PROIECT

La disciplina: CALCULUL SI CONS TRUCTIA

AUTOVEHICULELOR RUTIERE

Executat: Struc Mihail

Grupa : 8303

IASI
2018-2019

1
 Tema proiectului

Pentru autovehiculul Bmw e46 – 1.9, benzina, sa se proiecteze urmatoarele piese componente:

a) Ambreajul. Mecanismul de actionare.

b) Cutia de viteze.

Etapele de calcul:
1. Trasarea caracteristicii externe;
2. Dimensionarea ambreiajului şi a mecanismului de acţionare ;
3. Calculul arcului cu diafragmă;
4. Calculul arborelui ambreiajului;
5. Calculul cutiei de viteze mecanice;

Date initiale :

Denumire Simbol valoare Unitate

Viteza maxima autovehicolui Vmax 145,00 Km/h
Greutatea autovehicolului gol G0 1 095,00 Kgf
Nr. de locuri Np 5,00 pers
Tipul pneului , balenaj B 195,00 mm
Raport inaltime/balenaj H/B 0,65 _
Diametru jantei d 15,00 inch
Latimea autovehicolului l 1,65 m
Inaltimea autovehicolului H 1,43 m
Panta maxima αmax 17,00 grade
Puterea maxima din catalog Pmax 60,00 KW
Turatia la putere maxima catalog ` np max 5 000,00 rpm
Momentul maxim catalog Mmax 130,00 Nm
Turatia la moment maxima nm max 3 750,00 rpm
catalog

Etapa I
1.Trasarea caracteristicii externe. (caracteristica de turatie la sarcina totala).

Pentru calculul organelor de transmisie este necesara trasarea acestei caracteristici la scara.
Caracteristica va rezulta in urma calculelor din aceasta etapa.
a) Trasarea curbei de putere.
Pentru trasarea curbei de putere se calculeaza puterea la viteza maxina Pv max si puterea
maxina dezvoltata de motor P max.

2
-𝑷𝒗𝒎𝒂𝒙 = puterea la viteză maximă;
-𝑷𝒎𝒂𝒙 = puterea maximă dezvoltată de motor.
3
𝐾·𝐴·𝑉𝑚𝑎𝑥
𝐺𝑎 · 𝑓 · 𝑉𝑚𝑎𝑥 + 13
𝑃𝑣𝑚𝑎𝑥 = [𝑘𝑤]
370 · 𝜂𝑡

-𝐺𝑎 = 𝑚𝑎𝑠𝑎 𝑚𝑎𝑥𝑖𝑚ă 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑟𝑖𝑧𝑎𝑡ă = 1570 [𝐾𝑔]

-𝑓 = 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛ţă 𝑙𝑎 𝑟𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒 =0.03

 𝑣 = 47.22 [𝑚/𝑠]
 𝑓 = 1.65 · 10−2 · [1 + 6.9/(10−3 · (145 − 50))] = 0.03
-𝑘 = 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡 𝑎𝑒𝑟𝑜𝑑𝑖𝑛𝑎𝑚𝑖𝑐 [𝑑𝑎𝑁 · 𝑠 2 · 𝑚−4 ]
 𝑘 = 0.02 ÷ 0.035 ⇒ 𝑘 = 0.02
- 𝐴 = 𝑎𝑟𝑖𝑎 𝑠𝑒𝑐ţ𝑖𝑢𝑛𝑖𝑖 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙𝑒 [𝑚2 ]
 𝐴 = 𝐻 · 𝑙 · 𝐶𝑒 ; unde : - 𝐻 = î𝑛ă𝑙ţ𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑣𝑒ℎ𝑖𝑐𝑜𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖;
- 𝑙 = 𝑙ăţ𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑣𝑒ℎ𝑖𝑐𝑜𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖;
-𝐶𝑐 = 0.75
𝐴 = 1.43 ∙ 1.65 ∙ 0.75 = 2.31 [𝑚2 ]
-𝜂𝑡 = 𝑟𝑎𝑛𝑑𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑚𝑖𝑠𝑖𝑒𝑖 (0.88 ÷ 0.92) ⇒ 𝜂𝑡 = 0.90
-𝑉𝑚𝑎𝑥 = 145 [𝑘𝑚/ℎ] = 41.3[𝑚/𝑠]
-𝛼𝑚𝑎𝑥 = 17°
0.02∙2.31∙40.283
1570 ∙ 0.03 ∙ 40.28 + 13
𝑃𝑣𝑚𝑎𝑥 = = 52.87 [𝐾𝑊]
370 · 0.9

Puterea dezvoltata de motor se calculeaza pornind de la puterea la viteza maxima:

𝑃𝑣𝑚𝑎𝑥
𝑃𝑚𝑎𝑥 =
𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥
𝑓·( )
𝑛𝑝

𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥 𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥 𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥 2 𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥 3

𝑓·( ) = 𝛼1 · + 𝛼2 · ( ) + 𝛼3 · ( ) ,
𝑛𝑝 𝑛𝑝 𝑛𝑝 𝑛𝑝

𝑢𝑛𝑑𝑒 𝛼1 , 𝛼2 , 𝛼3 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛ţ𝑖 𝑐𝑒 𝑑𝑒𝑝𝑖𝑛𝑑 𝑑𝑒 𝐶𝑒 (𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑒𝑙𝑎𝑠𝑡𝑖𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒)

𝑛𝑀 3750
𝐶𝑒 = = = 0.75
𝑛𝑝 5000
3 − 4 · 𝐶𝑒
𝛼1 = =0
2 · (1 − 𝐶𝑒 )
2 · 𝐶𝑒
𝛼2 = = 3.00
2 · (1 − 𝐶𝑒 )
1
𝛼3 = − = −2.00
2 · (1 − 𝛼3 )

3
𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥 1.05 ÷ 1.25 𝑀. 𝐴. 𝑆 𝑛
={ ⇒ 𝑣𝑚𝑎𝑥 = 1.20
𝑛𝑝 0.9 ÷ 1 𝑀. 𝐴. 𝐶 𝑛𝑝
𝛼1 + 𝛼2 + 𝛼3 = 1
𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥
𝑓·( ) = 0 · 1.1 + 3 · (1.1)2 + (−2) · (1.1)3 = 0.86
𝑛𝑝
52.87
𝑃𝑚𝑎𝑥 = = 61. 19[𝐾𝑊]
0.86

Din datele initiale se adopta turatia la putere maxima np apoi se calculeaza nv max, respectand
plajele uzuale din valori:
(1.05 ÷ 1.25) · 𝑛𝑝 𝑀. 𝐴. 𝑆
𝑛𝑚𝑎𝑥 = { ⇒ 𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥 = 1.2 · 5000 = 6000[𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛]
(0.9 ÷ 1) · 𝑛𝑝 𝑀. 𝐴. 𝐶
𝑛𝑚𝑎𝑥
In acest punct se verifica daca raportul 𝐾𝑛 = unde 𝑛𝑚𝑎𝑥 [𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛] si 𝑉𝑚𝑎𝑥 [𝑘𝑚/ℎ].
𝑉𝑚𝑎𝑥
𝑛𝑚𝑎𝑥 6000
𝐾𝑛 = = = 41.38
𝑉𝑚𝑎𝑥 145

Calculul puterii efective, descris in cele din urma se poate face tabelat, pentru valori ale
turatiei cuprinse intre 𝑛min 𝑠𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙 – turatia minima stabila si 𝑛𝑚𝑎𝑥 , cu pasul de 100 rpm. La
obtinerea valorii de maxim a puterii efective 𝑃𝑒 = 𝑃𝑚𝑎𝑥 - pentru n = 𝑛𝑝 pasul se poate micsora,
inainte si dupa 𝑛𝑝 la 50 rpm, pentru o buna evidentiere a zonei de maxim.
Astfel, se stabileste turatia minima stabila:
𝑛min 𝑠𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙 = 𝑛𝑚𝑖𝑛 + (100 ÷ 200)[𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛] = 800 + 100 = 900 [𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛]
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 0.16 · 𝑛𝑝 = 0.16 · 6000 = 800[𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛]
𝑃𝑒(𝑛) –puterea efectiva la turatia n este data de relatia

𝑛 𝑛 𝑛
𝑃𝑒 = 𝑃𝑣𝑚𝑎𝑥 · [𝛼1 · + 𝛼2 · ( )2 + 𝛼3 · ( )3 ] [𝐾𝑊]
𝑛𝑝 𝑛𝑝 𝑛𝑝

unde 𝑛 = 𝑛min 𝑠𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙 , 𝑛min 𝑠𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙 + 100, 𝑛min 𝑠𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙 + 200...,𝑛𝑚𝑎𝑥

b) Curba de moment:
Momentul efectiv la o turaţie dată (n)
𝑃𝑒
𝑀𝑒(𝑛) = 9.55 · 103 · [𝑁 · 𝑚]
𝑛𝑒
-𝑃𝑒 este în [KW];
-𝑛 este în [rpm];

c) Curba de consum specific:

𝑀𝑚𝑎𝑥
𝑐𝑒(𝑛) = 𝑐𝑚𝑖𝑛 · [𝑔/𝐾𝑊 · ℎ]
𝑀𝑒(𝑛)
𝑐𝑚𝑖𝑛 = 300

4
d) Curba de consum orar:
𝑃𝑒(𝑛)
𝑐ℎ = 𝑐𝑒 ·
103
Tabelul 1.

n Pe Me Ch Ce
rpm KW N*m Kg/h g/KWh
900 5,23 55,54 3,71 709,09
1000 6,36 60,78 4,12 648,00
1100 7,58 65,83 4,54 598,30
1200 8,88 70,69 4,95 557,14
1300 10,26 75,36 5,36 522,58
1400 11,71 79,85 5,77 493,21
1500 13,22 84,15 6,19 468,00
1600 14,79 88,27 6,60 446,19
1700 16,41 92,19 7,01 427,18
1800 18,08 95,93 7,42 410,53
1900 19,79 99,49 7,84 395,86
2000 21,54 102,85 8,25 382,91
2100 23,32 106,03 8,66 371,43
2200 25,12 109,02 9,07 361,23
2300 26,93 111,83 9,48 352,17
2400 28,76 114,45 9,90 344,12
2500 30,60 116,88 10,31 336,96
2600 32,43 119,12 10,72 330,61
2700 34,26 121,18 11,13 325,00
2800 36,08 123,05 11,55 320,06
2900 37,88 124,73 11,96 315,74
3000 39,65 126,23 12,37 312,00
3100 41,40 127,54 12,78 308,80
3200 43,11 128,66 13,20 306,10
3300 44,78 129,59 13,61 303,90
3400 46,40 130,34 14,02 302,15
3500 47,98 130,90 14,43 300,86
3600 49,49 131,28 14,85 300,00
3700 50,93 131,46 15,26 299,57
3800 52,31 131,46 15,67 299,57
3900 53,61 131,28 16,08 300,00
4000 54,83 130,90 16,50 300,86
4100 55,96 130,34 16,91 302,15
4200 56,99 129,59 17,32 303,90
4300 57,93 128,66 17,73 306,10
4400 58,76 127,54 18,15 308,80

5
 4500 59,48 126,23 18,56 312,00
4600 60,08 124,73 18,97 315,74
4700 60,56 123,05 19,38 320,06
4800 60,91 121,18 19,79 325,00
4900 61,12 119,12 20,21 330,61
5000 61,19 116,88 20,62 336,96
5100 61,12 114,45 21,03 344,12
5200 60,89 111,83 21,44 352,17
5300 60,51 109,02 21,86 361,23
5400 59,96 106,03 22,27 371,43
5500 59,23 102,85 22,68 382,91
5600 58,34 99,49 23,09 395,86
5700 57,26 95,93 23,51 410,53
5800 55,99 92,19 23,92 427,18
5900 54,53 88,27 24,33 446,19
6000 52,87 84,15 24,74 468,00

Diagrama. 1: Curba de putere , moment, consum orar si cel specific.

70.00

60.00

50.00

40.00
pe
Me
30.00 Ch
Ce

20.00

10.00

-
3700
900
1100
1300
1500
1700
1900
2100
2300
2500
2700
2900
3100
3300
3500

3900
4100
4300
4500
4700
4900
5100
5300
5500
5700
5900

6
2.Determinarea raportului transmisiei principale 𝒊𝟎

Transmisia principală are rolul de a multiplica momentul motor primit de la transmisia

longitudinală şi de a-l transmite, cu ajutorul diferenţialului, arborilor planetari.

Se face din conditia de viteza maxima a autovehiculului in treapa de viteza cu raport unitar
(𝑖𝑐𝑣1 ).

𝜋 · 𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥 · 𝑟𝑟
𝑖0 =
30 · 𝑉𝑚𝑎𝑥
-𝑉𝑚𝑎𝑥 [𝑚/𝑠]
-𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥 [𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛]
-𝑟𝑟 − 𝑟𝑎𝑧𝑎 𝑑𝑒 𝑟𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒 [𝑚]

𝑑
𝑟𝑟 = +𝐻
2

𝑑 = 15 ∙ 25,4 ∙ 10−3 = 0.38

𝐻 = 0.65 ∙ 195 ∙ 10−3 = 0.13

𝑑 0.38
𝑟𝑟 = +𝐻 = + 0.13 = 0.320 [𝑚]
2 2
𝜋 · 6000 · 0.320
𝑖0 = = 4.95
30 · 40.28

3.Etajarea cutiei de viteză

Raportul de transmitere in trepta 1 se determina din conditia de panta maxima impusa,
pant ape care autovehiculultrebuiesa o urce in aceeasitreapta de viteza, cu
motorulfunctionandpecaracteristica de turatie la sarcinatotala, la turatie de cuplu maxim, 𝑛𝑀 .
Forta la roata sau forta de tractiune necesara in acest caz este:

𝐹𝑟′ = 𝐹𝑡𝑚𝑎𝑥 = 𝐺𝑎 · (𝑓 · cos 𝛼𝑚𝑎𝑥 + sin 𝛼𝑚𝑎𝑥 ) [𝑁]

-𝐺𝑎 = 𝑔𝑟𝑒𝑢𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑣𝑒ℎ𝑖𝑐𝑜𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖 = 1570 𝐾𝑔𝐹

-𝛼𝑚𝑎𝑥 = 17∘
- 𝑓 = 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛ţă 𝑙𝑎 𝑟𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒 = 1.65 · 10−2 · [1 + 6.5 · 10−3 · (𝑣 − 50)] = 0.015

𝐹𝑟′ = 𝐹𝑡𝑚𝑎𝑥 = 1570 · 9.81 · (0.015 · cos 17∘ + sin 17∘ ) = 5226.41 [𝑁]

7
 Rapoartele de transmitere ale schimbatorului de viteze sunt in progresie geometrica, cu o ratie
𝑛2
g = 𝑛1( ratie de etajare). Ratia progresiei geometrice si numarul de trepte de viteza sunt alese
astfel incat sa fie indeplinita conditia 𝑉𝑚𝑎𝑥 𝑡𝑟𝑒𝑎𝑝𝑡𝑎 = 𝑉𝑚𝑖𝑛 𝑡𝑟𝑒𝑎𝑝𝑡𝑎 .
𝑖𝑛𝑓𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑟ă 𝑠𝑢𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑟ă
Cele doua turatii n1 si n2 sunt turatii intre care motorul functioneaza stabil si trebuie sa
indeplineasca conditia 𝑛𝑀 ≤ 𝑛1 < 𝑛2 ≤ 𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 .
Pentru treapta k de viteza avem 𝑖𝑐𝑘 = 𝑖𝑐𝑣𝐼 /𝑞^(𝐾 − 1) .
Considerand „k” treapta maxima de viteze ca fiind treapta cu raport unitar (fara treapta de
𝑙𝑛·𝑖𝑐𝑣𝐼
supraviteza) vom avea 𝑖𝑐𝑣𝑘 = 1 ⇒ 𝑞 𝐾−1 = 𝑖𝑐𝑣𝐼 ⇒ 𝐾 = 1 + 𝑙𝑛·𝑞 ,
unde „k” va fi numărul treptei de viteză maximă (3,4,5...).

