce, dar înainte de prima audiere
- Legea ​nu prevede obligația organelor judiciare de a elibera suspectului copie de pe
ordonanță de continuare în personam!
- Excepție! La infractiunea de audienta începerea up se poate face atât pt fapta cât și
pt persoana sau la infracțiunile flagrante

● EXTINDEREA U. P ȘI SCHIMBAREA ÎNCADRĂRII JURIDICE. PUNEREA ÎN

MIȘCARE A ACȚIUNII PENALE
- Este posibil ca, după începerea U. P, organul de U. P sa constate ​fapte noi ​ori ​date
cu privire la participarea altor persoane ​la infractiunea ce formează obiectul
cauzei
- Astfel, se dispune ​extinderea U. P l​ a noile fapte ori la noile persoane
- Exista 3 ipoteze :
A. După începerea ​în rem a U p se descoperă ​fapte noi conexe celei inițiale ​(singura
care nu se supune confirmării procurorului)
B. După începerea ​in personam ​a u. P se descoperă ​fapte noi la același suspect
C. După începerea ​în personam a U p se descoperă ​noi participanți la fapta
imputata suspectului
- EXTINDEREA se poate face atât de procuror cat și de organul de cercetare
penala (cu confirmare de la procuror)
- După extindere, organele de U. P îl informează pe suspect cu privire la faptele noi
reținute asupra sa sau noilor suspecți despre calitățile sale și faptele pt care sunt
suspectați
- Organele judiciare nu sunt obligate sa le înmâneze copie de pe ordonanță de
extindere a u. P
- La fel se procedează și în ​procedura de schimbare de încadrare juridica dispună
de organul de cercetare (dar aici SE SUPUNE CONFIRMĂRII DE PROCUROR)
- punerea in miscare a actiunii penale se face exclusiv de catre procuror prin
ORDONANTA
- dupa punerea in miscare a actiunii penale, organul de u. p il cheama pe inculpat pt
a-i aduce la cunostinta noua sa calitate in dosar, drepturi si obligatii, dar si pentru a-l
audia​, cu exceptia situatiei in care acesta lipsetse nejustificat
- chiar daca punerea in miscare este atributul procurorului, ​comunicarea poate fi
realizata si de organul de cercetare penala
- inculpatul are dreptul de a consulta dosarul (drept care poate fi restrictionat pe o
perioada limitata de 10 zile)

● 6. SUSPENDAREA URMARIRII PENALE

- reprezina o intrerupere ​temporara
- trei cazuri de suspendare:
a. cand se constata ​printr-o expertiza medico-legala ca inculpatul sau suspectul
sufera deo boala grava care il impierdica sa ia parte la procesul verbal (​pentru asta
trebuie sa se fi dispus inainte continuare u. p in personam)
b. in cazul ​procedurii de mediere
c. atunci cand exista ​un impediment legal temporar ​pentru punerea in miscare a
actiunii penale
- suspendarea se face exclusiv de catre procuror, prin ordonanta si se comunica
partilor si subiectilor procesuali principali
- de asemenea, partile si subiectii procesuali principali au dreptul de a formula in
aceasta etapa plangeri impotriva ordonantei de suspendare a u.p
- in timpul cat u.p este suspendata, organele de u.p ​continua sa efectueze toate
actele a caror indeplinire nu este impiedicata de situatia suspectului sau
inculpatului​, cu respectarea dreptului la aparare a partilor ​ex: se pot audia martori,
se pot intocmi procese verbale de transcriere a convorbirilor)
- deci, ​intreruperea activitatii procesuale nu este totala
- la reluarea u.p actele pot fi refacute, daca este posibil, la cererea persoanei
inculpatului sau suspectului (​daca cere de ex persoana vatamata, cererea va fi
respinsa ca inadmisibila)
- verificare periodica, dar nu mai tarziu de 3 luni

● SOLUTII DE NETRIMITERE IN JUDECATA SI DE NEURMARIRE PENALA

1. 7. CLASAREA
 - clasarea se dispune indiferent de stadiul procesual al cauzei, presupunand ca
o solutie de clasare poate fi adoptata inainte de inceperea u.p, dupa inceperea
u.p, cand actiunea penala nu a fost pusa in miscare sau dupa ce actiunea
penala a fost pusa in miscare
- se dispune de ​procuror, ​prin ​ordonanta
- exista insa cazuri cand se dispune si prin ​rechizitoriu (​de ex intr-o cauza cu doi
inculapti cand primul e trimis in judecata si fata de al doilea cauza e clasata, intrucat
s-a constata iresponsabilitatea)
- de asemenea, se poate dispune si de ​judecatorul de camera preliminara prin
incheiere (cand judecatorul sesizat cu o cerere de confirmare a solutiei de renuntare
la u.p dispusa de procuror, respinge aceasta cerere, desfiinteaza solutia de
renuntare si constata ca exista un impediment de la 16 si da clasarea
- ipoteze de clasare:
a. nu se poate incepe u.p, deoarece ​sesizarea nu indeplineste conditiile existentiale
de forma
- legea nu spune care sunt conditiile existentiale, dar de exemplu nu se poate
descrie o infractiune absurda care nu exista
b. exista vreun ​caz de la art. 16 alin (1)
- in aceasta ipoteza, de regula constatarea cauzelor de clasare se face dupa
parcurgea tuturor etapelor: u.p in rem, in personam si chiar punerea in
miscare a actiunii penale

- procurorul, in ordonanta, trebuie sa precizeze dispozitii ​cu privire la ridicarea sau

mentinerea masurilor asiguratorii ​(c​ are inceteaza de drept dupa 30 de zile daca
persoana vatamata nu exercita actiunea civila) ​sau cu privire la restituirea
bunurilor ridicate sau a cautiunii ​sau sesizarea judecatorului de camera
preliminara cu propunerea de luare a masurii de siguranta a confiscarii
speciale ​sau cheltuieli judiciare ​sau ​constatarea incetarii de drept a masurilor
preventive
- toate mentiunile de mai sus se vor gasi in rechizitoriu daca solutia s-a dispus prin
acest act
- clasarea se dispune de procuror fie ​din oficiu​, fie ​la propunerea organelor de
cercetare penala

