ES Ghid complet pentru Bvaluarea Nayionals APLIC. 1, Redactez compunere, ine genului liric, ees ta, trebuie: - sh prezingi dou tris&turi ale genului liric, Prezente in textul citat; . si ilustrezi doua tras&turi cu exemple adecvate din text; « si respecfi structura specificd tipului de compunere cerut; + si ai obligatoriu numarul minim de cuvinte precizat. de minimum 150 de cuvinte, in care s& argumentezi cA textul Dusman grozav e timpul, mi se pare acuma ca $i cénd te-as fi visat, cum poate mai viseaza cate-o floare Pamantul, iarna, dupa ce-a-nghefat. Jubirea noastra astfel a trecut, ca dara luminoasé-a unei stele, gi bezna-n urma ei s-a refiicut, de-mi pare steaua fericirii mele, c4 niciodatd n-ar fi stralucit. [... J Din ce in ce mai subred e sub pas pamantul amintirilor si-mi pare cd dintr-un vis frumos mi-au mai ramas Sranturi ciudate $i stralucitoare. Zadarnic intre ele sé le leg incerc acuma, fiindcd nu se poate din cioburi vasul sd-1 mai faci intreg, $i trista surdzand md joc cu toate aducerile-aminte la un loc, ca un copil cu jucdria care, is-a stricat, dar n-a dat-o pe foc, pentru cd alta mai frumoasé n-are. Magda Isanos, JucdriaGhid complet pentru Evaluarea Nazionala ) qpLica! co compunere, de minimum 150 de cuvin i 1 asec literare pastel. ee oe j “in compunerea ta, ebaie . sh prezinti doud trastturi ale pastelului, prezente in textul citat; . sf ilustrezi dou trasituri cu exemple adecvate din text; ; . si respecti structura specificd tipului de compunere cerut; . sa ai obligatoriu numarul minim de cuvinte precizat. Pe cea cdmpie lungé a carei tristé zare Sub cer, in fund, departe, misterios dispare, Nici casd, nici padure, nici rau racoritor, Nimic nu-nveseleste pe bietul cdlator. Pustietatea goald sub arsifa de soare In patru parti a lumei se-ntinde-ngrozitoare, Cu iarba-i mohoréta, cu negrul ei pamént, Cu-a sale mari vartejuri de colb ce zhoard-n vant [...] Acolo floarea naste $i moare-n primavaré, Acolo piere umbra in zilele de vara, Si toamna-i fara roada, $-a iernii vijelii Cutriera cu zgomot pustiele cdmpii. Pe cea savand-ntinsa si cu salbatic nume, Lung ocean de iarba necunoscut in lume, O cumpénd se-nalté aproape de un puf, Si-n orizont se-ndoaie ca gatul unui struf. [...] Ah! dulce, glorioasd si mult strdlucitoare Va fi ziua de viata, cand, pe sub mandrul soare, Trecdnd in rdpegiune, un zmeu cu-aripi de foc Goni-va trista moarte ce zace-n acest loc!... Vasile Alecsandri, BardganulAPLICA! de minimum 150 de cuvinte, in care si argumentezi cd textul 1, Redacteazi o compunere, ind populara. ciat apartine speciei literare do. fn compunerea ta, trebuie: «si prezinfi doud trasaturi ale doinei populare, prezente in textul citat; .shilustrezi doug trasdturi cu exemple adecvate din text; «si respecti structura specifica tipului de compunere cerut; -si ai obligatoriu numarul minim de cuvinte precizat. M-au uscat, m-au vestejit Ae! amar de mine ne Comtaniine! Ca stejarul infrunzit io Cand de brumd e atins Prieu o dragostele! Sau de mare foc cuprins. oe Alei! draga fratioare, Os 4 f es Mé trec ca roua din | floare Sitecajung ¢ te scot din minte $i ca spuma de pee as Vai de en dor fierbinte, Cénd le soarbe ae : i ea Fa-mi o groapa la ricoare » inima rau ma doare. * il ile Alecsandri leas de Vasi re CE 4 au fermecat Dragoste, cule arene "ei zile m-ay ys nitAPLICA! 