fot

~mi doresc elegan]\, siguran]\ [i eficacitate la

cel mai `nalt nivel. Acum nu mai e doar un vis,
este o realitate [i se nume[te Cayman.

Cayman `ndepline[te toate cerin]ele estetice

[i tehnice. Cayman este un acvariu elegant,
cu un suport pe m\sur\, dotat cu accesorii
performante.

Dorin]ele dumneavoastr\ sunt ordine

pentru noi.
 Un cadou ,,cu suflet”!
Tel./Fax: 0244 - 434200; „Darul dat la vreme e dar `ndoit“
0723 617514 A d\rui [i a primi – dou\ ac]iuni inseparabile. A d\rui [i a primi
E-mail: animalclub@profimedia.ro; – dou\ taine, care odat\ deslu[ite ne pot transforma via]a `n bine
Adresa pentru coresponden]\: pentru totdeauna. Un om care d\ruie[te din toat\ inima prime[te
S.C. PROFIMEDIA S.R.L., `n schimb o bucurie de nedescris. Dup\ decembrie, luna martie ar fi
urm\toarea lun\ `n care se d\ruie[te cel mai mult. Este luna m\r-
OP 10 - CP 28, Ploie[ti.
]i[oarelor, florilor, cadourilor. ~ns\ atunci când facem cadouri ne
foto copert\: Labrador retriever l\s\m du[i de tenta]ia de a cump\ra lucruri care s\ impresioneze,
dar care nu sunt utile. A[a descoperim c\ suntem sufoca]i de obiecte care oricum nu le folosim,
Anul II, Nr. 6, martie 2008 pe care ne rezum\m s\ le [tergem de praf sau pe care le depozit\m [i le uit\m undeva prin
debara. Animalele nu fac parte din aceast\ categorie. Ele ne d\ruiesc permanent câte ceva, ba
Redactor-șef
Redactor- ef uneori chiar propria lor existen]\. O felicitare, o lumânare parfumat\, o carte sau un album cu
Larisa DRAGOMIR melodiile care `i plac cel mai mult sunt deja lucruri pe care de ani de zile le d\rui]i cu siguran]\
Redactori cu astfel de ocazii. `ns\ o vietate dr\g\la[\ le va aduce un zâmbet pe fa]\ persoanelor la care
Luiza BARDAȘ ]ine]i. O persoan\ care `[i dore[te s\ aib\ o via]\ lini[tit\ nu adoarme f\r\ s\-[i alinte ,,odorul”
Ramona POPA cu bl\ni]\, zâmbind [i relaxându-se la vederea noilor giumbu[lucuri ale prietenului fidel.
Beneficiile prezen]ei unui animal sunt multiple. S-a demonstrat [tiin]ific acest lucru. `n urma
Fotoreporteri cercet\rilor s-a dovedit c\ persoanele care de]in animale de companie au o stare de s\n\tate mai
Cătălin TUDOR bun\ decât a celorlal]i. Mângâierea unui câine, a unei pisici, a unei roz\toare sau chiar prezen]a
Tehnoredactor unei p\s\ri `n locuin]a ta, toate au un efect terapeutic. De asemenea, privirea unui acvariu cu
Adriana Nicoleta ZAMFIR pe[ti poate s\ scad\ tensiunea arterial\.
Colaboratori Spre deosebire de oamenii cu care interac]ion\m, animalele ne dau o surs\ constant\ de
confort [i aten]ie concentrat\. Animalele scot `n eviden]\ instinctele materne [i paterne. Ne fac
dr. Camelia CHIRIŢESCU
s\ ne sim]im `n siguran]\ [i suntem accepta]i necondi]ionat. `n preajma animalelor putem s\
Ioana PÂRVULESCU
ne sim]im noi `n[ine.
dr.ing. Petre GĂRGĂREA
Acest gen de cadouri sunt cu siguran]\ foarte pl\cute dac\ persoanele de lâng\ tine sunt
dr.ing. Gheorghe MOHANU iubitoare de animale. Dac\ acestea [i-au exprimat dorin]a de a-[i lua un astfel de companion,
Corector este de preferat s\ o duci la un pet shop ca s\ `[i aleag\ personal animalul preferat. `ns\ dup\
prof. Rodica STROESCU ce v-a]i hot\rât s\ oferi]i un animal, mai r\mâne un lucru: ca [i animalul s\ fie interesat de
Webmaster persoana respectiv\. Alege]i un animal care s\ se potriveasc\ cu temperamentul [i modul de
Dan IORDACHE via]\ pe care `l ave]i.
Nu uita]i! Este luna cadourilor. D\rui]i persoanelor dragi ceva care s\ le `nveseleasc\ `n
Difuzare șii publicitate fiecare zi.
Eugen DUŢĂ Larisa Dragomir
eugend@profimedia.ro
publicitate@profimedia.ro
0723 283581
0788 250296
Tiparul executat la Regia Autonomă
Autonom
Monitorul Oficial
Tel.: 021 318 51 16
Fax: 021 318 51 15
Distribuţie
Distribu ie
HIPARION
DISTRIBUTION S.A.
Tel.: 021/4092930
0264/411100
ISSN 1582-828x

Este interzisă reproducerea

oricărui material scris sau a
oricărei ilustraţii din această
publicaţie fără acordul scris al
SC Profimedia SRL.
 PRIETENI CU PEDIGREE
Labradorul - vânătorul sufletist................. 6
Albastra de Rusia - „pisica Arhanghel“...... 18
SFATURI PRACTICE
Cum obișnuim câinele cu botnița............... 16
Ai grijă de pisica ta!...................................... 28
ACVARISTICĂ
Totul despre reproducerea peștilor
Betta Splendens........................................... 33
PRIETENI EXOTICI
Micul Alexander - indianul gulerat............ 45
Reproducerea papagalilor cacadu
galben crestat.............................................. 55
VIAȚA DIN TERARIU
Lampropeltis getulus - regele din terariu.... 51
EQUUS
Pur sânge englez - „atlet de performanță”.... 34
PRIETENI DIN NATURĂ
Girafa - inimoasa din savană........................ 61
Elefantul - un african „cu greutate”.............. 67
Rândunica - pasărea supersonică............... 74
ROZĂTOARE
Veverița - acrobata pădurii......................... 48
Întreținerea gerbilului................................. 57
Ce fac dacă hamsterul meu este bolnav?... 72
DIVERSE
Cu pet-ul la shoppin’!.............................. 23, 60
Păsările răpitoare între frumusețe
și utilitate........................................................ 40
Top 10 - cele mai rare animale de pe planetă...77
Animal Club Junior...............................................79
 Nr. 1 - 5 lei
Ciobănescul german,
Siameza, Xipho, Perușul,
Chinchilla, Iguana verde,
Fjord-ul, Ursul Polar,
Zimbrul, Pelicanul cre,
Plante carnivore, Insecte

1
ucigașe etc
Nr.. 5
Nr
Nr. 2 - 5 lei 3,9 lei
Rottweiler, Ragdoll,
4 Dalmaianul, Birmaneza, Betta Splendens,
Guppy, Canarul, Hamsterul,
Cacadu galben
estoasa de Florida, Po-
neiul de Shetland, Watussi, crestat, Cum dresăm,
Barza albă, Gorila, Tigrul, chinchilla, Arabul,
Geko, Plante carnivore, etc Ghepardul, Machonul etc.

Nr. 3 - 5 lei
Boxerul, Europeana,
Carasul auriu, Nimfa,
Porcușorul de Guineea,
Lipianul, Ursul Brun,
Castorul, Babuinul,
Ratonul, Leopardul,
Fluturele monarh etc
Nr. 4 - 3,9 lei
Siberian Husky, Persana
Neonii, Turturica diamant,
Huulii, Pinguinul,
Cum tăiem ghearele
0 porcușorului de Guineea?,
Afeciuni ale hamsterilor etc.
0
7
9
Nume/Prenume ..............................................................................
Strada .........................................................nr........bl........sc...........
et ...............ap. ............localitate......................................................
cod ......................... județ / sector ...................................................
mail................................................... tel..........................................
CNP..............................................................................................
...
Doresc să achiziționez revista(ele) nr. .............................................
................................... în sumă totală de ........................... lei.
la care se adaugă taxe poștale de 3 lei.
Contravaloarea revistelor solicitate se achită prin mandat poștal
simplu pe adresa: Duță Dionisie Eugen, str. Aleea Iezerului nr. 5,
bl. 134, ap. 29. localitatea Ploiești, cod 100243, județul Prahova,
CNP 1731227293114.
Nu se acceptă e-mandat sau mandat online.
Talonul se expediază pe adresa: SC Profimedia SRL - O.P. 10, C.P.
28, localitatea Ploiești, județul Prahova.
Expedierea revistelor se va face numai după încasarea contravalorii
lor. Nu se acceptă plata ramburs.
 Num\rul unu `n inimile
englezilor, francezilor [i ca-
nadienilor, un incontestabil
star `n America, Labradorul,
cel mai spectaculos dintre re-
trieveri, [i-a `nceput, `nc\ de
acum câ]iva ani, campania
de ,,seduc]ie” [i `n România,
reu[ind s\ câ[tige din ce `n ce
mai mul]i simpatizan]i. {i
cum s\ nu iube[ti un câine atât
de devotat, de inteligent [i gata
oricând s\-i fac\ pe plac st\-
pânului? Considerat un câine
multilateral, dibaci `n prac-
tica vân\torii, folosindu-[i de-
osebitele sim]uri `n depistarea
persoanelor disp\rute, nelip-
sit de lâng\ st\pânul cu pro-
bleme locomotorii sau vizuale,
aportând cu pl\cere orice i se
arunc\, spre deliciul `ntregii
familii, Labradorul a devenit
un ,,hearth breaker”, cum ar
spune stilatul englez.
 Labradorul, `ntre mit
[i realitate
Legenda încruci[\rii unui Terra
Nova cu o vidr\ este nostim\ dar,
din punct de vedere [tiin]ific faptul
este imposibil. De asemenea, pri-
vitor la legenda „labelor palmate”,
nu s-a constatat niciodat\ c\ la-
bradorul ar avea labele mai pal-
mate decât ale altor câini. O alt\
legend\ este cea a cozii de vidr\,
care nu ar ajuta decât la înot, [i
a purt\rii ei ca pe o „trompet\”.
Multe rase canine a c\ror coad\
a fost scurtat\ înoat\ destul de
bine. Înotul unui labrador este
foarte silen]ios [i rapid. Nu este
nimic mai frumos decât s\-i vezi
botul ca pe prora unui vas, mai
ales când accelereaz\! Dar, în ciu-
da rapidit\]ii sale, r\mâne un îno-
t\tor silen]ios. Este sigur c\ en-
glezii au remarcat [i calit\]ile de
aportor ale câinelui de Saint-John,
care aducea n\voadele pescarilor
de morun [i chiar [i pe[tele.
Galben, negru sau
ciocolatiu?
În anul 1899, din p\rin]i negri, polivalent
se n\[tea primul Labrador gal-
ben (Ben of Hyde) cel care avea [i este apreciat petru extraordi-
s\ devin\ str\mo[ul tuturor La- narele sale calit\]i de vân\tor [i
bradorilor galbeni de ast\zi. Din de bun înot\tor, el este apreciat
încruci[\rile cu femele negre,
Ben a produs multe exemplare
galbene. Surprinz\tor este fap-
tul c\ sora sa, Juno, nu a produs
deloc c\]ei de culoare galben\.
În 1924 a ap\rut „Yellow
Labrador Club”, care s-a
ocupat doar de promovarea
exemplarele galbene.
Primii Labradori ciocolatii au
ap\rut prin anii 1940, la cresc\-
torul englez Severn. P\rin]ii aces-
tora erau [i ei tot negri. Gurile rele
spuneau c\ aceast\ culoare s-ar fi
n\scut prin încruci[area unui La-
brador cu o alt\ ras\. Chiar dac\ în
ultimul timp [i exemplarele cioco-
latii au câ[tigat teren, va mai dura
ceva vreme pân\ când populari-
tatea acestor exemplare o va egala
pe cea a exemplarelor negre sau
galbene.
Indiferent de culoarea care `l ca-
[i foarte îndr\git [i de cei care nu
racterizeaz\, Labradorul r\mâne
au nicio treab\ cu vechea practic\
un câine cu un temperament excep-
a vân\torii. Fiind un câine calm,
]ional, atât pe teren cât [i în ap\,
docil [i u[or de dresat, este impo-
un prieten iubitor, docil [i de mare
încredere. sibil s\ nu-[i g\seasc\ loc în inimi-
le iubitorilor de animale! Pe lâng\
Labradorul – un câine dorin]a de a-i face pe plac st\-
pânului, pe lâng\ obedien]a [i dr\-
Chiar dac\ Labradorul a fost g\l\[enia lui – calit\]i care-l fac un
excelent câine de familie - Labra-
dorul este apreciat pentru munca
sa în cadrul poli]iei, armatei (câine
Cât prive[te împerecherea dintre exem-
plare de culori diferite, nu exist\ nici o
restric]ie. Din p\rin]i de culoare neagr\ pot
rezulta pui galbeni sau pui ciocolatii. Într-un
cuib pot ap\rea pui din toate cele trei varie-
t\]i de culoare. Regulile pe care trebuie s\ le
avem în vedere în acest proces de trans-
mitere a culorii sunt urm\toarele: dac\
ambii p\rin]i sunt galbeni, nu vor rezulta
pui negri sau ciocolatii, iar din p\rin]i
ciocolatii pot rezulta doar pui gal-
beni sau moronii, nu pui negri.
 Un câine pentru toat\
familia
Înainte de achizi]ionarea unui La-
brador, trebuie con[tientizat faptul
c\ acesta nu este un câine lene[ care
s\-[i petreac\ toat\ ziua pe cana-
pea. Labradorul este plin de via]\ [i
va fi foarte afectat dac\ nu va avea
nimic de f\cut! În copil\ria sa, care
dureaz\ cam... 3 ani[ori, Labradorul
va impresiona prin înn\scuta abili-
tate de aportare, veselia, agilitatea
[i exuberan]a cu care se joac\. Una
dintre particularit\]ile sale r\mâne
teama de singur\tate: îi place s\ fie
cu familia, nu suport\ s\ stea singur,
de aceea este bine s\ aib\ parte de
st\pâni care s\ nu-l lase singur multe
ore pe zi. Este poate cel mai blând
partener de joac\ al copiilor.

antidrog), pentru calit\]ile sale de
câine ghid pentru persoane cu
dizabilit\]i sau câine de salvare.
Labradorului îi place munca [i nu
se d\ în l\turi de la a adulmeca [i
a localiza stupefiantele, de la a-[i
înso]i 24 din 24 de ore st\pânul cu
probleme vizuale sau locomotorii
sau de la a localiza persoane dis-
p\rute, f\când fa]\ cu brio oric\rei
opera]iuni de salvare.
Imaginea standard
CRANIUL este lat, bine conturat,
dar f\r\ ca obrajii s\ fie c\rno[i sau grele, ci atârn\ pe lâng\ cap [i sunt
proeminen]i.
BOTUL este puternic, aproape
cilindric, niciodat\ sub]ire sau bun\ adâncime, cu coaste puter-
ascu]it.
OCHII sunt de dimensiune
medie, exprimând inteligen]\ [i
blânde]e; sunt maro sau de cu-
loarea alunei.
URECHILE nu sunt nici mari, nici
prinse oarecum c\tre spate.
P IEPTUL este destul de lat [i cu
nic arcuite, care dau toracelui
aspect de butoi.
COAD| este de lungime medie,
foarte groas\ la baz\, sub]iindu-
se treptat c\tre vârf, acoperit\
complet [i uniform cu un p\r
scurt, dens, cu fir gros, care îi d\
aspectul tipic, rotunjit, denumit
„coad\ de vidr\”.
MEMBRELE ANTERIOARE au osatur\
bun\ [i antebra] drept, de la cot
la sol.
MEMBRELE POSTERIOARE sunt bine
dezvoltate. Linia crupei nu co-
boar\ c\tre baza cozii.
BLANA este o alt\ tr\s\tur\
distinct\ a Labradorului. P\rul
de acoperire este scurt [i dens,
f\r\ onduleuri sau franjuri, cu fir
gros, destul de tare, dar str\lu-
citor. Subp\rul confer\ o foarte
bun\ rezisten]\ la intemperii.
 Î
ntr-o oper\ care dateaz\ din
1814, colonelul Peter Hawker
descrie o o varietate de câini
din Terra Nova, numit\ labradorii
de Saint-John sau câinii de Saint-John,
despre care spune: „Rar o specie
de câine, oricât de înzestrat\ cu
calit\]i ar fi, este capabil\ s\ ia
urma [i s\ g\seasc\ vânatul atât de
repede ca un labrador adev\rat
de Saint John”. Cea mai plauzibil\
teorie despre prezen]a acestor
câini în Terra Nova a fost lansat\
de Mary Roslin Williams, în opera
sa publicat\ în 1975, „Totul despre
labradori”. Se pare c\ pescarii de
moruni din Portugalia i-ar fi intro-
dus pe „Cao di castro laboreiro”
s\-i ajute în munca lor. Aceast\
ras\ care înc\ mai este întâlnit\ în
Portugalia [i al c\rei aspect gene-
ral aminte[te în mod uimitor de
labrador are în mod curios pieptul
acoperit de blan\ alb\.
Fie c\ a fost adus în Terra Nova
de pasiona]ii de vân\toare sau de
domnii englezi, fie c\ a fost uitat în
Comportament
/Temperament: calm,
foarte vioi; are un nas
excelent [i este un
înot\tor pasionat;
capabil s\ se adapteze
în orice mediu familial;
companion fidel [i
devotat; inteligent,
energic [i docil, dore[te,
înainte de toate, s\-[i
mul]umeasc\ st\pânul;
blând [i prietenos, nu
este niciodat\ agresiv,
dar nici nu trebuie
s\ fie prea sfios
sau fricos.
portul Poole de pescarii de morun
veni]i din Terra Nova, labradorul
din Saint John ajung în Anglia în
1820. Aici labradorii s-au împere-
cheat cu diver[i retrieveri englezi,
pân\ când în 1885, în cresc\to-
ria Lordului Malmesbury, vine pe
lume Buccleuch Avon, considerat
str\mo[ul tuturor liniilor de la-
bradori negri actuali. Buccleuch
Avon era un labrador tipic, cu un
cap splendid, avea cea mai dulce
expresie, un p\r fabulos [i o veri-
tabil\ coad\ „de vidr\”. Spre anul
1916, Contesa Lorna Howe fon-
deaz\ primul club al rasei (exist\
în prezent circa 12 cluburi în
Anglia) [i elaboreaz\ standardul
Labradorului retriever, al c\rui
campion, Banchory Bolo, este o
fabuloas\ ilustra]ie. „Nu titlurile de
campion pe care mi le-a adus sunt
atât de pre]ioase, ci faptul c\ este
câinele cel mai inteligent, cel mai
uman pe care l-am cunoscut”, spu-
nea Lady Howe. Primul labrador
al s\u se numea Scandal of Glynn
un companion de neînlocuit, a c\-
rui moarte prematur\ a deter-
minat-o s\ caute cu înc\p\]ânare
un descendent al acestuia. Acest
câine nu s-a împerecheat decât cu
o femel\, care a dat na[tere la 13
pui, dintre care 12 erau femele.
Unicul mascul, care nu o interesa
pe st\pân\, a fost dat unei per-
soane care nu-l îngrijea. Ea a fost
bucuroas\ s\ i-l fac\ cadou lui
Lady Howe. Acest câine nedorit,
de care nimeni nu s-a ocupat cu
adev\rat, s-a dovedit a fi s\lbatic [i
incontrolabil, confirmând p\rerea
primilor lui st\pâni: era un câine
r\u. Îns\, c\]elul s-a îmboln\vit. Lady
Howe l-a îngrijit atât de mult încât,
când s-a îns\n\to[it, personalitatea
lui s-a modificat radical. A[a „s-a
n\scut” neuitatul Banchory Bolo.
Labradorul î[i datoreaz\ existen]a
în mod oficial lui Lady Howe, care
a descris într-un mod minunat
ceea ce sim]i când î]i împar]i via]a
cu un Labrador.
 Trebuie acordat\ o mare aten]ie regimului ali-
mentar al acestei rase, deoarece Labradorul are o
tendin]\ natural\ de îngr\[are. Astfel, ra]ia zilnic\
va fi divizat\ în dou\ mese pentru a reduce riscul
torisiunii stomacale (problem\ cu care se con-
frunt\ rasele de talie mare). Din programul zilnic
al Labradorului nu trebuie s\ lipseasc\ exerci]iile
fizice, orele de educa]ie – pentru p\strearea unui
bun echilibru fizic-comportamental. Labradorul n\-
pârle[te, dar nu excesiv. Blana sa are totu[i nevoie
de o piept\nare zilnic\ (se va folosi un pieptene
metalic cu din]i de[i) dar [i de o periere s\pt\-
mânal\ cu o perie sau cu o m\nu[\ special\ din
cauciuc pentru îndep\rtarea firelor de p\r moarte.
 Nu po]i s\ mai dormi din cauza sunetelor
enervante pe care le auzi toat\ noaptea? E[ti unul
dintre proprietarii de câini care î[i culc\ patrupedul
în alt\ camer\ pentru c\ acesta sfor\ie zgomotos [i
tu nu po]i s\ închizi un ochi toat\ noaptea? Sfor\itul
câinelui t\u a devenit un lucru de-a dreptul agasant,
obsedant, câteodat\ chiar insuportabil?