𝐹𝑡𝑚𝑎𝑥 · 𝑟𝑟 5226.41 · 0.32

𝑖𝑐𝑣𝐼 = = = 2.83
𝑀𝑚𝑎𝑥 · 𝑖0 · 𝜂𝑡 184.16 · 4.95 · 0.90

Pentru calculul efectiv se procedeaza mai intai la stabilirea unei ratii de etajare initiala „g”
considerand pentru inceput
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 6000
𝑞∙ = = = 1.60
𝑛𝑀 3750

de unde rezulta numarul minim al treptelor de viteza va fi

𝑙𝑛 · 𝑖𝑐𝑣𝐼
𝐾𝑚𝑖𝑛 ≥ 1 + ≥ 3.21 ⇒ 𝐾𝑚𝑖𝑛 = 3
𝑙𝑛 · 𝑞 ∙

𝐾 = 𝐾𝑚𝑖𝑛 + 1 = 4

.
Se rotunjeste 𝐾𝑚𝑖𝑛 la valoarea imediat superioara si obtinem numarul treptelor de viteza, k.
𝑙𝑛 · 𝑖𝑐𝑣𝐼
𝐾𝑚𝑖𝑛 ≥ 1 + +1
𝑙𝑛 · 𝑞 ∙
Cu aceasta noua valoare „k” se calculeaza apoi ratia de etajare a cutiei de viteze

𝐾−1 4−1
𝑞= √𝑖𝑐𝑣𝐼 = √2.83 = 1.41

- ratia care sa utilizeaza in calculul celorlalte trepte de viteza.

Daca se doreste adaptarea unei trepte de supraviteza se stabileste raportul acesteia

𝑖𝐶𝑉𝐾+1 = 0.7 ÷ 0.8

8
 𝑖𝑐𝑣𝐼 2.83
𝑖𝑐𝑣𝐼𝐼 = = =2
𝑞 1.41

𝑖𝑐𝑣𝐼 2.83
𝑖𝑐𝑣𝐼𝐼𝐼 = 2
= = 1.41
𝑞 1.41^2

𝑖𝑐𝑣𝐼 2.83
𝑖𝑐𝑣𝐼𝑉 = 3
= =1
𝑞 1.41^3

9
Etapa II

Proiectarea Ampreiajului

În calculul ambreiajului se va ţine cont de valorile obţinute în etapa anterioară, valori ce

urmăresc stabilirea dimensiunilor elementelor principale ale acestuia.

Pmax=61.19 [Kw]
Mpax=131.46 [N*m]
Np=5000 [Rot/min]
Nm=3750 [Rot/min]

Ambreiajul are rolul de a decupla motorul de transmisia autovehicolului, precum şi de a asigura

cuplarea progresivă a motorului cu transmisia. În transmisia automobilului ambreiajul se
foloseşte atât ca un mecanism independent, intercalat între motor şi schimbătorul de viteze, cât şi
ca un organ al mecanismului de acţionare a schimbătoarelor de viteze planetare. Decuplarea
motorului de transmisie este necesară:
 la pornirea din loc a automobilului;
 în timpul mersului automobilului la schimbarea treptelor schimbătorului de viteze;
 la frânarea automobilului (pentru viteze mai mici decât cele corespunzătoare mersului în gol a
motorului);
 la oprirea automobilului cu motorul în funcţiune;
 la pornirea motorului pe timp de iarnă.

Cuplarea progresivă a motorului cu transmisia este necesară în cazurile:

 la pornirea din loc a automobilului;
 după schimbarea treptelor schimbătorului de viteze.

Ambreiajul are şi rol de element de siguranţă, protejând transmisia la apariţia unor suprasarcini; astfel,
atunci când încărcarea transmisiei depăşeşte momentul static de frecare al ambreiajului, acesta patinează.
Ambreiajul trebuie să răspundă unor cerinţe specifice şi generale cum ar fi:

Condiţii impuse la cuplare:

 cuplarea progresivă, evitându-se şocurile asupra pasagerilor şi în organele transmisiei;
 evacuarea eficientă a căldurii generate în faza de patinare a ambreiajului (creşterea temperaturii
garniturilor de fricţiune conduce la scăderea coeficientului de frecare, ceea ce poate produce
patinarea ambreiajului chiar şi atunci când acesta este complet cuplat);
 în stare cuplată, ambreiajul trebuie să asigure transmiterea mişcării de la motor către transmisie
chiar şi atunci când garniturile de fricţiune sunt uzate.
Cuplarea ambreiajului trebuie să se facă progresiv pentru ca să nu apară acceleraţii excesiv de
mari la demararea automobilului, care au o influenţă asupra pasagerilor şi încărcăturii.

10
Acceleraţia maximă admisibilă la demararea automobilului, care nu provoacă senzaţii neplăcute
pasagerilor, nu trebuie să depăşească 3 ... 4 m/s2. De menţionat că automobilele echipate cu
motoare cu rezervă mare de putere permit obţinerea unor acceleraţii cu mult mai mari.
La deplasarea pe un drum asfaltat, având coeficientul de aderenţă p=0,7 . .. 0,8, acceleraţiile
maxime care se pot obţine la un automobil cu tracţiune integrală sunt de 7 ... 8 m/s2. Rezultă deci,
necesitatea cuplării progresive a ambreiajului pentru a limita acceleraţiile la demararea
automobilului.
În timpul patinării ambreiajului, care are loc în special în momentul pornirii din loc şi în mai
mică măsură la schimbarea treptelor în timpul mersului, lucrul mecanic de frecare se transformă
în căldură.
Pentru funcţionarea ambreiajului în condiţii normale, căldura care se degajă trebuie să fie
eliminată, în caz contrar temperatura garniturilor de frecare creşte, iar coeficientul de frecare va
scădea. În felul acesta, ambreiajul va patina şi în timpul mersului automobilului, nu numai în
timpul pornirii din loc sau la schimbarea treptelor. Datorită acestui fapt piesele componente ale
ambreiajului se încălzesc peste limita admisibilă, iar garniturile de frecare se degradează şi discul
de presiune se poate deforma, iar în unele cazuri chiar fisura.
Ambreiajul trebuie să fie capabil să transmită momentul motor maxim chiar şi în cazul în care
garniturile de frecare sunt uzate şi arcurile de presiune îşi reduc forţa de apărare. Pentru
îndeplinirea acestei cerinţe momentul de calcul al ambreiajului se adoptă mai mare decât
momentul maxim al motorului .

Condiţii impuse la decuplare:

 decuplarea completă şi rapidă a motorului de transmisie- astfel se asigură schimbarea
uşoară a treptei de viteză, reducându-se uzurile danturilor pinioanelor, precum şi cele ale
garniturilor de fricţiune;
 efort relativ mic din partea conducătorului prin acţionarea pedalei, la o cursă nu prea mare
a acesteia.
Dacă decuplarea ambreiajului nu este completă, schimbarea treptelor se face cu zgomot,
deoarece roţile dinţate ale schimbătorului de viteze se află sub sarcină parţială. Acest lucru
conduce la uzura părţilor frontale ale dinţilor pinioanelor sau cuplajelor.
De asemenea dacă decuplarea ambreiajului nu este completă, iar schimbătorul de viteze se
găseşte într-o treaptă oarecare, atunci în timp ce motorul funcţionează, ambreiajul patinează, iar
părţile sale componente se încălzesc şi garniturile de frecare se uzează.
Uşurinţa decuplării ambreiajului este asigurată în primul rînd prin alegerea corectă a raportului
de transmitere al mecanismului de acţionare.

Condiţii generele impuse ambreiajului

În afară de condiţiile impuse ambreiaului la decuplare şi cuplare, acesta trebuie să mai
îndeplinească următoarele : să aibă durata de serviciu şi rezistenţa la uzură cât mai mare; să aibă
o greutate proprie cât mai redusă; să ofere siguranţă în funcţionare; să aibă o construcţie simplă
şi ieftină; parametrii de bază să varieze cât mai puţin în timpul exploatării; să aibă dimensiuni
reduse, dar să fie capabil să transmită un moment cât mai mare; să fie echilibrat dinamic; să fie
uşor de întreţinut.

Durata de funcţionare a ambreiajului depinde de numărul cuplărilor şi decuplărilor, deoarece

garniturile de frecare se uzează mai ales la patinarea ambreiajului. La fiecare cuplare lucrul
11
mecanic de frecare la patinare se transformă în căldură datorită căreia temperatura de lucru a
garniturilor de frecare creşte. Experimental s-a constatat că la creşterea temperaturii de la 20°C la
100°C, uzura garniturilor de frecare se măreşte aproximativ de două ori.
Utilizarea frecventă a ambreiajului are loc la exploatarea automobilului în condiţii de oraş.
Astfel, pentru parcurgerea a 100 km ambreiajul se decuplează şi cuplează de 500 . . . 650 ori.

1.Determinarea momentului de calcul Mc.

Momentul de calcul al ambreiajului trebuie să fie mai mare decât momentul maxim al motorului
termic; se asigură astfel funcţionarea corectă a ambreiajului şi transmiterea cuplului maxim al
motorului chiar şi după uzarea garniturilor de fricţiune. Ca urmare, momentul de calcul al
ambreiajului va fi:

𝑀𝑐 = 𝛽 · 𝑀𝑚𝑎𝑥

12
unde 𝜷 este coeficientul de siguranţă.

Tipul autovehiculului 𝜷
Autoturisme 1,3÷1,75
Autocamioane, autobuze 1,6÷2,0
Autocamioane cu remorcă 2,0÷3,0
Tractoare agricole, destinate unor lucrări 2,0÷2,5
grele
Tractoare pentru operaţiuni de transport 1,5÷2,0

În timpul exploatării automobilului, coeficientul de siguranţă 𝛽 se micşorează datorită uzurii

garniturilor de frecare. Pentru a evita patinarea ambreiajului𝛽 ≥ 1

𝛽 = 1.40

𝑀𝑐 = 1.4 ∙ 131.46 = 184.06 N*m

2.Determinarea momentului de frecare a amreiajului.

Forta normal elementarape elemental de ariedAeste:

𝑑𝐹 = 𝜇 · 𝑑𝐹 = 𝜇 · 𝑝 · 𝑟 ∙ 𝑑𝑟 · 𝑑𝜑
Forta de frecareelementara :
𝑑𝑀𝑓 = 𝑟𝑑𝐹𝑓 𝜇 = 𝜇 · 𝑝 · 𝑟 2 · 𝑑𝑟 · 𝑑𝜑
unde: - 𝜇 = 0.35
- p = presiunea dintre suprafetele elementare

13
Suprafeţele de fricţiune Tipul ambreiajului

Uscat În ulei

𝜇 𝑝[𝑀𝑃𝑎] 𝜇 𝑝[𝑀𝑃𝑎]

Oţel pe oţel sau fonta 0.15÷0.2 0.2÷0.4 0.05÷0.1 0.6÷0.1

Oţel pe azbobace lita 0.4÷0.45 0.1÷0.3 0.08÷0.15 0.2÷0.5
Oţel pe materiale metaloceramice 0.4÷0.55 0.4÷0.6 0.09÷0.12 1.2÷2.0

2𝜋 𝐷𝑒 /2
2𝜋 𝐷𝑒 𝐷𝑖
𝑀𝑓 = 𝜇 · 𝑝 · ∫ · ∫ 𝑟 2 · 𝑑𝑟 · 𝑑𝜑 = · 𝜇 · 𝑝 · [( )2 − ( )2 ]
0 𝐷𝑖 /2 3 2 2

Unde: -𝐷𝑒 este diametrul exterior al garniturii de fricţiune

-𝐷𝑖 este diametrul interior al garniturii de fricţiune

Presiunea:
𝐹
𝑝=
𝐴𝑓

unde: -𝐹 este forta de apasare asupra discului de ambreiaj, considerand uniform distributia, pe
suprafata de frecare 𝐴𝑓 .
Înlocuind:
𝐹
𝑝= 4
· (𝐷𝑒2 · 𝐷𝑖2 )
𝜋

1 𝐷𝑒3 − 𝐷𝑖3 2 𝑅𝑒3 − 𝑅𝑖3

𝑀𝑓 = · 𝜇 · 𝐹 · 2 = ·𝜇·𝐹· 2
3 𝐷𝑒 − 𝐷𝑖2 3 𝑅𝑒 − 𝑅𝑖2
Cum un disc de ambreiaj are 2 suprafeţe de frecare, relaţia de calculpentru un ambreiaj cu 𝑛𝑑
discuri devine:
2 𝑅𝑒3 − 𝑅𝑖3
𝑀𝑓 = 𝜇 · 𝐹 · 𝑖 · · 2 = 184.05 𝑁 ∗ 𝑚
3 𝑅𝑒 − 𝑅𝑖2

2 𝑅𝑒3 − 𝑅𝑖3
· = 𝜇 · 𝐹 · 𝑖 ∙ 𝑅𝑚
3 𝑅𝑒2 − 𝑅𝑖2
unde: Rm - raza medie
i= 2·nd=2
nd= 1 – pentru ambreiaj monodisc

14
3.Determinarea dimensiunilor garniturilor de frecare.
Suprafata garniturilor de frecare se calculeaza cu relatia:

𝐴 = 𝜆 · 𝑀𝑚𝑎𝑥 [𝑐𝑚2 ]

Tipul autovehicolului Tipul ambreiajului 𝜆 [𝑐𝑚2 /𝑑𝑎𝑁 · 𝑚]

Autoturism Monodisc 25÷30
Autocamion, autobuz Monodisc 35÷40
Bidisc 40÷45

unde: - 𝜆 este coeficientul care depinde de tipul automobilului si tipul ambreiajului

𝜆 = 25 ÷ 30
𝜆 = 27 [𝑐𝑚^2/𝑑𝑎𝑁 · 𝑚]
𝐴 = 27 · 131.46 · 10−5 = 354.95[𝑐𝑚2 ]
𝑅𝑖
𝑐= ⇒ 𝑐 = 0.53 ÷ 0.75 ⇒ 𝑐 = 0.7
𝑅𝑒

𝜆 · 𝑀𝑚𝑎𝑥 27 · 131.462
𝑅𝑒 = √ 2
=√ = 13.72 [𝑐𝑚]
𝜋 · (1 − 𝑐 ) · 𝑖 𝜋 · (1 − 0. 72 ) · 2

𝐷𝑒 = 𝑅𝑒 ∙ 2 = 13.72 ∙ 2 = 27.44[𝑐𝑚]

15
 Dimensiuni recomandate pentru garniturile de frictiune [mm]

De 150 160 180 200 225 250 280 310 350

Di 100 110 125 130 150 155 165 175 195
g* 3 3 3.5 3.5 3.5 3.5 3.5 4 4

Din tabelul de maisus se alegvalorilestandardizate:

𝐷𝑒𝑆𝑡𝑎𝑠 = 280 [𝑚𝑚]
𝐷𝑖𝑆𝑡𝑎𝑠 = 165 [𝑚𝑚]

𝑅𝑒𝑆𝑡𝑎𝑠 = 140 [𝑚𝑚]

𝑅𝑖𝑆𝑡𝑎𝑠 = 82.5 [𝑚𝑚]

Se recalculează astfel 𝐴𝑎𝑑 :

𝐴𝑎𝑑 = 𝜋 · (𝑅𝑒2 − 𝑅𝑖2 ) · 𝑖 = 𝜋 · (142 − 8.252 ) · 2 = 803.86 [𝑐𝑚2 ]

Raza medie va fi:
2 𝑅𝑒3 − 𝑅𝑖3 143 − 8.253
𝑅𝑚 = · 2 = 0.666 · ( ) = 11.37 [𝑐𝑚]
3 𝑅𝑒 − 𝑅𝑖2 142 − 8.252

4.Determinarea forţei de apăsare necesară.

𝛽·𝑀𝑚𝑎𝑥
Din conditia𝑀𝑓 = 𝑀𝑐 ⇒ 𝜇 · 𝐹 · 𝑖 · 𝑅𝑚 = 𝛽 · 𝑀𝑚𝑎𝑥 ⇒ 𝐹 = 𝜇·𝑖·𝑅𝑚

𝛽 = 1.40 coeficient de siguranta

1.4 · 131.46
𝐹= = 2186.88 [𝑁]
0.35 · 2 · 0.1137

5.Determinarea presiunii specifice dintre suprafeţele de frecare.

