Glande endocrine

 Sistem endocrin – totalitatea celulelor endocrine din organism

 Celula endocrina – celula capabila sa elibereze un mesager chimic in sange sau limfa, ce
interactioneaza cu receptori aflati la celule tinta
 >100 substante cu rol hormonal
 Sist end+SN – rol vital in homeostazia organismului, contribuind la cresterea si dezvoltarea acestuia
 Majoritatea cel end sunt cel epit
 Mai exista
o Cel endocrine conjunctive – adipocitele
o Celule musculare cu rol endocrin
o Neuroni endocrini => sistem neuroendocrin
 Distributie
o Organe specializate – glande endocrine
 Epifiza (gl pineala)
 Hipofiza (gl pituitara)
 Tiroida
 Paratiroide
 Suprarenale
 Placenta
o In glandele mixte, formandu-le componenta endocrina
 Pancreas
 Gonade
o In parenchimul unor organe – grupuri de celule endocrine => sistemul neuroendocrin difuz
 Mesajele au si rol paracrin si autocrin
 Timusul – timopoietina, timozina
 Inima – FNA
 Rinichi – eritropoietina, renina, calcitriol
 Tractul GI – gastrina, secretina, CCK
 Hipotalamus
 Glandele endocrine
o Nu au canal de excretie => produsul de secretie al celulelor va fi descarcat in matricea
extracelulara si de aici in mediul intern (cap sangv sau limfatice)
o Sunt foarte bine vascularizate
o Parenchimul – celule endocrine, formand in general agregate de celule epiteloide (nu au
suprafata libera) cu forme diferite (cuiburi, gramezi, foliculi, cordoane)

1
 1. Complexul hipotalamo-hipofizar
 Se afla la baza encefalului, fiind alcatuit din
o Glanda hipofiza
o Hipotalamus
 Intre cele 2, exista conexiuni anatomice si functionale

Hipotalamusul
 Componenta a encefalului, aflata in partea ventrala a diencefalului
 Reprezinta tesutul nervos ce formeaza peretii laterali si podeaua ventriculului III
 Ventriculul III imparte hipotalamusul in 2 parti simetrice
 Prezinta neuroni si celule gliale
 Neuronii formeaza nucleii hipotalamici
 In nuclei, unii neuroni (care-si pastreaza proprietatile specifice – excitabilitate si conductibilitate) au
si capacitate de sinteza si secretie de neurohormoni si neuromodulatori => se numesc neuroni
secretori
 Neuronii secretori au
o Aparat de sinteza proteica mult mai bine dezvoltat => corpusculi Nissl numerosi
o Numerosi microtubuli – rol in transportul produsului de sinteza
o Au granule de secretie
o Acesti neuroni se numesc neuroni peptidergici (tot ce se produce in afara de dopamina e
peptid)
 Neuronii secretori hipotalamici sunt
o Magnocelulari (mai mari) ce sunt conectati cu lobul posterior hipofizar
o Parvocelulari (mai mici) ce sunt conectati cu lobul anterior hipofizar
 Neuronii magnocelulari
o Localizare
 Nucleul supraoptic (SOP – situat deasupra chiasmei optice)
 Nucleul paraventricular (PV – raport cu peretele lateral al ventriculului III)
o Particularitati structurale
 Neuroni multipolari
 Diametrul pericarionului – 25 µm
 Au granule de secretie – 160-200 nm
 Au axoni nemielinizati si lungi ce se ramifica in partea terminala, formandu-se
terminatiile butonate axonale
 Se termina asinaptic, fiind in raport cu capilare sangvine => se realizeaza
conexiuni de tip neurovascular
 Axonii au pe traseu dilatatii – corpii Herring cu granule de secretie,
mitocondrii, REN, microtubuli
 Granulele de secretie merg prin axon spre butonii terminali

2
  Majoritatea axonilor ajung in lobul posterior hipofizar, realizand conexiunile
nervoase dintre hipotalamus si hipofiza – tractul hipotalamo-hipofizar
impartit in
o Tract supraoptico-hipofizar
o Tract paraventriculo-hipofizar
o Rol – sinteza si secretie de peptide posthipofizare
 Vor fi transportate in lobul posterior hipofizar unde se stocheaza
 Peptidele sunt neurohormoni hipotalamici efectori pentru ca dupa eliberare vor
actiona pe receptori specifici de la nivelul organelor tinta
 2 nonapeptide secretate de amandoi nucleii (dar un neuron produce doar un
peptid)
 ADH (vasopresina)
 Ocitocina
 Nucleul supraoptic – produce ambele peptide in aceeasi proportie
 Nucleul paraventricular – produce mai mult ocitocina
 Peptidele sunt sintetizate sub forma unor molecule precursoare mari ce contin si o
proteina mare cu rol de transport – neurofizina (de care peptidul e legat necovalent)
 Datorita barierei creier-sange ele nu se pot elibera local => se stocheaza in corpii
Herring
 In glanda de secretie se separa sub actiunea unei proteaze neurofizina de peptid =>
in sange se elibereaza peptidul
 Eliberarea are mecanism nervos – in neuron apar potentiale de actiune ce ajung in
butonii terminali, iar prin deschiderea canalelor de Ca2+ are loc exocitoza
dependenta de Ca2+
 Neuronii parvocelulari
o Localizare – aria hipofizotropa a hipotalamusului (arie din hipotalamus cu neuroni
parvocelulari ce elibereaza neurohormoni cu actiune pe hipofiza) – hipotalamus medio-bazal
in care gasim nucleii
 Nucleul arcuat
 Nucleul ventro-medial
 Nucleul dorso-medial
 Nucleii periventriculari
 Nucleu paraventricular (deci aici gasim si neuroni magnocelulari, si parvocelulari,
dar predomina primii)

