CONTINUTUL PROIECTULUI

Memoriul se compune din trei parti distincte, fiecare din ele continand etape
caracteristice.

A. Proiectarea tehnologiei de prelucrare.

1. Analiza piesei.
2. Studiul tehnologicitati piesei.
3. Analiza diferitelor variante de proces tehnologic pentru obtinerea piesei prin
procedee de deformare plastica la rece.
4. Analiza croirii semifabricatului.
5. Proiectarea schemei tehnologice.
6. Calculul fortelor si a pozitiei centrului de presiune.

B. Proiectarea echipamentelor de deformare.

1. Proiectarea elementelor componente ale stantei sau matritei. Realizarea desenului
de executie.
2. Calculul de verificare al unor elemente componente.
3. Calculul dimensiunilor nominale si stabilirea abaterilor elementelor active.
4. Realizarea desenelor de executie ale unor elemente active.
5. Alegerea utilajului de presare.
6. Indicatii privind montarea, exploatarea. Intretinerea matritei proiectate.
7. Norme specifice de protectie a muncii.

C. Calcule tehnico-economice.
1. Calculul normei de timp.
2. Calculul costului piesei prelucrate pe matrita proiectata.
3. Compararea variantelor tehnologice si justificarea variantei alese.

Continul parti grafice.

1. Desenul de executie al piesei.
2. Desenul de executie al semifabricatului plan (desfasurata piesei).
3. Desenul de ansamblu al matritei proiectate.
 A1.Proiectarea procesului tehnologic de prelucrare.

Aceasta parte a proiectului are ca scop final stabilirea, pe baza unor considerente
tehnice si economice, a succesiuni operatiilor sau a fazelor.

1. Analiza piesei.

Proiectarea tehnologiei de prelucrare precum si a echipamentului necesar se face pe baza

datelor initiale ale temei de proiectare.

1.1. Rolul functional al piesei.

Proiectarea formei piesei, stabilirea materialului din care aceasta sa se execute, stabilirea
dimensiunilor si a abaterilor acestora se face avand in vedere rolul functional al piesei in
anasamblul din care face parte.

1.2. Verificarea desenului de executie.

Aceasta etapa a procesului de proiectare se realizeaza cu scopul intelegerii formei

constructive a piesei , al corectarii eventualelor greseli de proiectare sau a completari
desenului de executie cu alte vederi , sectiuni sau detalii, in asa fel incat acesta sa ofere o
imagine completa si unica a piesei si sa contina toate informatiile necesare unei proiectari
corecte.

Din studiul efectuat asupra desenului piesei , se observa ca:

-forma constructiva a piesei este simpla, si este determinata prin vederile prezentate;

-forma piesei este determinata prin dimensiunile indicate pe desen, in vederile si sectiunile
prezentate;

-desenul respecta scara indicata (2:1);

-sunt indicate pe desen toate razele de indoire si de racordare a contururilor;

-grosimea materialului este de 0,5 mm;

-piesa s-a obtinut prin urmatoarele prelucrari: decupare, perforare, indoire;

-toate prelucrarile se pot realiza cu ajutorul stantelor si/sau matritelor;

 -cotele netolerate se vor tolera conform STAS 11111-86;

-pe desen este specificata rugozitatea suprafetei materialului.

1.3. Materialul piesei.

Avand in vedere ca informatiile despre materialul din care se executa piesa, vor fi in
urmatoarele etape ale procesului de proiectare, din standardele corespunzatoare se vor
extrage date referitoare la :

-proprietatile fizico-mecanice;

-compozitie chimica;

-forme si dimensiuni de livrare

Tabel 1.

Material Sta diul Rezistenta la Compozitie Greutate Forme si dimensiuni de livrare

STAS de livra rupere Rm chimica [%] specifica, γ
re [N/mm2] [kg/dm3]
benzi Foi de tabla

10, 12, 14, 15,

16, 18, 20, 21,
O 240…290
22, 24, 25, 26,
Cu 91-62 Pb0, 28, 29, 30, 32,
Cu-Zn 10 13-0,05 35, 36, 40, 42, 500x2000
STAS Fe0, 2-0, 01 45, 46, 47, 48, 560x2000
8,2 50, 52, 55, 56,
289-88 Mn0, 1-0, 05 1000x2000
HA 290…350 Al0, 03-0, 02 60, 63, 65, 70,
Sn0, 1-0, 05 Zn 72, 75, 80, 81,
- restul 85, 90, 94, 95,
100, 103, 105,
106, 110, 115,
120, 130, 135,
HB >350 140, 145, 150
1.4. Stabilirea formei si dimensiunilor semifabricatului plan.