2. ​8. RENUNTAREA LA U.P

- se dispune numai de procuror, dar trebuie confirmata de judecatorul de camera
preliminara
- conditii:
a. u.p sa fi fost inceputa in cauza
b. pedeapsa prevazuta de legea penala pentru ​infractiunea ce formeaza obiectul
cauzei sa fie​ amenda sau inchisoarea de cel mult 7 ani
- daca obiectul cauzei e tentativa pentru care maximul special e de 10 ani,
renuntarea la u.p NU este posibila
c. infractiunea ​sa nu fi avut ca urmare moartea victimei (nu conteaza ca inteintionat
sau din culpa)
​d. sa se constate ca ​nu exista un interes public
- procurorul poate sa il oblige pe inculpat sau suspect la ​repararea prejudiciului, ​sa ​ii
ceara scuze public persoanei vatamate, ​sa presteze ​o munca neremunerata in
folosul comunitatii ​(este nevoie de consintamantul expres al suspectului sau
inculpatului), sa urmeze ​un program de consiliere
- toate aceste obligatii sunt ​facultative ​si se iau dupa ce procurorul discuta cu
suspectul sau inculpatul

9.Pasii pentru renuntarea la u.p:

a. procurorul ierarhic superior trebuie sa confirme legalitatea si temeinicia
b. dupa aceea, se transmite spre confirmare judecatorului de camera preliminara care
are la dispozitie 10 zile sa confirme sau sa infirme
c. judecatorul stabileste termen pt solutionarea, sedinta se desfasoara in camera de
consiliu cu citarea persoanei care a facut sesizarea si participarea procurorului e
obligatorie
d. judecatorul verifica apoi temeinicia si legalitatea solutiei pe baza noilor inscrisuri
prezentate
e. cererea se solutioneaza prin ​incheiere DEFINITIVA si se admite sau respinge

● 10.CONTINUAREA U.P LA CEREREA SUSPECTULUI SAU INCULPATULUI

- legea reglementeza in anumite situatii dreptul inculpatului sau suspectului de a cere
continuarea u.p, desi acasta a fost finalizata prin clasare
- desi clasarea ii est favorabila, inculaptul sau suspectul doreste ca reputatia sa nu ii
fie patata
- astfel, prin noi mijloace de proba, aceasta isi poate dovedi nevinovatia
- el isi poate exercita acest drept intr-o perioada de 20 de zile de la data primii copiei
de pe ordonanta de clasare, in caz contrar se va mentine solutia dispusa initial
- continuarea u.p la cererea suspectului sau inculpatului presupune ca acesta nu
critica temeinicia si legalitatea solutiei de clasare, pe care o considera corecta, ci
doreste continuarea activitatii procesuale in cauza pentru a se releva prove noi care
sa ii dovedeasca nevinovatia

● TERMINAREA U.P
- NU ​este echivalenta cu sfarsitul primei faze a procesului penal, ci consta in realitate
in finalizarea activitatii organului de cercetare penala si inaintarea dosarului catre
procuror
- este exclusiv cauzelor instrumentate de organele de cercetare penala
- odata ce u.p este terminata, organul de cercetare penala inainteaza procurorului
dosarul, impreuna cu referatul cu propunerea de adoptare a uneia dintre solutiile prin
care u.p se finalizeaza
- in cazul in care u.p a fost efectuata asupra mai multor persoane si pentru fiecare s-au
propus solutii diferite, in acest caz se va intocmi un singur referat de terminare a u.p
- procurorul are un termen de maxim 15 zile de la primirea dosarului pentru a proceda
la verificarea lucrarilor urmaririi penale si sa se pronunte asupra acestora
- daca persoanele sunt arestate, verificarea si rezolvarea se fac de urgenta si cu
precadere
 Procurorul poate adopta mai multe solutii
a. restituie c​ auza organului care a efectuat u.p in vederea completarii sau refacerii
acesteia, atunci cand constata ca ​u.p este incompleta
b. trimite cauza la alt organ de cercetare penala
c. dispune clasarea sau renuntarea la u.p atunci cand constata cumulativ ca au
respectate dispozitiile legale
d. dispune trimiterea in judecata (se poate trimite in judecata chiar si atunci cand in
referat este propusa clasare sau renuntarea la u.p)
- institutia terminarii u.p opereaza atat in cauzele in care u.p s-a efectuat in rema,
dar si atunci cand s-a dispus in personam s s-a pus in miscare actiunea penala

● REZOLVAREA CAUZELOR SI SESIZAREA INSTANTEI

- solutiile pe care le adopta procurorul sunt: cea de trimitere in judecata, de netrimitere
in judecata prin clasare sau renuntarea la u.p
- trimiterea in judecata se realizeaza ​numai de procuror, ​prin ​rechizitoriu sau prin
acord de recunoastere a vinovatiei
- iar ​netrimiterea in judecata prin ordonanta
- nu se poate dispune prin rechizitoriu punerea in miscare a actiunii penale, deci
punerea in miscare a actiunii penale trebuie sa se realizeaza inainte, prin ordonanta
- rechizitoriul este actul de trimitere in judecata si de sesizare a instantei, el se
limiteaza la fapta si persoana pentru care s-a efectuat u.p
- rechizitoriu sesizeaza in mod legal instanta numai daca, in prealabil, este verificat
sub aspectul legalitatii si temeiniciei si confirmat de procurorul ierarhic superior celui
care l-a intocmit

11. RELUAREA U.P

a. Incetarea cauzei de suspendare

- daca u.p se efectueaza de procuror, acesta va dispune din oficiu reluarea u.p
- daca u.p este supravegheata de procuror si efectuata de organul de cercetare
penala, atunci procurorul va dispune reluarea u.p
- in ambele ipoteze reluare se dispune prin ​ordonanta
- in urma medierii, u.p se reia prin ​proces verbal
- NU se supune confirmarii de catre judecator

​b. Restituirea cauzei de catre judecatorul de camera preliminara

1. atunci cand exclude toate probele administrate in cursul u.p si in aceasta ipoteza,
reluarea se dispune ​prin ordonanta procurorului care efectueaza sau
supravegheaza u.p
2. rechizitoriul este neregulamentar iar procurorul nu a remediat in termenul de 5 zile pe
care l-a avut la dispozitie iar reluarea se dispune de procurorul ierarhic superior
3. cand procurorul solicita restituirea cauzei la parchet ​prin ordonanta​ - ​u.p nu se reia
4. atunci cand procurorul nu comunica judecatorului de camera preliminara daca
mentine sau nu dispozitia de trimitere in judecata in termenul de 5 zile prevazut

