Sunteți pe pagina 1din 32
CONSTITUIREA SENSULU! Explorare ~ Caracteristcie textulut hc fe 1 Persoana |, singular apare la verbele Ie; asc Persoana |, singular este cea ma! puternicd mare: personale Persoana |, plural apare Persoana |, plural sugerea: Ex 2 Vocea care se exprima fol : ° tazi umand si nu trebuie confundat cu autorul, care este fictional, deci vocea care Se exprima este $i © raturn, care creeaza un univers: i fiers renuntndu-se la conceptu de eu ic” tocmal pent & evidentia acest lucr spn, suf, [a pronumele personeje stept, Sd scap. St ae rand exprimarea unoy 4 de subiectivitate, Sug la verbele sé sarim, s@ plutim. sa rdeea de cuplu de comunicare ine Pariet tine unui IndrSgostit imaginar care este te esential caracterul imaging, a imaginard. Programa s-a sc, informatie din primo alineat al rubricit Repere, 87. prima la persoana |, singular este 0 motocicleta g ; 2, obiecte ce nu pot fi confundate cu autoru! adresari, iar in acest Caz mijloacele lexico-gramaticale sunt altele ... persoana | Un mijloc lexico-gramatical prin care se exprima vocea fictionala este persoana a II-a, singular de ., “ bul te-ai dus. De asemenea, utilizaree vocativelor minune, floare-albastré constituie marcd a vocii fictionale. Apare tot persoana 2 Ila, singular la verbele 0 3d rasai, te duci, o sd vii. De asemenea, exprimarea vocii fic; pare si in cazul formulani unor intrebari retorice sau 3 unor exclamatii retorice: Unde te duci? Cand 0 sa vi Profesorul oferi Ex 3 in textul lui Mircea Cartdrescu vocea care Se ex J mentul din Charles Baudelaire este 0 pIps Ex 4 Vocea fictionalé este prezenta sin Profesorul d3 informaiile din al doilea alineat de la rubrica Repere, p. 87. Aplicatii Ex. 1: Sugestie de rspuns: Verbele suspin $i sufar exprima tristetea indragostitului c& nu si-a intalnit ibe, faptului c& este vorba doar de imaginarea unei intalniri car Resemnarea si usorul pesimism vin din constientizarea nu s-@ produs. Aceasta inseamnd ca s-ar putea ca iubirea lui 38 nu fie impartasita si de femeie sau chiar s& nue s fie numai o iubire ideal, la care aspira. marturisit acesteia, deci sa rémané doar in sufletu! [ui Ex. 2: Sugestie de raspuns: Starile trdite de tandrul care asteapta aparitia persoanei dragi sunt diverse: speranz ca ubita va veni la locul de intalnire, seninatate cand admird natura, neliniste fiindca iubita nu apare, reverie, pert ca ‘ ineyee bucurie la vederea ei, mandrie cd ea il accept, fericire, agitatie, care il face sd urce in barcé penn o plimbare, admiratie fata de iubité, extazul tr3iri clipei de iubire, tristetea c& i i ones fetea cd iubita n-a venit, singurdtate, sufenna, Ex, 3: Sugestie de rspuns: lubita nu este portretizat4, in acest fel fi i. se evidentiindu-se caracterul imaginar ali niri. Astfel, persoana indragité simbolizeaza idealul ferninin, persoana perfect la care viseaza tbat “ = Oey urmari ae static din manualul digital, despre femeia-inger in poezia eminesciana. , x. 4: Sugestie de Sspuns: Fata indrdgit’ este numitd prin or scl ideins eer err vara banana prin pronumele personal ea, scris cu italice penta Ex. 5: Sugestie de raspuns: Admiratia fata de fata ‘adata ; es Anarului pa ca cand 0 priveste. Acceptarea de ctre eae a pretuirii Seale: ih seul dees Fides ool pel a intr-un abandon care exprimé increderea in el. eden gest des dca caput pe pal Ex. 6 Versul care sugereaza armonia dintre indra ir intre indragostiti este: .Sa plutim cuprinsi de farmec’. REFLECTIE Provocéri Profesorul poate citi mitul grecesc al androginului din rezumatul de fa act turd din Banchetul de Platon. Poate oferi si informatii despre Platon. east rubrica sau poate recurge la ol Platon (427 iH. - 3477.H.) a fost ul st unul dintre marii fil i iti, sth ul losofi ai Anti it femi lui Socrate, Platon @ prezentat indirect in lucrdtrile sale gandirea mene an fi ne na a re a influentat pe Aristotel, alt mare files? antic, care -a fost student. Este creatorul fad sarees preatorul unor scrieri intitulate dialo Kanga Banchetul in care apare mitul androginului addy a a " ‘ante sunt Republica $i Fe a 4 of este: Noten gabon incacd acu! abasty a), prima str tumeste element natural Cel may gy" m1 telor din Ex 10: Ordinea obignuita a cuvint Peat ewantul cae Schumband aceasta ordine 1 plasénd la incepul din persay, lacul, se atrage atentia asupra acestula. Ex. 11: Comparatiile din versurile date sunt «luna, ca 0 vatrd de jaratic’: 0 lumin’ cat un sambure de mac’ Profesor oferd informatie despre comparatie de fa rubrica Reper® Apiicatn f jin combin. Ex. 1: Epitetul din strofa a treia este ingénafi, UN epitet personificator, rezultat din combinatia dintre e, ty lair inceputul enunfulu! subliniaza starea de sping , Ex. 2. Sugestie de rspuns: Plasarea epitetului singuratic lait € rului, care constatd cu tristete cd iubita nu este prezentd si cd intal Ex. 3: Sugestie de raspuns: Repetitia acu! albastru Si repetitia nut in text, evidentiind importanta acestor elemente ale peisajulul Mai apare si repetitia adverbului parca, a cBrui semnificatie a fost preci Ex. 4. Sugestie de raspuns: Lacul apere in doud ipostaze care surprind transformarea naturii ce FeaCKion eg: la starea sufleteasc a tandrului. in prima strofa, apar ma! multe epitete cromatice ce seen bucurie, deg speranta il face pe barbat si se simta bine, pe cand in ultima strof’ exist doar culoarea lacului, corespunzing tristetii instalate la sfarsit in sufletul lui. Poate fi urmarit AMIF-ul animat din manualul inirea este doat imaginaré fferi din prima $i ultima strofa creeaza o gy izatd mai sus (eX. 7). digital, despre natura de la Ipotesti. REFLECTIE Elevii sunt solicitati sa spund care este figura de stil pe care 0 considera cea mai potrivita pentru descrierea uny peisaj. Li se cere, de asemenea, Sa-si justifice alegerea. TEMA Sarcina de la rubrica Provocar. definitile formulate puténd fi afisate pe un panou. Dupa un tur al galerie ee vor alege cele mai reusite defini Lectia 4. Semnificatiile textului (p. 89) ‘A. Competente specifice 2.1. Recunoasterea modurilor in care sunt organizate informatille din texte literare si nonliterare, continue, disc tinue $i multimodale 2.3. Adecvarea atitudinii si a practicilor de lecturdi in functie de scopul lecturii B. Continuturi Strategii de interpretare: discutii privind semnificatille textelor citite C. Scenariul didactic EVOCARE Ca exercifiu de dezghet, profesorul le propune elevilor s2-si imagineze cd ar vrea s-si marturiseascd dregt* tea fat de 0 anumit& persoand. Ce loc li s-ar parea potrivit pentru a-si exprima dragostea fat de cineva? Este v"" sau greu sd {aca o asemenea declaratie? Ce emofii simte fiecare cdnd este pus in aceasta situatie? Vor rsp aceste intrebari elevii care doresc, profesorul evidentiind cat de greu este sa faci o astfel de declaratie, 3 alegi oY $1 Momentul potrivit si cat de puternice sunt emotille pe care cineva le incearcd in aceast’ situatie. ‘ CONSTITUIREA SENSULUI Ex. 1: Indragostitul alege un loc 1zolat de lume, fiindca simte nevoi ia de intimitate. Ex. 2. Sugestie de rspuns: Primul cerc protector este codrul, care i izoleaz& pe tineri de lume. Al doilea cet oe tector este constituit de trestille inalte, sdlbatice din care aj pare iubita, in tineri plutesc in mylocul lu, nimeni neputand s ajunga la ei Ulimul cere protector este chiar lacul = = ___ intre cei doi Indra Discutarea textulut urprinde aproprierea ai IDOStiti cay, Ex 1 Afirmatia ne vedear ‘i ina iubit’. 8 stea cat mai mult impreuné , iar tu, pe fina agostl, andu-se trimitere la eam eee es a, x rgostitu sunt rage vorbeste despre unitatea originard a Oe mncareceidoise deste fap ae ie de 0, Ex 4 Motivul pentru care nu exist’ un oc I fare, totul este vazul fe deoseh,. ' le sunt clare, dnyoen ls Lineage S eriaests fl Sette ve ntmentalé jubirea este solard, Sugerand 0 traire inter in poeria Lacu/ de Mihai 1, nicare fara ambiguitati a sentimentulut. me, asigurandu‘ intimitatea. La Nichita Sting. Ex 5 La Mihai Eminescu natura izol * nclinat3 de caderea cuvintelor, J tele naturale sunt aproape absente, fin ee unfel de vartej si zboard de fa unu Ex. 6 Indragostitu isi comunic’ iubirea prin faptul c8 wbire prinde in manifestarea ei tot ceea ce a, “i Mihai Eminescu iubirea Se marturisea prin gesiy, sugereaza ca iubirea inal, iat varteju! exprima i ducdnd o transformare a lumii inconjuratoare Daca !a Me unit de cel doi partener cre se nes te 1 doe, Nichita Stnescu este transmisd prin cuvinte, analizat st astfel se inteleg pe sine. i fx 7: Abele vararte pot fergumemtatede el" se inca de atte ft d cela ny La a, accentul este pus pe lipsa de comunicare ge i and’ prin clisee gi banalitati care trec pe langd el, .c8zan lao, este wiee de efortul de a transmite prin cuvinte un sentiment complex si de a nu pute Sb infeles de celdialt, unele nuante pierzandu'se, scarint tone celalalt nu le intelege say em, I ti municarea fiind precipitatd si abundenta. res ona cud 208 ave cetaalt,inclind iarba. Leul este un simbolay Ex. 8: Céderea unui cuvant, adicd neintelegerea lui de c a - ese de celdlalt, care .car. alergarea lui produce distrugen $i spair in jr. La fel, cuvintele care nu sunt intel 1, Care cat o, es ee im iarba este zdrobita de laba leului teamé si suferinta in sufletul celui care face marturisirea, aga CUI a Ex. 9: Emotiile indragostitului din poezia lui Mihai Eminescu trec dela seninatate la neliniste $i apoi la ens: , tru a ajunge in final la suferintd si tristeje. La Nichita Stanescu, este vorba de 0 traire plenara, de o bucurieg ni- risirit si a imprtasirii sentimentelor. Nu exist temeri, nu exist’ ezitari, dragostea fiind solaré, producand tein. celui care face mérturisirea. In ambele poezii, iubirea este pus’ In legatura cu nasterea universului, fiindedinze lui Nichita St8nescu prin iubire se repetd .structura materiei, de la-nceput’, iar ta Mihai Eminescu apa, inurer: lumina lunii amintesc inceputul nasterii lumii. Ex. 10: Repetitia sugereazd nevoia tot mai accentuat’ de comunicare, odat cu implinirea sentimentulii dew: cei doi transmitandu-si gandurile si trdirile Ex. 11: Repetitia adverbelor sugereazd incercarile de a intelege ce spune fiecare, pentru cd miscarea own intre cei doi duce pana la urmé la comunicarea perfecta dintre ei. Ex. 12: Imperfectul este un timp al trecutului si are valoare evocativd, sugerdnd reflectarea asupra evolutie = evidentiind constientizarea trairii intense a acestui sentiment. Ex, 13: Prin substantivul poveste, titlul poeziei sugereazd o anumitd narativitate, fapt evidentiat si de vil* imperfectului in text. Poezia este insé lirica, marcata de subiectivitate. Chiar adjectivul sentimentala din tly la tema iubinii, evocandu-se astfel istoria nasteri si evolutiei acestui sentiment fundamental pentru existentav™ dar si pentru creatia artistului Ex. 14: Versurile libere exprimé cel mai bine migcarea tumultuoas’ a sentimentului de iubire, care cOes™ Lipset regulilor rigide din prozodia traditionald, : Ex. 15 lubirea este 0 forta ce poate invinge moartea, prin transpunerea in cuvinte a trdirilor, repetand ges Uurgic al faceri lumii. lubirea duce sila creatie artistica, la imaginarea unui univers subiectiv prin cuvine Ex. 16. Eternizarea prin dragoste se face, in acest text de Nichita Stanescu, i a a braiea sent operd artistica, in poezie, creatorul repetand gestul demiurgic al facerii lumii pen ee este de! ie prin faptul ca acolo este vorba de conditia omulu obisnuit, pe cand Poveste fel, se deosebes ana condifiei creatorulut . weste sentimentald este 0 m din ce ince mal des" S ieaza cuptul de lu \d amintitd doar art cuvinte care Provocan Gitind textul despre mitul lui Orfeu, elevu vor eud wt enka sacnficiul pe care artistul i face pentru tea prin care ist depaseste conditia lmitata de munitor, pentn i receptate Il va face s3 renasca Pentru cé artistul se eternizeaza prin opera 2, C3 informatile oferite? « Lipseste ceva pentry 4 Coe jatea Cititorilor? * Ai citat isface curiozit ‘OFect Sy, Verificd intormatile pe care le oferi, + Sunt corecte toate intelegere a intentilo tale? + Ai oferit destule detalii pentru a sat din care te-aiinformat? Stabileste validitatea concluziei lucrBri.