Manăstirea Condritatr

Manăstirea Condrita este situată la marginea satului Condrita, raionul

Străşeni, la 25 km de Chișinău, pe rîuleţul Catargul. A fost ctitorită mai întîi ca
schit, în anul 1783, de ieromonahul Iosif, venit de la Mănăstirea Căpriana. În
anul 1918, schitul de călugări Confrdrița s-a separat de Mănăstirea Căpriana,
devenind mănăstire de sine statatoare. Biserica cu hramul „Adormirea Maicii
Domnului” a fost ridicată între anii 1895-1897. Cam în aceiaşi perioadă au
fost construite trapeza, chiliile, hotelul cu un nivel şi cerdacuri – galerii etc.
Mănăstirea avea o incintă bine amenajată, înconjurată de un gard înalt. Ea
dispunea de 61 de hectare de pămînt arabil. Era considerată una dintre cele
mai bogate mănăstiri, avea odoare preţioase, icoane, lucruri care
înfrumuseţau viaţa monahală şi o bibliotecă inedită, fusese un centru spiritual
al Basarabiei. Prin anii '37 la Condriţa era rînd pentru a intra ca ascultători. În
anul 1946 o parte a clădirilor mănăstirii a fost dată pentru a se organiza aici
Şcoala Profesională Agrară. În anul 1947 întreaga mănăstire a intrat în
posesia şcolii. În anul 1960 a fost transformată într-o tabără de vară. În locul
cimitirului mănăstirii vechi a fost ridicată o estradă, o mare parte a
mormintelor a fost distrusă. Biserica mare de vară „Sf. Nicolae” a fost
transformată într-un club, iar cea veche de iarnă, Adormirea Maicii Domnului
– în depozit. Călugării au fost transferaţi la mănăstirile de la Suruceni şi
Căpriana.