Focus fiscal

Sumar

2 Nr. 7 • aprilie - mai 2010

 cci.ro

„Vă invit să nu ocoliţi R. Moldova, cei

ce respiraţi acelaşi aer românesc!”
E.S. dl Mihai Ghimpu, Preşedintele interimar al Republicii Moldova, şi delegaţia care l-a însoţit în vizita
oficială întreprinsă la Bucureşti, s-au întâlnit la Palatul Camerei de Comerţ cu Preşedintele CCIR, E.S. dl.
Mihail M. Vlasov, cu reprezentanţi ai Sistemului Cameral şi cu oameni de afaceri români.

În condiţiile în care legăturile dintre cele
două ţări vecine sunt foarte strânse, schim-
burile comerciale depăşind 550 mil. USD, în
2009, România situându-se pe locul al doi-
lea, după Federaţia Rusă, între partenerii co-
merciali ai R. Moldova, preşedintele Ghimpu
a adresat firmelor româneşti o caldă invitaţie
de a investi în ţara sa.
„Fără relansarea economiei nu putem să
vorbim de atingerea obiectivului principal pe
că cei ce fac investiţii sunt protejaţi prin lege”.
A început distrugerea monopolului de stat,
prin procesul de privatizare, ceea ce crează o
serie de oportunităţi, dezvoltarea infrastructu-
rii fiind una dintre cele mai importante.
„O Cameră de Comerţ la Chişinău ar da
un impuls investiţiilor din România şi v-ar
ajuta şi să atingeţi mai uşor piaţa rusă şi a
statelor membre CSI”, a punctat preşedintele
moldovean.
Răspunsul preşedintelui CCIR, dl Mihail
M. Vlasov, a venit prompt:
„Orice proiect este posibil dacă există vo-
inţă politică, iar în domeniul afacerilor orice
proiect este posibil dacă oamenii de afaceri
descoperă interes. Noi avem toată deschiderea
şi putem înfiinţa o reprezentanţă a Camerei
Naţionale la Chişinău.”
La masa rotundă au participat oameni
de afaceri români din diverse domenii de
activitate: industria energetică, sectorul ban-
car, agricultură, industria alimentară, viti-
cultură şi vinificaţie, industria textilă etc.
Chiar şi în condiţiile apartenenţei Româ-
niei la Uniunea Europeană, se poate elabo-
ra cadrul legal economic care să faciliteze
dezvoltarea acestor relaţii. România are
susţinerea UE din punct de vedere al ma-
nagementului şi, promovând aceste între-
prinderi mixte, nu numai că vom favoriza
dezvoltarea unor sectoare economice, ci şi
deschiderea unii faţă de alţii, inclusiv spi-
rituală. Important este să punem pe ordinea
de zi câteva planuri concrete”, declara Con-
stantin Tampiza, director general „LukOil
România”, coordonator al activităţii fili-
alelor „LukOil” din Serbia, Macedonia şi

care ni l-am asumat, integrarea în marea fami-
lie europeană. Totul este legat de economie”, a
spus înaltul oaspete.
Argumentul forte l-a constituit voinţa de
schimbare manifestă în strategia guvernanţilor
de la Chişinău, dorinţa de „a crea un mediu de
afaceri favorabil, capabil să ofere certitudinea
Concurenţa poate să
devină colaborare!
„Pe lângă podul de flori, trebuie să creăm
cât mai multe întreprinderi mixte, pentru că
prin performanţe economice realizăm şi inte-
grarea ţărilor noastre.

26
16 Nr. 7 • aprilie - mai 2010
 Din viaţa Sistemului Cameral

Ungaria, viceprim-ministru şi ministru al numai în primele trei luni ale acestui an au