« Ultimul paragraf rez dus forjat? Don eva eae elev anal conpretes A peta ren manval fee dn se Moran, Compunerea poate fi citté din scaunu! autorului si discutat in clas8 cu ct mani REFLECTIE Profesorul le cere elevilor s& spund care aspect al verific wultd firesc din ce al afirmat anterior say Pte, "e ‘srii ciornei li S-a parut mat important si de ce, i ii (p. 109) Lectia 15. Comentarea unor pasaje dintr-un text. Descrierea unei emotil (p. 109) ‘A. Competente specifice ‘3.1, Redactarea unui text complex, avand in vedere respectarea eta structuri adecvate intentiei de comunicare ‘3.3. Utiizarea unor surse diverse pentru realizarea de texte originale pelor procesului de scriere $i selects, ‘ 8. Continuturi Comentarea unor pasaje din textele citite Descrierea unei emotii (bucurie, uimire, fric3) f C. Scenariul didactic EVOCARE . Profesorul le cere elevilor $8 spuna ce i-a emotionat cel mai mult in ultima saptémané. CONSTITUIREA SENSULU! Explorare Ex. 1: Profesorul citeste, cu voce tare, textul Anei Blandiana. Raspunsul asteptat este bucuria. | Ex. 2: Alte emotii din text sunt: senindtate, fericire, optimism. Ex. 3: Raspuns asteptat: Este text liric, fiindc& exprimé tn special sentimente, are un limbaj figurat care exprimé subiectivitatea, vocea fictionala are marci de persoana |, Ex. 4; Posibile réspunsuri: + Cea care vorbeste isi doreste o dimineata linistita, plind de lumin§, in care adultul descoperd bucuria ez fedeveni, din cand in cand, copil. Aceasta stare poate genera inspiratia cteatoare a unui artist. + Cele trei elemente, dimineata, lumina si hartia alb’, sugereaza ideea unui nou inceput, a unei provock pentru inspiratia poetic’. + Simturile implicate in descrierea emotiei sunt: vazul (fiindea domind lumina diminetii), auzul (apare fosnetd de frunze uscate), mirosul (miroase a creioane ascutite si a hartie neinceputd), tactilul (mentionatet picioarelor goale in pantofi). ~ Cu ajutorul epitetulul personificator .copitéroas&" sia epitetului zmoale” se surprinde o dimineat’ pics Gare aduce bucurie, Lumina este de toamng, fiindcd este insotité de ,fosnet" de frunz’ uscatl i aratd epitetul, Epitetul adverbial ,prelung” evidentiaz’ persistenta mirosului, Epitetul dublu ,bucuroas! buimacs" surprinde starea de spirit a celei inspirate s& scrie despre redescoperirea copilariei. Epitet? sN&ucitd" araté starea de confuzie a creatoarei, ,Fericita* este epitetul care surprinde emotia arts? care se rupe de realitate pentru a crea + Verbele la conjunctiv arata o actiune posibila, realizabil’, + Elevii redacteazd o prima formé a textului gio fevizuiesc, Ex. 5: Profesorul le oferd elevilor indicatille de mai jos pentru red: * Stabileste emotia din copilarie pe care vrei s& 0 descrii + Alcatuieste un plan al compunerii pe baza cerintelor din + Redacteazé ciorna pentru descrierea emotiei alese, re: cadrul acestui exercitiu. folosind indicatiile de la lectia precedent’. Jactarea compuneri Manual si revizuieste-|, dacd este nevoie. , spectand toate aspectele detaliate in man! a paspunsuriastepiate ox 16 Res dence nepoaionl, prepozive cere cazUl acuzati, ‘mprejurl ~ Jocullune prepozi jonas mrt ~ prevent cere c27Ul gen cere cazul gent gators ~ preporitie, cere cazul dativ azul acuzatiy in- pc 17 08 exer 1" jective cu patru forme flexi : ionare: negre, small parésitd inchs, greu, putred, marunt., sovaretn alt, scund, opac, ngustd, infrigurar, pai cuwis, we Mot cae ban ee ele rast, go 97%. 3, sagjectivecu tre forme flexionare: pusti, anu “ejentve cu dous forme fleconare vee bee lungi nerdbdatoare,tirzn plutitoare, fumur, tremurator. oy we Raspunsu asteptate sec mar vo} dulce, Sug nerabdator ~ format prin derivare cu prefixul ne- me vebua db xl ne: de a adjectival rdbdtor,deivat le rSndul la cu sur molatic ~ format prin derivare cu sufixul -atic de le ia ad furmuriu ~ format prin derivare cu sufixul -uriu de la nial me ral frat prin derare cu su ee ust re-cu sufixul diminutival el de la adjectivul gq. 19, Raspunsur astptate peciioeer runti’ - adjectiv propriu2is, ¥ 5 mi seal es? jective — cupatru forme flexionare, se acorda in gen, numar $1 ca ou Sub- 3 \, acuzativ), gradul de comparatie poziti. functia sintacticd de atribut jectival ssi a en ‘cu patru forme flexionare, se acords in gen, numar si caz CU Si ssculin, plural, acuzativ), gradul de comparalie pozitiv, functia sintactica de atf- but adjectival, pal’ - adjectiv propriv-zis, variabil, cu patru forme flexionare, se acorda in| gen, numar $i Caz cu substan tivul ,plafonul” (neutry, singular, nominatv), gradul de ‘comparatie superlati absolut, mijloc expres de redare, cu ajutorul cu adverbulu “ata (cu func sitactiod de crcumstantal de mod), legat de adjectiv prin prepozitia de’, functia sintacticd de nume predicativ, sound’ - adjectv propriu-zis, Vvariabil, cu patru forme flexionare, Se ‘acorda in gen, numar $i Caz Cu sub- sstantivul .plafonul” {neutru, singulat, ominativ), oradul de comparalie pozitiy, functia sintactica de atribut adjectival grele’ - adjectiv propriu-zis, variabil, cu patru forme flexionare, se acorda in gen, numér $i caz Cu SuD- stantivul .usile” (feminin, plural, nominativ), gradul de comparatie superlatv absolut, mijloc expresiv de redare, CU ajutorul cu adverbului .atat" (cu functje sintactic’ de circumstantial de mod), legat de adjectiv prin prepozitia de’, functia sintacticd de nume predicativ. 20: Raspunsunl asteptate: foarte de treaba - supertativ apsolut de supetioritate, tare fa locul lor - supertativ absolut de superioritate. £4.21:Se realizeazd oral descrierea solicitatd, raspunsurile ‘i personale $i vurmarind: ioraca); + infdtigarea fizic’ (staturd, chip, fel de a se im +3 4 trésdturi morale: : « sentimentele pe care elevul le are falé de persoana aleasé pentru ao desorte 22: Profesorul va avea in vedere C2. in redactarea compunet! elevii sd urmeze fee a ie i i jtarea cu un coleg de cla + Se realizeaz8 planul ‘compunerii $1 S® revizuieste, prin consul + Se redacteazd prima ciornd si se revizuieste. prin consultarea cu profesorul sau cu un coleg de clasd. + Se transcrie compunerea: «din clas + Se poate citi $i discuta compunerea CU celta elev cin class + Sereviauegte si se stablest@ fOr finals 2 comune E 5 Ei 3 H FI F F 3 H 2 p. 112) Barem de corectare $i notare a testulul (Evaluare ~ ‘A. 60 de puncte zul 1. Kdentiicarea substantvelor din a doviea vers. preczaren mn azul genit, functa sintactica de circumstantial de lOc SP entry wal genitwal. Se acorda cate 1 p. pentru identilicarea substar " Gp +3p) + patru forme flexionare; .stravenie 2. indcarea numaruluide forme lexionare a adjectivelos date .sono"" ~ PON ™ ' tlexionare (3p + 3p) rativ de egalitate, respectiv, fa sure, 3. Construrea & doud enunfus in care atjectwul ren" s& lle COATT coe a aenio gun) |Ut. de exemplu: Exercitul 2a fost la fel de greu ca exercifull 7. (compar ne (superiatw absolut) (3p +3 cazului $i a functiei 1 4 ccinies Wins si ¥ ‘iio de forme a eejectvelor date iors a Aa at foe a tora: Jindragostit” ~ adjectiv provenit din verb la participiu, patru forme re, cazul nominativ, functia sintactc. ‘ume predicativ, ,seSparatori’ - adjectiv propriu-zis, rei forme flexiona seme Metaresicsie lpm adjectival. Se acorda cate 0,5 p. pentru precizarea felulul adjectivului si a nu a Cazului si a functiei sintactice (3 p. +3 9.) 5. Precizarea {unctiei sintactice @ cuvintelor date: .un curcube : (3p.+3p) z " 6. Numirea sentimentului dominant exprimat in versurile date, expend ft cu st ee ener * humirea sentimentulu, de exemplu iubitea, se acorda 2 .; pentru explicarea Tell A EAT aise Pra naturii se acorda 4p. Explicare clatd, nuantata: 4 p.; explicare ezitantd: 2p. ince Pg eo 5; 8. Mentionarea comparatiei din text, ardtand ce sugereaza. Pentru mentionarea comonsetet ale cl acorda 2 p. pentru explicarea semnificatiei - 4 p. Explcare clar8, nuantat&: 4 p.; explicare ezitant: 2 a, in explicare: 1 p. fi 9. Explicares sensul pe care il are cuvantului .curcubeu" in textul dat. Curcubeul semnificd diversitae accepta orice réspuns coerent.) Explicare clara, nuantatd: 6 p.; explicare ezitanta: 3 p.; incercare de explicare iu sifunctie sintactice a acestora deg, ~ cazul geniti, FuNCHA SIMACTICS de apy,» precizarea CAZUIU $i a fungi yu’ - sublect; ,f3rd furtund” - citcumstan; 10. Comentarea, in 6 - 10 rénduri, a ultimelor doua versuri din textul dat, de exemplu: Prezenta pronumelu, oer sere Persoana |, singular cu functie de subiect accentueazd exprimarea emotiei traite, mai ales ca este repetat in cele dou Suri. Verbul .a curge” sugereaza trecerea starii afective a tandrului in versurile care sunt considerate ,un canter’ asa um araté epitetul, .sfént’. Cantecul este singurul care conteaza, fiindcd acesta reprezinta creatia, Poezia ce ve: incolo de fiinta omului care a creat. (Se accepta orice rspuns coerent.) Comentare claré, nuantata: 5 p.; comentare ezitantd: 3 p.; incercare de comentare: 1 P.; respectarea precizéi el toare la numarul de cuvinte: 1 p 6 B. 30 de puncte * precizarea detaliilor semnificative privind chipul, statura, imbrcdmintea obisnuita a persoanei alese (pentru * folosirea in compunere a patru epitete si a unei comparat * respectarea normelor de ortografie $i de punctuatie: re: greseli: 1 p., 4 sau mai multe greseli: 0 p); Op); + lizibilitate si asezare in paging: lizibiltate ~ 1p ; asezare in Pagind (corecta - N(1p.+1p.41p.41p.