RECAPITULAREA LECTIEI

, 5
5.1. In limba engleza zilele saptamanii se seriu eu litera mare:
Monday - luni
Tuesday - marti
Wednesday - 1111ereun
Thursday - J01
Friday - - VInen
Saturday - sambata
Sunday - duminiea

5.1.1. Daea inaintea zilelor saptamanii se afla euvantul "every" (fieeare) atunei nu se folose~te
prepozitia "on":
on Monday - luni
every Monday - in fieeare luni
5.2. Daca intr-o propozitie sunt doua complemente cireumstantiale de timp, eel care determina
timpul mai exact, treee pe primulloe:
sambata la ora cinei - at five on Saturday

5.3 Present Continuous Tense (timpul prezent continuu)

5.3.1. Timpul prezent continuu se folose~te pentru exprimarea unei activitati care se desra~oara
in momentul vorbirii.
In propozitiile la prezentul continuu se folosesc urmatoarele complemente
eircumstantiale de timp:
now - acum
at the moment .., chi'll' acum, in acest moment

Just tocmai, chiar

"Just" sta inaintea verbului eu terminatia ,,-ing", iar "now, at the moment" se'itfla la
inceputul sau la sfiir~itul propozitiei:
I'm just talking to them. - Tocmai vorbesc cu ei.
He is working at the moment. - Ellucreaza chiar in clipa aceasta.
They are writing letters now. - Ei scriu acum scrisori.

5.3.2. Prezentul continuu se folose~te ~i pentru exprimarea acelor evenimente care sunt planuite
in viitorul apropiat ~i se vor desra~ura in mod sigur. In aceste situatii folosim urmatoarele
complemente de timp:
tomorrow - maine
next (week, month) - unnator, care unneaza (saptamana, luna)
in (two hours) - in, in decurs de (doua ore)
Aceste complemente de timp se afla la inceputul sau la sfar~itul propozitiei:

I'm going to England - Peste doua zile merg

in two days. in Anglia.

Next week they are - Saptamana viitoare ei deschid

opening a shop. un magaZln.
 5.3.3. Ordinea partilor de propozitie la timpul prezent continuu este urmatoarea:
Subiect + "to be" + verb + complement direct (sau
prezent cu terminatia ,,-ing" alte parti de propozitie)

He is gOl11g home now.

Interogativul se formeaza prin inversarea ordinii:

He is going home now. - EI merge acum acasa.
Is he going home now? - Acum merge acasa?
Negativul se formeaza adaugand particula "not" la "to be":
He isn't going home now. - Acum nu merge acasa.

5.3.4. Daca verbul se termina in ,,_e", atunci la adaugarea tenninatiei ,,-ing" se omite ,,-e"_ul:

to write - writing

to take - taking

5.4. Cazurile nominativ, acuzatlv ~i dati v ale pronumelor personale precum ~i adjectivele
pronominale posesive sunt cup rinse in tabelul unnator:

Nominativ Adjective pronominale Acuzativ (~i Dativ)

posesive

my me - pe mine, ma, mie, imi, mi-,

-ml
you your you - tie, iti, -ti, dumitale,
pe dumneavoastra, pe tine, te
he his him - pe el, iI, 1-, lui, ii, i-
she her her - pe ea, ei, ii
it its it - pe ea, 0, ei, ii, pe el, ii, -I, lui, ii, -.
(pentru obiecte, natiuni abstracte~
animale)
we our us - pe noi, ne, naua, ne, ni
you your you - pe voi, va
pe dumneavoastra, voua, va, vi
they their them - pe ei, ele, lor, Ie, Ii

I visit him every Monday. - 11 vizitez in fiecare luni.

He often talks to them. - Vorbe~te des cu ei. (Le vorbe~te des.)

They like me. - Ei rna plac.

We are talking about her. - Vorbim despre ea.

RECAPITULAREA LECTIEI
, 6

6.1. Cuvimtul "money" este Intotdeauna folosit la singular.

My money is on the table. - Banii mei sunt pe masa.

6.2. In limba engleza atat "ma numesc", cat ~i "pe mine ma cheama" se traduc prin "my name is. "

What is your name? - Cum te cheama?/Cum te nume~ti?

My name is Mary. - Ma numesc Mana.lMa cheama Maria.

His name is Peter Smith. - El se numqte/pe el Jl cheamalnumele lui

este Peter Smith.

What are their names? - Cum Ii cheama.?

6.3. Exista verbe care nu pot fi folosite la timpul prezent continuu. Acestea sunt verbele car __
exprima senzatii sau sentimente:
to see - a vedea
to know - a ~ti, a cunoa~te
to like - a-i placea, a i'ndragi
to think - a crede
to hear - a aUZI

to want - a vrea, a dori

to have - a avea, a poseda
to understand - a i'ntclcgc, a pi iccpe
to be -- a fi
I don't understand you. Nu te i'nleleg.
I think you are right. - Cred ca ai dreptate.

6.3.1. $i i'n cazul In can: i'n propozi(iile care conlin aceste verbe figureaza expresiile "now,
just, at the moment", trebuie folosit timpul prezent simplu:
Now I don't understand him. - Acum nu-l i'nteleg.

6.3.2. Daca din context reiese ca aqiunea se desfa~oara tocmai i'n momentul vorbirii, atunci
expresiile "now, just, at the moment" pot lipsi din propozitie:
Where are you going? - Unde te duci?
We are going to school. - Mergem la ~coala.

6.4. Pluralul substantivelor

6.4.1. Daca substantivulla singular se termina in ,,-s, -sh, -ch, -x" pluralul se formeaza
prin adaugarea terminatiei ,,-es" care se pronunta intotdeauna [1/ J :
bus - buses
church - churches

Daca in afara de terminatile de mai sus cuvantulla singular mai are ~i terminatia ,,-e",
atunci la plural prime~te doar un ,,-s" ~i pronuntia este de asemenea[ IZ].
 6.4.2. Daca intr-un cuvant la singular tenninatia ,,-y" este precedata de 0 consoana, atunci la
plural ,,-y" -ul se transforma in ,,-i", la care se adauga tennina(ia ,,-es":
baby - babies
factory - factories

6.5. Fonnarea timpului prezent simplu la persoana a treia singular prin adaugarea la verb a sufixului
,,-es".

6.5.1. Daca la infinitiv verbul are terminatia ,,-s, -sh, -ch,-x" sau ,,-0", atunci la persoana a
treia singular prill1e~te sufixul ,,-es" care se pronunta intotdeauna [iz]:
teach - teaches
go - goes

6.5.2. Daca infinitivul vcrbului are tenninatia ,,-y" precedata de 0 consoana, atunci la persoana
a treia singular ,,-y"-ul se transforma in "i", la care.se adauga sufixul ,,-es":
try - tries

6.6. f'ropozi(iilc imperative

(1.(1. I. ()aca vrCI11 sa expnmam un ordin folosim forma de infinitiv scurt a verbului,
fara particula "to":
(,0 home! - Mergi acasa!
()aca vrcm sa nc cxprimam politicos sau vrem doar sa cerem ceva, atunci se adauga
cuvanlul "please":
Open the door, please. - Deschide u~a, te rag.

6.6.2. Daca ordonam cuiva sa nu t~lca ceva, atunci forma negativa a verbului auxiliar "do"
(don't) inaintea verbului:
Don't go home! - Nu merge acasii'
Putem folosi cuvantul "please" pentru 0 exprimare politicoasa:
Don't take it, please. - Nu-l lua, te rog.

6.6.3. In limba engleza, aceea~i forma de imperativ se poate referi aHit 1a singular cat ~i 1a
plural:
Go home! - Mergi acasal
Mergeli acasii'
 VOCABULARUL LECTIILOR
, 5 SI
, 6

about > l~lhaut] despre, de, eu privire la

aeroplane > ll'ar~lpleinJ - aVlon

animal / I EJ1im~d] - animal

to ask a question > I III <i:sk a k"est~aJ1] - a pune 0 intrebare

at the moment > I Ll [Va maumant] - ill acest moment, chiar acum

baby > I [wi\) )] - bcbelu~

bed > [ heLlJ - pat

,
~
bedroom > lbcdrll:m] ~ dormitor

book > l bukJ - carte

to bring > [Ill hrin(gl] - a aduee (eu sine)

but > [batJ - dar, i'nsa, totu~i

to conle > [tu kam] - a veni, a ajunge

daughter > I do: 1;I'J - fiica

desk > I desk I - masa de scris, birou, pupitru, banea

dollar > 1(101:\', - dolar

to eat > I tll ill - a maoea, a se hril11i

eighteen > [eiti:nJ - optsprezece

eleven > [ilevn J - ullsprezece

)
,,-. England > [ ingland] - Anglia

English > [ingli~ J - englez

eye > (all - ochi

fifteen > I Ii It i 111 - cincisprezece

fish ; I t 1,1 - pe~te

to fly > 1111 li"'1 - a zbura

fourteen > I r" 'Iinj - paisprezece

Friday > Ilraid i j. l frairiei] - vmer!