Ca [i în cazul oamenilor, câinii care

sunt obezi sunt predispu[i la sfor\
it. Dac\ greutatea corpului este
adus\ la limitele normale, iar câinele
nu mai are [i alte probleme de s\
n\tate, acest fenomen va disp\-
rea cu siguran]\ ca prin minune.

Sfor\itul apare atunci când fluxul

de aer inspirat este perturbat în
timpul somnului de blocarea c\ilor
aeriene la nivelul nasului, gurii sau
gâtului, determinând astfel apari]ia
unui sunet care poate fi moale, ca-
tifelat, înalt, aspru sau r\gu[it. O
inflama]ie alergic\ a gâtului poate
cauza de asemenea sfor\itul. Fe- (mai ales câinii care au fa]a mai lat\ au cavitatea nazal\ mai îngust\.
nomenul se intensific\ dac\ n\rile comprimat\), acesta interfereaz\ Ei depun un efort mai mare pentru
[i laringele sunt înguste. cu laringele [i produce sup\r\to- a inspira [i a expira.
rul sfor\it. Printre rasele care
sfor\ie destul de mult se num\r\: Vârsta joac\ un rol foarte impor-
Sunt rase de câini care au o res- Bulldogul, Shar-Peiul [i Pugul.
pira]ie greoaie [i altele care respir\ tant în sfor\itul câinelui. Câinii
cu mare u[urin]\. Câinii care res- mai b\trâni sfor\ie mai mult în com-
pir\ greoi sunt mai predispu[i la para]ie cu cei tineri. Îns\ acest obicei
sfor\it decât ceilal]i. Multe rase de Construc]ia facial\ difer\ de la o sup\r\tor [i pentru câine [i pentru
câini au v\lul palatin mai dezvoltat ras\ la alta. Astfel, câinii cu fa]a mai st\pân poate fi dobândit [i pe cale
genetic\ sau ereditar\.
12 Animal Club, martie 2008

De[i câinele nu con[tientizeaz\
sfor\itul, acesta poate avea urm\ri
negative asupra acestuia. Dup\ o
noapte ,,agitat\”, c\]elul se poate
trezi iritat [i poate da semne de
somnolen]\ pe durata întregii zile.
Dac\ sfor\itul este greoi [i devine
o rutin\ pentru câine, trebuie s\-l câini poate tr\da afec]iuni la inim\
duce]i urgent la veterinar. sau probleme grave de respira]ie.
Solu]ia este o mic\ interven]ie chi-
rurgical\ care corecteaz\ aceast\
problem\ f\r\ a modifica aspectul
De[i sfor\itul câinelui dumnea- câinelui. Aceasta poate fi efectuat\
voastr\ nu pare la prima vedere de la o vârst\ fraged\ pentru a
a fi o problem\ grav\, este bine s\ preveni problemele respiratorii
fie dus la medicul veterinar pentru care pot ap\rea de-a lungul vie]ii.
un consult complet. Sfor\itul la
 DOGNews
Iubitorii animalelor au, de ceva maltratarea [i schingiuirea lor, desp\
timp, un nou motiv de bucurie. r]irea puilor de mam\ pân\ la vârsta
Zilele trecute pre[edintele Româ- de minimum opt s\pt\mâni, precum
niei a semnat un decret privind [i interven]iile chirurgicale destinate
promulgarea Legii pentru modi- modific\rii aspectului unui animal
ficarea [i completarea Legii nr. sau altor scopuri necurative. Actul
205/2004 privind protec]ia ani- normativ prevede pedepse care pot
malelor. Actul normativ, ini]iat de merge pân\ la amenzi penale de 2.000
senatorul Partidului Conservator, lei sau închisoare de pân\ la un an.
Marius Marinescu, a fost adoptat De asemenea, o ini]iativ\ legislativ\
în 17 decembrie 2007 de Camera care prevede înfiin]area Poli]iei Anima-
Deputa]ilor, în calitate de Camer\ lelor a trecut tacit de Senat. Potrivit
decizional\, cu 216 voturi „pentru”, proiectului de lege, Poli]ia Animalelor
un vot „împotriv\” [i o ab]inere, va avea atribu]ii de verificare [i con-
în aplauzele iubitorilor de animale trol privind bun\starea [i protec]ia ani-
care au asistat la [edin]\. Conform Stop tortur\rii malelor [i prevenirea cruzimilor fa]\
noii legi, care modific\ Legea 205/ animalelor de acestea. Textul de lege stabile[te
2004, constituie infrac]iune de]i- c\ torturarea, mutilarea, sufocarea,
nerea [i comercializarea de animale pentru cer[etorie, omorârea ani- uciderea unui animal [i organizarea
s\lbatice, cu excep]ia gr\dinilor malelor, organizarea de lupte luptelor de animale constituie infrac-
zoologice, folosirea animalelor între animale sau cu acestea, ]iunea de cruzime fa]\ de animale.

Labradorul, salvatorul de vie]i ~noat\ 4 km

zilnic ca s\-[i
Un b\ie]el, în vârst\ de hr\neasc\ puii
13 ani, [i doi prieteni ai O c\]ea înoat\ mai mult de 4 km
acestuia au fost salva]i pe zi s\-[i hr\neasc\ puii nou-
dintr-o cas\ cuprins\ de n\scu]i, r\ma[i pe o insuli]\.
fl\c\ri de un Labrador C\]eaua, deja celebr\ în ora[ul
negru. Christopher Pee- Chongquing, este numit\ de
bles a m\rturisit c\ s-a localnici Huahua. Ea a n\scut
trezit din somn pentru patru pui la Shanhuba, o insul\
c\ Laney, Labradorul s\u, în râul Changjiang, ap\rut\ în
îl mu[ca de... picioare. urma ploilor abundente c\zute în anotimpul musonic.
Huahua înoat\ zilnic 1,2 km pân\ la insul\ ca s\-[i hr\neasc\
„Ini]ial am crezut c\
puii. Apoi se întoarce la râu [i mai înoat\ 1,1 km pân\ în
vrea s\ ias\ afar\ pentru partea cealalt\ a ora[ului ca s\ se hr\neasc\. În fiecare zi
a-[i face nevoile, dar Huahua parcurge acest drum de dou\ ori, o dat\ diminea]a
era foarte ciudat, pen- la 7, [i apoi la 7 seara. Noaptea r\mâne lâng\ puii ei [i se
tru c\ niciodat\ nu întoarce în ora[ a doua zi diminea]\. Huang Pingren, un
se mai comportase pensionar, este cel care a descoperit c\]eaua.”M\ odihneam
astfel.”, a m\rturisit Peebles. B\iatul [i prietenii pe insul\ când am z\rit ni[te c\]elu[i f\r\ mama lor. Seara, în
acestuia dormiser\ peste noapte într-o camer\ jurul orei 7, am v\zut c\]eaua înotând, apoi alergând la nou-
aflat\ la demisol. Trezi]i din somn de c\- n\scu]ii ei.” Huang chiar a publicat o poveste pe internet,
tre câine, cei trei au urcat sc\rile [i au observat c\ în care descrie eforturile depuse de mam\. „Mul]i oameni
toat\ locuin]a era înv\luit\ într-un fum gros. Câinele m-au contactat [i mi-au spus c\ vor s\ fac\ ceva, de exemplu
a reu[it s\-i scoat\ afar\ pe cei trei copii. Astfel, s\ contribuie cu bani, sau mâncare. Le-am spus c\ prea mul]i
înc\ o dat\ a fost demonstrat\ puternica leg\tur\ vizitatori ar putea s\ o sperie pe mam\ [i aceasta poate s\
fug\.” Dup\ dou\ zile, apa a crescut, iar c\]elu[a [i-a mutat
ce se creeaz\ între copii [i câine, leg\tur\ plin\ de
puii într-un punct mai înalt al insulei.
dragoste [i devotament, chiar [i în situa]ii critice.

14 Animal Club, martie 2008

 Sfaturi practice
CUM OBISNUIM
CÂINELE CU
BOTNITA?
De câte ori nu te-ai `ntrebat ce rost are utilizarea
botni]ei, din moment ce odorul t\u nepre]uit nu
este `n stare s\ omoare nicio musc\? Sau, dac\
ai un câine mai „nervos” din fire, te gânde[ti c\
este de ajuns s\-l ]ii mai din scurt „la picior” [i
pericolul unui atac este redus considerabil. Ei
bine, fie c\ vrem, fie c\ nu, acest accesoriu canin
incomod a devenit obligatoriu prin lege. A[a c\ nu
ne mai r\mâne altceva de f\cut decât s\ obi[nuim
câinele s\ accepte [i s\ suporte botni]a.

O bi[nuirea câinelui cu bot-

ni]a poate fi, la început, o
opera]iune destul de dificil\
pentru st\pân. Chiar dac\ acesta din
urm\ este con[tient de necesitatea
purt\rii botni]ei de c\tre câine,
animalul se enerveaz\ la culme în
momentul în care este restric]ionat,
când îi sunt îngr\dite capacit\]ile de
comunicare [i ap\rare, [i devine
reticent în a o accepta. Dar cu r\b-
dare [i perseveren]\ vei observa c\
[i cel mai dificil câine se va obi[nui,
treptat, treptat cu botni]a.
Cel mai bine este s\-]i obi[nuie[ti
câinele cu purtatul botni]ei înc\
de mic. Un câine aflat la o vârst\
fraged\ (de la 3 luni pân\ pe la 7
luni) va accepta botni]a cu mult mai
mult\ u[urin]\ decât un câine aflat
la maturitate. Cu toate acestea, un
câine dominant se va obi[nui mult
mai greu cu botni]a decât un câine
cu un caracter submisiv.

Alegerea botni]ei
Pân\ a trece la etapele de pre-
g\tire, trebuie aleas\ botni]a potri-
vit\. Pentru primele etape sunt re-
comandate botni]ele din material
textil, mai u[oare [i mai lejer de
suportat în compara]ie cu cele grele,
metalice. Dac\ ai un câine pa[nic sau
de talie mic\, po]i utiliza acest tip de
botni]\ pe tot parcursul programului
de preg\tire. Pentru câinii agresivi sau
cu un comportament imprevizibil,
po]i opta pentru o botni]\ metalic\
pe care s\ o poarte [i în locurile
publice!

16 Animal Club, martie 2008

Obi[nuirea cu botni]a 1. În primul rând câinele trebuie s\
se familiarizeze cu acest accesoriu,
nou pentru el, acest lucru pre-
lungindu-se circa o s\pt\mân\.
D\-i câinelui botni]a, las\-l s\
o studieze, s\ o miroas\, pla-
seaz-o în interiorul locuin]ei
undeva la vedere, astfel încât
animalul s\ se obi[nuiasc\ cu pre-
zen]a ei [i s\ nu o asocieze cu ceva
nepl\cut. De fiecare dat\ când se
apropie de botni]\ s\ o miroas\,
laud\-l [i recompensez\-l cu ceva
bun. Astfel, câinele va asocia
acest obiect nou cu ceva pozitiv
(pre]ioasa mângâiere a st\pânului
sau biscui]ii prefera]i!).
2. Dup\ ce câinele începe s\ pri-
veasc\ botni]a cu interes ([tiind
c\-[i va primi por]ia de mângâiere
sau gustarea preferat\), ia u[or
botni]a [i a[eaz\-i-o pe bot, f\r\
a o lega, apoi scoate-o repede [i
ofer\-i recompensa. „Juca]i-v\” în
acest fel pân\ când câinele nu-[i va
mai retrage botul. În aproximativ
o s\pt\mân\, câinele nu va mai fi
reticent.
3. Urmez\ etapa în care botni]a
trebuie legat\ [i dezlegat\ dup\
câteva secunde. Aceast\ etap\ este
poate cea mai lung\ din întregul
proces de înv\]are cu botni]a.
În primele zile, leag\-i botni]a [i
apoi dezleg\-i-o repede. În urm\-
toarele zile las\-i botni]a legat\
circa un minut, timp în care îl vei
mângâia [i l\uda. Dac\ încearc\
s\ scape de botni]\, scoate-i-o
[i d\-i recompensa. Continu\
exerci]iile în acela[i mod, m\rind
timpul de purtare a botni]ei. În
timp ce câinele poart\ botni]a
este recomandabil s\ te joci cu
el, astfel purtatul acesteia fiind
asociat cu un eveniment pozitiv.
 te o fe li n\ b lâ n d \ [i afectuoas\,
lbastra de Rusia
es
Elegan t\ [i d is ti n s\ , A
a lb a st ru -a rg in ti e contrasteaz\
u m u se ]e u im it o a re, a c\rei culoare lb a st ra d e Rusia are o
de o fr ch il o r. A
iz b it o r cu v er d el e de smarald al o u n a er de noble]e.
`n mo d ]i o a se [i
re a rm o n io a s\ , având mi[c\ri gra
`nf\]i[a
Portretul Albastrei
de Rusia
Rasa Albastra de Rusia cuprin- Legenda Albastrei de Rusia
de pisici de talie medie spre
mare, cu tr\s\turi bine definite
[i o alur\ aristocratic\. O veche legend\ ruseasc\ poveste[te c\, la
na[terea unei prin]ese, [apte zâne au venit la p\-
tu]ul ei pentru a-i d\rui fiecare `n parte câte un
cadou.
Prima zân\ i-a d\ruit micu]ei prin]ese un spi-
rit ne`nfricat; a doua i-a dat o inim\ loial\; cea
de-a treia zân\ i-a predestinat c\ toat\ via]a
s\ fie zvelt\ [i frumoas\; a patra i-a ursit c\ fie-
care mi[care a ei va fi gra]ioas\; cea de-a cincea
zân\ i-a spus c\ va purta numai argint, m\tase
[i catifea; a [asea i-a d\ruit dou\ smaralde mari,
str\lucitoare [i uimitor de frumoase, iar a [ap-
tea i-a ursit prin]esei c\ va g\si prieteni `n lumea
`ntreag\.
Zânele erau foarte tinere [i lipsite de experien]\
[i, din nefericire pentru micu]a prin]es\, au pus
darurile `n co[ule]ul de lâng\ patul micu]ei, `n
loc s\ le a[eze chiar lâng\ aceasta. ~n co[ule]
st\tea ghemuit\ o pisicu]\ care a beneficiat `n
final de aceste daruri, devenind astfel o pisic\
de o frumuse]e extraordinar\ [i cu un ca-
racter deosebit.

Aceast\ ras\ a ap\rut `n mod natural,

cea mai plauzibil\ variant\ fiind cea
care consider\ c\ leag\nul „umbrei
albastre” este ]\rmul M\rii Albe din
Rusia occidental\. Ora[ul de origine
este considerat portul rusesc
Arhanghelsk, situat la 247 de km
de cercul arctic, de unde [i
denumirea de „pisica Arhanghel”.

Animal Club, martie 2008 19

 CORPUL este prelung, suplu, dar
robust. Aspectul s\u gra]ios se da-
toreaz\ oaselor fine, membrelor
lungi [i musculaturii foarte bine
dezvoltate. Se poate vorbi de un
dimorfism sexual, masculul fiind
mai lung [i mai musculos decât
femela, aceasta având `n general o
conforma]ie mai delicat\.
CAPUL nu este prea mare [i are
form\ de triunghi cu col]urile
retezate. Profilul este drept, iar
nasul formeaz\ la nivelul ochilor
un unghi convex pân\ la alun-
git cu fruntea, lung\ [i dreapt\.
~n conforma]ia capului acestei
pisici se eviden]iaz\ [apte zone
perfect plane.
URECHILE sunt mari, late la baz\
[i acoperite de fire de p\r scurte
[i sub]iri, care le fac s\ par\ trans-
parente. Col]urile gurii sunt u[or
ridicate, ceea ce face ca Albas-
tra de Rusia s\ aib\ o expresie
dulce [i zâmbitoare, zâmbetul s\u
misterios fiind o caracteristic\ a
acestei rase.
De-a lungul timpului,
Albastra de Rusia
a primit mai multe
denumiri: pisica
Arhanghel, Albastra
maltez\, Albastra
spaniol\, Albastru
str\in, pisica
ruseasc\ cu
blana scurt\.
20
OCHII, expresivi, sunt de m\rime
medie, migdala]i, dep\rta]i, de
un verde viu. Unii pisoi au ochii
verzi `nc\ de la vârsta de 3-4 luni;
la al]ii `ns\, verdele se va instala
[i se va accentua treptat.
BLANA este adev\rata podoab\
a „minunii albastre”. Aceast\
felin\ face parte din categoria
raselor cu p\r scurt, blana m\-
t\soas\ [i plu[at\ având un lu-
ciu fascinant. Blana este dubl\,
puful de la baz\ este imperme-
abil, iar firele de acoperire sunt
argintii la vârf, cu iriza]ii ca de
m\tase. Culoarea bl\nii este de
un albastru uniform, reflectând
lumina astfel `ncât pisica pare
`nv\luit\ de o aur\ argintie. Blana
pisoilor prezint\ „`nsemnele fan-
tomei”, adic\ ni[te marcaje ti-
grate difuze, care dispar
treptat, odat\ cu
cre[terea [i dez-
voltarea puilor.
Albastra de
Rusia de-a
lungul timpului
Aceast\ ras\ a ap\rut `n mod
natural, cea mai plauzibil\ vari-
ant\ fiind cea care consider\ c\
leag\nul „umbrei albastre” este
]\rmul M\rii Albe din Rusia oc-
cidental\. Ora[ul de origine este
considerat portul rusesc Arhan-
ghelsk, situat la 247 de km de
cercul arctic, de unde [i denu-
mirea de „pisica Arhanghel”.
Legendele spun c\ lupt\torii
cazaci obi[nuiau s\ porneasc\ la
atac, `n galopul lor nebunesc, pur-
tându-[i pisicile albastre ag\]ate
cu ghearele pe spinare.
Inteligen]a [i frumuse]ea acestei
pisici a f\cut-o preferata ]arilor, a
]arinelor [i a familiilor aristocrate.
Astfel, Petru cel Mare, Nicolae I,
Ecaterina a-II-a sau Eli-
sabeta sunt men]iona]i
`n letopise]e ca pasio-
na]i posesori sau chiar
Animal Club, martie 2008

cresc\tori de pisici din aceast\
ras\.
Gra]ioasa felin\ a ajuns din
Arhanghelsk `n Marea Britanie
la bordul navelor britanice [i
ruse[ti, pe care a fost luat\ pentru
faptul c\ era un vân\tor excelent
de [obolani. Se pare c\ acest
lucru s-a `ntâmplat `ncepând cu
secolul al-XVII-lea, dar primele
informa]ii certe despre existen]a
rasei `n Marea Britanie dateaz\
din 1860. Se spune c\ aceste
feline deosebite au devenit ani-
malele de companie ale reginelor
Angliei, Elisabeta I [i Victoria.
Comportamentul
Albastrei de Rusia
Albastrele de Rusia sunt pisici
foarte inteligente, uneori de o
discre]ie uimitoare, alteori insis-
tente. ~[i exprim\ orice dorin]\
foarte sugestiv, `ncât `n]elegi des-
tul de u[or ce vor. Te urm\resc
Sunt juc\u[e, inve
ntive,
acroba]i buni [i di
stractivi,
având o agilitate de
panter\.
Simuleaz\ vân\toar
ea,
se joac\ cu pasiun
e [i,
`n general, nu alea
rg\
haotic.
cu foarte mult\ aten]ie [i chiar au De cele mai multe ori, Albastra
un timbru `ntreb\tor atunci când face dovada unei extraordinare
nu `n]eleg ceva. ~n general, au o empatii cu st\pânul, `mprumutând
voce foarte pl\cut\, unele exem- din obiceiurile acestuia [i respec-
plare având o voce melodioas\, tându-i starea de spirit. Dac\ a fost
cu care parc\ te cheam\. Da- socializat\ corect, nu se teme de
torit\ ochilor, capul lor frumos musafiri. Atitudinea ei fa]\ de str\-
pare [i mai expresiv. Le place s\ ini este rezervat\. Nu este o pi-
se simt\ iubite [i te r\spl\tesc sic\ preocupat\ s\ intre `n gra]iile
din plin pentru asta. Se ]in dup\
tine prin cas\, te urmeaz\ pre-
tutindeni, ca o umbr\ (din acest
motiv sunt numite [i „umbra
albastr\”). Prietenul uman este
centrul universului lor. Dac\ nu
le acorzi aten]ia cuvenit\, se simt
„r\nite”. Au tabieturi bine stabi-
lite [i `n lipsa omului de obicei
dorm.
Interesant este c\ adul]ii `i
`nva]\ pe pui foarte de timpuriu
„mu[c\tura mortal\”. Foarte buni
vân\tori, `[i exerseaz\ instinctul
de vân\toare asupra oric\rei in-
secte care le pic\ sub l\bu]e.
musafirilor, pentru ea cel
mai mult conteaz\ st\pânul.
Rela]ia ei cu copiii este
bun\ din punctul de vedere
al securit\]ii copiilor... Nu
atac\ niciodat\ [i se ascunde
dac\ copiii o „iubesc” prea
brutal.
Rela]ia care se stabile[te
`ntre o Albastr\ de Ru-
sia [i alte animale din cas\
este bun\, mai ales dac\
au crescut `mpreun\. ~i pla-
ce jocul de-a vân\toarea
`mpreun\ cu alte pisici din
cas\, mârâind [i disputându-
[i „vânatul”.
Este o pisic\ cu un com-
portament echilibrat, dar
Albastra de Rusia a fost
expus\ pentru prima dat\ la
Crystal Palace `n Londra, `n
anul 1871. Ea a concurat al\turi
de alte rase de culoare albastr\,
fiind considerat\ `ns\ o
varietate separat\.
extrem de independent\,
care poate aduce bucurii
oric\rei persoane care
prefer\ s\ aib\ `n preajm\
o felin\ delicat\, aristo-
crat\, dar [i foarte juc\-
u[\.
 PET CARGO CABRIO SCOATE-L LA PLIMBARE!