+2p): 6 'spectarea normelor de Ortografie (0 - 1 greseli 20:*1 fespectarea normelor de punctuatie (0 - 2 gregeli: 1 p3 sau mai mute 4 2p.;cuabateri - 1p.) (20 a Punctajul pentru respectarea normelor de ortografie si de punctuatie, pentru fizi ql jn paging s? doar daci textul respect precizarea referitoare la numarul Ne. Pentru liziblitate si asezare in pag I de cuvinte. Nota; Se acorda 10 puncte din oficiu Nota se objine prin impartirea la 10 a punctajului obtinut ee strévechi - format prin derivare cu prefixul strd: de (a adjectivul veal scolar ~ format prin derivare cu sufixul “de la substantivul sc02, a tomnatic ~ format prin derivare cu sufixul -atic de la substantivul toamné, atotstiutor ~ format prin compunere prin subordonare, cumsecade ~ format prin compunere prin subordonare, instructiv-educaty - format prin commpunere prin alaturare, roméno-francez ~ format prin compunere prin aldturare: rosw-aprins ~ format prin compunere prin subordonare; 102-orary ~ format prin compunere prin aldturare. Profesorul da iii dela rbrica Repererefetoare la aspectee vzate de exer Explorare - Locutiunea agjectivald Ex. 1: Raspunsuri asteptate: foarte de treaba ~ cumsecade, cu nasul pe sus ~ ingamfat, increzut, mandru, fudul, infumurat, it Ex. 2: Grupu! de cuvinte determina un substantiv. i Profesorul d3 informatie dela rubrica Repere referitoare la aspectele vizate de exerci infatuat, orgolios. Aolicati: . Ex. 1 Réspunsuri asteptate: eri, haz bSieti din clasa mea ne-au inveselit, propunandu-ne s4 spuner, sugereaz8 cenusili nori de pe tristul cer al tarzie’ierni de acum. Mi s-a parut i vid fluturi strdvezii, Destisoi ary Salcii pletoase, elefanti greoi, pisici jucduse. Astept vesela si cafda primavaré cu nerabdare Ca $8 reluam prov, ul joc. Ex. 2: Réspunsuri asteptate: fel de fel de, de seama. Ex. 3: Raspunsuri asteptate , ,insorita* ~ adjectiv provenit din verb la participiu, variabil, cu patru forme flexionare, se acorda in gen ‘numar si caz cu substantivul .o 2i' (feminin, singular, acuzativ), gradul de comparatie pozitv, .gustoasa" ~ adjectiv propriu-zis, variabil, cu patru forme flexionare, se acorda in gen, numa Si caz cu sip stantivul 0 placinta" (feminin, singular, acuzativ), gradul de comparatie pozitiv; «Sic - adjectiv propriu-zis, invariabil, se acorda in gen, num&r si caz cu substantivul tricou” (neutru, sige lar, acuzativ), gradu! de comparatie pozitiv; scumsecade" - adjectiv propriu-zis, invariabil, se acorda in gen, num&r si caz cu substantivul .un prete’ {masculin, singular, acuzativ), qradul de comparatie pozitiv; sfespectuos* ~ adjectiv propriu-zis, variabil, cu patru forme flexionare, masculin, singular, nominativ, gradd de comparatie pozitiv; samabil” ~ adjectiv propriv-zis, variabil, cu patru forme flexionare, masculin, singular, nominativ, gradu te comparatie pozitiv; mare” - adjectiv propriu-zis, variabil, cu dou’ forme flexionare, se acorda in gen, numar $i caz cu subst tivul ,parte” (feminin, singular, acuzativ), gradul de comparatie pozitiv: liber" - adjectiv propriu-zis, variabil, cu patru forme flexionare, se acorda in gen, numar si caz cu subst@t tivul .timput" (neutru, singular, acuzativ), '8r8 grad de comparatie; «foarte atent” - adjectiv propriu-zis, variabil, cu patru forme flexionare, masculin, singular, nominativ, 720! de comparatie superlativ absolut; ,innascute’ ~ adjectiv propriv-zs, variabil, cu patru forme flexionare, se acorda in gen, numar $i cazcusl” stantivul ,talentele" (neutru, plural, acuzativ), fr8 grad de comparatie: sCele mai not’ - adjectiv propriu-2is, variabil, cu trei forme fiexionare, se acord’ in gen, numér si cé2 substantivul lucrurile"(neutru, plural, acuzativ), gradul de comparatie superlativ relativ de supericrit modest’ - adjectiv propriv-zis, variabil, cu patru forme flexionare, masculin, singular, nominatv, oral comparatie pozitwy; lea impart fsa 00 AMET enfelor Trebvie $8 le atrags ay Panu eneed de ceahe le pul lea ase cat mai multe substantive comune $1 PI ride subst timente, valoriicdn pele tipu ii sisenti 4 br se poate castiga decat ie SE a cunostinicle despre emo $! Sub forma unut concurs, elevi vor rec ee tivele prop miturile de care au aflat in aceasta unl! CONSTITUIREA SENSULUI Explorare - Substantivul - actualizare bucurie, sperants. incredete, optimism Ex 1 Sentimente gi emai exprimate: seninataes Ex 2: Raspunsuri asteptate: sin rau’ - substantiv comun, simplu, prepozitia simple in’, functia sinta -Soarele’ - substantiv comun, sch Q rectal colul hotarat .-1e", functia sintactica 2 Jural, cazul acuzativ, nearticulay ‘cu suli’ ~ substantiv comwn, simplu, genul ferninin ial prepozitional; de prepozitia simpla ,cu’, functia sintactica de atribut si sg can noreaineneatiogy, a var ~ substantv com, simply, genulfeminn. MATE AT " de reponia smo a furetisnacted eGo tr cazul aul atic sn, .carteat ~ substantiv comun, simplu, genul ferinin, numarul Ney hotlrdt a, functiasintactic® de complement direct, .dimineata ~ substantiv comun, simplu, genul feminin, functie sintactic’, Ex, 3: Raspunsuri asteptate: colegilor ~ cazul dati, functia sintacticd de complement indirect, — . al solidaritaii ~ cazul genitiv, Functia sintacticd de atribut substantival genitival, interese ~ cazul nominati, functia sintactic’ de nume predicativ; responsabilitai - cazul nominatiy, functia sintactica de nume predicativ. Ex. 4: Substantivul colectiv este clasd. Ex. 5: Raspunsuri asteptate: adundturd ~ format prin derivare cu sufixul -dturd de la verbul a aduna; alunis ~ format prin derivare cu sufitul -is de a substantivul alun; frunzéraie - format prin derivare cu sufixul -draie de la substantivul frunza; tuférie - format prin derivare cu sufixul -drie de la substantivul rufa, studentime ~ format prin derivare cu sufixul -ime de la substantivul student; tineret - format prin derivare cu sufixul -et de la adjectivul tanér, trifoiste - format prin derivare cu sufixul -iste de la substantivul trifoi. fru, numarul singular, cazul acuzativ, nearticulat, o,. scumstantial de IOC, ek mBrul singular, cazul nominatiy, articy genul neu cticd de genul masculin, nur numarul singular, cazul vocativ, nearticuay 5, Dupa exercitile 4 si 5, profesorul oferd informatie de le rubrica Repere despre substantivele colective. x. 6: Substantivele nonnumérabile sunt: gréu ~ substantiv defectiv de plural (singularia tantum) cer ~ substantiv defectiv de plural (singularia tantum) Profesorul poate aduce informatii suplimentars sonnet ip! @, folosind informatie din AMI-ul static despre substat?®} Ex. 7. Raspunsuri asteptate valrérte ~ substanti format prin com desi ~ conunctie formata pin compu gurd-caseé - substantiv format prin g "ero ci? bloc-tum ~ substantiy format prin compuners, ovate dn substan gud + etl 2 BCR - substan format pin abrevere os pial alaturare din substantivul bloc + substantivul ee 1 | vele propriv-zise ie n Adjectivele provenite din alte par Jorité - provenit din verb la participiv mena fo “ ‘crescénde - provenit din verb la gerunziv Sus asemenea - provenit din adverb steptate: 2 raspunsu ex 2 FASO ye -vatabl Cu dou forme flexionae osie variabil cu trei forme flexionare, doritd ~ variabil cu patru forme flexionare, crescande ~ vaniabil cu patru forme flexionare, ssemenea ~invariabil : finale ~ variabil CU patru forme flexionare; eg mai bung = variabil cu patru forme flexionare; ~ invariabil, ry 8 exerSa recunoasterea num&rului de forme flexionare, se ianta Pent poate folosi AMII-ul interactiv din var gta ‘ profesorul 08 informatile de la rubrica Repere referitoare la aspectele wizate de exerci jerminat. x.3: RASpUNS asteptat: Adjectivele se acords in gen, rumar si caz Cu substantivul det fy, 4 Rspunsurt asteptate: Metdckos Ee rlativ absolut wr Paes lI eee) sic crescande asemenea foarte mare ~ SUPE! rosie ~ pozitiY fnale- pozitiv ‘oga mai bund ~ superlativ relativ de ‘superioritate | dorté~ pozitiv | Profesorul da informatiile de la rubrica Repere referitoare la aspectele vizate de exercitl Ex, &: Raspunsurt asteptate: Se construieste CU adverbul formidabil legat de adjectiv prin prepozitia de. fard de plasat inainte de adjectiv. rupul Jocutional din caleal adjectival scumpé legat de Se construieste CU 9! din substantiv foc. Se construieste CU Se construieste CU adverbul provenit agjectiv prin prepozitia de. Se construieste CU adverbul ce Se construieste prin repetarea Profesorul da informatille de la rubrica inainte de adjectiv in enunturi exclamative. adjectivului dulce. Repere feferitoare la aspect hotarat de la substantivul determinat tele vizate de exercitil Ex. 6: Adjectivul plasat inaintea substantivului preia articolul Ex 7: Rispunsuri asteptate: caldicel - format prin derivare CU sufixul -icel de {a adjectivul cald, cenusiu - format prin derivare cu sufixul “iv de la substantivul cenusd, duleisor ~ format prin derivare CU sufixul gor dela agjectivul dulce; fugar ~ format prin derivare CU sufinul ar dela verbul@ fugi | fumuriu - format prin derivare CU sufixul -uriv de la substantivul fum; | gélbui ~ format prin derivare CU sufixul ui del adjectivul galben; ‘m&rginas ~ format prin derivare Cu S izul-ag de a substantivul margine; ar, necinstit- format prin derivare CU prefixul ne dela adjectivul proverit din verb la participiu cinstit, ‘sos - format prin derivare CU sufixul os de la substantivul 0s; cu sufixul ese dela substantivul parinte, J pSrimesc ~ format prin derivare f " slébut ~ format prin derivare CU sofinu| uf ce a adiectl slab: situ fomat pn dearest OE ee |. tie de Aspuns: Luciul apei devine ar ln terestru cu codrul s Westie aan 'N Cate se reflects intreaga lume planul astral in care se 80 mal In felul acesta, lacul devine o ogiingg ro Fac are la suprafaya nuten, cu rad3cini pe fundul awe sr cent de COMMUNICATE CU Integul units PrN Care sunt unite astral, terestrul g1 adncul, sim- id estie de réspuns: armonie, findcd are opt Ment a ent 8 esto Hoare delces,« puntata me Ot Smbokzez8 nit unvers mons ws . “ are, Opusd it ‘a 5 murda: a Geneon Prin posibiltatea de a ies Sina Se in care isi are rédacinile $1 care sae gard un fel de axd a in prafata apel $i de a se deschide spre as tie de 'Aspuns: Barca este un spatiuintin, al : 3 te prin viata al impliniri dragoste, dar prin plutirea ei pe ape devine un st 6 sugestie de raspuns: Barca leaga lumea umana sh de a gene une est lmitaeae! pra moat, eu €7Ul moro, apropand ubwea de moarte.Condiia ta: nde i dorinja omuli dea ksa in urma sa ceva drab ubirea £9. 8: Sugestie de rspuns: Intunericul nopti, apa lacului si lumina lunii amintesc de nasterea universului Titlut ie simbolizeaza, din aceasta perspectiva, locul nasteri iubirii gx. 9: Sugestie de raspuns: Prin lumina ei, luna leaga cosmosul etern de plenul terestru, legat la randul lui prin vadécinile de nufér de planul subteran, peisajul devenind un simbol al armoniai lumii, in care iubirea se poate implini. REFLECTIE Ex 10: Sugestie de réspuns. Formele de iubire sunt diverse, existand iubire patemna si filial3, dar si spirituald, cestinismul avand ca principiu iubirea aproapelui, Provocar Rispunsuri asteptate: a - 3:b - 10-2. Portofolu Profesorul le poate recomande elevilor sd citeascd opere in care apar cupluni celebre: Romeo si Julieta, Tristan silsolda, Ulise gi Penelopa. Lectia 5. Noi pagini - alte idei (p. 90 - 91) A.Competente specifice 2.1. Recunoasterea modurilor in care sunt organizate informatille din texte Iterare $1 nonliterare, continue, discon- tinue si multimodale 23, Adecvarea atitudinii si a practicilor de lecturd in funclie de scopul fecturi 8. Continuturi Textul lie ; | Sategii de comprehensiune: reflect asupra limbajului sia structur textelor lrice f == — _ >) ©. Scenariul didactic | EVOCARE Pentru inceput Poatef prezentat AMI-ulanimat din varinta digital despre viata si opera Iu Nicita Sténescu CONSTITUIREA SENSULUL fesorul va face lectura model a poeziei eleviiavand manualul inchis. Doe nn s ie a a ss cle despre ten. In cara acestora,recomandam ca profesor sé | "at al elevilor, cele de mai jos find doar sugesti. ees <= ga fx 2 Sugesti de rSspuns: Prima culoare aparuté intext este berul nuferilor, culoare cald care inveseleste peisajul. Mai exista gi albul spumei apei izbite de maluri, La aceste te verdele cocrului sau lumina alba a lunii. Se poate observa plind de veselie. ptea, versul care indica acest moment al zilei fiind: Sub lumina culori numite in text, se adaugé altele sugerate, cum est chepitetele