𝐹
𝑝= ≤ 𝑝𝑎 = 0.15 ÷ 0.35 [𝑀𝑃𝑎]
𝐴′
unde: - 𝑝𝑎 presiunea admisa pentru garnituri de azbest

16
 𝜋 3.14
𝐴′ = · (𝐷𝑒2 − 𝐷𝑖2 )𝑆𝑇𝐴𝑆 = · (2802 − 1652 ) = 40192.75 [𝑚𝑚2 ]
4 4
2186
𝑝= = 0.07 ≤ 𝑝𝑎
40192.75
6.Verificarea la uzură.
Pentru aprecierea uzurii se calculeaza lucrul mecanic specific de frecare.
𝐿
𝐿𝑠 = [𝑑𝑎𝑁 · 𝑚/𝑐𝑚2 ]
2 · 𝑛𝑑 · 𝐴′

unde: - 𝐴′ = suprafata unei garniture de frecare

-𝑛𝑑 =numarul de discuri
- L = lucru mecanic de frecare la patinarea ambreiajului
L se calculeaza aproximativ prin doua metode:
a)

𝜋 · 𝑛 · 𝑟𝑟2 𝐺𝑎 2 · 𝜋 · 𝑛 𝐺𝑎2 · 𝜓 2 2 𝐺𝑎 𝜋 · 𝑛
𝐿𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥 = 2 · ( · + + · 𝐺𝑎 · 𝜓 · √ · · )
30 · 𝑖𝑐𝑣𝐼 · 𝑖02 𝑔 7200 𝐾 3 𝐾 𝑔 30

unde: - 𝐾 = 40 [𝑑𝑎𝑁 · 𝑚/𝑠 coeficient care arata gradul de crestere a momentului de frecare in
timpul cuplarii
- Ga = 1570 KgF - greutatea automobilului
- n = 1500 - turatia motorului la pornirea de pe loc
- 𝑓 = 0.02 ÷ 0.03 ⇒ 𝑓 = 0.03 - coeficient de rezistenta la rulare

- 𝑟𝑟 = 0.320 - raza de rulare

- 𝑖𝑐𝑣𝐼 = 2.83 - raport de transmitere in treapta I

- 𝑖0 = 4.95 - raportul transmisiei principale

- 𝜓 = 𝑓𝑐𝑜𝑠 𝛼𝑚𝑎𝑥 + sin 𝛼𝑚𝑎𝑥 = 0.02 · cos 17∘ + sin 17∘ = 0.34

17
 3.14 · 3750 · 0.3202 1570 2 · 3.14 · 3700 1570 2 · 0.34 2
𝐿𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥 = ( · + + · 1570 ∗ 9.81
30 · 2.832 · 4.952 9.81 7200 40 3

2 1570 3.14 · 3750

· 0.34 · √ · · ) = 4160.50 [𝑑𝑎𝑁 · 𝑚/𝑐𝑚2 ] ·
40 9.81 30

𝐿𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥 4160.50
𝐿𝑠 = = = 5.18 [𝑑𝑎𝑁 · 𝑚/𝑐𝑚2 ]
2 · 𝑛𝑑 · 𝐴′ 2 · 1 ∙ 401.92

𝐿𝑠 ≤ 𝐿𝑠𝑎 = 10 ÷ 12 [𝑑𝑎𝑁 · 𝑚/𝑐𝑚2 ]

b)

𝑟𝑟2 0.3202
𝐿𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥 = 357.3 · 𝐺𝑎 · = 357.3 · 1570 ∗ 0.981 · = 282.03[𝑑𝑎𝑁 · 𝑚/𝑐𝑚2 ]
𝑖02 · 𝑖𝑐𝑣𝐼
2 4.952 · 2.832

𝐿𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥 282.03
𝐿𝑠 = ′
= = 0.35 [𝑑𝑎𝑁 · 𝑚/𝑐𝑚2 ]
2 · 𝑛𝑑 · 𝐴 2 · 401.92

𝐿𝑠 < 𝐿𝑠𝑎 = 0.75 [𝑑𝑎𝑁 · 𝑚/𝑐𝑚2 ]

7.Verificarea la încălzire.

Se verifica la incalzire discul de presiune (din otel sau fonta)

Cresterea de temperature la cuplare:

𝛾·𝐿
Δ𝑡 =
427 · 𝑐 · 𝑀𝑝
unde: - 𝛾 = coeficient care exprima contitatea de lucru mecanic transformat in caldura
𝛾 = 0.5 pentru ambreiaj monodisc

2 2
𝑀𝑝 = 𝜌 · 𝜋 · (𝑅𝑒𝑝 − 𝑅𝑖𝑝 ) · 𝑔𝑝

unde: - 𝑀𝑝 = masa discului de presiunde [Kg]

- 𝜌𝑓𝑜𝑛𝑡𝑎 = 7.25 [𝐾𝑔/𝑐𝑚3 ]

18
 - 𝑔𝑝 = 10 ÷ 18 ⇒ 𝑔𝑝 = 15 [𝑚𝑚] grosimea discului de presiune
∘
- 𝑐 = 𝑐𝑓𝑜𝑛𝑡𝑎 ≅ 0.115 [𝐾𝑐𝑎𝑙/𝐾𝑔 𝐶] caldura specifica a piesei verificate

𝑅𝑒𝑝 = 𝑅𝑒 + 3 ÷ 5 [𝑚𝑚] = 140 + 3 = 144 [𝑚𝑚]

𝑅𝑖𝑝 = 𝑅𝑖 − 2 ÷ 4 [𝑚𝑚] = 83 − 3 = 79.5 [𝑚𝑚]

2 2
𝑀𝑝 = 𝜌 · 𝜋 · (𝑅𝑒𝑝 − 𝑅𝑖𝑝 ) · 𝑔𝑝 = 7.25 · 3.14 · (1.432 − 0.802 ) · 15 = 4.93[𝐾𝑔]

a)
𝛾·𝐿 0.5 · 4160.50 ∘
Δ𝑡 = = = 8.60 𝐶
427 · 𝑐 · 𝑀𝑝 427 · 0.12 · 4.93

Δ𝑡 < 8 ÷ 15 [∘ 𝑐]
b)
𝛾·𝐿 0.5 · 282.03 ∘
Δ𝑡 = = = 0.58 𝐶
427 · 𝑐 · 𝑀𝑝 427 · 0.12 · 4.939

Δ𝑡 < 1 [∘ 𝐶]

19
Etapa nr. 3

Calculul arcului diafragmă

Scopul lucrarii consta in trasarea curbei de variatie (caracteristicii elastice) a fortei in functie de sageata
arcului.
Indiferent de tipul arcului folosit pentru a crea forta de apasare normala (pe garniturile de frictiune),
acesta trebuie sa fie comprimat (de rulment) peste valoarea la care forta de apasare devine nula (pentru a
crea astfel un joc intre suprafetele de frecare. Jocul este necesar pentru a ne asigura ca decuplarea
ambreiajului se face complet.
Sageata suplimentara Δ𝑓 se calculeaza cu relatia:
Δ𝑓 = 2 · 𝑛𝑑 · 𝑗𝑑
unde: - 𝑛𝑑 = numarul de discuri
- 𝑗𝑑 =jocul necesar intre garniturile de frecare si suprafata discului de presiune.
𝑗𝑑 = 0.75 ÷ 1.5 (valorile mari sunt pentru discul de ambreiaj cu 𝐷𝑒 > 180 [𝑚𝑚])
𝑛𝑑 = 1
𝑗𝑑 = 2

Δ𝑓 = 2 · 𝑛𝑑 · 𝑗𝑑 = 2 [𝑚𝑚]

Uzura admisibila a unei garnituri este:

Δ𝑈1 = 1.5 ÷ 2 [𝑚𝑚] (pentru arc diafragma se considera Δ𝑈1 = 1 ÷ 1.5[mm]

Δ𝑈1 = 1
Δ𝑈1 𝑎𝑑𝑚 = 2 · 𝑛𝑑 · Δ𝑈1 = 2 · 1 · 1 = 2 [𝑚𝑚]

Se adopta jocul dintre capatul interior al arcului diafragma si rulmentul de presiune

𝛿 = 1.5 ÷ 2.5 [𝑚𝑚] ⇒ 𝛿 = 1.5 [𝑚𝑚]

1.Trasarea caracteristicii.
Fe

f2
h H

Functie de raportul 𝐻⁄ℎ caracteristica arcului difera ca aliura. In cazul ambreiajelor de automobil se
adopta un raport √2 < 𝐻⁄ℎ < 2 care conduce la o forma a arcului ca in figura urmatoare.

20
Dupa cum se observa, arcul diafragma contine portiuni cu rigiditate negative pentru care crestere
a sagetii duce la micsorarea fortei de apasare (regim instabil).
Punctul de lucru al arcului diafragma se alege din A pentru ca variatii mici ale fortei de apasare.
Pentru marirea elasticitatii, arcurile diafragma au practicate taieturi radiale pe o anumita lungime.

Cu notatiile din figura, caracteristicile constructive ale arcului sunt:

𝑅𝑖 < 𝑏 < 𝑅𝑒 (𝑏 ≅ 𝑅𝑒 − (5 ÷ 15[𝑚𝑚])

𝑎 ≅ 𝑏 − (10 ÷ 25 [𝑚𝑚])
1
𝑐 ≅ 𝑎 − · (𝑏 − 𝑎)
3
𝑑𝑒
𝑒≅ + (3 ÷ 10 [𝑚𝑚])
2
unde:
𝑑𝑒 = diametrul exterior al arborelui
𝑧 ≥ 12
𝑓1 =sageata zonei fara taieturi determinate de unghiul de rotire 𝜑
𝑓2 = 𝑓2′ + 𝑓2′′ = sageata zonei cu taieturi a arcului
𝑓2′ = determina o rotire cu unghiul𝜑
𝑓2′′ = determinat de incovoierealamelorarcului.
𝑧= numarul de taieturi
𝑏 = 𝑅𝑒 − (5 ÷ 15) ⇒ 𝑏 = 140 − 5 = 135 [𝑚𝑚]
𝑎 = 𝑏 − (10 ÷ 15) ⇒ 𝑎 = 135 − 10 = 125 [𝑚𝑚]
1 1
𝑐 = 𝑎 − · (𝑏 − 𝑎) ⇒ 𝑐 = 125 − · (135 − 125) = 122 [𝑚𝑚]
3 3

3 16 · 𝛽 · 𝑀 3 16 · 1.3 · 184.2 · 103

𝑚𝑎𝑥
𝑑𝑖 = √ =√ = 21.66 [𝑚𝑚]
𝜋 · 𝜎𝑎𝑡 3.14 · 120
Din STAS rezulta
𝑑𝑖 𝑆𝑇𝐴𝑆 = 23 [𝑚𝑚]
𝑑𝑒 𝑆𝑇𝐴𝑆 = 28 [𝑚𝑚]

21
𝑧 = 12
𝑏 = 6 𝑛𝑢𝑚𝑎𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑛𝑒𝑙𝑢𝑟𝑖

𝑑𝑒 28
𝑒= + (3 ÷ 10) ⇒ 𝑒 = + 3 = 17 [𝑚𝑚]
2 2
Pentru ca arcul sa se gaseasca in echilibru, momentul fortelor exterioare trebuie sa fie egal cu
momentul fortelor interioare din partea continua a arcului.
Daca se tine seama ca 𝑓1 este realizat prin rotirea cu unghiul 𝜑 ⇒ forta cu care arcul apasa
discul de presiune
𝑐−𝑒 𝜋 · 𝐸′ · ℎ 𝑏 𝑏−𝑎 𝑓1 𝑏 − 𝑎
𝐹 = 𝐹1 − 𝐹2 · = 2
· 𝑓1 · 𝑙𝑛 · · [(𝐻 − 𝑓1 · ) · (𝐻 − · ) +ℎ2 ]
𝑏 − 𝑐 6 · (𝑏 − 𝑐) 𝑎 𝑏−𝑐 2 𝑏−𝑐
unde:
𝐻 = inaltimea partii continue a arcului [mm[
𝐻𝑡 = inaltimea totala a arcului

Din asemanarea triunghiurilor rezulta

𝑏−𝑎
𝐻 = 𝐻𝑡 ·
𝑏−𝑒
Se adopta:
𝐻
𝐻 = 2.5 ÷ 4(𝑚𝑎𝑥𝑖𝑚 5 [𝑚𝑚]) ş𝑖 𝑑𝑖𝑛 ⇒ℎ
ℎ
𝐻 = 3.9

𝑏−𝑒 135 − 17
𝐻𝑡 = 𝐻 · = 3.25 ∙ = 46.02 [𝑚𝑚]
𝑏−𝑎 135 − 125

ℎ = 2.25 [𝑚𝑚]
Tot din asemanare de triunghiuri se obtine relatia de lagatura
𝑐−𝑒
𝑓2′ = 𝑓1 · ,
𝑏−𝑐
iar 𝑓2′′ se calculeaza din relatiiledeformatiei elastic
6 · 𝑒2 1 𝑎2 𝑎 𝑎 6 · 𝑒2
𝑓2′′ = 𝐹2∙ · [ ( − 1) − 2 ∙ ( − 1) + ln − 1] = 𝐹2 𝐴 ∙
𝜋 ∙ 𝐸 ∙ 𝜂 ∙ ℎ3 2 𝑒 2 𝑒 𝑒 𝜋 ∙ 𝐸 ∙ 𝜂 ∙ ℎ3
unde:
𝐴 = 𝑓 ∙ (𝑎⁄𝑒)
1∙𝑧 𝑙
Coeficientul 𝜂 = 𝜋∙(𝑎+𝑒)
unde:
𝑙1∙ =latimea unei lamele
z= numarul de taieturi

22
Tinand seama de faptul ca latimea unei taieturi este de 2 4 [mm], se calculeaza 𝑙1∙
2∙𝜋 2 ∙ 3.14
𝑙1∙ = (𝑎−𝑒)
= (125 − 17)
= 37.16 [𝑚𝑚]
𝑧∙ 12 ∙
2 2

𝑙1∙𝑧 37.16 ∙ 12
𝜂= = =1
𝜋 ∙ (𝑎 + 𝑒) 3.14 ∙ (125 + 17)

Relatia fortei 𝐹1∙ cu care apasa arcul asupra garniturilor de frictiune in absentafortei𝐹2∙

𝜋 · 𝐸 ′ · ℎ4 𝑓1 𝑏 𝐻 𝑓1 𝑏 − 𝑎 𝐻 𝑓1 𝑏 − 𝑎
𝐹= · · 𝑙𝑛 · · [( − · ) · ( − · ) + 1]
6 · (𝑏 − 𝑐)2 ℎ 𝑎 ℎ ℎ 𝑏−𝑐 ℎ 2·ℎ 𝑏−𝑐

Dacă notăm mărimile adimensionale 𝐹̅1 ş𝑖 𝑓̅1 astfel:

6 · (𝑏 − 𝑐)2 𝑓
𝐹̅1 = 𝐹1 · 𝑠𝑖 ̅1 = 1 ⇒
𝑓
𝜋 · 𝐸 ′ · ℎ4 ℎ

𝑏 𝐻 𝑏−𝑎 𝐻 𝑏−𝑎
𝐹̅1 = 𝑓̅1 · 𝑙𝑛 · · [( − 𝑓̅1 · ) · ( − 𝑓̅1 · ) + 1]
𝑎 ℎ 𝑏−𝑐 ℎ 2 · (𝑏 − 𝑐)

Caracteristica externă va arăta ca în figura:

23
 In cadrul I se gaseste graficul𝐹̅1 (𝑓̅1 ). Cand 𝐹2 = 0, graficul indica variatia fortei de apasare a
arcului asupra garniturilo de frictiunde ̅𝐹̅̅̅(𝑓̅1 )

𝐸 2.1 · 105
𝐸′ = = = 227180[𝑀𝑃𝑎]
1 − 𝜇𝑝2 1 − 0.2752

Se calculeaza cu pasul de 0.1 pentru sageata adimensionala 𝑓̅1 forta de apasare 𝐹̅1 si se
completeaza tabelul:

_ _
f1 F1 f1 F1
0.1 0.03 0.23 528.31
0.2 0.06 0.45 1003.59
0.3 0.08 0.68 1428.28
0.4 0.1 0.9 1804.86
0.5 0.12 1.13 2135.79

24
0.6 0.13 1.35 2423.53
0.7 0.15 1.58 2670.55
0.8 0.16 1.8 2879.31
0.9 0.17 2.03 3052.27
1 0.18 2.25 3191.89
1.1 0.18 2.48 3300.64
1.2 0.19 2.7 3380.98
1.3 0.19 2.93 3435.38
1.4 0.19 3.15 3466.29
1.5 0.19 3.38 3476.19
1.6 0.19 3.6 3467.52
1.7 0.19 3.83 3442.77
1.8 0.19 4.05 3404.39
1.9 0.19 4.28 3354.84
2 0.18 4.5 3296.58
2.1 0.18 4.73 3232.09
2.2 0.18 4.95 3163.82
2.3 0.17 5.18 3094.24
2.4 0.17 5.4 3025.8
2.5 0.16 5.63 2960.98
2.6 0.16 5.85 2902.23
2.7 0.16 6.08 2852.03
2.8 0.16 6.3 2812.82
2.9 0.15 6.53 2787.08
3 0.15 6.75 2777.27

Deoarece ambreiajul trebuie să asigure şi jocul 𝛥𝑓 dintre garnituri şi discul de presiune sau
volant pentru decuplarea completă va trebui să continuăm calculul după aflarea forţei maxime
pentru o comprimare suplimentară cu valoarea Δf.

