Conceptul de CURRICULUM

În sens larg, acest concept desemnează ansamblul proceselor educative şi al experienţelor de

învăţare prin care trece elevul pe durata parcursului său şcolar.

În sens restrâns, conceptul desemnează ansamblul acelor documente şcolare de tip reglator în
cadrul cărora sunt prevăzute datele esenţiale privind procesele educative şi experienţele de învăţare pe
care şcoala le oferă elevului.

Noul Curriculum Naţional

Noul Curriculum naţional în România reprezintă ansamblul experienţelor de învăţare prin

care instituţia şcolară asigură realizarea idealului educaţional şi a finalităţilor învăţământului, aşa cum
acestea sunt stipulate la nivelul Legii învăţământului.

Curriculum-ul Naţional cuprinde:

CURRICULUM NAŢIONAL PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL OBLIGATORIU.

CADRUL DE REFERINŢĂ

Document reglator care asigură coerenţa componentelor sistemului curricular, în termeni de

procese şi de produse.

PLANURILE-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU CLASELE I-XIII

Stabilesc ariile curriculare, obiectele de studiu şi resursele de timp necesare abordării acestora.

PROGRAMELE ŞCOLARE

Acestea stabilesc obiectivele cadru, obiectivele de referinţă, exemplele de activităţi de învăţare,

conţinuturile învăţării, precum şi standardele curriculare de performanţă prevăzute pentru fiecare
disciplină existentă în planurile-cadru de învăţământ.

GHIDURI, NORME METODOLOGICE ŞI MATERIALE SUPORT

Acestea descriu condiţiile de aplicare şi de monitorizare ale procesului curricular.

MANUALELE ALTERNATIVE

1
 Conceptul de CURRICULUM

Concepte cheie

A. IDEALUL EDUCAŢIONAL ŞI FINALITĂŢILE SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Idealul educaţional şi finalităţile sistemului reprezintă un set de aserţiuni de

politică educaţională care consemnează la nivelul Legii învăţământului profilul
de personalitate dezirabil la absolvenţii sistemului de învăţământ, în
perspectiva evoluţiei societăţii româneşti.

B. FINALITĂŢILE PE NIVELURI DE ŞCOLARITATE – PRIMAR, GIMNAZIAL,

LICEAL

Finalităţile pe niveluri de şcolaritate (primar, gimnazial, liceal) constituie o

concretizare a finalităţilor sistemului de învăţământ pentru diversele niveluri
ale acestuia.
Finalităţile în discuţie descriu specificul fiecărui nivel de şcolaritate din
perspectiva politicii educaţionale. Ele reprezintă un sistem de referinţă atât
pentru elaborarea programelor şcolare cât şi pentru orientarea demersului
didactic la clasă.

C. CICLURILE CURRICULARE

Ciclurile curriculare reprezintă periodizări ale şcolarităţii, ele grupând mai

mulţi ani de studiu, care ţin uneori de niveluri şcolare diferite. Aceste
periodizări ale şcolarităţii se suprapun peste structura formală a sistemului de
învăţământ, cu scopul de a focaliza obiectivul major al fiecărei etape şcolare şi

Vârsta 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Clasa Grupa
pregăt. I II III IV V VI VII
Ciclul Achiziţii Observare şi
curricular fundamentale Dezvoltare orientare
de a regla procesul de învăţământ printr-o serie de accente de tip curricular.

Ciclurile curriculare ale învăţământului primar şi gimnazial

Fiecare ciclu curricular oferă un set coerent şi clar de obiective de învăţare. Acestea consemnează ceea
ce ar trebui să atingă elevii la capătul unei anumite etape a parcursului lor şcolar.