economiei în guvernele Druc şi Muravschi
(1990-1992).
fost înregistraţi 110 clienţi noi”, ne-a spus
Angela Gladei, şefa departamentului cor-
„O mare deschidere
porate al băncii. pentru viitorul
„România exportă mai economic al
mult în R. Moldova Creşterea exportului de
mobilă în R. Moldova – cea mai ţărilor noastre”
decât în SUA” puternică la nivel european”
„Din punctul de vedere al unui reprezen-
tant al unei Camere de Comerţ, care are relaţii
Pentru grupul BCR „R. Şi pentru producătorii de mobilă, Mol-
foarte apropiate cu R. Moldova, organizarea
Moldova are un mare po- dova este o trambulină spre F. Rusă şi sta-
unei întâlniri la cel mai înalt nivel între preşe-
tenţial de dezvoltare, tele CSI. „Exportul de mobilă, în special de
dintele ţării şi mediul de afaceri românesc este
fiind considerată un calitate foarte bună, a crescut în fiecare an.
o iniţiativă extrem de binevenită. Problemele
proiect strategic”, Este creşterea cea mai puternică pe care au
sunt foarte diverse, mai ales că multă lume
motiv pentru care înregistrat-o exportatorii de mobilă la nivel
nu ştie ce înseamnă acum R. Moldova şi ce
BCR a majorat re- european. În 2008 ajunsesem la 46 milioa-
oportunităţi poate oferi oamenilor de afaceri
cent capitalul alocat ne de euro, iar în 2009 sperăm să fi depăşit
din România, iar prietenii din R. Moldova nu
Moldovei cu 20 mili- această valoare, în ciuda crizei financiare.
ştiu exact ce le putem oferi noi. Nu ştiu dacă
oane euro, a Firmele noastre au început să-şi deschidă ma-
întâlnirea, relativ scurtă, a putut să rezolve
spus Lucian gazine, au înfiinţat societăţi mixte, suntem pe
toate problemele, dar, cu siguranţă, reprezintă
Anghel, un trend ascendent”, a afirmat Aurica Sereny,
o mare deschidere pentru viitorul economic
economis- preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mo-
dintre ţările noastre”, a declarat Aurelian Go-
tul şef al bilă din România.
gulescu, preşedintele CCI Prahova.
băncii. Contrar tabloului general, „piaţa poate
„Valoric vorbind, România exportă mai merge şi mai bine, având în vedere că Moldo-
mult în R. Moldova decât în SUA şi avem va are relaţii foarte bune cu F. Rusă. Ştim asta
încredere că businessul se va dezvolta pe ter-
men mediu şi lung, în condiţiile în care orice
pentru că pe piaţa rusă se găseşte mai multă Scurte statistici
mobilă românească decât exportăm noi în
companie din România poate să găsească o mod direct, re-exportată din Moldova, Ucrai- România a devenit în 2009 al doilea par-
nişă profitabilă în R. Moldova”, a subliniat na sau Europa de Vest. Firmele moldoveneşti tener comercial al R. Moldova, după F. Rusă,
vorbitorul. au condiţii avantajoase, atât sub aspectul rela- deşi comerţul bilateral a scăzut cu 40%.
BCR Chişinău oferă clienţilor români ţiilor cu noi, cât şi cu Rusia: nu plătesc taxe În T1 2009, în România activau peste
posibilitatea de garantare a tranzacţiilor, vamale, cunosc limba rusă, plus relaţiile crea- 3300 societăţi mixte cu capital moldovenesc,
un avantaj competitiv foarte important. te în timp cu partenerii ruşi”. faţă de doar 650 de firme cu capital românesc
Răspunsul pieţei este favorabil, iar „in- în R. Moldova.
vestiţiile din România sunt în creştere:  Sorina Voica

