Sunteți pe pagina 1din 22

CURSUL IV – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN

DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR (continuare)

SUSCEPTIBILITATE (VULNERABILITATE)

1. EROZIUNE PRIN CURENTI CONCENTRATI


Agenti, procese, forme de relief.
Clasificarea formatiunilor de eroziune in adancime.
Masuri de combatere a eroziunii in adancime.

2. PROCESE GRAVITATIONALE AREALE


Alunecari de teren
Prabusiri
Curgeri uscate sau noroioase
CURSUL IV – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

2. PROCESE GRAVITATIONALE AREALE

ALUNECĂRI DE TEREN

 Poate că nici un alt proces geomorfologic nu este atât de


omniprezent în conştiinţa umană aşa cum sunt alunecările de
teren prin numeroasele caracteristici aleatoare pe care le
implică apariţia şi evoluţia lor.

 Tocmai de aceea, termenul de hazard geomorfologic asociat


alunecărilor de teren este cel mai des întâlnit, cel mai mult
studiat şi cu toate acestea, cel mai puţin cunoscut şi cu cele
mai puţine şanse ca previziunile să fie veridice.
CURSUL IV – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

CLASIFICAREA DEPLASĂRILOR ÎN MASĂ


(Varnes, 1975,1984, Bălteanu 1983, Dikau et.al., 1996):

ALUNECĂRI:

a. Definiţie: deplasarea unei mase de roci în lungul unui plan de alunecare înclinat, format din
roci plastice (argile, marne), care se constituie în orizont de alunecare fie pentru ele, fie pentru
rocile acoperitoare şi care le separă de partea stabilă a versantului;
b. Cauze şi dinamică: vizează o multitudine de elemente, cel mai important fiind umectarea
rocilor, ce formează planul de alunecare – prezenţa apei (din precipitaţii, topirea zăpezilor, aport
subteran), roca, panta, supraîncărcarea, cutremurele, subminarea bazei versantului prin
eroziune laterală a apelor curgătoare, defrişările. Deplasarea începe la depăşirea limitei
inferioare de plasticitate (Wf), iar depăşirea limitei superioare de plasticitate (Wc) le transformă
pe acestea în curgeri, trecându-se de la o deplasare plastică la una vâscoasă ;
c. Formă rezultată: ies în evidenţă ca sectoare morfologice şi morfodinamice râpa de
desprindere, corpul alunecării şi fruntea alunecării, fiecare cu diferite caracteristici ale
microreliefului, în concordanţă cu tipul şi sensul mişcării, grosimea depozitului, viteza de
deplasare etc.;
d. Evaluare: cele mai numeroase metode şi mijloace tehnice.
CURSUL IV – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

Elementele unei alunecări de teren 1. coroana (materialul nedeplasat, situat imediat deasupra râpei
(Dikau et.al., 1996) principale),
2. râpa principală,
3. vârful (cel mai înalt punct de contact dintre materialul deplasat şi râpa
principală),
4. capul (linia de contact dintre deluviu şi râpa principală),
5. râpă minoră (râpă în cadrul deluviului),
6. corp,
7. piciorul/fruntea,
8. vârful (punctul de contact dintre deluviu şi suprafaţa nedeplasată cel mai
îndepărtat de vârf),
9. baza (linia de contact dintre deluviu şi suprafaţa nedeplasată),
10. planul de alunecare (generează la suprafaţă “oglinzi de fricţiune”),
11. baza planului de alunecare (intersecţia planului de alunecare cu
materialul nedeplasat),
12. suprafaţă de separare (suprafaţa nedeplasată, avale de baza planului
de alunecare, acoperită de deluviu),
13. material deplasat (deluviu),
14. sector de îndepărtare (sectorul din amunte, situat sub nivelul iniţial),
15. sectorul de acumulare (sectorul din avale, situat deasupra nivelului
iniţial),
16. volum iniţial îndepărtat (volumul dintre râpa principală, deluviu şi
suprafaţa iniţială),
17. masa îndepărtată (masa materialului dintre planul de alunecare şi
suprafaţa iniţială),
18. sector de acumulare (volumul deluviului situat peste suprafaţa iniţială),
19. flanc (material nedeplasat, adiacent patului de alunecare),
20. suprafaţa iniţială (înainte de producerea alunecării).
CURSUL IV – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

1. lăţimea deluviului,

2. lăţimea râpei,

3. lungimea totală a alunecării,

4. lungimea deluviului,

5. înălţimea râpei,

6. grosimea deluviului,

7. adâncimea patului de alunecare.

Parametrii morfometrici ai unei alunecări de teren


(Dikau et.al., 1996)
CURSUL IV – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

În raport cu vârsta – active (noi) sau inactive (fixate)


(vechi).

