Cuprins :

Bibliografie...........................................................................................................................................2

Tema proiectului.................................................................................................................................3

Date iniţiale.........................................................................................................................................3

Trasarea caracteristicii de turaţie la sarcină totală.........................................................................................4

Determinarea raportului transmisiei principale 𝒊𝟎 .........................................................................................8

Etajarea cutiei de viteze........................................................................................................................9

Proiectarea ambreiajului.......................................................................................................................11

Determinarea momentului de calcul Mc..............................................................................................14

Determinarea momentului de frecare a ambreajului...............................................................................15

Determinarea dimensiunilor garniturilor de frecare.................................................................................16

Determinarea forţei de apăsare necesare..............................................................................................18

Determinarea presiunii specifice dintre suprafeţele de frecare...............................................................18

Verificarea la uzură.............................................................................................................................18

Verificarea la încălzire........................................................................................................................20

Calculul arcului diafragmă................................................................................................................ 21

Trasarea caracteristicii........................................................................................................................21

Calculul arborelui ambreajului............................................................................................................31

Calculul mecanismului de actionare.....................................................................................................34

Calculul de rezistenţă al arcului tip diafragmă......................................................................................35

Calculul cutiei de viteze mecanice, în trepte.........................................................................................37

Calculul numărului de dinţi şi distanţa dintre axele arborilor.....................................................................39

Diametrele de divizare ale rotilor dintate..........................................................................................42

-1-
 Bibliografie
1. Abăităncei, D., Haşegan , C., Stoica, I., Claponi, D., Cihodaru, I.: Motoare pentru
automobile şi tractoare – Construcţie şi tehnologie, vol. 2, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1980.
2. Aramă, C., ş.a.: Automobilul de la A la Z, Ed. Militară, Bucureşti, 1985.
3. Cernea, E.: Maşini termice cu pistoane libere, Ed. Militară, Bucureşti, 1960.
4. Constantinescu, P.: Motorul termic şi turbina, Ed. Tineretului, Bucureşti, 1968.
5. Creţa, G.: Turbine cu abur şi gaze, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981.
6. Cristea, P.: Practica automobilului, vol. 2, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1966.
7. Cristescu, D., Răducu, V.: Automobilul. Construcţie. Funcţionare. Depanare, Ed.
Tehnică, Bucureşti, 1986.
8. Frăţilă, Gh.: Noutăţi în automobilism, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1968.
9. Heinz Heisler: Advanced Engine Technology, SAE International, 1995.
10. Heinz Heisler: Advanced Vehicle Technology, Elsevier Science, Reed Educational
and Professional Publishing, 2nd edition, 2002.
11. Ispas, Şt.: Motorul turboreactor, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1981.
12. Kirillin, V.A., Sîcev, V.V., Şeindlin, A.E.: Termodinamica, ed. a II-a, Ed. Ştiinţifică
şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985.
13. Manea, Gh.: Organe de maşini, vol. I, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1970.
14. Moţoc, I, Popescu, I.: Autobuze cu motoare Diesel orizontale, Ed. Tehnică, Bucureşti,
1979.
15. Rakosi, E., Roşca, R., Manolache, Gh.: Ghid de proiectare a motoarelor de automobil,
Editura “Politehnium” Iaşi, 2004.
16. Rakosi, E., Roşca, R., Manolache, Gh.: Sisteme de propulsie pentru automobile,
Editura “Politehnium” Iaşi, 2006.
17. Roşca, R.: Autovehicule rutiere si tractoare, vol. I, Ed. “Cutia Pandorei”, Vaslui,
2002.
18. Roşca, R., Rakosi, E., Vâlcu V., Manolache, Gh.: Autovehicule rutiere si tractoare,
vol. II, Editura “Politehnium” Iaşi, 2004.
19. Roşca, R., Rakosi, E.: Sisteme neconvenţionale de propulsie şi transport, Editura “Gh.
Iaşi” Iaşi, 2003.
20. Roşca, R., Rakosi, E., Manolache, Gh., Roşu, V.: Elemente de tehnologia
autovehiculelor, Editura “Politehnium” Iaşi, 2005.
21. Slătineanu, R.: Simbolizări şi corespondenţe de oţeluri, Centrul de documentare şi
Publicaţii Tehnice al Industriei Metalurgice, Bucureşti, 1973.
22. Smilaenov, B., Iolov, Ţ., Miloşova, M.: Traktorî i avtomobili, Sofia, 1980.
23. Tecuşan, N., Ionescu, E.: Tractoare şi Automobile, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, vol.2, 1980.
24. Urdăreanu, T., Gorianu, M., Vasiliu, C., Canţă, T.: Propulsia şi circulaţia
autovehiculelor cu roţi, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987.
25. * * * High Power Rating Timing Drives. Methode de calcul, Pirelli Power
Transmission.
26. * * * http://www.carbibles.com

-2-
 Tema proiectului

Să se proiecteze următoarele elemente ale transmisiei unui autovehicul:

a) Ambreajul. Mecanismu de actionare.

b) Cutia de viteze.

Etapele de calcul:
1. Trasarea caracteristicii externe;
2. Dimensionarea ambreiajului şi a mecanismului de acţionare ;
3. Calculul arcului cu diafragmă;
4. Calculul arborelui ambreiajului;
5. Calculul cutiei de viteze mecanice.

Date initiale :
Denumire Simbol valoare Unitate
Viteza maxima autovehicolui Vmax 170 Km/h
Greutatea autovehicolului gol G0 1055 Kgf
Nr. de locuri Np 5 pers
Tipul pneului , balenaj B 195 mm
Raport inaltime/balenaj H/B 0,65 _
Diametru jantei d 15 inch
Latimea autovehicolului l 1650 mm
Inaltimea autovehicolului H 1430 mm
Panta maxima αmax 17 grade
Puterea maxima din catalog Pmax 66 KW
Turatia la putere maxima catalog ` np max 6000 rpm
Momentul maxim Mmax 125 Nm
Turatia la moment maxim nm max 4000 rpm

-3-
Etapa I
1.Trasarea caracteristicii externe. (caracteristica de turatie la sarcina totala).
Pentru calculul organelor de transmisie este necesara trasarea acestei caracteristici la scara.
Caracteristica va rezulta in urma calculelor din aceasta etapa.
a) Trasarea curbei de putere.
Pentru trasarea curbei de putere se calculeaza puterea la viteza maxina Pv max si puterea
maxina dezvoltata de motor P max.

-𝑷𝒗𝒎𝒂𝒙 = puterea la viteză maximă;

-𝑷𝒎𝒂𝒙 = puterea maximă dezvoltată de motor.
3
𝐾·𝐴·𝑉𝑚𝑎𝑥
𝐺𝑎 · 𝑓 · 𝑉𝑚𝑎𝑥 + 13
𝑃𝑣𝑚𝑎𝑥 = [𝑘𝑤]
367 · 𝜂𝑡

-𝐺𝑎 = 𝑚𝑎𝑠𝑎 𝑚𝑎𝑥𝑖𝑚ă 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑟𝑖𝑧𝑎𝑡ă = 1530 [𝐾𝑔𝑓]

-𝑓 = 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛ţă 𝑙𝑎 𝑟𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒 =0,02937

 𝑣 = 170 [𝑘𝑚/ℎ]
𝑓 = 1.65 · 10−2 · [1 + 6.5 · 10−3 · (155 − 50))] =0,02937
 -𝑘 = 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡 𝑎𝑒𝑟𝑜𝑑𝑖𝑛𝑎𝑚𝑖𝑐 [𝑑𝑎𝑁 · 𝑠 2 · 𝑚−4 ]
 𝑘 = 0.02 ÷ 0.035 ⇒ 𝑘 = 0.022
- 𝐴 = 𝑎𝑟𝑖𝑎 𝑠𝑒𝑐ţ𝑖𝑢𝑛𝑖𝑖 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙𝑒 [𝑚2 ]
 𝐴 = 𝐻 · 𝑙 · 𝐶𝑐 ; unde : - 𝐻 = î𝑛ă𝑙ţ𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑣𝑒ℎ𝑖𝑐𝑜𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖;
- 𝑙 = 𝑙ăţ𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑣𝑒ℎ𝑖𝑐𝑜𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖;
-𝐶𝑐 = 0.99
𝐴 = 1.43 ∙ 1.65 ∙ 0.99 = 2.3359 [𝑚2 ]
-𝜂𝑡 = 𝑟𝑎𝑛𝑑𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑚𝑖𝑠𝑖𝑒𝑖 (0.88 ÷ 0.92) ⇒ 𝜂𝑡 = 0.90
-𝑉𝑚𝑎𝑥 = 155 [𝑘𝑚/ℎ]=47.22[m/s]
-𝛼𝑚𝑎𝑥 = 17°
0.022∙2.33∙1703
1530 ∙ 0.02937 ∙ 170 + 13
𝑃𝑣𝑚𝑎𝑥 = = 66,36[𝐾𝑊]
367 · 0.90

Puterea dezvoltata de motor se calculeaza pornind de la puterea la viteza maxima:

𝑃𝑣𝑚𝑎𝑥
𝑃𝑚𝑎𝑥 =
𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥
𝑓·( )
𝑛𝑝

𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥 𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥 𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥 2 𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥 3

𝑓·( ) = 𝛼1 · + 𝛼2 · ( ) + 𝛼3 · ( ) ,
𝑛𝑝 𝑛𝑝 𝑛𝑝 𝑛𝑝

-4-
 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝛼1 , 𝛼2 , 𝛼3 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛ţ𝑖 𝑐𝑒 𝑑𝑒𝑝𝑖𝑛𝑑 𝑑𝑒 𝐶𝑒 (𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑒𝑙𝑎𝑠𝑡𝑖𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒)
𝑛𝑀 4000
𝐶𝑒 = = = 0.666
𝑛𝑝 6000
3 − 4 · 𝐶𝑒
𝛼1 = = 0.5
2 · (1 − 𝐶𝑒 )
2 · 𝐶𝑒
𝛼2 = =2
2 · (1 − 𝐶𝑒 )
1
𝛼3 = − = −1.5
2 · (1 − 𝐶𝑒 )

𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥 1.05 ÷ 1.25 𝑀. 𝐴. 𝑆 𝑛

={ ⇒ 𝑣𝑚𝑎𝑥 = 1.15
𝑛𝑝 0.9 ÷ 1 𝑀. 𝐴. 𝐶 𝑛𝑝

𝛼1 + 𝛼2 + 𝛼3 = 1

𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥
𝑓·( ) = 0.95
𝑛𝑝
66.36
𝑃𝑚𝑎𝑥 = = 70.69[𝐾𝑊]
0.93

Din datele initiale se adopta turatia la putere maxima np apoi se calculeaza nv max, respectand
plajele uzuale din valori:
(1.05 ÷ 1.25) · 𝑛𝑝 𝑀. 𝐴. 𝑆
𝑛𝑚𝑎𝑥 = { ⇒ 𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥 = 1.15 · 6000 = 6900[𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛]
(0.9 ÷ 1) · 𝑛𝑝 𝑀. 𝐴. 𝐶
𝑛𝑚𝑎𝑥
In acest punct se verifica daca raportul 𝐾𝑛 = unde 𝑛𝑚𝑎𝑥 [𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛] si 𝑉𝑚𝑎𝑥 [𝑘𝑚/ℎ].
𝑉𝑚𝑎𝑥
𝑛𝑚𝑎𝑥 6900
𝐾𝑛 = = = 40.58
𝑉𝑚𝑎𝑥 170

Calculul puterii efective, descris in cele din urma se poate face tabelat, pentru valori ale
turatiei cuprinse intre 𝑛min 𝑠𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙 – turatia minima stabila si 𝑛𝑚𝑎𝑥 , cu pasul de 100 rpm. La
obtinerea valorii de maxim a puterii efective 𝑃𝑒 = 𝑃𝑚𝑎𝑥 - pentru n = 𝑛𝑝 pasul se poate micșora,
inainte si dupa 𝑛𝑝 la 50 rpm, pentru o buna evidentiere a zonei de maxim.
Astfel, se stabileste turatia minima stabila:
𝑛min 𝑠𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙 = 𝑛𝑚𝑖𝑛 + (100 ÷ 200)[𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛] = 900 + 120 = 1020 [𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛]
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 0.15 · 𝑛𝑝 = 0.15 · 6000 = 900[𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛]
𝑃𝑒(𝑛) –puterea efectiva la turatia n este data de relatia