3
 o Particularitati structurale
 Neuroni multipolari
 Diametru pericarion - 15µm
 Granule de secretie – 100-110 nm
 Au axoni nemielinizati, scurti
 Se termina asinaptic => conexiuni neurovasculare (butoni terminali in raport
cu capilare sangvine)
 Majoritatea se termina intr-o extensie inferioara a hipotalamusului
(eminenta mediana) unde gasim un plex capilar numit plex capilar primar
in care vor descarca produsul de sinteza
 Altii se termina in peretele ventriculului III => gasim neurohormoni in LCR
o Exista celule ependimare specifice care vin in contact cu capilarele
plexului primar
o Ventriculul III are rol de stocare extracelulara a neurohormonilor
o Rol – sinteza si eliberare de peptide hipofiziotrope
 Vor fi vehiculate prin sange pana la hipofiza anterioara, a carei activitate va fi
modulata de ei
 Exista
 Neurohormoni de eliberare (RH)
 Neurohormoni de inhibare (IH)
 Eliberarea peptidelor se face prin feedback negativ
 Feedback scurt cu hormonii hipofizei anterioare
 Feedback lung cu hormonii glandelor tinta ale hormonilor hipofizari
anteriori

Hipofiza (glanda pituitara)

 Din greaca – Hypo=sub, physis=crestere
 Din latina – Pituita=secretie cu mucozitati
 Dimensiuni – 12x10x9mm (aproximativ 1cm3)
 Forma ovalara, 0.5 g (putin mai mare la femeie, chiar 1.5 g la multipare)
 Localizare – in saua turceasca a osului sfenoid
o Raport strans cu chiasma optica (situata sup si ant de hipofiza) => tulburari de vedere si de
camp vizual la persoane cu tumori hipofizare ce evolueaza supero-anterior
 Conectata cu hipotalamusul de tija pituitara (infundibulara)
 Glanda incapsulata – capsula vine din dura mater
o Nu e completa, lasand o zona libera – diafragma selara
o Da septuri ce in glanda formeaza o retea din fibre reticulare

4
 Dpdv structural, functional si embriologic, glanda hipofiza are
o Lob anterior – adenohipofiza (tesut epitelial secretor endocrin) alcatuita din
 Pars distalis – in saua turceasca, componenta majora a glandei hipofize (75%)
 Pars intermedia – separata de pars distalis printr-o fanta, cu volum variat in functie
de varsta individului (<2% la adult)
 Pars tuberalis – lama de tesut glandular ce se extinde in jurul tijei pituitare
(inconjurand-o incomplet)
o Lob posterior – neurohipofiza (tesut nervos) alcatuita din
 Pars nervosa – in saua turceasca
 Tija pituitara (infundibulara) – leaga hipofiza posterioara de eminenta mediana
 Origine embriologica a glandei endocrine
o Lobul anterior – origine ectodermala
 Provine din epiteliul care captuseste stomodeumul
 Din acesti pereti se formeaza o evaginare ce migreaza cranial => punga Rathke ce se
va detasa de epiteliul de origine si se va infasura partial in jurul extensiei
diencefalice (viitoarea neurohipofiza)
 Din perete ant al pungii– pars distalis
 Din perete post al pungii – pars intermedia
 Din peretii laterali ai pungii – pars tuberalis ce se infasoara in jurul extensiei
diencefalice
o Lobul posterior – neuroectoderm
 Evaginare a planseului diencefalului
 Se formeaza initial tractul infundibular, apoi se dilata si formeaza pars nervosa
 Inervatie
o Lobul posterior contine neuroni
o Lobul anterior – inervatie vegetativa vasomotorie

Vascularizatia complexului hipotalamo-hipofizar

 Asigurata de Aa hipofizare (superioara si inferioara) ce provin din ACI (carot interna), A hipofizara
superioara putand proveni si din alte artere (A comunicanta posterioara din poligonul Willis conform
Ross)
 Se formeaza retele
o Reteaua posthipofizara (adica hipofizara posterioara presupun)
 Provine din A hipofizara inf ce va patrunde in pars nervosa, vascularizand-o
 Dupa ce da ramuri, se continua cu o retea de capilare fenestrate ce se continua cu
venule ce formeaza vene tributare sinusurilor durei mater
 Capilarele fenestrate vin in raport cu butonii neuronilor magnocelulari
o Reteaua hipotalamo-adenohipofizara
 Provine din A hipofizara sup si vascularizeaza
 Eminenta mediana
 Tija pituitara
 Pars tuberalis

5
  Reteaua formeaza – 2 sisteme port (capilar-vena-capilar)
 A hipofizara sup da
o Ram ant
o Ram post
 Fiecare rr formeaza o retea de capilare fenestrate in eminenta mediana =>
plex capilar primar al sistemului port lung
 Plexul capilar primar se continua cu vene portale lungi
 In adenohipofiza – plex capilar secundar adenohipofizar cu capilare
sinusoide
 Ramura anterioara a A Hipofiz sup mai da Artera Trabeculara ce coboara
anterior de tija pituitara si patrunde in pars distalis
o Ea se anastomozeaza cu o ramura din A Hipofizara inf, apoi se
formeaza capilare la baza infundibulului => plex capilar primar al
sistemului port scurt
o Plexul primar se continua cu vene portale scurte ce urca spre
hipotalamus
o Venele portale scurte se recapilarizeaza => plex capilar secundar al
sistemului port scurt
 Sangele poate deci circula atat descendent de la Hipotalamus la hipofiza
(prin sistemul port lung), cat si ascendent de la hipofiza la hipotalamus (prin
sistemul port scurt – rol in feedbackul scurt hipofizo-hipotalamic)