Forţa maximă 𝐹1𝑚𝑎𝑥 din tabel va deveni forţa la cuplare şi de aceea trebuie să fie cel puţin de
valoarea forţei de apăsare 𝐹 calculată în etapa anterioară.

Conditia 1:

𝐹1𝑚𝑎𝑥 ≥ 𝐹𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 .
Ambreiajul trebuie să asigure şi transmiterea momentului 𝑀𝑚𝑎𝑥 după uzura garniturilor (până la
valoarea admisibilă 𝛥𝑈1 ). De aceea, în tabel şi în grafic trebuie să avem îndeplinită

Conditia 2:

25
 𝑀𝑚𝑎𝑥
𝐹1 · (𝑓1𝑐 − 𝛥𝑈𝑎𝑑𝑚𝑖𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙 ) ≥
µ · 𝑖 · 𝑅𝑚
adica sa putem transmite moment maxim pana cand 𝛽 devine =1.

In cadranul IV al graficului se va găsi graficul fortei de apăsare al rulmentului de

presiune 𝐹̅1 (𝑓̅2′ ) unde :

𝑓̅2′ = 𝑏−𝑐 · 𝑓̅1 si 𝐹

𝑐−𝑒
̅̅̅2 = 𝑏−𝑐 · 𝐹̅1 relatie obtinuta din conditia de echilibru.
𝑐−𝑒

Obs: În cadranul II al graficului este reprezentată scăderea (variaţia) forţei de apăsare, rezultanta
arcului când 𝐹̅1 = ̅̅̅̅̅̅̅̅
𝐹1𝑚𝑎𝑥 şi se apasă pedala ambreiajului⇒ creşte ̅̅̅
𝐹2 până la anularea lui 𝐹̅1
(decuplare).

𝑐−𝑒
𝐹̅ = 𝐹̅1 − 𝐹
̅̅̅2 ·
𝑏−𝑐

_ _
f2 F2 f2 F2 -F2
0.81 0 1.82 65.41 -528.31
1.62 0.01 3.63 124.25 -1003.59
2.42 0.01 5.45 176.83 -1428.28
3.23 0.01 7.27 223.46 -1804.86
4.04 0.01 9.09 264.43 -2135.79
4.85 0.02 10.9 300.06 -2423.53
5.65 0.02 12.72 330.64 -2670.55
6.46 0.02 14.54 356.49 -2879.31
7.27 0.02 16.36 377.9 -3052.27
8.08 0.02 18.17 395.19 -3191.89
8.88 0.02 19.99 408.65 -3300.64
9.69 0.02 21.81 418.6 -3380.98
10.5 0.02 23.63 425.33 -3435.38
11.31 0.02 25.44 429.16 -3466.29
12.12 0.02 27.26 430.38 -3476.19
12.92 0.02 29.08 429.31 -3467.52
13.73 0.02 30.89 426.25 -3442.77
14.54 0.02 32.71 421.5 -3404.39
15.35 0.02 34.53 415.36 -3354.84
16.15 0.02 36.35 408.15 -3296.58
16.96 0.02 38.16 400.16 -3232.09

26
17.77 0.02 39.98 391.71 -3163.82
18.58 0.02 41.8 383.1 -3094.24
19.38 0.02 43.62 374.62 -3025.8
20.19 0.02 45.43 366.6 -2960.98
21 0.02 47.25 359.32 -2902.23
21.81 0.02 49.07 353.11 -2852.03
22.62 0.02 50.88 348.25 -2812.82
23.42 0.02 52.7 345.07 -2787.08
24.23 0.02 54.52 343.85 -2777.27

Recaluculam β:

𝐹1 ∙ 𝜇 ∙ 𝑖 ∙ 𝑟𝑚
𝛽𝑟𝑒𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 =
𝑀𝑚𝑎𝑥
3476.19 ∙ 0.4 ∙ 2 ∙ 0.1137
𝛽𝑟𝑒𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 = = 1.54
184.2
2.Calculul arborelui ambreiajului

27
Arborele este solicitat la torsiune de către momentul de calcul al ambreiajului:
𝛽 · 𝑀𝑚𝑎𝑥 𝑀𝑐 16 ∙ 𝛽 · 𝑀𝑚𝑎𝑥
𝜏𝑒𝑓 = = ( ) ⇒ 𝜏𝑒𝑓 =
3
𝜋·𝑑𝑖 𝑊𝑝 𝜋 · 𝑑𝑖3
16

Pentru dimensionare se considera

3 16 · 𝛽 · 𝑀𝑚𝑎𝑥
𝜏𝑒𝑓 = 𝜏𝑡𝑜𝑟 ⇒ 𝑑𝑖 = √
𝜋 · 𝜏𝑎
𝜏𝑎𝑡𝑜𝑟𝑠 = 100 … 120 [𝑀𝑃𝑎] = 120 [𝑀𝑃𝑎]

3 16 · 𝛽 · 𝑀 3 16 · 1.54 · 184.2 ∙ 103

𝑚𝑎𝑥
𝑑𝑖 = √ =√ = 22.923 [𝑚𝑚]
𝜋 · 𝜏𝑎 3.14 · 120
𝑑𝑖 𝑆𝑇𝐴𝑆 = 23 [𝑚𝑚]
𝑑𝑒 𝑆𝑇𝐴𝑆 = 28 [𝑚𝑚]

Dupa valorile obtinute pentru 𝑑𝑖 se alege din seria mijlocie (asamblarea mobila cu deplasarea butucului
fata sarcina)
Canelurile arborelui ambreiajului si canelurile butucului se verifica la strivire si forfecare

28
 Fortele de solicitare:
𝑀 𝑟 +𝑟 𝐹 𝑑 −𝑑
𝐹 = 𝑟 𝑐 unde 𝑟𝑚 = 𝑒 2 𝑖 ⇒ 𝑃𝑠 = 𝑧·𝐿·ℎ cu h = 𝑒2 𝑖
𝑚

𝐹
𝑃𝑠 =
𝑧 · 𝐴𝑠
𝑧 − 𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑛𝑒𝑙𝑢𝑟𝑖
𝐴𝑠 − 𝑎𝑟𝑖𝑎 𝑑𝑒 𝑠𝑡𝑟𝑖𝑣𝑖𝑟𝑒 (𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑓𝑎ţ𝑎 𝑐𝑎𝑛𝑒𝑙𝑢𝑟𝑖𝑖)
𝑑𝑒 − 𝑑𝑖
𝐴𝑠 = 𝐿 · ℎ ⇒ 𝐿 ·
2
a)Verificarea la strivire

8 · 𝛽 · 𝑀𝑚𝑎𝑥
𝑃𝑠 = ≤ 𝑝𝑎 = 20 ÷ 25 [𝑀𝑃𝑎]
𝑧 · 𝐿 · (𝑑𝑒2 − 𝑑𝑖2 )
unde:
𝑧 = 12 numarul de caneluri

𝐿 = (1.5 ÷ 2.5) · 𝑑𝑒 [𝑚𝑚]

𝐿 = 2 ∙ 28 = 56 [𝑚𝑚]

8 · 𝛽 · 𝑀𝑚𝑎𝑥 8 · 1.54 · 184.2 ∙ 103

𝑃𝑠 = = = 13 [MPa]
𝑧 · 𝐿 · (𝑑𝑒2 − 𝑑𝑖2 ) 12 · 56 · (282 − 232 )

b)Verificarea la forfecare:

𝐹
𝜏𝑓 =
𝑧·𝑏∙𝐿
4 · 𝛽 · 𝑀𝑚𝑎𝑥
𝜏𝑓 = ≤ 𝜏𝑎 = 20 ÷ 30 [𝑀𝑃𝑎]
𝑧 · 𝑏 ∙ 𝐿 · (𝑑𝑒 + 𝑑𝑖 )

4 · 1.54 · 184.2 ∙ 103

𝜏𝑓 = = 7 [𝑀𝑃𝑎]
12 · 5 ∙ 56 · (28 + 23)

Se alege din STAS 791-87 un material pentru arbore: Oţel de cementare (CIF)40Cr10
Cementarea este tratamentul termochimic cu carbon aplicat oţelurilor în general cu conţinut mic
de carbon, într-un mediu capabil să cedeze carbon activ.În vederea obţinerii unei piese cementate
cu un miez tenace, cu 0.08 ÷ 0.15%𝐶. Pentru piese mai mari în cazurile în care se cere o duritate
mai mare pentru miez, conţinutul de C se măreşte până la 0.24%.Călirea superficială cu încălzire
prin curenţi de înaltă frecvenţă se bazează pe proprietatea curenţilor de înaltă frecvenţă de a
circula la suprafaţa conductorilor, pe o adâncime cu atât mai mică cu cât frecvenţa este mai mare.
Inducerea acestor microcurenţi în suprafaţa piesei prin plasarea acesteia în câmpul
electromagnetic produs de un inductor prin care circulă un curent de înaltă frecvenţă, în condiţii

29
determinate de frecvenţă şi putere, conduce la obţinerea unui efect Joule corespunzător de
încălzire a stratului.

3.Calculul mecanismului de acţionare

Calculul mecanismului de acţionare al ambreiajului constă în determinarea parametrilor

acestui mecanism astfel încât cursa totală a pedalei şi forţa la pedală să se încadreze în limitele
prescrise.Sistemele mecanice de acţionare sunt acelea la care comanda de la pedala ambreiajului
la manşonul de debreiere se transmite prin pârghii (la sistemele cu pârghii de debreiere şi arcuri
periferice) sau cabluri (la sistemul cu arc central tip diafragmă).

Forta de actionare a pedalei :

𝑏 ·𝑑 ·𝑓 1
𝐹𝑝 = 𝐹 · ·
𝑎 ·𝑐 ·𝑒 𝜂𝑎

unde:
𝜂𝑎 = 0.5 ÷ 0.6 randamentul mecanismului de actionare
𝜂𝑎 = 0.5
𝛽·𝑀𝑚𝑎𝑥
𝐹 = 𝑖·𝜇·𝑅 - forta de apasare a discului de presiune
𝑚
𝐹𝑝 = 15 ÷ 25 [𝑑𝑎𝑁 · 𝑚]

Adoptam valorile pentru seistemul de actionare:

𝑎 = 150 [𝑚𝑚]
𝑏 = 60 [𝑚𝑚]
30
𝑐 = 90 [𝑚𝑚]
𝑑 = 30 [𝑚𝑚]
𝑒 ∙ = 105 [𝑚𝑚]
𝑓 ∙ = 13 [𝑚𝑚]

60 · 30 · 13 1
𝐹𝑝 = (2931.07 · · )/10 = 9.68 [𝑑𝑎𝑁]
150 · 90 · 105 0.5

Cursa pedalei va fi:

𝑒 𝑐 𝑎
𝑆𝑝 = (𝑠𝑙 + · 𝑠𝑑 ) . ·
𝑓 𝑑 𝑏
𝑠𝑑 = 0.75 ÷ 1.5 [𝑚𝑚] = 1.5 [𝑚𝑚]-cursa discului de presiune
𝑠𝑙 = 1.4 ÷ 4 [𝑚𝑚] = 4 [𝑚𝑚]-jocul dintre manson si parghie

Cursa 𝑆𝑝 a pedalei de ambreiaj nu trebuie să depăşească:

100 ÷ 150 [𝑚𝑚] − 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑡𝑢𝑟𝑖𝑠𝑚𝑒
150 ÷ 180 [𝑚𝑚] − 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑏𝑢𝑧𝑒, 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑐𝑎𝑚𝑖𝑜𝑎𝑛𝑒ş𝑖𝑡𝑟𝑎𝑐𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒

105 90 150
𝑆𝑝 = (4 + · 1.5) . · = 121 [𝑚𝑚]
13 30 60

Calculul de rezistenta a arcului tip diafragma

In cazul arcului diafragma cu taieturi dupa generatoare, solcitarea maxima apare in

sectiunea circulara ce trece prin punctual B. Considerand starea de eforturi unitare biaxiale,
Eforturile unitare normale vor fi.
a)Efortul de compresiune:
𝐸 (𝑎 − 𝑑) ∙ 𝛼 2 − ℎ ∙ 𝛼
𝜎𝑐 = ∙
2 ∙ (1 − µ2 ) 𝑎

unde: a,b,µ din etapa anterioara [mm]

𝑏−𝑎
𝑑= 𝑏
𝑙𝑛 𝑎

𝐻
𝛼= 𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑐𝑙𝑖𝑛𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑙 𝑎𝑟𝑐𝑢𝑙𝑢𝑖
𝑏−𝑒

31
 135 − 125
𝑑= 135 = 130 [𝑚𝑚]
𝑙𝑛 125

3.9
𝛼= = 0.03
135 − 17

227180 (125 − 130) ∙ 0.032 − 2.25 ∙ 0.03

𝜎𝑐 = ∙ = −86.36 [𝑀𝑃𝑎]
2 ∙ (1 − 0.42 ) 125

b)Efortul la incovoiere
3 𝐹2 𝑑 3 430.38
𝜎𝑖 = ∙ 2 = ∙ = 81 [𝑀𝑃𝑎]
𝜋 ℎ ∙ 𝜂 3.14 22 ∙ 1

Se calculeaza efortul unitary echivalent

𝜎𝑒𝑐ℎ = |𝜎𝑐 | + 𝜎𝑖 = 167 [𝑀𝑃𝑎]

Din STAS 796÷77 se alege un otel pentru arcuri

OLC 55A
𝑅𝑝0.2 = 880

𝑅𝑚 = 1080
c= 3
880
𝜎𝑎𝑑𝑚 = = 293.33
3

Etapa nr. 4
Calculul cutiilor de viteze mecanice, in trepte.

32
 a) Calculul rotilor dintate

Numarul treptelor de viteza precum si rapoartele de transmitere ale treptelor se determina din calculul
dinamic al autovehiculului.
Solutia constructiva de realizare a cutiei de vitede depinde de tipul autovehiculului si organizarea
acestuia. Astfel, la autoturismele organizate dupa solutia clasica, de obicei se utilizeaza cutii de viteze cu
trei arbori, in timp ce la autoturismele organizate dupa solutia „totul in fata” sau „totul in spate” se
prefera cutiile de viteze cu doi arbori, din motive legate de reducerea gabaritului. La autocamioane si
autoboze cutiile de viteze sunt de tipul cu trei arbori; la unele autocamioane se utilizeaza si cutii de viteze
cumpuse. La tractoare se intalnesc atat cutii de viteze cu doi arbori, cat si cele cu trei arbori sau compuse
(care permit obtinerea unui numar mare de rapoarte de transmitere)
Pentru cuplarea treptelor de mers inainte in prezent este practic generalizata solutia cu roti dintate
angrenate permanent si mufe cu dispozitive de cuplare. La unele camioane, autobuze si tractoare, pentru
treptele inferioare se mai utilizeaza solutia de cuplare a treptelor prin deplasarea axiala a rotilor. Aceasta
solutie este utilizata si pentru treapta de mers inapoi.
Cutia de viteze face parte din transmisia automobilului având drept scop:
 să permită modificarea forţei de tracţiune în funcţie de variaţia rezistenţelor la înaintare;
 să permită deplasarea automobilului cu viteze reduse ce nu pot fi asigurate de către
motorul cu ardere internă, care are turaţia minimă stabilărelativă mare;
 să permită mersul înapoi al automobilului fără a inversa sensul de rotaţie al motorului;
 să realizeze întreruperea îndelungată a legăturii dintre motor şi restul transmisiei în cazul
în care automobilul stă pe loc, cu motorul în funcţiune.
Cutia de viteze trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
 să asigure automobilului cele mai bune calităţi dinamice şi economice la o caracteristică
exterioară dată a motorului ;
 acţionare simplă şi comodă;

33
  funcţionare silenţioasă;
 construcţie simplă;
 randament ridicat;
 siguranţă în funcţionare;
 fiabilitate ridicată;
 greutate şi gabarit reduse;
 întreţinere uşoară.