𝑛 𝑛 𝑛
𝑃𝑒 = 𝑃𝑣𝑚𝑎𝑥 · [𝛼1 · + 𝛼2 · ( )2 + 𝛼3 · ( )3 ] [𝐾𝑊]
𝑛𝑝 𝑛𝑝 𝑛𝑝

-5-
unde 𝑛 = 𝑛min 𝑠𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙 , 𝑛min 𝑠𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙 + 100, 𝑛min 𝑠𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙 + 200...,𝑛𝑚𝑎𝑥

b) Curba de moment:
Momentul efectiv la o turaţie dată (n)
𝑃𝑒
𝑀𝑒(𝑛) = 9.55 · 103 · [𝑁 · 𝑚]
𝑛𝑒
-𝑃𝑒 este în [KW];
-𝑛 este în [rpm];

c) Curba de consum specific:

𝑀𝑚𝑎𝑥
𝑐𝑒(𝑛) = 𝑐𝑚𝑖𝑛 · [𝑔/𝐾𝑊 · ℎ]
𝑀𝑒(𝑛)
𝑐𝑚𝑖𝑛 = 300

d) Curba de consum orar:

𝑃𝑒(𝑛)
𝑐ℎ = 𝑐𝑒 ·
103
Tabelul 1.

n Pe Me Ch Ce
rpm KW N*m Kg/h g/KWh
1000 9,327890907 89,08135817 4,123909665 442,1052632
1100 10,57930111 91,84756876 4,536300631 428,7901991
1200 11,87685983 94,52000951 4,948691598 416,6666667
1300 13,21762142 97,0986804 5,361082564 405,6011589
1400 14,59864021 99,58358145 5,773473531 395,480226
1500 16,01697057 101,9747126 6,185864497 386,2068966
1600 17,46966684 104,272074 6,598255464 377,6978418
1700 18,95378338 106,4756655 7,01064643 369,8811097
1800 20,46637453 108,5854871 7,423037397 362,6943006
1900 22,00449465 110,6015389 7,835428363 356,0830861
2000 23,56519808 112,5238208 8,24781933 350
2100 25,14553918 114,3523329 8,660210296 344,4034441
2200 26,74257229 116,0870752 9,072601263 339,256866
2300 28,35335177 117,7280476 9,484992229 334,5280765
2400 29,97493196 119,2752501 9,897383196 330,1886793
2500 31,60436722 120,7286828 10,30977416 326,2135923
2600 33,23871189 122,0883456 10,72216513 322,5806452
2700 34,87502034 123,3542386 11,1345561 319,2702395
2800 36,5103469 124,5263617 11,54694706 316,2650603
2900 38,14174592 125,604715 11,95933803 313,5498321
3000 39,76627176 126,5892984 12,37172899 311,1111112
3100 41,38097877 127,480112 12,78411996 308,9371093
3200 42,9829213 128,2771558 13,19651093 307,0175439

-6-
3300 44,5691537 128,9804296 13,60890189 305,3435115
3400 46,13673031 129,5899337 14,02129286 303,9073806
3500 47,68270549 130,1056678 14,43368383 302,7027027
3600 49,2041336 130,5276322 14,84607479 301,724138
3700 50,69806897 130,8558267 15,25846576 300,9673952
3800 52,16156595 131,0902513 15,67085673 300,4291846
3900 53,59167891 131,2309061 16,08324769 300,1071812
4000 54,98546219 131,277791 16,49563866 300
4100 56,33997014 131,2309061 16,90802963 300,1071812
4200 57,65225711 131,0902513 17,32042059 300,4291846
4300 58,91937745 130,8558267 17,73281156 300,9673952
4400 60,13838551 130,5276322 18,14520253 301,724138
4500 61,30633564 130,1056678 18,55759349 302,7027027
4600 62,42028219 129,5899337 18,96998446 303,9073806
4700 63,47727951 128,9804296 19,38237543 305,3435115
4800 64,47438195 128,2771558 19,79476639 307,0175439
4900 65,40864387 127,480112 20,20715736 308,9371093
5000 66,27711961 126,5892984 20,61954832 311,1111112
5100 67,07686352 125,604715 21,03193929 313,5498321
5200 67,80492995 124,5263617 21,44433026 316,2650603
5300 68,45837325 123,3542386 21,85672122 319,2702395
5400 69,03424778 122,0883456 22,26911219 322,5806452
5500 69,52960788 120,7286828 22,68150316 326,2135923
5600 69,94150791 119,2752501 23,09389412 330,1886793
5700 70,26700221 117,7280476 23,50628509 334,5280765
5800 70,50314513 116,0870752 23,91867606 339,256866
5900 70,64699103 114,3523329 24,33106702 344,4034441
6000 70,69559425 112,5238208 24,74345799 350
6100 70,64600914 110,6015389 25,15584896 356,0830861
6200 70,49529006 108,5854871 25,56823992 362,6943006
6300 70,24049136 106,4756655 25,98063089 369,8811097
6400 69,87866738 104,272074 26,39302186 377,6978418
6500 69,40687248 101,9747126 26,80541282 386,2068966
6600 68,822161 99,58358145 27,21780379 395,480226
6700 68,1215873 97,0986804 27,63019475 405,6011589
6800 67,30220572 94,52000951 28,04258572 416,6666667
6900 66,36107062 91,84756876 28,45497669 428,7901991

-7-
 80

70

60

50
Pe (kW)
40 Ch (kg/h)
ce/15(g/kW*h)
30
Me/2.5 (N*m)
20

10

0
1300

2200
1000

1600
1900

2500
2800
3100
3400
3700
4000
4300
4600
4900
5200
5500
5800
6100
6400
6700
Diagrama. 1: Curba de putere , moment, consum orar si cel specific.

2.Determinarea raportului transmisiei principale 𝒊𝟎

Transmisia principală are rolul de a multiplica momentul motor primit de la transmisia

longitudinală şi de a-l transmite, cu ajutorul diferenţialului, arborilor planetari.

Se face din conditia de viteza maxima a autovehiculului in treapa de viteza cu raport unitar
(𝑖𝑐𝑣1 ).

𝜋 · 𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥 · 𝑟𝑟
𝑖0 =
30 · 𝑉𝑚𝑎𝑥
-𝑉𝑚𝑎𝑥 [𝑚/𝑠]
-𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥 [𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛]
-𝑟𝑟 − 𝑟𝑎𝑧𝑎 𝑑𝑒 𝑟𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒 [𝑚]

𝑑
𝑟𝑟 = +𝐻
2

𝑑 = 15 ∙ 25,4 ∙ 10−3 = 0.381

𝐻 = 0.65 ∙ 195 ∙ 10−3 = 0.126

-8-
 𝑑 0.381
𝑟𝑟 = +𝐻 = + 0.126 = 0.317 [𝑚]
2 2
𝜋 · 6900 · 0.317
𝑖0 = = 4.85
30 · 47.22

3.Etajarea cutiei de viteză

Raportul de transmitere in trepta 1 se determina din conditia de panta maxima impusa,
panta pe care autovehiculul trebuie sa o urce in aceeasi treapta de viteza, cu motorul functionand
pe caracteristica de turatie la sarcina totala, la turatie de cuplu maxim, 𝑛𝑀 . Forta la roata sau
forta de tractiune necesara in acest caz este:

𝐹𝑟′ = 𝐹𝑡𝑚𝑎𝑥 = 𝐺𝑎 · (𝑓 · cos 𝛼𝑚𝑎𝑥 + sin 𝛼𝑚𝑎𝑥 ) [𝑁]

-𝐺𝑎 = 𝑔𝑟𝑒𝑢𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑣𝑒ℎ𝑖𝑐𝑜𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖 = 1530 𝐾𝑔𝐹

-𝛼𝑚𝑎𝑥 = 17∘
- 𝑓 = 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛ţă 𝑙𝑎 𝑟𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒 = 1.65 · 10−2 · [1 + 6.5 · 10−3 · (𝑣 − 50)] = 0.016

𝐹𝑟′ = 𝐹𝑡𝑚𝑎𝑥 = 1530 · 9.81 · (0.016 · cos 17∘ + sin 17∘ ) = 4617.95[𝑁]

Rapoartele de transmitere ale schimbatorului de viteze sunt in progresie geometrica, cu o

𝑛2
ratie g = 𝑛1( ratie de etajare). Ratia progresiei geometrice si numarul de trepte de viteza sunt
alese astfel incat sa fie indeplinita conditia 𝑉𝑚𝑎𝑥 𝑡𝑟𝑒𝑎𝑝𝑡𝑎 = 𝑉𝑚𝑖𝑛 𝑡𝑟𝑒𝑎𝑝𝑡𝑎 .
𝑖𝑛𝑓𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑟ă 𝑠𝑢𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑟ă
Cele doua turatii n1 si n2 sunt turatii intre care motorul functioneaza stabil si trebuie sa
indeplineasca conditia 𝑛𝑀 ≤ 𝑛1 < 𝑛2 ≤ 𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 .
Pentru treapta k de viteza avem 𝑖𝑐𝑘 = 𝑖𝑐𝑣𝐼 /𝑞^(𝐾 − 1) .
Considerand „k” treapta maxima de viteze ca fiind treapta cu raport unitar (fara treapta de
𝑙𝑛·𝑖𝑐𝑣𝐼
supraviteza) vom avea 𝑖𝑐𝑣𝑘 = 1 ⇒ 𝑞 𝐾−1 = 𝑖𝑐𝑣𝐼 ⇒ 𝐾 = 1 + 𝑙𝑛·𝑞 ,
unde „k” va fi numărul treptei de viteză maximă (3,4,5...).

𝐹𝑡𝑚𝑎𝑥 · 𝑟𝑟 4617.95 · 0.317

𝑖𝑐𝑣𝐼 = = = 2.55
𝑀𝑚𝑎𝑥 · 𝑖0 · 𝜂𝑡 131.27 · 4.85 · 0.90

Pentru calculul efectiv se procedeaza mai intai la stabilirea unei ratii de etajare initiala „g”
considerand pentru inceput
𝑛𝑉𝑚𝑎𝑥 6900
𝑞∙ = = = 1.72
𝑛𝑀 4000

de unde rezulta numarul minim al treptelor de viteza va fi

-9-
 𝑙𝑛 · 𝑖𝑐𝑣𝐼
𝐾𝑚𝑖𝑛 ≥ 1 + ≥ 3.21 ⇒ 𝐾𝑚𝑖𝑛 = 3
𝑙𝑛 · 𝑞 ∙

𝐾 = 𝐾𝑚𝑖𝑛 + 1 = 4

.
Se rotunjeste 𝐾𝑚𝑖𝑛 la valoarea imediat superioara si obtinem numarul treptelor de viteza, k.
𝑙𝑛 · 𝑖𝑐𝑣𝐼
𝐾𝑚𝑖𝑛 ≥ 1 + +1
𝑙𝑛 · 𝑞 ∙
Cu aceasta noua valoare „k” se calculeaza apoi ratia de etajare a cutiei de viteze

𝐾−1 4−1
𝑞= √𝑖𝑐𝑣𝐼 = √2.55 = 1.36

- ratia care sa utilizeaza in calculul celorlalte trepte de viteza.

Daca se doreste adaptarea unei trepte de supraviteza se stabileste raportul acesteia

𝑖𝐶𝑉𝐾+1 = 0.7 ÷ 0.8

𝑖𝑐𝑣𝐼 2.55
𝑖𝑐𝑣𝐼𝐼 = = = 1.86
𝑞 1.36

𝑖𝑐𝑣𝐼 2.55
𝑖𝑐𝑣𝐼𝐼𝐼 = 2
= = 1.36
𝑞 1.36^2

𝑖𝑐𝑣𝐼 2.55
𝑖𝑐𝑣𝐼𝑉 = 3
= =1
𝑞 1.36^3

-10-
Etapa II

Proiectarea Ampreiajului

În calculul ambreiajului se va ţine cont de valorile obţinute în etapa anterioară, valori ce

urmăresc stabilirea dimensiunilor elementelor principale ale acestuia.

