2.2.

Analiza politicii monetare a BNR in anul 2016

Deficitul bugetului general consolidat s-a adâncit

substanțial în 2016, atingând 3% din PIB, de la un nivel de 0,8%
din PIB consemnat la finele anului anterior.
Activitatea economică din anul 2016 a fost semnificativ
influențată de o serie de măsuri de relaxare fiscal-bugetară
aplicate în această perioadă, cele mai importante vizând
diminuarea cotei standard a TVA de la 24% la 20% începând cu luna
ianuarie și implementarea unor noi etape de majorare a veniturilor
salariaților din sectorul bugetar.
Inversarea conduitei fiscale, de la restrictivă la
expansionistă, s-a produs începând cu anul 2016 (ulterior unei
poziții aproximativ neutre în cei 2 ani anteriori), avansul până
la 3% a deficitului bugetar fiind imprimat de componenta sa
structurală, ceea ce echivalează cu un impuls fiscal stimulativ la
adresa economiei. În condițiile în care această schimbare de
orientare s-a suprapus modificării poziției ciclice a economiei,
estimată a fi avut loc în cursul anului 2016, politica fiscală și-
a păstrat caracterul prociclic care a marcat perioada postcriză,
contribuind la accentuarea amplitudinii fluctuațiilor ciclului
economic și nu la atenuarea acesteia.
In 2016, puterea de cumpărare a populației s-a îmbunătățit
considerabil, la această evoluție contribuind, pe de-o parte,
majorarea veniturilor (atât în sectorul public, cât și în cel
privat, acestea din urmă inclusiv pe fondul unui efect de
demonstrație al creșterilor salariale din sectorul public), iar pe
de altă parte, impactul exercitat de reducerea impozitării
indirecte asupra nivelului general al prețurilor. În aceste
condiții, consumul final al gospodăriilor populației s-a accelerat
la 7,3% , reprezentând principalul determinant al creșterii
economice consistente înregistrate în 2016.

2.2.1. Obiectivele politicii monetare

În contextul specific al anului 2016, politica monetară a

urmărit să asigure revenirea pe termen mediu a ratei anuale a
inflației la nivelul țintei staționare, într-o manieră care să
sprijine creșterea economică, inclusiv prin consolidarea
încrederii și a activității de creditare. Acest obiectiv specific
decurgea, pe de o parte, din caracteristicile instituționale ale
politicii monetare și, pe de altă parte, din particularitățile
cadrului macroeconomic și financiar de implementare a acesteia.
De asemenea, el răspundea cerinței de aducere a ratei anuale a
inflației pe orizontul de timp mediu spre lung în linie cu
definiția cantitativă a stabilității prețurilor adoptată de BCE.

2.2.2. Deciziile de politică monetară și instrumentele

folosite de BNR

Din perspectiva conducerii politicii monetare, contextul

macroeconomic și financiar al anului 2016 s-a caracterizat prin
aspecte profund divergente, el fiind marcat, pe de o parte, de
efectele dezinflaționiste ale unei multitudini de șocuri
semnificative pe partea ofertei, iar pe de altă parte,
accelerarea creșterii economice și majorarea costurilor
salariale unitare ca urmare a tensionării pieței muncii,
implicând acumularea de presiuni inflaționiste tot mai intense.
Autoritatea monetară a prezervat gestionarea adecvată a
lichidității din sistemul bancar, de natură să accentueze, în
condițiile persistenței excedentului net de lichiditate din
sistemul bancar, caracterul acomodativ al condițiilor monetare
reale în sens larg. Volumul lichidității astfel atrase a sporit
semnificativ în 2016, dată fiind creșterea injecțiilor de rezerve
generate de factorii autonomi ai lichidității, în special de
operațiunile în lei și în valută ale Trezoreriei; astfel, pe
ansamblul anului, soldul mediu al facilității de depozit a
reprezentat circa 63% din nivelul mediu al contului curent al
băncilor la BNR și aproximativ 1,2% din PIB – valori aproape duble
față de cele înregistrate în anul anterior.
De asemenea, autoritatea monetară a continuat totodată să
utilizeze intens și să diversifice instrumentele și mijloacele
specifice de comunicare și explicare detaliată a rațiunilor
deciziilor de politică monetară, inițiind în 2016 publicarea
minutelor ședințelor de politică monetară ale Consiliului de
administrație al BNR1; în cadrul acestora, BNR a subliniat în mod
repetat faptul că un mix echilibrat de politici macroeconomice,
alături de progresul reformelor structurale și de absorbția
fondurilor europene sunt esențiale pentru menținerea stabilității
macroeconomice, asigurarea unei creșteri economice durabile și
întărirea capacității economiei de a face față unor eventuale