Nr. 7 • aprilie - mai 2010 27

17
 cci.ro
Uniunea Camerelor de Comerţ şi Industrie Bilaterale din România

Măsuri şi recomandări
de redresare economică
Palatul Camerei Naţio­
nale a găzduit Aduna­
rea Generală a Uniunii
Ca­merelor de Co­merţ şi
Industrie Bilaterale din
România – UCCIBR,
în data de 21 aprilie.
Desfăşurată în prezenţa unor înalţi oas-
peţi, precum dna Maria Pârcălăbescu, secre-
tar de stat la Ministerului Economiei, Comer-
ţului şi Mediului de Afaceri, dl av. Mihail M.
Vlasov, preşedintele Camerei Naţionale şi a tre România şi ţările partenere ale camerelor Naţională şi camerele judeţene şi cu instituţiile
vicepreşedintelui CCIR, dl prof.univ.dr.ing. de comerţ şi industrie bilaterale, UCCIBR a guvernamentale şi ale societăţii civile.
Sorin Dimitriu, preşedintele CCI Bucureşti, reuşit ca în anul 2009 să-şi continue cu succes În ciuda situaţiei financiare dificile, ge­
adunarea a fost prezidată de preşedintele UC- activitatea şi a depus eforturi deosebite pentru nerată de reducerea substanţială a sponsori-
CIBR, dl Jose Iacobescu. ca, în condiţii de criză, să rezolve proiectele zărilor şi imposibilitatea susţinerii cotizaţiilor
Constituită pentru a contribui, împreună prevăzute de statut şi de programul de acti- de către unele camere bilaterale, UCCIBR
cu camerele membre, la dezvoltarea cooperă- vităţi. UCCIBR a colaborat ori de câte ori a a reuşit să organizeze o serie de manifestări
rii şi a relaţiilor economice internaţionale din- fost necesar cu camerele membre, cu Camera economice, împreună cu camerele de comerţ