Pmax=70.69 [Kw]
Mmax=131.27 [N*m]
Np=6000 [Rot/min]
Nm=4000 [Rot/min]

Ambreiajul are rolul de a decupla motorul de transmisia autovehicolului, precum şi de a asigura

cuplarea progresivă a motorului cu transmisia. În transmisia automobilului ambreiajul se
foloseşte atât ca un mecanism independent, intercalat între motor şi schimbătorul de viteze, cât şi
ca un organ al mecanismului de acţionare a schimbătoarelor de viteze planetare. Decuplarea
motorului de transmisie este necesară:
 la pornirea din loc a automobilului;
 în timpul mersului automobilului la schimbarea treptelor schimbătorului de viteze;
 la frânarea automobilului (pentru viteze mai mici decât cele corespunzătoare mersului în gol a
motorului);
 la oprirea automobilului cu motorul în funcţiune;
 la pornirea motorului pe timp de iarnă.

Cuplarea progresivă a motorului cu transmisia este necesară în cazurile:

 la pornirea din loc a automobilului;
 după schimbarea treptelor schimbătorului de viteze.

Ambreiajul are şi rol de element de siguranţă, protejând transmisia la apariţia unor suprasarcini; astfel,
atunci când încărcarea transmisiei depăşeşte momentul static de frecare al ambreiajului, acesta patinează.
Ambreiajul trebuie să răspundă unor cerinţe specifice şi generale cum ar fi:

Condiţii impuse la cuplare:

 cuplarea progresivă, evitându-se şocurile asupra pasagerilor şi în organele transmisiei;
 evacuarea eficientă a căldurii generate în faza de patinare a ambreiajului (creşterea temperaturii
garniturilor de fricţiune conduce la scăderea coeficientului de frecare, ceea ce poate produce
patinarea ambreiajului chiar şi atunci când acesta este complet cuplat);
 în stare cuplată, ambreiajul trebuie să asigure transmiterea mişcării de la motor către transmisie
chiar şi atunci când garniturile de fricţiune sunt uzate.
Cuplarea ambreiajului trebuie să se facă progresiv pentru ca să nu apară acceleraţii excesiv de
mari la demararea automobilului, care au o influenţă asupra pasagerilor şi încărcăturii.

-11-
Acceleraţia maximă admisibilă la demararea automobilului, care nu provoacă senzaţii neplăcute
pasagerilor, nu trebuie să depăşească 3 ... 4 m/s2. De menţionat că automobilele echipate cu
motoare cu rezervă mare de putere permit obţinerea unor acceleraţii cu mult mai mari.
La deplasarea pe un drum asfaltat, având coeficientul de aderenţă p=0,7 . .. 0,8, acceleraţiile
maxime care se pot obţine la un automobil cu tracţiune integrală sunt de 7 ... 8 m/s2. Rezultă deci,
necesitatea cuplării progresive a ambreiajului pentru a limita acceleraţiile la demararea
automobilului.
În timpul patinării ambreiajului, care are loc în special în momentul pornirii din loc şi în mai
mică măsură la schimbarea treptelor în timpul mersului, lucrul mecanic de frecare se transformă
în căldură.
Pentru funcţionarea ambreiajului în condiţii normale, căldura care se degajă trebuie să fie
eliminată, în caz contrar temperatura garniturilor de frecare creşte, iar coeficientul de frecare va
scădea. În felul acesta, ambreiajul va patina şi în timpul mersului automobilului, nu numai în
timpul pornirii din loc sau la schimbarea treptelor. Datorită acestui fapt piesele componente ale
ambreiajului se încălzesc peste limita admisibilă, iar garniturile de frecare se degradează şi discul
de presiune se poate deforma, iar în unele cazuri chiar fisura.
Ambreiajul trebuie să fie capabil să transmită momentul motor maxim chiar şi în cazul în care
garniturile de frecare sunt uzate şi arcurile de presiune îşi reduc forţa de apărare. Pentru
îndeplinirea acestei cerinţe momentul de calcul al ambreiajului se adoptă mai mare decât
momentul maxim al motorului .

Condiţii impuse la decuplare:

 decuplarea completă şi rapidă a motorului de transmisie- astfel se asigură schimbarea
uşoară a treptei de viteză, reducându-se uzurile danturilor pinioanelor, precum şi cele ale
garniturilor de fricţiune;
 efort relativ mic din partea conducătorului prin acţionarea pedalei, la o cursă nu prea mare
a acesteia.
Dacă decuplarea ambreiajului nu este completă, schimbarea treptelor se face cu zgomot,
deoarece roţile dinţate ale schimbătorului de viteze se află sub sarcină parţială. Acest lucru
conduce la uzura părţilor frontale ale dinţilor pinioanelor sau cuplajelor.
De asemenea dacă decuplarea ambreiajului nu este completă, iar schimbătorul de viteze se
găseşte într-o treaptă oarecare, atunci în timp ce motorul funcţionează, ambreiajul patinează, iar
părţile sale componente se încălzesc şi garniturile de frecare se uzează.
Uşurinţa decuplării ambreiajului este asigurată în primul rînd prin alegerea corectă a raportului
de transmitere al mecanismului de acţionare.

Condiţii generele impuse ambreiajului

În afară de condiţiile impuse ambreiaului la decuplare şi cuplare, acesta trebuie să mai
îndeplinească următoarele : să aibă durata de serviciu şi rezistenţa la uzură cât mai mare; să aibă
o greutate proprie cât mai redusă; să ofere siguranţă în funcţionare; să aibă o construcţie simplă
şi ieftină; parametrii de bază să varieze cât mai puţin în timpul exploatării; să aibă dimensiuni
reduse, dar să fie capabil să transmită un moment cât mai mare; să fie echilibrat dinamic; să fie
uşor de întreţinut.

-12-
Durata de funcţionare a ambreiajului depinde de numărul cuplărilor şi decuplărilor, deoarece
garniturile de frecare se uzează mai ales la patinarea ambreiajului. La fiecare cuplare lucrul
mecanic de frecare la patinare se transformă în căldură datorită căreia temperatura de lucru a
garniturilor de frecare creşte. Experimental s-a constatat că la creşterea temperaturii de la 20°C la
100°C, uzura garniturilor de frecare se măreşte aproximativ de două ori.
Utilizarea frecventă a ambreiajului are loc la exploatarea automobilului în condiţii de oraş.
Astfel, pentru parcurgerea a 100 km ambreiajul se decuplează şi cuplează de 500 . . . 650 ori.

-13-
 1.Determinarea momentului de calcul Mc
Momentul de calcul al ambreiajului trebuie să fie mai mare decât momentul maxim al motorului
termic; se asigură astfel funcţionarea corectă a ambreiajului şi transmiterea cuplului maxim al
motorului chiar şi după uzarea garniturilor de fricţiune. Ca urmare, momentul de calcul al
ambreiajului va fi:

𝑀𝑐 = 𝛽 · 𝑀𝑚𝑎𝑥

unde 𝜷 este coeficientul de siguranţă.

Tipul autovehiculului 𝜷
Autoturisme 1,3÷1,75
Autocamioane, autobuze 1,6÷2,0
Autocamioane cu remorcă 2,0÷3,0
Tractoare agricole, destinate unor lucrări 2,0÷2,5
grele
Tractoare pentru operaţiuni de transport 1,5÷2,0

În timpul exploatării automobilului, coeficientul de siguranţă 𝛽 se micşorează datorită uzurii

garniturilor de frecare. Pentru a evita patinarea ambreiajului𝛽 ≥ 1

𝛽 = 1.40

𝑀𝑐 = 1.4 ∙ 131.27 = 183.4 N*m

-14-
 2.Determinarea momentului de frecare a amreiajului

Forta normal elementarape elemental de ariedAeste:

𝑑𝐹 = 𝜇 · 𝑑𝐹 = 𝜇 · 𝑝 · 𝑟 ∙ 𝑑𝑟 · 𝑑𝜑
Forta de frecareelementara :
𝑑𝑀𝑓 = 𝑟𝑑𝐹𝑓 𝜇 = 𝜇 · 𝑝 · 𝑟 2 · 𝑑𝑟 · 𝑑𝜑
unde: - 𝜇 = 0.25
- p = presiunea dintre suprafetele elementare

Suprafeţele de fricţiune Tipul ambreiajului

Uscat În ulei

𝜇 𝑝[𝑀𝑃𝑎] 𝜇 𝑝[𝑀𝑃𝑎]

Oţel pe oţel sau fonta 0.15÷0.2 0.2÷0.4 0.05÷0.1 0.6÷0.1

Oţel pe azbobace lita 0.4÷0.45 0.1÷0.3 0.08÷0.15 0.2÷0.5
Oţel pe materiale metaloceramice 0.4÷0.55 0.4÷0.6 0.09÷0.12 1.2÷2.0

2π De /2
2𝜋 𝐷𝑒 𝐷𝑖
𝑀𝑓 = 𝜇 · 𝑝 · ∫ · ∫ r 2 · dr · dφ = · 𝜇 · 𝑝 · [( )2 − ( )2 ]
0 Di /2 3 2 2

Unde: -𝐷𝑒 este diametrul exterior al garniturii de fricţiune

-𝐷𝑖 este diametrul interior al garniturii de fricţiun
Presiunea:
𝐹
𝑝=
𝐴𝑓

-15-
unde: -𝐹 este forta de apasare asupra discului de ambreiaj, considerand uniform distributia, pe
suprafata de frecare 𝐴𝑓 .
Înlocuind:
𝐹
𝑝= 4
· (𝐷𝑒2 · 𝐷𝑖2 )
𝜋

1 𝐷𝑒3 − 𝐷𝑖3 2 𝑅𝑒3 − 𝑅𝑖3

𝑀𝑓 = ·𝜇·𝐹· 2 = · 𝜇 · 𝐹 ·
3 𝐷𝑒 − 𝐷𝑖2 3 𝑅𝑒2 − 𝑅𝑖2
Cum un disc de ambreiaj are 2 suprafeţe de frecare, relaţia de calculpentru un ambreiaj cu 𝑛𝑑
discuri devine:
2 𝑅𝑒3 − 𝑅𝑖3
𝑀𝑓 = 𝜇 · 𝐹 · 𝑖 · · 2 = 183.4 𝑁 ∗ 𝑚
3 𝑅𝑒 − 𝑅𝑖2

2 𝑅𝑒3 − 𝑅𝑖3
· = 𝜇 · 𝐹 · 𝑖 ∙ 𝑅𝑚
3 𝑅𝑒2 − 𝑅𝑖2
unde: Rm - raza medie
i= 2·nd=2
nd= 1 – pentru ambreiaj monodisc

3.Determinarea dimensiunilor garniturilor de frecare

Suprafata garniturilor de frecare se calculeaza cu relatia:

𝐴 = 𝜆 · 𝑀𝑚𝑎𝑥 [𝑐𝑚2 ]

Tipul autovehicolului Tipul ambreiajului 𝜆 [𝑐𝑚2 /𝑑𝑎𝑁 · 𝑚]

Autoturism Monodisc 25÷30
Autocamion, autobuz Monodisc 35÷40
Bidisc 40÷45

unde: - 𝜆 este coeficientul care depinde de tipul automobilului si tipul ambreiajului

𝜆 = 25 ÷ 30

-16-
𝜆 = 28 [𝑐𝑚^2/𝑑𝑎𝑁 · 𝑚]
𝐴 = 28 · 131.27 · 10−5 = 366.8[𝑐𝑚2 ]
𝑅𝑖
𝑐= ⇒ 𝑐 = 0.53 ÷ 0.75 ⇒ 𝑐 = 0.62
𝑅𝑒

𝜆 · 𝑀𝑚𝑎𝑥 28 · 131.27
𝑅𝑒 = √ = √ = 9.20 [𝑐𝑚]
𝜋 · (1 − 𝑐 2 ) · 𝑖 𝜋 · (1 − 0. 622 ) · 2

𝐷𝑒 = 𝑅𝑒 ∙ 2 = 9.20 ∙ 2 = 18.4[𝑐𝑚]