Adenohipofiza
 Structura predominant celulara
 Se gasesc celule endocrine epiteliale cu secretie proteica/glicoproteica
 Celulele sunt organizate in cuiburi/cordoane/foliculi
 Aceste grupuri celulare sunt inconjurate de o retea fina de fibre reticulare
 Grupurile sunt in raport cu capilarele sinusoide din plexul capilar secundar al sistemului port lung
hipotalamo-hipofizar
 Pars distalis
o La MO
 In HE
 Celule cromofile – in citoplasma granule de secretie ce interactioneaza cu
un colorant
o Celule acidofile
o Celule bazofile
 Celule cromofobe – citoplasma fara granule (sau putine) si nu
interactioneaza cu un colorant
 In PAS
 Celule PAS- - celulele acidofile => secr hh proteici
 Celule PAS+ - celulele bazofile => secr hh glicoproteici

6
 2 tipuri de celule conform imunicitochimiei
 Celule granulare (endocrine) – 5 tipuri ce sintetizeaza si secreta 6 hormoni
o Celule somatotrope – acidofile, PAS-; 50% din celule
 Sintetizeaza hormon somatotrop (STH, GH)
o Celule lactotrope – acidofile, PAS-; 15-20% din celule
 Sintetizeaza prolactina (PRL)
 In sarcina si lactatie, celulele lactotrope sufera hiperplazie
(cresc in volum) si hipertrofie (cresc numeric) => de aia la
multipare hipofiza e mult mai mare
o Celule corticotrope – bazofile, PAS+; 15-20% din celule
 Sintetizeaza un precursor hormonal –POMC
(proopiomelanocortina) ce se cliveaza enzimatic in multe
subunitati
 Forme de MSH
 Endorfine
 Lipotropina
 ACTH
 La om se formeaza ACTH si β lipotropina
o Celule gonadotrope – bazofile, PAS+; 10% din celule
 Sintetizeaza gonadotropine (FSH si LH)
 Majoritatea celulelor sintetizeaza ambii hormoni, dar exista
si celule care produc un singur gonadotrop
o Celule tireotrope – bazofile, PAS+; 5% din celule
 Sintetizeaza tireotropina (TSH)
 Celule agranulare – populatie heterogena
o Sunt celule cromofobe
o Cele mai studiate sunt celulele foliculo-stelate (10% din populatia
celulara a pars distalis)
 Forma stelata => au prelungiri ce inconjoara incomplet
celulele endocrine
 Se organizeaza in foliculi sau cuiburi
 Roluri
 Formeaza o retea de celule conectate prin GAP ce
poate explica controlul hipotalamusului asupra
celulelor secretorii din pars distalis (prin retea
ajung molecule semnal din hipotalamus)
 Activitate fagocitara
 Activitate secretorie (citokine si factori de crestere)
 Celule stem progenitoare – cel putin o subpopulatie

7
 o Celulele endocrine au o anumita repartitie in pars distalis
 Cel somatotrope si lactotrope – in partile laterale ale pars distalis
 Dau cele mai frecvente tumori ale pars distalis
o Pot eroda peretele sinusului sfenoidal de sub saua turceasca
 Cel corticotrope – medioposterior
 Cel tireotrope – medioanterior
 Cel gonadotrope – uniform distribuite
 Pars intermedia
o Alipita de lobul posterior hipofizar => aspect particular de infiltrare bazofila a lobului
posterior (celule din pars intermedia migreaza spre pars nervosa)
o Pars intermedia e separata de pars distalis prin fanta Rathke
o Celule
 Bazofile – endocrine ce inconjoara foliculi cu coloid
 Celulele ce inconjoara coloidul (celulele foliculare) pot deriva fie din
celulele foliculo-stelate, fie din cele endocrine
 In coloid se gasesc diverse substante si resturi celulare
 Rol
o Celule in care gasim subunitati ale POMC – la unele specii se secreta
endorfine si MSH
o La om – s-a izolat MSH (hormon nefunctional la om) ce provine prin
procesarea β-LTH (lipotropina)
 Cromofobe
 Pars tuberalis
o Zona cu cea mai buna vascularizatie din adenohipofiza, deoarece e strabatuta si de venele
sistemului port lung
o Organizare a celulelor – cuiburi (cu celule pavimentoase) sau foliculi (cu celule cubice)
o Are cele mai mici celule din adenohipofiza
o Sunt celule bazofile cu secretie de ACTH si gonadotropi

Neurohipofiza
 Organizare histologica particulara – nu seamana nici cu un ganglion nervos, nici cu o glanda
endocrina
 Este o structura predominant fibrilara
 Alcatuita din
o Pars nervosa
o Tija pituitara
 In toate componentele gasim fibre nervoase amielinice bogate in microtubuli = axonii neuronilor din
nucleii supraoptic si paraventricular cu directie paralela cu axul lung al tijei

8
 In pars nervosa mai gasim si o componenta celulara
o Pituicite (25% din volumul pars nervosa) asemanatoare astrocite protoplasmatice
 Contin filamente intermediare formate prin asamblarea proteinelor fibrilare gliale
acide
 Au raport cu capilarele sangvine din pars nervosa
 Au raport cu terminatiile nervoase (corpii Herring, butonii terminali)
 In MO
 Nuclei voluminosi eucromatici
 Citoplasma putina
 Rol in controlul secretiei lobului posterior hipofizar
o Microglii (bogate in lizozomi) – rol fagocitar
 Au nucleu heterocromatic
o Celule conjunctive – multe fibroblaste
o Retea de capilare fenestrate (deci celule endoteliale)