garden > [ga.'dn] - gradina

to give > [tL! glvJ - a da, a dami

hand > [hEnd] - mana

to hear > [tu hia'] - a auzi

her > [ ha:'] - pe ea, ei, ii, -i; ei/sau;sai, sale

 ':

here >[hia'J - aici, pe aici

him >[hllnJ - pe el, ii, 1-, lui, ii, i-,

In >[II1J - in, la, inauntrul

It >[ ItJ - aceasta, asta (pentru obiecte,

noti uni abstracte, animale)

just >[ dpstJ - tocmai, chiar

to keep >[tu hpj - a tine

kitchen >[ kit~an J - bucatarie

letter >[ leta'J - scnsoare

little >[litIJ - mic, un pic, putin

to love >[tu lavJ - a iubi, a-i fi drag

man >[mEnJ - barbat

me >[mi:J - pe mine, ma, mle, imi, mi, -mi

Monday >[mandl], [mandelJ -luni

money >[m3mJ - bani

month >[manT'J - luna (calendaristica)

mouth >[mauT'J - gura

name >[neim] - nume

next >[nekstJ lIrma(or, care urmeaza

nineteen >[nalilti 111 l10uasprezece

now >1 '1.l1I1 - acum

out of ·'1 ,1111 :1 \ 1 - din (de ex. a scoate ceva din cev?-'-.

to pay (for) I
.~ II I 11\'/1 - a plati (ceva/pentru ceva)

pen >1 pL'1l1 - stilou

plane >lpklnj - avion, aeroplan

please >[plnJ - te rag, fii amabil

post-office > [paust ofisJ - oficiu po~tal

question > [k "est~anJ - intrebare

to read >[tu ridJ - a citi

right >[raltJ - drept, potrivit, corect

all right >[o:lraltJ - in ordine, in regula

 on the right >[ on [Ya rait] - in dreapta, in partea dreapUi

to the right >1 tll [Ya ral1] -la dreapta

to be right >[ tu bi. ralt] - a avea dreptate

Romania >[rumemia] - Romania

Romanian >[ rumeinian] - roman

Saturday >[sEta'di], [sEta'dei] - sambata

to send >[ tu send] - a trimite

to show >[ tu ~au] - a arata

seventeen >[sevnti:n] - ~aptesprezece

sister >[ sist~l'] - sora

A
sixteen >[sikstin] - ~alsprezece

to smile (at) >[ tu smail l:tJ - a zambi (cuiva)

sometimes >[ samtaimz] - cateodata, uneori

son >[ san] - fiu

suit >[su:t] - costum de haine

Sunday >[ sandi], [sandel] - duminica

to talk (to/with) >[tu to:k] - a vorbi, a conversa

to teach >[tu ti:t~] - a preda, a invata (pe altii)

them >[IYcm] - pc ci/clc, lor, Ie, Ii

the third >11 )1;1 I ';1 '<II al treilea

thirteen ·1 ;1 IIi III - treisprezece

.-......
Thllrsday :1 '/dll.1 I ·:t.'/(!c/J - joi

lOlllO'l'OW ·ll.lfllOI<lllj - maine

to try ··1 t 1I 11';\ i I - a incerca, a proba

Tuesday '1I/lI/(li j, [tiuzdei] - marti

twelve "11 ''L-I \' I - doisprezece

twenty >11"clllll - douazeci

to understand >[ tll :IIHL!'stEnd] - a intelege, a pricepe

us >[ as] - pe noi, ne, noua, ne, ni

way >[ Uei] - drum, cale, direc(ie

Wednesday >["enzdi], [Uenzdei] - mlercun

week >[Ui:k] - saptamana

what time...? >[ Uot taim] -la ce ora?

whIch way? > ["lt~ "el ] - pe care drum, in ee direetie?

with > ["iDzJ - eu, ilTIpreuna eu

you > [iu") - tie, Iti, \1, dumneavoastra,

voua, va, vi, pe tine te,
pe dumneata, pe dvs , pe voi, va
RECAPITULAREA LECTIEI
, 7

7.1. Cuvantul of se folose~te pentru expnmarea posesiei (a, ai, ai, ale cui). In limba engleza
putem exprima cu aceasta structura atat cantitatea, cat ~i proportia (cat din ceva):

a cup of coffee - 0 cea~ca de cafea

7.2. Substantivele care nu au plural ~l denumesc materia (Ii chide, solide sau gaze).

7.2.1. Inaintea substantivelor care nu au plural nu folosim articolul nehotarat a/an:

Do you like cheese? - iti place branza?

7.2.2. Aceste substantive nu se folosesc la plural: .

She eats a lot of bread. - Ea mananca multa paine.

7.2.3. Aceste substantive apar intotdeauna la persoana a treia singular:

Honey is good. - Mierea este buna.

7.3. Many/much:

7.3.1. Cuvantul many inseamna un mare numar de, multi/multe, numero~i/ numeroase,
o multime de - se refera la substantivele care au ~i singular ~i plural:
many books - multe carti

Pronumele interogativ how many - inseamna cati?, dUe? - se folose~te in intrebarile

referitoare la 0 cantitate masurabila, exprimata de substantive care au ~i plural:
How many cars do you have? - Cate ma~ini aveti?

7.3.2. Cuvantul much - inseamna ~i mult sau multa; se folose~te cu substantive care
nu au plural:
much bread - multa paine

lar how milch arc semnlf"lca\ia de di!i'!, calc'! se relCr<t la 0 cantitate exprimata de
substantive J;tra pllllal'
Ilow much coffee do you want'! ('iita calCa vre\i?

7.4. Cuvintele a lot of ~i some relCritoare la cantita\i, se folosesc atat in cazul substantivelor
cu plural, cat ~j al celor Tara plural:

a lot of books - 0 multime de carti a lot of beer - multa bere

some books - cateva carti some beer - ni~te bere

7.5. Little inseamna putin, a little se traduce prin catva, ceva. Cand stau inaintea substantivelor
eu plural, little inseamna mic:

I have little money. - Am bani putini.

I have a little money. - Am ceva bani.

1 have a little dog. - Am un catelu~.

7.6. Genitivul cu apostrof 's

7.6.1. Genitivul 's se folose~te doar eu substantivele care desemneaza fiinte (oameni ~i
animale).

20
 7.6.2. Singular:
Genitivul cu apostrof se formeaza prin adaugarea apostrofului dupa substantivul care
denume~te posesorul ~i a consoanei s. Apoi urmeaza obiectul posedat:

Mary's car - ma~ina Mariei

Mary's father - tatal Mariei

7.6.3. Plural:

I. Daca substantivul la plural are terminatia s, se adauga doar un apostrof dupa

accsta:
my brol hers' car - ma~ina fratilor mei

2. Daca snbstantivulla plural nu are terminatia s, atunci se adauga atat apostroful

cat~i terminatia s:

these people's house - casa acestor oameni

7.7. Daca suhslalllivnl lin (!l;sclIlllcaza fiin\e, atunci folosim cuvantul of pentm cxprimarea
genitivllllli:
ferestrelc acestci camere - the windows of this room

7.R. Verbul can - este un verb modal, care se traduce prin a putea, a fi in stare, a fi capabil, a ~ti:

7.8.1. Forma lui can este acea~i la toate persoanele, la singular ~i plural, iar verbul care-I
urmeaza nu are particula to.

7.8.2. Structura propozitiei:

I. Propozitia afirmativa:
He can drive. - El ~tie sa conduca.

2. Interogativul se formeaza prin inversarca ordinii:

Can he drive? - ~tie sa conduca?

3. Raspunsuri:

a) afirmativ: yes + pronume personal + can

Can he drive? Yes, he can. - Da.

b) negativ: no + pronume personal + cannot sau can't

Can he sing? No, he can't. -Nu.

7.8.3. Forma negativa can't se folose~te ~i in propozitii dezvoltate.

7.9. Cuvantul never este un adverb de negatie care nu poate fi folosit in propozitie impreuna cu
aite negatii:
I never drink beer. - Nu beau niciodata bere.

7.10. Verbul to stop are doua sensuri:

I. a inceta, a intrerupe -in acest caz, dupa el urmeaza un verb cu terminatia -ing:
I want to stop smoking. - Vreau sa ma las de fumat.

2. "a se opri" -in acest caz, dupa el urmeaza un verb la infinitiv:

I want to stop to smoke. - Vreau sa ma opresc ca sa fumez.
RECAPITULAREA LECTIEI
, 8

8.1. Substantive ell pluralul neregulat:

man -men

woman - women

fool - feet

1\.2. Vcrbul to do are doua funqii: este verb auxiliar ee ajuta la formarea timpului prezent simplu
Simple Present - (propozi,ii interogative ~i negative), sau poate fi verb eu in,elesul de a
face, a se ocupa cu.

What is he doing now? - Ce face el aeum?

She never does it. - Nu face asta nieiodaHi.

What do you usually do on Sunday? - Ce faei de obicei duminiea?

X.3. La folosirea terminatiei -ing ultima eonsoana se dubleaza, daea:

I. Ultima silaba este aeeentuata.

2. Contine 0 vocala seurta.

Exemple:

get - getting

stop - stopping

8.4. Must ~\ trebui

8.4.1. I ~sle un verb modal, eu aeeea~i forma pentru toate persoanele, iar verbul care-I urmeaza
nu are particula to.

8.4.2. Inlcrogativul se formeaza prin inversiune, adiea inversam ordinea lui must ~i a
subicellilui:

I must go home. - Must I go home? - Trebuie sa merg aeasa?