Dimensiuni recomandate pentru garniturile de frictiune [mm]

De 150 160 180 200 225 250 280 310 350

Di 100 110 125 130 150 155 165 175 195
g* 3 3 3.5 3.5 3.5 3.5 3.5 4 4

Din tabelul de mai sus se aleg valorile standardizate:

𝐷𝑒𝑆𝑡𝑎𝑠 = 280 [𝑚𝑚]
𝐷𝑖𝑆𝑡𝑎𝑠 = 165 [𝑚𝑚]

𝑅𝑒𝑆𝑡𝑎𝑠 = 125 [𝑚𝑚]

𝑅𝑖𝑆𝑡𝑎𝑠 = 77.5 [𝑚𝑚]

Se recalculează astfel 𝐴𝑎𝑑 :

𝐴𝑎𝑑 = 𝜋 · (𝑅𝑒2 − 𝑅𝑖2 ) · 𝑖 = 𝜋 · (12.52 − 7.752 ) · 2 = 604.34 [𝑐𝑚2 ]

Raza medie va fi:
2 𝑅𝑒3 − 𝑅𝑖3 12.53 − 7.753
𝑅𝑚 = · 2 = 0.666 · ( ) = 10.31 [𝑐𝑚]
3 𝑅𝑒 − 𝑅𝑖2 12.52 − 7.752

-17-
 4.Determinarea forţei de apăsare necesară
𝛽·𝑀𝑚𝑎𝑥
Din conditia𝑀𝑓 = 𝑀𝑐 ⇒ 𝜇 · 𝐹 · 𝑖 · 𝑅𝑚 = 𝛽 · 𝑀𝑚𝑎𝑥 ⇒ 𝐹 = 𝜇·𝑖·𝑅𝑚

𝛽 = 1.40 coeficient de siguranta

1.4 · 131.27
𝐹= = 3557.46 [𝑁]
0.25 · 2 · 103.1

5.Determinarea presiunii specifice dintre suprafeţele de frecare

𝐹
𝑝= ≤ 𝑝𝑎 = 0.15 ÷ 0.35 [𝑀𝑃𝑎]
𝐴′
unde: - 𝑝𝑎 presiunea admisa pentru garnituri de azbest

𝜋 3.14
𝐴′ = · (𝐷𝑒2 − 𝐷𝑖2 )𝑆𝑇𝐴𝑆 = · (2802 − 1652 ) = 40191.56 [𝑚𝑚2 ]
4 4
3557.46
𝑝= = 0.088 ≤ 𝑝𝑎
40191.56
6.Verificarea la uzură
Pentru aprecierea uzurii se calculeaza lucrul mecanic specific de frecare.
𝐿
𝐿𝑠 = [𝑑𝑎𝑁 · 𝑚/𝑐𝑚2 ]
2 · 𝑛𝑑 · 𝐴′

unde: - 𝐴′ = suprafata unei garniture de frecare

-𝑛𝑑 =numarul de discuri
- L = lucru mecanic de frecare la patinarea ambreiajului
L se calculeaza aproximativ prin doua metode:
a)

𝜋 · 𝑛 · 𝑟𝑟2 𝐺𝑎 2 · 𝜋 · 𝑛 𝐺𝑎2 · 𝜓 2 2 𝐺𝑎 𝜋 · 𝑛
𝐿𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥 = 2 2 · ( 𝑔 · 7200 + + · 𝐺𝑎 · 𝜓 · √ · · )
30 · 𝑖𝑐𝑣𝐼 · 𝑖0 𝐾 3 𝐾 𝑔 30

-18-
unde: - 𝐾 = 40 [𝑑𝑎𝑁 · 𝑚/𝑠 coeficient care arata gradul de crestere a momentului de frecare in
timpul cuplarii
- Ga = 1530 KgF - greutatea automobilului
- n = 4000- turatia motorului la cuplu maxim
- 𝑓 = 0.02 ÷ 0.03 ⇒ 𝑓 = 0.03 - coeficient de rezistenta la rulare

- 𝑟𝑟 = 0.317 - raza de rulare

- 𝑖𝑐𝑣𝐼 = 2.55 - raport de transmitere in treapta I

- 𝑖0 = 4.85 - raportul transmisiei principale

- 𝜓 = 𝑓𝑐𝑜𝑠 𝛼𝑚𝑎𝑥 + sin 𝛼𝑚𝑎𝑥 = 0.03 · cos 17∘ + sin 17∘ = 0.307

3.14 · 4000 · 0.3172 1530 2 · 3.14 · 4000 1530 2 · 0.307 2

𝐿𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥 = ( · + + · 1530 ∗ 9.81
30 · 2.552 · 4.852 9.81 7200 50 3

2 1530 3.14 · 4000

· 0.307 · √ · · ) = 8497.39 [𝑑𝑎𝑁 · 𝑚/𝑐𝑚2 ] ·
50 9.81 30

𝐿𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥 8497.39
𝐿𝑠 = ′
= = 10.57 [𝑑𝑎𝑁 · 𝑚/𝑐𝑚2 ]
2 · 𝑛𝑑 · 𝐴 2 · 1 ∙ 401.91

𝐿𝑠 ≤ 𝐿𝑠𝑎 = 10 ÷ 12 [𝑑𝑎𝑁 · 𝑚/𝑐𝑚2 ]

b)

𝑟𝑟2 0.3172
𝐿𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥 = 357.3 · 𝐺𝑎 · 2 2 = 357.3 · 1530 ∗ 0.981 · = 357.84[𝑑𝑎𝑁 · 𝑚/𝑐𝑚2 ]
𝑖0 · 𝑖𝑐𝑣𝐼 4.852 · 2.552

𝐿𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥 357.84
𝐿𝑠 = ′
= = 0.445 [𝑑𝑎𝑁 · 𝑚/𝑐𝑚2 ]
2 · 𝑛𝑑 · 𝐴 2 · 401.91

𝐿𝑠 < 𝐿𝑠𝑎 = 0.44 [𝑑𝑎𝑁 · 𝑚/𝑐𝑚2 ]

-19-
 7.Verificarea la încălzire.

Se verifica la incalzire discul de presiune (din otel sau fonta)

Cresterea de temperature la cuplare:

𝛾·𝐿
Δ𝑡 =
427 · 𝑐 · 𝑀𝑝
unde: - 𝛾 = coeficient care exprima contitatea de lucru mecanic transformat in caldura
𝛾 = 0.5 pentru ambreiaj monodisc

2 2
𝑀𝑝 = 𝜌 · 𝜋 · (𝑅𝑒𝑝 − 𝑅𝑖𝑝 ) · 𝑔𝑝

unde: - 𝑀𝑝 = masa discului de presiunde [Kg]

- 𝜌𝑓𝑜𝑛𝑡𝑎 = 7.25 [𝐾𝑔/𝑐𝑚3 ]

- 𝑔𝑝 = 10 ÷ 18 ⇒ 𝑔𝑝 = 18 [𝑚𝑚] grosimea discului de presiune

- 𝑐 = 𝑐𝑓𝑜𝑛𝑡𝑎 ≅ 0.115 [𝐾𝑐𝑎𝑙/𝐾𝑔𝐶] caldura specifica a piesei verificate

𝑅𝑒𝑝 = 𝑅𝑒 + 3 ÷ 5 [𝑚𝑚] = 125 + 5 = 130 [𝑚𝑚]

𝑅𝑖𝑝 = 𝑅𝑖 − 2 ÷ 4 [𝑚𝑚] = 77.5 − 4 = 73.5 [𝑚𝑚]

2 2
𝑀𝑝 = 𝜌 · 𝜋 · (𝑅𝑒𝑝 − 𝑅𝑖𝑝 ) · 𝑔𝑝 = 7.85 · 3.14 · (1.32 − 0.7352 ) · 18 = 5.9545[𝐾𝑔]

a)
𝛾·𝐿 0.5 · 8497.39
Δ𝑡 = = = 14.53 𝐶
427 · 𝑐 · 𝑀𝑝 427 · 0.115 · 5.9545

Δ𝑡 < 8 ÷ 15 [∘ 𝑐]
b)
𝛾·𝐿 0.5 · 357.84 ∘
Δ𝑡 = = = 0.61 𝐶
427 · 𝑐 · 𝑀𝑝 427 · 0.115 · 5.9545

Δ𝑡 < 1 [∘ 𝐶]

-20-
Etapa nr. 3

Calculul arcului diafragmă

Scopul lucrarii consta in trasarea curbei de variatie (caracteristicii elastice) a fortei in functie de sageata
arcului.
Indiferent de tipul arcului folosit pentru a crea forta de apasare normala (pe garniturile de frictiune),
acesta trebuie sa fie comprimat (de rulment) peste valoarea la care forta de apasare devine nula (pentru a
crea astfel un joc intre suprafetele de frecare. Jocul este necesar pentru a ne asigura ca decuplarea
ambreiajului se face complet.
Sageata suplimentara Δ𝑓 se calculeaza cu relatia:
Δ𝑓 = 2 · 𝑛𝑑 · 𝑗𝑑
unde: - 𝑛𝑑 = numarul de discuri
- 𝑗𝑑 =jocul necesar intre garniturile de frecare si suprafata discului de presiune.
𝑗𝑑 = 0.75 ÷ 1.5 (valorile mari sunt pentru discul de ambreiaj cu 𝐷𝑒 > 180 [𝑚𝑚])
𝑛𝑑 = 1
𝑗𝑑 = 0.9

Δ𝑓 = 2 · 𝑛𝑑 · 𝑗𝑑 = 1.8 [𝑚𝑚]

Uzura admisibila a unei garnituri este:

Δ𝑈1 = 1.5 ÷ 2 [𝑚𝑚] (pentru arc diafragma se considera Δ𝑈1 = 1 ÷ 1.5[mm]

Δ𝑈1 = 1.2
Δ𝑈1 𝑎𝑑𝑚 = 2 · 𝑛𝑑 · Δ𝑈1 = 2 · 1 · 1.2 = 2.4 [𝑚𝑚]

Se adopta jocul dintre capatul interior al arcului diafragma si rulmentul de presiune

𝛿 = 1.5 ÷ 2.5 [𝑚𝑚] ⇒ 𝛿 = 1.8 [𝑚𝑚]

1.Trasarea caracteristicii
Fe

f2
h H

-21-
 Functie de raportul 𝐻⁄ℎ caracteristica arcului difera ca aliura. In cazul ambreiajelor de automobil se
adopta un raport √2 < 𝐻⁄ℎ < 2 care conduce la o forma a arcului ca in figura urmatoare.
Dupa cum se observa, arcul diafragma contine portiuni cu rigiditate negative pentru care crestere
a sagetii duce la micsorarea fortei de apasare (regim instabil).
Punctul de lucru al arcului diafragma se alege din A pentru ca variatii mici ale fortei de apasare.
Pentru marirea elasticitatii, arcurile diafragma au practicate taieturi radiale pe o anumita lungime.