1. Redacteaz’ o compunere, de minimum 150 de cuvinte, in care s4-ti exprimi opinia despre semnificatia titlului poeziei citate. fn compunerea ta, trebuie: . s§ formulezi 0 opinie despre semnificatia titlului; - $4-ti sustii opinia formulata prin dou’ argumente potrivite, valorificand textul dat; . s respecti structura specifica tipului de compunere cerut; - 84 ai obligatoriu numarul minim de cuvinte precizat. Sunt flacara, sunt jar, sunt para, Merg printre oameni lumindnd. Sunt ca o stea ce straluceste, Dar nimeni nu md vede-arzand. Ard ca un codru ce nu piere Sub flacarile ce-| incing, Un codru care arde-ntruna, Dar fldcarile nu-l ating. Si ard, si ard, asa de-a randul, Ca mii si mii de stele. fi luminez pe cei din preajma Arzandu-mi visurile mele. Stiu, se va stinge crud odata Aceastd flacdré, stindard, Da-mi pare rau ca se va stinge Fiinded traiesc numai cat ard... Virgil Carianopol, Flacari eillLimba si teratura romdn APLICA! 1. Redacteazi o compunere, de minimum 150 de cuvinte, in care sd-fi exprimi pinta despre mesajul textului citat mai jos. in compunerea ta, trebuie: « si formulezi o opinie despre s& sustii opinia formulatd pri « s& respecti structura specific& tipului de cor e . si ai obligatoriu numarul minim de cuvinte precizat. mesajul textului dat; in dou’ argumente potrivite, valorificAnd textul dat. mpunere cerut; ? La farm, corabia oprita Orasul intreg scdnteiazé E ninsé de zépada lunii Cu felinarele aprinse... Muzicile vesel vibreaza, ‘Si marea tace odihnita, Curse privegheaza-ntinse. De biciuirile furtunii. Catarg si panze argintate Novicii in port se coboara, Abia usor sunt legdnate... Spre rds si petrecere zboara; Magia nopfii este sfant Rascoala etafii-i framanta... Verzuiele unde dormiteaza. Safire pe ceruri ldcrémeazd. Novicii rad... - Carmaciul ofteaza, Din cap miscénd, carmaciul ofteaza, Matrozii* melancolic canta. Matrozii melancolic canta. Alexandru Macedonki, Corabia *Matrozi = marinari, corabieri 66ApLica! 1, Redacteaz 0 compunere, de minimum 150 de cuvinte, in care s& argumentezi cd textul citat aparfine genului epic. : fn compunerea ta, trebuie: . sh prezinti doua trasaturi ale genului epic, prezente in textul citat; . sf ilustrezi dou trasdturi cu exemple adecvate din text; . si respecti structura specifica tipului de compunere cerut; . sf ai obligatoriu num&rul minim de cuvinte precizat. futr-o zi, Nastratin Hogea, ceartd c-un vecin avand, Fuse tras la judecatd, pentru dansul jalba dénd; Nastratin plecdnd sé meargd spre a se infatisa, Baga-n san ‘un pietroi mare si se-nfajisa asa; Cand pardtorul de dénsul spunea céte ti placea, Nastratin pe taind sdnul isi arata $i tacea. Judecatorul vazdndu-l cd isi batea sdnul plin, Toatd dreptatea o dete in partea lui Nastratin; Dupé ce jeluitorul fu d-aci afard dat, Zise lui Nastratin Hogea: — Scoate ce mi-ai ardtat; El scojand indatd piatra, o puse cu cinste jos $i se trase la o parte, cu chip prea politicos. ~Dar ce este asta ? zise judecatorul batran; — Este darul, el raspunse, ce fi-l ardtam in san. Un nebun fagaduieste si-njeleptul s-amdgeste 063, Redacteaz& o compunere, de minimum 150 de cuvi i a apartine speciei basm popular. veterans oh Sngumentezi c& textul jin compunerea ta, trebuie: + s& prezinfi doud traséturi ale basmului popular, prezente in textul citat; . s& ilustrezi doud trasaturi cu exemple adecvate din text; ; + si respecti structura specificd tipului de compunere