2. Tiroida
 Celule foliculare/principale/tireocite – origine endodermica
o Provin dintr-o prelungire a planseului faringelui embrionar – diverticul median ce
formeaza un canal/duct tireoglos
o Migreaza pana in dreptul viitoarei trahei, bifurcandu-se in cei 2 lobi tiroidieni
o Celulele vor forma viitoarele celule foliculare
o Ductul (canalul) tireoglos poate persista => lobul piramidal Lalouette/formatiuni
chistice/tiroide ectopice (oriunde pe traseul de migrare, frecvent lingual)
 Celule parafoliculare/celule C – origine neuroectodermica
o Provin din celule apartinand corpilor ultimobranhiali
o Corpii migreaza spre lobii tiroidieni, formandu-se populatia de celule neuroectodermale
a tiroidei ce se diferentiaza in celule parafoliculare
 Lobii tiroidieni se ataseaza prin tesutul conjunctiv lax de trahee => tiroida este mobila in
deglutitie
 Depoziteaza in cantitate mare produsii de secretie – depozit extracelular la nivelul unei
substante gelatinoase (coloid)
o Depozitul – asigura necesarul de hh tiroidieni pentru 3 luni
 Dpdv histologic
o Este o glanda incapsulata
o Capsula subtire da septuri ce compartimenteaza lobii in lobuli
o Celulele din parenchim se organizeaza in foliculi – unitati structurale si functionale ale
tiroidei
o Incepe sa involueze cu varsta – tesutul interfolicular (conjunctiv) se incarca cu adipocite
dupa 50 de ani
o Bogata retea de capilare sangvine fenestrate si limfatice in raport strans cu foliculii =>
descarcarea de hh tiroidieni poate avea loc atat in sange, cat si in limfa

9
 Inervatie – fibre vegetative simpatice si cateva parasimpatice ce se distribuie si vaselor si
foliculilor
 Foliculii
 CAVITATI INCHISE DE EPITELIU ASEZAT PE MB BAZALA
o Cateva sute de mii de foliculi per glanda
o Foliculii au aspect de microsfere care in sectiune prezinta
 La periferie un epiteliu ce inchide complet cavitatea cu coloid
 Epiteliul este unistratificat, forma celulelor variind cu activitatea glandei-
predomina cel cubice (pavimentoase in hipotiroidism, cubice in eutiroidism,
cilindrice in hipertiroidism)
 In centru – substanta omogena, gelatinoasa si transparenta (coloidul)
 La periferia colodiului, spre celule – vacuole de resorbtie => este evidenta
activitatea de resorbtie a celulelor foliculare
o Foliculii au forme si dimensiuni diferite (rotunzi, ovalari), cu diametru intre 0.2 si 1 mm
o Coloidul este un amestec de glicoproteine si proteine (unele cu rol enzimatic)
 Cea mai importanta glicoproteina – tireoglobulina ce are GM mare si are multe
reziduuri de tirozina (100 de reziduuri pe molec de tireoglobulina)
 Tireoglobulina e sintetizata de celulele foliculare si e considerata precursor si
rezervor de hh tiroidieni iodati
 Coloidul e PAS+ si se poate evidentia cu coloranti acizi sau bazici
 Celula foliculara
o Are o polaritate distincta ce aminteste de organizarea unei celule epiteliale exocrine
o Sintetizeaza proteine
o Secreta proteine
o Reabsoarbe proteine
o Digera proteine
o Au receptori pentru TSH
o Seamana cu o cel glandulara de rol endocrin
o La MO
 Citoplasma bazofila subnuclear (bazofilie-REG)
 Nucleul este in concordanta cu forma celulei (rotund in cel cubice) cu nucleol
evident cand are loc sinteza de proteine

10
o La ME
 RER bine reprezentat subnuclear
 Cand se sintetizeaza multa tireoglobulina, RER se extinde spre zona
apicala si isi dilata mult canaliculele
 Golgi perinuclear in zona activa
 Mitocondrii filamentoase dispersate in citoplasma
 Microvili apicali, dimensiunea fiind in functie de activitatea celulei (sinteza si
secretie multa => microvili mai mari)
 Vezicule apicale
 Mari ce au fost endocitate – picaturi de coloid endocitat de la nivelul
cavitatii foliculare
 Mici ce vor fi exocitate – tireoglobulina (de O golgiana)
o Unele au o glicoproteina pe fata interna a membranei veziculei,
care in exocitoza e expusa pe fata externa a membranei celulei
foliculare – enzima Tiroid peroxidaza (rol in oxidarea iodului)
o Anticorpii anti tiroid-peroxidaza dau tiroidita autoimuna
Hashimoto
 Lizozomi si fagolizozomi (lizozomi + picaturi de coloid endocitat si form
fagolizozomii) dispersati in citoplasma
o Complexe jonctionale – zona apicala: jonctiuni GAP si zona bazala: receptori pt TSH
o Rol – sinteza de hormoni tiroidieni (T3 si T4)
 Activitatea de sinteza e modulata de TSH si de cantitatea de I2 din celula
foliculara
 Hormonii sunt sintetizati prin iodarea tirozinei
o Etapele sintezei si secretiei hormonilor tiroidieni iodati - e dependenta de cantitatea de
iod si de TSH
 Sinteza, secretia si depozitarea tireoglobulinei (RER+Golgi) preluati din circ aac si
polizaharide – glicozilare --- terminarea glicozilarii; unele vezicule golginele
contin sino glicoprot atasata de mb veziculei (tiroidperoxidaza) -oxidarea iodului
si iodarea tirozinei; are loc exocitoza si anzima e expusa spre cavitatea
foliculuilui tiroidian;
 Resorbtia iodului din circulatie (prin simport cu Na, iodul impotriva gradientului
de conc si electric+), difuzia in coloid (cu ajutorul pendrinei – antiport Cl/I) si
oxidarea (in coloid) iodului de tiroidperoxidaza
 Iodarea tirozinei din tireoglobulina in coloid => monoiodtirozina (MIT) si
diiodtirozina (DIT) care sunt atasate de molec de tireoglobulina
 Formarea hormonilor tiroidieni ramasi legati de tireoglobulina prin cuplarea MIT
cu DIT (=> T3) sau DIT cu DIT (=> T4)
 Resorbtia coloidului (urmata de proteoliza tireoglobulinei in celula foliculara cu
formarea hormonilor tiroidieni liberi – cale lizozomala); picaturile de cploid ppt
lia calea lizozomala-fagolizozomi deplasati catre mb bazala- moleculele se