Conceptul de CURRICULUM
2
 D. CURRICULUM NUCLEU ŞI CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII

Curriculum-ul Naţional are, începând cu anul şcolar 1998-1999 două segmente:

- curriculum nucleu
- curriculum la decizia şcolii

a. Curriculum nucleu corespunde trunchiului comun, adică numărului minim de ore de

la fiecare disciplină obligatorie prevăzută în planurile-cadru de
învăţământ.
b. Curriculum la decizia şcolii acoperă diferenţa dintre curriculum-ul nucleu şi numărul
maxim de ore pe săptămână pe disciplină şi pe an de
studiu, prevăzute în planurile-cadru de învăţământ. Prin urmare, programele şcolare la
disciplinele obligatorii vor avea obiective şi unităţi de conţinuturi marcate cu asterisc (*) şi
tipărite cursiv, a căror parcurgere nu mai este obligatorie, ele intrând sub incidenţa deciziei
la nivel de şcoală.
În completarea curriculum-ului nucleu, şcoala poate opta pentru una dintre variantele
de curriculum la decizia şcolii:

- curriculum nucleu aprofundat

- curriculum extins
- curriculum elaborat în şcoală

b1 Curriculum nucleu aprofundat presupune parcurgerea segmentului obligatoriu din

programa disciplinei (nemarcat prin asterisc), prin
diversificarea activităţilor de învăţare până la
acoperirea numărului maxim de ore din plaja orară
a disciplinei respective.

b2 Curriculum extins presupune parcurgerea în întregime a programei, respectiv a

segmentelor obligatorii şi a celor neobligatorii marcate prin
asterisc.

b3 Curriculum elaborat în şcoală implică diverse tipuri de activităţi opţionale pe care

le propune şcoala (sau pe care aceasta le alege din
lista avansată la nivel central).

3
 Conceptul de CURRICULUM

E. ARIA CURRICULARĂ

Aria curriculară oferă o viziune multi- şi/sau interdisciplinară asupra

obiectelor de studiu.
Curriculum Naţional din România este structurat pe şapte arii curriculare,
desemnate pe baza unor principii şi criterii de tip epistemologic* şi psiho-
pedagogic.
Aceste arii curriculare sunt:

1. Limbă şi comunicare
2. Matematică şi ştiinţe ale naturii,Om şi societate
3. Om şi societate
4. Arte
5. Educaţie fizică şi sport
6. Tehnologii
7. Consiliere şi orientare

Ariile curriculare rămân aceleaşi pe întreaga durată a şcolarităţii obligatorii şi a liceului, dar
ponderea lor pe cicluri şi pe clase este variabilă.

Noul Curriculum Naţional: şapte dimensiuni ale noutăţii

Aplicarea consecventă a conceptelor enunţate anterior va imprima în sistemul curricular o serie de

dimensiuni noi. Acestea se vor manifesta prin:

 Plasarea învăţării - ca proces – în centrul demersurilor şcolii (important este nu ceea ce

profesorul a predat, ci ceea ce elevul a învăţat).
 Orientarea învăţării spre formarea de capacităţi şi atitudini, prin dezvoltarea competenţelor
proprii rezolvării de probleme, precum şi prin folosirea strategiilor participative în activitatea
didactică.
 Flexibilitatea ofertei de învăţare venită dinspre şcoală (structurarea unui învăţământ pentru
fiecare, deci pentru elevul concret, iar nu a unui învăţământ uniform şi unic pentru toţi, conceput
pentru un elev abstract).
 Adaptarea conţinuturilor învăţării la realitatea cotidiană, precum şi la preocupările, interesele şi
aptitudinile elevului.
 Introducerea unor noi modalităţi de selectare şi de organizare a obiectivelor şi a conţinuturilor,
conform principiului „nu mult, ci bine”; important este nu doar ce anume, dar cât de bine, când şi
de ce se învaţă ceea ce se învaţă, precum şi la ce anume serveşte mai târziu ceea ce s-a învăţat în
şcoală.
 Posibilitatea realizării unor parcursuri şcolare individualizate, motivante pentru elevi, orientate
spre inovaţie şi spre împlinire personală.
 Responsabilizarea tuturor agenţilor educaţionali în vederea proiectării, monitorizării şi evaluării
curriculum-ului.
____________
* epistemologie – teoria cunoaşterii ştiinţifice.