Adresarea IP

O adresa IP este un sir de 32 de biti ce identifica doua lucruri: o retea si o statie in cadrul acelei
retele. Forma in care sunt folosite totusi adresele IP nu este cea binara, astfel incat cand spunem adresa IP
aveam mai degraba in minte reprezentarea zecimala a patru octeti, separati prin trei puncte.
Astfel pentru o adresa IP data: 10110001000001000001011000001000, vom separa mai intai bitii in
grupuri de cate 8 biti: 10110001.00000100.00010110.00001000 si in final vom converti fiecare grup in
zecimal: 177.4.22.8.
Desi aceasta noua exprimare inlesneste semnificativ lucrul cu adresele IP, aduce unele limitari legate
de usurinta de a discerne intre portiunea de retea si cea de statie din cadrul adresei IP. Incercarea de a pastra
reprezentarea zecimala ca model de referinta pentru IP si de a clarifica distinctia intre cele doua componente
ale adresei IP a dus la definirea claselor de adrese IP.

Clasele de adrese IP

In tabelul urmator sunt prezentate cele 5 clase definite pentru spatiul de adrese IP.

Clasa Primii Nr. biti Nr. retele Nr. biti Nr. statii Domeniul de
biti retea statie valori
1.0.0.0 –
A 0… 8 126 (27-2) 24 16.777.214 (224-2)
126.255.255.255
128.0.0.0 –
B 10… 16 16.382 (214-2) 16 65.534 (216-2)
191.255.255.255
192.0.0.0 –
C 110… 24 2.097.150 (221-2) 8 254 (28-2)
223.255.255.255
224.0.0.0 –
D 1110… Adrese Multicast
239.255.255.255
240.0.0.0 –
E 11110… Rezervat
254.255.255.255

O adresa IP de retea este o adresa pentru care toti bitii de statie sunt 0. O astfel de adresa este
folosita pentru identificarea intregii retele, aceasta fiind in fapt forma relevanta a oricarei adrese ce
calatoreste peste Internet.

O adresa IP de broadcast sau de difuzare este o adresa pentru care toti bitii de statie sunt 1. Un
pachet destinat unei astfel de adrese va ajunge la toate statiile din aceeasi retea.

Clasa A

A fost proiectata pentru a satisface cerintele ridicate de retele de mari dimensiuni. Astfel pentru
definirea retelei va fi folosit doar primul octet, ramanand pentru identificarea statiei 24 de biti, adica mai
mult de 16,7 milioane de posibilitati. Din tabelul de mai sus se poate observa ca domeniul de valori pentru
clasa A nu include retelele 0.0.0.0 si 127.0.0.0, acestea fiind rezervate. Clasa de adrese 0.0.0.0 nu este
folosita datorita posibilelor confuzii cu rutele implicite, in vreme ce clasa 127.0.0.0 este rezervata pentru
adrese de loopback, in scopul monitorizarii si testarii. Tot din studiul numarului de statii din tabelului de mai
sus se observa eliminarea a cate doua adrese dintre cele ce pot fi alocate statiilor, pentru fiecare dintre
clasele rutabile. Cele doua adrese sunt: adresa de retea si adresa de broadcast.
Clasa B
 O clasa de adrese B este definita de valorile primilor doi biti din adresa IP, acesti primi doi biti fiind
10. Respectand aceasta constrangere rezulta ca toate adresele IP ale caror prim octet se afla intre 10000000
si 10111111, adica intre 128 si 191, apartin unei clase B.
Campul de retea pentru o clasa B va cuprinde primii doi octeti, dar cum primii doi biti ai primului
octet sunt fixati, ne raman doar 14 biti pentru a crea clase B. Pentru definirea statiilor vom avea la dispozitie
ultimii doi octeti, adica 16 biti. Astfel vom obtine 16.384 retele, fiecare avand un numar maxim de statii de
65.533.

Clasa C

Clasele C se definesc prin alocarea primilor 3 octeti pentru definirea retelei si doar a ultimilor 8 biti
pentru distingerea intre statiile aceleiasi retele. Primii trei biti din primul octet trebuie sa fie 110, adica
valoarea acestui prim octet trebuie sa se afle intre 192 si 223 pentru ca o adresa sa apartina unei clase C.
Desi numarul claselor C depaseste 2 milioane, numarul de statii pentru fiecare dintre aceste retele
este de doar 254.