Mary must drive - Must Mary drive there? - Mary trebuie sa mearga aeolo
there. eu ma~ma?

They must go to - Where must they go? - Unde trebuie sa mearga?

school.
VOCABULARUL LECTIILOR
, 7 SI
, 8

aIr >l ear] - aer, atmosfera

almost >[ o:lmaust] - aproape ca

all > [0:1] - tot, toata, toti, toate, intreg

apple >[Epl] - mar

April > [eipril] - aprilie

around >[ araund] - prin apropiere, in jurul

August >[o:gast] - august

barber >[ba:'ba'] - frizer, barbier

because >[bikoz] - pentru ca, fiindca, deoarece'

beer >[bla'] - bere

bl'ltl'r >[beta'] - mai bun, mai bine

the best >[D'a best] - cel mai bun, cel mai bine

between > [bitUi:n] - intre (doua obiecte), dintre

big >[big] - mare, voluminos

black >lblHI - negru, neagra

bread >\ btedl - paine

brown >1 bl ~\UIIJ - maro, cafeniu, brunet

brother >[braDZa'] - frate

butter >[bata'] - unt

to buy > [tu bail - a cumpara, a face cumparaturi

cat >lkE1] - pIslca

can >l kl~JlJ - a putea, a fi capabil, a ~ti

cannot >[kEnot] - a nu putea, a nu fi capabil,

a nu ~ti

cheap >[t~j:p] - ieftin

cheese >[ t~J:Z] - ca~caval, branza

cigarette >[ sigaret] - tigara

coffee >[kofi] - cafea

cup >[kap] - cea~ca

to cut >[tukat] - a taia, a tunde

date > [dcltJ - data

December > [dlscmba' J - decembrie

difficult > [diilbltJ - dificil, complicat

to do >[tudu.] - a face, a se ocupa cu

dog > [dog] - caine

to drink > [tu dnnl~lk] - a bea

east >[i:stJ - est, rasarit

easy > [i:ziJ - u~or, simplu

eighty > [CltlJ - optzeci

else > [elsJ - mai, inca, alta

ever > [ev[j'J - vreodata, candva

expensive > [ikspenslvJ - scump, costisitor

family > [f1:mIlIJ - familie

fast > [fa.stJ - repede, iute, rapid

February > [februJri J - februarie

feet > [fitJ - labe (de 1a picior)

fifty > IIil111 CIl1CIZCCI

foot ·111111 laba piclorului

forever > 1IIIIl'I ,I' I - pentru totdeauna, mereu, ve~nic

to forget > l tll I'orgct] - a uita, a nu-~i aminti

forty > [fo:'tiJ - patruzeci

the fourth > [DZa fo:'TsJ - al patrulea, a patra

friend > [frendJ - prieten, amic

from time to time > [from talm tu taimJ - din cand in cand

good night > [gud naitJ - noapte buna

great > [greltJ - mare, maret, remarcabil

hair > [heaTJ - par

honey > [haniJ - miere (de albine)

horse > [ho:'5J - cal

40
how >lh'lL\] - cum?, in ce fel?

how many > l haLL ll1CI1l] - diti? cate?

how much >[hau l11e1t')] - cati? cate?

hundred >[ hallllrlllJ - suta

,
Jam >l dJJ' 1111 - dulceata, gem

January >[ d,n':Il/II,m] - ianuarie

./uly >[djlll;nl J - iulie

June >ldjll III - iunie

large >[I< I'd ll - mare, spatios, larg

leg >Ilcg] - plclOr

less than >1 ks IYEn] - mai putin decat, mai putin de

to listen (to) >[tlilisn] - a asculta, a fi atent (la)

a little >[alitl] - putin, catva, ceva

alotof >[a lot ov] - 0 multime de, foarte mult,

foarte multi

Illany >[ l11l'ni] - un mare numar, mult, numero~i,

o multime de

March >1'11.' 'I I - martie

May >11I1l'/1 - mal

men >lIllCIlJ - barbati, oameni

more than >[mo:' D"En] - mai multlmai multalmai multi/

mai multe decat

much >[mat~] - mult, multa

music >[mlU:zlk] - muzica

must >[mast] - a trebui

November > [n:llI vem b" I I - noiembrie

ninety >[naintl] - nouazeci

October >[ oktallb;I' J - octombrie

of >[ 3V] - ai, a, ai, ale, lui

or >[ 0 '] - sau, ori

paper >[pclpa ' ] - hartie

.11
park > [pa:'k] - pare

piece > [pl:S] - bucata

poor > [pua'] [po"] - sarac, sannan, biet

to put > [tu put] - a pune, a a~eza, a piasa

radio > [leldlau] - radio

ram > [rem] - ploaie

to rain > [tu rem] - a ploua

rich > [nt~] - bogat

September > [septcll1ba'] - septembrie

seventy > [sevantl] - ~aptezeci

to shine > [ tu ~all1] - a straluei, a lumina, a luci

ship > [~lp] - nava, vapor

shoe >[W] - pantof

short > [~o:rt] - scurt

to sing > [tu sm(g)] - a eanta

to sit >[tUSlt] - a sedea

, , a se aseza
.

sixty "> I·\ik ',111 :;;~lIzeei

snow ·1-,11.1111 zapada

to snow > 111I c,lldlll - a nmge

to smoke > [tu sma uk] - afuma

something > [samT'in lgJ ] - eeva

song > [son(g)] - eantee, melodie

soon > [su:n] - in curand

to stop >[tustop] - a opri, a inceta, a intrerupe

sugar > [~uga'] - zahar

summer > [sama'] - vara

the sun > [DZa san] - soarele

tall >[to:l] - inalt, mare

42
tea > I tlJ - cear

thirty > [T>a:'tiJ - treizeci

together > [tageDZa' J - impreuna

tonight > [tanaitJ - diseara, asta seara, in noaptea asta

too >[tu:] - prea, foarte

tree >[tri:] - copac, arbore, pom

water >["o:ta'] - apa

weather >[ lieD/a'] - vreme

west >["est] - vest, apus

what about > ["ot ab3ut] - ce ar fi sa ... ? cum stam cu ...?

ce mal. e cu ....?

what else > ["ot els] - altceva? mai doriti ceva?

which >["it~] - care, pe care, ce

whose >[hu:zJ - ai, a, ai, ale cui/carui

why > ["al] - de ce? pentm ce? din ce cauzii?

winter >1"illl;j'l - iarna

without >1 "iI)/;!l1i I - lara, lipsit de

women >I"jlllllli - femei

to worry >[tli "on] - a se nelini~ti, a se ingrijora,

a-~i face grij i

year >[ liarJ - an (calendaristic)

yellow >[ielauJ - galben

RECAPITULAREA LECTIEI
, 9

9.1. In unele situatii putem omite articolul hotarat the, $i anume, in cazul unor cuvinte ca mother,
father, town, church, music. In cele ce urmeaza va prezentam $i alte situatii In care
articolul hotarat poate lipsi:

9.1.1. Inaintea denumirii meselor principale folosite la modul general:

She always eats breakfast at seven. - Ea ia intotdeauna micul dejun la $apte.

9.1.2. Inaintea denumirii anotimpurilor folosite la modill general:

Do you like summer? - Iti place vara?

9.1.3. Inaintea cuvantului hospital, in calitate de bolnav:

I must go to hospital. - Trebuie sa merg la spital.

Daca starn la spital, sau mergem acolo in vizita, sau ca membru al personalului,
folosim articolul howat:

I go to the hospital every day. - Merg la spital in fiecare zi.

Daca ne referim la 0 masa sau un anotimp anume, atunci se folose$te Intotdeauna

articolul hotarat the:

The dinner which I am eating - eina pe care 0 miinanc acurn este buna.
now is good.

9.2. The Simple Past Tense (timpul trecut simplu)

9.2.1. Folosirn aeest limp in cazul unor aC\iuni terminate, care s-au des~urat In trecut, ~i care
nu all legatura eu prezentul. Folosim urrnatoarele complemente de timp:

yesterday ricsla'dcilicsla'di] ~. (ziua de) ieri

ago (agiiu] -In urma(cu), acum...

last [Ia:sl] - ultim, cel din urma, trecut

Aceste trei adverbe de timp stau la Inceputul sau la sf'ar~itul propoziliei.

9.2.2. Formele verbului to be la Trecut Simplu:

I was [ai Uoz] - eu am fost, eram

you were [iU: 'a:'] - tu ai fost, erai/dumneavoastra ali fost, erali

he was [hi: Uoz] - el a fost, era

she was [~i: Uoz] - ea a fast, era

it was [itUoz] - aceasta, asta a fast, era (genul neutru)

we were [Ui: ua :'] - noi am fost, eram

you were [iu: ua:'] - voi ali fost, erali

they were [DZei ua:'] - ei, ele au fost,erau

9.2.3. Forma interogativa a timpului trecut simplu (Simple Past) a verbului to be se formeaza
prin inversarea subieetului eu forma eorespunzatoare a verbului to be. Construetia
raspunsului afirmativ: yes + pronume personal + forma eorespunzatoare a verbului
to be la timpul treeut simplu. Forma negativa: no + pronume personal + to be
+ not. Was not se poate prescurta wasn't; iar, were not - weren't.