28 Nr. 7 • aprilie - mai 2010


bilaterale, cu instituţii ale statului, în colabo-
rare cu media din ţara noastră. UCCIBR a
fost solicitată să îşi exprime opinia la diverse
posturi de televiziune, prin vocea preşedinte-
lui Jose Iacobescu şi a prim vicepreşedintelui
UCCIBR, conf.univ.dr.av. Nasty Vlădoiu,
preşedintele CCI România – Israel. UCCI-
BR a participat şi a contribuit la reuşita unor
importante întâlniri economice internaţionale
organizate de Camera Naţională.
De asemenea, Uniunea a dezvoltat sub-
stanţial relaţiile cu Ministerul Economiei,
Comerţului şi Mediului de Afaceri (MEC-
MA), pe baze pragmatice, cu scopul ca,
prin colaborare şi furnizarea de către ataşa-
ţii comerciali ai unor solicitări economice
din ţările în care activează, să se creeze o
solidă bază de date inclusă în site-ul UCCI-
BR: www.bilateralchambers.ro.
Ca urmare a importanţei Sistemului Ca-
meral bilateral, preşedintele, dl Jose Iaco-
bescu şi prim vicepreşedintele UCCIBR, dl
Nasty Vlădoiu, au fost solicitaţi să prezinte
punctul de vedere al Uniunii la întâlnirea de
instruire a ataşaţilor comerciali ai României,
privind dezvoltarea relaţiilor economice şi
modalităţile de cunoaştere operativă a cereri-
lor pentru export a produselor româneşti.
Sprijin în cunoaşterea
pie­ţelor ţintă
Un rol deosebit în dezvoltarea relaţiilor
dintre UCCIBR şi ţările pentru care au fost
create camerele de comerţ bilaterale l-au
avut întâlnirile conducerii UCCIBR cu am-
basadori şi alţi membri ai Corpului Diplo-
matic din România, cu ocazia Zilelor naţi-
onale ale respectivelor state şi prin vizite cu
tematici economice, la ambasade cum ar fi
cea a Statului Israel, China, Coreea, Kuwe-
it, Luxemburg, Franţa, Germania, Azerbai-
djan, Tunisia şi altele.
La iniţiativa prim vicepreşedintelui UC-
CIBR şi cu sprijinul Camerei Naţionale, se
va crea, în acest an, un important spaţiu ex-
Din viața Sistemului Cameral
poziţional şi de întâlniri de afaceri în cadrul
Palatului Camerei de Comerţ, ce va fi ame-
najat special pentru asemenea manifestări.
De acest spaţiu vor putea beneficia, cu ta-
rife preferenţiale, toate camerele bilaterale,
membre ale Uniunii.
S-a menţionat consolidarea relaţiilor
UCCIBR cu Sistemul Cameral naţional, în
mod deosebit cu Camera Naţională, CCI
Bucureşti, cu alte camere de comerţ judeţe-
ne, prin relaţii directe de colaborare.
După prezentarea „Raportului de acti-
vitate al UCCIBR pe anul 2009”, Jose Ia-
cobescu a dat cuvântul dnei secretar de stat
Maria Pârcălăbescu, care a prezentat evolu-
ţia economiei româneşti în cifre, subli­niind
că aceste aspecte sunt, cu siguranţă, de larg
interes pentru participanţii la această Adu-
nare Generală. Oficialul guvernului Româ-
niei a declarat că România a intrat în criza
economică după 9 ani de creştere economi-
că consecutivă, fapt resimtit cel mai acut în
domeniile unde se observă lipsa competiti-
vităţii. Maria Pârcălăbescu a pus accentul
pe necesitatea stimulării investiţiilor străine,
pentru reducerea decalajului de dezvoltare
dintre România şi celelalte state membre