Clasa D

Clasa de adrese D este folosita pentru retele multicast. Chiar daca retelele multicast nu s-au ridicat la
inaltimea asteptarilor formate la inceputul anilor `90, exista in continuare proiecte de cercetare cu un impact
major bazate pe multicast (M-Bone fiind cel mai recent), iar retelele de transmisie pentru programe TV sau
macar pentru radio nu par sa se desprinda de arhitecturile multicast.Pentru adresa multicast spatiul de adrese
este plat, toti cei 4 octeti fiind folositi pentru definirea adresei de statie. Deoarece primii 4 biti ai primului
octet sunt fixati, si anume 1110, numarul adreselor de multicast este de 268 milioane.

Clasa E Clasa de adrese E este rezervata si nu poate fi folosita in retelele publice, sau in solutii de
multicast.

Masca de retea

Masca de retea este un sir de 32 de biti care, in conjunctie logica cu o adresa IP, va separa adresa de
retea, anuland bitii de statie.
Fiecare bit din masca de retea ce corespunde (se afla pe aceeasi pozitie) cu un bit din campul de
retea va avea valoare 1, in vreme ce toti bitii corespunzatori campului de statie vor avea valoarea zero.
Mastile de retea sunt inutile intr-un mediu ce ofera adresare classful, deoarece simpla testare a
valorii primului octet fata de 128 si 192 ne-ar oferi toate informatiile necesare despre numarul bitilor ce
apartin campului retea dintr-o adresa IP data. In schimb, odata cu aparitia adresarii classless, masca de retea
a devenit piatra de temelie in deciziile de rutare.
Reprezentarea mastilor de retea folosita cel mai des este cea decimala, datorita similitudinii cu forma
de exprimare a adreselor IP.
O a doua forma de reprezentare a mastilor de retea este sub forma unui numar ce reprezinta numarul
de biti de 1 din masca de retea, aceasta forma de reprezentare fiind referita ca prefix de retea.

Clasa A 255.0.0.0 /8
Clasa B 255.255.0.0 /16
Clasa C 255.255.255.0 /24
 Subretele

In adresarea classful aveam trei dimensiuni de retele, ducand la o utilizare extrem de ineficienta a
spatiului de adrese. Inchipuiti-va numai ca pentru 300 de statii ce trebuie sa fie in acelasi domeniu de
broadcast (in aceeasi retea) administratorul de retea ar fi trebuit sa solicite o clasa B, urmand sa foloseasca
sub 0,5% din adresele disponibile.
Intrebarea este daca in loc de o intreaga clasa B nu am fi putut aloca doar jumatate de clasa B,
dubland astfel eficienta alocarii de adrese? Sau, reformuland, daca avem clasa B 130.170.0.0, care este
jumatatea acesteia?
Pentru a injumatati un spatiu de adrese, va trebui in fapt sa injumatatim numarul de statii, adica sa
reducem cu unu numarul de biti de statie. Bitul astfel obtinut va intra in componenta unui nou camp, pe care
il vom numi camp de subretea.
Masca de retea va avea valoarea 1 atat in campurile corespunzatoare bitilor de retea, cat si in
campurile corespunzatoare bitilor de subretea.
In concluzie, pentru a injumatati un spatiu de adrese, trebuie sa extindem masca de retea cu un bit
(cel corespunzator campului de subretea), iar cele doua jumatati vor fi obtinute facand acest bit o data 0, o
data 1.
Avand de injumatatit o clasa B, cele doua jumatati vor avea masca de retea /17, bitul de subretea
fiind chiar al 17-lea bit din adresa IP.

Rezultatul operatiei de injumatatire este prezentat mai jos.