11
 detaseaza de lizozmi- molec libere; saaau calea transepiteliala (transp picatura
de coloid in celula si se elimina prine exocitoza molec fara a mai trece prin
lizozomi—cale patologica mai ales)
 Tireoglobulina poate intra si prin megalina in celula foliculara, se
sunteaza lizozomii si tireoglobulina este exocitata direct in mediul intern
(fara clivare) – se numeste cale transepiteliala de eliberare
 Secretia hormonilor tiroidieni
o Procesul de secretie are
 Faza exocrina – sinteza si eliberare tireoglobulina in coloid (preluarea din circ a
precursorilor si exocitarea)
 Faza endocrina – reabsorbtia tireoglobulinei si eliminarea hormonilor in
circulatie

 Celulele parafoliculare/celule C
o Sunt in numar mic, prezente izolat sau in grupuri f mici
o Intervin in reglarea metab calciului
o 1% din vol gl tiroide – mai mari decat cel foliculare
o Lozalizare: singulare sau in grupuri mici, pe laga folicululi sau chuar in peretele folicular
(pot fi avoperite de vel foliculare l, neintrand in contact cu coloidul)
o Se gasesc langa folicul (parafolicular) sau in peretele foliculului (in raport cu lamina
bazala, fara sa atinga coloidul)
o Mai numeroase la copii
o Implicate (alaturi de celulele paratiroidiene) in reglarea metabolismului fosfo-calcic
o Sunt mai mari decat cel foliculare
o La MO
 Au nuclei voluminosi, eucromatici
 Citoplasma palida (celule clare=clear cells) – aceeasi initiala a numelui celulei cu
hormonul (Celula Clara ce secreta Calcitonina)
o La ME
 Nu au polaritate distincta
 RER si Golgi dezvoltate
 Au mitocondrii
 Au granule de secretie imprastiate in toata citoplasma cu
 Calcitonina (hormon hipocalcemiant prin stimularea osteoblastelor si a
eliminarilor urinare de Ca si P)
 Serotonina si somatostatina – intr-o masura mult mai mica

12
Glande endocrine 2
1. Glandele paratiroide
 Localizate pe fata posterioara a lobilor tiroidieni, la fiecare pol al lobilor
 Variaza dpdv al
o Numarului – 90% din oameni sunt 4 PT (superioare si inferioare)
o Formei – ovoidale adesea
o Dimensiunilor – mici, 3x6mm, 40 mg fiecare
 Origine embriologica
o Deriva din endoderm, din pungile (recesurile) endobranhiale III, IV
o Din punga III deriva PT inf (si timusul)
o Din punga IV deriva PT sup
o Celulele principale isi incep functia din VIU (reglare Calciu fetal)
o Celulele oxifile se diferentiaza la pubertate
 Invelite de capsula subtire conjunctiva, prin care fiecare glanda e separata prin tesut lax de
tiroida. Capsula trimite septuri in glanda (rezulta lobuli greu de diferentiat).
 Uneori PT e inclusa in capsula tiroidei, sau chiar in parenchimul tiroidian
 Sunt glande vitale (Datorita interventiei in homeostazia Ca2+)
 Parenchimul
o Celule organizate in cordoane in raport cu o retea bogata de capilare fenestrate
o 2 tipuri celulare
 Celule principale
 Celule oxifile (acidofile)
o Variaza dpdv al varstei individului
 La copii – parenchim doar din celule principale
 Dupa 5-7 ani – apar celulele oxifile
 Celulele oxifile cresc progresiv, astfel incat la pubertate – 3% din Vglanda
 Pe masura ce imbatranim, nr celule oxifile poate creste, la batrani
putand avea un aspect “tumor like”
 La adulti mai are loc o involutie adipoasa, tesutul adipos ajungand la
60-70% din Vglanda