Pentru calculele de predimensionare a cutiei de viteze, modulul normal al rotilor dintate se poate
determina cu ajutorul nomogramei in functie de cuplul la arborele secundar in prima treapta a cutiei de
viteze

Cuplul la arboreal secundar pentru prima treapta se determina cu relatia

𝑀𝑠 = 𝑀𝑒𝑚𝑎𝑥 · 𝑖𝐾𝐼 · 𝜂𝐶𝑉 = 18.4 · 2.67 · 0.92 = 45.19 [𝑑𝑎𝑁 · 𝑚]

în care 𝑀𝑒𝑚𝑎𝑥 este cuplul maxim al motorului, 𝑖𝐾𝐼 este raportul de transmitere al primei trepte,
iar 𝜂𝐶𝑉 este randamentul cutiei de viteze (0.9 ÷ 0.95). Valorile recomandate ale modului sunt
cele din zona cuprinsă între cele două linii groase; pentru autoturisme se preferă valorile
inferioare (ce permit micşorarea gabaritului). Valorile standardizate ale modului normal sunt

34
prezentate în tabel. Valorile de pe rândul (𝐼) sunt cele preferate, dar pentru autoturisme se admite
şi folosirea modulilor de 3,25, 3,75 ş𝑖 4,25 [𝑚𝑚].

Valorile standardizate ale modulelor

I 2 2.5 3 4 5 6 8 10 12
II 2.25 2.75 3.5 4.5 5.5 7 9 11

Astfel se alege valoare modulului normal ca fiind:

𝑚𝑛 = 2.25

Date initiale:
Nr. Valoare U.M.
1 Puterea 80.85 [𝐶𝑃]
2 Momentul maxim 184.2 [𝑁 · 𝑚]
3 Turaţia arborelui motorului 5300 [𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛]
555.02 [𝑟𝑎𝑑/𝑠]
4 Raporturile de transmitere Treapta I II III IV
i 2.67 1.92 1.39 1

4) Durata de functionare a cutiei de viteze.

𝑇 = 𝑛𝑜𝑧 · 𝑛𝑧𝑎 · 𝑛𝑎
unde:
𝑛𝑜𝑧 = 4 ÷ 5 ℎ = 5ℎ − 𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑜𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑓𝑢𝑛𝑐ţ𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑒 𝑧𝑖
𝑛𝑧𝑎 = 365 − 𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑓𝑢𝑛𝑐ţ𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑒 𝑎𝑛
𝑛𝑎 = 5 − 𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑎𝑛𝑖 𝑑𝑒 𝑓𝑢𝑛𝑐ţ𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟𝑒

𝑇 = 𝑛𝑜𝑧 · 𝑛𝑧𝑎 · 𝑛𝑎 = 5 ∙ 365 ∙ 5 = 9125

Calculul numărului de dinţi şi distanţa dintre axele arborilor

Pentru calcule preliminare, distanta dintre axele arborilor cutiei de viteze se poate determina cu
relatia:
3
𝐴 = 26 · 3√𝑀𝑒𝑚𝑎𝑥 = 26 · √18.4 = 68.66[𝑚𝑚]

35
Pentru reducerea dimensiunilor cutiei de viteze, pentru 𝑧1 se adoptă numărul minim de dinţi
(𝑧𝑚𝑖𝑛 = 13) şi rezultă 𝑧5 = 𝑧1 · 𝑖𝐾𝐼 , în acest caz distanţa dintre axe va fi:

Numerede de dinti se rotunjesc la valoriintregi, astfelincatrapoartele de transmitere care rezulta

sa se apropie cat mai mult de cele determinate prin calcul dinamic.
2 · 𝐴 ∙ cos 25°
𝑧1 = = 14.15 ≈ 15 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑖
𝑚 · (1 + 𝑖𝐾𝐼 )

𝑧5 = 15 · 2.67 = 40.06 ≈ 41 𝑑𝑖𝑛ţ𝑖

2 · 𝐴 · cos 𝛽 2 · 68.82 · cos 25°

𝑧2 = = = 18.82 ≈ 19 𝑑𝑖𝑛ţ𝑖
𝑚 · (1 + 𝑖𝐾𝐼𝐼 ) 2.25 · (1 + 1.92)

𝑧6 = 𝑧3 · 𝑖𝐾𝐼𝐼 = 19 · 1.92 = 36.57 ≈ 37 𝑑𝑖𝑛ţ𝑖

2 · 𝐴 · cos 𝛽 2 · 68.82 · cos 25°

𝑧3 = = = 23 𝑑𝑖𝑛ţ𝑖
𝑚 · (1 + 𝑖𝐾𝐼𝐼𝐼 ) 2.25 · (1 + 1.39)

𝑧6 = 𝑧5 · 𝑖𝐾𝐼𝐼𝐼 = 23 · 1.39 = 31.91 ≈ 32 𝑑𝑖𝑛ţ𝑖

2 · 𝐴 · cos 𝛽 2 · 68.82 · cos 25°

𝑧7 = = = 27.53 ≈ 28 𝑑𝑖𝑛ţ𝑖
𝑚 · (1 + 𝑖𝐾𝐼𝑉 ) 2.25 · (1 + 1)
𝑧8 = 𝑧7 · 𝑖𝐾𝐼𝑉 = 28 · 1 = 28 𝑎𝑑𝑜𝑝𝑡𝑎𝑚: 27 𝑑𝑖𝑛ţ𝑖

Prin rotunjirea numarului de dinti ai rotilor la valori intregi, distanta dintre axe se
modifica; pastrarea aceleiasi distante interaxiale pentru toate treptele de viteza se realizeaza prin:
𝑚 · (𝑧1𝑟 + 𝑧5𝑟 ) 2 ∙ (15 + 41)
𝐴𝑐 = = = 70 [𝑚𝑚]
2 · cos 𝛽 2 ∙ cos 25𝑜
Se determinaapoiunghiul de angrenare frontal, folosindu-se relatia:

𝐴𝑐
𝑐𝑜𝑠𝛼𝑤𝑓 = 𝑐𝑜𝑠𝛼𝑓 ∙
𝐴
unde:
𝑡𝑔𝛼
𝛼𝑓 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 𝑖𝑎𝑟 𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑎𝑛𝑔𝑟𝑒𝑛𝑎𝑟𝑒 𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑙 𝛼 = 20𝑜 .
𝑐𝑜𝑠𝛽1
𝑡𝑔 20°
𝑐𝑜𝑠𝛼𝑓 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 0.40 ⇒ 𝛼𝑓 = 21.880
𝑐𝑜𝑠 25°

36
 70
𝑐𝑜𝑠 𝛼𝑤𝑓 = 𝑐𝑜𝑠 21.88° ∙ = 0.948
68.82
𝛼𝑤𝑓 = 20.77°
Suma deplasarilor de profil ale celor doua roti dintate, necesare pentru a readuce angrenajul la
distant dintre axe A este data de relatia:

𝑖𝑛𝑣𝛼𝑤𝑓 − 𝑖𝑛𝑣𝛼𝑓
𝑥1 + 𝑥5 = (𝑧1 + 𝑧5 ) ∙
2 ∙ 𝑡𝑔𝛼𝑓

In care 𝑖𝑛𝑣𝛼 = 𝑡𝑔𝛼 – α (unghiul de angrenare normal α se exprima in radiani)

𝑖𝑛𝑣𝛼𝑤𝑓 = 0.058

𝑖𝑛𝑣𝛼𝑓 = 0.053

Treapta 1:
0.058 − 0.053
𝑥1 + 𝑥5 = (15 + 41) ∙ = −0.35
2 ∙ 𝑡𝑔 21.88
Treapta a 2 a:
0.058 − 0.053
𝑥2 + 𝑥6 = (19 + 37) ∙ = −0.35
2 ∙ 𝑡𝑔 21.88
Treapta a 3 a:
0.058 − 0.053
𝑥3 + 𝑥7 = (23 + 32) ∙ = −0.22
2 ∙ 𝑡𝑔 21.88
Treapta a 4 a:
0.058 − 0.053
𝑥4 + 𝑥8 = (28 + 27) ∙ = −0.22
2 ∙ 𝑡𝑔 21.88

37
A.Alegerea Schemei de organizare a cutiei de viteze

1) Alegerea tipului de sincronizator:

Pentru cutia de viteze se va alege tipul de sincronizator conic cu inerţie, cu inele de

blocare şi dispozitiv de fixare cu bile.
Sincronizatorul cu inerţie este prevăzut cu dispozitiv suplimentar de blocare, care permite
blocarea treptelor numai după egalizarea vitezelor unghiulare ale arborelui şi pinionului.Acest tip
de sincronizator garantează în orice condiţii cuplarea treptelor fără şocuri.

Alegerea soluţiilor de frânare şi blocare

38
 Funcţionarea sincronizatorului la cuplarea prizei directe este următoarea:
Coroana şi manşonul solidarizate prin bilele 5, împreună cu pastilele 3, se deplasează
spre stânga cu ajutorul furcii 4. Pastilele sprijinindu-se cu capetele în ferestrele inelului de
blocare 12, apasă acest inel pe suprafaţa conică 13. Datorită frecării care ia naştere între
suprafeţele conice în contact, inelul de blocare se roteşte în raport cu manşonul în sensul rotirii
roţii dinţate 1, cât îi permite jocul dintre pastilele 3 şi ferestrele 16 ale inelului.În urma rotaţiei
inelului de blocare, cu un sfert de pas, dinţii inelului vin parţial în dreptul dinţilor coroanei 10
împiedicând deplasarea coroanei spre pinionul 1 până când vitezele unghiulare ale pinionului 1 şi
a arborelui secundar nu se egalează. Efortul axial transmis de conducator asupra coroanei şi
manşonului se transmite asupra inelului de blocare, care apăsând asupra suprafeţei conice 13, dă
naştere la o forţă de frecare ce conduce la egalarea vitezelor unghiulare.
După ce viteza de rotaţie a arborelui primar şi cea a inelului de blocare devin egale,
component tangenţial a forţei de apăsare dintre tesiturile dinţilor coroanei şi ai inelului, devine
suficientă pentru a roti inelul de blocare în sensul opus rotaţiei arborelui primar.La rotirea
inelului de blocare, chiar cu un unghi mic, dinţii coroanei intră în angrenare cu dinţii inelului de
blocare, iar interacţiunea dintre tesiturile dinţilor încetează şi cu această frecare dintre
suprafeţele conice ale inelului de blocare şi ale arborelui primar.În această situaţie coroana 10 se
poate deplasa în lungul manşonului după învingerea forţelor arcurilor 17, prin împingerea bilelor
în locaşul din placuţe, iar dantura ei va angrena cu dantura 2 a roţii 1, cuplând treapta fără şoc şi
fără zgomot.

2) Schema cinematica
Calculul efectiv al tronsoanelor se face dupa stabilirea latimii rotilor dintate
Se asigura daca distant dintre axe asigura limitarea tensiunii de contact la oboseala pe flancurile
dintilor.

 pentru roti dintate cu dinti drepti sau inclinati𝑏/𝐷𝑑 ≤ 0.5

0.33
𝑀𝑡 ∙ 𝐾1
𝐴 ≥ 62 ∙ 𝑢 ∙ (𝑢 + 1) ∙ ( )
𝑢 ∙ 𝛹𝑎 ∙ 𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚

39
  pentru roti dintate cu dinti inclinatiti 𝑏/𝐷𝑑 ≥ 0.5
0.33
𝑀𝑡 ∙ 𝐾1
𝐴 ≥ 57 ∙ 𝑢 ∙ (𝑢 + 1) ∙ ( )
𝑢 ∙ 𝛹𝑎 ∙ 𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚

unde: - 𝑏- latimea rotii dintate [mm]

- 𝐷𝑑 –diametrul de divizare al rotilor dintate conducatoare [mm]
- 𝑢 = 𝑧𝑚𝑎𝑟𝑒 /𝑧𝑚𝑖𝑐
- 𝑀𝑡 - cuplu amplificat rotii dintate conducatoare [N*mm]
- 𝐾1 = 1.5 … 2 (factor dinamic exterior)
- 𝛹𝑎 = 𝑏/𝐴
- 𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚 = 300 … 900 [𝑀𝑃𝑎] (rezistentalimita de contact

𝑏 = 24 [mm]
𝑀𝑡 ∙𝐾1 0.33
𝐴 ≥ 57 ∙ 𝑢 ∙ (𝑢 + 1) ∙ (𝑢∙𝛹 ) = 68.54 mm
𝑎 ∙𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚

𝑏 = 21 - pentru urmatoarele trepte se adopta b = 21 mm

𝑀𝑡 ∙𝐾1 0.33
𝐴 ≥ 62 ∙ 𝑢 ∙ (𝑢 + 1) ∙ (𝑢∙𝛹 ) = 68.79 mm
𝑎 ∙𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚

𝑏 = 15.5 - adoptam b = 21 mm
𝑀𝑡 ∙𝐾1 0.33
𝐴 ≥ 62 ∙ 𝑢 ∙ (𝑢 + 1) ∙ (𝑢∙𝛹 ) = 68.93 mm
𝑎 ∙𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚

𝑏 = 13.75 – adoptam b = 21 mm
𝑀𝑡 ∙𝐾1 0.33
𝐴 ≥ 62 ∙ 𝑢 ∙ (𝑢 + 1) ∙ (𝑢∙𝛹 ) = 66.48 mm
𝑎 ∙𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚

𝑫𝒅𝟏 𝑫𝒅𝟐 𝑫𝒅𝟑 𝑫𝒅𝟒 𝑫𝒅𝟓 𝑫𝒅𝟔 𝑫𝒅𝟕 𝑫𝒅𝟖

40
37.5 47.5 57.5 70 102.5 92.5 80 67.5

Calculul efectiv al tronsoanelor:

𝐵 = (0.3 ÷ 1) ∙ 𝑑𝑝 = 0.9 ∙ 23 = 20.7[𝑚𝑚] − 𝑙ăţ𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑙𝑎𝑔ă𝑟𝑒𝑙𝑜𝑟
𝑗𝑐 = 4 [𝑚𝑚] − 𝑗𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑟𝑜ţ𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑖𝑛ţ𝑎𝑡𝑒 ş𝑖 𝑐𝑎𝑟𝑐𝑎𝑠ă
𝑙𝑟𝑑1 = 1.4 ∙ 𝑏1 = 1.4 ∙ 24 = 34[𝑚𝑚]
𝑙𝑟𝑑2 = 𝑙𝑟𝑑3 = 𝑙𝑟𝑑4 = 1.4 ∙ 𝑏2 = 1.4 ∙ 21 = 29[𝑚𝑚]
𝑗𝑠 = 3[𝑚𝑚] − 𝑗𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑟𝑜𝑎𝑡ă ş𝑖 𝑠𝑖𝑛𝑐𝑟𝑜𝑛𝑖𝑧𝑎𝑡𝑜𝑟
𝑗𝑚𝑟 = 5 [𝑚𝑚] − 𝑗𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑝ă𝑟ţ𝑖𝑙𝑒 𝑒𝑔𝑎𝑙𝑒 𝑎𝑓𝑙𝑎𝑡𝑒 î𝑛 𝑚𝑖ş𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑟𝑒𝑙𝑎𝑡𝑖𝑣ă
𝑙𝑠 = (1 ÷ 1.5) ∙ 𝑑𝑝 = 1.5 ∙ 23 = 34.5 [𝑚𝑚] − 𝑙ăţ𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑠𝑖𝑛𝑐𝑟𝑜𝑛𝑖𝑧𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖

𝐵 𝑙𝑟𝑑1
𝑙1 = + 𝑗𝑐 + = 31 [𝑚𝑚]
2 2
𝑙𝑟𝑑1 𝑙𝑟𝑑2
𝑙2 = + 2𝑗𝑠 ∙ 𝑙𝑠 + = 72[𝑚𝑚]
2 2
𝑙𝑟𝑑2 𝑙𝑟𝑑2
𝑙3 = + 𝑗𝑚𝑟 + = 34[𝑚𝑚]
2 2
𝑙𝑟𝑑2 𝑙𝑟𝑑2
𝑙4 = + 𝑗𝑚𝑟 + = 34[𝑚𝑚]
2 2
𝑙𝑟𝑑2 𝑙𝑟𝑑2
𝑙5 = + 𝑙𝑠 + 𝑗𝑚𝑟 + = 69 [𝑚𝑚]
2 2
𝐵 𝑙𝑟𝑑2
𝑙6 = + 𝑗𝑐 + = 39[𝑚𝑚]
2 2
Calculul arborilor cutiei de viteze.
Utilizand schema din figura fortele ce actioneaza asupra unei roti dintate cilindrice cu
dantura inclinata sunt:

 Forta tangentiala
𝑀𝑡
𝐹𝑡 = ,
𝑟𝑑

unde 𝑀𝑡 este momentul de torsiune, iar 𝑟𝑑 este raza de divizare a rotii dintate;

 Forta axiala
𝐹𝑎 = 𝐹𝑡 ∙ 𝑡𝑔𝛽
 Forta radial
𝐹𝑡 ∙ 𝑡𝑔𝛼
𝐹𝑟 =
𝑐𝑜𝑠𝛽
 Forta normal pe dinte