1
Începând cu ședința de politică monetară din luna septembrie 2016.
evoluții adverse pe plan global, implicit pentru continuarea
procesului de convergență cu zona euro.
Creditul acordat sectorului privat a continuat să crească în
termeni anuali reali în primele două luni ale trimestrului III,
dar într-un ritm inferior celui din trimestrul anterior,
atribuibil în totalitate operațiunilor de externalizare a
creditelor neperformante și efectului statistic al creșterii ratei
anuale a inflației. Dinamica creditului în lei a rămas înaltă,
chiar dacă s-a încetinit în raport cu precedentele trei luni (la
15,5 la sută), iar variația anuală a componentei în valută s-a
menținut în teritoriul adânc negativ (-12,7 la sută, pe baza
soldurilor exprimate în euro), astfel încât ponderea în total a
primei componente a urcat în august la maximul perioadei post-1996
(55,9 la sută). Atât creditul acordat populației, cât și cel
destinat societăților nefinanciare au consemnat pierderi de ritm
(6,4 la sută, față de 8,0 la sută în precedentele trei luni, și -
4,5 la sută, față de o dinamică nulă în trimestrul II), atribuibile
prioritar celor doi factori menționați anterior, precum și
relativei încetiniri a creșterii fluxului de credite pentru
locuințe și a celui acordat companiilor. Evoluția creditelor noi
s-a corelat doar parțial cu rezultatele ediției din august 2016 a
Sondajului BNR privind creditarea companiilor nefinanciare și a
populației, care relevau:
-perspectiva scăderii în trimestrul III 2016 a cererii de
credite a populației, având asociată o posibilă creștere moderată
a cererii de împrumuturi a societăților nefinanciare;
-o posibilă nouă înăsprire, de proporții marginale însă, a
standardelor aplicate creditelor pentru achiziția de locuințe și
terenuri, în condițiile menținerii neschimbate a celor aferente
altor categorii de împrumuturi/clienți.
 7.0%
6.0%
5.0%
4.0%
3.0%
2.0%
1.0%
0.0%

Figura 2.2. Evolutia creditului acordat sectorului privat

(anul 2016)
Consiliul de administrație al BNR a menținut rata dobânzii de
politică monetară la nivelul de 1,75% în ședințele din lunile
august și septembrie 2016.
La rândul ei, masa monetară și-a prelungit în primele două
luni ale trimestrului II ritmul robust de creștere, ușoara
temperare a acestuia în raport cu precedentele trei luni (13,5 la
sută, față de 15,1 la sută) reflectând exclusiv influența
statistică a ratei anuale a inflației.
Din perspectiva componentelor M3, perioada s-a caracterizat
prin menținerea la valori înalte a dinamicii anuale a masei
monetare în sens restrâns (26,6 la sută), în corelație cu dinamica
activității economice și cu costul de oportunitate scăzut al
deținerii de active monetare cu grad mai ridicat de lichiditate.
Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârşitul
lunii decembrie 2016 un sold de 314161,8 milioane lei. Fată de
luna noiembrie 2016 aceasta s-a majorat cu 4,1 la sută (3,8 la
sută în termeni reali), iar în raport cu decembrie 2015 masa
monetară s-a majorat cu 9,7 la sută (10,3 la sută în termeni reali)
.
Tabel 2. Evolutia principalelor componente ale masei
monetare in 2016
Depozite la
Numerar în Depozite termen cu
Data M3
circulație overnight scadența sub 2
ani
variație anuală în termeni reali (%)
ian.16 11.9 18.8 33.0 -1.7
feb.16 12.7 16.7 35.5 -1.0
mar.16 13.3 17.9 34.7 0.3
 apr.16 14.5 20.8 38.4 -0.7
mai.16 16.8 20.5 41.3 1.8
iun.16 13.9 20.0 32.9 0.4
iul.16 14.0 20.5 32.1 0.4
aug.16 13.0 18.3 28.5 1.1
sep.16 12.9 18.8 29.6 -0.1
oct.16 12.3 18.6 30.6 -1.8
nov.16 12.7 18.0 30.9 -1.4
dec.16 10.3 18.3 22.2 -1.3
Sursa: http://www.bnr.ro/Raportul-asupra-inflatiei-
3342.aspx
În intervalul iunie-august 2016, ritmul de creștere a masei
monetare (M3) s-a redus (13,6 la sută, față de 14,9 la sută în
perioada martie-mai 2016), însă exclusiv datorită semnificativului
efect statistic al creșterii ratei anuale a inflației. ( Figura 2.
..)