J was at school yesterday. - Jeri am fost la ~coala.

Were you at school yesterday? - Ai fast la ~coaHi?
Yes, I was. - Da, (am fost).
No, J was not. - Nu, (nu am fost).
No,Iwasn't
Where were you yesterday? - Unde ai fost ieri?

9.2.4. Constructia propozitiei la timpul trecut simplu:

Pronume personal + verb +

sau substantiv

visited my mother yesterday.

He waited for me last week.

Verbul prime~te sufixul-ed. Aceasta regula este valabila daca ultima litera a verbului nu
este -e.

Daca ultima litera a verbului este -e, atunci ii adaugam doar un -d.

like - liked [laikt]

9.2.5. In cazul utilizarii sufixului -ed trebuie sa fun atenti la urmatoarele:

Daca ultima litera a verbului este -y, atunci aceasta se transforma ill -i, ~i apoi prime~te
terminatia -ed.

try - tried [traid]

In cazul unor verbe, consoana de la staqitul cuvantului se dubleaza, la fel ca ~i in cazul

adaugarii terminatiei -ing.

stop - stopped [stopt]

9.2.6. Regulile de pronuntie a verbelor formate cu ajutorul terminatiei -ed:

Daca ultima litem a verbului la infmitiv este 0 consoana surda atunci pronuntia sufixului
este:

look -looked [lukt]

Daca ultima litera a verbului este 0 consoana sonora sau 0 vocala, atunci pronuntia
sufixului este:

show -showed [~oud]

')1
 Daca ultima consoana a verbului este -t sau -d atunci pronuntia sufixului este rid]:

visit - visited [vizitid]

9.2.7. Verbe neregulate:

In limba engleza exista ~i verbe al caror trecut nu se formeaza cu ajutorul terrninatiei

-ed. Formele verbelor neregulate ~i pronuntia lor trebuie lnvatate ca ~i cuvinte separate.

La pagina 37 yeti gasi lista verbelor neregulate lnvatate parra acurn.

9.3. Pluralul substantivelor neregulate:

9.3 .1. Substantive a caror radacina ~i pronuntie se modifica de la singular la plural:

foot [fut] feet [fi:t] - laba piciorului, labe

9.3.2. Substantive compuse, una din componente fiind man sau woman:

postman [paustmen] postmen [paustman] - po~t~/i

9.3.3. Substantivele care se termina cu vocala 0 primesc la plural terminatia -es:

potato [pateitou] potatoes [pateitouz] - cartof/i

9.3.4. Substantive care la plural primesc terminatia -en:

ox [oks] oxen [oksn] - bou/boi

9.3.5. Substantive care au aceea~i forma amt la singular cat ~i la plural:

deer [dia'] deer [ dia'] - caprioaralcaprioare

22
RECAPITULAREA LECTIEI
, 10
10.1. Interogativul ~i negatia la timpul treeut simplu (Simple Past):

10.1.1. La timpul treeut simplu formulam interogativul folosind verbul auxiliar did, (eare este
forma de treeut a verbului to do).

Structura propozitiei:

Verb + Pronume personal + verb la + _.

allxllillr sau substantiv timpllI prezent

Did you/the boy read this book yesterday?

Mary saw John yesterday. - Mary I-a vamt ieri pe John.

Did Mary see John yesterday? - L-a viizut Mary pe John ieri?

10.1.2. Rl)spunsurile afirmative Ie formuHim eu ajutorul eonstructiei yes + pronume

personal + verb auxiliar. Raspunsurile negative au structura no + pronume personal
I vcrb auxiliar+ not. Forma did not 0 putemprescurta didn't

The nurse gave me a newspaper - Ifi

n lrmlera \. da"
' illl-a .
t len un Zlar.
yesterday.

I)id the nurse give me a news- - Mi-a dat ieri infirmiera un ziar?
paper yesterday?

Yes, she did. -Da.

No, she didn't. -Nu.

10.1.3. Lll l<ll'lnularea intrebarilor care cer completare, pronumele interogativ trece maintea
vcrbu lui auxiliar did.

John went home yesterday. - John s-a dus ieri acasa.

Where did John go yesterday? - Unde s-a dus ieri John?

I0.1.4. ~lrlletura interogativului format cu ajutorul pronumelui interogativ who este

identica eu cea a propozitiilor afrrmative, de accea verbul se afla la forma a II-a, dcci
III timpul treeut simplu:

Peter spoke to me last Sunday. -- Peter a vorbit cu mine duminica trecutii.

Who spoke to me last Sunday? - Cine a vorbil cu mine duminica trecutii?

10.2. Expresii utile:

all sorts of - de toate felurile/soiurile, de tot felul

all kinds of - de toate tipurile, de toate felurile

How arc you? - Ce mai faci?

Here you arc. - Poftiti! Poftim! (cand dam ceva)

35
LISTA VERBELOR NEREGULATE
Forma I Forma a II-a Forma a III-a
Infmitiv Simple Past Past Participle

bring - a aducc, a duce brought >[brcd] brought >[bro:t]

come -- a sosi, a veni came >[kcim] come >[kam]

cut -a tilia, a tundc cut >rkat] cut >[kat]

do a lilee, a sc ocupa cu did >[did] done >[dan]

drink l\ hea drank > ~rEn(glk] drunk > [dran(glk]

drive a conduce, a mana drove >[drouv] driven >[drivn]

eat - a manca ate >[ eit] eaten >[i:tn]

fly a zbura flew >[flu:] flown >[floun]

forget a nita forgot >[forgot] forgotten >[forgotn]

get a obtine, a face rost got >[got] got >[got]

give II da, a darui gave >[geiv] given >[givn]

/
go a merge, a umbla went >[Uent] gone >[gan]

have - a avea had >[hEd] had >[hEd]

hear a auzi heard >[ha:'d] heard >[ha:rd]

keep II tine, a pastra kept >[kept] kept >[kept]

know II ~ti, a cuno~te knew >[niu:] known >[noun]

make II face, a confectiona made >[meid] made >[meid]

pay a plati paid >[peid] paid >[peid]

put a pune, a a~eza put >[put] put >[put]

read ,- II citi read >[red] read >[red]

see a vcdea saw >[so:] seen >[si:n]

send a trimite sent >[ sent] sent >[sent]

shine '" a straluci, a lumina shone >[shaun] shone >[shaun]

sing -- a canta sang >[sEn(gl] sung >[san(gl]

sit - a ~edea, a sta ~ezat sat >[sEt] sat >[sEt]

speak - a vorbi spoke >[spauk] spoken >[spiiukn]

take - a prinde, a lua took >[tuk] taken >[teikn]

teach -apreda taught >[to:t] taught >[to:t]

think - a gandi thought >[T'o:t] thought >[T'o:t]

understand - a intelege, understood >[ anda'stud] understood >[ancta'stud]

apricepe

write -a scrie wrote >[raut] written >[ritn]

37
VOCABULARUL LECTIILOR
, 9 SIlO
,

after > [a:fm'] - dupa, dupa aceea

again > [agein], [agen] - din nou, iara~i, inca 0 data

ago > [agau] - in unna (cu), acum...

autumn > [o:tam] - toarnna

in autumn > [in o:tam] - toarnna

baker > [belkar] - bmtar

before > [bifo:,] - inainte de, mai inainte

bird > [ba:rd] - pasare

bookcase > [bukkeis] - raft, biblioteca

,~

breakfast > [brekfast] - micdejun

busy > [bizi] - ocupat

cellar > [sela'] - pivnita, beci

child/children > [t~aild]/[ t~ildran] - copil/copii /

cinema > [sinama] - cinema(tograf)

comer > [ko:rnar] - colt

deer > [dia'] - caprioara, caprioare
dining-room dinner > [dainin(g) ru:m] - sufragerie

dinner > [dinar] - masa (principala), pranz,

cina, dineu

downstairs > [daunstcarz] - la parter, jos

to go downstairs > [lu gou daunsteiFz] - a cobori (la parter),

a merge (in) jos
every > [cvri] - fiecare
fireman/firemen > [ rlliii'"mcn]1{ faiarman] - pompier/pompieri
football > [futbo:l] - fotbal

front > [frant] - partea din fata/de

in front of > [in frant ov] - in fata, dinaintea

full > [full - plin, ineareat

to get up > [tu get ap] - a se scula din pat, a se
ridica in picioare

goose/geese > [gu:s]l{gi:s] - gascalga~te

halflhalves > [ha:f]l{ha:vz] - jumatate/jumatati
to have breakfast > [tu hEv brekfust] - a lua mieul dejun

here you are > [hiar iu: a:'1 - Poftiti! Poftim! (cand dam ceva)
How are you? > [hau a: r iu:] - Ce mai faci? Cum te mai simti?
hospital >[hospitl] - spital, clinica