41
 𝐹𝑡
𝑁=
𝑐𝑜𝑠𝛼 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝛽

Pentru arborele primar:

Arborele primar este solicitat la încovoiere în plan radial și în plan tangențial. În același
timp, zona cuprinsă între lagărul A și roata dințată este solicitată și la torsiune de către momentul
Mt=Me max. Treapta 1 Treapta 2 Treapta 3 Treapta 4
Ft [N*m] 9824 7755.78947 6406.95652 5262.85714
Fa [N*m] 4581.00643 3616.58403 2987.61289 2454.11059
Fr [N*m] 3929.6 3102.31579 2562.78261 2105.14286

𝒓𝒅𝟏 𝒓𝒅𝟐 𝒓𝒅𝟑 𝒓𝒅𝟒

18.75 23.75 28.75 35

Se observa ca, in plan radial forta axala 𝐹𝑎1 ce actioneaza asupra pinionului produce un
moment de incovoiere

𝛽 = 25° 𝛼 = 20°

Tan 0.466 0.36

Cos 0.9 0.93

Treapta I:

1)Calculul fortelor in plan radial

Schema de încărcare și rezemare este următoarea:

𝐻1 + 𝐻2 + 𝐹𝑟1 = 0

∑ 𝑀𝑎 : 𝐹𝑟1 ∙ 𝑙1 − 𝑀𝑖1 + 𝐻2 ∙ (𝑙1 + 𝑙2 ) = 0

𝑙1 = 31 𝑚𝑚
𝑙2 = 238𝑚𝑚
𝑀𝑖1 = 𝐹𝑎1 · 𝑟𝑑1 = 4581 ∙ 18.75 = 85893.87 N ∙ mm

42
 − 𝐹𝑟1 ∙ 𝑙1 + 𝑀𝑖1 3929.6 ∙ 31 + 85893.87
𝐻2 = = = 772.16 𝑁
𝑙1 + 𝑙2 31 + 238
𝐻1 = 𝐹𝑟1 − 𝐻2 = 3929.6 − 772.16 = 3157.43 𝑁

Verificare:
𝐻1 + 𝐻2 − 𝐹𝑟1 = 0 ⇔ 3157.43 + 772.16 − 3929.6 = 0

𝑥1 є(0, 𝑙1 ) ⇒ 𝑀𝑖𝐻 (𝑥1 ) = 𝐻1 ∙ 𝑥1

𝑥1 = 0
𝑀(0) = 0

𝑥1 = 31
𝑀(31) = 𝐻1 ∙ 𝑙1 = 3157.43 ∙ 31 = 97880.59 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥2 є(0, 𝑙2 ) ⇒ 𝑀𝑖𝐻 (𝑥2 ) = 𝐻2 ∙ 𝑥2

𝑥2 = 0
𝑀(0) = 0

𝑥2 = 238
𝑀(238) = 𝐻2 ∙ 𝑙2 = 772.16 ∙ 238 = 183774.46 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

2)Calculul fortelor in plan tangential

𝑉1 + 𝑉2 − 𝐹𝑡1 = 0
∑ 𝑀1 = −𝑉2 · (𝑙1 + 𝑙2 ) + 𝐹𝑡1 · 𝑙1 = 0

𝐹𝑡1 · 𝑙1 9824 · 31
𝑉2 = = = 1132.13 𝑁
𝑙1 + 𝑙2 31 + 238
𝑉1 = 𝐹𝑡1 − 𝑉2 = 9824 − 1132.13 = 8691.86 𝑁
Verificare
𝑉1 + 𝑉2 − 𝐹𝑡1 = 0 ⇔ 8691.86 + 1132.13 − 9824 = 0

43
yє(0, 𝑙1 ) ⇒ 𝑀𝑖𝑉 (𝑦1 ) = −𝑉1 ∙ 𝑦1

y=0
𝑀(0) = 0

𝑦 = 31
𝑀(31) = −𝑉1 ∙ 𝑙1 = −8691.86 ∙ 31 = −269447.85 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑦2 є(0, 𝑙2 ) ⇒ 𝑀𝑖𝑉 (𝑥2 ) = −𝑉2 ∙ 𝑦2

y=0
𝑀(0) = 0

𝑦 = 238
𝑀(238) = −𝑉2 ∙ 𝑙2 = −1354.26 ∙ 238 = −269447.85 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀î𝑟𝑒𝑧 0 = √(𝑀𝑖𝐻 )2 + (𝑀𝑖𝑉 )2 = 0 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀î𝑟𝑒𝑧 1 = √97880.592 + (−269447.85)2 = 286675.34 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀î𝑟𝑒𝑧 2 = √0 ∙ 0 = 0 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀î𝑟𝑒𝑧 3 = √183774.462 + (−2694475.347)2 = 326152.107 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

2
𝑀î𝑒𝑐ℎ = √𝑀î𝑟𝑒𝑧 + 𝛼 · 𝑀𝑡2 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

α=1

𝑀î𝑒𝑐ℎ0 = √02 + 1842002 = 184200 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀î𝑒𝑐ℎ1 = √2866752 + 1842002 = 340752.688 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀î𝑒𝑐ℎ2 = √02 + 1842002 = 184200 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀î𝑒𝑐ℎ3 = √3261522 + 1842002 = 374572.873 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

44
 3 32 ∙ 𝑀î𝑒𝑐ℎ 3 32 ∙ 374572.873
d= √ =√ = 29.08 𝑚𝑚
3.14 ∙ 𝜎𝑒𝑐ℎ 3.14 ∙ 140

𝜎𝑎𝑑𝑚𝑖𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙 = 140 𝑁 ∙ 𝑚𝑚
Verificare: trebuie sa indeplineasca conditia:
𝐷𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑟 > 𝑑 𝑎𝑟𝑏𝑜𝑟𝑒
Diametrul de divizare 𝐷𝑑1 , al rotii z1 este:
𝐷𝑑 = 37.5 𝑚𝑚
mn= 2.25
Diametrul de picior al rotii este:
𝐷𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑟 = 𝐷𝑑 − 2 ∙ 1.25 ∙ 𝑚𝑛 => 𝐷𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑟 = 37.5 − 2 ∙ 1.25 ∙ 2.25 = 31.875 mm

31.875 > 29.08 => 𝐷𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑟 > 𝑑 𝑎𝑟𝑏𝑜𝑟𝑒

Treapta II:

1)Calculul fortelor in plan radial

Schema de încărcare și rezemare este următoarea:

𝐻1 + 𝐻2 + 𝐹𝑟2 = 0

∑ 𝑀𝑎 : 𝐹𝑟2 ∙ 𝑙1 − 𝑀𝑖2 + 𝐻2 ∙ (𝑙1 + 𝑙2 ) = 0

𝑙1 = 103 𝑚𝑚
𝑙2 = 166 𝑚𝑚
𝑀𝑖2 = 𝐹𝑎2 · 𝑟𝑑2 = 3616 ∙ 23.75 = 85893.87 N ∙ mm

− 𝐹𝑟2 ∙ 𝑙1 + 𝑀𝑖2 −3102.31 ∙ 103 + 85893.87

𝐻2 = = = 1507.18 𝑁
𝑙1 + 𝑙2 103 + 166
𝐻1 = 𝐹𝑟2 − 𝐻2 = 3102.31 − 1507.18 = 1595.13 𝑁

Verificare:
𝐻1 + 𝐻2 − 𝐹𝑟2 = 0 ⇔ 1507.18 + 1595.13 − 3102.31 = 0
45
𝑥1 є(0, 𝑙1 ) ⇒ 𝑀𝑖𝐻 (𝑥1 ) = 𝐻1 ∙ 𝑥1

𝑥1 = 0
𝑀(0) = 0

𝑥1 = 103
𝑀(103) = 𝐻1 ∙ 𝑙1 = 1507.18 ∙ 103 = 164298.61 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥2 є(0, 𝑙2 ) ⇒ 𝑀𝑖𝐻 (𝑥2 ) = 𝐻2 ∙ 𝑥2

𝑥2 = 0
𝑀(0) = 0

𝑥2 = 166
𝑀(166) = 𝐻2 ∙ 𝑙2 = 1595.13 ∙ 166 = 250192.483 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

2)Calculul fortelor in plan tangential

𝑉1 + 𝑉2 − 𝐹𝑡2 = 0
∑ 𝑀1 = −𝑉2 · (𝑙1 + 𝑙2 ) + 𝐹𝑡2 · 𝑙1 = 0

𝐹𝑡2 · 𝑙1 7755.7 · 103

𝑉2 = = = 2969.68 𝑁
𝑙1 + 𝑙2 103 + 166
𝑉1 = 𝐹𝑡2 − 𝑉2 = 7755.7 − 2969.68 = 4786.1 𝑁
Verificare
𝑉1 + 𝑉2 − 𝐹𝑡2 = 0 ⇔ 4786.1 + 2969.68 − 7755.7 = 0

yє(0, 𝑙1 ) ⇒ 𝑀𝑖𝑉 (𝑦1 ) = −𝑉1 ∙ 𝑦1

y=0
𝑀(0) = 0

𝑦 = 103
𝑀(103) = −𝑉1 ∙ 𝑙1 = −4786.1 ∙ 103 = −492968.358 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

46
𝑦2 є(0, 𝑙2 ) ⇒ 𝑀𝑖𝑉 (𝑥2 ) = −𝑉2 ∙ 𝑦2

y=0
𝑀(0) = 0

𝑦 = 166
𝑀(166) = −𝑉2 ∙ 𝑙2 = −2969.68 ∙ 166 = −492968.358 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀î𝑟𝑒𝑧 0 = √(𝑀𝑖𝐻 )2 + (𝑀𝑖𝑉 )2 = 0 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀î𝑟𝑒𝑧 1 = √164298.612 + (−492968.358)2 = 519626.632 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀î𝑟𝑒𝑧 2 = √0 ∙ 0 = 0 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀î𝑟𝑒𝑧 3 = √250192.4832 + (−492968.358)2 = 552823.734 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

2
𝑀î𝑒𝑐ℎ = √𝑀î𝑟𝑒𝑧 + 𝛼 · 𝑀𝑡2 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

α=1

𝑀î𝑒𝑐ℎ0 = √02 + 1842002 = 184200 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀î𝑒𝑐ℎ1 = √519626.6322 + 1842002 = 551308.8 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀î𝑒𝑐ℎ2 = √02 + 1842002 = 184200 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀î𝑒𝑐ℎ3 = √552823.7342 + 1842002 = 582703.8 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

3 32 ∙ 𝑀î𝑒𝑐ℎ 3 32 ∙ 582703.8
d= √ =√ = 33.65 𝑚𝑚
3.14 ∙ 𝜎𝑒𝑐ℎ 3.14 ∙ 140

𝜎𝑎𝑑𝑚𝑖𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙 = 140 𝑁 ∙ 𝑚𝑚
Verificare: trebuie sa indeplineasca conditia:
𝐷𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑟 > 𝑑 𝑎𝑟𝑏𝑜𝑟𝑒
Diametrul de divizare 𝐷𝑑 , al rotii z2 este:
𝐷𝑑 = 47.5 𝑚𝑚
mn= 2.25

47
Diametrul de picior al rotii este:
𝐷𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑟 = 𝐷𝑑 − 2 ∙ 1.25 ∙ 𝑚𝑛 => 𝐷𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑟 = 47.5 − 2 ∙ 1.25 ∙ 2.25 = 41.875 mm

41.875 > 33.65 => 𝐷𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑟 > 𝑑 𝑎𝑟𝑏𝑜𝑟𝑒

Treapta III

1)Calculul fortelor in plan radial

Schema de încărcare și rezemare este următoarea:

𝐻1 + 𝐻2 + 𝐹𝑟3 = 0

∑ 𝑀𝑎 : 𝐹𝑟3 ∙ 𝑙1 − 𝑀𝑖3 + 𝐻2 ∙ (𝑙1 + 𝑙2 ) = 0

𝑙1 = 137 𝑚𝑚
𝑙2 = 132 𝑚𝑚
𝑀𝑖3 = 𝐹𝑎3 · 𝑟𝑑3 = 2987.6 ∙ 28.75 = 85893.87 N ∙ mm

− 𝐹𝑟3 ∙ 𝑙1 + 𝑀𝑖3 −2562.78 ∙ 137 + 85893.87

𝐻2 = = = 1624.51 𝑁
𝑙1 + 𝑙2 137 + 132
𝐻1 = 𝐹𝑟3 − 𝐻2 = 2562.78 − 1624.51 = 938.265 𝑁

Verificare:
𝐻1 + 𝐻2 − 𝐹𝑟1 = 0 ⇔ 1624.51 + 938.265 − 2562.78 = 0

𝑥1 є(0, 𝑙1 ) ⇒ 𝑀𝑖𝐻 (𝑥1 ) = 𝐻1 ∙ 𝑥1

𝑥1 = 0

48
𝑀(0) = 0

𝑥1 = 137
𝑀(137) = 𝐻1 ∙ 𝑙1 = 1624.51 ∙ 137 = 128542.38 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥2 є(0, 𝑙2 ) ⇒ 𝑀𝑖𝐻 (𝑥2 ) = 𝐻2 ∙ 𝑥2

𝑥2 = 0
𝑀(0) = 0

𝑥2 = 132
𝑀(132) = 𝐻2 ∙ 𝑙2 = 938.265 ∙ 132 = 214436.251 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

2)Calculul fortelor in plan tangential

𝑉1 + 𝑉2 − 𝐹𝑡3 = 0
∑ 𝑀1 = −𝑉2 · (𝑙1 + 𝑙2 ) + 𝐹𝑡3 · 𝑙1 = 0

𝐹𝑡3 · 𝑙1 6406.95 · 137

𝑉2 = = = 3263.02 𝑁
𝑙1 + 𝑙2 137 + 132
𝑉1 = 𝐹𝑡3 − 𝑉2 = 6406.95 − 3263.02 = 3143.93 𝑁
Verificare
𝑉1 + 𝑉2 − 𝐹𝑡3 = 0 ⇔ 3143.93 + 3263.02 − 6406.95 = 0

yє(0, 𝑙1 ) ⇒ 𝑀𝑖𝑉 (𝑦1 ) = −𝑉1 ∙ 𝑦1

y=0
𝑀(0) = 0

𝑦 = 137
𝑀(137) = −𝑉1 ∙ 𝑙1 = −3143.93 ∙ 137 = −430718.96 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑦2 є(0, 𝑙2 ) ⇒ 𝑀𝑖𝑉 (𝑥2 ) = −𝑉2 ∙ 𝑦2

y=0
𝑀(0) = 0

49
𝑦 = 132
𝑀(132) = −𝑉2 ∙ 𝑙2 = −3263.02 ∙ 132 = −430718.96 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀î𝑟𝑒𝑧 0 = √(𝑀𝑖𝐻 )2 + (𝑀𝑖𝑉 )2 = 0 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀î𝑟𝑒𝑧 1 = √128542.3812 + (−430718.96)2 = 449490.791 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀î𝑟𝑒𝑧 2 = √0 ∙ 0 = 0 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀î𝑟𝑒𝑧 3 = √214436.2512 + (−430718.96)2 = 481146.27 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

2
𝑀î𝑒𝑐ℎ = √𝑀î𝑟𝑒𝑧 + 𝛼 · 𝑀𝑡2 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

α=1

𝑀î𝑒𝑐ℎ0 = √02 + 1842002 = 184200 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀î𝑒𝑐ℎ1 = √449490.7912 + 1842002 = 485769 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀î𝑒𝑐ℎ2 = √02 + 1842002 = 184200 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀î𝑒𝑐ℎ3 = √481146.272 + 1842002 = 515200.32 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

3 32 ∙ 𝑀î𝑒𝑐ℎ 3 32 ∙ 515200.32
d= √ =√ = 32.31 𝑚𝑚
3.14 ∙ 𝜎𝑒𝑐ℎ 3.14 ∙ 140

𝜎𝑎𝑑𝑚𝑖𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙 = 140 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

Verificare: trebuie sa indeplineasca conditia:

𝐷𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑟 > 𝑑 𝑎𝑟𝑏𝑜𝑟𝑒
Diametrul de divizare 𝐷𝑑 , al rotii z3 este:
𝐷𝑑 = 57.5 𝑚𝑚
mn= 2.25
Diametrul de picior al rotii este:
𝐷𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑟 = 𝐷𝑑 − 2 ∙ 1.25 ∙ 𝑚𝑛 => 𝐷𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑟 = 57.5 − 2 ∙ 1.25 ∙ 2.25 = 51.875 mm

50
51.875 > 32.31 => 𝐷𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑟 > 𝑑 𝑎𝑟𝑏𝑜𝑟𝑒