pentru o c\l\torie perfect\

vaporul sau avionul, oferind un me-
diu sigur [i confortabil pentru pi-
sic\, chiar [i pe distan]e foarte mari.
Poate fi u[or securizat\ cu centura
de siguran]\ a unui mijloc de trans-
port sau i se poate ata[a o curea
pentru a fi purtat\ pe um\r.
Avantajele acestui tip de cu[c\ sunt
multiple: este limitat balansul din tim- Atunci când ies la plimbare prin parc,
pul transportului, sistemul de `nchidere mul]i proprietari de câini se confrunt\ cu o
este simplu de utilizat, având suficiente problem\ nepl\cut\: refuzul câinelui de a
elemente de siguran]\, iar pisica poate veni la chemarea st\pânului. Pentru a evita
intra [i ie[i din cu[c\ [i prin partea su- acest inconvenient, lesa Flippy Controlles
perioar\, acesta fiind prev\zut\ cu un reprezint\ o solu]ie foarte practic\.
sistem de deschidere. Flippy Controller `nseamn\ libertate, atât
Indiferent de destina]ia aleas\, pentru tine, cât [i pentru câinele t\u, tu de-
Foarte bine aerisit\, cu[ca are u[i]a
iubitorii de feline `[i doresc ca [i ]inând controlul, iar animalul având libertate
transparent\, ceea ce ofer\ pisicii o
pisica lor s\-i poat\ `nso]i. PET CARGO de mi[care pe o distan]\ de pân\ la 5 metri.
bun\ vizibilitate, iar tu vei putea ob-
CABRIO este solu]ia ideal\ pentru cei Cu un singur buton [i cu ajutorul sistemului
serva tot timpul activitatea [i starea
care vor s\ c\l\toreasc\ cu ma[ina, revolu]ionar Easy Control, Flippy Controller
felinei.
permite blocarea imediat\ a lesei, fiind `n
acela[i timp [i u[or retractabil\.
ROLLING SNACK – snacks-uri delicioase,
care se g\sesc `n dou\ variante: cu brânz\
[i cu iaurt. Bogate `n vitamine (A, D, E),
aceste crochete nu reprezint\ doar o simpl\
gustare, ci [i un moment de distrac]ie pentru
pisic\. Datorit\ formei rotunde, snacks-urile
pot fi introduse `n mingiu]a care se poate
achizi]iona `mpreun\ cu sortimentul de
snacks cu brânz\.

MEOW LUV — DELICATESE PENTRU PISICI

Meow Luv este o gustare special\ pentru
pisici. Este o hran\ ob]inut\ exclusiv din
ingrediente atent selec]ionate, având ca
VITA HERZIS – crochete cu biotin\, baz\ tonul [i carnea de pui. ~nveli[ul cro-
ierburi [i lecitin\, care vor fi cu siguran]\ cant [i savoarea delicioas\ d\ o senza]ie
pe gustul pisicii. Biotina contribuie la s\n\- de prospe]ime dup\ care pisicile sunt
tatea [i str\lucirea bl\nii, ierburile ajut\ la `nnebunite.Le g\si]i `n magazinele de pro-
digestie, iar lecitina stimuleaz\ activitatea fil `n ambalaj de 80 g cu arome de ton [i
creierului. pui cu ment\.
Gustul Meow Luv este irezistibil chiar [i pen-
tru cele mai mofturoase [i r\sf\]ate pisici.

Animal Club, martie 2008 23

 {coal\ pentru posesorii de feline Pisica, cel mai vechi
O [coal\ din New York ofer\ studen]ilor s\i posibilitatea de a se apropia mai mult de
animalul lor de companie, `nv\]ându-i s\ imite comportamentul necuvânt\toarelor. prieten al omului
Profesorii acestei [coli sus]in c\ numai `ncercând s\ te compor]i [i s\ gânde[ti `n
acela[i fel cu animalul de companie, po]i ajunge s\-l `n]elegi. Astfel, [coala ofer\
cursuri la care posesorul pisicii se ghemuie[te [i adoarme asemeni felinei sau `nva]\
câteva dintre mi[c\rile agile ale acesteia. Warren Eckstein, autorul lucr\rii „Cum
s\-]i `nve]i pisica s\ fac\ ceea ce dore[ti’’, consider\ c\ `n aceast\ [coal\ „oamenii
pot `nv\]a foarte multe lucruri comportându-se asemena unei pisici, reu[ind `n acest
fel s\ `nl\ture stresul din via]a lor.’’

Jackie Morris din Pembrokeshire (Marea

Britanie) s-a obi[nuit ca oamenii s-o priveasc\
cu uimire atunci când iese la plimbare cu
anim\lu]ele sale. Dar nu Bella sau Floss, cei
doi câini ai s\i reprezint\ atrac]ia celor din
jur, ci cele trei pisici ro[cate care o `nso]esc
pe Jackie.
Atunci când Jackie iese la plimbare, cele
trei pisici ne`nfricate - Maurice, Elmo [i
Pixie - `[i aleg singure traseul pe care
vor s\-l urmeze. Uneori, se ca]\r\ pe
marcajele `ntâlnite `n drum, probabil
pentru a verifica dac\ direc]ia `n care merg
este cea corect\.
PISICI PLIMB|RE}E
Jackie afirm\ c\ pisicile sale sunt ner\bd\-
*toare s\ ias\ la plimbare, indiferent de
vremea de afar\. ~n schimb, felinelor nu
le plac zonele ml\[tinoase [i evit\ orice
por]iune cu noroi.
”Mul]i oameni se uit\ la noi, plini de
curiozitate [i sunt uimi]i s\ vad\ cum
pisicile m\ `nso]esc asemenea câinilor. Lui
Elmo `i place s\ fie conduc\torul grupului,
Maurice hoin\re[te, inspectând orice `i
iese `n cale [i se ca]\r\ pe fiecare stâlp
`ntâlnit `n drum, iar lui Pixie `i place s\ se
opreasc\ [i s\ admire priveli[tea.”
Cele trei pisici au `nceput s-o `nso]easc\
pe Jackie când aveau numai 4 luni. „Pisicile
ador\ s\ se plimbe cu mine. Niciodat\ nu
se dep\rteaz\ prea mult [i niciuna dintre
ele nu s-a r\t\cit vreodat\”, a mai spus
Jackie.
Câinele este cel mai bun prieten al
omului, dar, conform cercet\rilor
recente, se pare c\ pisica poate fi
considerat\ cel mai vechi prieten
al omului, aflându-se `n preajma
acestuia `naintea câinelui. Oamenii
de [tiin]\ de la Universitatea
Oxford au prelevat mostre de
ADN de la aproape 1000 de pisici,
demonstrând c\ acum 130 000
de ani micile feline erau suficient
de domesticite pentru a tr\i pe
lâng\ om. Aceast\ descoperire
contrazice teoria potrivit c\reia
pisicile au ap\rut pentru prima
dat\ pe P\mânt `n jurul anului 7500
`nainte de Cristos. ‘’Am descoperit
c\ pisicile au locuit pe lâng\
a[ez\rile umane cu mult `naintea
atest\rilor arheologice’’, a afirmat
profesorul David McDonald.
De-a lungul timpului, pisicile au f\
cut parte din legendele [i cultura
multor popoare, fapt dovedit [i
de diferitele obiecte antice, `n
special egiptene, pe care sunt
reprezentate imagini ale felinelor.

iN CAS| CU... animalelor, chinezoaica sus]ine [i se mân-

1200 DE PISICI
O femeie din China are o mare pasi-
une: pisicile. Aceasta a reu[it s\ adune
`n locuin]a sa, `n decurs de 10 ani, nici
mai mult nici mai pu]in decât 1200 de
feline. Femeia a adunat pisicile de pe
strad\, marea majoritate fiind bolnave.
O adev\rat\ activist\ pentru drepturile
dre[te cu faptul c\ ea este cea care le-a
salvat pe feline de la o moarte sigur\.
Deoarece s-a constatat c\ nu putea
s\ le asigure condi]iile de trai optime
pentru o via]\ s\n\toas\, autorit\]ile
chineze[ti au decis ca animalele s\ fie
trimise `n centre speciale pentru pisici,
unde, cu siguran]\, vor primi `ngrijirea
corespunz\toare.
 FERIȚI-VĂ PISICA
DE STRES!
~n zilele noastre stresul a devenit o problem\ important\ [i totodat\ `ngrijor\toare atât
pentru oameni, cât [i pentru animale.
Chiar dac\ nu au un program zilnic, nu merg la munc\ [i nu au o via]\ plin\ de griji, [i
pisicile pot fi la fel de stresate ca noi, oamenii. Felinele nu au capacitatea de a vorbi, `ns\ pot
avea sentimente la fel ca [i oamenii (furie, agasare, bucurie, chef de via]\, frustrare, stres)
[i `ncearc\ s\-[i comunice sentimentele prin propriile lor mijloace. Acum depinde de noi
dac\ putem sau nu s\ le `n]elegem.

t Cauzele stresului
~n timp ce la oameni stresul
are deseori la baz\ anumi]i
factori emo]ionali, la pisici
stresul se datoreaz\ unor
factori externi. Schimbarea
mediului de via]\ (mutarea
`n alt\ locuin]\ sau pur [i
simplu schimbarea mobilei
`n cas\), mirosurile str\ine,
zgomotele stridente, absen]a
unor membrii ai familiei, so-
sirea pe lume a unui copil
sau aducerea unui alt animal
`n cas\, o litier\ murdar\, un
aliment care nu-i convine sau
mâncarea servit\ neadecvat,
sunt toate deopotriv\ surse
de stres pentru pisic\. Stre-
sul corespunde schimb\rilor
psihologice [i fizice ale unui
animal fa]\ de o poten]ial\
agresiune. Inima sa va bate mai
repede, pupilele i se vor dilata, p\-
rul i se va zbârli. Astfel animalul va fi
gata fie de atac, fie s\ o rup\ la fug\,
`ncercând s\ se ascund\.
Unei pisici s\lbatice, aceast\ reac-
]ie `i poate schimba via]a. ~n cazul
unei pisici de apartament, fuga nu
este `ntotdeauna posibil\. Dac\ nu
poate evita sursa de stres pisica va
deveni anxioas\, ceea ce-i poate
crea o serie de probleme de s\n\ta-
te [i de comportament.
t Cum se
manifest\ pisicile
când sunt stresate?
Fiecare pisica `[i ex-
prim\ starea de stres `n
mod diferit, `n func]ie de
personalitatea ei. ~n cazul
unei pisici extrovertite,
ne d\m imediat seama c\
ceva o streseaz\ deoarece
devine foarte repede ner-
voas\. ~n schimb, o pisic\
introvertit\ poate r\mâne
mult timp nemi[cat\ sau se
poate ascunde `ntr-un loc
de unde va refuza s\ ias\.
Atunci când ceva o
streseaz\, pisica `ncepe s\
`[i fac\ nevoile peste tot
`n cas\: `n buc\t\rie, `n
dormitor, `n baie, numai `n
litier\ nu. De asemenea,
poate miorl\i f\r\ `ncetare,
pentru a fi sigur\ c\ este auzit\
de st\pân sau `ncepe s\ zgârie ca-
napeaua, scaunele sau tapetul. Prin
acest comportament pisica vrea s\

Animal Club, martie 2008 25

 CELE MAI FRECVENTE
MANIFEST|RI ALE STRESULUI:
w Pisica nu-[i mai face toaleta;
w Marcajul cu urin\
w Lins excesiv [i uneori automu-
tilare
w Agresivitate fa]\ de om sau alte
animale
w Mieunat frecvent
w Lipsa poftei de mâncare
w Tendin]a de a sta nemi[cat\ mult
timp sau de a se ascunde
w Stare permanent\ de vigilen]\
Toate aceste simptome pot ap\rea
atunci când exist\ o surs\ de stres.
Consulta]i imediat medicul pentru a
rezolva aceast\ problem\ [i pentru a
evita eventualele complica]ii.
SFATURI PENTRU
A ELIMINA STRESUL
w Nu pedepsi]i pisica;
w Cre[te]i-i cantitatea zilnic\ de ap\;
w Schimba]i-i litiera
w Pune]i-i la dispozi]ie spa]ii unde
s\ se poat\ c\]\ra sau refugia;
w L\sa]i televizorul sau radioul
aprins când lipsi]i de acas\;
w Petrece]i cât mai mult timp cu pi-
sica [i juca]i-v\ cât mai des cu ea;
w Nu-i vorbi]i pe un ton ridicat [i
`ncerca]i s\ v\ purta]i cât mai
blând.
26
atrag\ aten]ia [i s\ arate c\ ceva o n\toas\, `nseamn\ c\ starea sa ciu-
nemul]ume[te. dat\ se datoreaz\ stresului.
Uneori pisica poate deveni agre- Cu ajutorul medicului veterinar,
siv\ [i fa]\ de st\pân, poate s\-l asistat chiar [i de un specialist `n
zgârie sau s\-l mu[te când acesta se comportamentul felinelor, pute]i
a[teapt\ mai pu]in. porni `n c\utarea cauzelor anxie-
t\]ii pisicii. Astfel, pute]i `ncepe prin
t Bolile asociate stresului a lua m\suri pentru a-i `ndrepta
Primul semn `ngrijor\tor `n cazul comportamentul [i pentru a elimina
unei pisici stresate este neglijen]a cauzele generatoare de stres.
acesteia fa]\ de igiena personal\ (se Trebuie s\ v\ asigura]i c\ pisicu]ei
[tie c\ pisica este un animal foarte nu-i lipse[te nimic, c\ nu are nicio surs\
curat). de stres atât `n cas\, cât [i `n exterior
Stresul poate provoca afec]iuni (dac\ are acces). Astfel, ea va duce o
urinare grave ca de exemplu cistita via]\ mai lini[tit\ [i va fi mai fericit\.
cronic\.
Un stres cronic poate fi la originea
unei secre]ii ridicate a cortizolului
de c\tre organism. Acesta sl\be[te
sistemul imunitar, iar organismul
devine mai sensibil `n fa]a bolilor
infec]ioase.
t Ce este de f\cut?
Dac\ pisica prezint\ aceste
simptome, primul lucru care tre-
buie f\cut este s\ consulta]i un
medic veterinar care poate da
un diagnostic precis. Dac\ acesta
confirm\ c\ pisica este totu[i s\-
Animal Club, martie 2008
 AI GRIJ| DE
PISICA TA!
1 Pentru a verifica dac\ pisica are purici, iat\ un truc
simplu: a[eaz-o pe o hârtie alb\, ud-o pe o mic\ suprafa]\
a corpului, a[teapt\ câteva minute, apoi piapt\n\ locul
respectiv. Dac\ pe foaie vei observa minuscule puncte
ro[ii înseamn\ c\ pisica are purici. Ace[tia hr\nindu-se cu
sânge, imediat ce iau contact cu apa, devin ro[ii.
2 Schimb\-i „lenjeria” din co[ule] în fiecare zi. Doar a[a
pisica ta va avea parte de o igien\ bun\.

8 Hr\ne[te-o variat. Nu este indicat s\-i dai un singur

aliment, ci trebuie s\-l combini cu alte feluri de
mâncare.
9 Uneori po]i s\-i umeze[ti crochetele. Pisica prefer\
mâncarea foarte umed\ sau foarte uscat\, niciodat\
ceva intermediar.
10 Alege-i un loc ferit pentru a mânca. Acesta nu trebuie
s\ se afle niciodat\ lâng\ litier\. Este un lucru esen]ial
pentru echilibrul s\u alimentar.
11 Hr\ne[te-o în farfurii plate; pisicilor nu le place s\-[i
umezeasc\ must\]ile în castroane sau boluri.
3 Înva]\ s\-i interpretezi torsul. Prin acest gest, poate
s\ spun\ „sunt fericit\’’ sau „sunt bine, a[a c\ nu m\ 12 Pune-i întotdeauna la dispozi]ie ap\ proasp\t\ într-un
plictisi’’. vas curat. Dac\ are vreun dubiu legat de igien\, pisica
va prefera s\ bea apa direct de la robinet.
4 Dac\ dore[ti s\ c\l\tore[ti cu pisica în str\in\tate,
evit\ s-o transporti într-o cu[c\ mic\, deoarece pisica
nu se va sim]i bine. Intereseaz\-te ce vaccinuri sunt
obligatorii în ]\rile în care vei c\l\tori.
5 Nu l\sa niciodat\ un copil mic în compania unei pisici,
deoarece felinele sunt fascinate de ochi. Un moment
de neaten]ie ar putea provoca o dram\.
6 Dac\ pisica ta de ras\ este în c\lduri, fii atent s\ nu
fug\, deoarece te po]i trezi cu pui corci]i.
7 Scoate alimentele din frigider înainte s\ o hr\ne[ti.
Pisica prefer\ hrana la o temperatur\ de circa 38 de
grade C (aceasta este temperatura pr\zii). Pisicile pot
sim]i mai bine gustul mânc\rii la peste 30 de grade
C. În cazul unei pisici dificile, po]i chiar s\-i înc\lze[ti
mâncarea, deoarece ador\ mirosurile puternice de
mâncare cald\.