husband >[hazband] - sot

kind >[kaind] - fel, tip

all kinds of >[ 0: 1 kaindz ov] - de toate tipurile, de toate felurile

knife/knives >[' nail]/[naivz] - cutit/cutite

lamp >111',111]1] -lampa

last >Ila:sll - ultim, (cel) din urma, trecut

leaf/leaves >['li:l"\~ li:vz] - fiunzalfrunze

life/lives .>lllliIH laivz] - viatalvieti

living-room :>llIvin(!-'l nun] - camera de zi

loaf/loaves >[ IOlll"\~ Inllv/I - franzela, paine (de 0 anurnita

fonna)/franzele

magazine ;~[ 1\, I':gozl:ii 1 -- revista, magazin

to make :-1 t 1I moil. I a thee, a confectiona

malch :'IIIIHl~1

the moOIl >11 Yo 1lI11:nl IUllll

mouse/mice >[ J1H1US]!I l1Iuis] ~oarCCC/~Ollrccj

newspaper >[niu:speipar ] - ziar, gazetll

nurse >[na:rs] - infmniera, sora

opposite >[ opazit] - vizavi de, de partea cealalta

the other >[DZiaDza'] - celalalt, cealalta (ceilalp.,

celelalte)

ox/oxen >[ oks]ll oksn) - bou/boi

parents >[peariints) - parinti

to park >[tu pa:'k) - a parca, a stationa

plant >[pla:nt), [plEnt) - planta

policeman/policemen >[pali:smEn]i[pali:sman] - politistlpoliti~ti

policewoman/policewomen >[pali:sUrnan) [pali:s"imin] - femei politistlfemeie politist

postman/postmen >[paustmEn)tIpaustman)

potato/potatoes >[pateitou)tIpateitouz) -j carto:ti'cartofi

to put on >(tu put on] - a se imbraca, a ~eza

quarter >[kuor:tit] - sfert, sfert de ceas/ora

ready >[redi] - gata, pregatit

seat >[ si:t] - loc de stat, scaun

shed >[~ed] - ~opron, ~ura

39
sheep > [~i:p ] - oaie, oi

shel£'shelves > [~elfJl[ ~elvz] - raft/rafturi

shirt > [~a:'t] - cama~a

sock > [sok] - ~oseta

sort > [~o:'t] - fel, tip

all sorts of > [0: 1 so:'ts ov] - de toate feIuriIe, de tot feIul

spring > [sprin(g)] - primavara, primavaratic

in spring > [in sprin(g)] - primavara

to stay > [tu stei] - a ramane, a sta

still > [stil] - inca, mai

television set > [telivijn set] - televizor

thing > [T'in Cg)] - lucru, obiect /~

tie > [tai] .- cravata

till > [til] - pana la, pana ce

tomato/tomatoes > [tama:tou]/[ tama:touz] - ro~ie/ro~ii, tomate

too .> [tu:] - de asemenea, ~i

tool > [tu:l] - uneaIta, scula

tooth/tecth > [tu:T']{ti:T'] - dinte/dinti

TV set > [ti:vi: sct] - televizor

typist > [taipist] - dactilografii

very > [veri] - foarte

to watch > [Ill "ot~] - a se uita, a veghea, a pandi

wife/wives > ["ail]lt"aivz] - sotie, nevast1ilsotii, neveste

yesterday > [iesl<I'dei], [iesta'di] - ieri

40
RECAPITULAREA LECTIEI
, 11
11.1. inaintea substantivelor care denumesc ocupatia, religia sau nationalitatea se folose~te
'intotdeauna articolul nehotadit a/an:

She is a typist. - Ea este dactilograra.

I am a CatholIc. - Eu sunt catolic.

Her husband IS an Amencan. - So\ul el este amencan.

Daca vorblm despre 0 functle care poate fi indeplinita doar de 0 smgura persoana, atunci putem
folosi sau omlte articolului hotarat the:

Who is president of Romania? - Cine este pre~edintele Romaniei?

Who is the preSident of RomanIa? - Cine este pre~edintele Romaniei?

11.2. The Present Perfect Tense (prezentul perfect)

11.2.1. Propozl\la se construiqte astfel:

Pronume + verbul auxiliar forma a III-a +

personal have/has a verbului principal

She has bought a dog.

Verbul auxiliar este to have conjugat la indicativ prezent. Daca verbul principal este
regulat atunci prime~te terminatia -d sau -ed, iar forma IUl este identica cu forma a Ill-a
din diqlOnar (Simple Past).

11.2.2. Cand folosim acest tlmp:

1. Foloslm timpul Present Perfect pentru descrierea aC\IUnIlor trecute ~i incheiate:

She has bought a car. - Ea a cumparat 0 ma~ina.

2. Timpul Present Perfect se folose~te alaturi de complementele de timp this (week,

month, ...), today, tonight. Acestea se afla la 'inceputul sau la sfiir~itul propozitiei.

I have been at home today. - AZI am fost acasa.

3. Folosim de asemenea, timpul Present Perfect alatun de complementele de timp

always, never, ever, just, recently, lately, already, yet, so far.

Complementul de timp yet se afla intotdeauna la sfiir~itul propozitiei, so far la

inceputul sau la sfiir~itul propozltiei, iar restul complementelor de timp se gasesc
inaintea formei a Ill-a a verbului sau la sfiir~itul propozitiei.

18
] 1.3 Artlcolul hotarat "the" poate fi omis in urmatoarele situatii:

We went by car yesterday. - Noi am mers ieri cu ma~ina.

They are still at work. - Ei lucreaza inca.

We are driving east now. - Noi conducem spre est.

We have been in town today. - Noi am fost in ora~ azi.

They live in Station Street. - Ei locuiesc in strada Garii.

11.4. Complementul de timp "late" poate avea mai multe intelesuri:

It is late. - Este tarziu.

The bus was late yesterday. - Ieri a intarziat autobuzul.

He was late for breakfast in the morning. - EI a intiirziat dimineata la micul dejun.

19
RECAPITULAREA LECTIEI
, 12
12.1. Some, a few ~i a little.

Am Invaiat ca pronumele nehotanlt some poate sta Inaintea substantive lor numarabile (In
acest caz are in!elesul de dtva, dtiva, ni~te, unii) ~i inaintea substantivelor care nu au forma
de plural (In aceasta situatie cu semnifica!ia de putin, ceva, ni~te).

Some poate fi folosit ~i in locul altor doua pronume nehotarate:

I. A little l a litl] - pu!in, catva, ceva (lnaintea substantive lor care nu sunt numarabile):

There is a little bread on - Este pu!ina paine pe masa.

the table.

2. A few [a fill:] - catva, ca!iva (lnaintea substantivelor numarabile):

There are a few bottles on - Sunt ciiteva sticle pe podea.

the floor.

12.2. Intrebarile ~I raspunsurile la timpul Present Perfect.

12.2.1. Formulam interogativul pnn inversarea ordinii verbului auxiIJar have/has ~i a

pronumelui personal sau a substantivului cu funqie de subiect:

I have already seen this picture. - Have you already seen this picture?

12.2.2. Formulam raspunsurile afirmative cu ajutorul cuvantului yes, a pronumelui personal

~) a formei corespunzatoare a verbuJui auxiliar.

Have you cut your hair'! - Yes, I have.

12.2.3. Formulam negaiia eu ajutorul euvantului no, a pronumelui personal, a fonnei

corespunzatoare a verbului auxiliar ~i a adverbului not.

Constructia have not poate fi prescurtata ~i devine haven't [h Evnt], iar eonstructia
has not devine hasn't l hEznt]:

Have you cut your hair? - No, 1have not.

12.2.4. La formarea Intrebarilor complexe a~ezam pronumele interogativ Inaintea verbului

auxiliar:

Where have you seen this girl? - Unde ai vazut-o pe aceasta fata?

12.2.5. La timplll Present Perfect pronllmele interogativ when - dnd nu poate fi folosit la
formularea interogativllilli.

31
 12.2.6 Complementul circumstantial already nu poate fi folosit in propozitii negatIve, in
timp ce complementul circumstantial yet nu poate. fi folosit in propozitii afirmative.
Ambele complemente circumstantiale pot figura in propozitii interogative, aviind sensuri
difente.