​c. Redeschiderea u.p

 1. invalidarea solutiei de clasare - ​fie se constata ca nu a existat imprejurarea care a
determinat clasarea / fie se constata ca au aparut fapte sau imprejurari noi care
invalideaza imprejurarea avuta in vedere pentru solutia de clasare
- se poate doar in conditia in care solutia de clasare nu a fost in prealabil verificata pe
fond si confirmata de judecatorul de camera preliminara
2. ​suspectul sau inculpatul nu a respectat obligatiile impuse de procuror prin
ordonanta de renuntare la u.p
- revocarea si redeschiderea se dispun chiar de procurorul care a adoptat renuntarea
la u.p
3. ​solutia de renuntare la u.p a fost infirmata de procurorul ierarhic superior
4. solutia de renuntare la u.p, confirmata de procurorul ierarhic superior, este
infirmata de judecatorul de camera preliminara, care o desfiinteaza si trimite cauza la
procuror pentru completarea u.p
5. judecatorul de camera preliminara a admis plangerea impotriva solutiei de
clasare si a dispus trimiterea cauzei la procuror in vederea completarii u.p

12. PLANGERE IMPOTRIVA MASURILOR SI ACTELOR DE U.P

- plangerea reprezinta ​calea de atac ​prin intermediul careia persoana interesata critica
actele si masurile de u.p, provocand un control de temeinicie si legalitate asupra
actestora
- in pricipiu, cererea poate fi exercitata impotriva ​oricaror acte si masuri​, insa exista
si exceptii: ​ordonanta prin care procurorul ierarhic superior solutionaza declaratia de
abtinere sau cererea de recuzare a procurorului, impotriva rechizitorului

● PLANGERE IMPOTRIVA ACTELOR ORGANELOR DE CERCETARE PENALA

Titularii: ​numai cei care au avut calitatea de parti sau subiecti procesuali principali,
dar si orice persoana care are un interes legitim
Acte atacate: ​orice act pocesual sau procedural al organului de cercetare penala
(​ex. ordonanta de incepere a u.p in rem)
!!!Plangerea NU suspenda aducerea la indeplinire a masurii sau actului
atacat!!!
Cine solutioneaza cererea: ​procurorul care supravegheaza u.p in termen de maxim
20 de zile

● PLANGERE IMPOTRIVA ACTELOR PROCURORULUI

a. ACTE ORDINARE
Titularii: ​orice persoana care are interes legitim
Acte atacate: ​sunt ordinare toate actele, exceptandu-le pe cele prin care se adopta
solutia de clasare
Cine solutioneaza cererea: ​prim procurorul parchetului / procurorul general al
prchetului/ procurorul sef de sectie
!!!Plangerea se solutioneaza prin ORDONANTA!!!
nu se mai poate ataca ordonanta nici la procuror ierarhic, nici la judecator
 b. IMPOTRIVA ACTELOR PRIN CARE SE ADOPTA SOLUTIA DE CLASARE
- ORDONANTA / REHCIZITORIU / INCHEIEREA
- Plangerea se poate realiza insa numat pr odonanta si rechizitoriu
- in ipoteza in care clasarea s-a dispus de judecator prin incheiere, impotriva acesteia
nu se poate realiza plangere
Termen: ​20 zile de la comunicarea catre persoana interesata
Cine solutioneaza cererea: ​procurorul ierarhic superior celui care a adoptat solutia

PLANGERE ADRESATA JUDECATORULUI IMPOTRIVA ACTELOR DE U.P SAU

DE NETRIMITERE IN JUDECATA

- plangerea se va formula la ​judecatorul de camera preliminara​, la instanta careia

i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta
- competenta exclusiva
- atunci cand cererea a fost trimisa ​direct judecatorului de camera preliminara, ​fara
sa fie trimisa ​inainte procurorului ierarhic superior, ​aceasta este ​gresit
indreptata ​si NU ​inadmisibila
- aceasta plangere se poate indrepta catre judecator ​numai in conditiile in care a
fost anterior indreptata catre procurorul ierarhic superios si a fost RESPINSA
de acesta
- se poate intalni situatia in care persoana vatamata formuleaza plangere impotriva
solutiei, iar procurorul ierarhic superior o admite, dar schimba numai temeiul clasarii,
mentinand solutia in sine
Termen: ​20 zile de la comunicarea solutiei de respingere data de procurorul ierarhic
superior in termenul legal ​sau ​oricand in situatia in care procurorul ierarhic superior
nu a rezolvat prima cerere ​sau ​20 de zile de la comunicarea de respingere a
procurorului ierarhic superior dupa expirarea termenului
Forma: ​scrisa sau electronica. Personal sau mandat special
- cererea se trimite in aceeasi zi judecatorului de camera preliminara si acesta
stabileste un termen pentru solutionare
- procurorul va fi instiintat cu privire la termen, iar petentul si intimatii vor fi legal citati
- toti au dreptul de a depune note scrise cu privire la admisibilitatea ori temeinicia
plangerii
- petentul si intimatul au dreptul de a formula cereri si exceptii
- in cauzele in care punerea in miscare a actiunii penale a fost realizata inainte de
clasare, judecatorul are obligatia sa verifice legalitatea administrarii probelor si a
efectuarii u.p
- in caz contrar, judecatorul nu are posibilitatea sa dispuna inceperea judecatii,
deoarece face inutila analizarea in acest moment al procesului
- in termen de cel mult de 3 zile de la momentul in care i s-a comunicat termenul
pentru solutionarea plangerii, procurorul are obligatia sa ii inmaneze judecatorului
dosarul cauzei
- sedinta se desfasoara in camera de consiliu
- suplimentarea probatorului este posibila, dar numai prin inscrisuri
- judecatorul se pronunta intotdeauna PRIN INCHIERE MOTIVATA
 Solutii:
A. Cand actiunea penala NU a fost pusa in miscare
1. isi declina competenta (cand constata ca nu este competent material, teritorial sau
personal)
2. respinge cererea ca ramasa fara obiect - daca intre timp procurorul ierarhic superior
a admis plangerea
3. respinge cererea ca tardiva, inadmisibila - atunci cand fie este realizata de o
persoana care nu are interes sau fie a trecut termenul de 20 de zile
4. admite cererea, desfiinteaza solutia atacata si trimite motivat cauza procurorului
pentru inceperea u.p
5. admite cererea si schimba temeiul de drept al solutiei de clasare atacate

​B. Cand actiunea penala a fost pusa in miscare

1. isi declina competenta (cand constata ca nu este competetent material, teritorial sau
personal)
2. respinge cererea ca ramasa fara obiect
3. respinge cererea ca tardiva sau inadmisibila
4. verifica legalitatea administrarii probelor si a efectuarii u.p, exclude probele nelegal
administrate ori sanctioneaza, potrivit dispozitiilor art. 280 - 282 CPP actele de u.p
efectuate cu incalcarea legii si : respinge cererea ca nefondata, admite plangerea,
desfiinteaza solutia si trimite cauza la procuror in vederea completarii u.p sau admite
cererea, desfiinteaza solutia atacata si dispne inceperea judecatii cu privire la faptele
si persoanele pentru care a fost pusa in miscare actiunea penala

