CELULA

La începutul secolului al 19-lea dezvoltarea şi perfecţionarea microscopului a permis

observarea celulelor. O celulă este o colecţie de structuri chimice, asortate, plasate în interiorul unui sac
mărginit de un strat gras numit membrana plasmei. Bacteriile şi protozoarele sunt făcute dintr-o singură
celulă. Plantele şi animalele sunt colecţii complexe de celule de diferite tipuri, celulele similare grupate
împreună numindu-se ţesuturi. Corpul uman are trilioane de celule. Într-o celulă eucariotă materialul
genetic este în interiorul unui nucleu separat de restul celulei printr-o membrană, iar celulele conţin un
număr de unităţi funcţionale discrete numite organite. Partea celulei exterioară nucleului se numeşte
citoplasmă.
Într-o celulă procariotă nu există nucleu şi structura este mai omogenă (celulele eucariote
au apărut din procariote cu ceva mai puţin de 1,5 miliarde de ani în urmă. Bacteriile sunt procariote,
plantele, animalele şi protozoarele sunt eucariote. O celulă eucariotă are diametrul de 10-100 microni,
celula unei bacterii 1-10 microni.

Materialul genetic al celulelor este conţinut într-o structură numită cromozom. La majoritatea
procariotelor, fiecare celulă are un singur cromozom. La eucariote, toate celulele unui individ conţin
acelaşi număr de cromozomi, 8 la arborii fructiferi, 46 la oameni, 84 la rinoiceri. La mamifere şi multe alte
organisme eucariote cromozomii apar în perechi omoloage (asemănătoare ca formă şi structură), cu
excepţia cromozomilor de sex. Masculul are un cromozom X şi un cromozom Y, iar femelele au doi
cromozomi X. Celulele cu perechi omoloage de cromozomi se numesc diploide. Celulele cu cromozomi
nepereche se numesc haploide. La organismele poliploide cromozomii apar în tripleţi, cvadrupleţi, etc.,
omologi.
 Mitoza este procesul de diviziune al celulei. În mitoză fiecare cromozom se dublează,
cromozomii se aliniază în regiunea centrală a celulei, apoi se separă în două grupuri care se deplasează
către capetele celulei, şi o membrană celulară se formează separând cele două celule surori. Pe parcursul
mitozei cromozomii pot fi observaţi bine la microscop. Ei pot di deosebiţi unul de altul prin structura lor de
benzi, putând fi observate şi anumite anomalii. De exemplu sindromul Down apare există o copie
suplimentară a cromozomului 21 (cromozomii se numerotează în ordinea inversă a mărimii lor).
Celulele ou şi spermatozoizii (gameţii) la speciile care se reproduc sexual sunt haploide.
Procesul meiozei produce patru celule ou/spermă dintr-o singură celulă diploidă. Descriem principalele
etape ale meiozei. Celula diploidă iniţială are două copii omoloage a fiecărui cromozom (cu excepţia
cromozomilor X şi Y). Una dintre acestea este numită copie paternă (deoarece este moştenită de la tată)
şi cealaltă este numită copie maternală. Fiecare dintre ele se dublează. Cele patru copii sunt apoi aduse
împreună, şi ceva materie poate fi schimbată între copiile paterne şi materne. Acest proces este numit
recombinare sau încrucişare (crossover). Apoi diviziunea celulară apare, cu cele două copii paterne
(posibil conţinând material de la copiile materne datorită recombinării) trecând într-o celulă fiică, şi cele
două copii materne trecând în cealaltă celulă fiică. Fiecare celulă fiică se divide din nou, fiecare nouă
celulă fiică conţinând câte o singură copie (paternă sau paternă). În acest mod sunt produse patru celule
haploide de spermă sau ou
În procesul de fertilizare o celulă de spermă şi o celulă ou se combină pentru a forma o
diploidă zigotă, din care un nou individ se dezvoltă.