cerut; + sa ai obligatoriu numirul minim de cuvinte precizat. A fost odata un impdrat si o impardteasa; ei nu Saceau copii; umblase ‘pe la tofi vracii si vrdjitorii, pe la toate babele si cititori de stele, si tofi rémaseré de rusine, cdci n-avurd ce le face. In cele din urmé se puserd Pe posturi, pe rugdciuni $i milostenii; cand, intr-o noapte, Dumnezeu vazdnd rdavna lor, se arta imparatesei in vis si-i zise: — Rugdciunea voastra am auzit-o $i vei face un copil cum nu se va mai afla pe fata paméntului. Mdine sa se ducd impdratul, barbatul tau, cu undita la gdrld, si pestele ce va prinde sd-1 gdtesti cu mdna ta si sé-1 mancati. Nu se facuse inca bine ziud si imparateasa se duse la imparatul si-l sculd zicéndu-i: — Imparate, scoala! —Dar ce ai astazi sé md scoli asa de noapte; nu care cumva vrdjmasii au calcat hotarele impdrdjiei mele? rdéspunse impdératul, ~Din mila lui Dumnezeu, de nici unele ca astea n-am auzit; daré am visat iaca ce... Ley, Impératul cum avai, sari din asternut, se imbracd, lud undifa si se duse la pardu gafaind. Aruncé undiga si nu trecu mult, si vazu pluta unditii miscdndu-se. Trase undifa: cand, ce sé vezi? un peste mare, cu totul si cu totul din aur. Doaré cd nu-i cdzu lesin de bucurie. LJ Gati impardteasa singura cu mana ei pestele si mancard. Ea indaté se simti insdrcinata. Roaba care ridicd masa vazu pe talerul impdratesei un os de peste si o batu gandurile 8G suga acel os, ca sa stie i ea gustul bucatelor gatite de imparateasa. Cum supse osul, se simti si ea insdrcinata. Dupé noud luni ndscu impdrdteasa, ziua, un copil frumos, frumos, ca un ingeras. Peste noapte ndscu si roaba un copil, aidoma cu al imparatesei, incat nu aveau deosebire url de altul. Cum era copilul imparatesei era si al roabei. Semdnau, cum se zice, ca doud picdturi de apa. Luceafarul de ziud si luceafarul de noapte, cules de Petre IspirescuAPLICA! 1. Redacteazd 0 compunere, de minimum 150 de cuvinte, in care s& argumentey; . citat aparfine unel. fabule. ten fn compunerea ta, trebuie: ' : . s& prezinfi douad trasituri ale fabulei, prezente in textul citat; . s& ilustrezi dou’ trisdturi cu exemple adecvate din text; ficd tipului de compunere cerut, . sa respecti structura speci . 98 ai obligatoriu numarul minim de cuvinte precizat. Luceaftrul de searé, Spre licurici priveste Pe bolta strélucind, Si zice raspicat: Imbraca toatd firea, -Sclipesti si tu nifel fn raze de argint. E fapt necontestat; Si-un licurici rosteste, Tu licdresti in iarba, Din margine de drum: Luceafarul pe cer, — Doar noi, iubite frate, Lucim in noapte-acum! Marejul astru-al nopfii, Cu un surds candid, La spus: — Te crezi lumina? Sa stii, nu te desfid. Tar luna, ce fusese Ascunsé dupa nor, Interveni si dénsa In convorbirea lor. Vazénd ca palpdirea Putin fosforescenta, fl face sa nu aiba Pozifie decenta, Dar care-i diferenja Vei intelege sper: Sa stii cd-n lumea-ntreaga, Oricine prefuieste Cat i-e de lungd raza, Prin care straluceste! Si astfel se desprinde, Ca nu-i asa de greu, Sd il distingi pe-un geniu De-un vanitos pigmeu! Ionel Gologan, Luceafarul si licuriciul a seiie =a provoca pe cineva si dovedeasca un lucru, fiind stiut cA nu va reusi; Pigmeu = (fig. aici) persoand lipsita de calitati sau de merite.mpunere, de 2. "4 i ine spect 2 epee ta, trebuie: . s8 prezinti doud trasaturi « si ilustrezi . si respecti structura « s8 ai obligatoriu num Foaie