Cu notatiile din figura, caracteristicile constructive ale arcului sunt:

𝑅𝑖 < 𝑏 < 𝑅𝑒 (𝑏 ≅ 𝑅𝑒 − (5 ÷ 15[𝑚𝑚])

𝑎 ≅ 𝑏 − (10 ÷ 25 [𝑚𝑚])
1
𝑐 ≅ 𝑎 − · (𝑏 − 𝑎)
3
𝑑𝑒
𝑒≅ + (3 ÷ 10 [𝑚𝑚])
2
unde:
𝑑𝑒 = diametrul exterior al arborelui
𝑧 ≥ 12
𝑓1 =sageata zonei fara taieturi determinate de unghiul de rotire 𝜑
𝑓2 = 𝑓2′ + 𝑓2′′ = sageata zonei cu taieturi a arcului
𝑓2′ = determina o rotire cu unghiul𝜑
𝑓2′′ = determinat de incovoierealamelorarcului.
𝑧= numarul de taieturi
𝑏 = 𝑅𝑒 − (5 ÷ 15) ⇒ 𝑏 = 125 − 14 = 111 [𝑚𝑚]
𝑎 = 𝑏 − (10 ÷ 15) ⇒ 𝑎 = 111 − 12 = 99 [𝑚𝑚]
1 1
𝑐 = 𝑎 − · (𝑏 − 𝑎) ⇒ 𝑐 = 99 − · (111 − 99) = 95 [𝑚𝑚]
3 3

-22-
 16 · 𝛽 · 𝑀𝑚𝑎𝑥 3 16 · 1.4 · 131.27 · 103
3
𝑑𝑖 = √ =√ = 20.415 [𝑚𝑚]
𝜋 · 𝜎𝑎𝑡 3.14 · 110
Din STAS rezulta
𝑑𝑖 𝑆𝑇𝐴𝑆 = 21 [𝑚𝑚]
𝑑𝑒 𝑆𝑇𝐴𝑆 = 26 [𝑚𝑚]
𝑧 = 14
𝑏 = 6 𝑛𝑢𝑚𝑎𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑛𝑒𝑙𝑢𝑟𝑖

𝑑𝑒 26
𝑒= + (3 ÷ 10) ⇒ 𝑒 = + 7 = 20 [𝑚𝑚]
2 2
Pentru ca arcul sa se gaseasca in echilibru, momentul fortelor exterioare trebuie sa fie egal cu
momentul fortelor interioare din partea continua a arcului.
Daca se tine seama ca 𝑓1 este realizat prin rotirea cu unghiul 𝜑 ⇒ forta cu care arcul apasa
discul de presiune
𝑐−𝑒 𝜋 · 𝐸′ · ℎ 𝑏 𝑏−𝑎 𝑓1 𝑏 − 𝑎
𝐹 = 𝐹1 − 𝐹2 · = · 𝑓1 · 𝑙𝑛 · · [(𝐻 − 𝑓1 · ) · (𝐻 − · ) +ℎ2 ]
𝑏 − 𝑐 6 · (𝑏 − 𝑐)2 𝑎 𝑏−𝑐 2 𝑏−𝑐
unde:
𝐻 = inaltimea partii continue a arcului [mm[
𝐻𝑡 = inaltimea totala a arcului

Din asemanarea triunghiurilor rezulta

𝑏−𝑎
𝐻 = 𝐻𝑡 ·
𝑏−𝑒
Se adopta:
𝐻
𝐻 = 2.5 ÷ 4(𝑚𝑎𝑥𝑖𝑚 5 [𝑚𝑚]) ş𝑖 𝑑𝑖𝑛 ⇒ℎ
ℎ
𝐻=4

𝑏−𝑒 111 − 20
𝐻𝑡 = 𝐻 · =4∙ = 30.333 [𝑚𝑚]
𝑏−𝑎 111 − 99
ℎ = 2.25 [𝑚𝑚]
Tot din asemanare de triunghiuri se obtine relatia de lagatura
𝑐−𝑒
𝑓2′ = 𝑓1 · ,
𝑏−𝑐
iar 𝑓2′′ se calculeaza din relatiiledeformatiei elastic
6 · 𝑒2 1 𝑎2 𝑎 𝑎 6 · 𝑒2
𝑓2′′ = 𝐹2∙ · [ ( − 1) − 2 ∙ ( − 1) + ln − 1] = 𝐹2 𝐴 ∙
𝜋 ∙ 𝐸 ∙ 𝜂 ∙ ℎ3 2 𝑒 2 𝑒 𝑒 𝜋 ∙ 𝐸 ∙ 𝜂 ∙ ℎ3
unde:
𝐴 = 𝑓 ∙ (𝑎⁄𝑒)

-23-
 1∙𝑧 𝑙
Coeficientul 𝜂 = 𝜋∙(𝑎+𝑒)
unde:
𝑙1∙ =latimea unei lamele
z= numarul de taieturi
Tinand seama de faptul ca latimea unei taieturi este de 2 4 [mm], se calculeaza 𝑙1∙
2∙𝜋 2 ∙ 3.14
𝑙1∙ = (𝑎−𝑒)
= (99 − 20)
= 23.70 [𝑚𝑚]
𝑧∙ 14 ∙
2 2

𝑙1∙𝑧 23.70 ∙ 14
𝜂= = = 0.88
𝜋 ∙ (𝑎 + 𝑒) 3.14 ∙ (99 + 20)

Relatia fortei 𝐹1∙ cu care apasa arcul asupra garniturilor de frictiune in absentafortei𝐹2∙

𝜋 · 𝐸 ′ · ℎ4 𝑓1 𝑏 𝐻 𝑓1 𝑏 − 𝑎 𝐻 𝑓1 𝑏 − 𝑎
𝐹= · · 𝑙𝑛 · · [( − · ) · ( − · ) + 1]
6 · (𝑏 − 𝑐)2 ℎ 𝑎 ℎ ℎ 𝑏−𝑐 ℎ 2·ℎ 𝑏−𝑐

Dacă notăm mărimile adimensionale 𝐹̅1 ş𝑖 𝑓̅1 astfel:

6 · (𝑏 − 𝑐)2 𝑓
𝐹̅1 = 𝐹1 · 𝑠𝑖 ̅1 = 1 ⇒
𝑓
𝜋 · 𝐸 ′ · ℎ4 ℎ

𝑏 𝐻 𝑏−𝑎 𝐻 𝑏−𝑎
𝐹̅1 = 𝑓̅1 · 𝑙𝑛 · · [( − 𝑓̅1 · ) · ( − 𝑓̅1 · ) + 1]
𝑎 ℎ 𝑏−𝑐 ℎ 2 · (𝑏 − 𝑐)

Caracteristica externă va arăta ca în figura:

-24-
 In cadrul I se gaseste graficul𝐹̅1 (𝑓̅1 ). Cand 𝐹2 = 0, graficul indica variatia fortei de apasare a
arcului asupra garniturilo de frictiunde ̅𝐹̅̅̅(𝑓̅1 )

𝐸 2.1 · 105
𝐸′ = = = 227180.52[𝑀𝑃𝑎]
1 − 𝜇𝑝2 1 − 0.2752

Se calculeaza cu pasul de 0.1 pentru sageata adimensionala 𝑓̅1 forta de apasare 𝐹̅1 si se
completeaza tabelul:

-25-
 _ _
f1 F1 f1 F1
0.1 0,032433 0,2 365,2453
0.2 0,062759 0,4 706,7659
0.3 0,091036 0,6 1025,218
0.4 0,117323 0,8 1321,259
0.5 0,141679 1 1595,544
0.6 0,164161 1,2 1848,73
0.7 0,184828 1,4 2081,473
0.8 0,203738 1,6 2294,43
0.9 0,220949 1,8 2488,258
1 0,23652 2 2663,612
1.1 0,250509 2,2 2821,149
1.2 0,262974 2,4 2961,526
1.3 0,273973 2,6 3085,398
1.4 0,283566 2,8 3193,423
1.5 0,291809 3 3286,256
1.6 0,298762 3,2 3364,555
1.7 0,304482 3,4 3428,975
1.8 0,309028 3,6 3480,173
1.9 0,312458 3,8 3518,806
2 0,314831 4 3545,529
2.1 0,316205 4,2 3560,999
2.2 0,316638 4,4 3565,873
2.3 0,316188 4,6 3560,807
2.4 0,314914 4,8 3546,458
2.5 0,312874 5 3523,481
2.6 0,310126 5,2 3492,533
2.7 0,306728 5,4 3454,272
2.8 0,302739 5,6 3409,352
2.9 0,298218 5,8 3358,431
3 0,293221 6 3302,164

Deoarece ambreiajul trebuie să asigure şi jocul 𝛥𝑓 dintre garnituri şi discul de presiune sau
volant pentru decuplarea completă va trebui să continuăm calculul după aflarea forţei maxime
pentru o comprimare suplimentară cu valoarea Δf.

Forţa maximă 𝐹1𝑚𝑎𝑥 din tabel va deveni forţa la cuplare şi de aceea trebuie să fie cel puţin de
valoarea forţei de apăsare 𝐹 calculată în etapa anterioară

-26-
Conditia 1:

𝐹1𝑚𝑎𝑥 ≥ 𝐹𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 .
Ambreiajul trebuie să asigure şi transmiterea momentului 𝑀𝑚𝑎𝑥 după uzura garniturilor (până la
valoarea admisibilă 𝛥𝑈1 ). De aceea, în tabel şi în grafic trebuie să avem îndeplinită

Conditia 2:
𝑀𝑚𝑎𝑥
𝐹1 · (𝑓1𝑐 − 𝛥𝑈𝑎𝑑𝑚𝑖𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙 ) ≥
µ · 𝑖 · 𝑅𝑚
adica sa putem transmite moment maxim pana cand 𝛽 devine =1.

In cadranul IV al graficului se va găsi graficul fortei de apăsare al rulmentului de

presiune 𝐹̅1 (𝑓̅2′ ) unde :

𝑓̅2′ = 𝑏−𝑐 · 𝑓̅1 si 𝐹

𝑐−𝑒
̅̅̅2 = 𝑏−𝑐 · 𝐹̅1 relatie obtinuta din conditia de echilibru.
𝑐−𝑒

Obs: În cadranul II al graficului este reprezentată scăderea (variaţia) forţei de apăsare, rezultanta
arcului când 𝐹̅1 = ̅̅̅̅̅̅̅̅
𝐹1𝑚𝑎𝑥 şi se apasă pedala ambreiajului⇒ creşte ̅̅̅
𝐹2 până la anularea lui 𝐹̅1
(decuplare).

𝑐−𝑒
𝐹̅ = 𝐹̅1 − 𝐹
̅̅̅2 ·
𝑏−𝑐

-27-
 _ _
f2 F2 f2 -F2

0,46875 0,006919 1,054688 -82,3949

0,9375 0,013388 2,109375 -159,438
1,40625 0,019421 3,164063 -231,277
1,875 0,025029 4,21875 -298,06
2,34375 0,030225 5,273438 -359,935
2,8125 0,035021 6,328125 -417,051
3,28125 0,03943 7,382813 -469,555
3,75 0,043464 8,4375 -517,595
4,21875 0,047136 9,492188 -561,321
4,6875 0,050458 10,54688 -600,878
5,15625 0,053442 11,60156 -636,417
5,625 0,056101 12,65625 -668,084
6,09375 0,058448 13,71094 -696,028
6,5625 0,060494 14,76563 -720,397
7,03125 0,062253 15,82031 -741,339
7,5 0,063736 16,875 -759,002
7,96875 0,064956 17,92969 -773,535
8,4375 0,065926 18,98438 -785,085
8,90625 0,066658 20,03906 -793,8
9,375 0,067164 21,09375 -799,828
9,84375 0,067457 22,14844 -803,318
10,3125 0,067549 23,20313 -804,417
10,78125 0,067453 24,25781 -803,275
11,25 0,067182 25,3125 -800,037
11,71875 0,066746 26,36719 -794,854
12,1875 0,06616 27,42188 -787,873
12,65625 0,065435 28,47656 -779,241
13,125 0,064584 29,53125 -769,108
13,59375 0,06362 30,58594 -757,621
14,0625 0,062554 31,64063 -744,928

-28-
 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31
-100

-200

-300

-400

-500

-600

-700

-800

-900

-29-
 4000

3500

3000

2500

2000

1500

1000

500

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31
-500

-1000

-1500

Recaluculam β:

𝐹1 ∙ 𝜇 ∙ 𝑖 ∙ 𝑟𝑚
𝛽𝑟𝑒𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 =
𝑀𝑚𝑎𝑥
3476.19 ∙ 0.4 ∙ 2 ∙ 0.1137
𝛽𝑟𝑒𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 = = 1.54
184.2

-30-
 2.Calculul arborelui ambreiajului

Arborele este solicitat la torsiune de către momentul de calcul al ambreiajului:

𝛽 · 𝑀𝑚𝑎𝑥 𝑀𝑐 16 ∙ 𝛽 · 𝑀𝑚𝑎𝑥
𝜏𝑒𝑓 = = ( ) ⇒ 𝜏𝑒𝑓 =
𝜋·𝑑𝑖3 𝑊𝑝 𝜋 · 𝑑𝑖3
16

Pentru dimensionare se considera

3 16 · 𝛽 · 𝑀𝑚𝑎𝑥
𝜏𝑒𝑓 = 𝜏𝑡𝑜𝑟 ⇒ 𝑑𝑖 = √
𝜋 · 𝜏𝑎
𝜏𝑎𝑡𝑜𝑟𝑠 = 100 … 120 [𝑀𝑃𝑎] = 110 [𝑀𝑃𝑎]