UE. În 2009 investiţiile au scăzut la 5 mili-
arde euro, faţă de 9 miliarde euro, cât au fost
înregistrate în 2008.
Dna Pârcălăbescu a adresat oamenilor
de afaceri solicitarea de a întocmi proiecte
pentru a obţine finanţare europeană, astfel
ca de sumele alocate României să benefici-
eze în mod direct societăţile comerciale şi,
implicit, economia românească.
Domnia sa a vorbit despre modificările
unor acte normative care aduc aproape de
minister camerele de comerţ şi industrie
bilaterale, aspecte discutate şi cu ministrul
Adriean Videanu. Totodată, s-a propus în-
locuirea denumirii Consiliului de Export cu
„Consiliul de Export, Competitivitate şi Ino-
vare”, care va duce la lărgirea cadrului parti-
cipării şi, implicit, mai multă competenţă în
dezvoltarea programelor de export.
Nr. 7 • aprilie - mai 2010
În continuare a luat cuvântul preşedinte-
le Camerei Naţionale, dl av. Mihail M. Vla-
sov, care a precizat că opiniile şi solicitările
preşedinţilor camerelor bilaterale, expuse la
această întâlnire, vor fi incluse în strategia
Camerei Naţionale.
Preşedintele CCI Bucureşti, dl prof.univ.
dr. ing. Sorin Dimitriu, a vorbit despre inte-
resul de a colabora cu camerele bilaterale,
care trebuie să-şi facă mai bine simţită pre-
zenţa în viaţa economică (prin organizare de
forumuri, misiuni economice etc.). „Promo-
varea exportului ne va ajuta să ieşim din cri-
za actuală”, a fost de părere Sorin Dimitriu,
„un rol deosebit având furnizarea de oportu-
nităţi de afaceri de către camerele bilaterale
din partea ţărilor partenere”.
România, un
partener credibil pe
pieţele tradiţionale
Sorin Dimitriu s-a referit şi la reorienta-
rea spre pieţele tradiţionale, din spaţiul ex-
sovietic, precum şi din zone ca Vietnam,
Cambodgia şi altele, unde există un interes
real pentru modernizarea complexelor in-
dustriale, România fiind solicitată ca parte-
ner în asemenea demersuri.
După „Programul de activităţi al UCCI-
BR pentru anul 2010” expus de preşedintele
Jose Iacobescu, au fost prezentate „Bugetul
de venituri şi cheltuieli al UCCIBR” şi „Ra-
portul administratorului la bilanţul contabil
pentru exerciţiul financiar pe anul 2009”.
La lucrări au mai luat cuvântul şi alţi dl
preşedinţi de Cameere bilaterale, care au
adus în atenţia adunării generale modalităţile
de intensificare a activităţilor UCCIBR şi a
propriilor camere de comerţ bilaterale, pre-
cum şi măsurile care trebuie luate în condiţii-
le actualei crize economice.
29
 cci.ro
File din istoria Sistemului Cameral românesc
Istoria Sistemului Cameral în perioada antebelică este indisolubil legată de dezvoltarea economică
accelerată a noului Regat, la care a contribuit decisiv, prin crearea instituţiilor de bază și veghind la
funcţionarea mecanismelor economice ale pieţei. Camerele aveau un prestigiu de netăgăduit, conduse
fiind de marii industriași ai României de atunci. Toată activitatea sistemului a protejat interesele
fundamentale ale comercianţilor și industriașilor, a căror prosperitate a determinat și evoluţiile
istorice ulterioare.