130. 170. 0. 0 /16 Spatiul initial

10000010 10101010 00000000 00000000 /16

10000010 10101010 00000000 00000000 /17

130. 170. 0. 0 /17 Prima jumatate

10000010 10101010 10000000 00000000 /17

130. 170. 128. 0 /17 A doua jumatate

Desi modul de utilizare a unei masti de retea reiese direct din definitia acesteia, vom exemplifica pe
doua adrese ce se aflau in spatiul initial de adrese, dar dupa injumatatire au ajuns in retele diferite. Fie
130.170.32.0 si 130.170.132.0 aceste adrese:

130. 170. 132. 0 Prima adresa

10000010 10101010 10000100 00000000 SI
11111111 11111111 10000000 00000000 Masca de retea
10000010 10101010 10000000 00000000
130. 170. 128. 0 /17 A doua jumatate

130. 170. 32. 0 A doua adresa

10000010 10101010 00100000 00000000 SI
11111111 11111111 10000000 00000000 Masca de retea
10000010 10101010 00000000 00000000
130. 170. 0. 0 /17 Prima jumatate

Putem acum aloca acum pentru reteaua de 300 de statii doar jumatate de clasa B, adica 32 de mii de
adrese. Dar nimic nu ne impiedica sa impiedica sa injumatatim inca odata unul dintre spatiile de adrese
obtinut, avand astfel la dispozitie doua spatii de cate 16 mii de adrese. Si, de ce nu, sa mergem mai departe
cu procesul de creare de subretele pentru a obtine spatii de 512 adrese.
Pentru a reprezenta 512 variante avem nevoie de 9 biti in campul statie. Din cei 16 biti initiali vom
trece direct 7 biti in campul de subretea. Masca de retea trebuie extinsa cu 7 biti devenind 23, rezultatul
operatiei fiind definirea unui spatiu de adrese ce ocupa doar 1/64 din spatiul initial.
 130. 170. 0. 0 /16 Spatiul initial
10000010 10101010 00000000 00000000 /16

10000010 10101010 00000000 00000000 /23

130. 170. 0. 0 /23 Prima subretea de 512 adrese

10000010 10101010 00000010 00000000 /23

130. 170. 2. 0 /23 A doua subretea de 512 adrese

In concluzie, subretelele au aparut in scopul eficientizarii modului de alocare a adreselor IP. Pentru a
imparti in subretele un spatiu de adrese dat, o parte din bitii de statie sunt trecuti intr-un nou camp, cel de
subretea, acesta avand rolul de a oferi un al treilea nivel de ierarhizare a adreselor IP.

Prima si ultima subretea

In momentul cand cream subretele este usor de observat posibila confuzie ce se poate face intre
adresa de retea a spatiului de adrese initial si adresa de retea a primei subretele create, dar totodata si intre
adresa de difuzare pentru spatiul de adrese initial si adresa de difuzare a ultimei subretele.
In exemplul de mai inainte singura diferenta intre clasa B si prima sa jumatate era masca de retea
folosita, si tot masca de retea este singura diferenta intre adresa de difuzare a clasei B si adresa de difuzare a
celei de a doua jumatati.

10000010 10101010 00000000 00000000 /16 Adresa de retea

130. 170. 0. 0 /16
pentru spatiul initial

10000010 10101010 00000000 00000000 /17 Adresa de retea

130. 170. 0. 0 /17
pentru prima jumatate

10000010 10101010 11111111 11111111 /16 Adresa de broadcast

130. 170. 255. 255 /16
pentru spatiul initial

10000010 10101010 11111111 11111111 /17 Adresa de broadcast

130. 170. 255. 255 /17
pentru a doua jumatate
Datorita acestei ambiguitati, odata cu aparitia subretelelor a aparut si interdictia de a folosi prima si
ultima subretea. Astfel, numarul maxim de subretele ce poate fi folosit devine 2 la puterea numarului de biti
de subretea minus 2.
O prima consecinta este imposibilitatea imprumutarii unui singur bit pentru crearea de subretele,
adica imposibilitatea injumatatirii unui spatiu de adrese. Numarul minim de biti ce trebuie imprumutati este
2.
O a doua, si mult mai drastica consecinta este pierderea unui procent din spatiul de adrese in urma
procesului de creare de subretele. In tabelul de mai jos este analizata eficienta folosirii spatiului de adrese in
urma crearii de subretele pentru o clasa C.
Numar biti Numar biti Numar de Numar de statii Numar total Procent de adrese
subretea statie subretele pentru o subretea de statii utilizabile
2 6 2 62 124 49%
3 5 6 30 180 70%
4 4 14 14 196 77%
5 3 30 6 180 70%
6 2 62 2 124 49%
 Desi si la ora actuala multe carti de calculatoare recomanda in continuare evitarea folosirii primei si
ultimei subretele, ratiunile sunt mai mult de natura didactica pentru ca Internetul in vasta lui majoritate
contine echipamente capabile sa evite eventualele confuzii, si asta fara nici un alt cost aditional.