cromatice albastru, gafbeni si albe contureaza un peisaj care .creeaza o atmosferd tonica, Fx 3 intdlnirea imaginatd de téndr se petrece noa| e reson! edule 8 evidentieze ce inseamnd cuplul in concepta platontciand © uniune spiritual’, ¢ ini pres re doa prsoane ert, in poezia | Mia Eminescu wbteo find ineleasd in acest sens EXPT ste surprinde tocma ideea de cuply ca unitate intre doi amen: care pot S4 tefacd unitatea Originat " w a3 Limbajul figurat (P 88) ee ifice npetente spec! Me is, Recunoasterea ‘modurilor in care sunt organizate informatile din texte iterate si nonliterare, continue, disco” Dye si muttimdale 13. Adecvarea atitudinii gi a practicilor de lecturd in functie de scopu! lecturit contnutut ati de inerpretareinterpretarea baju gua actualzaree fguor desi invatat in an precedent) .seenariul didactic (CARE gxercitu de dezghe|. Profesorul le poate cere elevilor sd completeze pe un post-it 0 comparatie privitoare la ccodru. Fiecare elev citeste ce a scris si profesorul le va aminti rolul comparatiel ‘Anunt& apoi subiectu! lectiel, care \ este rolul limbajului figurat din textul eminescian - CONSTITUIREA SENSULUI H fx 1: Elementele cadrulut natural sunt: 5 = jacul(elementul central] | = nuferii; 3 - codrul; H ~ restil; ‘ luna; i - malurile. | albastru $i apartine lacului. O alté culoare estegat = 4 fe s bléndei lune” Ex. &: Sugestie de rispuns: In prima strof’, nu pare c@ ar fi vorba de un cadru nocturn, pentru cd totul este plin de uloare gi este foarte vizibil icator b/Anda, referitor la lund, se evidentiazé, chiar si prin topica Ex 5 Sugestie de raspuns: Prin epitetul personit inversat8 a acestui epitet adjectival, umanizaree astrului nopti, ce pare 8 ii ocroteste pe cei doi indragostit). Luna isicoboard lumina peste barca in care se afl indragostifi, dandule ceva din eternitatea ei. Epietul adverbial fin sugereazd fosnetul incet gi plzcut al trestiilor. Utimul epitet din strofa a patra este unduioasa, aflat de asemenea Surprinde miscarea apei laculul. Profesorul le va oferi elevilor informatile despre epitet de a rubrica Repere. Ex 6: Sugestie de raspuns: Personificarea din prima strofa este cea a lacului care tremurd, Rolul acesteia este de ‘in inversiune $i exprimat printr-un adjectiv ce 4 sugera eactia acului la starea de spirit a téndrulu Profesorul va discuta cu elev, reamintind informatiile despre personificare de la rubrica Repere. rr es 7: Repetitia adverbului parcé evidentiaz8 c’ intalnirea este numa 0 proiectie a dorintel tandrului, care viseazd Ochi deschigi, Adverbul exprima o incertitudine, subliniaté de repetitie. i 8 Consoana care se repet® in primele dous versuri (sase aparii) este, care sugereazé clipocitul apet. 9 In utimul vers al strofei a patra, se repetd vocala accentuata u, care ‘sugereaz8 zgomotul produs de vantul Cems testile, a ea .Nercu ~ substantiv propnu, cazul nominatty, functia sintacticd de atribut substantial in Sorina, Gin camera” ~ substantiv comun, simplu, genul feminin, numarul ne ee acuzatty, Mearticuls, ., stantial 7 bg cedat de prepozitia simpla din’, functia sintactica de circumns! .Spre portita’ ~ substantiv comun, simplu, genul feminin, numarul singular, bara vcard articulate, 7 colul hotarat .-a", precedat de prepozitia simpld ,spre’, functia sintacticé i UMstantial de ig Ge la strada" ~ substantiv comun, simplu, genul feminin, numéarul singulaf, cazu! fos Meaticuy cedat de prepozitia compuss .de la’ functia sintactic& de atribut substantival prepazttional, .batrana’ ~ substantiv comun, simplu, genul feminin, numérul singular, cazul nominatiy, articulat cy . oH Jul hotarat .-a°, functia sintacticd de subiect, a .M4na* ~ substantiv comun, simplu, genul feminin, numarul singular, cazul acuzati, articulat cy a, hotdrat ,-2°, functia sintacticd de complement direct: ; ; “ .in crestetul” - substantiv comun, simplu, genul neutru, numarul singular, cazul acuzatw, articutat cy. lu! hotarat .-", precedat de prepozitia simpla .in’, functia sintactic’ de circumstantial de loc; .Copilului” - substantiv comun, simplu, genul masculin, numarul singular, cazul genitiy, articulat cy gn, hotarat lu’, functia sintactic’ de atribut substantival genitival, .fetito’ - substantiv comun, simplu, genul feminin, numérul singular, cazul vocatiy, f8r3 functie sinte, 4 -Lizuca’ - substantiv propriu, genul feminin, cazul nominativ, functia sintactic3 de subiect, .MAna" - substantiv comun, simplu, genul feminin, numdrul singular, cazul acuzatiy, articulat cu an, 7 hotarat .-2°, functia sintacticd de complement direct; . «in fata casei* - substantiv comun, simplu, genul feminin, numdrul singular, cazul genitiv, articulat cu g: \ul hotrat .-i*, precedat de locutiunea prepozitionala .in fata’, functia sintacticd de circumstantial de -, REFLECTIE - Profesorul le poate cere elevilor s8 enumere functile sintactice ale substantivului adjunct in grupul verbal TEMA Se pot da exercitiile 6 si 7 de la pagina 81 din Caietul elevului. Lectia 12. Adjectivul (pp. 104 - 105) A. Competente specifice 4.1, Folosirea structurilor morfosintactice ale limbii romane standard pentru intelegerea si exprimarea ciara si cisd a intentiilor comunicative complexe 4.8. Dezvoltarea gandirii logice si analogice, prin valorificarea competentei lingvistice, in procesul de invatae: tot parcursul vietii B. Continuturi Actualizarea cunostinjelor din clasa a Vi-a despre adjectiv Topica adjectivului. Adjectivul participial Locutiunea adjectivals C. Scenariul didactic EVOCARE Ca exercitiu de dezghet, profesorul le poate cere elevilor sé alcdituiasc’ o poezie, folosind adjective. Clasa se impar® in trei grupe. Pe o coalé A4, se incepe poezia, scriindu-se primul vers in partea de sus: Undeva, in adéncul siforietu ‘meu, este ascuns un palton. Se indoaie foaia, incat sé nu se vada ce scrie gi i se cere primului elev s scrie un ade" pe care il acoperé pentru a nu se vedea, indoind foaia. Acesta o da urm&torului elev, care scrie gi el un adjecty, income foaia, pe care o da mai departe, procedandu-se la fel, pana se termina grupa. Ulimul elev va citi textul obtinut. Profesorul va anunta subiectul lectiei si va scr titlul pe tabla CONSTITUIREA SENSULUI Exploare - Fetul adjectivelor $i gradele de comparatie Ex. 1. Réspunsurile asteptate se regdsesc in tabelul de pe pagina aldturat. a are adjunctul 0 pauzé ~ com : ano are adunetul in juru! coe ents “ i aiscutd are adjunct ‘ani vel yun preten complement repozijcna) despre un sublet ~ complement pretortong pul aleacd ate adunctul asupra une cd, ve ira are adjunct vert rut complement direct, cu placere ~ circumstantial de mod. yandeste-te are adjunctul fa bucuria — be edesie are adjuncti ura - complement Prepozitional panntilor ~ complement indirect; colegior - complement indirect, <4 termini are adjunctul un ts i real are adjunctit Breet complement ret fa bibliotecd - circumstantial de loc: pentru documentare - circumstant \erbul citeste are adjunctul fucrari ~ vel al de toe Complement prepozitonal Nial de scop Complement direct fx 4: Raspunsuri astentate: ,Lizuca’ - substantiv propriu, genul nominativ, Senulferinin,cezul nominatiy,functiasintacis de atibut substantive in .lacrimile’ - substantiv comun, simplu, genul ferinin, nu hotdrét le", functia sintactics a imérul plural, cazul acuzativ, articulat cu articolul le de complement direct, spe prietenul” - substantiv comun, simy “su Plu, enul masculn, numarul singular, cazul acuzativ, articulat cu articolul hotarat .- 'cd de complement direct; =Patrocle’ - substantiv propriu, genul tr uJ masculin, cazu! nominatiy, {unotia sintacties de atribut substantival in nominativ; -Patrocle’ - substantiv propriu, genul masculin, cazut Nominativ, functia sintacticd de subiect; un cel” ~ substantiv comun, simplu, genul masculin, numérul singular, cazul nominatiy, articulat cu arti- colul nehotérat ,un’, functia sintactic’ de nume Predicativ impreund cu verbul coputativ ,era’; «mana - substantiv comun, simplu, genul feminin, numarul Singular, cazul acuzatiy, articulat cu articolul hotarat .-2°, functia sintactic’ de complement direct: Ae serbet” - substantiv comun, simply, genul neutru, sudstantiv nonnumérabil, singularia tantum, cazul acuzativ, nearticulat, precedat de prepozitia simpld .de", functia sintactica de complement prepozitional; de portacale’ - substantiv comun, simplu, genul feminin, numarul plural, cazul acuzativ, nearticulat, prece- dat de prepozitia simpla .de*, functia sintacticd de atribut substantival prepozitional, she labele” - substantiv comun, simplu, genul feminin, numarul plural, cazul acuzativ, articulat cu articolul hotarat we", precedat de prepozitia simpla .pe’, functia sintacticd de complement prepozitional; ,dinapoia trupului’ ~ substantiv comun, simplu, genul neutru, numarul singular, cazul genitiy, articulat cu articolul hotdrat ,-lui", precedat de prepozitia compusa .dinapoia’, functia sintacticd de atribut substan- tival prepozitional; ,capul’ - substantiv comun, simplu, genul neutru, numarul singular, cazul acuzatiy, articulat cu articolul hotarat .’, functia sintacticd de complement direct, -e pieptut’ - substantiv comun, simplu, gen! neutru, numarul singuiar, cazul acuzatiy,articulat cu artico- | Jul hot&rét 1", precedat de prepozitia simpla ,pe’, functia sintacticd de circumstantial de loc, Aetitei" - substantiv comun, simplu, genul feminin, numérul sn cazul genitiy, articulat cu articolul hotarat i", intactica de atribut substantival genitival, arnt Cele n, spl, gem it van sng cal pot attioulat cu arti- | at a’, tic’ de subiect (multiply impreund cu .$i } | eo ans pro gend feminin, cazul nominativ, functia sintacticd de atribut substantival in | aie schon ‘comun, simplu, genul feminin, numérul singular, cazul nominativ, nearticulat, functia Sintactic& de subiect (tmultiplu impreuné cu .cucoana $1) nes een PR Tn tala luv REFLECTIE portofolv se poate urmari AMI-Ul static din variany, cele elaboreaza colajele, in uma wae aera leet po, i lvl, despre inter jy Orfeu. Poate fivalorificata in Giscutie si Pictura lui JB Co, ate f ales cel Ot, din manual Dret&ri modeme ale mitulu lui Orfeu ‘mal interesant colaj cu reprezentini ale TEMA profesorul le recomands elevilor alegerea unor che, din care s& transcrefragmentele care fog noe OM cele dous volume :- blcut cel mai mun Prezentate la rubrica Biblioteci des- Lectia 6. Traditii $i obiceiuri legate de Sentimente sj emotii (pp. 92 - 93) ‘A. Competente specifice 5.1. Compararea unor traditi romanest cu tradi din alte cutturi B, Continuturi Elemente de mitologie romaneasca C. Scenariul didactic ~ EVOCARE Pentru inceput Ex. 1: Profesorul va lasa elevii s4-si exprime liber parerea si s8 discute despre subiectul propus. © Linia valoricd este o metoda prin care elevil fsi exprima opiniile $i pot face investigatii independente. Pentru reusita in aplicare, trebuie urmat demersul de mai jos. + Profesorul formuleazé o problema la care rspunsurile pot fila fel de bine: ‘argumentate atat pro, cat si contra. + Elevil trebuie lasati 3 - 4 minute s& reflecteze la ceea Ce vor alege si isi pot nota rspunsul in caiet, gan- dindu-se la argumente pe care le pot aduce in favoarea solutiei alese. + Apoi, profesorul le cere sa se alinieze de o parte side alta a unei linii imaginare, impartindu-i in doud tabere, pro si contra, observandu-se din Qruparea spatialé distributia parerilor din clasa. * Cele doud grupuri se retrag in céte un colt al clasei pentru a discuta ce argumente pot sd aduca pentru ai Convinge pe cei din grupul celalalt s& li se alature. + Se vor prezenta dupa aceea argumentele, pe rand, de catre elevi desemnati de cei din grup’. + La final, elevii pot trece in grupa cealalta daca lise pare c argumentele aduse au fost mai puternice decat cele ale grupei pentru care au optat initial Metoda este utila pentru exersarea argumentari orale, pentru omogenizarea grupului si, prin miscarea din clas, este utilé chiar si pentru dinamizarea elevilor care stau prea mult in banca, Este o tehnicd prin care se stimuleaza invalarea prin cooperare bazata pe discutii pe un subiect dat. Elevii sunt incurajati s& adopte pozitii personale care presupun exprimarea unor opinii in urma unei evaluari a Problemei date. Ca 0 prelungire a acestei activit&ti si ca un exercitiu de reflectie, li se poate cere elevilor si isi exprime in seris Pérerea sau sd aducd contraargumente faté de parerea personala. Astfel, elevii invata sé gindeasc& critic, s8 igi exprime deschis parerea $i igi schimbe opinia doar pe baza unor argumente solide. 