45.0 M3

40.0
35.0
numerar în
30.0
circulație
25.0
Procente

20.0
depozite
15.0 overnight
10.0
5.0
depozite la
0.0 termen cu
-5.0 scadența sub
2 ani

Figura 2. Evolutia principalelor componente ale Masei

Monetare in 2016
Sursa: realizata de autor conform datelor preluate de pe
www.bnr.ro

Rata anuală a inflației s-a readâncit considerabil în

teritoriul negativ în prima parte a anului sub impactul tranzitoriu
al reducerii, începând cu 1 ianuarie, a cotei standard a TVA și a
altor taxe și impozite indirecte, care s-a suprapus efectelor
similare ca sens exercitate de extinderea aplicării cotei reduse
de TVA pentru toate produsele alimentare și de amplificarea
declinului prețului internațional al petrolului, dar și de
scăderea prețurilor administrate și de decelerarea inflației în
zona euro. Totodată, s-a evidențiat perspectiva prelungirii
șederii ratei anuale a inflației în teritoriul negativ dincolo de
mijlocul anului 2016 și a rămânerii ei mult sub limita de jos a
intervalului țintei staționare până la finalul anului, în
condițiile relativei intensificări, pe orizontul scurt de timp, a
acțiunii dezinflaționiste anticipate a șocurilor pe partea ofertei
(Tabel 2.3.).

Tabel 2.3. Indicele preturilor bunurilor de consum 2016/2015

Perioada IPC IPC

Perioad de Marfuri Marfuri IPC
a referint Total alimentar nealimenta servici
curenta a IPC e (%) re (%) i (%) ri (%)
99.22
Jan-16 Jan-15 % 100.47% 98.44% 98.88% -0.78%
97.32
Feb-16 Feb-15 % 93.53% 99.46% 99.69% -2.68%
97.02
Mar-16 Mar-15 % 93.26% 99.09% 99.53% -2.98%
96.75
Apr-16 Apr-15 % 92.61% 99% 99.57% -3.25%
96.54
May-16 May-15 % 92.43% 98.77% 99.38% -3.46%
99.30
Jun-16 Jun-15 % 100.03% 98.78% 99.26% -0.70%
99.22
Jul-16 Jul-15 % 101.25% 97.80% 99.07% -0.78%
99.80
Aug-16 Aug-15 % 101.96% 98.58% 98.96% -0.20%
99.43
Sep-16 Sep-15 % 100.46% 98.94% 98.83% -0.57%
99.57
Oct-16 Oct-15 % 100.49% 99.20% 98.89% -0.43%
99.33
Nov-16 Nov-15 % 100.66% 98.73% 98.49% -0.67%
99.46
Dec-16 Dec-15 % 100.68% 99.13% 98.17% -0.54%
Sursa: http://www.insse.ro
 Rata anuală a inflației IPC este proiectată în creștere pe
întregul interval de prognoză de la -0,4 la sută la sfârșitul
anului 2016 la 2,1 la sută la finele anului 2017 și la 3,1 la sută
la orizontul prognozei (trimestrul III 2018). Tendința crescătoare
este și mai pronunțată la nivelul indicelui CORE ajustat.( Figura
2.)
Ultima parte a anului s-a caracterizat și printr-o creștere
considerabilă a incertitudinilor și riscurilor în dublu sens
asociate prognozei pe termen mediu a inflației, cele mai
semnificative având ca sursă perspectiva conduitei politicii
fiscale și a celei de venituri, în condițiile nefinalizării
construcției bugetului public pentru anul 2017; relevanța lor era
sporită, pe de o parte, de soldarea execuției bugetare din primele
9 luni ale anului 2016 cu un deficit de doar 0,5 la sută din PIB2
și, pe de altă parte, de multitudinea și natura măsurilor fiscale
inițiate pe plan legislativ – vizând reduceri de impozite și taxe,
majorări de salarii în sectorul bugetar și creșteri de venituri de
natura prestațiilor sociale –, a căror concretizare era, însă,
incertă. Importante continuau să fie și incertitudinile legate de
creșterea economică globală și redresarea zonei euro, în contextul
trenării revigorării economiilor emergente, al problemelor din
sistemul bancar, precum și al rezultatului votului pentru Brexit3.

0.00%

-0.50%

-1.00%

-1.50%

-2.00%

-2.50%

-3.00%

-3.50%

-4.00%
Figura 2. Evolutia ratei inflatiei in 2016
Sursa: realizata de autor conform datelor preluate de pe
INSSE

2
Sub echivalentul a 0,25 milioane euro
3
BNR. Raport anual 2016