28 Animal Club, martie 2008

13 R\sfa]-o din când în când. Chiar dac\ laptele de vac\ 14 Respect\-i intimitatea. O pisic\
nu este indicat, o mic\ por]ie, servit\ cu fast, va
fi foarte apreciat\ de pisicu]a ta.
Pisica ta a început s\ confunde
p\mântul din ghivecele de flori cu
cel din litier\? Pentru unii dintre
noi acesta este un subiect cu adev\-
rat fierbinte [i care ne d\ b\t\i de
cap. Se [tie c\ atunci când o pisic\
urineaz\ într-un loc, are tendin]a de
a reveni la locul respectiv, din cauza
mirosului specific care r\mâne.
Acesta persist\ [i este recunoscut
de felin\, chiar dac\ locul respectiv
a fost foarte bine cur\]at.
Nu [tii ce s\ faci ca s\ o dezve]i
de acest prost obicei? Iat\ câteva
are oroare s\ fie surprins\ în li-
tier\. A[a c\ instaleaz-o într-un
loc lini[tit.
15 Permite-i s\ te priveasc\ de
sus. Pentru a confirma sentimentul lor de superioritate
pisicile ador\ locurile înalte.
16 Evit\ s-o mângâi pe burt\, aceasta fiind o zon\
vulnerabil\, iar pisica poate s\ se indispun\ imediat,
uneori devenind chiar agresiv\.
17 Petrece mai mult timp cu ea. O pisic\ î[i ador\ st\-
pânii. Pisica de apartament în special este avid\ dup\
compania uman\.
18 Nu-i oferi ciocolat\. Chiar dac\ ar fi mul]umit\ s\
m\nânce o buc\]ic\, nu trebuie s\ cedezi în fa]a ei,
deoarece ciocolata este foarte periculoas\ pentru
s\n\tatea pisicii.
Cum dezv\]\m
pisica s\ urineze
în ghivecele cu flori?
metode simple de Mut\ ghivecele în alt\ camer\ în
a o îndep\rta de care pisica nu trebuie s\ aib\ acces.
„noua sa toalet\”. Schimb\-i litiera cât de des po]i.
Pune coji de Dac\ ai motan, ar fi bine s\-l
portocal\ sau de castrezi.
grepfruit, în a[a Nu utiliza piper, este foarte no-
fel încât noul loc civ pentru n\rile pisicii.
unde s-a obi[nuit s\-[i fac\ nevoile În niciun caz nu aplica corec]ii
s\ se impregneze cu mirosul acestor fizice, pisica nu va în]elege de ce
fructe. este bruscat\ [i va repeta gestul
Pune în ghivece frunze de mu[- deoarece, fiind un animal curat, se
cate, pisicilor nu le place mirosul ghideaz\ dup\ miros.
lor.
Pune naftalin\ în jurul ghive-
celor.
Presar\ tutun din ]igar\ pe
p\mântul florilor.
Pune un grilaj de jur-împrejurul
ghivecelor.
Pune o]et într-un pahar [i a[az\-l
foarte aproape de ghivece.
m Animal news m Animal news x Animal news
PISIC| ÎNCUIAT| ÎNTR-UN
{OPRON TIMP DE DOU| LUNI
O pisic\ care a stat încuiat\ într-un
[opron din Devon timp de dou\
luni, a supravie]uit timp de dou\ luni
lingând apa de pe geamuri. Aceasta
era format\ în urma condensa]iei.
Pisica Emmy a fost închis\, din
gre[eal\, de proprietar, atunci când
acesta a încuiat [opronul pe timpul
iernii. Pisica a fost dat\ disp\rut\ de
familie, pân\ când b\rbatul s-a întors
la [opron [i [i-a g\sit în via]a pisica
scheletic\.
MAIMU}ELE FAC ADUN|RI
LA FEL DE BINE CA OAMENII
Maimu]ele se descurc\ la fel de
bine ca studen]ii când este vorba de
opera]ia de adunare. Potrivit cercet\-
torilor americani, studii precedente
au demonstrat deja c\ oamenii [i
animalele au capacitatea de a repre-
zenta [i compara mental numere.
Astfel, animalele, tinere sau adulte,
pot s\ fac\ diferen]a între patru [i
opt obiecte. Îns\, nu se dovedise c\
animalele pot s\ efectueze un calcul
mental, au afirmat cercet\tori de la
Duke University, la originea acestui
m Animal news m Animal news x Animal news
o Animal news [ Animal news
studiu. „{tim c\ animalele pot s\
recunoasc\ diferite cantit\]i, îns\ era
mai pu]in evident dac\ sunt capabile
s\ efectueze opera]ii aritmetice,
precum adunarea. Studiul nostru de-
monstreaz\ c\ sunt capabile de acest
lucru”, a afirmat Jessica Cantlon, unul
dintre autorii cercet\rii. Elizabeth
Brannon, co-autor al studiului, [i
Cantlon au utilizat macaci plasa]i în
fa]a unui calculator cu ecran tactil
care prezenta un diferit num\r de
puncte. La un moment dat, acestea
disp\reau de pe ecran pentru a l\sa loc
unui nou num\r de puncte. Al doilea
ecran afi[a la rândul s\u un alt ecran
divizat, care prezenta într-o parte
suma exact\ a punctelor ap\rute pe
primele dou\ ecrane, iar în cealalt\ un
num\r de puncte care nu avea nicio
leg\tur\ cu primele dou\ ecrane.
Maimu]ele erau recompensate dac\
atingeau partea ecranului care oferea
rezultatul adun\rii punctelor ap\rute
pe primele dou\ ecrane. 76% dintre
maimu]e au trecut testul. Acela[i
test a fost efectuat pe studen]i care
trebuiau s\ g\seasc\ suma exact\ a
punctelor prin calcul mental. 94%
dintre studen]i au trecut acest test
cu succes.
o Animal news [ Animal news
. Animal news ,
UN B|IE}EL DE 5 ANI
A OMORÂT UN URS
DE 200 DE KG
Tre Merritt se afla într-un loc special
amenajat într-un copac, de unde
vâna c\prioare împreun\ cu bunicul
s\u. „Eram în copac [i am v\zut
ursul. A ap\rut lâng\ drum dintr-un
tufi[ [i l-am împu[cat”, a declarat
Tre televiziunii KATV. Bunicul s\
u a declarat c\ mai întâi a fluierat
ursul când se afla la 50 de metri
moment în care acesta s-a oprit.
Apoi i-a spus lui Tre s\-l împu[te.
„Am ap\sat tr\gaciul [i nu am închis
ochii. L-am omorât”, a spus Tre,
într-un articol al Sky News. Familia
pl\nuie[te s\ împ\ieze ursul care
avea peste 200 de kilograme, adic\
de 12 ori greutatea copilului. Tre
este urma[ul lui Davy Crockett care
a murit la Alamo în anul 1836. „Se
presupune c\ Davy a omorât un urs
când avea doar trei ani. Tre are cinci
ani [i a omorât cu adev\rat un urs”,
a declarat bunicul b\ie]elului. Tre a
început s\ mearg\ la vân\toare când
avea doi ani [i jum\tate.
. Animal news ,
w Înainte de reproducere pe[tii trebuie s\ fie
hr\ni]i foarte bine cu mâncare vie sau congelat\.
w Vasul folosit pentru reproducere nu trebuie s\ fie
nici prea mic nici prea mare pentru ca pe[tii s\ nu
se piard\ unul de cel\lalt.
w Bazinul trebuie s\ con]in\ circa 20-40 de litri de
ap\, l\sat\ la decantat 48 de ore.
w Coloana de ap\ nu trebuie s\ dep\[easc\
10 cm deoarece icrele sunt mai grele decât apa.
Acestea, dup\ depunere [i fecundare cad pe
fundul bazinului, sunt luate de mascul în gur\ [i
sunt fixate în cuibul de spum\. Dac\ coloana ar fi
mai înalt\, masculul ar obosi [i va l\sa icrele
c\zute pe fundul bazinului, iar el [i-ar pierde
repede interesul fa]\ de reproducere.
w Temperatura ideal\ a apei trebuie s\ fie între 26
[i 28 de grade C. Ea poate fi men]inut\ în jurul
acestor valori cu ajutorul unui înc\lzitor
cu termostat. (de exemplu Tetra).
w Bazinul de reproducere trebuie s\ con]in\ plante
plutitoare [i alte plante de acvariu, care vor
constitui loc de ad\post [i odihn\ pentru puiet [i
pe[tii maturi.
 Betta Splendens este un pe[te extrem de frumos,
care se face remarcat imediat `n acvariu datorit\
personalit\]ii sale [i a coloritului deosebit. ~n ceea
ce prive[te reproducerea, Pe[tele Lupt\tor, este
o specie cu adev\rat spectaculoas\.

Femelele expulzeaz\ în mai

multe reprize icre care sunt
imediat fecundate de c\tre
mascul. O pont\ poate
num\ra pân\ la 400-500 de
icre. Depunerea acestora
poate s\ dureze 3-4 ore. Dup\
împerechere, masculul devine
foarte agresiv, de aceea, se
recomand\ scoaterea femelei
din acvariu. De acum înainte,
masculul este cel care se va
ocupa de cuib, îl repar\, pune
la loc icrele care cad din cuib,
scoate ou\le nefecundate, le
aereaz\ [i le p\ze[te. Perioada
de incubare dureaz\ 36-40
de ore, timp în care masculul
aranjeaz\ icrele [i puii. Ace[tia
pot s\ înoate liber, în pozi]ie
orizontal\, dup\ 48-60 de ore
de via]\.
Pur Sânge Englez
„atlet de performanță“

„Se uit\ spre iubita sa [i necheaz\ spre ea; ea r\spunde ca [i cum i-ar fi citit gândul;
mândr\, ca o femel\ v\zându-l curtând-o, afi[eaz\ r\ceal\, pare neprietenoas\,
refuz\ iubirea lui....”
(W. Shakespeare, Adonis’s Trampling Courser,1593)

S
e pare c\ aceast\ ras\ de cai
î[i are începuturile în secolul
XIV iar obâr[ia sa este în
Anglia [i este rezultatul încruci-
[\rilor arm\sarilor din rasele Arab\,
Berber\ [i Turceasc\ cu iepele lo-
cale engleze[ti (celtice). Sunt indicii
certe c\ trei arm\sari de cai arabi
au fondat [i creat rasa Pur Sânge
Englez: Byerley Turk, Darley Ara-
bian [i Godolphin Arabian (numit [i
Godolphin Barb).
Prima atestare documentar\
oficial\ o g\sim în anul 1605 când
se pun bazele regulamentelor de
alerg\ri, în Newmarket. Despre o
ras\ format\ putem vorbi abia în
prima jum\tate a secolului al XVIII-
lea, iar în prezent putem spune
Byerley Turk a impregnat întregii
rase o rezisten]\ deosebit\.
Str\mo[ii Pur Sângelui Englez
c\ Rasa Pur Sânge Englez este o
ras\ cultural\ cu un înalt grad de
specializare pentru vitez\, o ras\ de
mare importan]\ genetic\ în lume.
Spre mijlocul secolului al XVII -
lea Casa Regal\ din Anglia a început
s\ exprime un mare interes asupra
curselor de galop.
În c\utare de cai mai rapizi, un
grup de cresc\tori englezi a în-
cruci[at cele mai rapide iepe na-
tive cu arm\sarii importa]i. Cali-
t\]ile genetice ale fiec\rui grup de
produ[i s-au dovedit a se potrivi
perfect [i a ap\rut, în scurt timp,
o ras\ nou\, distinct\, care s-a
dezvoltat [i a fost imposibil de îm-
bun\t\]it ulterior, rasa Pur Sânge
Englez. Aceasta ras\ este considerat\
ca cea mai nobil\ crea]ie a omului.
A[adar, rasa s-a n\scut din nece-
sitatea englezilor de a avea un cal ideal
pentru cursele de alerg\ri. Primele
alerg\ri oficiale s-au organizat, în
Anglia in 1634, la renumitul concurs
Gold Cup. Pentru a m\ri viteza
de alergare, englezii au importat
arm\sari din diverse zone ale lumii.
Rezultate notabile s-au ob]inut cu
arm\sari adu[i din Spania, Turcia,
Siria, Fran]a, Flandra [i Frizia. Ace[ti
arm\sari au fost împerechea]i sis-
tematic cu iepele celtice care erau
foarte rapide [i rezistente.
Prin organizarea curselor de vitez\
de la Royal Plates din Newmarket
Darley Arabian este considerat [i
azi un arm\sar reprezentativ.
s-au pus bazele unei selec]ii riguroase,
s-a creat adev\rata baz\ de selec]ie a
rasei.
Datorit\ concursurilor, caii de-
veneau din ce în ce mai rapizi. A-
ceasta pentru c\ nu erau admi[i
la reproduc]ie decât înving\torii
curselor.
Dup\ anul 1660, arm\sarul
Byerly Turk, o captur\ de r\zboi
a colonelului Byerly, a activat ca
pepinier `ntr-o herghelie din nordul
Angliei. Byerly Turk a impregnat
`ntregii rase o rezisten]\ deosebit\.
Originea arab\ a acestui arm\sar
s-a transmis, prin caracterele
morfo-fiziologice [i la descenden]i.
Cel de-al doilea arm\sar fondator
al rasei Pur Sânge Englez este Dar-
ley Arabian. Este considerat, [i în
prezent, cel mai reprezentativ arm\-
sar al rasei. Are aproximativ 400
de descenden]i din care 344 sunt
câ[tig\tori de curse. Se apreciaz\
c\ la peste 80% din efectivul din
prezent al rasei se g\se[te în ascen-
den]\ acest arm\sar.
Arm\sarul Godolphin Barb / Go-
dolphin Arabian `[i trage numele de
la lordul Godolphin. Arm\sarul nu
a f\cut o impresie foarte bun\ din
cauza temperamentului s\u coleric
[i a gâtului scurt [i musculos.
Cei trei arm\sari au r\mas ca
`ntemeietori a 50 de linii de sânge.
Godolphin Arabian `[i trage numele
de la lordul Godolphin.

România este cunoscut\ [i recu-
noscut\ în lume [i pentru rasele sale
de cai pur sânge. Caii de ras\ pur\
în România sunt: Pur Sânge Arab,
Lipi]an, Pur Sânge Englez [i Hu]ul.
O parte din ace[tia constituie baza
genetic\ a variet\]ilor de cai de ras\
din ]ara noastr\: Shagya, Ghidran,
Furioso – North Star, Nonius, Cal
Românesc de Sport - Jeg\lia, Cal Ro-
mânesc de Sport - România, Semigreu
Românesc, Tr\pa[ Românesc, Ponei
CARACTERE MORFOLOGICE
Rasei îi apar]ine un cal cu linie
fin\, cu o conforma]ie corporal\
caracteristic\ animalelor de vitez\:
o talie mare (162 - 173 cm), o
mas\ corporal\ de 450 - 500 kg,
cu un aspect tipic aerodinamic,
tipic calului de vitez\, cu format
corporal înalt. CAPUL este fin, mic,
usc\]iv, expresiv, cu profilul drept.
În anul 1793 s-a deschis
primul registru genealogic
al rasei, General Stud Book.
Pân\ în anul 1800, alerg\
rile se desf\[urau pe distan]e
cuprinse între 6,4 km [i 19,3
km, cu o greutate în [a de 77
kg. În perioada respectiv\,
caii aveau o talie de 147
cm. Trebuiau s\ fie foarte
rezisten]i pentru a reu[i s\
parcurg\, în galop, astfel de
distan]e. Dup\ anul 1800,
selec]ia s-a axat în mod
deosebit pe vitez\ [i mai pu]in
pe rezisten]\. S-a considerat
c\ rasa trebuie s\ fie mai
precoce [i s-a început selec]ia
tineretului, folosindu-se la
alerg\ri [i cai de 2 ani, evident
cu stabilirea de distan]e
corespunz\toare vârstei. {i
în prezent, la Pur Sânge Englez
dresura începe la 18 luni în
timp ce la alte rase, inclusiv
la cea arab\, dresura începe
la 2,5 ani.
Românesc. Toate aceste rase [i va-
riet\]i de rase se cresc în hergheliile
tradi]ionale ale statului precum [i în
sectorul particular.
Este unanim recunoscut faptul c\
cea mai veche ras\ pur\ este rasa
Pur Sânge Arab. În decursul timpului,
sângele calului arab a influen]at
pozitiv foarte multe rase locale
de cai din Europa [i a reprezentat
principala [i predominanta surs\ de
formare a rasei Pur Sânge Englez.
FRUNTEA {I NASUL sunt înguste. Tipic
pentru aceast\ ras\ sunt ochii
mari, ageri [i îndr\zne]i, cu privire
expresiv\, temperamental\. GÂTUL
este lung, cu marginile drepte [i
purtat pu]in oblic, foarte mobil.
Caracteristic pentru aceasta rasa
este coama slab îmbr\cat\ în p\r.
GREAB|NUL este lung, înalt, slab,
îmbr\cat în musculatur\, dar foarte
puternic. Greab\nul se continu\
cu o spinare [i [ale lungi [i drepte.
FESELE sunt puternice, în unghi drept.
Direc]ia mecanic\ a crupei este
dreapt\. Aceasta este lung\ [i cu o
musculatur\ deosebit de puternic\.
PIEPTUL este îngust, cu umerii
puternici, toracele este fusiform,
strâmt [i profund. ABDOMENUL este
Caii din aceast\ ras\ au un temperament foarte vioi, uneori coleric, dar, în ge-
neral, este considerat un caracter bun. Aptitudinea principal\ este viteza în galop.
În secundar, se poate vorbi de sport de performan]\, c\l\rie, agrement.
Ace[ti cai se maturizeaz\ târziu,
sunt nervo[i [i irascibili. Sunt foarte
preten]io[i atât în privin]a hranei,
cât [i la modific\rile climatului, la
sc\derea temperaturii având nevoie
de îngrijiri speciale.
Selec]ia rasei se face, în prezent,
numai pentru aptitudinile de vitez\,
în alura de galop. Pentru celelalte
competi]ii hipice, cum sunt proba
complet\, obstacolele, dresajul aca-
demic, se prefer\, din ce în ce mai
mult, utilizarea meti[ilor de Pur
Sânge Englez sau a altor rase.
slab dezvoltat, supt, tipic raselor de
vitez\, a[a numitul abdomen og\resc.
MEMBRELE sunt lungi, au o osatur\
dens\, cu articula]ii mobile, largi,
cu musculatur\ sub]ire dar foarte
puternic\. TENDOANELE sunt usc\]i-
ve dar puternice, bine conturate,
deta[ate [i rezistente. COPITELE sunt
rezistente [i relativ mici, comparativ
cu masa corporal\. APLOMBURILE
au un rol deosebit în realizarea
performan]elor de vitez\, fiind
corecte la majoritatea indivizilor.
Pot ap\rea defecte de aplomb
cum ar fi chi[i]a moale, genunchii
arca]i, diferite exostoze. ROBA este
predominant murg\, dar poate fi
[i vân\t\ sau roib\. Are de obicei
culori închise, puternice.

TIPURI MORFOLOGICE
Ca urmare a probelor diferite de alergare,
în decursul celor peste 2 secole de selec]ie
sistematic\ a rasei, s-au diferen]iat trei
tipuri morfologice: tipul u[or, tipul masiv [i
tipul intermediar.
TIPUL U[OR, denumit [i Sprints sau Flyer,
este specializat în parcurgerea de distan]e
scurte, cu o vitez\ foarte mare. Cuprinde
exemplare mai precoce, cu format corporal
înalt, membre sub]iri, temperament vioi,
dar cu o rezisten]\ mai sc\zut\.
TIPUL MASIV, denumit [i Steyer cuprinde cai
mai pu]in precoce, cu forme longilinii, tren
posterior foarte puternic, temperament mai
lini[tit. Se preteaz\ mai ales la alerg\rile de
fond. Acest tip se utilizeaz\, în exclusivitate,
pentru ameliorarea altor rase de cabaline.
TIPUL INTERMEDIAR, îmbin\ armonios
caracterele celorlalte 2 tipuri. Se pre-
teaz\, mai ales, la alerg\rile de semifond
[i cursele de Steeplachase, datorit\
crupei oblice, spetei înclinate [i spin\rii
scurte, ceea ce-i avantajeaz\ la s\rituri.
Specificitatea raselor pur sânge arab [i pur sânge englez [i
importan]a care i se acord\ în ]ara noastr\ face ca aptitudinile cailor
apar]in\tori s\ fie folosite ca referin]e pentru multe alte domenii.
Astfel, vinul Grasa de Cotnari se consider\ c\ este atât de reu[it,
încât a fost comparat cu calul pur sânge. Pentru a-i eviden]ia calit\-
]ile, se spune c\, pe lâng\ aplombul calului arab, Grasa de Cotnari
are [i elegan]a calului pur sânge englez, dar [i însu[irea de a face s\-]i
sim]i picioarele grele, asem\n\toare cu acelea ale calului nem]esc de
trac]iune, atunci când este consumat peste m\sur\.
Rândurile de fa]\ vor s\ constituie un aport la cunoa[terea
genezei acestei importante rase de cai, f\r\ preten]ia de a
r\spunde la întrebarea „de ce Pur Sânge Englez?” [i
f\r\ a polemiza cu cei care nu cred în „puritatea”
pur sângelui englez [i afirm\, despre acest
cal, c\ este o „corcitur\” de iepe engleze
cu arm\sari arabi, rasa fiind englez\
doar prin loca]ie! Pentru ace[tia am
s\-l citez pe John Saunders care, în
scrierea sa ]ara noastr\ are o bun\
colaborare cu WEATHERBYS -
Asocia]ia Interna]ional\ a Calului
Pur Sânge Englez.

