Discurs banchet

Trebuie sa recunosc inca de la inceput ca a fost extrem de dificil demersul

meu de patru ani, acela de a va fi dirigintele clasei a VIII-a A…. Am gresit in
momentul in care v-am comparat cu generatia anterioara…. Fiecare generatie e
altfel ..cu partile ei bune si cu cele mai putin bune….

Am ales sa va fiu diriginte….. si nu regret acest lucru…m-am adpatat din

mers la provocarile aparute in colectivul clasei…

Am avut un dus rece cand am realizat ca am ajuns dirigintele unei clase

pline de copii cu idei care mai de care mai nastrusnice….Voi ati revolutionat
conceptul de elev, in viziunea mea : asa ca voi nu ati copiat la teze, doar ati
consultat caietele, nu ati vorbit in timpul orelor….ati schimbat impresii cu colegi ,
nu ati fost cu mintea in alta parte, ati studiat anatomia mustelor…, voi nu ati
chiulit, ati fost solicitati in alta parte, nu ati ramas corigenti, ati fost lasati
corigenti, nu ati distrus scoala, doar ati redecorat-o, nu ati aruncat cu creta, chifla
sau alte obiecte, ati studiat legea gravitatiei… si exemplele ar putea continua…

In ceea ce priveste efortul depus de catre unii dintre voi pentru a invata si a
obtine rezultate scolare bune, am ajuns la concluzia ca voi ati pus cel mai bine in
aplicare zicerea : « Munca nu a omorat niciodata pe nimeni, dar de ce sa
riscam? » .

Am incercat sa va antrenez in tot felul de activitati scolare, dar stiu ca cele

mai aprecite de voi au fost placintele pe care le-ati servit cu diferite ocazii….

De aceea, la finalul celor patru ani , in care v-am dadacit sau batut la cap,
m-am gandit sa va prepar o altfel de prajitura…

Am amestecat cu entuziasm doua tone de muncă şi o cisternă de răbdare;

am lasat totul să fiarbă înăbuşit timp de patru ani. Am presărat regulat umor şi am
stat la distanţă.
 Acum amestecul este aproape gata, il iau de pe foc şi il las să se odihnească
câteva luni până la inceputul liceului. Incepand cu septembrie , voi supraveghea
regulat pentru a evita ca preparatul să nu se taie sau să nu se fărâmiţeze
iremediabil.

Deci prăjitura fie umflata sau nu, coapta sau cocoasa, adica fiecare dintre
voi, isi va urma drumul ei la liceu…., dar sa nu uitati ca pentru mine, cea care a
incercat sa va modeleze cum a stiut mai bine, voi veti ramane ai mei, copiii mei…
stiu ca va doreati de mult sa auziti asta….va marturisesc ca am simtit-o inca de
prin clasa a VI-a…dar nu am vrut sa vi-o spun..pentru a va pedepsi oarecum
pentru prostioarele pe care le faceati…..

Pentru a incheia va spun simplu, dar din suflet... aveti grija de voi si numai
bine!

Profesor diriginte,

GHEORGHE ELENA-ROXANA