Tema de casa

Pentru o adresa IP si o masca de retea date sa se raspunda la urmatoarele intrebari:

1. Sa se transforme in binar adresa IP si masca de retea.

2. Din ce clasa face parte adresa IP?

3. Care este adresa de retea pentru clasa respectiva?

4. Care este adresa retelei, in zecimal si in binar?

5. Cati biti au fost imprumutati pentru subretea din bitii disponibili pentru statii?

6. Cati biti au ramas pentru statii?

7. Care este numarul maxim de subretele utilizabile ce pot fi create?

8. Care este numarul maxim de statii ce pot fi definite pentru fiecare subretea?

9. Pentru IP-ul dat, care este adresa de broadcast?

10. Care este domeniul adreselor IP pentru statii?

Tabla operațiilor logice binare de bază

Simbol Simbol
Operație Simbol logic programare programare Operator 1 Operator 2 Rezultat
(logică) (binar)
0 0 0
AND 0 1 0
∧ && &
(și) 1 0 0
1 1 1

0 0 0
OR 0 1 1
∨ || |
(sau) 1 0 1
1 1 1

NOT - 1 0
¬ ! ~
(negație) -
Adresa IP
Adresa IP a fost standardizata ca fiind o valoare de 32 biti unica pentru fiecare sistem conectat la Internet,
exprimata prin 4 grupuri a cate 8 biti, constituita din 2 parti, prima este adresa de retea (network number sau
network prefix) iar a doua este adresa gazdei (host number). Aceasta modalitate de prezentare prezinta 2
niveluri de ierarhie.
|network prefix|host number|
+--------adresa IP---------+

Adresa IP poate fi reprezentata atat in binar cat si in zecimal. Notatia zecimala a fost introdusa pentru o citire
si scriere mai usoara a adreselor IP. Cele patru grupuri sunt separate prin cate un punct.

binar 01110111.01101100.01011111.00010111
zecimal 119. 108. 95. 23

Pentru a putea adresa retele de diferite dimensiuni adresele au fost impartite in 3 clase principale: A, B si C.
Clasele D si E au o utilizare speciala.

Clasa A are primul bit 0 si adresa de retea de 8 biti. Subnet Mask 255.0.0.0 . Sunt 126 de astfel de retele (din
cele 128 fiind excluse 0.0.0.0 si 127.0.0.0). Utilizare: retele foarte mari, mereu impartite in subclase.

|0----------|host number|
+---8biti---+
Clasa B are primii biti 10 si adresa de retea de 16 biti. Subnet Mask 255.255.0.0 .Sunt maximum 16.384 de
astfel de retele. Utilizare: retele mari, deobicei impartite in subclase.
|10----------|host number|
+---16biti---+
Clasa C are primii biti 110 si adresa de retea de 24 biti. Subnet Mask 255.255.255.0 .Sunt maximum
2.097.152 de astfel de retele. Utilizare: retele mici, cea mai comuna clasa.
|110---------|host number|
+---24biti---+
Clasa D are primii biti 1110 si adresa de retea de 32 biti. Subnet Mask 255.255.255.255 .Sunt maximum
268.435.456 de astfel de retele. Utilizare: adresa de grup multicasting, nu are host-uri.

Clasa E rezervata pentru scopuri experimentale.

Clasa Prefix Primii biti Interval adrese Retele/Clasa Hosturi/Clasa

A /8 0xxx 0.0.0.0-127.255.255.255 128 16.777.214
B /16 10xx 128.0.0.0-191.255.255.255 16.384 65.534
C /24 110x 192.0.0.0-223.255.255.255 2.097.152 254
D /32 1110 224.0.0.0-239.255.255.255 268.435.456 0
E nedefinit 1111 240.0.0.0-255.255.255.255 nedefinit nedefinit
Primul Host number contine numai caracterul 0 si impreuna cu network prefix compune adresa de baza
(base network), iar ultimul contine numai caracterul 1 si compune adresa broadcast (broadcast address).

|network prefix|000...000| adresa de baza a retelei

|network prefix|111...111| adresa broadcast a retelei

Numar hosturi per retea este 2n-2, unde n este numarul de biti pentru host number.