3 16 · 𝛽 · 𝑀 3 16 · 1.4 · 131.27 ∙ 103

𝑚𝑎𝑥
𝑑𝑖 = √ =√ = 20.415 [𝑚𝑚]
𝜋 · 𝜏𝑎 3.14 · 110
𝑑𝑖 𝑆𝑇𝐴𝑆 = 21 [𝑚𝑚]
𝑑𝑒 𝑆𝑇𝐴𝑆 = 26 [𝑚𝑚]

-31-
 Dupa valorile obtinute pentru 𝑑𝑖 se alege din seria mijlocie (asamblarea mobila cu deplasarea butucului
fata sarcina)
Canelurile arborelui ambreiajului si canelurile butucului se verifica la strivire si forfecare

Fortele de solicitare:
𝑀 𝑟 +𝑟 𝐹 𝑑 −𝑑
𝐹 = 𝑟 𝑐 unde 𝑟𝑚 = 𝑒 2 𝑖 ⇒ 𝑃𝑠 = 𝑧·𝐿·ℎ cu h = 𝑒2 𝑖
𝑚

𝐹
𝑃𝑠 =
𝑧 · 𝐴𝑠
𝑧 − 𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑛𝑒𝑙𝑢𝑟𝑖
𝐴𝑠 − 𝑎𝑟𝑖𝑎 𝑑𝑒 𝑠𝑡𝑟𝑖𝑣𝑖𝑟𝑒 (𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑓𝑎ţ𝑎 𝑐𝑎𝑛𝑒𝑙𝑢𝑟𝑖𝑖)
𝑑𝑒 − 𝑑𝑖
𝐴𝑠 = 𝐿 · ℎ ⇒ 𝐿 ·
2
a)Verificarea la strivire

𝐹
𝑃𝑠 = ≤ 𝑝𝑎 = 20 ÷ 25 [𝑀𝑃𝑎]
𝑧 · 𝐴𝑠
unde:
𝑧 = 6 numarul de caneluri

𝐿 = (1.5 ÷ 2.5) · 𝑑𝑒 [𝑚𝑚]

𝐿 = 𝑑𝑒 = 32 [𝑚𝑚]

𝐹 12648.27
𝑃𝑠 = = = 21.95[MPa]
𝑧 · 𝐴𝑠 6 · 96

b)Verificarea la forfecare:

𝐹
𝜏𝑓 =
𝑧·𝑏∙𝐿
𝐹
𝜏𝑓 = ≤ 𝜏𝑎 = 20 ÷ 30 [𝑀𝑃𝑎]
𝑧 · 𝐴𝑓

12648.27
𝜏𝑓 = = 10.97 [𝑀𝑃𝑎]
6 · 192

Se alege din STAS 791-87 un material pentru arbore: Oţel de cementare (CIF)40Cr10
Cementarea este tratamentul termochimic cu carbon aplicat oţelurilor în general cu conţinut mic
de carbon, într-un mediu capabil să cedeze carbon activ.În vederea obţinerii unei piese cementate
cu un miez tenace, cu 0.08 ÷ 0.15%𝐶. Pentru piese mai mari în cazurile în care se cere o duritate
mai mare pentru miez, conţinutul de C se măreşte până la 0.24%.Călirea superficială cu încălzire
prin curenţi de înaltă frecvenţă se bazează pe proprietatea curenţilor de înaltă frecvenţă de a

-32-
circula la suprafaţa conductorilor, pe o adâncime cu atât mai mică cu cât frecvenţa este mai mare.
Inducerea acestor microcurenţi în suprafaţa piesei prin plasarea acesteia în câmpul
electromagnetic produs de un inductor prin care circulă un curent de înaltă frecvenţă, în condiţii
determinate de frecvenţă şi putere, conduce la obţinerea unui efect Joule corespunzător de
încălzire a stratului.

3.Calculul mecanismului de acţionare

Calculul mecanismului de acţionare al ambreiajului constă în determinarea parametrilor

acestui mecanism astfel încât cursa totală a pedalei şi forţa la pedală să se încadreze în limitele
prescrise.Sistemele mecanice de acţionare sunt acelea la care comanda de la pedala ambreiajului
la manşonul de debreiere se transmite prin pârghii (la sistemele cu pârghii de debreiere şi arcuri
periferice) sau cabluri (la sistemul cu arc central tip diafragmă).

Forta de actionare a pedalei :

𝑏′ · 𝑑′ · 𝑓 ′ 1
𝐹𝑝 = 𝐹 · ′ ′ ′ ·
𝑎 · 𝑐 · 𝑒 𝜂𝑎

unde:
𝜂𝑎 = 0.5 ÷ 0.6 randamentul mecanismului de actionare
𝜂𝑎 = 0.6
𝛽·𝑀𝑚𝑎𝑥
𝐹 = 𝑖·𝜇·𝑅 - forta de apasare a discului de presiune
𝑚

-33-
 𝐹𝑝 = 15 ÷ 25 [𝑑𝑎𝑁 · 𝑚]

Adoptam valorile pentru seistemul de actionare:

𝑎 = 210 [𝑚𝑚]
𝑏 = 35 [𝑚𝑚]
𝑐 = 140 [𝑚𝑚]
𝑑 = 92 [𝑚𝑚]
𝑒 ∙ = 75 [𝑚𝑚]
𝑓 ∙ = 16 [𝑚𝑚]

35 · 92 · 16 1
𝐹𝑝 = (3557.46 · · )/10 = 13.85 [𝑑𝑎𝑁]
210 · 140 · 75 0.6

Cursa pedalei va fi:

𝑒 𝑐 𝑎
𝑆𝑝 = (𝑠𝑙 + · 𝑠𝑑 ) . ·
𝑓 𝑑 𝑏
𝑠𝑑 = 0.75 ÷ 1.5 [𝑚𝑚] = 1.5 [𝑚𝑚]-cursa discului de presiune
𝑠𝑙 = 1.4 ÷ 4 [𝑚𝑚] = 4 [𝑚𝑚]-jocul dintre manson si parghie

Cursa 𝑆𝑝 a pedalei de ambreiaj nu trebuie să depăşească:

100 ÷ 150 [𝑚𝑚] − 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑡𝑢𝑟𝑖𝑠𝑚𝑒
150 ÷ 180 [𝑚𝑚] − 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑏𝑢𝑧𝑒, 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑐𝑎𝑚𝑖𝑜𝑎𝑛𝑒ş𝑖𝑡𝑟𝑎𝑐𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒

75 140 210
𝑆𝑝 = (4 + · 1.5) . · = 100.72 [𝑚𝑚]
16 92 35

Calculul de rezistenta a arcului tip diafragma

In cazul arcului diafragma cu taieturi dupa generatoare, solcitarea maxima apare in

sectiunea circulara ce trece prin punctual B. Considerand starea de eforturi unitare biaxiale,
Eforturile unitare normale vor fi.
a)Efortul de compresiune:
𝐸 (𝑎 − 𝑑) ∙ 𝛼 2 − ℎ ∙ 𝛼
𝜎𝑐 = ∙
2 ∙ (1 − µ2 ) 𝑎

unde: a,b,µ′ din etapa anterioara [mm]

-34-
 𝑏−𝑎
𝑑= 𝑏
𝑙𝑛 𝑎

𝐻
𝛼= 𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑐𝑙𝑖𝑛𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑙 𝑎𝑟𝑐𝑢𝑙𝑢𝑖
𝑏−𝑒
111 − 99
𝑑= 111 = 104.88 [𝑚𝑚]
𝑙𝑛 99

4
𝛼= = 0.043
111 − 20

2.1 · 10^5 (99 − 104.88) ∙ 0.0432 − 2.25 ∙ 0.043

𝜎𝑐 = ∙ = −124.75 [𝑀𝑃𝑎]
2 ∙ (1 − 0.252 ) 99

b)Efortul la incovoiere
3 𝐹2 𝑑 3 430.38
𝜎𝑖 = ∙ 2 = ∙ = 170.93 [𝑀𝑃𝑎]
𝜋 ℎ ∙ 𝜂 3.14 2.252 ∙ 0.887

Se calculeaza efortul unitary echivalent

𝜎𝑒𝑐ℎ = |𝜎𝑐 | + 𝜎𝑖 = 295.69 [𝑀𝑃𝑎]

Din STAS 796÷77 se alege un otel pentru arcuri

OLC 75A
𝑅𝑝0.2 = 880

𝑅𝑚 = 1080
c= 2.5
880
𝜎𝑎𝑑𝑚 = = 352
2.5

-35-
Etapa nr. 4
Calculul cutiilor de viteze mecanice, in trepte

a) Calculul rotilor dintate

Numarul treptelor de viteza precum si rapoartele de transmitere ale treptelor se determina din calculul
dinamic al autovehiculului.
Solutia constructiva de realizare a cutiei de vitede depinde de tipul autovehiculului si organizarea
acestuia. Astfel, la autoturismele organizate dupa solutia clasica, de obicei se utilizeaza cutii de viteze cu
trei arbori, in timp ce la autoturismele organizate dupa solutia „totul in fata” sau „totul in spate” se
prefera cutiile de viteze cu doi arbori, din motive legate de reducerea gabaritului. La autocamioane si
autoboze cutiile de viteze sunt de tipul cu trei arbori; la unele autocamioane se utilizeaza si cutii de viteze
cumpuse. La tractoare se intalnesc atat cutii de viteze cu doi arbori, cat si cele cu trei arbori sau compuse
(care permit obtinerea unui numar mare de rapoarte de transmitere)
Pentru cuplarea treptelor de mers inainte in prezent este practic generalizata solutia cu roti dintate
angrenate permanent si mufe cu dispozitive de cuplare. La unele camioane, autobuze si tractoare, pentru
treptele inferioare se mai utilizeaza solutia de cuplare a treptelor prin deplasarea axiala a rotilor. Aceasta
solutie este utilizata si pentru treapta de mers inapoi.
Cutia de viteze face parte din transmisia automobilului având drept scop:
 să permită modificarea forţei de tracţiune în funcţie de variaţia rezistenţelor la înaintare;
 să permită deplasarea automobilului cu viteze reduse ce nu pot fi asigurate de către
motorul cu ardere internă, care are turaţia minimă stabilărelativă mare;
 să permită mersul înapoi al automobilului fără a inversa sensul de rotaţie al motorului;
 să realizeze întreruperea îndelungată a legăturii dintre motor şi restul transmisiei în cazul
în care automobilul stă pe loc, cu motorul în funcţiune.
Cutia de viteze trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

-36-
  să asigure automobilului cele mai bune calităţi dinamice şi economice la o caracteristică
exterioară dată a motorului ;
 acţionare simplă şi comodă;
 funcţionare silenţioasă;
 construcţie simplă;
 randament ridicat;
 siguranţă în funcţionare;
 fiabilitate ridicată;
 greutate şi gabarit reduse;
 întreţinere uşoară.

Pentru calculele de predimensionare a cutiei de viteze, modulul normal al rotilor dintate se poate
determina cu ajutorul nomogramei in functie de cuplul la arborele secundar in prima treapta a cutiei de
viteze

Cuplul la arboreal secundar pentru prima treapta se determina cu relatia

𝑀𝑠 = 𝑀𝑒𝑚𝑎𝑥 · 𝑖𝐾𝐼 · 𝜂𝐶𝑉 = 13.1 · 2.55 · 0.95 = 31.80 [𝑑𝑎𝑁 · 𝑚]

-37-
în care 𝑀𝑒𝑚𝑎𝑥 este cuplul maxim al motorului, 𝑖𝐾𝐼 este raportul de transmitere al primei trepte,
iar 𝜂𝐶𝑉 este randamentul cutiei de viteze (0.9 ÷ 0.95). Valorile recomandate ale modului sunt
cele din zona cuprinsă între cele două linii groase; pentru autoturisme se preferă valorile
inferioare (ce permit micşorarea gabaritului). Valorile standardizate ale modului normal sunt
prezentate în tabel. Valorile de pe rândul (𝐼) sunt cele preferate, dar pentru autoturisme se admite
şi folosirea modulilor de 3,25, 3,75 ş𝑖 4,25 [𝑚𝑚].