Episodul 2 De la Unirea Principatelor la Marea Unire

 10 iunie 1868 – Şedinţă de consiliu a Camerei de Comerţ din
Bucureşti, în care se propune Ministerului Justiţiei ca toţi
comercianţii şi societăţile comerciale (anonime, colective,
sau în comandită) să fie obligaţi să se înscrie la Tribunal,
într-un registru special, în care să se precizeze naţionalitatea
şi vârsta comerciantului, clasa de patentă pe care o plăteşte,
capitalul depus etc. Este prima atestare care indică implica-
rea Camerelor de Comerţ în naşterea Oficiului Registrului
Comerţului, proiect care a şi devenit lege în 18 martie 1884
(Lege asupra înregistrării firmelor şi regulamentul registru-
lui firmelor, publicat în M.O. din 08 aprilie 1884).
 ianuarie 1870 – Camera de Comerţ este autorizată să pu-
blice cursul mediu al monedelor străine. Activitatea a încetat
odată cu apariţia leului.
 18 iunie 1872 – Preşedinte al Camerei de Comerţ din Bucureşti
este ales Constantin D. Athanasiu, un bogat negustor de textile,
după decesul predecesorului Miron Vlasto. Mandatul său, încheiat
în 1881, este bogat în iniţiative: proiectul legii privind întabularea
firmelor, legea biletelor ipotecare, facilităţi pentru construirea de
depozite de mărfuri în capitală, dar şi de sprijin al instituţiilor eco-
nomiei de piaţă, cum ar fi bursa de mărfuri şi valori.
 1880 – Camera propune Ministerului Lucrărilor Publice
crearea unor antrepozite de mărfuri în Bucureşti şi înfiinţarea
unei legături feroviare cu Marea Neagră.
 decembrie 1881 – se înfiinţează Bursa din Bucureşti, în subordinea Ca-
merei de Comerţ Bucureştene, alte burse fiind create la Iaşi, Brăila, Galaţi.  noiembrie 1896 – Preşedinte al Camerei de Comerţ din Bucureşti este
 2 mai 1887 – Cu lobby-ul exercitat de Camera de Comerţ, este adoptată
Legea pentru încurajarea industrie naţionale, un sprijin de netăgăduit
pentru întreprinzătorul român, o pagină în istoria economiei româneşti.
 20 iunie 1887 – Preşedinte al Camerei de Comerţ din Bucureşti
este ales Ioan V. Socec, un bogat comerciant de articole de librărie şi
papetărie. Mandatul său, încheiat în 1890, este marcat de numeroase
iniţiative cum ar fi legiferarea regimului metalelor preţioase, sprijinirea
negustorilor în dificultate financiară sau apariţia primului Buletin al Ca-
merei de Comerţ şi Industrie din Bucureşti (iunie 1889).
 1895 – Camera de Comerţ şi Industrie din Bucureşti înfiinţează
primul birou de informaţii comerciale, cu o excelentă reputaţie prin-
tre partenerii străini ai comercianţilor români.
 3 februarie 1896 – Preşedinte al Camerei de Comerţ devine vestitul
cofetar Grigore Capşa, senator, care a introdus pe piaţă dulciurile de  23 mai 1911 – Inaugurarea sediului istoric din Ion Ghica 2-4,
tip occidental şi a fondat Casa care îi poartă numele.
Cuvântarea regelui Carol I, f\cut\ cu pri-
lejul inaugur\rii sediului CCIB, este emble-
matic\ pentru întreaga activitate antebelic\ a
Camerelor>
“Camerele de Comer] au dat guvernu-
lui un nepre]uit sprijin, prin sfaturi lu-
minate [i lucr\ri însemnate. Am marea
mul]umire a recunoa[te c\ aceste sfaturi
[i lucr\ri au avut întotdeauna în vedere
nu interese particulare, ci binele ob[tesc.
Comer]ul [i industria sunt la noi cele mai
puternice auxiliare ale agriculturii. Dez-
voltarea armonic\ a acestor trei neseca-
te izvoare de bun trai [i bog\]ie ne este
chez\[ie de un viitor frumos [i blagoslo-
vit. Urez dar Camerei din Capital\ s\ fie
pild\ neclintit\ acestor patriotice silin]e
[i ca munca ei pe cîmpul economic, de-a
pururea inspirat\ de interesul general al
]\rii, s\ fie spornic\ [i rodnic\.”
ales George G. Assan, fiu al vestitului morar Gh. Assan, om de afaceri
de succes, deputat, preşedinte UGIR şi consilier al Casei de Depuneri.
Mandatul său, încheiat în 1909, a fost marcat de mari realizări: s-au
acordat facilităţi industriei mici şi mijlocii, a fost stimulată industria
care produce pentru export, au fost scutite de taxe vamale importurile de
maşini şi accesorii industriale, dar şi exporturile de produse industriale.
 1899 – Camera iniţiază proiectul de lege prin care se stabileşte dobân-
da legală de 5% în civil şi 6% în comercial, dobânda convenţională
în materie comercială fiind la 3% peste taxa de scont a BNR.
 11 mai 1908 – Casa Regală şi tot Guvernul asistă la ceremonia
aşezării pietrei fundamentale la temelia viitoarei clădiri care va
deveni sediul Camerei de Comerţ şi Industrie din Bucureşti, de pe
strada Ion Ghica nr.2-4.
totodată sediu al Bursei.