- o singura inchiere este supusa caii de atac - cea prin care se dispune
inceperea judecatii
- titularii contestatiei : procuror, petent si intimat
- de asemenea, in contestatie poate sa fie invocatsi viciul de procedura constand in
nerespectarea dispozitiilor privind citarea petentului si intimatilor in fata judecatorului
care a admis plangerea si a dispus inceperea judecatii
- termenul de formulare a contestatiei e de 3 zile de la comunicarea incheierii

II. CAMERA PRELIMINARA

13. PROCEDURA CAMEREI PRELIMINARE

● Consideratii generale

- se urmareste ca rezolvarea chetiunilor ce tin de legalitatea trimiterii in judecata si de

legalitatea administrarii probelor decatre organele de u.p sa se realizeze inainte de
judecata, asigurandu-se premisele pentru solutionarea cu celeritate a cauzei in fond
- rolul e ca un judecator sa verifice legalitatea modului in care s-a derulat
activitatea in prima faza a procesului penal, pentru a se putea trece in cea de-a
treia faza a acestuia
 - fondul cauzei poate fi analizat numai daca instanta de judecata a fost legal sesizata
si numai in baza unui dosare de u.p legal intocmit
- judecatorul de camera preliminara este investit numai cu analiza aspectelor de
legalitate, nefiindu-i permis sa evalueze temeinicia acuzatiei
- el nu prenunta nici achitare, nici condamnare, ci stabileste doar daca judecata se
poate desfasura sau nu
!!!CAMERA PRELIMINARA ARE LOC NUMAI ATUNCI CAND SESIZAREA
INSTANTEI S-A FACUT PRINTR-UN RECHIZITORIU!!!
- In ipoteza in care s-a realizat u acord de recunoastere a vinovatiei sau judecatorul de
camera preliminara a admis plangerea impotriva solutiei de clasare si a dispus
inceperea judecatii direct, atunci PROCEDURA DE CAMERA PRELIMINARA NU VA
MAI FI PARCURSA
- faza camerei preliminare nu se suprapune peste toate atributiile pe care le are de
indeplinit un judecator de camera preliminara (​ex. judecatorul rezolva plangerea
impotriva soutiei de clasare, se pronunta asupra sesizarii procurorului in vederea
luarii masurii de siguranta) ​adica proceduri care nu sunt in camera preliminara

● Obiectul procedurii
- consta in verificarea, dupa trimiterea in judecata a cauzei, a urmatoarelor
aspecte:

a. Competenta instantei
- judecatorul de camera preliminara nu poate schimba incadrarea juridica
- exceptia necompetentei poate fi cerut de procuror, persoana vatamata sau de parti
dar si fin oficiu
- daca o asemenea exceptie este admisa, judecatorul isi declina competenta printr-o
incheiere motivata care nu poate fi supusa niciunei cai de atac

b. Legalitatea sesizarii instantei

- actul de sesizare e ​rechizitoriu
- judecatorul verifica regularitatea rechizitoriului sub aspectul conditiilor de fond, adica
daca acesta cuprinde descrierea faptei, nume, adrese, etc
- nu se apreciaza daca valoarea este corecta, ci daca au fost indeplinite conditiile de
legalitate
- daca se constata neregularitati, judecatorul va solicita procurorului remedierea
lor

c. Legalitatea administrarii probelor in faza de u.p

- se analizeaza legalitatea actului prin care proba si mijlocul de proba au fost dispuse,
analizate si confirmate
- judecatorul analizeaza daca organele de u.p au respectat dispozitiile legale cu privire
la administrarea mijloacelor de proba
- NU se supun verificarii in camera preliminara aptitudinea probelor de a sustine
solutia de trimitere in judecata, nici lipsa lor de claritate si nici pertinenta, concludenta
sau utilitatea probelor
 d. Legalitatea efectuarii actelor de u.p
- se va examina legalitatea acestora chiar daca in cursul u.p acestea fusesera atacate
cu plangere la procurorul ierarhic superior
- nu se examineaza legalitatea masurilor preventive luate chiar de judecatorul de dr si
libertati (​ex. arestarea preventiva)
- in urma verificarilor, judecatorul sanctioneaza cu nulitate relativa sau absoluta acele
acte de u.p care sunt nelegale si totodata cele care tin de ele (​ex. se constata
nulitatea ordonantei de continuare in personam a u.p pt ca nu a fost supusa
confirmarii procurorului si totodata se declara nulitate si la ordonanta de punere in
miscare a actiunii penale sau la nulitatea rechizitorului)
- se analizeaza legalitatea si nu fondul cauzei

- procedura dureaza maxim 60 de zile de la inregistrarea cauzei la instanta

● ETAPELE PROCEDURII

1. Masurile premergatoare
- se repartizeaza dosarul aleatoriu
- se comunica catre inculpat copia certificata de pe rechizitoriu (se face la dispozitia
judecatorului si nu la cea a procurorului)
- nu se comunica partii civile , prc sau persoanei vatamate pt ca ele pot lua la
cunostinta prin consultarea dosarului
- apoi se aduce la cunostinta inculpatului si elorlalte parti obiectul procedurii camerei
preliminare, ca au dreptul sa isi anagajeze un aparator, dar si termenul pana cand
vor putea formula in scris cereri si exceptii cu privire ​la legalitate (min 20 de zile au
la dispozitie)
- dupa aceea, judecatorul de camera preliminara ia masurile necesare pentru
desmenare unui aparator din oficiu in cazul in care este nevoie si avocatului i se
acorda un termen de minim 20 de zile pt a formula in scris cereri si exceptii
- avocatului din oficiu, chiar daca este al inculpatului, nu i se comunica nicio copie a
rechizitoriului si nici obiectul procedurii in camera preliminara

​2. Solutionarea de cereri si exceptii formulate sau ridicate din oficiu

- se realizeaza prin incheiere motivata in camera de consiliu
- atunci cand se invoca sanctiunea nuliatii relative privitor la un act de u.p, exceptia
poate fi ridicata numai de partea care justifica un interes si nu din oficiu de catre
judecator
- daca dupa expirarea celor 20 de zile acordate partilor si persoanei vatamate, ele nu
au formulat cereri si nu au ridicat exceptii si niic judecatorul nu intentioneaza sa ridice
exceptii din oficiu, nu se va mai fixa termen pentru dezbateri
- la termenul fixat, judecatorul pune in discutia procurorului si a partilor prezente
cererile si exceptiile ridicate in scris sau oral, dandu-le cuvantul pentru concluzii

