”Stimați profesori, dragi părinţi și colegi, De la fetița care eram odată,

încercând să se strecoare printre uriașii de liceu, am ajuns astăzi să vă vorbesc, la final

de gimnaziu. Deși timpul a trecut, sunt sigură că amintirea acestor ani nu se va șterge,
indiferent cât de împliniți și fericiți vom ajunge, amintindu-ne mereu de această
perioadă din viața noastră. Înainte să ne dăm seama, am crescut în inimile celorlalți,
iar ceilalți au crescut în inimile noastre. Acești 4 ani sunt presărați cu amintiri
frumoase, cu visuri și noi cunoștințe care au ajutat la formarea noastră. Acum, în acest
moment al despărțirii, ne aducem aminte de momentele frumoase care ne-au bucurat,
dar și de momentele mai puțin frumoase care ne-au apropiat. Sunt sigură că niciunul
dintre noi nu va uita de testele-surpriză, de sentimentul trăit atunci când profesorul
venea la oră și nu eram pregătiți sau de pauzele care ni se păreau așa de scurte.
Clasa noastră s-a aflat mereu în lumina reflectoarelor când era vorba de ceartă
sau năzbâtii, dar în spatele cortinei am fost mereu o mare familie și, ca în orice
familie, mai există probleme, pentru care doamna diriginta a găsit mereu soluțiile cele
mai bune și ne-a amintit că trebuie să ne acceptăm așa cum suntem. Pe parcursul
acestor ani, ne-am maturizat și am învățat din propriile greșeli. Ne-am certat și ne-am
împăcat, am râs și am plâns, am suferit împreună, iar toate aceste stări ne-au apropiat
și ne-au făcut să realizăm ce norocoși suntem să ne avem unii pe alții. Holul va fi
pustiu fără clasa noastră și, deși nu vrem, trebuie să ne separăm. În acest continuu
proces de învățare și de aplicare a celor învățate, drumul nostru va fi presărat cu
încercări și obstacole din care vom extrage învățături, dar dumneavoastră, domnilor
profesori, ne-ați învățat că orice problemă are o soluție. Locul pe care l-ați ocupat în
sufletul nostru va fi veșnic acoperit de amintirea acestor 4 ani și vă mulțumim că ne-
ați prețuit, ne-ați ajutat să ne cunoaștem și să ne descoperim, să iubim cărțile și să ne
formăm astfel niște caractere puternice, capabile să înfrunte viața adevărată.
Când am intrat pentru prima dată pe ușa clasei noastre, priveam uimiți în jur,
încercând să ne dăm seama ce căutăm acolo, iar doamna diriginta ne-a îndrumat din
primul moment și a fost o mamă pentru fiecare dintre noi, ne-a oferit sfaturi
constructive și ne-a amintit mereu să fim cea mai bună variantă a noastră. Astăzi ar fi
trebuit să călcăm pentru ultima dată pragul clasei de lângă cancelarie, care ne-a fost
cămin în acești ani minunați, să auzim ultimul clopoțel al școlii gimnaziale și să mai
petrecem câteva clipe împreună, în această formulă, familia clasei a 8-a. Dragi colegi,
chiar dacă acest sfârșit de gimnaziu nu a fost așa cum ne-am imaginat, am reușit să ne
mobilizăm și să îl transformăm într-un sfârșit special și emoționant. Vă urez tot ce
este mai bun, să vă împliniți visurile și niciodată să nu ezitați să vă întrebați dacă
persoana care sunteți este cea care vreți voi să fiți. Vă doresc mult succes la examene
și niciodată să nu renunțați la visul vostru. Vă mulțumesc pentru toate amintirile
minunate și toți acești ani fructuoși în care am crescut și ne-am maturizat împreună.
Dragi profesori, fără dumneavoastră nu am fi reușit. Pe lângă toate
cunoștințele acumulate la ore, ne-ați învățat, de asemenea, și câte puțin din ceea ce o
să urmeze pentru noi. Cu toții veți rămâne în sufletele noastre și promitem să vă facem
mândri. Acesta nu este ultimul act al unei piese, ci doar primul, căci noi vom păși pe
holurile liceului, pregătiți pentru ce va urma, datorită faptului că v-am cunoscut, mai
mult și mai mult, în fiecare oră petrecută împreună. Vă mulțumim pentru tot ce ați
făcut pentru noi, colectivul clasei a 8-a!”