32
16 Nr. 7 • aprilie - mai 2010

ºcoala românã de afaceri
Învăţământ profesional modern și eficient
Cu o strategie orientată spre pragmatism și mo-
dernitate, prin folosirea soluţiilor și tehnologiilor
de vârf pentru educaţia continuă, Școala Română
de Afaceri a Camerelor de Comerţ și Industrie face
demersuri pentru revitalizarea învăţământului
profesional, a școlilor de arte și meserii din Româ-
nia. În paralel cu recuperarea unor meserii tradi-
ţionale aproape pierdute, Școala Română de Afa-
ceri va realiza cursuri cu acreditare europeană în
zona serviciilor. Prin cele 33 de filiale independen-
te din ţară și prin reţeaua Camerelor de Comerţ,
firmele vor putea organiza și videoconferinţe, am
aflat de la directorul general al Fundaţiei Școala
Română de Afaceri, dl Florin Ioan Zamfir, validat
recent în această poziţie de Adunarea Generală a
Fundaţiei Şcoala Română de Afaceri.
– Domnule director general, cum se va
poziţiona Școala Română de Afaceri în pe-
isajul atât de zbuciumat al învăţământului
românesc?
– Continuatoare a unor tradiţii ce datea-
ză de la începutul secolului XX, când legea a
consfinţit responsabilitatea camerelor de co-
merţ și de industrie de a crea „instituţiuni de
cultură profesională ca: școli comerciale, școli
industriale și de meserii, cursuri pentru
răspândirea cunoștinţelor comerciale și
industriale” (legea din 14 februarie 1929
pentru modificarea legii camerelor de
comerţ), Școala Română de Afaceri și-a
propus să vină în întâmpinarea nevoilor
concrete ale oamenilor de afaceri. Fonda-
tă în 1992 de Camera Naţională împreună
cu cele 42 de Camere judeţene, Școala Româ-
nă de Afaceri (SRAF) poate realiza programe
educaţionale pe tot teritoriul României, prin
33 de filiale care și-au dobândit personalitate
juridică, prin cele care funcţionează pe lângă
Camerele judeţene - la care se va adăuga cu-
rând și filiala Cluj – și cu sprijinul întregului
Sistem Cameral.
Suntem, deci, exponentul oamenilor de
afaceri din România în probleme de învţământ
profesional. Misiunea noastră este să venim în
întâmpinarea nevoilor punctuale ale mediu-
lui de afaceri, de instruire a întreprinzătorilor
și a angajaţilor lor. Nu vom ezita să mergem
la sediul firmelor care ne vor solicita, pentru
a organiza un curs special, fie și pentru cinci
fierari-betoniști, să zicem. În noua abordare a
Camerei Naţionale asupra sensului Școlii Ro-
mâne de Afaceri, avem toată deschiderea pen-
tru ceea ce viaţa economică solicită.
– Puteţi să exemplificaţi câteva iniţia-
tive ce derivă din noua abordare strategi-
că a procesului de formare și reconversie
profesională?
cci.ro
Florin Ioan Zamfir, Director General al Fundaţiei Şcoala Română de Afaceri
– În condiţiile în care proiectele legii învă- te filialele să acceseze proiecte punctuale, care
ţământului ignoră sistematic școlile de arte și contribuie la dezvoltarea pe plan local, mai ales
meserii, Școala Română de Afaceri și-a propus că anul acesta sunt disponibile cele mai mari
revigorarea învâţământului profesional pe lân- fonduri pentru învăţământ.
gă Camerele de Comerţ și readucerea acestora Școala Română de Afaceri dorește să fie in-
în peisajul socio-economic al României euro- vitată din nou la dezbaterile organizate pe tema
pene, pentru că necesitatea creării locurilor de învăţământului, a Planului Naţional Sectorial
muncă este impusă de precaritatea situaţiei în pentru dezvoltarea resurselor umane.
care ne aflăm. Pentru un învăţământ profesional modern,
au început negocieri cu Camerele de Co-
merţ din Viena, Barcelona și Paris, în ve-
derea unui parteneriat pentru acreditarea
Meseria, o brăţară de aur, cursurilor în domeniul agriculturii și ser-
îngropată în uitare... viciilor.
Acţionând în acest spirit, Școala Ro-
mână de Afaceri dorește să transpună în
viaţă și visul de a realiza o platformă virtu-
Efectele se multiplică în economie: Școala ală pentru teleconferinţe, ce va fi accesibilă în
Română de Afaceri asigură locuri de mun- Sistemul Cameral, deci la dispoziţia mediului
că, formarea formatorilor, aceștia își deschid de afaceri.
propriile societăţi comerciale, unde creează Cu implicarea activă a Camerelor jude-
locuri de muncă, ţin cursuri și, astfel, se în- ţene, SRAF și-a propus în noua sa viziune și
treţine ciclul. strategie, să creeze condiţiile necesare pentru
Strategia pe termen scurt e clară: să găsim ca Școala Română de Afaceri să redevină lider
soluţii inteligente pentru a rezista! Pe termen de piaţă atât în formarea profesională, cât și în
mediu, vom participa la proiecte strategice, fi- reconversia forţei de muncă.
nanţate din fonduri europene și vom ajuta toa-  Dialog consemnat de Sorina Voica
Câteva din realizările Școlii Române de Afaceri
 peste 200 de cursuri autorizate de Consiliul Naţional de Formare Profesională - 120.000
absolvenţi;
 colaborare cu liceul de informatică (Bucureşti);
 şcoli post-liceale proprii la Alba Iulia, Craiova, Galaţi, Slobozia, Târgu- Mureş;
 clase organizate în toate judeţele, în parteneriat cu Ministerul Învăţământului;
 Centru de învăţământ la distanţă, în colaborare cu Academia de Studii Economice Bucureşti;
 învăţământ superior la Alba Iulia, Slatina, în parteneriat cu unversităţi - 8.000 de absolvenţi;
 organizarea Şcolii Superioare de Afaceri din România (1994 – 2005), cu facultăţi acredi-
tate provizoriu, în 6 judeţe ale ţării
Nr. 7 • aprilie-mai 2010 33