CALUL PUR SÂNGE ENGLEZ

~N ROMÂNIA.
Nu trebuie uitat\ [i neglijat\ contribu]ia
poporului român în istoria modern\ a
cailor de ras\, contribu]ie consemnat\
de reputa]i cercet\tori în hipologie care,
în scrierile lor, au consemnat aceste
contribu]ii.
Al doilea r\zboi mondial [i colectivizarea
agriculturii au generat m\suri de reducere
a efectivelor de cabaline cu efect negativ [i
asupra cabalinelor de ras\ Pur Sânge Arab.
O revigorare se simte în domeniu dup\
anul 1971, odat\ cu înfiin]area Centrului
Republican pentru Cre[terea Cabalinelor
[i Calificarea Cailor de Ras\.
Efectivul de cai Pur Sânge Englez din
]ara noastr\ este sub 500 de exemplare [i
reprezint\ circa 8% din totalul cailor de ras\.
Ca pondere se situeaz\ în e[alonul de mijloc
iar strategia în domeniu prevede cre[terea
ponderii sale la 11% în urm\torii 10 ani.
Principalul cresc\tor [i de]in\tor continu\ s\
fie statul, prin hergheliile tradi]ionale Cisl\u [i
Izvin aflate în administrarea Regiei Na]ionale
a P\durilor – Romsilva dar, în ultimii anii,
o dezvoltare spectaculoas\ se constat\ în
sectorul privat.
Pur Sânge Englez este
una din cele [apte rase
[i variet\]i care [i-au
pus amprenta, începând
cu anul 1962, în baza
genetic\ a Calului
Românesc de Sport.
Istoria rasei Pur Sânge Englez pe
p\mânturile române[ti este strâns
legat\ de cele mai vechi [coli de
cavalerie din ]ar\. Ele au ini]iat
primele alerg\ri ecvestre, printre
cele mai timpurii aflându-se cele
organizate de {coala Militar\ de
Infanterie [i Cavalerie de la Ia[i, în
1856, [i {coala Special\ de Cavalerie
din Bucure[ti, în 1872, [coal\ mu-
tat\ ulterior la Târgovi[te.
Dup\ anul 1870, în România
apar primele herghelii specializate
pentru cre[terea de cai de ras\,
majoritatea în proprietatea armatei,
dar [i private. Astfel, apare în 1894
[i Herghelia Cisl\u care, începând
cu anul 1945, va fi specializat\ pe
rasa Pur Sânge Englez.
Al\turi de autorit\]ile [i insti-
tu]iile statului, rasa de cai Pur Sânge
Englez constituie preocup\ri ale
multor cresc\tori [i organiza]ii de
profil. Se cuvine s\ amintim Jockey
Clubul Roman, club cu tradi]ie ce
î[i propune a sus]ine [i revigora
activitatea de cre[tere a cailor
Pur Sânge Englez din România,
Societatea de Încurajare pentru
Îmbun\t\]irea Rasei Calului Pur
Sânge Englez în România precum
[i Asocia]ia Cresc\torilor [i
Proprietarilor de Cai Pur Sânge
Englez din România.
E bine cunoscut c\ exist\ dou\
tipuri de activit\]i care se pot face
cu caii Pur Sânge Englez: sporturi
[i jocuri de noroc. Sporturile sunt:
dresajul, s\riturile, proba complet\
[i atelaje. Jocurile de noroc sunt
cursele de galop [i steaple chase.
Din p\cate, soarta rasei Pur
Sânge Englez este u[or îndoielnic\
în România. Aceasta [i pentru
faptul c\ Bucure[ti este una pu]i-
nele capitale europene care nu au
hipodrom, iar cursele de galop au
o slab\ motiva]ie [i popularitate
în România, hipodromul de la
Mangalia fiind insignifiant.
Nutrim speran]a c\, nu peste mult
timp, [i pentru mai marii vremii din
]ara noastr\ caii vor fi una din cele
superbe specii de pe P\mânt!
Dr. ing. Gheorghe MOHANU

Eviden]iem faptul c\ recordul mondial pentru

cel mai înalt cal din lume este de]inut, din anul
1946, de un cal pur sânge englez, pe nume
Samson (i se spunea „Gigantul”). Acesta m\sura
2,10 m în\l]ime.
Interesul pentru Pur Sânge cre[tea în str\in\
tate, tot mai mul]i cai au fost exporta]i. Ast\zi,
aceast\ ras\ este crescut\ [i îngrijit\ în toat\
lumea, multe ]\ri fiind faimoase pentru îngrijirea
exemplar\ a acestei rase [i caii s\i care ob]in
rezultate deosebite.
Mul]umim pentru sprijinul acordat `n realizarea
fotografiilor domnului Mihai Dumitru, [ef
Herghelia Cisl\u.
P|S|RILE R|PITOARE,
între frumuse]e [i utilitate
Apari]ii tot mai rare `n ziua de ast\zi, p\s\rile de prad\ de dr. Catilina DINU
(fie ele de zi sau de noapte) ne `ncânt\ ochiul atunci când
reu[im s\ le `ntrez\rim la fel cum secole la rând au `ncân-
tat ochii str\mo[ilor no[tri, inspirându-le admira]ie [i une- R\pitoarele de zi de la noi
ori team\. din ]ar\ fac parte din ordi-
nul Falconiformes, putând fi
Odat\ numeroase pe meleagurile noastre, num\rul lor este împ\r]ite astfel: familia Ac-
tot mai mic [i apari]iile tot mai rare, unele dintre vechiile cipitridae (vulturii, acvilele,
specii fiind deja disp\rute definitiv, altele zb\tându-se la ulii, [orecarii, g\ile, ere]ii),
limita supravie]uirii. familia Falconidae ([oimii) [i
familia Pandionidae.
GENUL ACCIPITER (ulii) are 3 reprezentan]i (Hieraaetus pen-
la noi în ]ar\: uliul porumbar (Accipiter gen- natus) [i [erparul
tilis), uliul p\s\rar (Accipiter nisus) [i uliul (Cicaetus gallicus).
cu picioare scurte (Accipiter brevipes). O
caracteristic\ a acestei familii sunt aripile VULTURII mari,
scurte [i late, coada lung\, format care le ast\zi disp\ru]i f\r\
permite acestor p\s\ri s\ sprinteze rapid, cu urm\ de la noi din
o manevrabilitate excep]ional\, zborul lor ]ar\, au fost reprezenta]i
fiind scurt, exploziv [i eficient. prin 3 specii: vulturul ple-
[uv sur (Gyps fulvus), vul-
GENUL BUTEO sau [orecarii sunt p\s\ri turul ple[uv brun (Aegypi-
de talie mijlocie, v\zute frecvent planând us monachus) [i hoitarul alb
deasupra câmpurilor sau iarna pe marginea (Neophron percnopterus).
drumurilor. Cel mai des poate fi observat Din p\cate, în anii ‘50, la noi
[orecarul comun (Buteo buteo) [i, mai rar, în ]ar\, ca în toat\ Europa de
[orecarul înc\l]at (Buteo lagopus), [oreca- altfel, a avut loc o ac]iune de
rul mare (Buteo rufinus) [i viesparul (Pernis combatere general\ cu stric-
apivorus), acestea fiind p\s\ri cu aripile late, nin\ în încercarea de a reduce
moderat digitate. num\rul de lupi. Cu toate c\
ace[tia au fost uci[i în num\r
GENUL CIRCUS sau ere]ii sunt p\s\ri de foarte mare, efectul major a fost
m\rime medie, având coada [i aripile lungi. asupra p\s\rilor hoitare, ele disp\
Vâneaz\ zburând la în\l]imi joase, deasupra rând complet.
solului. Speciile care formeaz\ acest gen sunt
eretele de stuf (Circus aeruginosa), eretele Z|GANUL sau vulturul b\rbos
vân\t (Circus cyaneus), eretele sur (Circus (Gypaetus barbatus aurus), cea mai
pygargus) [i eretele alb (Circus macrourus). mare pas\re de la noi cu o anvergur\
a aripilor de peste 3 metri, tr\ia în
ACVILELE sunt p\s\rile de prad\ cele mai golul alpin, deasupra piscurilor stâncoa-
mari, cu aripile late [i digitate. Num\rul se, hr\nindu-se cu cadavre proaspete,
lor este destul de redus, situa]ia lor pe oase [i uneori animale pe care le vâna
plan global fiind foarte periclitat\. Acvila de împingându-le în gol. Disp\rut complet [i
munte (Aquila chrysaetos) este de departe el, în unele ]\ri din Europa se încearc\
cel mai impun\tor membru ale acestei fami- o repopulare cu exemplare provenite din
lii, fiind urmat\ apoi de rudele ei mai mici: cresc\torii, proces greoi [i costisitor a c\
acvila ]ip\toare mare (Aquila clanga), acvila rui eficien]\ se va vedea doar peste câteva
]ip\toare mic\ (Aquila pomarina), acvila mic\ zeci de ani.
 GENUL MILVUS (g\ile) cu-
prinde doar dou\ specii ob-
servate la noi: mai frecvent\
gaia neagr\ (Milvus migrans)
[i gaia ro[ie (Milvus milvus).
Sunt p\s\ri medii, zvelte,
având coada [i aripile lungi [i
pot fi v\zute adesea planând.

FAMILIA FALCONIDAE ([oimii) are numero[i reprezentan]i, speciile de [oimi de la noi din ]ar\, fiind
într-un num\r relativ mare. Dintre ace[tia, cei mai mari sunt [oimul c\l\tor (Falco peregrinus) [i [oimul
dun\rean sau sacru (Falco cherrug), urma]i apoi de [oimule]ii mai mici: vinderelul (Falco tinnunculus), vân-
turelul de sear\ (Falco vespertinus), vânturelul mic (Falco naumanni),
merlinul (Falco columbarius) [i [oimul rândunelelor (Falco sub-
buteo). Aceste specii au aripile mai înguste [i mai lungi, coada
scurt\, ceea ce le permite s\ ating\ viteze foarte mari, majori-
tatea atacând în picaj, în aer sau la sol. [oimul c\l\tor este cel
mai rapid animal de pe p\mânt, în picaj putând atinge peste
300 de km/or\.
Micul Alexander este o
specie de p\s\ri deosebit
de apreciat\ datorit\
frumuse]ii, a elegan]ei,
dr\g\l\[eniei [i, `n special,
pentru talentul de a imita
foarte bine vocea omeneasc\.
Pas\re sociabil\, de culoare verde, albastr\ sau galben\, cu ciocul
ro[u [i cu un inel de aceea[i culoare la nivelul gâtului necesit\
timp îndelungat pentru îmblânzire. Se poate adapta s\ tr\-
iasc\ cu al]i papagali sau alte p\s\ri, dieta const\ în semin]e mari, în
special de floarea-soarelui. Micul Alexander se reproduce mai greu
în captivitate unde s-au ob]inut variante de galben [i albastru.

Micul Alexander (Psittacula kra- Papagalii „Micul Alexandru”

meri) este primul papagal adus în
Europa de c\tre împ\ratul Alexan-
dru Macedon, de la care î[i are [i
numele. În mediul natural, „Micul
Alexandru” sau indian ringneck,
cum mai este denumit tr\ie[te în
savane, la marginea p\durilor, în
grupuri [i stoluri de sute de exem-
plare. Are un zbor rapid [i elegant,
fiind în acela[i timp [i un c\]\r\tor
agil. De obicei, atac\ lanurile de
cereale [i provoac\ pagube mari.
Pentru a se evita aceste pagube pe
care le fac culturilor de orez, grâu,
porumb se organizeaz\ vân\tori
speciale. Aceast\ specie de p\s\ri
este deosebit de apreciat\ datorit\
frumuse]ii, elegan]ei, dr\g\l\[eniei
[i în special, pentru talentul de a imi-
ta foarte bine vocea omeneasc\.
sunt de talie mare, lungimea lor
variind între 40-43 cm, în func]ie
de individ. Culoarea predomi-
nant\ este verdele. Masculul adult
este colorat pe p\r]ile superioar\
[i inferioar\ ale corpului în verde-
deschis. Penele capului au la ma-
joritatea masculilor o tent\ alb\
struie. Penele de sub aripi sunt
verde-g\lbui. Coada este ascu]it\,
cu penele din mijloc alb\strui, iar
cele laterale, verzi cu vârfurile
galbene. Ochii au irisul galben pal
[i pupila brun-neagr\, fiind m\r-
gini]i de o dung\ ro[cat\. Ciocul
este ro[u aprins, iar picioarele [i
ghearele sunt gri-alb\strui. Feme-
la este asem\n\toare cu mascu-
Este un papagal verde,
albastru sau galben,
cu ciocul ro[u [i cu un
inel de aceea[i culoare
la nivelul gâtului. Micul
Alexander se reproduce
mai greu în captivitate
unde s-au ob]inut [i va-
riante de albastru.
lul, cu deosebirea c\ penele verzi
sunt mai pu]in intens colorate, iar
ceafa nu are nuan]\ alb\struie.
MARE IUBITOR DE AP|
Dac\ a]i decis s\ v\ cump\ra]i
un astfel de papagal trebuie s\
[ti]i c\ p\s\rile se aclimatizeaz\
relativ u[or dac\ sunt ]inute,
la început, la temperaturi mai
ridicate, sunt instalate în coli-
vii mari sau voliere [i li se pune
la dispozi]i de hran\ cât mai
variat\ pentru a-[i alege singure
ce le place. Colivia este bine s\
fie cur\]at\ [i dezinfectat\ s\p-
t\mânal pentru a preveni îm-
boln\virea cu viermi capillaria.
„Micul Alexandru” este mare
amator de baie, fiind necesar a
i se pune la dispozi]ie o c\di]a
cu ap\ în care intr\ [i se scald\
cu pl\cere. Îmblânzirea Micului
Alexander [i a înv\]\rii lui s\
vorbeasc\ este pu]in dificil\.
Trebuie s\ ave]i mult\ r\bdare,
perseveren]\ [i timp. Primele
lec]ii constau în a-i repeta zil-
nic, de multe ori, numele. Dup\
ce l-a înv\]at, îi pute]i înv\]a
alte cuvinte simple, apoi fraze
scurte.
 Dieta const\ în semin]e mari,
în special de floarea-soarelui.

AMENAJAREA COLIVIEI

Colivia Micului Alexandru nu

trebuie amplasat\ în buc\t\rii
(pericol de toxicitate datorit\
gazului emanat de articolele de
menaj confec]ionate din teflon!)
[i nici în b\i. Ave]i grij\ s\ nu
o plasa]i totu[i în locuri unde
pas\-rea s\ se simt\ izolat\,
departe de activitatea uman\
din locuin]\. Micul Alexandru
se plictise[te foarte repede [i
are nevoie de interac]iuni umane
cât mai frecvente. Nu a[eza]i
colivia pe podea, ea trebuie
amplasat\ la în\l]ime pentru ca
pas\rea s\ se simt\ în siguran]\
(ideal la nivelul ochilor). Colivia
nu trebuie amenajat\ în locuri în
care sunt curen]i de aer [i nici în
camere unde sunt varia]ii mari
de temperatur\. Temperatura
ambiental\ ideal\ pentru Micul
Alexander este de 21-26 grade C.
Pe timpul verii, nu plasa]i colivia în
calea curen]ilor de aer condi]ionat.
Amplasa]i colivia departe de geamuri,
în locuri luminoase, dar în niciun caz
sub lumina direct\ a soarelui.
IDENTICI ÎN PRIMII DOI ANI
DE VIA}|

Sexul unui papagal Micul Ale-

xander este de multe ori o necu-
noscut\, mai ales pentru cei mai
pu]in experimenta]i în cre[terea p\
s\rilor de companie. În primii 2-3
ani de via]\ femelele [i masculii arat\
la fel, ceea ce face identificarea vi-
zual\ a sexului imposibil\. Singurele
metode care pot determina sexul
papagalului în aceast\ perioad\ sunt:
analiza ADN [i metoda chirurgical\
(endoscopic\).

Masculii au tendin]a s\ se
înfoaie [i s\ fie ]an]o[i.
Încerca]i s\ plasa]i papagalul
în fa]a unei oglinzi [i, dac\ se
va înfoia, î[i va deschide ari-
pile în form\ de inim\ [i se
va apleca ca într-o reveren]\,
s-ar putea s\ fie mascul.

La împlinirea vârstei de Alexander îns\ acestea

2-3 ani papagalul Micul Al-
exander î[i atinge maturi-
tatea sexual\ [i n\pârle[te
formându-[i astfel penajul
adult. Astfel, masculul va
prezenta un „guler” colo-
rat (în func]ie de subspe-
cie). Femela este lipsit\
de acest guler sau gulerul
este abia ghicit. Exista [i
câteva indicii comporta-
mentale [i vizuale care ar
putea s\ ne ajute s\ de-
termin\m sexul micului
nu sunt general valabile,
deci nu pot fi considerate
sigure:
q masculii au ciocul
mai mare [i capul mai
lat [i mai p\trat decât al
femelelor;
q femelele sunt mai
îndesate [i au picioarele
mai groase [i ciocul mai
pu]in proeminent.
 acrobata pădurii

Ri]a e o veveri]\,
Ro[cat\ ca o vulpi]\
Ea tr\ie[te în p\dure
{i m\nânc\ doar alune
F\r\ nicio înfrico[are
Ea din creang\-n creang\ sare.
 Specia cea mai r\spândit\ este ve- Veveri]a ro[cat\, specie întâl-
veri]a gri. Ea populeaz\ America de nit\ [i la noi în ]ar\, este pu]in
Nord, nordul Asiei, Orientul Înde- mai mic\. Ea m\soar\ 20-30
p\rtat [i Japonia, are o lungime de cm lungime, tr\ie[te în spe-
30-40 de centimetri (inclusiv coada) [i cial în p\durile de conifere [i
cânt\re[te circa 500 de grame. se hr\ne[te cu conuri de brad
sau pin [i cu semin]e. Ure-
chile prezint\ smocuri de p\r
ro[cate sau negre iar corpul
se termin\ cu o coad\ foarte
lung\ [i stufoas\. În Europa,
veveri]a ro[cat\ este întâl-
nit\ practic în toate regiunile
împ\durite cu excep]ia celor
din Anglia, ]ara Galilor [i Is-
landa.