5 Antului dor, care este foarte prezent in lirica popular’ Ex. 2: Profesorul poate explica bogatia semanticd a cuvantul 6 i Y fomaneasca. Substantial Bh vine din latina popular’, de la dolus, care insemna atat durere fizic& si morala, cat si Compasiune pentru cineva. Limba romana pastreaza, fata de celelalte limbi romanice, cel mai mult nuanja de durere | Sufleteascd in folclorul ramanese: . eda dcore an 4 cineva, atractie cétre ceva sau cineva (.Drumu-i greu, murgu-i usor/0 sd plec unde rrori/Pe la grédina cu flori-); i | . te ora etd a fantana din r&zori/Sub umbra de pomigor,/ Se-ntalneste dor cu dor/ 14nd mor’); . bea 32 ee inim’ eI (Pe unde trec cu dorul meu/Plange frunza pe pardu yo ITUIREA SENSULU! = Respectul $i toleranta in comuni ye care erat manifesto politete nega, % i «utilizarea de diminutive cu nuanyg Wonica (cole 4 ‘Ju, drégut) etransmiterea indirect’ a faptului ca nu es F gore UCU aresate det oa op e Toarteincdntats prin folostea persoanes a Ika cu valoare « folosirea cuvantului care exprima surprindere a (E%, int profesoara foloseste 0 politete pozitiva, Mijloavele de i «iflateaza pe bdiat, admirand buchetul (Ce buchet frumost) jare a bdiatului sunt «iV incurajeaz8 prin multumiri (Muttumese, ) 2 Mijloacele lingvistice de manifestare a Tes] pectul 7 vvhizarea tu academic doamas we baiatulu fat de profesoara sunt + folosirea unei formule de respect (cy respect); + folosirea promnet Personal de politete (dumneavoastra) lel, profesorul va da informatiile despre dial ms Replicile din dialag care dovedesc note i eT ti ep +Da'dece? *Taci,ma.. * Ce nu-ticonvine? inprima replicd este exprimaté nemuttumirea fat& de afin 4 ‘lit pe atest Atweia replicd este o intrebare care deine oie Pi Ail Ese mariners ee Ex. 4: Céteva reguli ale unui dialog in care se manifest’ resi + ascultarea interlocutorului fr s& fie intrerupt; + agteptarea randului ta cuvant: = nefolosirea de injuri, neutilizarea unui limbaj vulgar, trivial; +» evitarea agresivitatii gesturilor si a mimicii; + folosirea unui ton potrivit, frSridicarea acestuia; = respectarea punctelor de vedere ale celorlalti Profesorul d8 informaile de la rubrica Repere despre respects toleran{ in dialog. cons jo acele de descurajare a baiatului sunt spectul si toleranta ar putea fi: Explorare - Modalitatea de exprimare si de recuncastere a emotiilor Ex. 1:R&spunsuri asteptate: * plasarea pronumelui personal de persoana |, singular (aentru mine) la inceputul intrebsrii, pentru @ exprima uimirea si emolia primiri flor « pauza dinaintea pronumelui araté uimirea cd floarea ii este destinata; + cuvantul o exprima surprinderea ca floarea fi este destinat3; + silabisirea, pauza $i intrebarea exprim& emotia primirii une: flori Pentru elementele paraverbale, este urmérit AMI[-ul static din varianta digitala, &x. 2: Réspunsuri asteptate: Emotia este transmisd prin gesturi. Fata are in mand o batistd, {ine ochil in jos, mna este la obraz $i pe umérul ei este mana cuiva, gestul fiind de consolare. Emotia se transmite prin miscarea corpului, fiind vorba de dans. - Emotia se transmite prin opere artistice, in cazul de fata prin cantec. (In imagine este cdntdreaja Maria Tanase.) © 3:Elevii vor asculta o inregistrare cu Maria Tanase, pentru a observa transmiterea emotiei prin cantec. Profesorul va da informarille de la rubrica Repere. Aplicayit 5.1 Réspunsuriasteptate 2 02bquesietormal. Elementeleverbale care indica acest tip de dialog * utlizarea unui titly academic (domnule profesor), + folosirea persoanei a tI-a, plural, la verbe $i la pronume; * aparitia formulelor de politete (nu va suparati. plu, genul feminin, numérul plural, cazul genitiv, articulat cy ar, hotarat ,-lor’, precedat de articolul genitival ,a", functia sintactic’ de atribut substantival genitiya) din padure” ~ substantiv comun, simplu, genul feminin, numsrul singular, cazul acuzativ, nearticyls, sd cedat de prepozitia simpla .din’, functia sintactic3 de atribut substantival prepozitional, G ,pomilor” - substantiv comun, simply, genul masculin, num&rul plural, cazu! datiy, articulat cy ay hotarat ,-lor’, functia sintacticd de complement indirect; ,aripi* ~ substantiv comun, simplu, genul feminin, numarul plural plement direct; piso substanti ‘comun, simply, genul fen numérul plural, cazul datiy, articulat cu art, lor’, functia sintactic’ de complement indirect: her oitunie comun, simplu, oar feminin, numérul plural, cazul acuzativ, nearticutat, fy. sintactic’ de complement direct. ,a fiarelor" ~ substantiv comun, sim |, cazul acuzativ, nearticulat, functig s, 7 REFLECTIE Profesorul le poate cere elevilor s8 spund ce au invatat nou despre si sau pe tabla. ubstantiv, notand rspunsurile pe un pr TEMA Exercitiul de creativitate de la rubi rica Provocdri sau exercitile 4 si5 din Caietul elevului, pp. 74 ~ 75. Lectia 10. Prepozitia (pp. 100 - 101) A. Competente specifice 4.1. Folosirea structurilor morfosintactice ale limbii romane standard pentru intelegerea $i exprimarea clara si isd a intentilor comunicative complexe 4.3. Aplicarea constient& a regulilor si a conventiilor ortografice $i ortoepice pentru 0 comunicare ‘corecta B. Continuturi ‘Actualizarea cunostintelor din clasa a VI-a despre prepozitie Locutiunea prepozitionala €. Scenariu! didactic EVOCARE Profesorul le imparte elevilor cate o imbinare de cuvinte din Anexa 13, cerdndu-le s8 construiasca enunturi ct acestea. Dupa completere, fiecare elev citeste ce a scris si lipeste fia sub imbinarea de cuvinte care ira revent prinsé pe un panou. Profesorul va ardta cd sensul enunturilor este determinat de prezenta prepozitiei. Va anun? subiectul lectiei si va scrie titlul pe tabla. CONSTITUIREA SENSULU! Explorare - Felul prepoziilor Ex, 1: R&spunsuri asteptate: in - prepozitie simpla In ~ prepozitie simpla de fa - prepozitie compusa fa prepozitie simpls din ~ prepozitie simpla fa - prepozitie simpla cu ~ preporitie simpls in ~ prepozitie simpli ‘pe ~ prepozitie simplé de Kanga - prepozitie compus’ Ex 2 Raspunsuri asteptate: in clasa ~ circumstantial de loc in recreajie ~ ci Ircumstantial de timp de ja 0 scoald - circumstantial de loc la discufiile - complement prepozitional din Brasov ~ atribut substantival prepozitional la patinoar - circumstantial de loc Cu béieqn ~ complement prepozitional in maliul ~ circumstantial de loc pe fete - complement direct de léng3 blocul - atribut substantival prepoziion? REFLECTIE vofesorul le va Cere elevilor pr ‘exemple de locutiuni Adjectivale 158 e pli 'xplice rolul acestora TEMA Ex. 1,291 12 din Caletul elevutui, pp. ga - 83 esis 13. Psibltticombinatori ale adjectiutui (pp, 106 a. competente specifice 4.1, Folosirea structurilor morfosintacti ice ale | i cis aie cameneatve Snbe limbii romane standard pentru intelegerea si exprimarea clara si pre- 4.5, Dezvoltarea gandirii logice si analo tot parcursul vieti Manaloaice, Prin valoriicarea competentei lingvstice, in procesul de invéare pe 8. Continuturi Posibilitéti combinatorii ale adjectivului - 107) ~G.Scenariul didactic - - — EVOCARE Profesorul propune rR aa roe ee sneer Ge dezghe', solcitandu-e elevilor sé-siexprime parerea despre sine utlizand un ‘. Ste 0 isa ca acea de mai jos, pe care o completeazé si apoio citeste. cca Sunt un copil Lisecere ne ster sé spund Ce functie sintactica are adjectivul folosit pe fisa lor. Profesorul arat& c3 aceasta este cea mai frecventd functie sintacticd a adjectivului si anunt’ subiectul lectiei, scriind titlul pe tabld. z F 7 i i F H CONSTITUIREA SENSULU! Explorare - Adjectivul adjunct &. 1: Raspunsuri asteptate: | ciudat - atribut adjectival; visdtoare - nume predicativ, foarte veseld ~ nume predicativ; capabild - nume predicatiy, mai puternice - atribut adjectival; anumit ~ atribut adjectival. | x. 2: Raspunsuri asteptate | | Adjectivul ciudat depinde de substantivul comportament. Este inclus in grupul nominal, | Adjectivul visétoare depinde de verbul copulativ sunt, dar si de subiectul inclus eu, intrand intr-o relatie tri- | | | | Ul. Sugestii de utiia pla, fiindcd este nume predicativ. Este inclus intr-un grup verbal, fiindcd inclusiv subiectul depinde de verb. Adjectivul foarte veselé depinde de verbul copulativ sunt, dar si de subiectul inclus eu, intrand intr-o relatie tripld, fiindc’ este nume predicativ. Este inclus intr-un grup verbal. Adjectivul capabilé depinde de verbul copulativ par, dar si de subiectul inclus eu, intrand intr-o relatie tripla, fiindod este nume predicativ. Este inclus intr-un grup verbal. | ; Adjectivul mai puternice depinde de substantivul emofi. Este inclus in grupul nominal. Adjectivul anumit depinde de substantivul un baiat. Este inclus in grupul nominal. Ex. 3: Adjectivul centru din text este capabild. De acest depinde complementul prepozitional de emofii. Ex. 4: Raspunsuri agteptate: ; + Substantivul o natd este determinat de adjectivul propriu-zis prot + Pronumele dumneata este determinat de adjectivul propriv2is nal, | + Substantivul emoyiife este determinat de adjectival provenit din verb la gerunziu crescénde, + Numeralul cu valoare pronominald tri este determinat de adjectivul propriu-zis mat prietenosi RP itil ssorul ofer’ informatiile dela rubrica Repere, ———___/ Dialogul este formal Elementele care indica acest tip de dialog “folosireaformuleide salut (Bund 202. eayoastr: + utizarespronumelw personal de poltele Cum “folosirea persoanet a, plural, a vrbe $1 + aparitia formulelor de politele (Mulfumesc!) ©. Dialogu! este informal Elementele care indica acest tip de i + formula de salut anwcal (salut); + folosirea persoanei ata, singular, ae is pronume: + caderea de sunete in unele cuvinte (0a" numa’) + redarea ideii de superlativ prin repetarea une! voeale (maaare), i sti) + utlizarea de cuvinte neadmise in contexte formale (ies af pentru aprecierea de etree, Ex 2:Jocul de rol ii pune pe elevi in situatii asemandtoare celor di sesc grilele din Anexa 11 Ex. 3: Este o activitate de grup in care elevii discul: Q Cele patru colfuri este o strategie in mai multi pasi. . © situatie cuno i Mai intai, se prezint& problema pusd in discutie de catre profesor. cate LS e parere, 