Dupa cum s-au formulat sau nu cereri si exceptii si in functie de modul de solutionare
a acestora, sunt posibile mai multe ipoteze si anume:
a. daca inculpatul, celelalte parti si persoana vatamata nu au formulat cereri si exceptii
nici in scris nici oral si nici nu s-au ridicat exceptii din oficiu, la termenul fixat
judecatorul de camera preliminara constata legalitatea sesizarii instantei, a
administrarii probelor si a efectuarii actelor de u.p si dispune ​inca de la acest
moment inceperea judecatii, prin incheiere
b. in situatia in care s-au ridicat cereri si exceptii fie in scris fie oral, judecatorul le
solutioneaza prin inchiere, fiind posibil sa le respinga in integralitate. in aceasta
situatie, prin aceeasi incheiere, judecatorul de camera preliminara constata
legalitatea sesizarii instantei, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de u.p si
dispune, inca de la acest moment, ineperea judecatii
c. este posibil ca exceptiile ridicate die oral fie in scris sa vizeze legalitatea tuturor
mijloacelor de proba administrate in u.p, iar judecatorul sa le admita in integralitatea
lor prin inchiere. intr-o asemenea ipoteza, tot prin aceeasi incheiere, judecatorul de
camera preliminara sa excluda toate probele si sa dispuna resitutirea cauzei la
parchet
d. daca unele probe sunt exluse si alte legale, judecatorul e nevoit sa se adreseze
parchetului care a emis rechizitriul, intrucat el nu are competenta sa se pronunte cu
privire la inceperea judecatii sau restituirea cauzei, neputand sa analizeze probele in
substanta lor. in schimb, procurorul va decide daca dosarul este suficient de solid pe
baza probelor ramase, incat sa mearga mai departe sau nu. procurorul are la
dispozitie maxim 5 zile de la comunicarea incheierii pentru a remedia neregularitatile
si are obligatia ca la acelasi termen sa comunice judecatorului daca mentine sau nu
dispozitia de trimitere in judecata

​ . Solutiile ce pot fi pronuntate in camera preliminara

3
- incepe la momentul cand a expirat termenul acordat parchetului pentru remedierea
neregularitatilor
- aceasta etapa exista numai in ipoteza d
- judecatorul pronunta solutia prin incheiere motivata in camera de consiliu
- alta incheiere decat cea prin care s-au solutionat cererile si exceptiile in etapa
anterioara
a. prima solutia este atunci cand rechizitoriul este neregulamentar intocmit,
neregularitatea NU a fost remediata de procuror si din aceasta cauza nu se pot stabili
obiectul sau limitele judecatii ​sau ​procurorul soliticta restituirea cauzei
b. a doua solutie este atunci cand se dispune inceperea judecatii atunci cand s-au
gasit neregularitati si s-au exclus probe totusi cauza nu a fost restituita la parchet

● SOLUTII

1. Dispune inceperea judecatii atunci cand:

- nu s-au formulat cereri sau exceptii nici in scris nici oral si nici nu s-au ridicat exceptii
din oficiu, solutia se adopta intr-o singura incheiere dupa o procedura contradictorie
- s-au formulat cereri sau exceptii dar toate au fost respinse iar solutia se adopta chiar
prin incheierea prin care s-au respins acestea, dupa o procedura contradictorie
- s-au formulat cereri sau exceptii care au fost admise si s-au constatat neregularitati
ale rechizitoriului, incheierea a fost comunicata parchetului iar in termenul de 5 zile
 neregularitatile au fost indreptae si procurorul a comunicat judecatorului trimiterea in
judecata
- s-au formulat cereri sau exceptii, au fost admise si s-au constatat neregularitati ale
rechizitoriului, incheierea a fost comunicata parchetului , neregularitatile nu au fost
indreptate insa nu au impiedicat stabilirea obiectului
- s-au formulat cereri sau exceptii care au fost admise si s-au anulat acte de u.p,
incheierea de admitere a fost comunicata parchetului si in termend e 5 zile procurorul
a comunicat judecatorului ca mentine trimiterea in judecata
- s-au formulat cereri si exceptii, ele ua fost admise si s-au exclus una sau mai multe
probe, dar nu toate, procurorul a decis mentinerea trimiterii in judecata

2. Dispune restituirea cauzei la parchet atunci cand :

- s-au exclus toate probele din u.p

- s-au constatat neregularitati in rechizitoriu care nu au fost remediate si impiedica
stabilirea obiectului si limitelor judecatii
- procurorul a solicitat restituira cuzei la parchet dupa ce rechizioriul era nelegal
intocmit
- procurorul nu a comunicat nicio decizie in cele 5 zile dupa ce s-au anulat acte de u.p
- procurorul a solicitat restituirea cauzei la parchet dupa ce s-au anulat acte de u.p
- dupa ce s-au exclus una sau mai multe probe si procurorul a cerut restituirea cauzei
la parchet
- s-au exclus una sau mai multe probe iar procurorul nu a zis nimic in cele 5 zile

3. Isi declina competenta

- atunci cand nu este competenta si se poate declina oricand pe parcursul procedurii
de camera preliminara
- nu se poate dispune incetarea judecatii cu privire la unii inculpati si restituirea cauzei
cu privire la altii
- daca apar aministia sau decesul inculpatului judecatorul de camera preliminara nu le
va da eficienta, pt ca sunt chestiuni de fond, deci daca nu sunt probleme se va
incepe judecata

● CALEA DE ATAC
- judecatorul de camera preliminara se pronunta mereu prin incheiere
- de regula, aceasta incheiere e supusa contestatiei care se paote exercita in termen
de 3 zile de la comunicare si se solutioneaza de judecatorul de camera preliminara
de la instanta ierarhic superioara
Titularii contestatiei: ​procuror, persoana vatamata, inculpat, partea civila si partea
responsabila civilmente
- singura exceptie de la aceasta este atunci cand judecatorul de camera
preliminara isi declina competenta
- contestatia poate privi ​solutia ​dispusa de judecator, precum si ​modul de rezolvare
a cererilor si exceptiilor​ ridicate in fata sa
- contestatia poate fi introdusa indiferent de soltia judecatorului sesizat prin rechizitoriu
si de contextul procesual in care aceasta va fi adoptata
 III. JUDECATA

● NOTIUNE
- faza centrala si cea mai importanta, avand drept obiect solutionarea definitiva a
cauzei penale
- cea de-a treia faza a procesului penal in care, pe baza unui proces probator
preconstruit si verificat in procedura de camera preliminara si completat de catre
instanta de judecata prin activitatea nemijlocita, ​persoana este trasa sau nu la
raspundere penala
- se analizeaza ​temeinicia cauzei
- instanta va analiza cauza in fond, avand ca premisa cadrul procesual fixat si verificat
din punct de vedere legal in camera preliminara
- numai pe baza celor discutate si probate in sedinta de judecata se poate intemeia
convingerea judecatorilor asupra vinovatiei sau nevinovatiei inculpatilor
Doua functii judiciare:
- principala - ​cea a judecarii propriu-zise
- subsidiara/secundara - ​cea de dispozitie asupra drepturilor si libertatilor
fundamentale, intrucat, in cursul judecatii, instanta se pronunta si asupra
masurilor de preventie sau masurilor asiguratorii