H.E. Mario Cospito, Ambassador of Italy in Romania with Rodica Luiza Grigorescu, General Secretary of RCCI
to Euro 10 billion because of the adverse
effects of the global economic crisis. In
the recent years we have witnessed the
penetration on the Romanian market by
some major companies (Enel, ENI-Agip,
Pirelli, Ansaldo, etc..) and some impor-
tant banks (UniCredit, Intesa San Paolo
Bank, Banca Veneto, etc..), which added
value to the bilateral economic relation-
ships, placing Italian investments among
the most important foreign investments
in Romania. Every week 25 Italian cities
are linked to 14 Romanian cities through
450 direct flights, while over 3,000 trucks
and buses are daily crossing their borders.
If we pay attention to the data pertaining
to the Romanian citizens in Italy, we can
see that they are contributing with more
than 1% of the Italian GDP, about 50,000
companies have been already set up and
they sent last year to Romania the signifi-
cant amount of nearly Euro 1 billion. It is
only obvious that such a volume of trade,
investments and opportunities could not
have been addressed by "the Italian Sys-
tem" without a determined support from
the relevant Romanian authorities, whom
I thank from my heart on behalf of my
country and my fellow countrymen who
live and work here. I am confident that we
shall continue to share common interests,
mutually beneficial for our countries.
No matter how solid, no relation be-
tween two countries can be considered
comprehensive. Therefore, the relation
between Italy and Romania can be en-
hanced, especially when it comes to tech-
nical, scientific or cultural cooperation. I
was previously referring to the language
and cultural roots of the two countries that
can help us boost the collaboration be-
tween academic institutions and research
centers, and promote an image reflecting
English Section
Editor: Camera de Comerţ
şi Industrie a României
Bd. Octavian Goga nr.2
Direcţia Relaţii Publice
Tel: 021.319.18.85, Fax: 021.311.75.12
web: www.ccir.ro
e-mail: drp@ccir.ro
Birou Instrumente Media
Redacţia:
Sorina Voica, Radu Duma
Constantin Rudniţchi, Iuliana Mihalcea,
Alexandra Dumitriu
Redactor coordonator:
Daniel Pavel
daniel.pavel@ccir.ro
Corectură: Cristiana Rus
Consultanţi externi:
the present, and the main artistic expres- Mihai Cismaru, Alexandra Popa,
Raluca Putureanu
sions of the two countries. I would like
Art Director CCIR: Adriana Zamfir
to remind you that Italy is a „cultural su- Foto CCIR: Valentin Iancu
perpower”, and this status enables us to Marketing şi PR: Corina Dumitru
promote in Italy and worldwide, the core
values moulded by the belonging to a Coeditor: MARGY CONSULTANTS
Western civilization, along with the readi- 14, Quai de la Marne
75019 Paris France
ness for political dialogue between our Phone: +33 1 44 52 02 02
peoples and towards promoting mutually Fax: +33 1 44 52 02 03
beneficial entrepreneurship. This is why I www.margyconsultants.com
contact@margyconsultants.com
feel it is important to improve the mutual tyb@margyconsultants.com
understanding of our cultures, with partic-
ular reference to contemporary art, archi-
tectural and industrial design, music and
literature. The “social” sector is also very
important, made up of numerous NGOs
and Italian catholic associations in Roma- General Managers:
Eric Journo/Georges Aflalo
nia that are assisting abandoned children,
elderly people in need and the disabled. Development&Marketing Director:
By virtue of the support offered by Italian Serge Journo
companies, we have succeeded to imple- Advertising:
ment the social initiatives promoted by Arie Goltman
the Italian bodies which today receive real
Desktop Publishing: www.smite.ro
help locally from companies that operate
in different regions of the country.
I would like to address special thanks
to all Italians that work professionally
and devotedly for the development of Ro-
mania, as well as to the institutions that
together with the Embassy, form the “It-
aly System” in this country: The Foreign
Tipar: Imprimeria Arta Grafică
Trade Institute, the Cultural Institute, the Tel: 021.306.61.00, Fax:021.306.61.01
lecturers and teachers of Italian language
and culture, the persons responsible with
our cultural centres, honorary counsellors
and consular correspondents, the Italian www.artagrafica.eu
– Romanian Chamber of Commerce, the
ISSN: 2066-1967
businessmen associations. A “System”
capable to do a lot in order to enhance Notă: Reproducerea integrală sau parţială
a articolelor sau imaginilor apărute în revistă
the relations between our two countries,
este permisă numai cu acordul editorilor.
bringing more and more from Italy to this Închiderea ediţiei: 18 mai 2010
beautiful country. Editorii nu îşi asumă responsabilitatea pentru
modificări ulterioare apariţiei revistei.
Nr. 7 • aprilie - mai 2010 47