5 care Ree Dupe aceea, li se da elevilor un timp de reflectie (3 ~ 4 minute) pentru a°s ’ vie poi, elevii se vor ridica si, in functie de optiunea lor, se vor duce in cele patru en mae Unde inp profesorul a pus cartonase pentru punctul de vedere adoptat de elev entry dou l 1aSe pent zy, ‘mente pro si pentru celelalte doua colturi, cartonase pentru argumel . Duns faitarea grupurilor, elevii aa argumentele pe care trebuie sale formuleze. Profesorul trebuie sim, torizeze discutia pentru ca la discutie s& participe cat mai multi elevi. in cadrul fiecarei grupe, se desemreaz:. feprezentant care s sustin’ argumentele. Dupa cele patru prezentari, elevii au voie s3-si schimbe parerea, mutandu-se la grupa care i-a convins sé-sinee fice parerea, Profesorul va sublinia cd schimbatea pirerii se face numai dupa un examen critic. al parerilor cele 4 intre ei pentru & construi argumente. REFLECTIE Profesorul le cere elevilor sa spund ce le este mai usor si ce resimt ca dificil atunci cnd poarta un dialog forz sau unul informal. TEMA Sarcina de lucru de la rubrica Provocari Lectia 8. Textul descriptiv (pp. 96 - 97) A. Competente specifice 1.2. Prezentarea unor informatii, idei si puncte de veder unui public cunoscut, adoptand comportamente Paraverbale si nonverbale adecvate 1.4, Evaluarea comportamentelor $i a alitudinilor comunics ‘te exbedil ‘3 ative, id fue Profilul psihologic, de interesele si de nevoile fiecdruia meas Stratege personaliza P e, oferind detalii semnificative si exemple relevarie ® B. Continuturi Structuri textuale: secvente de tip descriptiv C. Scenanul didactic : Se EVOCARE Explorare Ex. 1 Pe rand, cate un elev iese in fata clasei entn surprizd, Pentru a exprima prin sunete diferite emotii: bucurie, stel® a tectia 1. Famillarizarea cu textul liric Lacu de Mihai Eminescu (pp. 84 - 85) ‘a. Competente specifice 2.1. Recunoasterea modutilor in care sunt organizate informatie din texte literare si nonhiterare, continue, discon- tinue $1 multimodale 2.3, Adecvarea audi sa practicilor de lecturd in functie de scopullectuni 8. Continuturi Reflect: asupra limbajului si a structurii te xtelor de tip liric C. Scenariul didactic EVOCARE Pentru inceput Ex 1: Profesorul poate incepe prin a le Propune elevilor s& spund ce stare le produce viemea de afara. Este bine sd asculte raspunsurile date de cat mai Multi elevi, Apo}, profesoruli solicitd fiecdrui elev s& mentioneze un element natural pe care |-ar asocia cu iubirea. Ex. 2: Profesorul poate folosi reproducerea tabloulut lui Gustav Klimt din menual, cerandurte elevilor sé priveascé tabloul cateva secunde $i s& precizeze ce Emotie le produce. Apoi, fiecare spune un cuvdnt care exprima emotia produsé, profesorul realizand pe tabla un clorchine in jurul termenului iubire. Dup’ aceea, poate prezenta cele dou’ imagini din AMIL-ul static, care oferd explicatii pentru evolutia infelegerii in arta a sentimentului iubiri | Se vor ofer informatii despre viata gi activitatea lterard aii Mihai Eminescu, valorificdnd datele din figa din | ‘manual. Apoi, va fi prezentat AMII-ul animat in Care criticul literar Liviu Papadima vorbeste despre importanta poe- ziei eminesciene in literatura romana. | CONSTITUIREA SENSULUI | Profesorul anuna subiectul lectiei sile va Spune elevilor cd vor studia poezia Lacu/ de Mihai Eminescu. Profesorul | va face lectura model a poeziei, elevii avind manualul inchis Impresii dupa prima lecturd | &. 1 ~ 4: Raspunsurile sunt libere; este important ca profesorul $8 obtind reactia cat mai multorelevi | Explorare - Structura textului poetic | Ex. 1: Sugestie de réspuns: Prin descrierea naturi, poezia poate i apropiaté de picturd;prin atmonia versulu, poe- ia poate fi apropiaté de muzica. La nevoie, profesorul poate accesa de pe internet un lied creat pe versurile acestei | poezii, pentru a evidentia muzicalitatea textului. Sunt definite @pOI poezia si versificatia, de la rubrica Repere. Ex. 2: Textul este organizat in versuri, grupate in strofe. Ex. 3:Elevii vor lucra in perechi, notand rspunsurile in caiet | + Textul are patru strofe. + Strofele cu patru versuri se numesc catrene. + Masura versurilor din prima strofa este de opt silabe. Masura versului este constant, de opt silabe, in strofele 1, 3, 4 ‘in versul 1 si gi de gapte silabe in versurile 2 si 4. Profesorul poate relationa aceastd observatie cu faptul cd este Strofa care transmite emofia incertitudinii infaptuitiiintalniri, corespunzand oscilatiei afective a indragostitului. De asemenea, pe Langa informatiile de la rubrica Repere, se aratd c8, uneori, cand mAsura vari Poate sé dispar’ o silaba. + Poezia are semirimé (abcb). Profesorul le poate explica elevilor c& acest tip de rma apare in mai multe poezii eminesciene. Se amintesc tipu- | ‘le de rima in catren inv@tate in anii anterior Pentru detalii despre imaginile din cadran, se urmareste AMII-ul static din varianta digital. | Ex 4: Pentru actualizarea ritmului, profesorul le va cere elevilor s& Gesparta in silabe primul vers si s& pund | Accentele, evidentiind repetita silabelor accentuate si neaccentuate din vers: La-cul co-dri-loral- bas-tu.(*-/ +-/ Rypsy De asemenea, profesorul explic3 notiunile de vers alb si vers liber. | | $5. In strofa a doua, masura este de opt silabe | | az8, la sfarsitul versului | 3 i i E : aspunsuri asteptate Foto format prin derivare cu sufixu) - vj — srtat prin derware cu Sufixul- de scan ~ format prin derivate cu sufixul -an cd ~ format prin derivare cu sufixul reasd~ format prin dervare cu suf -eas8 del substan | ingesd ~ format prin derivare cu sufixul -esd de la substantivul nt rayor~ format prin derivare cu sufixul -oi de la substantivul rafa; on 3 ~format prin dervare cu sufnl-c8 dela substantul omén ast amtivele sunt feminine obfinute de la masculin say ‘Masculine obtinute de la feminine. pyotesorl vad informatie de la rubrica Repere despre aceste substantive si despre sufixele motionale. a 8 de la substantivul doctor, {a substantivul elev, dela substantivul gascd, ‘Oaicd de la substantivul up; 4 :ubstantivl care nu apae in limjulobiguit este Graf, crea a autor finde exist doar forma graf prtesoul va da informatie de la rubrica Repere despre substantvele care au o singur8 forms pentru masculin tein. Explore - Locutiunea substantivalé + parere de rau ~ regret; + wagere de inimé ~ sarguinté, harnice profesorul va da informatille despre locutiunea substantivald, de la rubrica Repere. Es F ‘Aplicati s fx 1; Raspunsuri asteptate: 3 calputere - cal-putere mamé-mare ~ mame-mari Es céine-up ~ cain-lupi nou-ndscut - nou-nascuti FH reptunghi ~ dreptunghiuri ONG - ONG-ut im: dupé-amiazd - dupa-amiezi prim-ministru - prim-ministri . floare-de-colt ~ flori-de-colt raufacdtor ~ raufacdtori A locotenent-colonel ~locotenenticolone | &. 2: Substantive colective: colectiv, dascalime, faget, flotd, roi, ierbarie, juriu, maldar, stejaris. | H 1.3: Raspunsuri asteptate: | dascélime - format prin derivare cu sufixul “ime de la substantivul dascal | faget - format prin derivare cu sufixul -et de la substantivul fag, ierbérie - format prin derivare cu sufixul -arie de la substantivul iarbd, | stejaris - format prin derivare cu sufixul -is de la substantivul stejar. &. 4: RSspunsuri asteptate: ‘avocat - avocata sofer - soferita broascd - broscoi tigru - tigroaicd cured - curcan {Bran - franca dreot ~ preoteasd vrabie - vrabioi soarece - soricioaica zmeu - zmeoaicd | & 5 Locutuni substantivale: un nu stu.ce, un nu stivcum, aducer-aminte. | & 6 Raspunsuri asteptate: a baga de seama - bagare de seamd, alua de rost ~ luare la rost; pune la cale — punere la cale; | a rdmane in urma - riménere in urd, by ee din vedere - scdpare din vedere. ‘aspunsuri asteptate: starba’ ~ substantiv comun, simplu, genul feminin, num&rul singular, cazul nominatiy, articulat cu articolul hotarat a", functia sintactic’ de subiect; . Pe spinarea’ ~ substantiv comun, simplu, genul neutru, numérul singular, cazul acuzatiy,articulat cu arti- ~___COlut hota, precedat de prepozitiasimpla ,pe’, functia sintacticd de circumstantial de loc; ject adj © 9 Complementui prepoztional determina un aA fe la rubrica Repere. Paralel cu rezolvarea exercitilor, profesorul ofer8 in ie a Aplicaqn Ex. 1. Raspunsun asteptate frustrarea - subiect, starea ~ nume predicativ, hu; supararea, nelnten ingrjrare, agresivtated - sublect anti reactii ~ nume predicativ, fenicirea si reusita ~ subiect multiplu; rabdarea, cunoastere, controlul, renun{area ~ subiect Solutu - nume predicativ; adolescentul - subiect; telefonul - subiect; ca aerul ~ nume predicativ, blugu - subiect; tricoul ~ subiect; cu imprimeu ~ ume predicativ; téndrul ~ subiect; tristetea, nervozitatea, agresivitatea ~ subiect multiplu. multiply; Ex. 2: Raspunsuri asteptate: Substantivul centru starea are adjuncti afectivg - atribut adjectival, negativa ~ atribut adjectival; cauzaté - atribut adjectival Substantivul centru nereusita are adjunctul de a Indepfini ~ atribut verbal. Substantivul centru reacfii are adjunctul fa frustrare ~ atribut substantival prepozitional. ‘Substantivul centru reusita are adjunctul in via{d ~ atribut substantival prepozitional. ‘Substantivul centru dorinfele are adjunctul imediate - atribut adjectival Substantivul centru cunoastere are adjunct | buna - atribut adjectival, @ puterilor - atribut substantival genitival, ‘Substantivul centru puterifor are adjunctul proprif ~ atribut adjectival. ‘Substantivul centru controful ate adjunctul emofiilor — atribut substantival genitival. | ‘Substantivul centru renunfarea are adjunctul la finte ~ atribut substantival prepozitional. Substantivul centru jinte are adjunctul de neatins - atribut verbal, | Substantivul centru momentuf are adjunctul prezent ~ atribut adjectival. Substantivul centru solufii are adjunctul pentru castigurile ~ atribut substantival prepozitional. Substantivul centru céstigurile are adjuncti: valoroase ~ atribut adjectival; de durata - atribut substantival prepozitional. Substantivul centru adolescentul are adjunctul de azi- atribut adverbial, Substantivul centru telefon are adunctul mobi ~atribut adjectival | Substantivul centru colecfie are adjunctul cea mai recent - atribut adjectival, | Substantivul centruimprimeu are adjunctul modern ~ atribut adjectival Ex. 3: RAspunsuri asteptate: | Verbul f& are adjunctul temele ~ complement direct Verbul nu abandona are adjunctii lucrut ~ complement direct; din furie ~ citcurstantial de cauzé, Verbul am trit are adjunctul momente - complement direct Verbul munceste are adjunctul pentru atingerea - Citcumstantial ne 3s. | Gescop, ie. oziia are lu! de 2 ega un atribyy compl ‘ ryesorul 8 A2FIN PIEPOZIA $1 va ingen “putea po est Sau Unc 18 Un cw Cumstantia) de cuvanty| determinat paspunsuri asteptate: | asept e Alex. ~ Prepozttia pe ay punmerele pe masa Prepoatis Dede egg Mergem la mall. ~ Prepozitia ig are Seng ens sau 98 a8 Na — reper sg Fac un gest de pritene -Precozia ge a Profesor oer informatie dea run, Ropers 19168 egatura 3 as ye ~ Locufiunea Prepozitionalg incercat $4 Ma port frumos cy Aj sovfai des ng8 colegul men see CA am infeles reine snes gh eau meu en ng ee ee | despre ntegrateaint-un colectv nou profesorul ofera informatiile de la ubrica Repere eglorare - Regimul cazual al prepozi éx 1 RAspunsuri asteptate ou ~ cere cazul acuzativ, pent c& substa mn prepozitie; "Wul are forms de nominativ-acuzatiy S!nominativul nu are contra ~ cere cazul genitiv, pentru os Substantivul are. forma de Stantiv apare articolul genitival (contra : onillor si a de - cere cazul acuzativ; $18 jignirilor) grate — cere cazul dativ, pentru ca Subs stantiv nu apare articolul &. 