Treapta IV:

1)Calculul fortelor in plan radial

Schema de încărcare și rezemare este următoarea:

𝐻1 + 𝐻2 + 𝐹𝑟4 = 0

∑ 𝑀𝑎 : 𝐹𝑟4 ∙ 𝑙1 − 𝑀𝑖4 + 𝐻2 ∙ (𝑙1 + 𝑙2 ) = 0

𝑙1 = 240 𝑚𝑚
𝑙2 = 29 𝑚𝑚
𝑀𝑖4 = 𝐹𝑎4 · 𝑟𝑑4 = 2454.11 ∙ 35 = 85893.87 N ∙ mm

− 𝐹𝑟4 ∙ 𝑙1 + 𝑀𝑖4 −2105.14 ∙ 240 + 85893.87

𝐻2 = = = −2197.5 𝑁
𝑙1 + 𝑙2 240 + 29
𝐻2 = −𝐹𝑟4 − 𝐻2 = −2105.14 + 2197.5 = 92.35 𝑁

Verificare:
𝐻1 + 𝐻2 − 𝐹𝑟4 = 0 ⇔ 2197.5 + 92.35 − 2105.14 = 0

𝑥1 є(0, 𝑙1 ) ⇒ 𝑀𝑖𝐻 (𝑥1 ) = 𝐻1 ∙ 𝑥1

𝑥1 = 0
𝑀(0) = 0

𝑥1 = 240
𝑀(29) = 𝐻1 ∙ 𝑙1 = −92.35 ∙ 240 = 22166.29 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥2 є(0, 𝑙2 ) ⇒ 𝑀𝑖𝐻 (𝑥2 ) = 𝐻2 ∙ 𝑥2

𝑥2 = 0

51
𝑀(0) = 0

𝑥2 = 29
𝑀(240) = 𝐻2 ∙ 𝑙2 = 2197.5 ∙ 29 = 63727.57 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

2)Calculul fortelor in plan tangential

𝑉1 + 𝑉2 − 𝐹𝑡4 = 0
∑ 𝑀1 = −𝑉2 · (𝑙1 + 𝑙2 ) + 𝐹𝑡4 · 𝑙1 = 0

𝐹𝑡4 · 𝑙1 5262.85 · 29
𝑉2 = = = 4695.48 𝑁
𝑙1 + 𝑙2 240 + 29
𝑉1 = 𝐹𝑡4 − 𝑉2 = 5262.85 − 4695.48 = 567.37 𝑁
Verificare
𝑉1 + 𝑉2 − 𝐹𝑡4 = 0 ⇔ 567.37 + 4695.48 − 5262.8 = 0

yє(0, 𝑙1 ) ⇒ 𝑀𝑖𝑉 (𝑦1 ) = −𝑉1 ∙ 𝑦1

y=0
𝑀(0) = 0

𝑦 = 240
𝑀(29) = −𝑉1 ∙ 𝑙1 = −567.37 ∙ 240 = −136169.09 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑦2 є(0, 𝑙2 ) ⇒ 𝑀𝑖𝑉 (𝑥2 ) = −𝑉2 ∙ 𝑦2

y=0
𝑀(0) = 0

𝑦 = 29
𝑀(240) = −𝑉2 ∙ 𝑙2 = −4695.48 ∙ 29 = −136169.09 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀î𝑟𝑒𝑧 0 = √(𝑀𝑖𝐻 )2 + (𝑀𝑖𝑉 )2 = 0 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀î𝑟𝑒𝑧 1 = √22166.292 + (−136169.09)2 = 137961.467 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀î𝑟𝑒𝑧 2 = √0 ∙ 0 = 0 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

52
𝑀î𝑟𝑒𝑧 3 = √63727.572 + (−136169.09)2 = 150343.689 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

2
𝑀î𝑒𝑐ℎ = √𝑀î𝑟𝑒𝑧 + 𝛼 · 𝑀𝑡2 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

α=1

𝑀î𝑒𝑐ℎ0 = √02 + 1842002 = 184200 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀î𝑒𝑐ℎ1 = √137961.4672 + 1842002 = 230136.93 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀î𝑒𝑐ℎ2 = √02 + 1842002 = 184200 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀î𝑒𝑐ℎ3 = √150343.6892 + 1842002 = 237766.4 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

3 32 ∙ 𝑀î𝑒𝑐ℎ 3 32 ∙ 237766.4
d= √ =√ = 25.03 𝑚𝑚
3.14 ∙ 𝜎𝑒𝑐ℎ 3.14 ∙ 140

𝜎𝑎𝑑𝑚𝑖𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙 = 140 𝑁 ∙ 𝑚𝑚
Verificare: trebuie sa indeplineasca conditia:
𝐷𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑟 > 𝑑 𝑎𝑟𝑏𝑜𝑟𝑒
Diametrul de divizare 𝐷𝑑 , al rotii z3 este:
𝐷𝑑 = 70 𝑚𝑚
mn= 2.25
Diametrul de picior al rotii este:
𝐷𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑟 = 𝐷𝑑 − 2 ∙ 1.25 ∙ 𝑚𝑛 => 𝐷𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑟 = 70 − 2 ∙ 1.25 ∙ 2.25 = 64.375 mm

64.375 > 25.03 => 𝐷𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑟 > 𝑑 𝑎𝑟𝑏𝑜𝑟𝑒

Arborele primar :

Treapta 1 Treapta 2 Treapta 3 Treapta 4 U.M.

Ft= 969.27 767.34 635.04 526.17 N
Fa= 451.98 357.82 296.12 245.36 N
Fr= 502.2 397.57 329.03 272.62 N
Mi= 85893.87 85893.87 85893.87 85893.87 N*mm

53
Planul radial:
H1= 3157.43 1595.13 938.26 92.35 N
H2= 772.16 1507.18 1624.51 2197.5 N
Mi
A 0 0 0 0 N*mm
B 97880.59 164298.61 128542.38 22166.29 N*mm
C 183774.46 250192.48 214436.25 63727.57 N*mm
D 0 0 0 0 N*mm
Planul tangential
V1= 8691.96 4786.1 3143.93 567.37 N
V2= 1132.13 2969.68 3263.02 4695.48 N
Mi
A 0 0 0 0 N*mm
B -269447.85 -492968.35 -430716.9 -136169.09 N*mm
C -269447.85 -492968.35 -430716.9 -136169.09 N*mm
D 0 0 0 0 N*mm
Mi rez
A 0 0 0 0 N*mm
B 286675.34 519626.63 449490.79 137961.46 N*mm
C 326152.1 552823.73 481146.27 150343.68 N*mm
D 0 0 0 0 N*mm
M ech
A 184200 184200 184200 184200 N*mm
B 340752.68 551308.87 485769.09 230136.93 N*mm
C 374572.87 582703.8 515200.32 237766.4 N*mm
D 184200 184200 184200 184200 N*mm

Calculul reactiunilor arborelui secundar al cutiei de viteze

Mt1= 462.63 rd5= 51.25 cos 𝛽= 0.9

Mt2= 330.45 rd6= 46.25 tan 𝛽 = 0.466
Mt3= 235.55 rd7= 40 tan 𝛼 0.363
Mt4= 162.68 rd8= 33.75

𝑀𝑡 = 𝑀𝑒𝑚𝑎𝑥 ∙ 𝑖𝑐𝑣1 ∙ 𝜂𝑐𝑣

Tr 1 Tr 2 Tr 3 Tr 4
Ft= 9027.05 7144.96 5888.87 4820.30933
Fa= 4209.38625 3329.55539 2744.21528 2246.26415
Fr= 3610.82318 2857.98746 2355.5496 1928.12373
Pinion

54
Ftp 20187.7841 14419.8458 10278.7619 7099.00102
Fap 9407.50741 6719.64815 4789.90304 3308.13447
Frp 8142.40627 5816.00448 4145.7673 2863.26374

Tr1 Tr2 Tr3 Tr4

Mi= 21573.045 153991.937 109768.611 75811.415
Mp= 215588.712 153991.937 109768.611 75811.415

Treapta I
1)Calculul Fortelor in plan radial:

∑ 𝐹𝑥 : −𝐹𝑟𝑝 +𝐻1 − 𝐹𝑟1 − 𝐻2

𝑙𝑝 = 31 𝑚𝑚

𝑙1 = 31 𝑚𝑚
𝑙2 = 238 𝑚𝑚
∑ 𝑀: − 𝑀𝑝 + 𝐹𝑟𝑝 ∙ 31 − 𝑀𝑖1 + 𝐹𝑟1 ∙ 31 − 𝐻2 ∙ (31 + 238)=0
−𝑀𝑝 + 𝐹𝑟𝑝 ∙ 31 + 𝐹𝑟1 ∙ 31 − 𝑀𝑖1
𝐻2 = = 1353.93 𝑁
31 + 238
𝐻1 = 𝐹𝑟𝑝 − 𝐹𝑟1 + 𝐻2 = 5885.51 𝑁

𝑥1 є(0, 𝑙𝑝 )

𝑀 (𝑥1 ) = −𝑀𝑝 + 𝐹𝑟𝑝 ∙ 𝑥1

x=0
𝑀(0) = −215588.71 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥 = 31
𝑀(31) = −𝑀𝑝 + 𝐹𝑟𝑝 ∙ 𝑥1 = 36825.88 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

55
𝑥2 є(0, 𝑙1 ) ⇒ 𝑀 (𝑥2 ) = −𝑀𝑝 + 𝐹𝑟𝑝 ∙ (31 + 𝑥2 ) − 𝐻1 ∙ 𝑥2

x=0
𝑀(0) = 36825.88 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥 = 31
𝑀(31) = −𝑀𝑝 + 𝐹𝑟𝑝 ∙ (31 + 𝑥2 ) − 𝐻1 ∙ 𝑥2 = 106789.879 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥3 є(0, 𝑙2 ) ⇒ 𝑀 (𝑥3 ) = 𝐻2 ∙ 𝑥3

x=0
𝑀(0) = 0

𝑥 = 21
𝑀 ( 238 ) = 𝐻2 ∙ 𝑥3 = 322235.879 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

2)Calculul Fortelor in plan tangential

∑ 𝐹𝑥 : − 𝐹𝑡1 −𝑉1 − 𝐹𝑡𝑝 + 𝑉2=0

𝑙𝑝 = 31 𝑚𝑚

𝑙1 = 31 𝑚𝑚
𝑙2 = 238 𝑚𝑚

∑ 𝑀: 𝐹𝑡𝑝 ∙ 33 − 𝐹𝑡1 ∙ 31 + 𝑉2 ∙ (31 + 238)

− 𝐹𝑡𝑝 ∙31+𝐹𝑡1 ∙31
𝑉2 = = −286.18 N
31+238

𝑉1 = − 𝐹𝑡𝑝 − 𝐹𝑡1 + 𝑉2 = −30501.02 𝑁

𝑥1 є(0, 𝑙𝑝 )

56
𝑀 (𝑥1 ) = 𝐹𝑡𝑝 ∙ 𝑥1

x=0
𝑀(0) = 0

𝑥 = 31
𝑀(31) = 𝐹𝑡𝑝 ∙ 𝑥1 = 625821.3 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥2 є(0, 𝑙1 ) ⇒ 𝑀 (𝑥2 ) = 𝐹𝑡𝑝 ∙ (31 + 𝑥2 ) + 𝑉1 ∙ 𝑥2

x=0
𝑀(0) = 625821.3 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥 = 31
𝑀(31) = 𝐹𝑡𝑝 ∙ (31 + 𝑥2 ) + 𝑉1 ∙ 𝑥2 = 306110.92 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥3 є(0, 𝑙2 ) ⇒ 𝑀 (𝑥3 ) = −𝑉2 ∙ 𝑥3

x=0
𝑀(0) = 0 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥 = 238
𝑀 (238) = −𝑉2 ∙ 𝑥3 = 306110.92

𝑀𝑖𝑟𝑒𝑧 0 = √(−215588.71)2 + 02 = 215588 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑟𝑒𝑧 1 = √(−36825.88)2 + 625821.32 = 626903.86 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑟𝑒𝑧 2 = √36825.82 ∙ 625821.32 = 626903.86 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑟𝑒𝑧 3 = √106789.52 + 306110.922 = 324203.47 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑟𝑒𝑧 4 = √02 + 02 = 0 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑟𝑒𝑧 5 = √322235.872 + 306110.922 = 324203.47 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

57
 2
𝑀𝑖𝑒𝑐ℎ = √𝑀𝑖𝑟𝑒𝑧 + 𝛼 · 𝑀𝑡2 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

α=1

𝑀𝑖𝑒𝑐ℎ1 = √215588 .722 + 462.6362 = 215589.2 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑒𝑐ℎ2 = √626903.862 + 462.6362 = 626904.03 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑒𝑐ℎ3 = √626903.86 2 + 462.6362 = 626904.03 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑒𝑐ℎ4 = √324203.472 + 462.6362 = 324203.8 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑒𝑐ℎ5 = √02 + 462.6362 = 462.636 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑒𝑐ℎ6 = √324203.47 2 + 462.6362 = 444454.803 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

3 32 ∙ 𝑀𝑖𝑒𝑐ℎ 3 32 ∙ 626904.03
darbore = √ =√ = 34.47 𝑚𝑚
3.14 ∙ 𝜎𝑒𝑐ℎ 3.14 ∙ 140

𝜎𝑎𝑑𝑚𝑖𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙 = 140 𝑁 ∙ 𝑚𝑚
𝐷𝑑 = 102.5 𝑚𝑚
mn= 2.25
𝐷𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑟 = 𝐷𝑑 − 2 ∙ 1.25 ∙ 𝑚𝑛 => 𝐷𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑟 =102.5 − 2 ∙ 1.25 ∙ 2.25 = 96.875 mm

Treapta II
1)Calculul Fortelor in plan radial:

∑ 𝐹𝑥 : −𝐹𝑟𝑝 +𝐻1 − 𝐹𝑟2 − 𝐻2

𝑙𝑝 = 31 𝑚𝑚

𝑙1 = 103 𝑚𝑚
𝑙2 = 166 𝑚𝑚

58
∑ 𝑀: − 𝑀𝑝 + 𝐹𝑟𝑝 ∙ 31 − 𝑀𝑖2 + 𝐹𝑟2 ∙ 103 − 𝐻2 ∙ (103 + 169)

−𝑀𝑝 + 𝐹𝑟𝑝 ∙ 31 + 𝐹𝑟2 ∙ 103 − 𝑀𝑖1

𝐻2 = = 619.64 𝑁
103 + 166
𝐻1 = 𝐹𝑟𝑝 − 𝐹𝑟2 + 𝐻2 = 3577.66 𝑁

𝑥1 є(0, 𝑙𝑝 )

𝑀 (𝑥1 ) = −𝑀𝑝 + 𝐹𝑟𝑝 ∙ 𝑥1

x=0
𝑀(0) = −153991.93 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥 = 31
𝑀(31) = −𝑀𝑝 + 𝐹𝑟𝑝 ∙ 𝑥1 = 26304.202 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥2 є(0, 𝑙1 ) ⇒ 𝑀 (𝑥2 ) = −𝑀𝑝 + 𝐹𝑟𝑝 ∙ (31 + 𝑥2 ) − 𝐻1 ∙ 𝑥2

x=0
𝑀(0) = 26304.202 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥 = 103
𝑀(103) = −𝑀𝑝 + 𝐹𝑟𝑝 ∙ (33 + 𝑥2 ) − 𝐻1 ∙ 𝑥2 = 675605.61 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥3 є(0, 𝑙2 ) ⇒ 𝑀 (𝑥3 ) = 𝐻2 ∙ 𝑥3

x=0
𝑀(0) = 0

𝑥 = 166
𝑀 (166) = 𝐻2 ∙ 𝑥3 = 102861.35

2)Calculul Fortelor in plan tangential

∑ 𝐹𝑥 : − 𝐹𝑡2 −𝑉1 − 𝐹𝑡𝑝 + 𝑉2

𝑙𝑝 = 31 𝑚𝑚
𝑙1 = 103 𝑚𝑚

59
𝑙2 = 166 𝑚𝑚

∑ 𝑀: 𝐹𝑡𝑝 ∙ 31 − 𝐹𝑡2 ∙ 103 + 𝑉2 ∙ (103 + 166)

− 𝐹𝑡𝑝 ∙31+𝐹𝑡2 ∙103
𝑉2 = = −4697.95 N
103+166

𝑉1 = − 𝐹𝑡𝑝 − 𝐹𝑡2 + 𝑉2 = −26262.77 𝑁

𝑥1 є(0, 𝑙𝑝 )