12.3 Formele conjugate ale verbului to have pot fi prescurtate in felul urmator:

I have I've [aiv] we have we've [Ui:v)

you have you've [IU:V] you have you've [iu:v]

he has he's [hi:z) they have they've [DZeiv]

she has she's [~I:Z]

it has it's [its]

12.4 Prepozitiile in limba engleza

Folosirea in mod corespunzator a prepozitiilor trebuie retinuta in context.

under > [ anda f ] - sub

over > [ auva r ] - peste, deasupra, pe

across > [akros] - de-a curmezi~ul, pe partea cealalta

from > [from) - de la, din

by > [baiJ - (chiar) liinga, cu

32
VERBELE NEREGULATE DIN LECTIILE
, 11 SI
, 12
forma I-a forma a II-a forma a III-a

blow >[blau] blew >[blu:] blown > [blaun]

say > [sei] said > [sed] said >[sed]

34
VOCABULARUL LECTIILOR
, 11 SI
, 12
across > [akros] - de-a cunnezl~ul, pe partea
cealalta, vis-a.-vis

already > [o:lredl] - deja

annchair > [a: rmt~ear] - fotoliu

awful > [o:tl] - crancen, teribil, i'ngrozitor

bank > [bEnlg1k] - banea

to blow > [tll blall] - a sufla, a bate (d. vant)

boot > [bu:tJ - gheata, eizma

bus stop > [bas stop] - statie de autobuz

by > [bail - (chiar) langa, Cll

calendar > [kElinda'] - calendar, almanah

carpet > [ka:'pltJ - eovor

Catholic > [kEl'iJk] - catolic(a)

celtlllg > [si:lin ,gl ] - tavan

cloud > [klaud] - nor

cloudy > [klalldi] - IIlBorat, noras

coat > [but] - haina, sacau

cold > [kauldJ - reee, racoros

eurtams > [ka:rtInzJ - perdele, draperii

early > [a:'11J - devreme

a few > [il fill:J - ea(iva, eiiteva

fireplace > [ faia'plelsJ - eamin, ~emineu

floor > [no:'J - podea, etaj

floor lamp > [no:' lEmp] - lampa cu picior

flower > [tlalla'] - floare

fog > [fog] - cea(a

foggy > [fo)!i] - cetos, cu ceata

from > [ from] - de la, din

to get otf > [tll get oil - a cobori

to get on > [tu get on] - a (se) urea

heat > I hi:tJ - caldura (puternica), caniculi!

e > [lettJ - tiirziu

35
lately > [ leitli] - recent, de cUfClnd, in ultima vreme

low > [lau] - jos, scazut

next to > [nekst tu] - aproape de, Ifmga

novel > [novl] - roman

outside > [autsaid] - afara

over > l auva'] - peste, deasupra, pe

picture > [ pikt~a'] - tablou, pictura

president > [prezidant] - pre~edinte

purse

recently

to say
> [pa:'s]

> [ri:sntli]

> [tu sel]

- portofel, geanta,

- de curand, recent

- a spune
po~eta

... ~

secretary > [sckratri] - secretar(a)

settee > [seti: ] - canapea

shawl > [~o:l] - e~arIa

the sky > [DZa skai] - cerul

socket > [sokit] - priza

so far > [sau fa:'] - pana acum, deocamdata

stamp > [stEmp] - timbru

strong > [stron(g)] - tare, putemic

sunny

telephone
> [sani]

> [tehfaun]
- insorit, cu soare

- telefon
-. -\

temperature > [ tempnt~a'] - temperatura, febra

ticket > [tiklt] - bilet

tram > [trEm] - tramvai

tram stop > [trEm stop] - statie de tramvai

under > [ anda'] - sub

.
wall > [Uo:l] _0 zid, perete

wall-paper > [U o:l peipa'] - tapet

weather-forecast > [UeDZa' fo:'ka:st] - prognoza vremii,

buletin meteorologic

wind > [lImd] - vant

windy > [llindl] - vfmtos, cu mult vant

yet > [let] - inca, deja

36
13. RECAPITU LARE
13.1. Pronumele posesiv

Pronumele posesiv sta de obicei inaintea substantivului:

This is my car. - Aceasta este ma$ina mea.
Our housc is large. Casa noastra este mare.

Sunt insa ~i situatii in care pronumele posesiv apare singur, ca un pronume propriu
$i nu este urmat de substantiv. in acest caz se schimba $i fonna lui. $i se nume$te
pronume posesiv propnu:
mille > [main] al meu, a mea, ai mei, ale mele
yours > [ioJzj al tau, a ta, ai tai, ale tale, alla/ai/ale
dumitale, dumneavoastra
his > [hiz] a1 lui/sau, a lui/sa, ai lui/sai, ale lui/sale
hers > [haJz] a1 ci/sau, a ei/sa, ai ei/sai, ale ei/sale
its > [its] lui, sale, ci (pentru obiecte, notiuni
abstracte, animale)
ours > [auih] - al nostru, a noastra, ai nO$tri, ale noastre
yours > [io:rz] - al vostru, a voastra, ai vo~tri, ale voastre
theirs > [Dzc/z] -- al/a/ai/ale lor

This book is mine. - Aceasta cartc este a mea.

These cars are hcrs. - Aceste ma$ini sunt ale ei.

13.2. Timpul viitor simplu - Simple Future Tense

13.2.1. Acest timp se folose~te astfe I:

1. Pentru descricrea tuturor aqiunilor, evenimentelor obi$nuite sau unice

care se petrec in viitor folosim timpul Simple Futurc.

2. Fom1area lui este simpla: verbului auxiliar "will" ii adaugam fonna I-a
a verbului principal, infinitivul.
Structura propozi!iei:
Pronume + verbul auxiliar + verb principal +
personal fonna a-I-a (infinitiv)
will come to you tomorrow.

She will write a letter today.

Complementele de timp stau la inceputul sau la sfar~itul propozi!iei.
Acele eomplemente de timp care in cazul altor timpuri se afla la
mijlocul propozitiei, la acest timp trec inaintea verbului principal.

3. La persoana I-a singular $i plural (,,1, we"), verbul auxiliar "will" ~i

"shall" [~EI] se pot folosi in cgala masura.Verbul auxiliar "will" se
folosqte insa mai des.

19 -
 13.2.2. Intcrogativul

Interogativul la timpul Simple Future se formeaza prin inversarea ordinii

verbului auxiliar "will" :;;i a pronumelui personal sau a substantivului.
She will go to Bucharest - Will she go to Bucharest tomorrow?
tomorrow.

13.2.3. Raspunsurile

Raspunsul afirmativ se formeaza cu ajutorul cuvantului "yes", a pronumelui

personal, :;;i a verbului auxiliar "will".
Will they make a bookcase - Yes, they will.
tomorrow?

Raspunsul negativ se fonneaza cu ajutorul cuvantului "no", a pronumelui

personal, a verbului auxiliar "will" :;;i a cuvantului de negatie "not", Constructia
"will not" poate fi prescurtata "won't",

Structura negativa "will not/won't" poate fi folosita ~i in propozitii complete:

I won't put on this coat. - Nu voi imbraca aceasta haina.

13.3. Verbele "say" ~i "tell"

Ambele verbe au aceea~i semnificatie dar se folosesc in contexte diferite:

*say - "a spune, a zice ceva":

He said a few words about this EI a spus diteva cuvinte despre acest
::-
novel. roman.
They say we have a nice house. Ei spun ca avem 0 casa frumoasa.

*tell - "a spune cuiva ceva":

(to tell about - "a povesti, a spune")

He told me about the book. - Mi-a povestit despre carte.

13.4. "Hungry" ~i "thirsty"

Semnificatia propozitiei ,,1 am thirsty":

I. Imi este sete. (necesitate biologica)

2. Sunt insetat de. Doresc .. , (necesitate sufleteascii)

Semnificatia propozitiei ,,1 am hungry":

I. Imi este foame. (necesitate fiziologica)

2. Am nevoie de (necesitate sufleteasca)

13.5 "Only" ~i "the only"

Semnificatia cuvantului "only" se schimbii in cazul in care este precedat de un

articol hotarat. "The only" are semnificatia de "singurul", "unicul". Articolul hotarat
.,the" poate fi inlocuit cu un pronume posesiv.

- 20-
14. RECAPITULARE
14.1. "My own/of my own"

Cuvfmtu1 "own" !, 'lIll; poate figura in doua expresii. Sta inainte sau dupa un
substantiv, impreuna cu pronumele posesiv. Dacii sta dupa substantiv, atunci se
leaga de acesta cu prepozitia "of'. De exemp1u:
I use my own tools. Fo1osesc propriile instrumente.
He has his own room. El are camera proprie.
I have a garden of my own. Am 0 griidina proprie. (Am gradiuamea.)
She has a house of her own. Ea are 0 casa proprie.

Ce1e doua expresii se pot inlocui reciproc.

14.2. Alaturi de pronume1e "nobody" ~i "nothing" nu se folose~te alta negatie. In limba

engleza nu exista negatie dubla.
1 saw nobody in the street. Nu am vazut pe nimeni in starda.
So far he has done nothing. Pana acum e1 nu a Iacut nimic.

14.3. Pronumele "everybody" ("fiecare, toti, toata lumea") se afla intotdeauna la persoana
a III-a singular.
Everybody wants some tea. - Toata lumea vrea putin ceai.

14.4. Timpu1 trecut continuu - The Past Continuous Tense

14.4.1. Utilizarea timpu1ui:

Acest timp se folose~te pentru descrierea actiunilor care s-au desIa~urat intr-un
anumit moment sau intr-o anumita perioada din trecut.

14.4.2. Structura propozitiei:

Pronume + verb auxiliar + verb principal + ...
personal + -ing
I was walking yesterday at five.
They were cleaning theIr rooms all day
yesterday.

14.4.3. Conjunetia "while" [lI aI! J- "pe cand, in timp ce" se folose~te des cu timpu1
Past Continuous ~i exprima faptul ca doua actiuni se desIa~oara in acela~i timp:
We were listening to the radio Noi ascultam radioul in timp ce tatal
while our father was reading a nostru citea ziarul.
newspaper.