Numar retele per clasa este 2m, unde m = (prefix - (numarul primilor biti)).

Clasa Retele/Clasa Hosturi/Clasa

A 28-1 = 128 224-2 = 16.777.214
B 216-2 = 16.384 216-2 = 65.534
C 224-3 = 2.097.152 28-2 = 254
D 232-4 = 268.435.456 0

Subnetting
Pentru a putea diviza clasele de adrese A, B si C in intervale mai mici a fost introdusa procedura de
subnetting care suporta trei niveluri de ierarhie. Astfel administratorii pot sa-si asigneze cate un subnet
number pentru fiecare retea interna fara a mai solicita noi adrese.
+---------------adresa IP----------------+
|network prefix|------host number--------|
|network prefix|subnet number|host number|
+---extended network prefix--+

Lungimea extended network prefix este egala cu numarul de biti consecutivi egali cu 1.

Exemplu:

192.129.213.54 11000000.10000001.11010101.00110110
255.255.255.0 11111111.11111111.11111111.00000000
extended network prefix +---------24 biti--------+

Un alt mod de a exprima aceasta adresa IP si subnetmask-ul corespunzator este 192.129.213.54/24

Exemplu:

adresa IP 89.102.131.21
subnet mask 255.255.248.0

89.102.131.21 89.102.10000011.00010101
255.255.248.0 255.255.11111000.00000000
+--21 biti--+
adresa de retea 89.102.10000000.00000000 (89.102.128.0)
prima adresa 89.102.10000000.00000001 (89.102.128.1)
---
ultima adresa 89.102.10000111.11111110 (89.102.135.254)
adresa de broadcast 89.102.10000111.11111111 (89.102.135.255)

Adresa de retea a fost obtinuta prin inmultirea (bit cu bit) dintre adresa IP si subnet mask, exprimate in binar.

Definirea subretelelor
Pentru a defini un plan de adresare corect trebuie sa stim numarul de subnet-uri necesar si numarul
maximum de host-uri din subnet. La aceste date trebuie sa tinem cont si de dezvoltarile ulterioare. Cea mai
usoara abordare este definirea unui plan de adresare printr-un exemplu.
Exemplu: O companie are adresa de retea 192.129.213.0/24 si doreste 5 subnet-uri a cate 20 host-uri.
Cele 5 subnet-uri pot fi exprimate in binar cu 3 biti (23=8). Din cele 8 subnet-uri 2 nu sunt utilizate (prima
este acceasi cu adresa de baza a retelei, iar ultima are acceasi adresa de broadcast cu cea a retelei initiale),
rezultand 1 subnet suplimentar (8-5-2=1) pentru dezvoltari ulterioare.

Astfel obtinem subnet mask-ul

+-----network prefix-----+ <*>

192.129.213.0 11000000.10000001.11010101.00000000
subnet mask 11111111.11111111.11111111.11100000
extended network prefix +-----------27 biti----------+
* = cei 3 biti pentru definirea subnet-urilor
extended network prefix = 24 + 3 = 27 biti
In subnet mask completam cu 1 de la stanga la dreapta 27 pozitii.
Ultimul octet din subnet mask este 11100000, in zecimal 224.
Astfel obtinem 255.255.255.224

Din ultimul octet am folosit 3 biti pentru subnet-uri, mai raman 5 biti pentru definirea host-urilor. Cu 5 biti
se pot declara 32 hosturi (mai mult decat cele 20 declarate initial). Din acestea 2 nu pot fi folosite
(00000=adresa de baza a subretelei, 11111=adresa de broadcast a subretelei).