Veveri]a dungat\ este o specie foarte popular\,

întâlnit\ în America de Nord. Tr\ie[te în p\duri [i
se hr\ne[te cu semin]e, fructe de p\dure [i chiar cu
resturile r\mase de la oameni dup\ picnicuri. Cura-
joas\ [i îndr\znea]\, veveri]a dungat\ petrece marea
majoritate a timpului pe sol.
 Acest zglobiu animal, ui-
me[te pe toat\ lumea prin
salturile sale acrobatice
pe care le execut\ la mare
în\l]ime, de pe o creang\
pe alta. Ea mai este re-
cunoscut\ [i prin viteza
cu care alearg\ printre
arbori de care se aga]\
cu ghearele ei foarte
ascu]ite.
Veveri]a, un animal singuratic multe vizuini: una principal\ unde se
Împerecherea are loc în lunile ia- nasc puii [i mai multe scorburi se-
nuarie [i iunie, gesta]ia dureaz\ 38- cundare.
39 de zile iar na[terea are loc în Veveri]a, un animal neobosit
scorbur\. Veveri]a poate na[te de la [i stabil
3 la 7 pui gola[i, care cânt\resc între De obicei, o veveri]\ r\mâne pe
30 [i 50 de grame fiecare. Dup\ ce acela[i teritoriu, schimbarea acestuia
puii v\d lumina zilei, proasp\tul t\tic f\cându-se doar dac\ nu mai are mân-
este alungat de femel\. Dac\ grijulia care. Este un animal activ tot timpul
mam\ simte un pericol, î[i mut\ puii anului, neintrând iarna în hibernare.
în alt\ scorbur\. Pentru a-i transpor- În anotimpul rece se retrage în scor-
ta în alt ad\post îi apuc\ cu gura de bur\ pentru a-[i p\stra c\ldura cor-
ceaf\, la fel cum fac [i pisicile. Puii pului [i nu iese afar\ decât pentru a-[i
sunt al\pta]i circa 6 s\pt\mâni [i reface proviziile de hran\.
dup\ minim 49 de zile de via]\ sunt Veveri]a, un bun prieten?
capabili s\ se descurce singuri. De[i este simpatic\ [i foarte pri-
Pentru ca micu]ii s\ aib\ parte de etenoas\, veveri]a, nu este [i nu
confort, femela construie[te un cul- poate fi considerat animal de com-
cu[ din frunze, puf, mu[chi [i ierburi panie. Ea are nevoie de spa]iu în care
uscate. Veveri]ele au de obicei mai s\ sar\, s\ alerge [i s\ se ca]\re. A[a
Alimenta]ie bogat\ [i s\n\toas\
Alimenta]ia veveri]ei este foarte
variat\. Ea este bazat\ pe nuci, alu-
ne, semin]e, ghinde, conuri sau mici
insecte. Uneori poate s\ dea buzna
în cuiburile p\s\rilor pentru a le
mânca ou\le sau chiar puii. Atunci
când îi este sete, obi[nuie[te s\ bea
ap\ din pârâuri sau b\ltoace.
Vechii greci numeau acest animal
„skiouros”, termen format din cuvin-
tele „skia”care înseamn\ umbr\ [i
„oura” adic\ coad\. Altfel spus este
vorba despre animalul „care st\ în
umbra cozii”?
Cea mai mic\ veveri]\, cunoscut\
sub denumirea de pigmeul african,
este întâlnit\ în Nigeria, Camerun [i
Gabon. Ea m\soar\ doar 14 cm?
Cea mai mare veveri]\ se nume[te
Ratufa [i m\soar\ uneori chiar 90
de centimetri. Este întâlnit\ în Sud-
Estul Asiei [i în Nepal?
Dac\ nu are de ales [i cade în ap\,
veveri]a înoat\ „câine[te”, folosind
drept cârm\, coada ei stufoas\.
Îns\ acest mijloc de locomo]ie este
foarte obositor pentru ea?
De[i este mic\ [i foarte rapid\,
veveri]a are numero[i du[mani.
Ur[ii, vulpile, lupii, vulturii sau ulii
sunt câ]iva dintre cei mai de temut
inamici ai acestei specii de roz\-
toare?
c\, dac\ o vei aduce la tine acas\,
cu siguran]\ va avea mult de suferit.
F\r\ s\ vrea î]i va distruge lucrurile
cu ghearele sale ascu]ite [i cu din]ii
adapta]i pentru ros.
Veveri]a a înv\]at s\ aib\ încre-
dere în oameni, de aceea poate fi
v\zut\ deseori în parcurile ora[elor
aglomerate.
Dr\gu]\, juc\u[\ [i priete-
noas\, veveri]a este foarte iubit\
[i ocrotit\ de oameni.
 LAMPROPELTIS
GETULUS,
regele din terariu
{arpele regal este recomandat pentru `n-
cep\tori datorit\ temperamentului s\u
calm [i blând.
Originar din America de Nord, [arpele regal (Lampropeltis getulus) poate fi un excelent animal
de companie, fiind foarte frumos [i relativ docil. De[i rareori atinge cel mult 1,8m la maturitate,
nu reprezint\ un pericol pentru om, deoarece nu este veninos. ~n schimb, este cunoscut pentru
tendin]a sa de a-[i mânca semenii, precum [i al]i [erpi, de[i ace[tia sunt mult mai mari decât el.
Din acest motiv, [erpii regali trebuie crescu]i separat, `n terarii individuale.

EXPLOZIE DE CULOARE
{arpele regal are corpul masiv [i robust, solzi lucio[i [i str\luci-
tori, iar culorile [i modelele variaz\ în func]ie de subspecie. În ge-
neral, modele constau în dungi, inele [i pete de culoare galben\,
ro[ie [i neagr\. În captivitate, au ap\rut numeroase variet\]i de cu-
loare, mul]i dintre ei având combina]ii de culori absolut surprinz\-
toare. Exist\ îns\ [i exemplare care sufer\ de albinism, datorit\ lipsei
de pigmen]i din celulele cromatofore, cele care dau culoare pielii.
Pentru a-[i speria eventualii du[mani, unii dintre ei mimeaz\
coloritul [arpelui coral, acesta fiind foarte veninos.

COMPORTAMENT {I TEMPERAMENT
Recomandat pentru încep\tori, datorit\ temperamentului s\u
calm [i blând, [arpele regal este activ mai ales diminea]a [i dup\-
amiaza, în zilele c\lduroase de var\ devine nocturn.
În general nu este agresiv, dar atunci când este stresat [i agi-
tat î[i mi[c\ nervos coada, se unduie[te, sâsâie [i se face ghem,
ascunzându-[i capul. Chiar dac\ nu este periculos pentru om,
mu[c\tura lui este de multe ori dureroas\.

CU CE SE HR|NE{TE {ARPELE REGAL?

De[i nu este foarte mare, [arpele regal este un puternic
constrictor, sufocându-[i prada înainte de a o mânca. Hrana
lui este variat\, incluzând, roz\toare, reptile, broa[te, ou\ de
p\s\ri [i de broa[te ]estoase, [erpi (chiar [i venino[i) [i alte
vertebrate mici. În captivitate, este indicat s\ nu fie hr\nit cu
hran\ vie, deoarece aceasta îl poate r\ni.
 implu de între]inut, [arpele
S regal are nevoie îns\ de un
habitat cât mai apropiat de
cel natural. Fiind foarte abil, de stre-
coar\ extrem de u[or prin spa]ii ui-
mitor de mici [i de aceea terariul
s\u trebuie s\ fie bine închis. Ca-
pacitatea terariului variaz\, între 45
de litri pentru pui [i chiar 250 de
litri pentru exemplarele adulte. Un
spa]iu destul de mare îi va permite
s\ se mi[te în voie, având în vedere
c\ este un [arpe foarte activ. Ideal
ar fi s\ îi amenaja]i [i câteva ,,as- Forest Bark sau Plantation Soil de
cunz\tori” (Decor Snake Cave de la la Exoterra).
Exoterra), sau s\-i pune]i în terariu
câteva roci [i crengi de copac.
Temperatura [i umiditatea sunt
doi factori care nu trebuie deloc
neglija]i: în timpul zilei, temperatu-
ra trebuie s\ fie de 24-30 de grade
CUM ÎI AMENAJ|M TERARIUL Celsius, iar noaptea în jur de 21-23
de grade Celsius. Cel mai bine ar
fi s\ amplasa]i o surs\ de c\ldur\
Cur\]enia terariului este deose- sub jum\tate din terariul [arpelui
bit de important\, pe fundul aces- (lamp\ Heat Wave sau Heat Glo de
tuia putând fi utilizat un substrat la Exoterra).
din scoar]\ de brad (de exemplu
 REPRODUCEREA
ÎN CAPTIVITATE
La fel ca [i celelalte
specii de [erpi, [arpele
regal este ovovivipar,
perioada de depune-
rea ou\lelor fiind între
lunile mai [i august.
Femela depune pân\
la 24 de ou\, pe care
le cloce[te timp de 10
s\pt\mâni. Când ies din
ou, puii au aproximativ
10 centimetri lungime.

{TIA}I C|...
h {arpele regal este imun la veninul Cro-
talului ([arpele cu clopo]ei)? El poate
supravie]ui unei doze de venin suficient\
pentru a omorî aproape o mie de mami-
fere cu aceea[i greutate ca a lui?
h Analiza con]inutului stomacal a 58 de
[erpi regali a ar\tat c\ ace[tia mâncaser\
tot [erpi? În majoritatea cazurilor, prada
fusese mu[cat\ din regiunea capului.
h De[i nu au ureche extern\, medie [i nici
timpan, [erpi regali sunt foarte sensibili la
vibra]iile terestre?

n Ursul Koala poate dormi
pân\ la 22 de ore pe zi. Acesta
este un animal marsupial
arboricol ierbivor caracteristic
continentului Australian. Se
pare c\ starea de somnolen]\
este cauzat\ de o substan]\ din
frunzele de eucalipt pe care le
consum\ `n fiecare zi. Lene[ul
doarme ag\]at de crengile
copacilor circa 20 de ore pe zi.
Tr\ie[te `n America de Nord
[i de Sud?
n Ursul Koala nu bea niciodat\
ap\. Necesarul de lichid [i-l
asigur\ din frunzele de eucalipt.
~n limba popula]iei aborigene,
„Koala” `nseamn\ „f\r\ ap\”.
Koala are un puternic miros
de mosc [i eucalipt, care alung\
puricii din blan\. La na[tere,
puiul de Koala e de m\rimea
unui bob de fasole [i are
o greutate de 3 g.
Melcii pot dormi 3 ani. Melcul
intr\ `n hibernare atunci când tem-
peratura scade sub 10 grade C.
Hamsterul
[i veveri]a dorm
aproximativ 14
ore pe zi.
r
Oposumul, un mamife
,
marsupial de talie mic\
doarme 19 ore pe zi.
Este celebru pentru
faptul c\ atunci când
\
sesizeaz\ un pericol st
nemi[cat.
Lemurul, o maimu]\ de
talie mic\,
`ntâlnit\ `n Madagasca
r, doarme
16 ore pe zi. Restu
l timpului
[i-l petrece `n copaci,
tr\ie[te `n
grupuri de peste 30
de indivizi
`mpreun\ cu care `[i pe
trece ma-
joritatea zilei `n c\utar
ea hranei:
frunze, flori [i scoar]\
de copac.
Dihorii dorm 20 ore pe zi.
Sunt animale `n general t\cute
(vocalizeaz\ numai când sunt
r\ni]i sau speria]i). Au vederea
slab\ `ns\ sim]urile cele mai
dezvoltate sunt mirosul [i auzul.
REPRODUCEREA
papagalilor cacadu
galben crestat

Inteligent [i longeviv, cacadu galben crestat este

un papagal extrem de inteligent care tr\ie[te
`n libertate `n Arhipelagul Indoneziei. Numele
acestei p\s\ri vine de la cuvântul malaiezian
,,kakatua”, care `nseamn\ pas\re mare, aceasta
atingând `n\l]imi de 30 pân\ la 70 de cm.
Aceste p\s\ri sunt cunoscute ca fiind extrem
de sociabile, tr\ind de cele mai multe ori `n
perechi [i mai rar `n grupuri mici.

Foarte activ, capabil s\ imite vocea uman\,

elegant, afectuos [i atractiv, cacadu-ul galben
crestat este unul dintre cele mai `ndr\gite
animale de companie, fiind `n acela[i timp [i o
pas\re care se acomodeaz\ u[or `n captivitate.

Papagalii Cacadu se `nmul]esc bine `n captivitate.

Perioada principal\ de reproducere este iarna [i
prim\vara, de[i unele perechi se pot `nmul]i tot
anul. Vârsta optim\ de `mperechere `ncepe de la
3 ani, dar pentru c\ sunt crescu]i `n captivitate
este posibil s\ `nceap\ [i la vârsta de opt sau zece
ani, mai ales masculii. Vârsta pân\ la care se pot
reproduce este de peste 30 de ani.
 Un exemplar adult are
o lungime de 40-50 cm
[i cânt\re[te 300-400 de
grame. Se distinge prin
penajul alb, nuan]ele de
galben deschis colorând
creasta, penele de la
extremitatea aripilor, pe la
gât [i obraji. Picioarele sunt
gri, ciocul negru `nchis,
femela având un cioc mai
mic [i irisul ro[u. Este o
pas\re longeviv\, care tr\-
ie[te `ntre 40 [i 80 de ani.
Fiind o pas\re relativ mare
[i activ\, necesit\ o colivie
spa]ioas\ sau o volier\ mare
(lungime 60 cm, l\]ime 90
cm). ~n caz contrar, dac\
este ]inut prea mult timp `n
captivitate [i `ntr-o colivie
mic\, papagalul trebuie l\
sat s\ zboare mai mult prin
locuin]\.

Cacadu ador\ s\ ciuguleasc\,

deci este indicat s\ aib\
permanent ceva de mâncat
ca s\ `[i ocupe timpul când
este l\sat singur. Potrivit
cresc\torilor, cacadu galben
crestat se hr\ne[te cu fructe
de p\dure, flori, semin]e [i
alune. Este o pas\re extrem
de inteligent\ care poate
`nv\]a o mare varietate de
trucuri haioase [i care ori Ca [i animale de companie,
de câte ori are ocazia va au tendin]a de a fi ceva mai
`ncerca sa fie `n centrul tempera]i iar frumuse]ea lor
aten]iei [i s\ capteze aten]ia `i face s\ fie aprecia]i de mul]i
„oaspe]ilor“. Aceste p\s\ri, oameni. Atunci când dori]i s\
de[i nu sunt o alegere `mperechea]i papagali cacadu,
tocmai bun\ pentru un este foarte important ca zona
animal de companie pentru `n care sunt ]inu]i s\ includ\
copii, au o natur\ destul ascunzi[uri `n care femela s\
se poat\ ad\posti atunci când
de gentil\, prietenoas\ [i masculul devine prea agresiv.
formeaz\ rapid leg\turi ~n sezonul de `mperechere
de afec]iune cu st\pânii lor. au existat nenum\rate cazuri
când masculii au ucis femelele.
~n general, ace[ti papagali
se maturizeaz\ complet din
punct de vedere sexual `ntre
vârsta de 2 [i 4 ani. De obicei
femela produce dou\ ou\,
dar nici apari]ia a trei ou\ nu
este un eveniment ie[it din
comun. Perioada de incuba]ie
este aproximativ 24 – 26 de
zile. Cel mai bine este ca puii
s\ fie crescu]i separat `ntrucât
nu se cunosc foarte multe
despre agresivitatea parental\.
Atunci când se plictise[te Puilor `ncepe s\ le creasc\
indic\ acest lucru prin aripile la aproximativ 12 sau
coborârea [i ridicarea 14 s\pt\mâni. Papagalii din
rasa Cacadu citron crestat se
crestei, iar dac\ este pot `mperechea de dou\ ori
plictisit peste m\sur\ sau pe an. ~ntrucât pot fi destul
pu]in alarmat `ncepe de g\l\gio[i, `n perioada de
s\ sâsâie. `mperechere trebuie s\ ]ine]i
cont de zgomotul pe care-l fac
[i distan]a de vecini.
 Denumi]i [i ,,[oarecii de[ertului”, ger-
bilii sunt roz\toarele care î[i fac din ce
în ce mai mult loc în inima iubitorilor de
animale. Gerbilii sunt roz\toare care fac
parte din clasa Mammalia, ordinul Roden-
tia, subfamilia Gerbillinae. Aceast\ sub-
familie con]ine nu mai pu]in de 110 specii,
dintre care doar una este utilizat\ ca ani-
mal de companie, meriones unguiculatus,
originar\ din Mongolia. Exemplare din
aceast\ specie au fost introduse pentru
prima dat\ în SUA în anul 1954, fiind fo-
losite ini]ial ca animale de laborator. Ul-
terior au devenit populare, fiind adoptate
ca animale de companie de cresc\tori din
întreaga lume.

Veveriţa ,,roade tot’’
Dac\ ve]i descoperi c\ [i
numai dup\ o zi cu[ca [i juc\-
riile roase, nu trebuie s\ v\
speria]i. Este ceva normal.
Se pare c\ gerbilul nu poate
trai f\r\ s\ road\ ceva zil-
nic, a[a c\ ave]i grij\ s\-i
l\sa]i tot timpul la îndemân\
diverse lucruri pe care s\ le
poat\ roade. Buc\]ile de
lemn sunt foarte bune [i
nici nu sunt costisitoare -
este de preferat s\ road\ aceste buc\]ele de lemn decât s\
achizi]iona]i sau s\ cump\ra]i câte o cu[c\ o dat\ la câteva
zile. Sau pentru a evita schimbarea cu[tii atât de des mai bine
opta]i pentru una din metal, ca acelea pentru iepuri. La fel
de eficient este [i un acvariu. Gerbilul roade în primul rând
pentru c\ este un instinct înn\scut [i în al doilea rând este o
modalitate de a atrage aten]ia st\pânului. Dac\ îl l\sa]i prea
mult timp singur în cu[c\ [i nu v\ juca]i cu el [i, mai ales dac\
cu[ca este mic\, din plictiseal\ [i din dorin]a de a i se acorda
aten]ie va roade tot ce se poate roade în jurul s\u.
Denumi]i [i ,,[oarecii de[ertului”,
gerbilii sunt roz\toarele care î[i fac din
ce în ce mai mult loc în inima iubitorilor
de animale. Gerbilii sunt roz\toare
care fac parte din clasa Mammalia, or-
dinul Rodentia, subfamilia Gerbillinae.
Aceast\ subfamilie cuprinde nu mai
pu]in de 110 specii, dintre care doar
una a devenit animal de companie, me-
riones unguiculatus, originar\ din Mon-
golia. Exemplare din aceast\ specie au
fost introduse pentru prima dat\ în
SUA în anul 1954, fiind folosite ini]ial
ca animale de laborator. Ulterior, ele
au devenit populare, fiind adoptate ca
animale de companie de cresc\tori din
întreaga lume.
Sunt animale sociabile [i nu suport\
izolarea de ceilal]i membri ai speciei
lor. De aceea, când v\ hot\râ]i s\ v\
achizi]iona]i un astfel de animal este
indicat s\ lua]i cel pu]in doi. Pentru
c\ este o specie extrem de prolific\,
trebuie formate perechi sau grupuri
de masculi, separate de perechile sau
grupurile de femele. În acest mod, se
previn gesta]iile nedorite, iar înmul]irea
lor poate fi controlat\.
Se pare c\ gerbilul
nu poate trai f\r\
s\ road\ ceva, a[a
c\ ave]i grij\ s\-i
l\sa]i tot timpul
la îndemân\
diverse lucruri
pe care s\ le
poat\ roade.

Paradisul gerbililor
Locuin]a ideal\ pentru gerbili
este acvariul de sticl\. Pentru
o pereche de gerbili este sufi-
cient un acvariu de 50 de litri.
Acvariul trebuie acoperit cu o
re]ea deas\ din sârm\ fin\, pen-
tru c\ gerbilii sunt mae[tri ai s\-
riturilor în în\l]ime [i pot evada
cu u[urin]\ dintr-un ad\post
neacoperit. Fundul acvariului
trebuie acoperit cu un strat
gros (5-8 cm) de tala[, iarb\
sau fân, care s\ le permit\ s\
sape [i s\ se îngroape când
au chef. Acvariul trebuie s\
mai con]in\ o c\su]\ în care
gerbilii s\ se ascund\ în timpul
orelor de somn. Pentru ap\ se va
folosi o ad\p\toare de tip doza-
Gerbilii activi atât în timpul
zilei cât [i în timpul nop]ii.
Sunt animale curioase [i
juc\u[e, au în general un
temperament agreabil [i
pot fi u[or îmblânzi]i, îns\
au tendin]a s\ mu[te atunci
când se simt amenin]a]i.
Gerbilul roade atât pentru
c\ rosul reprezint\ un
instinct, cât [i pentru
a atrage aten]ia st\pânului.
tor. Gerbilul ador\ s\ sape. De de între]inut, v\ ve]i asuma
totu[i o serie de responsabili-
aceea, nu v\ speria]i dac\ g\si]i
rumegu[ul care ar trebui s\ stea t\]i. Copiii vor trebui instrui]i de
în cu[c\ afar\ din aceasta. Din c\tre adul]i în ceea ce prive[te
studiile efectuate asupra aces- joaca [i regulile de între]inere
tui mic roz\tor, se pare c\ acest ale gerbililor. Gerbilii nu sunt
comportament îl dezvolt\ înc\ animale nocturne, ei traverseaz\
de mici [i, odat\ obi[nuit a[a, câteva cicluri de somn/trezire pe
gerbilul nu mai poate fi dezv\]at - parcursul a 24 de ore, deci pot
chiar dac\ îl ]ine]i într-un acvariu fi activi atât în timpul zilei cât
[i scoate]i tot rumegu[ul, el tot [i în timpul nop]ii. Sunt animale
va încerca s\ sape [i va zgâria curioase [i juc\u[e, au în general
sticla. Locurile preferate ale ger- un temperament agreabil [i pot fi
bilului sunt col]urile cu[tii sau ale u[or îmblânzi]i, îns\ au tendin]a
acvariului. s\ mu[te atunci când se simt
amenin]a]i. Ca pui, gerbilii pot
Un companion jucăuș scoate sunete ascu]ite. Adul]ii
vocalizeaz\ mai rar, de obicei
Când v-a]i hot\rât s\ v\ lua]i atunci când sunt stresa]i, excita]i
un gerbil, trebuie s\ fi]i con[tien]i sau când se joac\.
c\, de[i este o roz\toare u[or
 POTOLE{TE-LE SETEA!
Ca orice vietate, roz\toarele au nevoie de ap\
pentru a supravie]ui. De[i o mare parte din canti-
tatea necesar\ o ob]ine din fructele proaspete, din
legume [i din verde]uri, el are nevoie [i de lichide,
pentru a-[i p\stra o stare bun\ de s\n\tate. Maga-
zinele specializate v\ ofer\ o gam\ larg\ de ad\p\-
tori de forme [i culori diferite.
Ad\p\toare Drinki pentru roz\-
toare. Se pot g\si în patru vari-
ante disponibile:
mini – 75 cmc
small – 150 cmc
medium – 300 cmc
large – 600 cmc
,,COMBI” - PENTRU UN HAMSTER FERICIT
Ca [i pentru oameni, locuin]a este la fel de im- Ad\p\toare Sippy
portant\ [i în dezvoltarea normal\ a roz\toarelor. se poate g\si, de
Aceasta trebuie îns\ trebuie s\-i asigure, pe lâng\ asemenea în trei
securitate [i un mediu prielnic de joac\. Cu aju- variante:
rotul cu[tii modulare ,,Combi” de la Ferplast, ham- small – 100 cmc
sterul t\u va uita ce înseamn\ plicitiseala. Realizat\ medium – 300 cmc
cu scopul de a-i oferi hamsterului posibilitatea în- large – 600 cmc
treprinderii multor activit\]i, ,,Combi” a devenit
locul de joac\ preferat al acestuia. Dimensiuni:
40,5 x 29,5 x 22,5 cm.