14.4.4. De asemenea timpul Past Continuous se folose~te ~i atunci dnd 0 actiune din
trecut a fost intrerupta de 0 alta actiune. (Aceasta ultima actiune este 1a timpu1
Simple Past).
I was having dinner when John - Cinam dnd a venit John.
came.

- 34-
14.4.5. Propozitii interogative ~i raspunsurile la acestea.

1. Propozitiile interogative la timpul Past Continuous se fonneaza prin inversarea

ordinii subiectului ~i a verbului auxiliar. In cazul 'intrebarilor eomplexe 'inaintea
verbului auxiliar se gase~te un pronume interogativ.
Were you walking in the park at Te plimbati in pare ieri la trei?
three yesterday?
Where was he going when I came? - Unde mergea dnd am venit eu?

2. Raspunsurile afinnative se fonneaza cu ajutorul cuvantului "yes", al pronumelui

personal ~i a verbului auxiliar "was/were". La formularea raspunsului negativ
folosim cuvantul de negatie "no", pronumele personal, verbul auxiliar
"was/were" ~i cuvantul "not". ("was/were not" se poate prescurta astfel "wasn't"
~i "weren't".)

Was he driving home at six yesterday?

- Yes, he was. - No, he wasn't.

Were they doing it all day yesterday?

- Yes they were. - No, they weren't.

3. Structura negativa 0 putem folosi ~i in propozitii complete:

They weren't cleaning the house Ei nu au curatat casa lunea trecuta la
at seven last Monday. ~apte.

- 35-
LISTA VERBELOR NEREGULATE DIN LECTIILE 13. SI 14.
forma I-a forma a II-a forma a -III-a
begin > [bigin] began > [bigEn] begun > fbigan]
build >[bild] built > [bilt] built > [bilt]

catch > [kEt';;] caught > [ko:t] caught > [ko:tJ

fall > [to:11 fell > [fell fallen > [fo:lnj
feel > [11:1] felt > Ifelt] felt > [felt]

find > [faindJ found > [faund] found > [t:lUnd I

l (,,) In)
hang > [hEn !!)] hung > [han =,] hung > [han ~ ]

hurt > [ha:"] hurt > [ha:'t] hurt > [ha:'t]

leave > [Ii:v] left > [lcrt] left > [lcrt]

sell > [sci] sold > [sollld] sold > [s(\LildJ

tell > [tel] told > [touJd] told > [tould]

- 37 -
VOCABULARUL LECTIILOR 13. Sf 14.
accident > [Ebidiint] accldcnt
American > [amCl lkim] amencan
t
arm > [a. 111] brat
ashtray > [E~tleIJ scrumiera
back > [bH] spate, spmare
to begin > [tu hlginl d incepe, a sc apuca de
belly > ! bc I! I burta, stomac
to boil > [tu boil] a fierbe, a clocotl
to build > [tu bJld] a cladl, a construi
to catch > itu Hh] a prinde, a apuca
chest > It?e~t] plept
clean > [k II :n] curat ingrIJ it
to clean > [tu kll n] a curata
delicious > [ d!li~{b] delIcios, say uros
egg .> [eg: I au
egg-cup > leg: kap] pahar pentru oua
elba\'.. > [c1 bou I cot
electric > ! llektllk! electne
empty > iem})t!i gal, neoeupat, hbel
everybody > I c'vllbdllI; fiecare, toti. toata 1umea
s (»
everything > [C\ rlT III "" ] tot toate(Jucrurile)
to fall > Itu 1'0'1] a C{idea, a ~e prabu~l

fat > I1'r t] gras, unsuros

to feel > [tu fl:l] a sllnti
to find > [tu fallld] a gasi
finger > [fing/j deoet
b

fork '> [fa \1 furclilita

fried > [frald] prajjt, fhpt
glass > [gla's] stlela, pahar
hammer > [hEmarJ cioean
to hang > [IU h F n(g)J a atama, a 19a1a
to help > [tu help j a ~l)lItd

his > [ill/ j al IUI;s{lU: ~ 1111 sa; aI

IUI;~:"ll: ale lUI sale

hers '> Ihill/ I al ei/~iill: a elisa: dJ el'sal:
ale eiisdle
hungry > [hangn I flamfl11d. infometat
in a hurry > lin il han I in grabiL la repezeala

- 38 -
to be 111 a hurry > Itu bl: 111 a hanl a se grabl, a-I da zor
~ r
to hurt > I tll !la. t] a rani, a lovi, a jigni

its > [its] lui, sal.::, ei (pentru

obieete, notiuni abstracte,
animalc)
key > [kl: J cheie

knee > [ni: I genunchi

to leave > 111I 11 \ I a parasi, a pleca, a pleca

la ..
l
to leave for > rt 1I I] \ l·u. ] a lasa (ceva pentru). a se
mula de 13 ., .Ia. a
schimba ... eu
meat > [ml Ii carne
mIne > IIlUIll J al meu, a mea, al mei, ale
mele
nail > [ne"] unghie
napkin > [nEpkin] ~ervcteL ~ervet

new > [niu:] nOli

news > [niu:zl ~tire, noutate, veste sau
~tiri, noutati, vqti
nobody > [1l11llh,di I nilTIe11l
' (u)
nothing > [naT In " I I1lITIIC

old > [ould] in viirsta, v~chi( e), batriin

only > [OUIl!] ] numai, doar
the only > [P/IOlll1lt] singuruL unieul
ours > : '1lI,~\ I L] al nostru, a noastra, ai
no~tri, ale noastre
own > [tHIIl] propriu. personal
to pass > Ilu p,LS I a pasa. a da
plate > [plcit] farfurie
r
platform > I plElro: III I peron, rampa
I
to pour > [tu pll. I a tuma, a varsa
salt > 1st): 11 j sarc (de bU;::iHarie)
salt-cellar > [~O It ~elj'! solnila
saucer > I ~O ~~\I j farfurioara, suport pcntru
pahar
to sell > [tll scI] a \ inde. a desface
shall > hl:l] verb auxJlwr pentru
fonnarea viitorului la
p~'rsoana 1-,] singular :~i
plural
I
shoulders > hOllld:! I I umcri
spoon > I,pu n I lingura

- 39
story > I~to rI] povestire, relatare
sweet > I ~ 1I, II dulce
1I
to switch on > [tu " Ib on] a aprinde (lumina), a pune
in (functione un aparat
electric)
1I
to switch off > IlU s It~ on a stinge (lumina), a scoate
din (functione un aparat
electric)
to taste > Itu tClstl a gusta
to tell > [tu tcl] a spune
theirs > [D/dz] alia/ai/ale lor
thirsty > [Tsa \tl] insetat
tired
toast
toaster
> [taliI1d]
> [toust]
> [tollsta r]
obosit, ostenit
paine prajita
gratar pentru prajit piiinea
• ~

toe > [tOll] deget de la picior

to translate > [t II trr nslelt 1 a traduce
to use > [t II III /1 a folosi, a utiliza, a
intrebuinta
vegetables > [\ Cdjlt{lb,/] legume
III
while > I <III i pe ciind, in timp ce
wood > [dud! padure, codru, lemn
will > [l'il1 verb auxiliar pentru
forrnarea viitorului
wrist > IrIst] incheietura mainii
1I
wrist-watch > [rIst ot~1 ceas de mii::la
...,
yours > [10'
1
z] al tau, a ta, ai tai, ale tale,
alia/ai/ale dumitale sau
dumneavoastra, al vostru,
a voastra, ai vo~tri, ale
•
voastre

- 40-
RECAPITULARE

1. Folosirea sufixului -ing:

a. Se elimina -e-ul mut de la sIar~itul cuvantului:

come - coming

b. Verbele formate dintr-o singura silaba dubleaza consoana finala:

stop - stopping

Aceasta regula este valabila ~i in cazul verbelor formate din mai multe silabe, daca
ultima silaba este accentuata ~i consoana finala este precedata de 0 vocala:

forget - forgetting

2. Adaugarea sufixelor -s ~i es la substantive ~i la verbe:

a. SubstantiveIe sau verbele care se termina in -ss, -ch, -sh, -x, -0 primesc terminatia -es:

watch - watches

teach - teaches

go - goes

b. Litera -y in pozitie final a, precedata de 0 vocala, se transforma in -i, iar apoi se adauga
terminatia -es:

city - cities

try - tries
RECAPITULAREA LECTIEI
•
15

15.1. Formarea gradelor de comparatie ale adjectivelor ~i adverbelor:

15.1.1. Gradele de comparatie ale adjectivelor ~i adverbelor regulate:

I. Adjectivele ~i adverbele monosilabice primesc terminatia -er Ja comparativ ~i

terminatia -est la superlativ:
nIce nicer the nicest
- amabil - mai amabil - cel mai amabil
Daca adjectivul se tem1ina cu -e mut, acesta se elimina la adaugarea tenninatiilor
-er ~i -est.
Regula conform careia consoana finala a verbelor avand 0 singura silaba se
dubleaza in cazul adaugarii unui sufix este valabila ~i in cazul adjectivelor ~i
adverbelor.
big bigger the biggest
- mare - mai mare - cel mai mare