verde sdlcioard, La casa cu trestioard Mare masa este-ntins& Si de mari pescari cuprinsd Dar la masa cine-mi sta, ‘Sila masd ce ménca? Numai strunga si zalungd, Galbioaré caracuda? Doisprezece lopdtari, Doisprezece ndvodari Cu doudspe calfe mari $i tot bea $i tot manca. Antofita se uita Dar Vioaré mi-1 vedea Si din gurd asa-i zicea: —Antofifa, lumea mea, Taica, timpul fi-a venit Taica, de casatorit, Calu-n grajd ji-a-mbatranit Ori hainele-ai ponosit De nu bei, de nu mandnci Numai cu ochii te uigi? minimum 150 de cuvinte, iei balada populara. ale baladei populare, prezente in textul citat; exemple adecvate din text; specifica tipului de compunere cerut; rul minim de cuvinte precizat. doud traisaturi cu saa! rove roto an care od argumentoay go sa care sd argumentez} chien — Taicd, timpul n-a venit Taicd, de cdsdtorit, Calu’ nu mi-a-mbéatrénit Nici haine n-am ponosit Dar asearé m-am culcat Sd vezi, taicd, ce-am visat: Si-am zis verde ca bobu C-am sé vanez vidrasu Jar Vioara raspundea: —Antofija, lumea mea, De cand mama m-a facut Tot pe ape am trait Pe toate le-am pescuit Dar vidrasul n-am putut; Cat din cer pand-n pdmdnt Atdt e vidru de-adénc. Antofifa asa zicea: ~ S-aduci névoadele-ncoa, Sd mi-aduci névoadele Si cu toate calfele Ca eu aduc pestele. Antofita al lui VioaréLimba gi literatura romdnd are sine lase sdraci gi flam a stricat tot! jy oer pee a Crivapul de fap il intreba 5a rispunay tul vanturilor chema djul de fa A Indati arcaia ‘se aude in lume despre ndzdravainiile ive pee i adevirat zvonu tu sd zicd ba, céci firea toata il da de gol. Dar el se apéira zie, nd al Peas n-am avut de gdnd sd fac rau ee aim vrut numai sq mi joe . — Eu, vat > fu clea i i lor cd nu stiu de gl florile, dolieiss Sa meu! ii rdéspunse imparatul Yanturilor 8% fa : Mi a in Juma nu este iertat, caci, desi e glumé, me. bunds! Casa te ‘nveti mine = een ra da drumul vara. Numai iarna vei iesi de la inchisoare. Alunci ai sé te Potives aah si cu 2dpada, céci lor n-ai ce stricdciuni si le faci. : cu De atunci, Crivdful nu mai suflé decdt iarna, pe pamdntul infepenit de ger Bu viscol gi indbusit sub troiene de zépada. Legenda Criviyiy REPERE DE REZUMAT MODEL REDACTARE * — Structura intr-o zi, Crivatul a iesit la plimbare gi, in drumul sau, a Provocat rezumatului multe nepliceri oamenilor, scuturand florile, rasturnand fructele, zdrobind spicele si dezradacinand copacii. Nemulfumiti, oamenii s-au plans din cauza acestei purtiri, Atunci, imparatul vnturilor l-a chemat la sine pe cel invinuit site cerut socoteala. Crivat s-a aparat, spunand c& a vrut si fact niste glume, neintelese de ceilalti. Dupa ce |-a ascultat, imparatul i-a atras atentia asupra gesturilor sale necugetate si a decis si nu-i mai dea drumul decat jiarna, cind nu mai poate produce distrugeri. APLICA! 1. Redacteazi, in maximum 100 de cuvinte, rezi trebuie: © sd prezingi succesiunea intamplarilor, pe baza ideilor principale din text; © si respecti conventiile specifice Tezumatului; © s& ai un continut adecvat cerinfei; © sd respecti precizarea referitoare la numarul de cuvinte. umatul textului citat. in compunerea ta, Era-n ajunul zilei de Sf, Dumitru, Pe cer se-ngramédiseré mai multe Straturi unul peste altul norii cenusii, pe care vanturile de toamni ii goneau pe unii-ncoa, Pe alfii-ncolo, incdt lumina zilei se perdea intr-un fel de amurg posomordt. De mai ‘multe zile acum ploua