13
 Celulele principale
o Talie mica, <8µm
o Poligonale
o Nucleu central
o Multiplicare stimulata de variatiile calciului de la nivel sanguin
o La MO
 Citoplasma variaza in raport cu activitatea celulei :
 clara in repaus, cu multe incluziuni de glicogen si lipidice (si de
lipofuscina)
 bazofila in sinteza, cu putine incluziuni de glicogen si lipidice
 Incluziuni de glicogen si lipidice – substrat energetic (cant mare cand e celula in
repaus, scad cand e in activitate)
 Incluziuni de lipofuscina – pigment de uzura
o La ME
 Aparat de sinteza proteine foarte bine dezvoltat (hormonul e proteic) cand
produce si secreta hormon
 Granule de secretie mici (200-400 nm) situate la periferia citoplasmei
 Nucleu eucromatic cand sintetizeaza hormoni
o Celula trece prin faze de repaus si faze de activitate => ciclu secretor de hormoni
o Sintetizeaza si secreta PTH (parathormon), hormon cu rol in echilibrul fosfocalcic:
 Hipercalcemiant
 Hipofosfatemiant (hiper la curs)
 Actiune dependenta de calciul din sange (feedback)
 Efect ce atinge lent un peak
 Actioneaza
 Direct
 Indirect prin vitamina D3
 Actioneaza pe
 Tub digestiv – stimuleaza reabsorbtia intestinala de Ca2+
 Os – resorbtie saruri (actiune indirecta pe osteoclaste)
o Osteoclastele nu au receptori pt PTH
o Osteoblastele au receptori pt PTH, ele producand factori de
stimulare a osteoclastelor
o PTH are si un efecti anabolic la nivel osos => tratament
osteoporoza

Rinichi – cresc reabsorbtia tubulara de Ca2+ si eliminarea de PO4

14
  Celulele oxifile
o Talie mai mare
o Aspect poligonal (Ross: mai rotunjite decat principalele)
o Se pot gasi izolat sau in clustere
o La MO
 Citoplasma puternic acidofila si granulara (aspect de diferentiere)
 Nuclu mic, chiar picnotic uneori
o La ME
 Au numeorase mitocondrii modificate
 Ele dau acidofilia din MO (prin “umplerea” citoplasmei)
 Au forme ciudate (mitocondrii anormale)
 Au modificari la nivelul cristelor
 Restul organitelor sunt aproape absente
 RE slab reprezentat
 Lipsesc granulele de secretie
 Lizozomi, granule lipidice si de glycogen slab reprezentate
o Inactive dpdv endocrin!!!
o Nu se cunoaste rolul lor – majoritatea sustin ca celulele oxifile reprezinta un stadiu
functional (de degradare) al celulelor principale

2. Glanda suprarenala (adrenale)

 Lat – Ad=langa, ren=rinichi
 Localizate la polul superior al rinichiului, retroperitoneal, in grasimea perirenala
 Suprarenala dreapta – forma variata
 Suprarenala stanga – forma de semiluna
 G <=8 g
 Incapsulate, avand capsula conjunctiva fibroasa
 Din ea pornesc septuri conjunctive care nu compartimenteaza parenchimul
 Septurile au in grosimea lor vase de sange si nervi
 2 zone diferite dpdv embriologic, histologic, functional
 Superficiala – galbena, cu aspect striat CSR (corticosuprarenala) – aproape 90% din Vglanda
 Centrala – rosu-maro MSR (medulosuprarenala)
 CSR – dominata de celule acidofile
 MSR – cuprinde celule bazofile
 Originea embriologica
 CSR – mezoderm (epiteliul cavitatii celomice)
 MSR – crestele neurale (neuroectoderm) (celule care migreaza in celom)
 Activitatea celulara e partial controlata de catre hipofiza (lobul anterior)

15
 Vascularizatie arteriala – 3 surse
 Aa suprarenale superioare – din A diafragmatica inf
 Aa suprarenale mijlocii – din Ao
 Aa suprarenale inferioare – din A renala
 Vasele formeaza un sistem cu
 Capilare capsulare (pt capsula)
 Capilare corticale (pt corticala, cu drenaj in medulara)
 Capilare medulare (pt medulara, ram ale aa medulare care strabat cortexul prin
trabecule pana la medula)
 Fiecare A suprarenala da Aa capsulare ce se ramifica in:
 Arteriole corticale
 Arteriole medulare – strabat toata suprarenala, ajungand direct in MSR
 Fiecare arteriola se capilarizeaza
 Arteriolele corticale => plex capilar subcapsular
o Plexul da capilare rectilinii ce strabat CSR si se recapilarizeaza in
profunzimea CSR (???)
o Reteaua profunda din CSR comunica cu plexul capilar profund al
MSR
 Arteriolele medulare => plex capilar profund (capilare sinusoide medulare)
 Medulara are doua vascularizatii:
 Sange arterial de la capilarele medulare
 Sange “venos”de la capilarele corticale
 Venulele rezultante sunt vene colectoare adrenomedulare -> vena central adrenomedulara -> VCI
 Celulele corticale – secreta hh preluati de capilare, ajungand prin anastomozele plexului CSR
profund cu plexul MSR in contact cu celulele din MSR

CSR
 Elibereaza hormoni steroizi
 Secretie controlata de adenohipofiza prin ACTH
 90% din volumul glandei
 Are 2 regiuni
o Centrala palida
o Profunda intunecata
 3 zone
o Glomerulara (15%)
o Fasciculata (80%)
o Reticulara (5-7%)
 Celulele din aceste 3 zone apartin aceluiasi cordon celular
o Din cordon – singurele celule care se divid sunt in zona glomerulara
o De acolo, migreaza lent prin cordon => fiecare celula ocupa succesiv fiecare zona
o Pe parcursul migarii, se diferentiaza