ASIGUR|-LE NECESARUL DE VITAMINE

Este extrem de important ca roz\toarele s\ primeasc\ zilnic o can-
titate suficient\ de vitamine, în special vitamina C, pentru a preveni
scorbutul [i alte afec]iuni. Astfel, introduce]i în dieta animalului ast-
fel de suplimente:
Vita C
forte (Vi-
takraft).
Biscui]i speciali pentru roz\ Supliment
toare de la Cliffi. Ace[tia alimentar
reprezint\ recompense sub bogat în
form\ de biscui]i vitamine
pentru roz\toare mici. pentru
În pet shop-uri îi g\si]i roz\toare.
în dou\ variante: cu ou Înt\re[te imunitatea [i Solu]ie Hidrosal de la Cliffi.
[i spanac [i cu ou [i previne scorbutul. Aceste s\ruri minerale pentru
morcov roz\toare le pute]i achizi]iona
în flacon de 25 mg.
 Venerat\ în vechile culturi africane acum mii de ani,
descris\ în picturile preistorice de pe stânci, girafa este
animalul care [i în zilele noastre impresioneaz\. La
gr\dina zoologic\ sau în habitatul lor natural, aceste
animale se înal]\ deasupra celorlalte, [i, dup\
elefantul african, sunt cele mai mari animale. De
aici [i numele lor care provine din limba arab\
COMPORTAMENT {I MOD DE VIA}| ,,zirafah” înseamnând ,,cel mai înalt dintre
to]i”. ~n latin\ se numesc camelopardis, în
Primii str\mo[i ai girafei au traducere, ,,c\mil\ în piele de leopard”.
tr\it cu 15 milioane de ani `n
urm\. ~nc\ exist\ unii oameni
de [tiin]\ care contest\ originea
african\ a girafei. Girafele nu
migreaz\ în locuri bine definite,
ele ,,abandoneaz\” savana afri-
can\ în c\utarea apei [i a ierbii
proaspete. Girafa este un animal
gregar. Femelele [i animalele
tinere formeaz\ turme compuse
din 20 – 50 de indivizi, c\ci a[a
ele se simt mai în siguran]\, iar
la b\trâne]e caut\ singur\tatea. ~n
schimb, masculii adul]i au tendin]a
s\ tr\iasc\ în singur\tate. De[i nu
sunt animale teritoriale, masculii
respect\ ierarhia. Adesea se
lupt\ stând al\turi, coborându-[i
capetele [i leg\nându-le unul spre
cel\lalt. Loviturile pot fi atât de
puternice, încât gâturile lor se
împletesc. Aceast\ practic\ este
adesea confundat\ cu un ritual
de curtare între mascul [i femel\.
Girafa este foarte sperioas\. ~n
momentul în care aude un zgo-
mot suspect, ]op\ie, iar apoi
alearg\ în galop. Ea doarme 3-4
ore pe zi, dar numai în picioare.
 Venerat\ în vechile cul-
turi africane acum mii de
ani, descris\ în picturile pre-
istorice de pe stânci, girafa
este animalul care [i în zilele
noastre impresioneaz\. La gr\
dina zoologic\ sau în habitatul
lor natural, aceste animale se
înal]\ deasupra celorlalte, [i,
dup\ elefantul african, sunt
cele mai mari animale. De aici
[i numele lor care provine
din limba arab\ ,,zirafah” în-
semnând ,,cel mai înalt dintre
to]i”. ~n latin\ se numesc
camelopardis, în traducere
însemnând c\mil\ în piele de
leopard.
De[i este înrudit\ cu
familiile cervidae [i bovidae,
girafa apar]ine altei familii:
giraffidae. Din aceast\ familie
mai face parte [i ruda ei cea
mai apropiat\ okapi. Girafele
sunt faimoase datorit\ gâtului
lor lung de pân\ la 2 metri
[i pielii cu dungi neregulate
de culoare brun acajou. Ca
[i la zebre nu exist\ dou\
exemplare care s\ semene.
Roba fiec\rei girafe este
unic\. Forma petelor r\mâne
identic\ de la na[tere pân\ la
moarte. ~n schimb, culoarea
se poate schimba: masculii
în vârst\ sunt adesesea mai
închi[i la culoare. Capul
este pus în valoare de dou\
coarne mici.
Girafa e mamifer, deci
mare parte a anatomiei
e similar\ cu aceea a
altor mamifere. Ca ma-
joritatea acestora, gi-
rafa are [apte oase în
gât. ~n pozi]ie dreapt\, gâtul
scurt al omului sprijin\ cu
foarte pu]in efort un cap
perfect echilibrat. Capul
imens al girafei trebuie
]inut sus mereu. Când st\
în picioare, aproape jum\-
tate dintre cei aproximativ
225 de kg de mu[chi de la
gât sunt tensiona]i. Can-
titatea de mu[chi necesar\
e propor]ional\ cu num\-
rul de articula]ii ce trebuie
sprijinite.
Sunetul pe care îl emite
cu ajutorul unor enormi
pl\mâni nu îl poate auzi
urechea uman\. Girafele co-
munic\ între ele cu ajutorul
infrasunetelor.
 Girafa tr\ie[te pe coasta estului continetului african, în savan\.
Dar câteva specimene reg\sim [i în Parcul Na]ional Serenget, care
se afl\ în Tanzania.
ANIMALUL CU INIM| PUTERNIC|
Inima girafei e probabil cea mai
puternic\ inim\ din lumea animal\,
pentru c\ e nevoie de dubl\ pre-
siune pentru a pompa sânge prin
gâtul lung pân\ la creier. Cu o astfel
de presiune înalt\ în sânge, numai
tr\s\turile ei speciale preîntâmpin\
„s\-i explodeze creierul” când î[i
îndoaie gâtul s\ bea ap\. La fel
de uimitor e faptul c\ sângele nu
se adun\ în picioare, iar girafa nu
sângereaz\ excesiv dac\ e t\iat\
la picior. Secretul este pielea ei
foarte groas\ [i o fâ[ie interioar\
ce împiedic\ sângele s\ se adune.
Aceast\ combina]ie a pielii a fost
îndelung studiat\ de oamenii de
[tiin]\ de la NASA, ei încercând
s\ creeze costume de gravita]ie
pentru astronau]i. Un rol la fel
de important pe care îl are în
împiedicarea sânger\rii excesive
e c\ toate arterele [i venele din
picioarele girafelor sunt adânc în
interior.
Pl\mânii lucreaz\ împreun\
cu inima pentru a oferi girafei
oxigenul necesar, dar într-un mod
unic. Pl\mânii girafei sunt de opt
ori mai mari decât cei ai omului, iar
rata de respirare e aproximativ o
treime în compara]ie cu a omului.
Respira]ia mai rar\ e necesar\ mâni pentru a transforma acest
pentru a schimba volumul necesar „aer r\u” într-un procent mic din
de aer f\r\ s\ provoace arsuri totalul de aer inspirat. Aceasta este
de-a lungul traheei ondulate o problem\ de fizic\ pe care girafa
lung\ de 3,6 metri. Când animalul a rezolvat-o.
inspir\, inhalarea anterioar\ care Girafa nu are un miros foarte
e goal\ de oxigen nu poate fi dezvoltat dar are ochi mari [i o
complet expirat\. Pentru giraf\ vedere foarte bun\. Combinat\
aceast\ problem\ e format\ din cu în\l]imea mare, ea are avan-
lunga trahee care re]ine mai mult tajul unei vederi panoramice a
aer mort decât poate omul inhala împrejurimilor [i a tuturor peri-
într-o singur\ respira]ie. Trebuie colelor poten]iale. Ochii s\i care
s\ existe suficient volum în pl\- v\d pân\ la o distan]\ de 2 km,
Girafa este un animal
erbivor. Datorit\
gâtului foarte lung
ea m\nânc\ frunzele
cele mai înalte [i mai
fragede din arbori,
ocazional iarb\, fructe
diverse sau tufi[uri,
dar principala ei surs\
de hran\ este arborele
de accacia. Ea m\nânc\
80 kg de hran\ [i bea
30 – 40 de litri de ap\
la câteva zile, activitate
ce ocup\ cam 16 ore.
~n primele luni, laptele
maternal este princi-
palul aliment al puiului.
Ea are o limb\ lung\
acoperit\
sunt proteja]i de gene lungi care
re]in nisipul [i praful. N\rile sunt
largi deschise. Urechile au fire de
p\r care filtreaz\ praful.
REPRODUCEREA
La girafe nu exist\ un sezon marcat
pentru perioada de împerechere.
Pentru a cuceri femelele, masculii se
lupt\ dar nu foarte dur. Dup\ câteva
runde, învinsul abandoneaz\ [i se
îndep\rteaz\. Gesta]ia dureaz\ 15
luni [i jum\tate. Puiul de giraf\ nu-
[i va cunoa[te niciodat\ tat\l, c\ci
dup\ ce împerecherea s-a terminat,
acesta dispare în savan\. O giraf\
poate începe s\ se reproduc\ în jurul
vârstei de patru sau cinci ani.
Pentru a face [i mai mare
minunea, na[terea unei girafe pune capul e dispropor]ionat de mare în cu siguran]\ gâtul s-ar rupe când
parafa pe aceast\ crea]ie divin\. compara]ie cu restul trupului, [i e trupul ar c\dea pe el. Picioarele din
Puiul cade de la 1,5 metri, întrucât foarte greu când puiul trebuie împins spate ies primele pentru a reduce
femela nu se poate ghemui s\ stea pe canalul na[terii. Puiul de giraf\ impactul c\z\turii. Capul e sprijinit
a[ezat\ pe p\mânt în timpul na[terii adaug\ un impediment [i mai mare, [i ]inut de coapse, iar gâtul e flexibil,
(ar fi [i o invita]ie pentru vreun leu prin faptul c\ are un gât lung foarte permi]ând o îndoire puternic\ în
sau animal de prad\ s\ o atace). fragil, a[ezat deasupra trupului de jurul umerilor.
Ca la toate mamiferele, la na[tere 70 de kg. Dac\ ar ie[i capul primul,
A[tept\m r\spunsurile dumneavoastr\ pe adresa redac]iei SC Profimedia SRL, OP 10, CP 28, cod 100650, Ploie[ti
 Fă-l vedetă!
Dacă aveți fotografii cu animalul
dumneavoastră surprins
într-o ipostază amuzantă,
trimiteți-le pe adresa redacției
(prin poștă sau e-mail) și aveți
șansa de a-l face cunoscut.

}i]i (Maria Niculescu, Ploie[ti)

Bichon bolognez, 2 s\pt\mâni

(Ioana Roxana Brade)
Jack, Rocco & coco[ul El Pollo
(Elena Dumitrana, Rm. Vâlcea)

Aricel (Maria Mih\ianu, Neam]) Tommy (Beata Boer )

 Familia elefan]ilor se divizeaz\ în dou\ specii: elefantul
african (de savan\ [i de p\dure) [i elefantul asiatic.
De[i este cel mai mare mamifer terestru actual, elefantul,
este o fiin]\ sensibil\, afectuoas\, tr\ie[te în turme [i are
leg\turi strânse cu membrii familiei sale.
Chiar dac\ pare a fi un animal greoi, elefantul este capabil
s\ mearg\ silen]ios, s\ alerge, s\ urce pante abrupte, s\
îngenuncheze [i chiar s\ se culce pe o parte.
Elefantul african este întâlnit în Africa, în regiunile situate
la sud de Sahara.
Animal Club, martie 2008 67
 Un animal masiv
[i impozant
Corpul masiv al acestui animal
este sus]inut de picioare foarte
puternice, înalte, drepte, cu
articula]ii care aproape c\ nu
sunt vizibile. Acestea se termin\
cu t\lpi plate [i rotunjite [i cu
degete sudate între ele. Capul
este sus]inut de un gât scurt dar
puternic. De aceea, elefantul nu
poate s\-[i aplece capul pentru
a apuca hrana. Ochii sunt negri,
str\lucitori [i foarte expresivi.
Creierul, de[i este cel mai mare
întâlnit la animalele terestre,
nu ocup\ decât un spa]iu mic
în voluminosul lui craniu. De o
parte [i de alta a capului sunt
întâlnite dou\ urechi de mari
68
dimensiuni, care îi servesc uneori
[i ca evantai. Pielea este lipsit\
de p\r [i foarte ridat\ mai ales
pe pleoape, la ceaf\, sub urechi
[i pe picioare.
Coada, în compara]ie cu cor-
pul, este scurt\, îns\ atinge
totu[i articula]iile membrelor
posterioare.
Trompa - un organ
indispensabil
Cel mai important organ al
elefantului este trompa. Aceasta
este suficient de mare pentru a
atinge solul când animalul este
în picioare. Considerat\ a fi mai
mult decât un instrument folosit
pentru sim]ul mirosului, trompa
este un organ foarte mobil, alc\-
tuit din mii de mu[chi. Ea este de
fapt o prelungire a maxilarului
superior [i a nasului. Pentru
elefant, acesta este principalul
organ tactil [i de prindere, este
convex pe partea superioar\
[i plan pe cea inferioar\ [i are
pe din\untru dou\ canale care
înlocuiesc n\rile.
Acest ciudat instrument cu
care natura a înzestrat elefantul
permite s\ execute mi[c\ri ase-
m\n\toare celor f\cute de mâna
omului. Astfel, cu trompa î[i salut\
membrii familiei, î[i mângâie
partenerul, duce mâncarea la
gur\. Au existat elefan]i care
cu trompa au descuiat u[i, au
deznodat frânghii sau chiar au
scos dopuri de la sticle.
Animal Club, martie 2008

Filde[ii sau incisivii
gigant
Elefantul are doi incisivi
foarte lungi, numi]i „filde[i”
care cresc continuu. Ace[tia
sunt de fapt incisivi modifica]i,
folosi]i pentru scoaterea r\-
d\cinilor din p\mânt, pentru
decojirea pomilor, în luptele
pentru stabilirea ierarhiei în
grup sau în timpul celor de
dinaintea împerecherii.
Elefan]ii, în general, sunt
dreptaci. Acest lucru este
demonstrat de gradul de to-
cire al filde[ilor, cel drept
fiind de obicei mai uzat decât
cel stâng.
În afar\ de filde[i, elefantul
nu are decât patru din]i, care
se schimb\ de 6 ori de-a
lungul vie]ii.
Elefantul, un
gurmand erbivor
Elefantul este un animal în
exclusivitate erbivor, care se
hr\ne[te cu iarb\ din savan\,
plante cu tulpin\ moale,
frunze de copac, fructe, flori,
chiar crengi, tulpini [i r\d\cini
de copaci. Pentru a-[i satisface
necesarul de energie, acest
animal de mari dimensiuni
trebuie s\ mânânce foarte
mult. Astfel, în decurs de 16
ore poate consuma mai mult
de 200 de kg de materie
vegetal\.
Se întâmpl\ deseori ca, f\r\
un motiv anume, un elefant
s\ dezr\d\cineze un copac,
împingându-l cu fruntea în
tulpin\. Acest lucru permite
erbivorelor de talie mic\ s\ se
hr\neasc\ cu frunze [i ramuri
la care în mod normal nu ar fi
ajuns.

{tia]i c\...
t Un elefant m\nânc\ circa 200 de kg
de mâncare pe zi [i bea circa 130 l de
ap\?
t Elefan]ii comunic\ între ei prin
sunete?
t Trompa îi ajut\ s\ respire, s\ adune
mâncare, s\ aplece ramurile copacilor,
s\ se salute, s\ bea ap\?
t Masculii dep\[esc deseori greutatea
de 6 tone [i în\l]imea de 4 metri?
t Capul unui elefant poate cânt\ri un sfert din greutatea
corpului?
t Elefan]ii caut\ ap\ nu numai pentru b\ut ci [i pentru a se
sp\la pe corp îndep\rtând astfel parazi]ii de pe piele?
t Elefantul este singurul animal care nu poate s\ri?
t O turm\ de elefan]i este format\ din mai multe familii [i
este condus\ de cea mai b\trân\ femel\?
t Elefantul poate mirosi apa de la 4 km distan]\?
O mam\ grijulie
t Are pielea sensibil\ la arsurile solare [i la în]ep\turile O femel\ de elefant na[te circa 4 pui în decursul
insectelor, de aceea, ca s\ se protejeze, se strope[te cu vie]ii. Perioada de gesta]ie dureaz\ circa 22 de
noroi? luni, iar femela na[te de regul\ un pui. Acesta
t În cazul în care vreunul dintre ei moare, ceilal]i membri ai are la na[tere o greutate de 100-120 de kilo-
familiei r\mân în jurul cadavrului pe care-l ating [i îl mângâie? grame [i o în\l]ime de 1 metru. Puiul este al\p-
Dac\ moare vreun pui, mama st\ câteva zile lâng\ el [i îl tat timp de 2 ani, îns\, între timp, înva]\ s\-[i
plânge. foloseasc\ [i trompa. Puii masculi, când ajung
t Între membrii familiei s-au dezvoltat leg\turi puternice? la maturitate, sunt alunga]i din turm\ pentru a
Când se întâlnesc, se salut\, iar când sesizeaz\ un pericol nu exista pericolul împerecherii cu femele din
se adun\ în jurul puilor pentru a-i proteja? propria familie.
 ATEN}IE LA ALERGII!

Ace[ti alergeni pot proveni din:co- puternice, numite alergeni. Aces-

paci iarb\ polenul plantelor ]es\- tea sunt inhalate, absorbite prin
turi (precum lân\ sau nylon) cau- piele sau ajung în organism prin
ciuc sau material plastic, alimente mâncare.
[i aditivi alimentari, diverse tipuri
de carne, cereale sau coloran]i,
produse lactate, praful [i scamele
din cas\, mu[c\turi de purici.