Valorile standardizate ale modulelor

I 2 2.5 3 4 5 6 8 10 12
II 2.25 2.75 3.5 4.5 5.5 7 9 11

Astfel se alege valoare modulului normal ca fiind:

𝑚𝑛 = 2.25

Date initiale:
Nr. Valoare U.M.
1 Puterea 94.69 [𝐶𝑃]
2 Momentul maxim 131.27 [𝑁 · 𝑚]
3 Turaţia arborelui motorului 6900 [𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛]
722.56 [𝑟𝑎𝑑/𝑠]
4 Raporturile de transmitere Treapta I II III IV
i 2.55 1.86 1.36 1

-38-
 Calculul numărului de dinţi şi distanţa dintre axele arborilor
Pentru calcule preliminare, distanta dintre axele arborilor cutiei de viteze se poate determina cu
relatia:
3
𝐴 = 26 · 3√𝑀𝑒𝑚𝑎𝑥 = 26 · √13.1 = 61.29[𝑚𝑚]

Pentru reducerea dimensiunilor cutiei de viteze, pentru 𝑧1 se adoptă numărul minim de dinţi
(𝑧𝑚𝑖𝑛 = 13) şi rezultă 𝑧5 = 𝑧1 · 𝑖𝐾𝐼 , în acest caz distanţa dintre axe va fi:

Numerede de dinti se rotunjesc la valoriintregi, astfelincatrapoartele de transmitere care rezulta

sa se apropie cat mai mult de cele determinate prin calcul dinamic.
2 · 𝐴 ∙ cos 25°
𝑧1 = = 13.05 ≈ 13 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑖
𝑚 · (1 + 𝑖𝐾𝐼 )

𝑧2 = 13 · 2.55 = 33.35 ≈ 34 𝑑𝑖𝑛ţ𝑖

2 · 𝐴 · cos 𝛽 2 · 61.29 · cos 25°

𝑧3 = = = 17.20 ≈ 16 𝑑𝑖𝑛ţ𝑖
𝑚 · (1 + 𝑖𝐾𝐼𝐼 ) 2.25 · (1 + 1.86)

𝑧4 = 𝑧3 · 𝑖𝐾𝐼𝐼 = 17.2 · 1.86 = 32.16 ≈ 31 𝑑𝑖𝑛ţ𝑖

2 · 𝐴 · cos 𝛽 2 · 61.29 · cos 25°

𝑧5 = = = 22 𝑑𝑖𝑛ţ𝑖
𝑚 · (1 + 𝑖𝐾𝐼𝐼𝐼 ) 2 · (1 + 1.36)

𝑧6 = 𝑧5 · 𝑖𝐾𝐼𝐼𝐼 = 22 · 1.36 = 30.53 ≈ 30 𝑑𝑖𝑛ţ𝑖

2 · 𝐴 · cos 𝛽 2 · 61.29 · cos 25°

𝑧7 = = = 25.96 ≈ 26 𝑑𝑖𝑛ţ𝑖
𝑚 · (1 + 𝑖𝐾𝐼𝑉 ) 2 · (1 + 1)
𝑧8 = 𝑧7 · 𝑖𝐾𝐼𝑉 = 25.96 · 1 = 25.96 𝑎𝑑𝑜𝑝𝑡𝑎𝑚: 25 𝑑𝑖𝑛ţ𝑖

Prin rotunjirea numarului de dinti ai rotilor la valori intregi, distanta dintre axe se
modifica; pastrarea aceleiasi distante interaxiale pentru toate treptele de viteza se realizeaza prin:
𝑚 · (𝑧6𝑟 + 𝑧5𝑟 ) 2 ∙ (30 + 22)
𝐴𝑐 = = = 58.34 [𝑚𝑚]
2 · cos 𝛽 2 ∙ cos 25𝑜
Se determinaapoiunghiul de angrenare frontal, folosindu-se relatia:

𝐴𝑐
𝑐𝑜𝑠𝛼𝑤𝑓 = 𝑐𝑜𝑠𝛼𝑓 ∙
𝐴

-39-
unde:
𝑡𝑔𝛼
𝛼𝑓 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 𝑖𝑎𝑟 𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑎𝑛𝑔𝑟𝑒𝑛𝑎𝑟𝑒 𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑙 𝛼 = 20𝑜 .
𝑐𝑜𝑠𝛽1

A.Alegerea Schemei de organizare a cutiei de viteze

1) Alegerea tipului de sincronizator:

Pentru cutia de viteze se va alege tipul de sincronizator conic cu inerţie, cu inele de

blocare şi dispozitiv de fixare cu bile.
Sincronizatorul cu inerţie este prevăzut cu dispozitiv suplimentar de blocare, care permite
blocarea treptelor numai după egalizarea vitezelor unghiulare ale arborelui şi pinionului.Acest tip
de sincronizator garantează în orice condiţii cuplarea treptelor fără şocuri.

-40-
Alegerea soluţiilor de frânare şi blocare

Funcţionarea sincronizatorului la cuplarea prizei directe este următoarea:

Coroana şi manşonul solidarizate prin bilele 5, împreună cu pastilele 3, se deplasează
spre stânga cu ajutorul furcii 4. Pastilele sprijinindu-se cu capetele în ferestrele inelului de
blocare 12, apasă acest inel pe suprafaţa conică 13. Datorită frecării care ia naştere între
suprafeţele conice în contact, inelul de blocare se roteşte în raport cu manşonul în sensul rotirii
roţii dinţate 1, cât îi permite jocul dintre pastilele 3 şi ferestrele 16 ale inelului.În urma rotaţiei
inelului de blocare, cu un sfert de pas, dinţii inelului vin parţial în dreptul dinţilor coroanei 10
împiedicând deplasarea coroanei spre pinionul 1 până când vitezele unghiulare ale pinionului 1 şi
a arborelui secundar nu se egalează. Efortul axial transmis de conducator asupra coroanei şi
manşonului se transmite asupra inelului de blocare, care apăsând asupra suprafeţei conice 13, dă
naştere la o forţă de frecare ce conduce la egalarea vitezelor unghiulare.
După ce viteza de rotaţie a arborelui primar şi cea a inelului de blocare devin egale,
component tangenţial a forţei de apăsare dintre tesiturile dinţilor coroanei şi ai inelului, devine
suficientă pentru a roti inelul de blocare în sensul opus rotaţiei arborelui primar.La rotirea
inelului de blocare, chiar cu un unghi mic, dinţii coroanei intră în angrenare cu dinţii inelului de
blocare, iar interacţiunea dintre tesiturile dinţilor încetează şi cu această frecare dintre
suprafeţele conice ale inelului de blocare şi ale arborelui primar.În această situaţie coroana 10 se
poate deplasa în lungul manşonului după învingerea forţelor arcurilor 17, prin împingerea bilelor
în locaşul din placuţe, iar dantura ei va angrena cu dantura 2 a roţii 1, cuplând treapta fără şoc şi
fără zgomot.

-41-
Diametrile de divizare ale Simb Unitati de Formule Valori
rotilor dintate ol masura
Diametrul de divizare pentru d1 mm d1=2.25*13/cos(25) 32,273
roata 1
Diametrul de divizare pentru d2 mm d2=2.25*34/cos(25) 84,408
roata 2
Diametrul de divizare pentru d3 mm d3=2.25*16/cos(25) 39,721
roata 3
Diametrul de divizare pentru d4 mm d4=2.25*31/cos(25) 76,960
roata 4
Diametrul de divizare pentru d5 mm d5=2*22/cos(27.7) 49,695
roata 5
Diametrul de divizare pentru d6 mm d6=2*30/cos(27.7) 67,766
roata 6
Diametrul de divizare pentru d7 mm d7=2*26/cos(27.7) 58,730
roata 7
Diametrul de divizare pentru d8 mm d8=2*25/cos(27.7) 56,472
roata 8

-42-
Date Initiale Simb Unitati de Formule Valori
ol masura
Viteza maxima a Vma km/h date initiale 190 170
autovehiculului x
Greutatea autovehicului in gol G0 kg 1055
Numarul de locururi(pasageri) Np - 5
Dimensiuni pneuri 195/65R15
Latimea autovehicului l mm 1650
Panta maxima urcata α " 17
Puterea maxima Pma Kw 66
x
Turatia la puterea maxima np rpm 6000
Cuplu maxim Mma Nm 125
x
Înaltimea autovehicului H mm 1430
Turatia de cuplu maxim nMa rpm 4000
x

I.TRASAREA
CARACTERISTICII
EXTERNE
Puterea la viteza maxima Pvm kW {Ga*f*Vmax+[(k*A*Vma 66,36107062
ax x^(3))/13]}/367*nt
Greutatea totala a Ga kgf G0+Np*(Gp+Gb) 1530
autovehiculului
Greutatea pasageri Gp kgf 75 75
Greutatea bagaje Gb kgf 20 20
Coificientul de rezistenta la f 1,65*10^(-2)*[1+6,5*10^(- 0,02937
rulare 3)*(Vmax-50)]
Coificientul aerodinamic k daN*s^(2 0.02-0.035 0,022
)*m^(-4)
Aria sectiunii transversale A m^(2) H*l*cc 2,335905
Coificientul de corectie cc 0.98-1 0,99
Randamentul transmisiei nt 0.88-0.92 0,9
Puterea maxima dezvoltata de Pma kW Pvmax/f(nvmax/np) 70,69559425
motor x
Coificientul de elasticitate al Ce nMax/np 0,666666667
motorului

-43-
Coificientul α1 α1 3-4*Ce/2*(1-Ce) 0,5
Coificientul α2 α2 2*Ce/2*(1-Ce) 2
Coificientul α3 α3 (-1)/(2*(1-Ce)) -1,5
Raportul turatiilor nvma 1.05:1.25 1,15
x/np
Turatia maxima nmax rpm 1,15*np 6900
f(nvmax/np) α1*nvmax/np+α2*(nvmax/ 0,9386875
np)^(2)+α3*(nvmax/np)^(3
)
Turatia minima nmin rpm 0,15*np 900
Turatia minima stabilita nmin rpm nmin+120 1020
stabil
Consumul minim cmin g 300 300
II.Determinarea raportului
transmisiei principale i0
Raportul de transmisie principal i0 pi*nvmax*rr/30*Vmax 4,851909529
Viteza maxima a vmax m/s Vmax*1000/3600 47,22222222
autovehiculului
Turatia la viteza maxima nvma rpm 1.15*np 6900
x
Raza de rulare rr m d/2+H 0,31725
Diametrul pneului d m 15*25.4*10^(-3) 0,381
Înaltimea pneului H m 0.65*195*10^(-3) 0,12675
Consumul minim cmin g 300 300
Înaltimea pneului H m 0.65*195*10^(-3) 0,12675
III.Etajarea cutiei de viteze
Forta la roata F'r=F N Ga*(f*cosαmax+sinαmax) 4617,950071
tmax
Coificientul de rezistenta la f (1.4-1.6)*10^(-2) 0,016
rulare
Cosin αmax cos17° 0,956304756
Sinus αmax sin17° 0,292371705
Momentul maxim N*m 131,277791
Raportul in treapta I icv1 (Ftmax*rr)/(Mmax*i0*nt) 2,555667793
Ratia de etajare initiala q* nvmax/nMax 1,725
Numarul minim al treptelor de kmin 1+(lnicv1/lnq*) 2,720959288
viteza
Numarul treptelor de viteza k >kmin+1 4
Ratia de etajare a cutiei de q icv1/^(1/3) 1,367208658
viteza
Raportul in treapta 2 icv2 icv1/q 1,869259515
Raportul in treapta 3 icv3 icv1/q^2 1,367208658
Raportul in treapta 4 icv4 icv1/q^3 1