Astfel am obtinut:
subnet mask: 255.255.255.224
subretele: 6 (initial solicitate 5)
hosturi/subretea: 30 (initial solicitate 20)

Cei 3 biti pentru definirea subnet-urilor sunt 1(001), 2(010), 3(011), 4(100), 5(101), 6(110).

adresa ***
de baza 11000000.10000001.11010101.00000000=192.129.213.0/24
rezervat 11000000.10000001.11010101.00000000=192.129.213.0
subnet 1 11000000.10000001.11010101.00100000=192.129.213.32/27
subnet 2 11000000.10000001.11010101.01000000=192.129.213.64/27
subnet 3 11000000.10000001.11010101.01100000=192.129.213.96/27
subnet 4 11000000.10000001.11010101.10000000=192.129.213.128/27
subnet 5 11000000.10000001.11010101.10100000=192.129.213.160/27
subnet 6 11000000.10000001.11010101.11000000=192.129.213.192/27
rezervat 11000000.10000001.11010101.11100000=192.129.213.224
Adresele hosturilor din subreteaua 5(101) sunt:
subnet 5 11000000.10000001.11010101.10100000=192.129.213.160/27
host 1 11000000.10000001.11010101.10100001=192.129.213.161/27
host 2 11000000.10000001.11010101.10100010=192.129.213.162/27
host 3 11000000.10000001.11010101.10100011=192.129.213.163/27
...
host 28 11000000.10000001.11010101.10111100=192.129.213.188/27
host 29 11000000.10000001.11010101.10111101=192.129.213.189/27
host 30 11000000.10000001.11010101.10111110=192.129.213.190/27
broadcast 11000000.10000001.11010101.10111111=192.129.213.191/27

VLSM - Variable Lenght Subnet Masks

Pina acum am vorbit despre retele care aveau o singura subnet mask, conform standardului RFC-1.

Introducerea conceptului VLSM (Variable Lenght Subnet Masks) ofera o utilizare mai judicioasa a spatiului
de adresare IP prin utilizarea mai multor subnet mask-uri intr-o retea IP, deci existenta prefixelor de retea de
diferite lungimi.

In acest mod spatiul de adresare disponibil (spre exemplu al unei companii) poate fi divizat succesiv functie
de necesitati.
Exemplu:
Dorim realizarea retelei cu urmatoarea structura

183.103.0.0/16
|
__________________________|______________________
/ / / / / / / \ \ \ \
|1| |2| |3| |4| |5| |6| |7| ....... |11| |12| |13| |14|
| |
________|_______ _______|________
/ \ / \
|1| |2|.....|13| |14| |1| |2|.....|29| |30|
|
_________|________
/ \
|1| |2| |3| |4| |5| |6|
Pentru implementarea celor 14 subretele folosim 4 biti (24=16>14).
adresa ****
de baza 10110111.01100111.00000000.00000000=183.103.0.0/16
rezervat 10110111.01100111.00000000.00000000=183.103.0.0
subnet 1 10110111.01100111.00010000.00000000=183.103.16.0/20
subnet 2 10110111.01100111.00100000.00000000=183.103.32.0/20
subnet 3 10110111.01100111.00110000.00000000=183.103.48.0/20
subnet 4 10110111.01100111.01000000.00000000=183.103.64.0/20
subnet 5 10110111.01100111.01010000.00000000=183.103.80.0/20
...
subnet 12 10110111.01100111.11000000.00000000=183.103.192.0/20
subnet 13 10110111.01100111.11010000.00000000=183.103.208.0/20
subnet 14 10110111.01100111.11100000.00000000=183.103.224.0/20
rezervat 10110111.01100111.11110000.00000000=183.103.240.0
Cele 16 subretele au 12 biti pentru adresarea host-urilor.
Astfel pot fi adresate 4094 host-uri (212-2=4096-2=4094) in fiecare subretea.