2 Raspunsuri asteptate seferitor la ~ cazul acuzativ; in loc de - cazul acuzativ; e-2 lungul - cazul genitiv. Profesorul oferd informatiile de fa rubrica Repere. ities si al, locutiunyi Prepozitionale Genitiv-datw si dacd se mai adauga un sub- stantivul are forma de Genitiv-dativ si dacd se mat adaugd un sub- Aplicatii &.1. Rspunsurile asteptate se afl8 in tabelul aldturat Ex 2: Réspunsuri asteptate: pe - cazul acuzativ Geasupra - cazul genitiv pand in - cazul acuzativ in cazul acuzativ din - cazul acuzativ datorité - cazul dativ impotriva - cazul genitiv asupra - cazul genitiv inaintea - cazul genitiv Elev pot utilize AMItul interact din varianta digitala Feta a exersa regimul cazual al prepozitel & 3 Raspunsuri asteptate: * de-a lungut ~ cere cazul genitiv; * in urma ~ cere cazul genitiv; * din spatele ~ cere cazul genitiv; *in fata - cere cazul genitiv. 4 Raspunsuri agteptate: “Am fost omis de pe list3. * lau caietul de pe banc’. + Metg la Brasov. + Distanta dintre casa mea $i scoala este mic’. + Si-a pus cdciula pe cap. “Inchidtelefonul finde sunt in avion, —_—*St@PuSCHCURpeCSR i REA SENSULUI cons cut asteptate Ex ® (rica, surprindere, uimire etc, bp veselie,incdntare elc.; c tristele, dezamagire, amaraciune etc, ¢ multumire, incéntare, bucurie etc. 43. Raspunsutl aoa: 5; a. cap drept, gud Inchis®, achi mari, sprancene y ap putin aplecat spre spat or idicate, are pr re Spate, Coturle gui dicate, uri deschis, obra ridca, 0 cut intr nas $1 cap lsat, colturile gurii coborate, x4 aspunsul {ine de experienta elevilor si sunt individuale. rai neh aie o ate 5,Se completeaza schema din manual. Sugestii de rSspuns: + gurd mic’, buze cérnoase ame «nas drept «frunte tnalt’ + par saten, ondulat, acoperit cu o bandand x. 6 Elevit vor da rspunsuri creative, pe care profesorul trebuie sé le incurajeze. fit Pt a Sine a Stil in descrierea unei persoane, sunt citite versurile din manual si este urma- profesorul oferd informatiile de la rubrica Repere. Aplicatit Ex. 1:Este un joc amuzant care le cere elevilor sd facd oral ct mai exact un portret al unui coleg de clasd, pentru afighicit Ex. 2: Raspunsul trebuie sd fie cat mai personal. fx 3:Elevii vor descrie oral, pe baza imagini, chipul actritei Audrey Hepburn in rolul principal din My Fair Lady. REFLECTIE Profesorul poate si ceard elevilor sé spund ce lis-a p&rut mai amuzant in descrierile facute in aceasta lectie. TeMA Sarcina propusa de la rubrica Provocari. Lectia 9. Substantivul (pp. 98 - 99) din perspectiv morfosintactica, fone- A. Competente specifice | 44, Raportarea constienta la norma in exprimarea intentiei de comunicare, ticd si lexical . - . prin valorificarea competentei lingvistice, in procesul de invatare pe 45. Dezvoltarea gandirii logice $i analogice, tot parcursul vietii 8. Continuturi Actualizarea cunostintelor din clas & Vi-a despre substantiv Locutiunea substantivald Atributul(realizare prin substantiv) Circumstantialul de cauza $i de scop _ Aplicatir Ex 1. Raspunsurt asteptate a. Rima este imbratisal b Rima este imperecheat Ex 2 Raspunsun asteptate a versul 1 ~ 8 silabe, versul 2 ~ 7 silabe, versul 3 - 7 silabe, versul 4 - 8 silabe. b. versul 1 - 8 silabe; versul 2 - 8 silabe; versul 3 - 8 silabe; versul 4 - 8 silabe. €x. 3: Jocul stimuleaza capacitatee él 1a (abba. (aa b) Jevilor de a gasirime si de 3 intelege cum functioneazé acestea in ; ty REFLECTIE Provocati Exercitl poate fl rezolvatin clas8 sau poate fi dat ca tems pe care le asociaz8 cu textul eminescian. pentru acasa. Elevii pot aduce inregistrati cur: cig, | TEMA Ex. 12, 13 si 14 din Caietul elevului, p. 70. Lectia 2. Textul lr. Exprimarea emofilor sia sentimentelor (pp. 86 ~ 87) A. Competente specifice 2.1. Recunoasterea modurilor in care sunt organizate informatiile din texte literare $i nonliterare, continue, tinue si multimodale B. Continuturi Textul liric. Exprimarea emotiilor si a sentimentelor C. Scenariul didactic | EVOCARE Explorare - Exprimarea emotillor $i a sentimentelor in textul liric Ex. 1 este un exercitiu de dezghet. Profesorul aduce fasii de hartie colorat& si pregdteste un panou in formé inima, pe care elevii vor lipi fasiile de hartie. Li se cere elevilor 4 asocieze sentimentului de iubire 0 culoare, opjo% | cujustificarea alegeri Fiecare elev va numi culoarea ce i se pare potrivitd si va lua 0 fasie de acea culoare, pe at! | lipeste pe panoul in forma de inima. La sférsit, profesorul va arata cd sentimentul iubirii poate avea multiple | a asa om eit au ales nuante diferite pentru acesta, exprimarea emotillor si sentimentelor putdnd fi difert. OF | toti vor alege rosul, va explica rolul prejudecatilor, al mentalitatilor care i i 5 i asociaza . | Profesorul anunta apoi subiectul lectiei si scrie titlul pe tabla. sees cone cr s CONSTITUIREA SENSULUI | Ex. 2: Profesorul va conduce discutia cu elevii s i pre concluzia c& emotii i afecti i | ome tc incd de la nastere - sunt insotite, de requla, de it Seite. Kits ‘ guri, tremur ete guls, de reac fiziologice: transpiratie, bat&i accelerate ale inimi us Sentimer intense, camreiitene emesis us Spre deosebire de aceasta, este insolit de stiri fiziologice| mae sociale. perioard si complex, de lung duratd, raportaté la valor $i ser Ex 5 Raspunsun asteptate + Am aflat de la stir despre accident * Uni stau mult la telefon + S-a limvtat a a rasfoicartea * Sunt persoane care Iraiesc de pe 0 zi pe alta * She franceza din frageda pruncie. * Sutera de ficat si tine regim. + In pauza pubheitara, am sunat-o pe ey sii + Am facut o prezentare despre tema prietef lor, a Muntilor, a deal sla pies, phate clatoare vor zbuta deasupra cémpiilr, @ rau Milo veni acasa i tenilor, a cdsti + Muiturntaindrumarlr profesoniy,incuraartor paritlor si ajutorulu! pret SAstigat co, + in ceea ce priveste afirmatile lui, nu ati formulat obiectt REFLECTIE ; ‘ior Profesorul le cere elevilor s8 spun care sunt cazurile cerute de prepozitit sau locutiuni prepozitionale | exemple pentru fiecare situatie. TEMA Sareina de la rubrica Provocdri sau exerciile 6 i7 de la pagina 79 din Caietut elevulu. Lectia 11. Posibilitati combinatorii ale substantivului (pp. 102 - 103) A. Competente specifice ‘4.2. Exprimarea clara a intentiei comunicative prin corelarea achizitilor lexicale si semantice cu cele stats, morfologice din limba romana standard 4.5. Dezvoltarea gandini logice si analogice, prin valorificarea competentei lingvistice, in procesul e invatae; tot parcursul vietii B. Continuturi Actualizarea cunostintelor din clasa a Vi-a despre posibilitatile combinatorii ale substantivului C. Scenariul didactic EVOCARE Graffiti. Profesorul le cere elevilor sd se ridice din banca si sa scrie pe tabla, toti in acelasi timp, functille sina tice ale substantivulu, Dupé un minut, profesorul va ardta pe tabla situati in care substantivul este adjunctal we ‘ubstantiv $i cand este adjunct al unui verb. Profesorul anunta subiectul lectiel si scrie titlul pe tabla, LETTE permite realizarea uneirecapituaninterac\Ne” Se pal ceri cel man trate sau poate fi folosita direct tabla, cerdndu-se ca elevii si le Completeze pe baza cerintei stabilite. Elevise m= Niber in clasé, sri, se uité lace au scr colegi lr $i completeaz’ cu ceva nou Ri le sunt un punct de® Care pentru discupule care urmeaza. |. Réspunsurile sunt un punct: CONSTITUIREA SENSULU! Ex. 1. Raspunsuri asteptate Substantivele cu functie de subiect sunt + Mihai ~ substantiv propriu; “resitea - substantiy comun, * orgoliul ~ substantiv comun, + dorinja ~ substantiv comun, (a Explorare - adectwui cent c, spart, proiectate et Adecle eet cas necesaré, apt, fericité, bolnav, buimac, spart & 2 Raspunsun asteptate | de reusita, exprimal prin substantiy Comun - lementul prepozitional de reu rin substantiv ¢ nev ern earpiece se oes oat pre rete 4p! ~ determinat de complementul prepozitional de a Pala prin substan COmun, simpy Fert ~ determinat de citcumstantalul de loc fa bunt, expr at pin sustaty comune olnav ~ determinat de circumstantial de timp de zi, eo prin adverb de mod: i bumac - determinat de circumstantialul de mod usor, expr exorima rin substan comun, Spart ~ determinat de circumstantialul de cauzé din neatentie, autocunoastere, expimat brin's . Protectate - determinat de citcumstantialul de scop pentru by ‘comun, simplu. a Repere. Paralel cu rezolvarea exercitillor, profesorul oferd informatiile de la rubrica Reper Ablicatii &x. 1: Raspunsur asteptate: Puternicd ~ atribut adjectival, ‘exprimat prin adjectiv propriu-zis; - aflat ~ atribut adjectival, exprimat prin adjectiv provenit din verb la participiu; Petsonale atribut adjectival, exprimat prin adjectiv propriu-zis; Marea ~ atribut adjectival, exprimat prin adjectiv propriu-zis; liber ~ atribut adjectival, exprimat prin adjectiv propriu-zis; . crescénda - atribut adjectival, exprimat prin adjectiv provenit din verb la gerunziu; gata ~ atribut adjectival, exprimat Prin adjectiv provenit din adverb; Celebre ~ atribut adjectival, exprimat prin adjectiv propriu-zis; ‘majora ~ atribut adjectival, exprimat prin adjectiv propriu-zis, Ex. 2: Adjective fnume predicative: mai Prietenosi, foarte timid, ce tana, mai ‘puternic. Ex. 3: Adjective centru: demné, util, Aesiguri, intinsd, vaios, trist, amabild, obraznic. Ex. 4: Réspunsuri asteptate demné - de adjectiv depinde complementul Prepozitional de stima; util ~ de adjectiv depinde Complementul indirect tinerilor; Nesiguri ~ de adjectiv depinde Complementul prepozitional de capacitafile; intins ~ de adjectiy depinde ci f Sbraznic - de adjectiv depinde Ex. 5: REspunsuri asteptate alba" - adjectiy Propriu-zis, variabil cu patruy forme, se acorda in gen, numar si (feminin, singular, acuzativ), gradul supertativ absolut (mijloc expresiv de sincredibil legat de adjectv prin Prepozita .de’, adverbul avand functia si Mod), functia sintactica de atribut adjectival; “afl de alba ~ adjectivproprzis, variable, patru Intactica de circumstantial & i att forme, se acordain gen, numar s caz cu substantid ? Curt (leminin, singular, acuzaty), fas Grad de comparati, functia sintactios ea adjectvat 3 particu, variabil cu patry forme, se acorda in gen, numa $i Singular acuzativ, rd grad de comparatie, functia sintactio8 de at? Cu substantivul o curte* (feminin, adjectival, | din cauza c&reia uitd ce are de facut x 3 Emotia $1 sentimentul se i satis cept Orme nso dent dere soana care I! place Cand esti singur ii vine ¢h gt at inp de aceea, d/agostea poate pare ia inceput cl ac ioe in sentiment, constientizdnd placerea de a discuta dean sustne in ceed ce face, prezenta acestera langa tine i bx 4 Emoti ay + seninatate (.Si eu trec dea lun, + neliniste (.Parc-ascult gi pare + surpnizd $1 bucurie (,Ea din tre + admiratie (.