● LIMITELE FAZEI DE JUDECATA

Limita initiala - ​este determinata de incheierea de incepere a judecatii

- instanta este sesizata ca act principal prin ​rechizitoriu intocmit de procuror,
incheierea de incepere a judecatii ​reprezinta actul subsidiar de sesizare
- este insa sesizata si prin ​acord de recunoastere a vinovatiei​, dar lipseste camera
preliminara
Limita finala - ​hotararea definitiva prin care se rezolva fondul cauzei prin ​sentinta/decizie
- exista si hotarari definitive care nu rezolva fondul cauzei, cum ar fi ​hotararea de
dezinvestire in cazul declinarii de competenta
- ca exceptie, aceasta limita finala poate fi depasita in cazul exercitarii cailor
extraordinare de atac

● 14. PRINCIPIILE FAZEI DE JUDECATA

1. Publicitatea
- consacra dreptul fiecarei persoane de a participa la sedinta de judecata si se
asigura increderea societatii in actul de justitie, intrucat tot ceea ce se intampla
in faza de judecata poate fi perceput si luat la cunostinta de tertii care nu au
nicio implicare in cauza respectiva
- inclusiv jurnalistii pot lua parte la sedinta de judecata
- exceptii: ​este interisa participarea la judecata a persoanelor care nu au 18 ani ​si ​a
persoanelor inarmate
- incalcarea dispozitiilor se sanctioneaza cu nulitate absoluta care poate fi invocata din
oficiu sau la cerere, in orice stare a procesului penal
- publicitatea nu este incalcata daca instanta restrictioneaza si limiteaza accesul
publicului in sala in care se desfasoara sedinta de judecata, in functie de marimea
salii
- publicitatea sedintei de judecata nu este echivalent cu dreptul oricarei persoane de a
cunoaste continutul dosarului cauzei
- de asemenea, este prevazut expres dreptul instantei de a interzie publicarea de
texte, imagini, desene sau fotografii de natura a dezvalui identitatea persoanei
vatamae, a partii civile si a prc precum si a martorilor, in conditiile in care s-ar aduce
atingere vietii intime a acestora
- principiul ​nu​ este unul ​absolut​, adica putem intalni doua ipoteze:
a. sedinta poate fi declarata nepublica de catre instanta ​la cererea partior, procurorului
ori din oficiu
b. situatii reglementate prin lege in care judecata se desfasoara in sedinta nepublica:
sedintele din camera de consiliu, sedintele cu inculpati minori, sedintele in care e ca
obiect trafic de minori, pornografie infantila

​2. Nemijlocirea
- obligatia instantei de judecata de a indeplini in mod direct toate actele
procesuale si procedurale care dau continut sedintei de judecta
- adica, tot ceea ce se petrece in faza de judecata (administrarea probelor,
dezbaterile, ultimul cuvant al inculpatului) trebuie perceput in mod direct de instanta,
intrucat judecatorul trebuie sa isi intemeieze hotararea pe ceea ce a vazut si a auzit
personal si nu nemjlocit
- toate actele procesuale trebuie sa se efectueze in fata completului de judecata in
mod direct
- judecatorii trebuie sa ia contact direct cu probele administrate
- nemijlocirea este asigurata de unicitatea si continuitatea completului de judecata pe
tot parcursul judecarii cauzei, adica odaa desemnat in dosar, completul de judecata
trebuie sa ramana acelasi in tot cursul cauzei
- pana la inceperea dezbaterilor este posibila schimbarea completului de judecata fara
vreo consecinta asupra continuarii judecatii
- dupa dezbateri insa, orice schimbare cate inervine presupune reluarea de la inceput
a acestora
- sanctiunea care intervine este nulitatea absoluta
- exceptie: ​instanta poate solutiona cauza numai pe baza probelor administrate in
faza u.p, daca inculpatul solicita asta si recunoaste toate faptele retinute in sarcina
sa si daca instanta apreciaza ca probele sunt suficiente pentru aflarea adevarului

3. Oralitatea
- reprezinta o garantie a judecatii, deoarece da posibilitatea tuturor
participantilor sa formuleze cereri oral, sa invoce exceptii prin care, pe de o
parte, isi valorifica drepturile si pe de alta parte isi justifica pozitia procesuala
- ea trebuie raportata si la consecintele juridice pe care le presupune, permitand
instantei sa dea valente juridice si aspectelor care nu au fost consemnate in
scris, dar care au fost consemnate direct de catre acesta oral
- intreaga activitate procesuala desfasurata in faza de judecata se realizeaza prin viu
grai
- declaratiile partilor sunt orale, dar ele se consemneaza in scris, de asemenea
sustinerile martorilor

4. Contradictorialitatea
- toate mijloacele de proba, cererile si exceptiile formulate de procuror, parti,
persoana vatamata sau ridicate din oficiu de instanta de judecata sunt puse in
discutia participantilor la procedura, acestia avand posibilitatea de a-si exprima
punctele de vedere asupra lor
- implica indatorirea ca toate argumentele de fapt si de drept sa fie aduse la
cunostinta partii cu interese contrare, aceasta putand astfel sa le analizeze si
sa le combata in fata judecatorului
- instanta e obligata sa puna in discutie cererile procurorului, ale partilor sau ale
celorlalti subiecti procesuali si exceptiile ridicate de acestia sau din oficiu
- probele administrate in faza de judecata sunt supuse discutiei participantilor la
sedinta
- respectarea principiului nu presupune neaparat ca participantii la judecata sa emita
opinii divergente, deci chiar daca sunt toti de acord dar se pune in discutie,
contradictorialitatea
- contradictorialitatea se manifesta in etapa cercetarii judecatoresti, dar si in
etapa dezbaterilor

● ROLUL INSTANTEI DE JUDECATA

- instanta poate solutiona cauza numai pe baza probelor administrate in faza u.p
- rolul instantei este de a analiza temeinicia acuzatiei pe care procurorul o aduce
inculpatului
- la final se da una dintre urmatoarele solutii: ​condamnare, renuntare la aplicarea
pedepsei, amanarea aplicarii pedepsei, incetarea procesului sau achitare