rar $i mdrunt... Jn amurg, vite plouate, manate de copii plouati, se intorceau de la pdgunea udé, si mari stoluri de ciori si de stdncute zbui ‘rau cdrdind peste luncé spre zdvoaiele de pe Arges. ts burnita revarsata peste toate se perdea tot ceea ce ar fi putut sa inveseleascd inima omu si-nzecite se infatisau si cele mai neinsemnate dintre multele griji ale viefii. » Urata lume! ” suspind iar Dascélasul, 800Pt ——————___Gid complet per Bvatares Nana Ghid complet pentru Evaluarea Nationala ‘Doud zile mai aved, numai doud, $i legea-l sile D # fe a a sd desert i fusese yandutd, Era casa in care s-a néscut si-n sea eze casa, care incé-n timpul aviefisale. petrecut partea cea mai mare vical Lo daduse, BEIDTEUnE SCM: pogoanele, de zestre Sandei, sin; erarn viajd, iar aceasta, rdmasdé vaduva, a vandut-o. i, singurul sdu copil, care mai O stia aceasta de mult yi a avut destul imp spentrsiica digi pra zilele ae hea Nu putea insd sd se-mpace cu ih ey rose ide alt adépost casa pe care € Se ie ene siazi, $i maine sa enon cone in apes lansul sa gi moard in casa in care s-a ndscut. Stia ar unifel de minune, lece, rms ape stare aa nchipuiased pe sine trdind in alta ui rdmane. decdt si uginele ramdsite ale avutului sdu, ca sé le ducd nu stia unde. [...] casa, nici adundndu-si = Mir tata ira ee orzars din gura Oborului, Sanda s-a inciiromt civ alti gi is barbat, parasi -si singurul copil, Leanca, o fata de vreo cinci ani, altul gi a, fugit dela tatdlui, a ramas la bunicul sau. tani, care, dup moartea Toan Slavici, Dascdlasul a is ‘ : ‘ aoe in maximum 100 de cuvinte, rezumatul textului citat. In compunerea ta, . eae fs * - fi oh r 2 ace succesiunea intamplarilor, pe baza ideilor principale din text; Fespecti conventiile specifice rezumatului; : oe un continut adecvat cerinfei; respecti precizarea referitoare la numérul de cuvinte. asa. Acolo igi ldsara ‘poverile, acolo alimente reci, dar pe care. foamea | de rafinament gastronomic. In repede gi se golira si mai ta cu picdtura de catre 81 eat oposird intr-un luminis ou iarba mataso _ fal i, un pranz imbelsugat, gatit la repezeala din baiopie la celor doua gospodine il ridicasera la rangu a repede re Se auzea susurul unui pardias; termosurile se umplura , §liar se umplurd, dar de asta data pentru ase filtra giase gus2, Redacteazi o compunere, de minimum 150 de cuvinte, in care s& caracterizezi un personaj din fragmentul citat. fn compunerea ta, trebuie: + si preciezi doua mijloace de caracterizare; - sd ilustrezi doua trasituri ale personajului cu exemple adecvate, selectate din fragmentyy citat; + s& respecti structura specifica tipului de compunere cerut; + s& ai obligatoriu numarul minim de cuvinte precizat. Ionel devenise* conducatorul expeditiei! Cand celdlalt candidat ti ura succes, Lucig injelese, abia atunci, cd nu Tic, ci Victor hotdrdse rezultatul. Ionel, molipsit de energia $i dinamismul Luciei igi lud imediat in primire atributiile, O imita pe Lucia intocmai, fard sé-si dea seama, bineinteles: in felul cum vorbea, in rapiditatea pe care o impunea, chiar si in unele gesturi. Stransi in jurul focului, fara nelinisti rele, zganddriti din cénd in cénd de emotii placute, ciregarii igi ascultau conducdtorul, ales prin vot secret, unii cu uimire chiar, $i tofi aprobandu-i spusele. Ionel argumenta necesitatea desparfirii expeditiei in doud grupuri, Devenise foarte clar pentru tofi: