1918-2018: O ISTORIE NECUNOSCUTĂ A CENTENARULUI

O arestare la cumpăna dintre anii 1917/1918: Constantin

Diamandy, ministrul român la Petrograd
27 noiembrie, 2017 Dorin Dobrincu

Catedrala S nții Apostoli Petru și Pavel de pe teritoriul fortăreței Petropavlovsk, Sankt

Petersburg

Diplomații acreditați la Petrograd au a at cu surprindere că unul dintre ei fusese

arestat de guvernul lui Lenin spre miezul nopții de 31 decembrie 1917/13 ianuarie
1918. Așa ceva nu se întâmplase nici când statele europene, împărțite în două blocuri,
își declaraseră război în vara anului 1914 (sau în anii următori, câteva dintre ele). Cel
reținut era ministrul plenipotențiar al României. Țara restrânsă de un an doar la un
mic teritoriu între Carpați și Prut era în atenția lumii diplomatice. Dar ce se
întâmplase?
După operațiunea de la Socola, din 22 decembrie 1917 – de care ne-am ocupat în
episodul precedent –, tensiunile între români și ruși continuaseră să crească. Dincolo
de Siret, între Bacău și Roman, aproape de front, lucrurile păreau să scape de sub
control. Regimentul 194 rus (Troițki-Serghievsk), din Divizia 49, a intrat în con ict
deschis cu grupul Tazlău, din Armata Română. Pe 27 decembrie 1917, la Moinești,
românii le-au cerut rușilor din regimentul 194 să depună armele. Cei din urmă au
refuzat, împreună cu regimentul 6 infanterie rus amenințând cu folosirea forței
pentru a-și continua drumul spre Roman, unde intenționau eliberarea unui lider
bolșevic de pe frontul românesc. Românii au tras salve de artilerie, câțiva ruși au fost
răniți, unii au fugit, alții au fost dezarmați.
 Fortăreața Petropavlovsk, unde a fost deținut Constantin Diamandy (Foto: Octavian Țîcu,
iunie 2017)

Salvele de la Moinești au explodat nu doar în mijlocul trupelor ruse amintite, ci și la

Petrograd. Sovietul Comisarilor Poporului a trimis la 31 decembrie 1917/13 ianuarie
1918 o notă de protest guvernului român, solicitând eliberarea celor reținuți și
pedepsirea celor care se făcuseră vinovați de arestări. În caz contrar, rușii amenințau
cu represalii. De altfel, reprezentantul român la Petrograd era la curent cu intențiile
guvernului bolșevic, exprimate de Troțki, de a-i aresta pe membrii Legației române și
pe cei ai Misiunii militare române în Rusia. Cea mai importantă captură avea să e,
desigur, ministrul plenipotențiar al României.

Constantin Diamandy – pentru că despre el era vorba – provenea dintr-o familie de

origine boierească din Moldova, din apropiere de Bârlad, unde tatăl său fusese prefect
(dar și deputat și senator). Născut în 1868, a făcut studii universitare la București și
Paris, iar în 1892 a intrat în diplomație. Avea să e numit ministru plenipotențiar al
României la Petrograd, participând în această calitate la negocierile dintre români și
ruși. Un acord secret a fost semnat la 18 septembrie/1 octombrie 1914, pentru partea
română de către Constantin Diamandy, iar pentru cea rusă de către ministrul de
externe Serghei Sazonov. În schimbul unei „neutralități binevoitoare” din partea
României, Imperiul Rus recunoștea dreptul acesteia asupra teritoriilor locuite de
etnicii români în Austro-Ungaria. Acordul deschidea practic calea unei alianțe între
România și Antanta, care avea să se o cializeze la 4/17 august 1916. Diamandy a fost
deosebit de activ după intrarea României în război, în condiții nu întotdeauna
prielnice, având în vedere suspiciunile reciproce între cele două părți, dar și
adâncirea Rusiei în imprevizibilele transformări revoluționare.
Constantin Diamandy
În decembrie 1917, Diamandy a avut mai multe schimburi de note cu Comisarul
Poporului pentru Afacerile Străine, Troțki, în chestiunile care interesau ambele părți:
situația trupelor ruse și a revoluționarilor ruși de pe frontul românesc, incidentele de
la Iași-Socola, Leova etc. Tensiunile se tot acumulau.

Din ordinul lui Lenin, Diamandy a fost arestat în seara zilei de 31 decembrie 1917 și
depus în fortăreața Petropavlovsk, din Petrograd, împreună cu unii dintre membrii
Legației României. Diamandy fusese ridicat chiar din sediul misiunii diplomatice, în
timp ce se a a la masă. Dreptul de extrateritorialitate nu a mai contat pentru
guvernul bolșevic.

A doua zi, pe 1 ianuarie 1918, toți reprezentanții corpului diplomatic acreditați în

capitala rusă s-au prezentat pentru o întrevedere cu Lenin. Reprezentanții Statelor
Unite ale Americii, Japoniei, Franței, Suediei, Norvegiei, Elveției, Danemarcei,
Siamului, Chinei, Serbiei, Portugaliei, Argentinei, Greciei, Belgiei, Braziliei, Persiei,
Spaniei, Olandei, Italiei și Marii Britanii s-au arătat surprinși de încălcarea
inviolabilității diplomatice, fapt fără precedent, au protestat față de arestarea
ministrului român, și-au exprimat solidaritatea cu acesta și au solicitat eliberarea sa
imediată, inclusiv printr-un aide-mémoire semnat de toți. Foarte insistenți în luările
lor de cuvânt s-au dovedit ambasadorul american David-Rowland Francis, care era și
decanul corpului diplomatic la Petrograd, Joseph Noulens, ambasadorul Franței, Jules
Destrée, ministrul plenipotențiar al Belgiei, și Milovan Spalajković, trimisul
extraordinar al Serbiei.

În cele din urmă, în după amiaza zilei de 2 ianuarie 1918, Constantin Diamandy a fost
eliberat. Nu se știa cât aveau să mai stea membrii Legației române în Petrograd.
Bolșevicii ruși lăsaseră să se înțeleagă că nu erau dispuși să respecte regulile
„burgheze”, e ele și diplomatice. În acțiunile revoluționare, „omul nou” nu se
împiedica de convențiile lumii vechi. O făcea doar dacă nu avea încotro, dacă se
confrunta un adversar hotărât, capabil să-i reziste.

*** Pentru notele, comunicatele și telegramele guvernelor rus și român de la sfârșitul

lunii decembrie 1917-începutul lunii ianuarie 1918, vezi Relațiile româno-sovietice.
Documente, vol. I, 1917-1934, redactor responsabil al ediției române: Dumitru Preda,
traducerea notelor din limba rusă: Mioara Nanu și Vitalie Văratec, București, Editura
Enciclopedică, 1999.
 Dorin Dobrincu
Istoric, cercetător la Institutul de Istorie „A.D.
Xenopol” din Iași, Academia Română – Filiala
Iași (din 1995).
http://www.ssir.org.ro/ro/content/dorin-
dobrincu

Radio Free Europe/Radio Liberty © 2018 RFE/RL, Inc. Toate drepturile rezervate