Subreteaua 3 o divizam la randul ei in 14 subretele folosind 4 biti (24=16>14).

adresa ****
de baza 10110111.01100111.00110000.00000000=183.103.48.0/20
rezervat 10110111.01100111.00110000.00000000=183.103.48.0
subnet 1 10110111.01100111.00110001.00000000=183.103.49.0/24
subnet 2 10110111.01100111.00110010.00000000=183.103.50.0/24
subnet 3 10110111.01100111.00110011.00000000=183.103.51.0/24
subnet 4 10110111.01100111.00110100.00000000=183.103.52.0/24
...
subnet 12 10110111.01100111.00111100.00000000=183.103.60.0/24
subnet 13 10110111.01100111.00111101.00000000=183.103.61.0/24
subnet 14 10110111.01100111.00111110.00000000=183.103.62.0/24
rezervat 10110111.01100111.00111111.00000000=183.103.63.0
Cele 16 subretele au 8 biti pentru adresarea host-urilor.
Astfel pot fi adresate 254 host-uri (28-2=256-2=254) in fiecare subretea.

Subreteaua 13 o divizam la randul ei in 30 subretele folosind 5 biti (25=32>30).

adresa **** *
de baza 10110111.01100111.11010000.00000000=183.103.208.0/20
rezervat 10110111.01100111.11010000.00000000=183.103.208.0
subnet 1 10110111.01100111.11010000.10000000=183.103.208.128/25
subnet 2 10110111.01100111.11010001.00000000=183.103.209.0/25
subnet 3 10110111.01100111.11010001.10000000=183.103.209.128/25
subnet 4 10110111.01100111.11010010.00000000=183.103.210.0/25
...
subnet 28 10110111.01100111.11011110.00000000=183.103.209.0/25
subnet 29 10110111.01100111.11011110.10000000=183.103.222.128/25
subnet 30 10110111.01100111.11011111.00000000=183.103.223.0/25
rezervat 10110111.01100111.11011111.10000000=183.103.223.128
Cele 32 subretele au 7 biti pentru adresarea host-urilor.
Astfel pot fi adresate 126 host-uri (27-2=128-2=126) in fiecare subretea.

subreteaua 1 o divizam la randul ei in 6 subretele folosind 3 biti (23=8>6).

adresa ***
de retea 10110111.01100111.11010000.10000000=183.103.208.128/25
rezervat 10110111.01100111.11010000.10000000=183.103.208.128
subnet 1 10110111.01100111.11010000.10010000=183.103.208.144/28
subnet 2 10110111.01100111.11010000.10100000=183.103.208.160/28
subnet 3 10110111.01100111.11010000.10110000=183.103.208.176/28
subnet 4 10110111.01100111.11010000.11000000=183.103.208.192/28
subnet 5 10110111.01100111.11010000.11010000=183.103.208.208/28
subnet 6 10110111.01100111.11010000.11100000=183.103.208.224/28
rezervat 10110111.01100111.11010000.11110000=183.103.208.240
Cele 8 subretele au 4 biti pentru adresarea host-urilor.
Astfel pot fi adresate 14 host-uri (24-2=16-2=14) in fiecare subretea.

CIDR - Classless Inter-Domain Routing

Utilizarea CIDR conduce la alocarea mai eficienta a spatiului de adrese IP, prezentand 2 caracteristici
importante:
- elimina ideea de clasificare a spatiului de adrese IP (clasa A, B si C)
- permite agregarea prefixelor de rutare

Astfel este facilitata rutarea prin gruparea unor blocuri de adrese intr-o singura tabela de rutare. Aceste
grupuri sunt numite blocuri CDIR si au aceeasi secventa de biti in formatul binar al adresei.

VLSM si CDIR impart succesiv in portiuni mai mici spatiul de adrese IP. Diferenta este ca VLSM imparte
spatiul alocat organizatiilor fara a fi vizibil din Internet. CDIR permite alocarea unor blocuri de adrese
pentru providerii de Internet de diferite niveluri sau pentru retelele companiilor.

Adrese private
Pentru companiile ale caror hosturi necesita conexiuni doar in reteaua interna fara a solicita conexiuni
externe catre Internet este recomandata utilizarea claselor de adrese private.
Acestea sunt:
10.0.0.0 - 10.255.255.255 (Clase de adrese A)
172.16.0.0 - 172.31.255.255 (Clase de adrese B)
192.168.0.0 - 192.168.255.255 (Clase de adrese C)

Utilizarea acestor adrese se face fara solicitarea unui acord din partea forurilor abilitate. Companiile care le
utilizeaza vor folosi translatia adreselor (NAT) pentru accesul la Internet, solicitand doar un numar mic de
adrese IP publice.