siguranja si reugita expeditiei depindeau de aceasté mdsurd. Dar o data cu aceasta convingere crestea $i altceva in sufletele cutezdtorilor: 0 nelinigte, 0 emofie, o durere. Tocmai pentru a atenua acest sentiment, interveni Victor: — Desparfirea va dura foarte putin: 0 zi, poate doud zile... [...] Tonel propuse ca grupurile sd se alcdtuiasca in urma unor discufii deschise, $i Victor il sustinu din primul moment, dar tofi ceilalfi se opuserd. Nici nu voiau sa auda de discugii gi aranjamente: ,, Las’ cd stim noi”, insinuase Dan faicandu-i cu ochiul lui Tic. ,, Sa traga Ja sorti!” Macar sé aibé fiecare aceeasi sansa. Nicio concesie! Ori vor hotart sorfii, ori. la revedere! Constantin Chirit&, CiresariiAPLICA! cteazi o compunere, de minimum 150 de cuvinte, i ti serit ‘Ogi; ae titlului operei citate. or Sate OE Expein Opitia Weep fn compunerea ta, trebuie: . 98 formulezi o opinie despre semnificatia titlului; « s8-ti sustii opinia formulata prin doua argumente potrivite, valorificand textul dat; . sé respecti structura specifica tipului de compunere cerut; : . sai obligatoriu numarul minim de cuvinte precizat. Vaporul spintecd netezisul apei, aurit de cele din urmd raze ale soarelui. Indarat, orasul se pleacd, se cufunda-n valuri. Departe, spre miazdnoapte si apus, muntii, intr-un nor de pulbere albastra, igi onduleaza coama pe poalele rubinii ale cerului. Malurile ies din apd intr-o inclinare dulce, desfasurand lanuri de grdu in limpezisul zarilor. Peste toate-o moliciune, o pace dumnezeiascd se lasd de sus. Un deal din Serbia se culca drept in calea Dunarii. Ea, linistitd, coteste pe la capul dealului, bate-o bucata bund spre rasdrit si se-ndoaie-n formd de potcoava in farmul roménesc. In fundul acestei potcoave e Ostrovul Corbului, in care un razboi intre rusi si turci, spun localnicii, ar fi lasat corbilor de mdncare lesuri pentru trei ani de zile. [...] Orizontul se deschide, se ldrgeste din ce in ce. Ochiul strabate adanc in plaiurile jarii, pe léngé dunga fumurie trasd de «Valul lui Traian», care, pornind din coasta Hinovii si tdind spre rdsarit dealul Starminii gi viile Oravitii, se-nfunda, dincolo de Padina, in inima Olteniei. Soarele-a asfintit. Aerul miroase a pamént ars, stropit de-o burda de ploaie. Drumuri albe se pleacd din sat, legdnd viaja de pe pamént cu drumul miscator al apei. Copacii, casele fug, se sterg ca niste naluci in urma noastra. Farmecul nopfii se-ntinde s-astémpara toate zgomotele pamantului. eis § ‘Alexandru Vlahuté, Romania pitoreascaAPLICA! 1. Redacteaz& o compunere, de minimum 150 de cuvinte, in care s&-fi exprimi opinig despre mesajul fragmentului citat mai jos. {n compunerea ta, trebuie: . s& formulezi o opinie despre mesajul fragmentului dat; . s& sustii opinia formulat& prin dou’ argumente potrivite, valorificand textul dat; . s& respecfi structura specifica tipului de compunere cerut; . s& ai obligatoriu numarul minim de cuvinte precizat. Si Lucia descoperi, tarziu, in prima ceafa a somnului, ideea jurnalului. Parcé ay fi infepat-o cineva, atat de iute se indilfa in capul oaselor. Mintea i se limpezi intr-o clipa: cum de uitaseré lucrul cel mai important?... Expeditia avea nevoie de un secretar, de cineyq care sd noteze toate datele culese cu voie sau fard voie... Cine stie? Poate cd vor descoperi lucruri mult mai importante, aldturi de care harta pesterii va pdrea o copilarie... $i