2. Adjectivele ~i adverbele formate din doua silabe terminate in -y formeaza

comparativul ~i superlativul schimband -y in -i ~i adaugiind -er, respectiv -est:
windy windier the windiest
- vantos - mai viintos - eel mai viintos

3. Adjectivele ~i adverbele formate din doua silabe terminate in -ow sau -er
formeaza comparativul ~i superlativul tot cu ajutorul tenninatiilor -er ~i -est:
narrow naITOWer the narrowest
- ingust - mai ingust - cel mai ingust
clever cleverer the cleverest
- de~tept - mai de~tept - cel mai de~tept

15.1.2. Exista adjective ~i adverbe ale caror grade de comparatie se formeaza in mod
neregulat. De exemplu:

many more the most

much
-mult - mai mult - cel mai mult

little less the least

- putin - mai putin - cel mai putin

bad worse the worst

- rau - mai rau - cel mai rau

good better the best

- bun - mai bun - cel mai bun

20
 15.1.3. Adjectivele ~i adverbele formate din doua sau mai multe silabe care nu se termina in
-y, formeaza comparativul cu ajutorul cuvintelor more/less, iar superlativul, cu
expresiile the most/the least. In ambele cazuri, forma adjeetivului este identiea eu
forma la gradul pozitiv.

Pozitiv Comparativ Superlativ

beautiful more beautiful the most beautiful

- fmmos - mai fmmos - eel mai fmmos

15.104. Adjeetivele la superlativ sunt preeedate intotdeauna de articolul hotariit the.

tall taller the tallest

- inalt - mai inalt - eel mai inalt

15.1.5. Daca adjeetivulla superlativ este preeedat de un pronume posesiv, articolul hotariit
the se elimina:

It is the best car. - It is my best car.

15.2. Cuvantul enough sUi inaintea substantivelor, dar dupa adjective ~i adverbe:

enough money - bani destui

dark enough - destul de intunecat

early enough - destul de devreme

21
RECAPITULAREA LECTIEI
, 16

16.1. Construqi ile as... as ~i not so... as

Aceste structuri se folosesc la compararea obiectelor sau a persoanelor:

as ... as - la fel de, a~a ... ca (~i), tot a~a (de) (In
propozitia afirmativa)

not so.. as - nu a~a ... ca ~i (in propozitie negativa)

nLl atat de

My car is as expensive as yours. - Ma~ina mea este Ia fel de scumpa

ca ~l a ta.

He is not as old as I am. - El nu are aceea~i varsta ca mine.

In propozitii negative, in loc de not so ... as putem folosi expresia not as ... as.

16.2. Prepozitiile for ~i since se folosesc astfeI:

Prepozitia for inseamna: pe 0 duratalperioda de.

CLl ajutorul acestel prepozitii exprimam durata aqiunii, de exemplu: de doi ani, de trei zile.

1 haven't seen hun for a week. - Nu I-am vazut de 0 saptamana.

Prepozitia since inseamna: din, de la un moment dat din trecut.

Se folose~te tot pentru exprimarea duratei aqiunii, dar se refera ~i la momentul din trecut in
care a inceput aqiunea.

She hasn't met him since last month. - Ea nu s-a intalnit cu el de luna trecuta.

Since poate fi urmat de 0 propozitie eu predieatulla timpul Simple Past:

1 haven't seen him since we met - Nu I-am mai vazut de cand ne-am intalnit
in August. in august.

Predicatul propozitiilor care contin since ~i for se traduce in limba romana fie la timpul
prezent, fie la trecut.

1 have lived here for ten years. - Traiesc aici de zece ani.

I have lived here since 1980. - Traiesc aici din 1980.

35
LISTA VERBELOR NEREGULATE DIN LECTIILE
, 15 SI
, 16

II ill

become > [bikam] became > [bikeim] become > [bikam]

grow > [grall] grew > [gru:] grown > [gralln]

lose > [Iu:z] lost > [lost) lost > [lost]

meet > [mi:t] met > [met] met > [met]

rIse > [ralZ] rose > [rollZ] risen > [rizn]

shut > [~at J shut > [sat] shut > [~at]

sleep > [siI:p] slept > [slept] slept > [slept]

spend > l spend] spent > [spellt] spent > [spent]

wear > ["ea'J wore > [" O :'] worn > [Uo:'n]

37
VOCABULARUL LECTIILOR
, 15 SI
, 16

airport >[ carpo:rt] - aeroport

another >[anaD1a'] - altul, alta, inca unul, inca una

arrival >[ aralval] - sosire

as ... as >[ Ez. .. Ez] - a~a, ca ~i, tot a~a, la fel de

baker's >[bclka'z] - brutarie

beard >[bla'd] - barM

beautiful >[biu ural] - frumos, minunat

to become >[ tu blkam] - a deveni

bill >[ bil] - factura, nota de plata

bancnota [USA]

blouse > Ihlallz] - bluza

break >[bITlk] - pauza

butcher > [butsa'] - macelar

butcher's >Ibut~a'z] - macelarie

button >[batn] - nasture

to change >[tu tscmel)] - a modifica, a schimba (bani),

- a (se) schimba (despre haine)

change > l t~cll1d.l] - schimbare, schimb de bani,

marunti~

clever >[klcva'] - de~tept, istet

clothes > [klallD/z] - imbracaminte

collar >lkola'] - guler

colour >[kala'] - culoare

dark >lda.'k] - intunecat, inchis la culoare,

intunecos

departure > [(lJpa 't~a'] - plecare, pomire

during > [dlUaJ mig,] - in timp ce

ear-f1ng > [i'l! mlgl ] - cercel

to enjoy > [tu mdlOf] - a savura, a se simti bine,

a se bucura de

enough >lmaf] - destul, suficient, indeajuns

to fit > [tu fit] - a (se) potrivi

38
food > [fu:d] - mancare, alimente, hrana

for > [fo:'] - de un anumit timp

fresh > [fre~] - proaspat

fruit > [fru:t] - fruct

glad > [gIEd] - fericit, bucuros

grape > [grelp] - strugure

grass > [gra:s] - iarba

greengrocer > [gri. ngrallsa'] - vanzator la magazinul de legume

~i fmcte

greengrocer's > [gri:ngrallsa'z] - magazinul de legume ~i fructe

grocer > [griillsa'] - Mcan, vanzator la bacanie

grocer's > [grallsa'z] - bacanie

to grow > [tll grau] - a crqte, a cultiva

handbag > [hEndbEg] - po~eta

to happen >[tuhEpn] - a (se) intampla

hat > [hEt] - palarie

heavy >[hCVl] - greu

homework > [halll11"a:'k] - tema pentru acasa

Jersey > [dja.'Z1] - Jerseu

to knit > [tu nit] - a tricota

library > [la/brari] - biblioteca

lIght > [la/t] - lUl11inos, deschis (la culoare),

u~or

to lose >[tu lu:z] - a pierde

loss > [los] - pierdere

to meet >[tll mi:t] - a (se) intalni, a (se) cunoa~te

meeting > [mi:tin(gl] - ~edinta, intalnire, adunare

narrow >[nErou] - ingust, stramt

necklace >[ncklis] - colier

neighbour >[nc/ba'] - veClll

not so... as >[not sau Ez] - nu a~a (de) ... , ca (~i); TIU atat de

not as ... as >[ not Ez Ez] - nu a~a (de) ..., ca (~i); nu atat de

orange >[ ortnuj] - portocala

39
out of fashion > [aut ov fF~::;n] - demodat

pear >[pea'] - para

pocket >[poklt] - buzunar

polite > [palalt] - politicos

to remember > [tLl rImcll1ba r ] - aHi) aminti, aHi) reaminti

to return >[tLl nta:'n] - a (se) intoarce, ada inapoi,

a inapoia

to rise >[tulalz] - a rasari

sad >[,Ed] - trist

to shut >[tu ~at] - a inchide

simple

since

skirt
> [simpl]

>[sins]

>[ska:'t]
- simplu

- de atunci

- fusta
• ~

to sleep >[tu sh.pJ - a dormi

sleeve >[slI.\ J - maneca (a rochiei, a cama~ii)

small >[smo:1J -mic

soaked >[saukt] - ud, umed

to spend >[ tLl spend] - a cheltui (bani),

a (pe) trece (timp)

to start >[tu'la.'tJ - a incepe

strange >[stlclI1dlJ - ciudat

sunnse

than

to try on
>[sanralz]

>[ D/EnJ

>[tu Iral onJ

- rasarit de soare

- decat

- a incerca, a proba (despre

• ~

imbracaminte)

ugly >[agIJJ - mat, pocit

van > [\ Ln J - furgoneta

waterproof >["ola'pru:J] - impermeabil, rezistent la apa

to wear >[ III "ca'] - a purta (despre haine)

wide > ["af(IJ - lat

woollen >["ulanJ - (confectionat) din lana, de lana

worn > [" ll In] - uzat, folosit (pentru haine)

to zip up >ltuzlpap! - a inchide fermoarul

40