- Dikau et.al., 1996:

• alunecare activă – se înregistrează deplasări în


momentul observaţiei,
• alunecare cu activitate suspendată – a înregistrat
deplasări în ultimul an, dar în prezent nu se mişcă,
• alunecare reactivată – alunecare activă, parte a unei
alunecări inactive,
• alunecare inactivă – nu s-au mai înregistrat
deplasări în ultimul an; are ca subdiviziuni:
alunecarea latentă (dormant) – alunecare ce poate fi
reactivată de cauzele sale originale (sau altele),
 alunecare abandonată – alunecare ce nu mai poate
fi reactivată de cauzele sale originale (sau
altele),
alunecare stabilizată – protejată faţă de cauzele sale
de producere prin măsuri de remediere,
alunecare relictă – alunecare dezvoltată în condiţii
climatice şi geomorfologice complet diferite de cele din
prezent.
CURSUL IV – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

În funcţie de tipul de mişcare rotational landslide, New Zealand

rotaţionale

translaţionale

A translational , Beatton River Valley, British Columbia, Canada.


CURSUL IV – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR
CURSUL IV – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

PRABUSIRI Schematic of a rockfall. A rockfall/slide that occurred in Clear Creek Canyon,


Colorado, USA, in 2005, closing the canyon to traffic for
a number of weeks.
CURSUL IV – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

lateral spread damage to a roadway as a result of the 1989 Loma


Prieta, California, USA, earthquake.
CURSUL IV – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

CURGERI NOROIOASE

Debris-flow damage to the city of Caraballeda, located at the base of the Cordillera de la Costan, on the north coast of
Venezuela. In December 1999, this area was hit by Venezuela’s worst natural disaster of the 20th century; several days of
torrential rain triggered flows of mud, boulders, water, and trees that killed as many as 30,000 people.
CURSUL IV – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

Original position
Schematic of an earthflow.

The 1993 Lemieux landslide—a rapid earthflow in


sensitive marine clay near Ottawa, Canada. The
headscarp retrogressed 680 meters into level
ground above the riverbank. About 2.8 million tons
of clay and silt liquefied and flowed into the South
Nation River valley, damming the river.
(Photograph by G.R. Brooks, Geological Survey of
Canada.)
CURSUL IV – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

Structurarea unei astfel de abordări are în


vedere următoarele elemente:

1. nivelul de obiectivitate a evaluării hazardului;

2. surse de informaţii pentru cunoaşterea generală a regiunii


de studiu al hazardului;

3. colectarea datelor;

4. fişe de inventariere şi baze de date;

5. metode de analiză
CURSUL IV – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

Obiectivitatea evaluării unui hazard


CURSUL IV – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

Surse de informaţii pentru cunoaşterea


generală a regiunii de studiu al hazardului

a)Literatura de specialitate

b)Hărţi existente

c)Aerofotograme

d)Cercetări de teren

e)Eşantionarea şi testarea în laborator


CURSUL IV – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

Colectarea datelor
Fisele de inventariere si bancile de date
a) Carrara et al (1976)
CURSUL III – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR
CURSUL III – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR
CURSUL IV – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

b)Surdeanu (1998)
CURSUL IV – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

Metode de evaluare
a susceptibităţii la alunecări de teren

 Metode calitative - se bazează pe hărţi ale inventarierii alunecărilor de


teren şi a factorilor de control ai proceselor de alunecare, a căror
contribuţie la instabilitatea versanţilor este estimată în funcţie de nivelul de
cunoaştere şi de experienţa cercetătorului.
- sunt subiective, stabilesc susceptibilitatea euristic şi redau nivelurile
acesteia folosind termeni descriptivi (calitativi).

 Metode cantitative, care la rândul lor au fost clasificate în:


 metode statistice
 metode deterministe sau geotehnice.
- produc estimări numerice, de exemplu, probabilităţile de apariţie a
fenomenelor de alunecare în orice zonă de susceptibilitate.
CURSUL IV – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

• Metodele statistice -descriu relaţiile funcţionale existente între factorii


de stabilitate/instabilitate şi distribuţia spaţială a alunecărilor din trecut
şi prezent.
modele de calcul probabilistic:
o teoria Bayes, cunoscută şi sub denumirea de ,,weight of evidence”
(Bonham-Carter, 1991; Lee şi colab., 2002; Armaş şi colab., 2003
ş.a.), likelihood ratio (Chung şi Fabbri, 2003, 2005; Fabbri şi colab.,
2003; Lee, 2004);
o certainty factors (Chung şi Fabbri, 1993, 1999; Binaghi şi colab.,
1998) etc.

• Metodele deterministe se bazează pe calculul unui factor de stabilitate


a versantului, ce reprezintă raportul dintre forţele de rezistenţă şi cele
de alunecare. Valorile supraunitare obţinute prin calculul acestui factor
indică o pantă stabilă, pe când cele subunitare, opusul.