● LOCUL UNDE SE DESFASOARA JUDECATA

- sediul instantei, cu exceptie alt loc

● CITAREA PARTILOR
- judecata poate avea loc numai daca ​persoana vatamata si partile sunt legal citate
si procedura este indeplinita
- instanta citeaza din oficiu: INCULPATUL, PARTEA CIVILA, PRC si dupa caz
reprezentantii legali ai acestora
- DACA un inculpat a fost nelegal citat, de ex la o alta adresa decat cea corecta, dar a
aflat totusi de termen si s-a prezentat la judecata, atunci nelegalitatea citarii nu mai
poate fi invocata
Termenul in cunostinta este primit de:
- partea sau alt subiect procesual principal prezent la un termen
personal sau prin reprezentant sau aparator ales. Ei nu vor mai fi citati pentru
niciunul dintre aceste termene, chiar daca la unul ar lipsi
 - partea sau alt subiect procesual principal caruia i s-a inmanat in mod
legal citatia, personal sau prin reprezentant sau aparator ales ori prin functionarul sau
persoana insarcinata cu primirea corespondentei
- ​pentru primul termen de judecata persoana vatamata se citeaza cu mentiunea ca
se poate constitui parte civila pana la inceperea cercetarii judecatoresti

- neprezentarea persoanei vatamate sau a partilor citate nu se impiedica judecarea

cauzei
Citarea este obligatorie pentru urmatoarele persoane:
- militarii si detinutii
- persoana vatamata sau partile sunt citate obligatoriu cand instanta a
dispus repunerea cauzei pe rol in vederea reluarii cercetarii
judecatoresti sau a dezbaterilor
- cand la termenul cand partea lipseste i se agraveaza situatia in proces
- cand instanta preschimba primul termen
- cand a fost schimbat cursul firesc al procesului adica judecata se
desfasoara in alt loc decat cel cunoscut de persoana vatamata sau de
parte
!!!PE TOT PARCURSUL JUDECATII, PERSOANA VATAMATA SI PARTILE POT
SOLICITA, ORAL SAU SCRIS, CA JUDECATA SA SE DESFASOARE IN LIPSA
- in acest caz ele nu mai sunt citate pentru termenele urmatoare
- nerespectarea-nulitate relativa

● COMPUNEREA INSTANTEI DE JUDECATA

- complet legal construit
- prin complet de judecata se intelege numarul de judecatori
- repartizarea se face aleatoriu in sistem informatizat
- in cazul in care presedintele de sectie nu face parte din completul de judecata,
judecatorii prezideaza completul prin rotatie
- cauzele repartizate unui complet de judecata nu pot fi trecute altui complet decat in
conditiile prevazute de lege
- sanctiunea e nulitate absoluta

● PARTICIPANTII LA SEDINTA DE JUDECATA SI DREPTURILE ACESTORA.

ASIGURAREA APARARII
- participarea procurorului, a partilor si a persoanei vatamate la judecarea cauzelor
trebuie inteleasa in sensul ca acestora trebuie sa le fie create premise si conditii
legale
- in ipoteza in care procurorul spune ca “lasa solutionarea la aprecierea instantei” e ca
si cum nu este prezent la judecata
PROCURORUL -​ prezenta obligatorie mereu
- drepturi de a formula cereri si a ridica exceptii, de a pune concluzii
- in situatia in care apreciaza ca exista vreo cauza care impiedica exercitarea
actiunii penale, poate pune concluzii de achitare sau de incetare a procesului
penal
- participare obligatorie la toate termenele
 - participa si la latura civila, nu doar la cea penala
- poate formula cereri si exceptii motivate: ex. poate cere schimbarea incadrarii
juridice a faptei sau poate ridica exceptia tardivitatii apelului
- in cadrul dezbaterilor, procurorul nu este obligat sa formuleze concluzii de
condamnare
- nulitate absoluta in caz de incalcare a dispozitiilor
- in situatia in care la termenul la care s-a dezbatut cauza si s-a amanat
pronuntarea, instanta nu i-a dat cuvantul procurorului si simpla prezenta a
acestuia in sala de judecata, neinsotita insa de punerea efectiva de concluzii
in cadrul dezbaterilor, spre exemplu, in situatia in care procurorul se rezuma
la a preciza ca va depune concluzii scrise
​INCULPATUL - ​are dreptul de a formula cereri, a ridica exceptii si a pune concluzii
- poate pronunta administrarea de probe, poate ridica exceptia incompatibilitatii
judecatorului si i se da cuvantul in cadrul dezbaterilor
- are dreptul sa ia la cunostinta de actele si continutul dosarului
- totodanta inculpatului i se da ultimul cuvant
- regula este aceea ca inculpatul participa la judecata, ar inculpatul aflat in
stare de detinere este adus obligatoriu la judecata
- se considera ca este prezent si inculpatul privat de libertate care, cu acordul
sau si in prezenta aparatorului ales sau numit din oficiu, participa prin
videoconferinta la locul de detinere
- exceptii: ​cand se sustrage / e dat disparut/ si-a schimbat adresa unde
locuieste sau cand lipseste nejustificat desi a fost legal citat sau cand solicita
in scris sa fie judecat in lipsa in conditiile in care e reprezentat de aparatorul
legal
​PARTEA CIVILA SI PRC - ​au dreptul de a fi reprezentate de avocat
- de a formula cereri, de a ridica exceptii, de a pune concluzii
- PC are dreptul de a indrepta erorile materiale din cuprinsul cererii de constituire ca
partea civila, de a mari sau micsora intinderea pretentiilor si de a solicita repararea
prejudiciului material prin plata unei despagubiri banesti daca repararea in natura nu
este posibila
PERSOANA VATAMATA - ​are dreptul de a fi reprezentat de avocat
- de a formula cereri, de a ridica exceptii, de a pune concluzii in latura penala
- daca se afla in stare de detinere, presedintele completului ia masuri pentru ca
aceasta sa isi poata exercita dreptul de a lua la cunostinta de actele dosarului
si de a lua contact cu aparatorul sau

● ATRIBUTIILE PRESEDINTELUI COMPLETULUI DE JUDECATA

a) conduce sedinta
b) decide asupra cererilor formulate de procuror, de persoana vatamata si de parti,
daca rezolvarea acestora nu este data in caderea completului
c) in cursul judecatii, poate respinge intrebarile formulate de parti, persoana vatamata si
de procuror daca acestea nu sunt concludente si utile solutionarii cauzei
d) dispune strigarea cauzei si apelul celor citati - presedintele completului anunta,
potrivit ordinii de pe lista de sedinta cauza a carei judecare este la rand si dispune a
 se face apelul partilor si al celorlalte persoane citate si constata care dintre ele s-au
prezentat
e) stabileste idententitatea partilor sau a persoanei vatamate
f) asigura ordinea si solemnitatea sedintei de judecata