Dermatita alergic\
Dermatita alergic\ este una din-
tre cele mai întâlnite boli ale pielii
care î]i poate afecta câinele sau
pisica. Ar trebui s\ [tii c\ derma-

Factorii alergeni
Când un câine este alergic la ceva, Mu[catura de purice
organismul s\u reac]ioneaz\ la De[i nu este foarte periculoas\,
anumite molecule numite alergeni. multe animale sunt alergice la ea.
Când mu[c\, purecii injecteaz\
saliva pentru a opri coagularea.
Dac\ animalul dumneavoastr\
este alergic la aceste mu[c\turi,
î[i face un obicei din a se sc\rpina

tita alergic\ este o boal\ cronic\

de piele; ea nu poate fi vindecat\,
ci numai tratat\ sau controlat\.
Aceast\ inflamare a pielii este
cauzat\ de expunerea la substan]e
mereu. La pisici [i la câini va fi
uneori mai greu s\ diferen]ia]i
sc\rpinarea cauzat\ de `n]ep\-
tura de purece de cea provocat\
de dermatita alergic\. Cele mai
frecvent afectate zone sunt cele
ale fe]ei, picioarelor [i la sub-
soar\. Dac\ nu este tratat\ la
timp, boala poate afecta întregul
corp. În special la câini dermatita
alergic\ se manifest\ prin ro[ea]\
la nivelul fe]ei, zone întunecate
sau cu pete pe picioare datorate
linsului excesiv [i piele uleioas\
datorat\ sc\rpin\rii cronice. Pisi-
cile nu au dermatit\ alergic\ la fel
de des precum câinii, îns\ atunci
când sunt infectate se pot obser- iritant\ din mediul de via]\ al an-
va diverse simptome: umfl\turi imalului. Se recomand\:
mici pe piele, ulcer al buzelor, ju-
puirea gâtului [i pierderea unor • Vase din sticl\ sau din o]el in-
buc\]i de bl\ni]\. oxidabil pentru mâncare [i ap\
(pentru a reduce posibilitatea
apari]iei dermatitei de contact
din cauza expunerii la plastic
sau la vopsele)
• Detergen]i hipoalergenici pen-
tru culcu[ul animalului
• [ampon\ri hipoalergenice de
rutin\ pentru îndep\rtarea
oric\ror alergeni
• Limitarea plimb\rilor doar la
trotuare sau la suprafe]e pa-
vate.
• Evita]i iarba!
Alergiile la hran\
Alergiile aparute din cauza ali-
mentelor se manifest\ în ge-
neral prin cruste [i mânc\rime
în perimetrul fe]ei sau al gâtului.
Alergiile nu apar foarte repede,
multe animale m\nânc\ feluri de
mâncare cu consisten]\ asem\n\
toare ani de zile pân\ s\ apar\ o
form\ de alergie. Nu confunda]i
alte forme de alergii cu cele ali-
mentare chiar dac\ s-ar putea ca
unele dintre efecte s\ fie asem\
n\toare.
Cum prevenim aceste afec]iuni?
Interzice]i sau restrânge]i ac-
cesul la alergen sau la substan]a
 Chiar dac\ sunt destul de rezisten]i, hamsterii pot suferi diferite afec]iuni. Îns\
pentru c\ unele pot fi [i alarme false [i pân\ a ajunge la medicul veterinar tensiunea
st\pânului este mare, iat\ câteva situa]ii care nu ascund boli grave. Totu[i, indiferent
de cât de minor\ este schimbarea comportamentului hamsterului, apela]i la ajutorul
speciali[tilor, care pot depista realele probleme de s\n\tate.
În primul rând, când suspecta]i cel mai mic semn de îmboln\vire a roz\toarei,
asigura]i-v\ c\ temperatura camerei este suficient de ridicat\. Când sunt bolnavi,
hamsterii au nevoie de mult\ c\ldur\.

Hamsterului meu i-au ap\rut dou\ pete maronii

peAceasta
piele. este
Ce are?
una dintre alarmele
false pentru proprietarii de hamsteri
care nu au înc\ suficient\ experien]\.
Cele dou\ zone maronii pe lateralele
corpului hamsterului (câte una pe
fiecare parte, dispuse simetric) sunt
glandele ,,de miros”, care îi ajut\ pe
hamsteri s\ se recunoasc\ între ei.
Culoarea maro închis este perfect
normal\.

Hamsterul meu nu m\nânc\.

Dac\ refuz\ hrana [i apa, insista]i
sau ajuta]i-l s\ m\n\nce [i s\ bea
Hamsterului
(cu o pipet\). Nu îl for]a]i, pentru meu `i cade
c\ se poate îneca. p\rul. Ce se
`ntâmpl\?
C\derile de p\r
sezoniere nu tre-
buie s\ v\ alarmeze.
Acestea reprezint\
un act natural. Dar,
dac\ pierderea p\-
rului este excesiv\
[i continu\, f\r\ a fi sezonier\, sau dac\ pielea este înro[it\, umflat\,
[i hamsterul se scarpin\ mai mult decât de obicei, apela]i la medicul
veterinar.
 Cred c\ s-a intoxicat! De ce?
Trebuie s\ ave]i mare aten]ie la a[-
ternutul cu[tii. Sub nicio form\ acesta nu
trebuie s\ con]in\ r\[inoase (brad, pin,
cedru, molid etc). Acestea elibereaz\ în
atmosfer\ compu[i volatili foarte toxici
pentru hamster. Expunerea la aceste
emisii toxice poate cauza boli respira-
torii, alergii cutanate [i, dac\ expunerea
este prelungit\ pe mai multe luni, poate
cauza leziuni ireversibile ficatului.

Nu mai mi[c\! A murit?

Hibernarea este iar\[i o alarm\ fals\ a
Hamsterul merge coco[at
Atunci când se întâmpl\ ca hamsterul dumneavoastr\
proprietarilor de hamsteri. Dac\ tem- s\ aib\ greut\]i în mers (este coco[at), este sl\bit [i letar-
peratura camerei în care sunt ]inu]i scade gic, poate fi un semn de îmboln\vire. Dac\ aceste simp-
sub o anumit\ limit\ (cca 20 de grade C), tome sunt înso]ite [i de diaree, atunci poate fi o boal\
hamsterii î[i încetinesc func]iile vitale, devin întâlnit\ des la hamsteri, anume ,,coada umed\”. Aceasta
aproape inactivi [i respir\ foarte rar. Mai se manifest\ pe fon-
precis, hiberneaz\. Acest comportament dul unei infec]ii bac-
cât se poate de normal sperie în general st\ teriene din stomacul
pânii, care sunt convin[i c\ hamsterul este hamsterului. Adesea
bolnav. Problema se rezolv\ foarte simplu, este confundat\ cu o
prin cre[terea temperaturii mediului încon- diaree. Îns\, înainte
jur\tor. de a ajunge la med-
icul veterinar nu fo-
losi]i medicamente
,,dup\ ureche”, deoa-
rece hamsterii se pot
îmboln\vi de o alt\ boal\. În momentul în care ajunge]i
la medic, nu uita]i s\ specifica]i cum anume [i prin ce
metode a]i încercat s\ restabili]i starea de s\n\tate a
hamsterului.
 Afar\ este c\ldu], cerul este albastru, iarba înverze[te. S-a încheiat iarna? Da,
deoarece au sosit rândunelele. {i dac\ rândunelele nu aduc neap\rat prim\vara,
în mod sigur o vestesc. Rapide [i misterioase, br\zdeaz\ aerul sco]ând sunete
ascu]ite.
Rândunica atrage aten]ia prin elegan]\, u[urin]a cu care zboar\, fidelitatea pen-
tru locul în care au v\zut lumina zilei. Indiferent de meridian, rândunelele sunt
p\s\rile cele mai apreciate de om.
Lungime 17-20 cm
Anvergura aripilor 30-35 cm
Greutate 16-25 g
Speran]a de via]\ 8-12 ani
Viteza de zbor 160 km/h

centimetri, resimte în anotimpul

friguros necesitatea de a parcurge
aproape 10000 de kilometri?
Primul r\spuns care ne vine în
minte este c\ iernile sunt prea
friguroase în Europa, ceea ce
nu este în totalitate gre[it, dar
aceast\ teorie nu este suficient\,
pentru c\ exist\ [i p\s\ri adaptate
la temperaturi mici. O explica]ie
plauzibil\ ar fi lipsa insectelor în
anotimpul friguros.
Rândunica este o pas\re mi- C\l\toria în Africa le ofer\
Rândunic\, rândunea gratoare, de culoare neagr\-alb\ mâncare abundent\ [i clima
struie, are pieptul alb, gu[a ro[ie
Ce ba]i la fereastra mea? [i o coad\ care se termin\ cu
Du-te [i pune rochi]a, dou\ pene lungi [i sub]iri, în forma
C\ te arde ar[i]a, literei „V”.
Dintre toate p\s\rile, ea ne-a aju-
Te sufl\ vântoaiele tat cel mai mult pe noi oamenii s\
{i te ud\ ploaiele. descifr\m c\ile întortocheate ale
migra]iei p\s\rilor. În lume sunt 89
Mergi în câmpul înverzit, de specii de rândunele care tr\iesc
C\ rochi]a a-nflorit în Asia, Europa [i America de Nord.
{i o calc\ turmele Cele din Europa prefer\ s\ î[i pet-
reac\ iarna pe continentul african.
{i o pasc oi]ele.
(Cântec poporal) De ce migreaz\ rândunelele?
De ce aceast\ mic\ fiin]\ de cir-
ca 20 de grame, lung\ de 13-20 de

agreabil\.Totu[i, de ce p\r\sesc [i
aceste locuri paradisiace, [i nu se
reproduc acolo? Se pare c\ mo-
tivul este concuren]a mare pen-
La sfâr[itul lunii
septembrie, rândunelele
se adun\ în stuful de
la marginea lacurilor.
Zilele sunt dedicate în
totalitate vân\torii
deoarece trebuie s\-[i
fac\ rost de pre]iosul
carburant numit
gr\sime. Cu ajutorul
acestuia va putea s\
traverseze m\ri [i
de[erturi.
tru hran\. Iscusitele rândunele
au g\sit solu]ia perfect\ pentru a
duce o via]\ lini[tit\ [i îmbel[ugat\
chiar dac\ sunt nevoite s\ depun\
un efort imens. Se [tie c\ pentru a
supravie]ui au nevoie de hran\.
Rândunica de cas\,
o familist\ gra]ioas\
Rândunelele prefer\ s\-[i fac\
cuibul cât mai aproape de casele
oamenilor. {i când este vorba de
construirea c\minului în care vor
veni pe lume pui[orii aceste p\s\ri
nu duc lips\ de imagina]ie. De obi-
cei, îl cl\desc sub stre[inile case-
lor, în poduri, garaje, sau chiar în
interiorul caselor (când au deschi-
dere spre exterior). Unele dintre
ele î[i fac cuiburi în locuri foarte
ciudate: de exemplu, în Fran]a
a fost g\sit un cuib pe un vagon
de tren care parcurgea zilnic 3
kilometri. De obicei cuibul este
construit din pietre lipite cu mâl,
c\ptu[ite cu paie [i puf. Urmând
exemplul altor p\s\ri migratoare,
rândunelele se întorc întotdeauna
în locul unde au avut cuib în anii
anteriori pe care îl consolideaz\ [i-l
preg\tesc pentru venirea puilor.
O rândunic\ depune între 3 [i
8 ou\ din care vor ie[i pui dup\
14-16 zile. Ace[tia sunt hr\ni]i cu
insecte, uneori chiar mai mari decât
ei (de exemplu libelule). Dup\
20-25 de zile înva]\ s\ zboare [i
devin independen]i dup\ 35-40
de zile. Rândunica este o pas\re
harnic\ care poate face [i 400 de
drumuri pe zi, în c\utarea hra-
nei. În momentul în care puii sunt
independen]i, familia se poate
preg\ti pentru migra]ia urm\toare.
Încep s\-[i procure rezervele de
gr\sime necesare zborului. Rân-
dunelele sunt excelente zbur\-
toare, ele putând atinge chiar 160
km pe or\ în timpul zborului. De
asemenea, î[i folosesc toate abilit\
]ile de a-[i proteja teritoriul care calde ale Africii este o continu\ numeroasele insecte, se vor reface
variaz\ ca m\rime în func]ie de aventur\. [i se vor „îmbr\ca”cu pene noi.
specie. Aproape întotdeauna rândunelele
profit\ de insectele întâlnite pe Revenirea în Europa
Plecarea în Africa drum. Acest supliment de energie le La sfâr[itul lunii ianuarie, o nevoie
La sfâr[itul lunii septembrie, rân- va fi foarte util la învingerea reduta- irezistibil\ de a se reproduce le va
dunelele se adun\ în stuful de la bilelor obstacole pe care le vor cuprinde treptat pe micile noastre
marginea lacurilor. Zilele sunt întâlni. Traversarea Mediteranei p\s\ri migratoare. Întoarcerea în
dedicate în totalitate vân\torii va fi nemiloas\ pentru cele mai Europa este anevoios\ deoarece
deoarece trebuie s\-[i fac\ rost slabe dintre ele care, epuizate cad vor fi nevoite s\ parcurg\ o zon\
de pre]iosul carburant numit gr\- în apele m\rii [i se îneac\. Odat\ de clim\ în care temperatura
sime. Cu ajutorul acestuia va putea ajunse pe coasta african\ nu le mai înregistreaz\ circa 10 grade C.
s\ traverseze m\ri [i de[erturi. r\mâne decât un obstacol de în- Aceasta este suficient\ pentru
Dac\ stuful a fost t\iat, rân- vins: imensul de[ert saharian. apari]ia primelor insecte. Prinzân-
dunelele sunt nevoite s\ caute Rândunelele î[i petrec iarna du-le pot s\-[i refac\ energia. La
un alt loc de întâlnire. De aceea, la nord de Ecuator în Camerun, sfâr[itul lunii februarie, primele
pot fi v\zute deseori pe câmpurile Congo, Gabon, Republica Cen- rândunele apar pe ]\rmul de nord
de porumb. În ziua în care nevoia trafrican\. Acestea sunt destina]iile al M\rii Mediterane [i ajung la
de plecare devine mai puternic\, lor preferate chiar dac\ trebuie s\ destina]ie la mijlocul lunii martie,
stau pe firele electrice, pân\ în str\bat\ aproape 7.000 de kilome- începutul lunii aprilie. Dup\ un
momentul în care un semn miste- tri. Rândunelele din Rusia [i Anglia scurt sejur în jurul apelor [i în
rios le face s\ plece. „Se îmbarc\” prefer\ ]\rile situate la sud de Ecu- zonele propice pentru vân\toare
[i iau direc]ia lor preferat\ - Africa. ator chiar dac\ distan]a este mai [i dup\ ce î[i vor consolida cuibul,
Acest voiaj de întoarcere în ]\rile mare de 10.000 de kilometri. Pe pot reîncepe minunata aventur\ a
aceste t\râmuri, ele vor profita de reproducerii.
 CELE MAI RARE ANIMALE
DE PE PLANET|
Site-ul american Crazy World News
a realizat un top al celor mai rare
animale de pe Terra.

LINXUL IBERIC. De[i în

LUPUL RO{U. Este mai mic decât
lupul pe care îl [tim cu to]ii. Aceast\
specie, pe cale de dispari]ie, este
originar\ din Florida [i Texas, SUA.
În 1980 mai existau în lume doar
20 de specimene. În prezent, lupul
ro[u tr\ie[te într-o rezerva]ie de
1,7 milioane de acri din Carolina
de Nord, înregistrându-se 207
exemplare în captivitate [i 100 în
s\lb\ticie.
trecut tr\ia pe întregul cu-
prins al Peninsulei Iberice,
în prezent, linxul iberic
tr\ie[te doar în regiuni
restrânse din Andalusia.
Linxul iberic este amenin]at
de mai mul]i factori: distru-
gerea habitatului [i a pr\zii,
capcanele puse pentru
iepuri, automobilele de
pe drumurile din zon\. În
martie 2005, s-a estimat c\
num\rul linc[ilor în via]\ este
de aproape 100, cu 300 mai
pu]in decât cu 5 ani în urm\.
BIVOLUL DE AP|. A fost des-
coperit `n 1888, iar în
prezent mai poate fi g\sit
doar pe insula Mindoro din
Filipine. Cânt\rind aproximativ
300 kg, tr\ie[te în p\durile dense
din apropierea apelor. Bivolul
de ap\ tr\ie[te mai degrab\ în
cupluri decât în cirezi, cu excep]ia
perioadelor când femelele sunt pe
cale de a na[te. Se estimeaz\ c\
în prezent mai exist\ aproximativ
100 de exemplare.

WOMBATUL nordic cu nas p\ros. În secolul

al XIX-lea putea fi g\sit în regiunile New
South Wales [i Victoria din Australia,
îns\ acum mai tr\ie[te doar într-o mic\
rezerva]ie din Queensland. Num\rul
exemplarelor în via]\ este estimat la 113.

IEPURELE DE CÂMP HISPID - denumit [i „iepurele
cu ]epi’’ - tr\ie[te în regiunea sudic\ a
lan]ului muntos Himalaya, în Nepal, Bengal [i
Assam. Desp\durirea, cultivarea terenurilor
[i a[ezarea de locuin]e umane au avut un
impact negativ asupra acestei specii. În 1964
s-a crezut c\ specia a disp\rut, îns\ în 1966 a
fost descoperit un exemplar. Pân\ în 2001, în
lume mai existau doar 110 de astfel de iepuri.
Num\rul lor începe îns\ s\ scad\, ca urmare
a neadapt\rii în captivitate.
DELFINUL CHINEZESC
DIN RÂUL YANGTZE.
Doar câteva exem-
plare mai sunt în
via]\, fiind una din-
tre cele mai rare
specii de mamifere
din lume [i o victim\
a cre[terii economice
bru[te înregistrate în
statul asiatic. Delfinii - nevoi]i s\ concureze pentru
hran\ cu oamenii - au fost împin[i spre dispari]ie de
activitatea uman\ din ultimii 50 de ani. Principala
cauz\ a acestei situa]ii este reprezentat\ de
numeroasele diguri construite în China începând
cu 1930, care au fragmentat popula]ia de delfini [i
au redus habitatul acestora.
Câ[tig\torul acestui top are [i un nume - „George
singuraticul”. El este cel mai rar animal din lume
[i face parte din specia ]estoaselor gigant din insula
Pinta, Galapagos. „George singuraticul’ este unicul
supravie]uitor al rasei din Insula Pinta [i un simbol al
fragilit\]ii faunei din insulele Galapagos. Specia fusese
considerat\ disp\rut\ pân\ în anul 1971, când a fost
descoperit acest singur exemplar în via]\. De atunci,
sta]ia de cercet\ri Charles Darwin se afl\ în c\utarea
unei femele din aceea[i specie, oferind o recompens\
de 10.000 de dolari pentru oricine g\se[te un asemenea
exemplar.
RINOCERUL cu un singur corn tr\ie[-
te în prezent numai în Indonezia
[i Vietnam. Doar 60 de exemplare
din aceast\ specie mai sunt în
via]\, de[i cândva a fost o specie
r\spândit\ în Asia. În 1930 au în-
ceput s\ fie vâna]i pentru cornul
lor, despre care se spune c\ ar
avea calit\]i curative. {ansa lor
de supravie]uire este foarte mic\,
existând oricând riscul apari]iei
unei boli sau a natalit\]ii reduse.
LILIACUL din insulele Seychelles. Mai pot fi în-
tâlnite doar 100 de exemplare în nordul
Madagasgarului, de[i în trecut ace[tia
erau foarte numero[i. În pre-
zent, oamenii de [tiin]\ stu-
diaz\ comportamentul lor
[i încearc\ s\ în]eleag\ ce
trebuie f\cut pentru a fi salva]i.
MARMOTELE DIN INSULA VANCOUVER.
Mai pot fi g\site doar în regiunile
montane, ap\rând pe lista
speciilor pe cale de dispari]ie înc\
din mai 2000. În 1998, popula]ia
acestor marmote a ajuns la
cel mai sc\zut nivel cunoscut
vreodat\ - doar 75 de exemplare.
Autorit\]ile canadiene au demarat
un program de înmul]ire a spe-
ciei în captivitate, în prezent
existând 90 de exemplare
în rezerva]ii speciale [i
aproximativ 30 în libertate.
Colorează
iepurașul
din imaginea
alăturată.
Trimite
desenul
și talonul
de mai jos pe
adresa
redacţiei, S.C.
Profimedia
S.R.L., OP 10,
CP. 28, cod
100650,
Ploiești. Cele
mai frumoase
desene vor fi
publicate în
numărul 7
al revistei.

Nume și prenume: ............................................................................

Adresă: .............................................................................................
..........................................................................................................
Tel.: ..................................................................................................
Ce animal de companie ai? ......................................................
 Nu ratați în numărul următor
R\celile, infec]iile respiratorii [i pneumoniile sunt
câteva dintre bolile care pot duce la moartea
unei broscu]e.

Norvegiana de Pădure Ciobănesc mioritic

puternică și încrezătoare Cum îngrijim broaștele ţestoase paznicul jucăuș

Pentru a se
ap\ra, elimin\
un lichid g\lbui,
urât mirositor

De[i este un pe[te calm, pus

`n acvariu cu pe[ti mici `i
devoreaz\.

Gărgăriţa - insecta aducatoare de noroc Cum să ai un canar fericit Totul despre scalari

Zebrele comunic\ `ntre ele cu ajutorul

mi[c\rilor urechilor
Leii
vâneaz\
`n grup,
dar ucid
individual

Leul - cea mai puternică felină Zebrele – căluţii în pijamale

Ca s\ nu ratezi niciun num\r, aboneaz\-te completând talonul de abonament de la pagina 3

Dac\ dumneavoastr\ nu sunte]i acolo,
are grij\ Ristodog.
Ristodog este noul hr\nitor automat pentru mâncare
uscat\ ce v\ permite s\ `i planifica]i câinelui 3 mese/
zi, chiar [i atunci când nu sunte]i acas\.

Rezultatul? Bun\starea câinelui [i lini[tea

dumneavoastr\.