16
 o In partea profunda a cordonului – celulele incep sa prezinte semne de degenerare
o Raportul variaza cu varsta si factori de mediu (stresul creste zona fasciulata)
 Zona glomerulara (glomus = minge)
o Sub capsula conjunctiva
o Ocupa putin din Vglanda – 10-15%
o La om are aspect discontinuu
o Celule organizate in cordoane circulare sau in cordoane arcuate in raport cu capilare
sangvine
o Fiecare cordon inconjurat de retea fina de fibre
o La om, exista regiuni in care glomerulosa nu paote fi identificata

o Celulele
 Mici
 Columnare/piramidale
 Nucleu central sferic
 Citoplasma acidofila – corelata cu multe mitocondrii
 O cantitate mare de REn, complexe Golgi (sint hormoni lipidici)
 Picaturi lipidice, dar nu in cantitate foarte mare
 Produc si secreta mineralocorticoizi – aldosteron si deoxicorticosteron
 Implicati in echilibrul Na/K si VH2O
 Actiunea aldosteronului se face mai ales pe tubul collector distal
o secundar pe mucoasa gastrica sip e glandele salivare si sudoripare
 Activitatea secretorie a celulelor e putin modulata de ACTH, activitatea secretorie
fiind sub influenta sistemului renina-angiotensina-aldosteron
 Angiotensinogen ->renina-> AT I ->ACE in plaman-> AT II-> +Aldosteron
 Dupa hipofizectomie/medicamente ce inhiba ACTH – zonele fasciculata si
reticulata involueaza, zona glomerulara ramanand la fel
 Zona fasciculata (fascia = banda)
o 70-75% din Vglanda
o Celulele formeaza cordoane celulare paralele intre ele si separate de capilare sangvine
o Cordoanele sunt formate din 1-2 siruri de celule
o Celulele
 Cele mai mari celule din CSR
 Au forma poliedrica
 1 sau 2 nuclei rotunzi si palizi
 Multe picaturi lipidice (precursori)=> celulele se numesc spongiocite
 Sint steroidica => REn bine dezvoltat, mitocondrii cu criste tubulare, aparat Golgi
dezvolata
 REr prezent in celula poate duce la bazofilie regionala

17
  Implicate in sinteza si secretia de glucocorticoizi – hh cu actiune metabolica (mai
ales pe cel glucidic – hiperglicemiant ) si antiinflamator -> cortizol (inhiba vindecarea
leziunii)
 Mai produc si androgeni (numiti androgeni slabi ca sunt secretati de CSR)
 Activitatea secretorie e controlata de ACTH (prin sistem feedback CRH-ACTH)
 Activitatea glucocorticoizilor e dependent de tsutul pe care actioneaza
 Ficat – GNG, Glicogenogeneza, captare aa si lipide
 Adipos – lipoliza
 Alte tesuturi – oxidare AG, conservare Gl
 Zona reticulara (rete = retea)
o 5-10% din Vglanda
o Cea mai intunecata zona la MO
o Celulele dispuse in cordoane scurte care se ramifica si se anastomozeaza – realizand o retea
cu ochiuri mici in care se gasesc capilarele sangvine
o Celulele
 Celule mici
 Citoplasma redusa (=>dimensiune redusa)
 Multi lizozomi
 Putine picaturi lipidice (chiar mai putine ca in zona glomerulara)
 Citoplasma intunecata, acidofila (se pot obs totusi si celule palide)
 Datorata acumularii incluziunilor de lipofuscina
 Nucleu picnotic, cu semne de degenerare => anunta apropiata apoptoza
 Implicate in sinteza si secretie de androgeni slabi (DHEA – dihidroepiandrosterona si
androstendiona) si glucocorticoizi in cantitate mica
 Activitate dependenta de ACTH
 Participa la procesul de sexualizare

18
 Caractere celulare generale (ME) – celule specializate pentru sinteza hormonilor sterolici, de unde
rezulta
o Mitocondrii cu criste tubulare inconjurate de numeroase profiluri de REN
o Mt+REN – contin enzimele implicate in sinteza de hh steroizi
o Au picaturi lipidice cu precursori ai sintezei hormonale (coresterol sub forma esterififata)
o Au incluziuni de lipofuscina – in zona reticulara
o Au membrana cu microvili orientati spre spatiul subendotelial – maresc suprafata de
secretie
o Hormonul nu se depoziteaza (iese prin difuzie simpla imediat ce e produs) => lipsesc
granulele de secretie

MSR
 Elaboreaza catecolamine (adrenalina si noradrenalina)
 Secretie controlata exclusiv nervos prin SNV simpatic
 10-20% din Vglanda
 Culoare rosie-maronie
 Considerata un paraganglion simpatic (mici glande neuroendocrine care se asociaza cu SNV)
 Celulele cromafine sunt considerate echivalentul neuronilor postsinaptici, desi nu au axon
o Sinteza axonului e inhibata de glucocorticoizi
o In vivo isi pierd dendritele si axonii in embriogeneza
o In vitro isi pot sintetiza o structura axonala
 Aceste mici glande sunt localizate fie
o De-a lungul SNV (ex MSR in contact cu fibra preggl)
o Adiacent SNV
 Exista paraganglioni
o Simpatici
o Parasimpatici
 Au celule cromafine (au afinitate pentru Cr), ce provin din crestele neurale si sunt implicate in
sinteza de amine si peptide mici
 Reactia cromafina
o Cu solutii apoase de sare metalica (bicromat de K K2Cr2O7) continutul granulelor se oxideaza
si polimerizeaza => se depoziteaza un compus brun (culoare similara cu melanina) numit
adrenocrom
 MSR este un traductor neuroendocrin
o Transduce impulsuri venite de la splahnicul mare in mesaj hormonal
 Celulele secretorii sunt organizate in cuiburi (gramezi), fie cordoane ramificate situate in raport
apropiat cu capilare sangvine/venule postcapilare
 Tipuri de celule ale MSR
o Celulele cromafine (feocromocite) – tumoarea provenita din aceste celule se numeste
feocromocitom
 Aspect intunecat