£a"), + incredere si acceptare (,S) m “busute(S8 shim inuatea mesg Pe + distragere (,Si s scap din mand car vet (Sé pla cups detemacy mee S350 + mahnire (Dar nu vine.) " “tristete (.Singuratic/in zadar ¢ Sentimente: i, + dragoste; *pesimism; » supunere. x. 5: Diagrama T rr Oe eee . aia a wie preceds $1 pot genera un sentiment Dragostea ‘nrosests, imma it bate mai putermic, te balbdr cand vezt Si plangy fara motw, est distrat si nu esti atent la ce este Gezordine in viaja cuiva Emolia se poate transforma ins& pelrece timpul cu persoana indragita, de a o ajuta side a 0 jurandie |i un echikbru in viata 19 de maluri'), astept’), stil $8 rasara’), * seninatate 7 *neliniste + surpriza " * distragere = bucurie 4 »mahnire + incredere + tristete ~acceptare vextaz Profesorul ji poate intreba pe elevi in ce fel de operd au fost transmise emotille si sentimentele identificate. Se va evidentia caracterul artistic al textului si se va defini lirisuul (vezi rubrica Repere). De asemenea, profesorul ii poate intreba pe elevi daca universul prezentat, momentul surprinde realitatea sau nu, orientandu-i spre caracterul imaginar al textului literar. Se poate intreba dacd peisajul imaginat este o reprezentare personala sau obiectiva a unui lac, pentru a se evidentia perceptia subiectiva asupra lumii. Se va defini apoi textul liric, pe baza informatillor de la rubrica Repere. REFLECTIE Aplicati Ex. 1: [n prima strof verbele exprimé o stare. In ultima strof&, verbul nu vine aratd o actiune, iat verbele suspin si ‘sufar exprima un sentiment. Ex. 2: Verbele care surprind incordarea astept&rii sunt cele din strofa a doua: trec, ascult, astept. Chiat faptul c& sunt trei verbe in dou versuri, destul de multe, surprinde incordarea asteptari $1 nesiguranta cd iubita va vent la intalnire. - | Ex. 3: Sugestie de réspuns: Indrégostitul isi {ainic de pe malul lacului. Bucuria intalninii se ol imaginat (scSpatul cérmei si al lopetilor) sugereaza adi imagineaza ce s-ar putea intampla daca femeia iubita ar veni in locul bserva in gesturile agitate la aparitia surprinzatoare a femeii Alt gest fmiratia $i incdntarea cd se afla langa cea pe care o iubeste $i ini dorite, realizabile) : ccarea celor doi tineri sugereaz& intensitatea traini, care i face sa se t fericiti impreund. | ortamentul tandrulul exprima jubirea atat de ‘evident, incat cuvintele Ex. 4: Rispuns asteptat: b (sugereaz’ actiur Ex. 5: Sugestie de rspuns: Técerea gi nemis Concentreze unul asupra celuilalt, pentru cé sun Ex, 6: Sugestie de réspuns: Gesturile $i comp devin inutile a Ma-ntreaba lumea CU dor/Die ce tu marg la doftor.’), dor/Die 0 fatd cu die-un fecior"): 24 tn ee an wii de zona folcloric8 in care Se afl ey, I I, apare cuvantul dor. * compasiune fata de cineva (.! * dragoste (,Asta dragostie CU + yale (,Cum ii yalea cea de dor,/C Profesorul poate da sau nu exemplele de ma cere acestora s8 dea exemple de versuri in care CONSTITUIREA SENSULU! - Am invatat. Elews vor et text in manual folsind metoda su ~ vreau SB STU Oe = rene ot yt = An vet est ofetod pe Secvente corespund fazelor evocare, constituirea sensului, pele de evocare si de constituire a sensulvi. fie Este 0 metod’ eficient& mai ales in studiul textelor nonliter 5 Completarea primelor dou rubrici se poate face pe baza textului-suport, ee poset Sieur ‘i elevii le au, f3r& s& apard in textul de studiat. Dupd discutia in grupa, se aki a od é ad ba giunr -., tant o prezinté oral Se discut8 apo textul-suport, iar la sfarsitu ore! Se completes arr : Metoda este eficienta pentru ca elevii sé constientizeze C2 stiu si ce ay invatat prin s lextului, pre cele patru miturl fundamentale ale culturi -y9., {ructura tntreaga lectie, pentru'g3 care se poate st teflectie. S poate folosi $i ca metoda aplicaty) hy | Se va urmari AMIl-ul animat din varianta digital8, des} moderne. in discutia cu elevii, profesorul va da si informatille de la rubrica Repere. Aplicatii Ex. 1: Sugestie de raspuns: Versurile evidentiaza nevoia ‘omului de a-si marturis! sentimentele, subliniing Gray tea fat de cdntecul popular prin care se exprim’ ‘sentimente diverse, doina fiind reprezentativa pentru lirica fy. ic. In varianta digitala, AMII-ul animat are drept fundal 0 doind cantat8 de Maria Tanase care poate da 0 image, exactd asupra acestei creatii folclorice. REFLECTIE Ex. 2: Elevi vor completa a teia rubric a tabelului Sty - Vreau sd stiu ~ Am fnvajat. TEMA Profesorul le poate da ca tem’ elevilor sarcina de {a rubrica Provocari, lectura mitului lui Eros $i Psyche, ee putand s prezinte rezumatul soris al acesteia din scaunuf autorviui, in ora urmatoare. Lectia 7. Atitudini comunicative (pp. 94 - 95) ‘A. Competente specifice 1.2. Prezentarea unor informati,idei si puncte de vedere, oferind detalii semnificative si exemple relevante " unui public cunoscut, adoptand comportamente paraverbale si nonverbale adecvate 1.4. Evaluarea comportamentelor si a atitudinilor comunicative, identificand strategii personalizate jn func profilul psinologic, de interesele si de nevoile fiecdruia B. Continuturi Atudiny communicative: respect, toleranf3. Mocificarea conturulu intonational si a marcilor prozotce transite emotit. Inteligenta emojionalé: recuncasterea emotiilor interlocutorilor €. Scenariul didactic eae EVOCARE Pentru inceput Ex. 1: In prima imagine, baiatul exprimd simpati . | prolesoars m patia fata de fata, iar in a doua imagine exprim’ respect Ex. 2 Fata este surprinsé $1 rezervata fafa de baiat, iar profesoara este incantatd i 15, pe baza ciornei, 0 ci pe cteazé, |, 0 compunere prin a! oe ain scaunut autor brin care se comenteazs versuri date. Un reprezentant al f ote elev descrie oemotie tit, pe baze % y te stabilite in lectia anterioard si din ea €x. 5, Revizuieste ciorna acestei not descr fl sult cu un col : mn ole "8 yezinte a s fe oa infaa clase clei ele Sc 3 de clasd. Poate transcrie com ye? este discus fiecare elev isi poate revizui textul, dandu-io forma tna a MM enol ere elevilor S& noteze pasii pe esol lec pe care i-au parcurs pentru a realiza comentarea unui pasaj de text etente specifice L : 4,Recunoastere? ‘odurilor tn care sunt organizate informatie din texte lterare ginoniteare, continue, discon” or ue simutimodsle 3, acre attudii $12 practicilor de lectur’ in functie de scopul lecturi qu.Redactarea UNL! text complex, avénd in vedere respectarea etapelor procesului de scriee si selectarea Unor strycturi adecvate intentiei de comunicare 433, utiizerea uno surse diverse pentru realizarea de texte originale 4a.olosires structurilor morfosintactice ale limbii roméne standard pentru injelegerea $i exprimarea clar cisd a intentilor comunicative complexe 2 fxprimarea claré 2 intentiei comunicative prin corelarea achzitilor lexicale si semantice cu cele sintactice si morfologice din limba romana standard 43. Aplcarea constienté @ regullor si a conventilor ortografice si ortoepice pentru o comunicare corecta ‘A Raportarea constienté fa norms in exprimarea intent de comunicare, din perspectiv’ morfosintacticé, fone- tc silexical’ 45. Devvoltarea ganditi logice si analogice, tot parcursul vieti si pre prin valorficarea competete ings, n procesul de Invatare pe Hy = 5 I S é Ey a & ry B.Continuturi “a continue vizte in Uritata In dorenilelectur, ibs romé redactare ~ C. Scenariul didactic fi. | Elvi vor da réspunsuri personal. fx. 2 Raspunsuri asteptate: nostalgie, ‘ncantare la amintirea gradinii, dezamagire la nerecunoasterea locurilor “nid, fal, fied, curizitatea copilului de a descoperi lumea, singurdtate, tandreje fata de bunici Profesorul va prezenta AMI/-ul animat din varianta digitala. &. &:Rispunsuri agteptate: + marci ale vocii fictionale de persoal ‘adormi; fa pronume personale: ma, eu, 4 * prezenta limbajului figurat; epitete: vechi 4: Réspunsuri asteptate: * Personificarea casei care cheam: copilérie. + Personificarea usii care se vaietd sugeree2 + Epitetele méruni si sovaielnici exprimé teama copill ° : * Lumina cenusie, cum arat8 epitetul, sugereazd darépénarea case! in care lumina nu mai are strslucie. “Pinas ge paren sn fee, tad, nut PBAST isipstes farecu “Zabel grav dice expr prin eke dou ene UBER fat de nepoet na |, singular la verbe: am fost, as intoarce, as astepta, as regasi, ag miete. 9, pustil, cenusie, lungi,infriguraté, nerabdatoare etc. cd legdturd afectiva cu locurile § nepoata la ed sugereazd 0 puternic 4 c8apartne une case paste, in care use scértie. j de msrimea casel iplindt = adjectiv propriu-2is, variabil oy (fe Patru for (feminin, singular, nominativ), grag 'me, Se acordy i : 98d poziti, funcyig ingen, numar si caz ana’ i Sintaticg de at cu substantivul ,stapana’ ut adjectival, erat’ ~ adjectiv provenit din verb | ‘a substantivul liceul” (neutru, singua Patticipiu, variabil cy Patru f minature ae oe se acords in gen, numa $1 caz cu icd de atribut adjectival foarte mare’ ~ adjectiv propriu-zis, vari . , variabil cu de a2 (femini, singular, acuzaty Ou8 forme, se acord i ! 5 10d superan ® S€2Cd8n gen, numa ) , numa si caz cu substantivul dierite’ - adjectiv propriuzis, vari absolut, f Pein purl auzat) a abl evpawame se oe sat de av aetna 4d pot unc sintactica de ator jen san eee i pense" ut adjectival rul le cere elevilor sd noteze c i pte? € functiisintactice au Cuvintele care determina fermind un adjectiv centru. rewA gx 1dele pagina 84 din Caietul elevului ectia 14, Textul descriptiv (p. 108) competente specifice 4.1. Redactarea unul text complex, avand in vedere structuri adecvate intentiei de comunicare Tespectarea etapelor procesului de scriere si selectarea unor 43,3. Utilizarea unor surse diverse pentru realizarea de texte originale A .Continuturi = gructuritextuale: secvente de tip descriptiv 3 ¢. Soenariul didactic FH EVOCARE | Pentru inceput im: Jocul propus cere utilizarea unor adjective prin care se realizeaza si se actualizeazé un autoportret fizic; com- Ey paratia aleasa sugereazd trasatura de caracter dominanta, 3S CONSTITUIREA SENSULU! 3 Explorare 3 fesorul poate ofl informatile despre pictorul Constantin Lecca | fi inainte de a trece la observarea tabloului, pro (vezi AMI-ul static din manualul digital). a. intrebarile presupun réspunsuri persons 6 Lista cu detalile este recomandabil ss verbe, figuri de stil cat mai diverse. . Fiecare elev va face un plan al compunert. dau o forma finala, Fiecare elev scrie individual prima ciorné. Aplicati Se revizuieste prima varianté a textului pe baza pasilor de mai jos. __ Veriticd echilibrul intre parfile textului, - Ai acordat aoeeas! atenti inceputu si incheierea s& aib& aceeasi proportie St partea cea mai cons! ‘ut sptiv unui aspect mai putin relevant decat altula mat important? + Ai ‘ea cen final a dus la diluarea textului? i Vestcd daca trai respectat obiectivele propuse PI” planul lucréil.* Durkee in plan?» Aiatns tate delle pe care Gore sie expui? «Limba ‘poate fingeles de ctitor?? Ses organizarea lucrai a uri clare? « Textul este mai logic dacé mul irate? + Este nevoie s& adaugi ceva, ‘scriind deasup! tale ce vizeaz& tabloul lui Constantin Lecca. tructureze vittoarea compunere. Este important s& fie gsite adjective, ‘poi perechi evi ciscut cele ova planur erevizuiese sie stent sa fie cuprinsul?« Ai acordat prea | | | | | | | | | ie celor tei parti ale compuneri, urmarind ca i dat prea multe detalii despre un aspect, | Airespectat ordinea $i ai abordat toate iul folosit este potrvit pentru lucrarea ta ut firesc de la 0 idee la alta? + Ai formulat in paragrafe? * Ai trec 7 " Sa al be mite part? « Este nevoie sd tai anumite cuvinte, parti ra randulul?

S-ar putea să vă placă și