-44-
Raportul in treapta 5 icv5 icv1/q^4 0,731417252

Etapa II. Proiectarea

ambreiajului
Determinarea dimensiunilor
garniturilor de frecare
Suprafata garniturilor de frecare A cm^(2) A=λ*Mmax 366,8
Coificientul care depinde de λ cm^(2)/da λ=25-30 28
tipul automobilului N*m
Momentul maxim Mma daN*m 13,1
x
Coificientul dimensional c c=Ri/Re=0.53-0.75 0,62
Raza exterioara a garniturilor Re cm Re=sqrt*(µ*Mmax/pi*(1- 9,201668766
c^(2))*i)
Raza exterioara a garniturilor Re mm 125
STAS STA
S
Raza interioara a garniturilor Ri mm 77,5
STA
S
Diametrul exterior al De mm 280
garniturilor
Diametrul interor al garniturilor Di mm 165
Aria admisibila a garniturilor de Aad cm^(2) A=pi*(Re^(2)- 604,3460625
frecare Ri^(2))*i*10^(-2)
Raza medie a suprafetelor de Rm mm Rm=(2/3)*(Re^(3)- 103,1069959
frecare Ri^(3))/(Re^(2)-Ri^(2))
Grosimea discului de frictiune g mm
Determinarea fortei de apasare
necesare
Forta de apasare necesara F N F=(ß*Mmax)/(µ*i*Rm) 3557,469567
Momentul de calcul Mc N*m Mc=ß*Mmax 183,4
Coificientul de calcul ß ß=1.3-1.4 1,4
Coificientul de frecare al µ µ=0.3-0.4 0,25
materialelor de azbest-fonta
Numarul de suprafete de frecare i 2
Determinarea presiunii
specifice dintre suprafetele de
frecare
Presiunea specifica P Mpa P=F/A'<=Pa=0.15-0.35 0,088512839
Aria suprafetelor A' mm^(2) A'=(PI/4)*(De^2-Di^2) 40191,56563
Verificarea la uzura
Lucru mecanic specific de Ls(a) daN*m/c Ls(a)=L/(2*nd*A') 10,57111221
frecare a m ^2
a. Lucru mecanic aproximativ Lapr daN*m 8497,391002
ox a

-45-
Coificientul care arata gradul de k daN*m/s k=30-50 50
crestere a momentului de
frecare
Lucrul mecanic specific de Lsa daN*m/c Ls<=Lsa=10-12
frecare a m ^2
Coificientul ψ ψ ψ=fcosαmax+sinαmax 0,307672581
Coificientul de rezistenta la f f=0.02-0.03 0,03
rulare
b.Lucrul mecanic aproximativ Lapr daN*m Laproxb=357.3*Ga*(rr^2/(i 357,8438192
ox b 0^2*icv1^2))
Turatia de calcul n=N rpm n=nM=4000 4000
m
Lucrul mecanic specific de Ls(b) daN*m/c Ls(b)=L/(2*nd*A') 0,445172779
frecare b m ^2
Numarul de discuri nd 1
Verificarea la incalzire
Cresterea de temperatura la ∆t(a) C° ∆t(a)=ϒ*L/(427*c*Mp) 14,53042128
cuplare a
Coificientul care exprima ϒ ϒ=0.5 0,5
cantitatea delucru mecanic
transformat in caldura
Masa discului de presiune Mp kg Mp=ρ*pi*(Rep^2- 5,954587557
Rip^2)*gp
Grosimea discului de presiune gp gp=10-18 21
Caldura specifica a piesei c kcal/kg*C cotel~cfonta~0.115 0,115
verificate °
Raza exterioara a piesei Rep mm Rep=Re+3-5 130
Raza interioara a piesei Rip mm Rip=Ri-2-4 73,5
Densitatea la otel ρ kg/dm^3 ρ=7,85 7,85
Densitatea la fonta ρ kg/dm^3 ρ=7.25 7,25
Cresterea de temperatura la ∆t(b) C° ∆t(b)=ϒ*L/(427*c*Mp) 0,611907989
cuplare b
V.Calculul arcului diafragma
Sageata suplimentara Δf mm Δf=2nd*jd 1,8
Numarul de discuri nd 1
Jocul necesar intre garnituri si jd mm jd=0.75-1.5 0,9
discul de presiune
Uzura admisibila a unei Δu1 mm Δu1=1-1.5 1,2
garnituri
Uzura admisibila a unei Δu1 mm Δu1adm=2*nd*Δu1 2,4
garnituri calculata adm
Jocul dintre capatul int. a δ mm δ=1.5-2.5 1,8
arcului diafragma si rulmentului
de presiune
Caracteristicile constructive ale b mm Ri<b<Re(b=Re-(5-15)mm) 111
arcului pentru b

-46-
Caracteristicile constructive ale a mm a=b-(10-25)mm 99
arcului pentru a
Caracteristicile constructive ale c mm c=a-1/3*(b-a) 95
arcului pentru c
Caracteristicile constructive ale e mm e=de/2+(3-10)mm 20
arcului pentru e
Diametrul exterior al arborelui de mm de<2*e 40
Numarul de taieturi z z>=12 14
Diametrul interior al arborelui di mm di=((16*β*Mmax)/(pi*τat)) 20,41576103
canelat ^(1/3)
Tensiunea admisibila la τat MPa τat=100-120MPa 110
torsiune
Diametrul interior a arborelui diST mm 21
canelat STAS AS
Diametrul exterior al arborelui deST mm 26
STAS AS
Inaltimea partii continue a H mm H=2.5-4(max 5mm) 4
arcului
Inaltimea totala a arcului Ht mm Ht=H*(b-e)/(b-a) 30,33333333
Grosimea arcului de diafragma h mm h=1;1.15;1.25;1.5;1;75;2;2; 2,25
25;2.5
Coeficientul η η η=(l1*z)/(pi*(a+e)) 0,887655334
Latimea unei lamele l1 rad l1=2*pi/z*((a+e)/2)-(2-4) 23,70353756
Forta F¯1 F¯1 F¯1=F1*(6*(b- 0,298731735
c)^2)/(pi*E'*h^4)
Modulul de elasticitate E' MPa E'=E/(1-μp^2) 227180,5274
Forta F1 minima necesara F1mi N F1min=Mmax/(μ*i*Rm) 2546,438093
n
Etapa VI Calculul de rezistenta
a arcului tip deafragma
Efortul de compresiune Ꝺc MPa Ꝺc=(E/2*(1-µ^2))*((a- -124,7531728
d)*α^2-hα)/(a))
Diametrul d mm d=(b-a)/ln(b/a) 104,8856146
Unghiul de inclinare a arcului α α=H/(b-e) 0,043956044
Efortul la incovoiere Ꝺi MPa Ꝺi=3/pi*(F2*/h^2*ไ) 170,9398917
Efortul unitar echivalent Ꝺech MPa Ꝺech=[Ꝺi]+[Ꝺc] 295,6930645
Material 51VCr11A 700
Rezistenta la curgere Ꝺech MPa Ꝺech=Ꝺ0.2/c 280
Coificientul de siguranta c c=2-5 2,5
Calculul arborelui ambreiajului
Diametrul interior di mm di=((16*ß*Mmax)/(pi*τat)) 20,40135057
Solicitarea la torsiune τat MPa τat=100-120 110
admisibila
Diametrul interior al arborelui diST mm 26
canelat STAS AS

-47-
Diametrulexterior al arborelui deST mm 32
canelat STAS AS
Numarul de caneluri z 6
Raza medie rm mm rm=(de+di)/4 14,5
Forta care solicita canelurile la F N F=Mc/rm 12648,27586
strivire
Presiune de strivire Ps MPa Ps=F/(z*As) 21,95881226
Aria de strivire As mm^2 As=L*h 96
Lungimea butucului disc de L mm L=de 32
ambreiaj
Verificarea la forfecare Ps<=Psa(20-25)
Tensiunea tangentiala de τf MPa τt=F/(z*Af) 10,97940613
forfecare
Aria de forfecare Af mm^2 Af=b*L 192
Latimea canelurilor b mm 6
Inaltimea canelurui h mm 6
Tensiunea tangentiala de τaf MPa τaf=20-30 10,97940613
forfecare admisibila
Material
pt arbore OLC 45
Material
pt arc OLC 75A
Calculul mecanismului de
actionare
Forta de actionare a pedalei Fp N Fp=F*(b'*d'*f')/(a'*c'*e'*ไa 138,5342646
)
Randamentul mecanismului de ไa ไa=0,5-0,6 0,6
actionare
Forta de apasare a discului de F N F=(β*Memax)/(i*µ*Rm) 3557,469567
presiune
Cursa pedalei de ambreiaj sp mm sp=(s1+(e'/f')*sd)*(a'/b')*(c' 100,7201087
/d')
Cursa discului de presiune la sd mm sd=0,75-1,5 1,5
decuplare completa a
ambreiajului
Jocul dintre mansonul de s1 mm s1=1,5-4 4
decuplare si parghiile de
decuplare
Caracteristica constructiva f' mm f'=b-c 16
pentru f'
Caracteristica constructiva e' mm e'=c-e 75
pentru e'
Caracteristica constructiva d' mm 92
pentru d'
Caracteristica constructiva c' mm 140
pentru c'

-48-
Caracteristica constructiva a' mm 210
pentru a'
Caracteristica constructiva b' mm 35
pentru b'
Etapa VI. CALCULUL
CUTIEI DE VITEZE
MECANICE,IN TREPTE
Calculul rotilor dintate
Cuplu la arborelui secundar Ms daN Ms=Memax*ik1*ไcv 318,0528568
pentru prima treapta
Modulul normal mn mm 2,25
Distanta dintre axe A mm A=26*(Memax)^(1/3) 61,2910573
Treapta I II III IV
Perechea de roti dintate z1 z3 z5 z7
z2 z4 z6 z8
Unghiul de inclinare a danturii β ° 25
Numarul de dinti pentru prima z1 z1=(2*(1-x)*cosβ/(sin^2αf) 13,05
roata z1
Numarul de dinti pentru prima z2 z2=icv1*z1 33,3514647
roata z2
Roata z1r z1r 13
Roata z2r z2r 34
Numarul de dinti pentru prima z3 z3=(2*A*cosβ)/(mn*(1+icv 17,20879542
roata z3 2))
Numarul de dinti pentru prima z4 z4=z3*icv2 32,16770458
roata z4
Roata z3r z3r 16
Roata z4r z4r 31
Distanta dintre axe calculata Acal mm Acalc=(m*(z1+z2))/(2*cos 58,34110747
c β)
Modulul nominal (z5,z6,z7,z8) mn mm 2
Numarul de dinti pentru prima z5 z5=(2*A*cosβ)/(m*(1+icv3 22,33643402
roata z5 ))
Numarul de dinti pentru prima z6 z6=z5*icv3 30,53856598
roata z6
Roata z5r z5r 22
Roata z6r z6r 30
Numarul de dinti pentru prima z7 z7=(2*A*cosβ)/(m*(1+icv4 25,96179282
roata z7 ))
Numarul de dinti pentru prima z8 z8=z7*icv4 25,96179282
roata z8
Roata z7r Roat Roata z7r 26
a z7r
Roata z8r Roat Roata z8r 25
a z8r

-49-
Distanta dintre axe recalculata Arec Arecalc=(m*(z5+z6))/(2*c 58,42696629
alc osβ)
Calculul unghilui de inclinare β1c β1c=(z5r+z6r)*m/(2*A) 0,891309786
beta
Recalcularea unghilui de β1c ° β1c=(z5r+z6r)*m/(2*A) 27° 7min
inclinare beta
Diametrile de divizare ale
rotilor dintate
Diametrul de divizare pentru d1 mm d1=mn*z1/cosβ 32,273
roata 1
Diametrul de divizare pentru d2 mm d2=mn*z2/cosβ 84,408
roata 2
Diametrul de divizare pentru d3 mm d3=mn*z3/cosβ 39,721
roata 3
Diametrul de divizare pentru d4 mm d4=mn*z4/cosβ 76,960
roata 4
Diametrul de divizare pentru d5 mm d5=mn*z5/cosβ 49,695
roata 5
Diametrul de divizare pentru d6 mm d6=mn*z6/cosβ 67,766
roata 6
Diametrul de divizare pentru d7 mm d7=mn*z7/cosβ 58,730
roata 7
Diametrul de divizare pentru d8 mm d8=mn*z8/cosβ 56,472
roata 8

-50-