cat de usor se pot pierde sau cat de simplu pot fi ignorate dacd nu sunt judecate ca niste parti posibile ale unui intreg posibil! Lucia aprinse lumina. Tot chipul ei era un semn de intrebare zugravit din temeri si naivitafi, din doringe si tresdriri. Poate ca niciodata lucrurile care o inconjurau $i care-i cunosteau fiecare zvacnet nu intdlnisera atta puritate si frumusefe. Dar totul finu o clipa. Hotardrea fermd ti inaspri trasdturile, ti umbri stralucirile de aur. Sari din pat si incepu sd caute prin sertare. Miscari sigure, fara zgomot, fara ezitari, in sfarsit, gdsi tot ceea ce cduta: un caiet gros, cu scoarje de piele si un buchet de creioane colorate, culese cu chibzuinja. Imediat impdrfi caietul. Descoperise patru capitole mai importante: geologie... fauna... flora... impresii personale. Fiecdrui capitol ii atribui un numar egal de pagini. $i pentru ca delimitarea sa fie si mai precisa si orice eroare exclusd, repartizd gi creioanele: creionul rosu — geologie; creionul albastru — fauna; creionul verde — flora; creionul negra — impresiile personale... da! [...] Dupé ce puse totul intr-un buzunar al rucsacului, Lucia stinse lumina gi se lungi pe pat. Somnul era undeva departe, si poate pentru a-l atrage mai repede, pentru a-i arta supunere, inchise ochii. Dar gandurile nu voiau sd se linisteascd. Constantin Chiria, CiresariiAPLICA! 1. Redacteazi o compunere, de minimum 150 de cuvinte, in care s& argumentezi c& texty| citat apartine genului dramatic. fn compunerea ta, trebuie: . s& prezinti dou’ tristturi ale genului dramatic, prezente in textul citat; « si ilustrezi dou’ trasdturi cu exemple adecvate din text; . 88 respecti structura specifica tipului de compunere cerut; . si ai obligatoriu numarul minim de cuvinte precizat. Actul I, Scena 12 TAKE: Apoi atunci ce mai avefi nevoie de parinti? Legafi-le cate o piatra de gat si dati-i pe garld. IONEL: Nu-i aga, tata. Paringii au si ei rostul lor. IANKE: Ce vorbesti? Si care ma rog? IONEL: intdi si intdi sd ne facd... IANKE: Ce vorbesti? Asa niste copii moderni ca voi ar trebui sé se facd singuri! Ar fi foarte comod si pentru noi! IONEL: Ei [...], parca de dragul nostru ne-afi facut! eek IANKE: Copii moderni ai vrut, copii moderni ai! TAKE: Dar lasd cdi si eu tot asa am vorbit! IANKE: Tocmai asta voiam sé spun si eu. Md copii, tofi am fost odaté moderni. Casi eu eram teribil de modern! Dar cum a fipat o data tata, cum am uitat ca-s modern! TAKE: Chiar asa! IONEL: Ei, eu nu cred cdi ar fi nimerit procedeul asta cu oameni ca noi! TAKE: Taci din gurd, ma bdiatule! IANKE: Lasd-1 sd vorbeasca! $i pe Ana las-o sd vorbeascd tot asa! Ca asa trebuie sd vorbeascd un om tandr, asa se cade si aga-i frumos! [...] IONEL: Asta spunem $i noi. IANKE: Da, dar credeti cd voi cdstigati! Ei bine, nu cdstigati nimic. Vedefi voi, copii, omul ténar trebuie sd creadé cd poate orice si cd tot ce face e asa de bun. Ca nimeni mu poate face ca el. [...] Si fiindcdé au asa niste ochelari de tinerefe li se pare cd tot ii frumos gi bun... Dar noi, cd suntem mai batrani, mai tragem pe sfoara pe Dumnezeu, c-am invéjat asa un viclesug, ca ne uitdm peste ochelari... Of, of, of! ce se vede peste ochelari sau ma intrebi... Ce sd te amardsc de pomand. Ai sé vezi tu la vremea ta... Ldsafi-ne acum sGavem noi grija de voi, cd nu va suntem dusmani. [...] Ea fac Victor Ion Popa, Tache, lanke si Cadiir