● CONSTATAREA INFRACTIUNILOR DE AUDIENTA

- fapte prevazute de legea penala, comise in fata instantei de judecata, in cursul
sedintei de judecata, indiferent daca aceasta se desfasoara la sediul instantei
sau intr-un alt loc desemnat de acesta, ori in locuri in care se impune
efectuarea unor activitati de cercetare judecatoreasca de catre instanta de
judecata in mod direct
- ex:​ marturia mincinoasa comisa in fata instantei de judecata, utlraj judiciar
- presedintele completului constata fapta si il identifica pe faptuitor, iar incheierea se
trimite procurorului competent
- in cazul in care procurorul participa la judecata (exista posibilitatea sa nu participe in
camera de consiliu), poate declara ca incepe u.p, pune in miscare actiunea penala si
il poate retine pe suspect sau pe inculpat
- in cazul in care procurorul nu participa, presedintele completului constata, iar
incheierea de sedinta cinstituie actul de sesizare, care va fi trimis direct procurorului
si nu organelor de cercetare penala
- atunci cand procurorul participa direct la sedinta, el poate declara oral inceperea u.p,
punerea in miscare a actiunii civile si il poate retine pe suspect sau pe inculpat
- in aceasta ipoteza toate activitatile sunt desfasurate de procuror si nu de organele de
cercetare penala
- nu se precizeaza competenta procurorului, deci poate fi procurorul si de la instanta
inferioara in grad
- procurorul poate declara si ulterior inceprea u.p, nu trebuie sa fie atunci in sala
oral
- constatarea infractiunilor de audienta se realizeaza indiferent de natura cauzei care
se judeca in momentul comiterii acesteia (penal, civil, contencios administrativ, etc)

16. SUSPENDAREA JUDECATII

- posibilitatea reglementata de lege prin care activitatea specifica fazei de

judecata se poate opri pentru moment
- instanta ramane sesizata in continuare
- in momentul in care intervine suspendarea judecatii, intervine si suspendarea
termenului de prescriptie a raspunderii penale
Cazuri de suspendare:
1. intervine in situatia afectului medical, respectiv atunci cand se constata, pe
baza unei EXPERTIZE MEDICO-LEGALE, ca inculpatul sufera de o afectiune
care il impiedica sa participe la procesul penal - este FACULTATIVA
- atunci cand in cauza sunt mai multi participanti, doar unul este bolnav iar
cauza nu se poate disjunge, atunci se aplica suspendarea pentru toti
- se dispune de procuror sau inculpat
- verificare constanta, dar nu mai tarziu de 3 luni
 - trebuie dispusa pentur maxim 3 luni, deoarece ​afecteaza termenul de
pescriptie a raspunderii penale
- procesul se reia din oficiu, nemafiind necesara o cerere in acest sens
- incheierea prin care s-a dispus suspendarea cauzei poate fi atacata cu
contestatie in maxim 24 h de la pronuntare
- contestatia nu suspenda executarea si se judeca in termen de 3 zile de la
primirea dosarului
- incheierea prin care prima instanta a respins cererea de suspendare a
judecatii poate fi atacata cu apel, odata cu sentinta fondului cauzei
​2. ​atunci cand intervine medierea - OBLIGATORIE
- maxim 3 luni dela data la care a fost dispusa
- procesul penal s reia din oficiu imediat dupa primirea procesului verbal prin
care se constata ca nu s-a incheiat intelegerea, sau atunci cand termenul
pentru mediere expira la implinirea celor 3 luni
- impacarea poate surveni pana la citirea actului de sesizare a instantei
- incheierea data in prima instanta prin care s-a dispus suspedarea cauzei
poate fi atacata cu contestatie in termen de 24 de h de la pronuntare (pt
procuror, partile si persoana vatamata) si de la comunicare pt partile si
persoana vatamata care lipsesc
- este inadmisibila contestatia indreptata impotriva incheierii prin care
prima instanta a respins cererea de suspendare, la fel si cea exercitata
impotriva incheierii prin care instanta de apel a decis asupra
suspendarii
3. ​in caz de extradare activa - FACULTATIVA
- adica atunci cand statul roman cere extradarea altui stat
- astfel, instanta romana poate dispune suspendarea cauzei pana la
solutionarea cererii de extradare
- se poate dispune disjungerea cauzei
- contestatie in termend e 24 de h

● DELIBERAREA, PRONUNTAREA SI REDACTAREA HOTARARILOR

- deliberarea = activitatea prin care membrii completului de judecata se consulta
pentru a ajunge la solutia ce trebuie data in cauza
- se face in ziua in care au avut loc dezbaterile sau la o data ulterioara, dar nu mai
tarziu de 15 zile
- instanta poate pronunta amanarea o singura data pentru cel mult 15 zile
- cand hotararea se pronunta in ziua respectiva nu se intocmeste incheierea
- obiectul deliberarii = chestiuni de fapt si de drept deduse judecatii, atat in
actiunea penala cat si in actiunea civila exercitata in procesul penal
- in situatia in care judecatorii nu ajung la un consens, se intocmeste un proces-verbal
care constata imprejurarile care au condus la aceasta situatie
- rezultatul deliberarii se consemneaza intr-o minuta
- pronuntarea hotararii ale loc imediat dupa deliberare si reprezinta activitatea
prin care se aduce la cunostinta publicului solutia la care s-a ajuns in urma
deliberarii
- pronuntarea se face in sedinta publica
- redactarea hotararii se efectueza in cel mult 30 de zile de la pronuntare

17. FELURILE HOTARARILOR JUDECATORESTI

- instanta se pronunta prin hotarare judecatoreasca

- hotararea judecatoreasca reprezinta ori dezicia sau dispozitia prin care instanta se
pronunta asupra fondului cauzei, ori inscrisul sau suportul material
- SENTINTA - hotararea judecatoreasca prin care prima instanta de judecata
solutioneaza cauza pe fond
- sentinta poate fi: ​de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei, de amanare a
aplicarii pedepsei, de achitare sau de incetare a procesului penal
- tot prin sentinta, ​instanta se dezinvesteste in caz de conflict de competenta
- tot prin sentinta, ​hotararea prin careprima instanta soltioneaza actiunea civila
disjunsa in procesul penal
- DECIZIA - hotararea prin care instanta solutioneaza apelul, recursul in casatie
si recursul in interesul legii
- dar se poate si la : contestatia in anulare si revizuirea
- INCHEIEREA - toate celelalte hotarari pronuntate in cursul judecatii de catre
instanta