𝑀 (𝑥1 ) = 𝐹𝑡𝑝 ∙ 𝑥1

x=0
𝑀(0) = 0

𝑥 = 331
𝑀(31) = 𝐹𝑡𝑝 ∙ 𝑥1 = 26304.2 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥2 є(0, 𝑙1 ) ⇒ 𝑀 (𝑥2 ) = 𝐹𝑡𝑝 ∙ (31 + 𝑥2 ) + 𝑉1 ∙ 𝑥2

x=0
𝑀(0) = 26304.2 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥 = 103
𝑀(103) = 𝐹𝑡𝑝 ∙ (31 + 𝑥2 ) + 𝑉1 ∙ 𝑥2 = 772805.99 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥3 є(0, 𝑙2 ) ⇒ 𝑀 (𝑥3 ) = −𝑉2 ∙ 𝑥3

x=0
𝑀(0) = 0 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥 = 166
𝑀 (166) = −𝑉2 ∙ 𝑥3 = 772805.99 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑟𝑒𝑧 0 = √(−153991.93)2 + 02 = 143696.22 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

60
𝑀𝑖𝑟𝑒𝑧 1 = √(26304.2)2 + 447015.222 = 447788.47 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑟𝑒𝑧 2 = √675605.612 ∙ 447015.222 = 447788.47 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑟𝑒𝑧 3 = √675605.612 + 772805.652 = 1026485.29 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑟𝑒𝑧 4 = √02 + 02 = 0 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑟𝑒𝑧 5 = √102861.3592 + 779860.652 = 786615 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

2
𝑀𝑖𝑒𝑐ℎ = √𝑀𝑖𝑟𝑒𝑧 + 𝛼 · 𝑀𝑡2 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

α=1

𝑀𝑖𝑒𝑐ℎ1 = √143696.222 + 3304542 = 153992.29 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑒𝑐ℎ2 = √447788.472 + 3304542 = 447788.47 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑒𝑐ℎ3 = √447788.47 2 + 3304542 = 447788.47 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑒𝑐ℎ4 = √1026485.292 + 3304542 = 1026485 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑒𝑐ℎ5 = √02 + 3304542 = 308361 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑒𝑐ℎ6 = √786615 2 + 3304542 = 786615 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

3 32 ∙ 𝑀𝑖𝑒𝑐ℎ 3 32 ∙ 1026485
darbore = √ =√ = 40.56 𝑚𝑚
3.14 ∙ 𝜎𝑒𝑐ℎ 3.14 ∙ 140

𝜎𝑎𝑑𝑚𝑖𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙 = 140 𝑁 ∙ 𝑚𝑚
𝐷𝑑 = 92.5 𝑚𝑚
mn= 2.25
𝐷𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑟 = 𝐷𝑑 − 2 ∙ 1.25 ∙ 𝑚𝑛 => 𝐷𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑟 = 92. 5 − 2 ∙ 1.25 ∙ 2.25 = 86.875 mm

61
Treapta III
1)Calculul Fortelor in plan radial:
∑ 𝐹𝑥 : −𝐹𝑟𝑝 +𝐻1 − 𝐹𝑟3 − 𝐻2 =0

𝑙𝑝 = 31 𝑚𝑚

𝑙1 = 137 𝑚𝑚
𝑙2 = 132 𝑚𝑚

∑ 𝑀: − 𝑀𝑝 + 𝐹𝑟𝑝 ∙ 31 − 𝑀𝑖3 + 𝐹𝑟3 ∙ 137 − 𝐻2 ∙ (137 + 132)

−𝑀𝑝 + 𝐹𝑟𝑝 ∙ 31 + 𝐹𝑟3 ∙ 137 − 𝑀𝑖3

𝐻2 = = 861.3 𝑁
137 + 132
𝐻1 = 𝐹𝑟𝑝 − 𝐹𝑟3 + 𝐻2 = 1369.02 𝑁

𝑥1 є(0, 𝑙𝑝 )

𝑀 (𝑥1 ) = −𝑀𝑝 + 𝐹𝑟𝑝 ∙ 𝑥1

x=0
𝑀(0) = −109768.61 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥 = 31
𝑀(31) = −𝑀𝑝 + 𝐹𝑟𝑝 ∙ 𝑥1 = 18750.17 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥2 є(0, 𝑙1 ) ⇒ 𝑀 (𝑥2 ) = −𝑀𝑝 + 𝐹𝑟𝑝 ∙ (31 + 𝑥2 ) − 𝐻1 ∙ 𝑥2

x=0
𝑀(0) = 18750.17 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥 = 137
𝑀(137) = −𝑀𝑝 + 𝐹𝑟𝑝 ∙ (31 + 𝑥2 ) − 𝐻1 ∙ 𝑥2 = 399164.257 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥3 є(0, 𝑙2 ) ⇒ 𝑀 (𝑥3 ) = 𝐻2 ∙ 𝑥3

x=0

62
𝑀(0) = 0

𝑥 = 132
𝑀 (132) = 𝐻2 ∙ 𝑥3 = 113692.659 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

2)Calculul Fortelor in plan tangential

∑ 𝐹𝑥 : − 𝐹𝑡3 −𝑉1 − 𝐹𝑡𝑝 + 𝑉2

𝑙𝑝 = 31 𝑚𝑚

𝑙1 = 137 𝑚𝑚
𝑙2 = 132 𝑚𝑚

∑ 𝑀: 𝐹𝑡𝑝 ∙ 31 − 𝐹𝑡3 ∙ 137 + 𝑉2 ∙ (137 + 132)

− 𝐹𝑡𝑝 ∙33+𝐹𝑡2 ∙137
𝑉2 = = −4556.265.15 N
137+132

𝑉1 = − 𝐹𝑡𝑝 − 𝐹𝑡3 + 𝑉2 = −17544.11 𝑁

𝑥1 є(0, 𝑙𝑝 )

𝑀 (𝑥1 ) = 𝐹𝑡𝑝 ∙ 𝑥1

x=0
𝑀(0) = 0

𝑥 = 331
𝑀(31) = 𝐹𝑡𝑝 ∙ 𝑥1 = 318641.61 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥2 є(0, 𝑙1 ) ⇒ 𝑀 (𝑥2 ) = 𝐹𝑡𝑝 ∙ (31 + 𝑥2 ) + 𝑉1 ∙ 𝑥2

x=0
𝑀(0) = 318641.61 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

63
𝑥 = 137
𝑀(137) = 𝐹𝑡𝑝 ∙ (31 + 𝑥2 ) + 𝑉1 ∙ 𝑥2 = 676715.185 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥3 є(0, 𝑙2 ) ⇒ 𝑀 (𝑥3 ) = −𝑉2 ∙ 𝑥3

x=0
𝑀(0) = 0 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥 = 132
𝑀 (132) = −𝑉2 ∙ 𝑥3 = 676715.185 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑟𝑒𝑧 0 = √(−109768.611)2 + 02 = 109768.61 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑟𝑒𝑧 1 = √(18750.17)2 + 318641.612 = 319192.81 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑟𝑒𝑧 2 = √18750.172 ∙ 318641.612 = 319192.81 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑟𝑒𝑧 3 = √399164.252 + 676715.182 = 785668.85 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑟𝑒𝑧 4 = √02 + 02 = 0 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑟𝑒𝑧 5 = √113692.652 + 601426.982 = 612078.78 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

2
𝑀𝑖𝑒𝑐ℎ = √𝑀𝑖𝑟𝑒𝑧 + 𝛼 · 𝑀𝑡2 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

α=1

𝑀𝑖𝑒𝑐ℎ1 = √109768.61 2 + 2355542 = 109768.86 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑒𝑐ℎ2 = √319192.812 + 2355542 = 319192.897 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑒𝑐ℎ3 = √319192.81 2 + 2355542 = 319192.897 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑒𝑐ℎ4 = √785668.852 + 2355542 = 785668.88 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑒𝑐ℎ5 = √02 + 2355542 = 235554𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑒𝑐ℎ6 = √612078.78 2 + 2355542 = 612078.82 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

64
 3 32 ∙ 𝑀𝑖𝑒𝑐ℎ 3 32 ∙ 785668.88
darbore = √ =√ = 37.14 𝑚𝑚
3.14 ∙ 𝜎𝑒𝑐ℎ 3.14 ∙ 140

𝜎𝑎𝑑𝑚𝑖𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙 = 140 𝑁 ∙ 𝑚𝑚
𝐷𝑑 = 80 𝑚𝑚
mn= 2.25
𝐷𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑟 = 𝐷𝑑 − 2 ∙ 1.25 ∙ 𝑚𝑛 => 𝐷𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑟 = 80− 2 ∙ 1.25 ∙ 2.25 = 74.375 mm

Treapta IV
1)Calculul Fortelor in plan radial:

∑ 𝐹𝑥 : −𝐹𝑟𝑝 +𝐻1 − 𝐹𝑟4 − 𝐻2

𝑙𝑝 = 31 𝑚𝑚

𝑙1 = 240 𝑚𝑚
𝑙2 = 29 𝑚𝑚

∑ 𝑀: − 𝑀𝑝 + 𝐹𝑟𝑝 ∙ 31 − 𝑀𝑖4 + 𝐹𝑟4 ∙ 240 − 𝐻2 ∙ (240 + 29)

−𝑀𝑝 + 𝐹𝑟𝑝 ∙ 31 + 𝐹𝑟4 ∙ 240 − 𝑀𝑖4

𝐻2 = = 1486.57 𝑁
240 + 29
𝐻1 = 𝐹𝑟𝑝 − 𝐹𝑟4 + 𝐻2 = 2421.71 𝑁

𝑥1 є(0, 𝑙𝑝 )

𝑀 (𝑥1 ) = −𝑀𝑝 + 𝐹𝑟𝑝 ∙ 𝑥1

x=0
𝑀(0) = −75811.415 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥 = 31
𝑀(33) = −𝑀𝑝 + 𝐹𝑟𝑝 ∙ 𝑥1 = 12949.76 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

65
𝑥2 є(0, 𝑙1 ) ⇒ 𝑀 (𝑥2 ) = −𝑀𝑝 + 𝐹𝑟𝑝 ∙ (31 + 𝑥2 ) − 𝐻1 ∙ 𝑥2

x=0
𝑀(0) = 12949.76 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥 = 240
𝑀(240) = −𝑀𝑝 + 𝐹𝑟𝑝 ∙ (31 + 𝑥2 ) − 𝐻1 ∙ 𝑥2 = 118922 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥3 є(0, 𝑙2 ) ⇒ 𝑀 (𝑥3 ) = 𝐻2 ∙ 𝑥3

x=0
𝑀(0) = 0

𝑥 = 29
𝑀 (29) = 𝐻2 ∙ 𝑥3 = 43110.6 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

2)Calculul Fortelor in plan tangential

∑ 𝐹𝑥 : − 𝐹𝑡4 −𝑉1 − 𝐹𝑡𝑝 + 𝑉2

𝑙𝑝 = 31 𝑚𝑚

𝑙1 = 240 𝑚𝑚
𝑙2 = 29 𝑚𝑚

∑ 𝑀: 𝐹𝑡𝑝 ∙ 31 − 𝐹𝑡4 ∙ 240 + 𝑉2 ∙ (240 + 29)

− 𝐹𝑡𝑝 ∙31+𝐹𝑡4 ∙240
𝑉2 = = −5778.18 N
240+29

𝑉1 = − 𝐹𝑡𝑝 − 𝐹𝑡4 + 𝑉2 = −17697.49 𝑁

𝑥1 є(0, 𝑙𝑝 )

𝑀 (𝑥1 ) = 𝐹𝑡𝑝 ∙ 𝑥1
x=0

66
𝑀(0) = 0

𝑥 = 31
𝑀(31) = 𝐹𝑡𝑝 ∙ 𝑥1 = 220069.03 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥2 є(0, 𝑙1 ) ⇒ 𝑀 (𝑥2 ) = 𝐹𝑡𝑝 ∙ (31 + 𝑥2 ) + 𝑉1 ∙ 𝑥2

x=0
𝑀(0) = 220069.03 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥 = 240
𝑀(240) = 𝐹𝑡𝑝 ∙ (31 + 𝑥2 ) + 𝑉1 ∙ 𝑥2 = 2326609.89 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥3 є(0, 𝑙2 ) ⇒ 𝑀 (𝑥3 ) = −𝑉2 ∙ 𝑥3

x=0
𝑀(0) = 0 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑥 = 29
𝑀 (29) = −𝑉2 ∙ 𝑥3 = 2326609.89 𝑁

𝑀𝑖𝑟𝑒𝑧 0 = √(−75811.45)2 + 02 = 75811.45 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑟𝑒𝑧 1 = √(12949.76)2 + 220069.0322 = 220449.71 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑟𝑒𝑧 2 = √12949.762 ∙ 220069.0322 = 220449.71 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑟𝑒𝑧 3 = √1189222 + 23235682 = 2326609.62 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑟𝑒𝑧 4 = √02 + 02 = 0 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑟𝑒𝑧 5 = √43110.62 + 23235682 = 173024 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

2
𝑀𝑖𝑒𝑐ℎ = √𝑀𝑖𝑟𝑒𝑧 + 𝛼 · 𝑀𝑡2 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

α=1

𝑀𝑖𝑒𝑐ℎ1 = √67291.89 2 + 1626852 = 75811.58 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

67
𝑀𝑖𝑒𝑐ℎ2 = √208258.062 + 1626852 = 220449.77 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑒𝑐ℎ3 = √308554.38 2 + 1626852 = 220449.77 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑒𝑐ℎ4 = √21171262 + 1626852 = 2326609 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑒𝑐ℎ5 = √02 + 1626852 = 162685 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝑀𝑖𝑒𝑐ℎ6 = √2117126 2 + 1626852 = 173024 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

3 32 ∙ 𝑀 3 32 ∙ 2326609
𝑖𝑒𝑐ℎ
darbore = √ =√ = 53.14 𝑚𝑚
3.14 ∙ 𝜎𝑒𝑐ℎ 3.14 ∙ 140

𝜎𝑎𝑑𝑚𝑖𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙 = 140 𝑁 ∙ 𝑚𝑚

𝐷𝑑 = 67.5 𝑚𝑚
mn= 2.25
𝐷𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑟 = 𝐷𝑑 − 2 ∙ 1.25 ∙ 𝑚𝑛 => 𝐷𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑟 = 67.5− 2 ∙ 1.25 ∙ 2.25 = 61.875 mm

Observatie: Arborele II in treapta a IIa de viteza, necesita un diametru mai mare decat in
treapta I de viteza, pentru a rezista la toate solicitarile care il supun se va alege diametrul calculat
pentru teapta a II, in proiectarea cutiei de viteze.

Arborele secundar:
Treapta 1 Treapta 2 Treapta 3 Treapta 4 U.M.
Ft= 9027.05795 7144.96865 5888.874 4820.30933 N
Fa= 4209.38625 3329.55539 2744.21528 2246.26415 N
Fr= 3610.82318 2857.98746 2355.5496 1928.12373 N
Mi= 215731 153991 109768 75811 N*mm
Planul radial:
H1= 5885 3577 1369 2421 N
H2= 1353 619 861 1486 N
Mi
A -215588.7 -153991.9 -109768.6 -75811.415 N*mm
B 36825.8829 26304.2021 18750.1748 12949.761 N*mm
C 36825.8829 26304.2021 18750.1748 12949.761 N*mm
D 106789.501 675605.619 399164.257 118922.022 N*mm
E 322235.879 102861.359 113692.659 43110.6068 N*mm

68
F 0 0 0 0 N*mm
Planul
tangential
V1= -30501 -26262 -17544 -17697 N
V2= -1286 -4697 -4556 -5778 N
Mi
A 0 0 0 0 N*mm
B 625821.309 447015.22 318641.619 220069.032 N*mm
C 625821.309 447015.22 318641.619 220069.032 N*mm
D 306110.921 772805.991 676715.185 2323568.62 N*mm
E 306110.921 772805.991 676715.185 167567.245 N*mm
F 0 0 0 0 N*mm
Mi rez
A 215588.712 153991.937 109768.611 75811.415 N*mm
B 626903.865 447788.475 319192.81 220449.711 N*mm
C 626903.865 447788.475 319192.81 220449.711 N*mm
D 324203.476 1026485.29 785668.852 2326609.89 N*mm
E 444454.562 786614.959 612078.78 173024.004 N*mm
F 0 0 0 0 N*mm
M ech
A 215589.208 153992.291 109768.864 75811.5896 N*mm
B 626904.036 447788.597 319192.897 220449.771 N*mm
C 626904.036 447788.597 319192.897 220449.771 N*mm
D 324203.806 1026485.34 785668.888 2326609.89 N*mm
E 444454.803 786615.029 612078.825 173024.081 N*mm
F 46263.672 330454.8 235554.96 162685.44 N*mm

69