Pentru analiza tehnologicitati piesei si pentru studiul croirii semifabricatului este necesara
determinarea formei si dimensiunilor semifabricatului plan.

Avand in vedere ca in cele mai multe cazuri dimensiunile inscrise pe desenele de executie
ale pieselor indoite nu pot fi utilizate direct in relatiile de calcul cunoscute, este necesara o
redimensionare a piesei care sa evidentieze in mod explicit dimensiunile elementelor simple
de contur.

Deoarece desenele, atat de executie cat si de ansamblu, ale reperului de mai sus au fost
executate in soft-ul Autodesk Inventor Pro 2011 suntem siguri de corectitudinea datelor
deoarece programul nu permite crearea unei piese fara a avea datele necesare.
Deasemenea modelul 3D al reperului ne ajuta sa intelegem cu usurinta intrebuintarea
piesei, suprafetele care o definesc si conditiile de lucru la care este supusa piesa.
Pentru piesele indoite cu o raza de indoire diferita de zero, lungimea desfasurata a piesei
(semifabricatului plan) este egala cu lungimea stratului neutru, care se determina cu relatia:
[rel. 2.2, pag. 20]

𝒊=𝒌 𝒊=𝒌−𝟏

𝑳 = ∑ 𝒍𝒊 + ∑ 𝒍𝝋𝟏
𝒊=𝟏 𝒊=𝟏

In care:

L – lungimea desfasurata a piesei;

li – lungimea portiunilor rectilinii ale stratului neutru;

k – numarul portiunilor rectilinii;

lϕ1 – lungimea stratului neutru pe portiunile indoite ale piesei si care se

determina cu relatia: [rel. 2.3, pag. 20]

𝝅 ∗ 𝝋𝟏
𝒍𝝋𝟏 = ∗ (𝒓𝟏 + 𝒙 ∗ 𝒈)
𝟏𝟖𝟎

In care:

ϕ1 – unghiul de indoire;

r1 - raza de indoire interioara;

x – coeficientul care tine seama de deplasarea stratului neutru [tabelul

2.1, pag. 21]
Astfel pentru piesa in discutie avem urmatoarele calcule:

Pentru portiunile rectilinii ale piesei:

l1 = 7 - 0,5 - 0,5 = 6 mm

l2 = 6 – 0,5 – 0,5 – 1 – 0,5 = 3,5 mm

l3 = 30 – 1 – 2 = 27 mm

l4 = 7 – 2 – 0,5 – 0,5 – 0,5 = 3,5 mm

l5 = 5 – 0,5 – 0,5 = 4 mm
Pentru portiunile indoite ale piesei:

𝑟1 0,5
= = 1 => 𝑥1 = 0,421
𝑔 0,5

𝜋 ∗ 𝜑1 𝜋 ∗ 90
𝑙𝜑1 = ∗ (𝑟1 + 𝑥1 ∗ 𝑔) = ∗ (0,5 + 0,421 ∗ 0,5) = 1,116 𝑚𝑚
180 180
𝑟2 1
= = 2 => 𝑥2 = 0,445
𝑔 0,5

𝜋 ∗ 𝜑2 𝜋 ∗ 90
𝑙𝜑2 = ∗ (𝑟2 + 𝑥2 ∗ 𝑔) = ∗ (1 + 0,445 ∗ 0,5) = 1,92 𝑚𝑚
180 180
𝑟3 2
= = 4 => 𝑥3 = 0,469
𝑔 0,5

𝜋 ∗ 𝜑3 𝜋 ∗ 90
𝑙𝜑3 = ∗ (𝑟3 + 𝑥3 ∗ 𝑔) = ∗ (2 + 0,469 ∗ 0,5) = 3,51 𝑚𝑚
180 180
𝑟4 0,5
= = 1 => 𝑥4 = 0,421
𝑔 0,5

𝜋 ∗ 𝜑4 𝜋 ∗ 90
𝑙𝜑4 = ∗ (𝑟4 + 𝑥4 ∗ 𝑔) = ∗ (1 + 0,421 ∗ 0,5) = 1,901 𝑚𝑚
180 180
Din STAS 11111-86 [tabelul 1, pag. 57] se va alege abaterea corespunzatoare pentru L :

L = l1 + l2 + l3 + l4 + l5 + lϕ1 +lϕ2 + lϕ3 + lϕ4 = 6 + 3,5 + 27 + 3,5 + 4 + 1,116 + 1,92

+ 3,51 + 1,901 = 52,447 ± 0,5 mm