19
 o Neuroni ganglionari

 Celulele cromafine
o Citoplasma bazofila si granulara
o =neuroni postganglionari simpatici
o Celule mari, poligonale/columnare
o Nucleu central, eucromatic si citoplasma bazofila, fin granulara
o La ME
 Aparat de sinteza bine dezvoltat (REr, aparat Golgi)
 Granule de secretie (150-350 nm)
 Grupate in zona de citoplasma din apropierea capilarului – la polul capilar
o La fiecare celula – ajunge o fibra simpatica preganglionara ce face sinapsa colinergica cu ea
o Tipuri de celule cromafine
 Care secreta epinefrina (80%) – vezicule mai mici si omogene, mai putin dense
 Care secreta norepinefrina – dense, dispuse central
o Diferenta dintre cele 2 tipuri de celule se face la ME, avand granule de secretie diferite
 In celulele ce produc epinefrina (80%)– granulele au un continut electronoclar,
granule mai mici
 In celulele ce produc norepinefrina – granulele au un continut intens electronodens
ce ocupa doar o pozitie excentrica in granula de secretie
o In granulele de secretie gasim
 Catecolamina (epinefrina sau norepinefrina) <20% din secretii (ajung in vezicule
printr-o ATP-aza Mg+2-dependenta)
 Cromogranine – proteine solubile (duc la densitatea specifica granulei) cu rol de
legare a catecolaminelor (alaturi de ATP si Ca+2)
 Dopamin β-hidroxilaza- sinteza catecolaminelor
 Encefalina- molec opioid-like
 ATP
 Ca2+
o Sinteza si secretia catecolaminelor
 Incepe de la Tyr (tirozina) preluata din circulatie
 In citosol Tyr trece in DOPA (dihidroxifenilalanina)
 In citosol DOPA trece in dopamina care este apoi introdusa in granula de secretie
 In granula de secretie (ce prezinta Dopamin β-hidroxilaza), dopamina trece in
norepinefrina
 Pentru celulele care produc epinefrina
 Norepinefrina iese in citosol
 In citosol – norepinefrina trece in epinefrina sub actiunea PNMT
(feniletanolamin N-metiltransferaza)-enzima de metilare care e activata de
cortizol, dupa care adrenalina reintra in granule

20
  Datorita conexiunilor vasculare dintre corticala si medulara – celulele cromafine
produc in principal epinefrina intrucat cortizolul activeaza PNMT => cortizolul
controleaza morfologia si activitatea de sinteza a celulelor cromafine
 Cromograninele si encefalina sunt sintetizate de celula in RER ca precursori
(proencefalina si procromogranina), activarea realizandu-se fie in cursul
transportului spre granula (proencefalina in encefalina in Golgi), fie chiar in granula
de secretie (procromogranina in cromogranina)
 Granulele sunt eliberate in mediul intern, eliberare controlata exclusiv nervos
 Celulele ganglionare
o Nucleu eucromatic, cu nucleol evident “ca un ochi care ne priveste”
o Axonul se extinde catre periferia adrenalei, pentru
 Inervarea organelor abdominal (in nn splahnici)
 Modularea activitatii corticalei
 Inervarea aa suprarenale si a ramurilor

3. Glanda epifiza
 Componenta a sistemului endocrin care are maxim de dezvoltare in copilarie
 Dupa pubertate, ea involueaza
 Localizata in partea posterioara a diencefalului, inferior de corpul calos si superior de coliculii
cvadrigemeni superiori
 Atasata de tavanul ventriculului III printr-o tija habenula (= frau)
 Glanda mica, dimensiunea unei boabe de mazare
 G=150 mg; L=5-8mm; diametru=3-5mm
 Embriologic
o Origine neuroectodermala
o Provine dintr-o evaginare diverticulara ce apare pe linia mediana a diencefalului posterior
o Aceasta evaginare comunica initial cu cavitatea ventriculului III
o Prin proliferare celulara, evaginarea creste, devenind faldurata
o Apoi, evaginarea se transforma intr-o masa solida celulara in raport cu capilare
o Pe masura dezvoltarii, comunicarea cu ventriculul III se reduce, ramanand o prelungire a
acestuia la baza epifizei (reces pineal)
 Forma de samanta de con de pin
 Glanda incapsulata (capsula provenind din ingrosarea piei mater)
o Trimite septuri ce compartimenteaza incomplet glanda in lobuli
 Foarte bine vascularizata (fluxul de la nivelul ei e cam la fel cu fluxul renal) – cea mai bine
vascularizata glanda endocrina
 Celulele organizate in cuiburi
 Glanda este foarte bine inervata
o La ea ajung fibre simpatice amielinice postganglionare ce provin din ggl cervical superior
o Implicate in controlul secretiei epifizare

21
 Se discuta conexiuni directe prin fibre mielinice intre epifiza si SNC (hipocampul din sistemul
limbic) ce ajung la parenchim prin habenula
 Pe masura inaintarii in varsta
o Creste cantitatea de tesut conjunctiv - septurile se ingroasa si asigura o lobulatie mai
evidenta
o Apar si formatiuni chistice
o Apar concretiuni calcare – nisip cerebral/corpora arenacea/corpii nisiposi/acervula
 Pot aparea in plin parenchim glandular sau perivascular
 Apar majoritar prin exocitoza secretiilor pinealocitelor (fiind componente
secundare)
 Apar prima oara la copii, numarul si dimensiunile crescand cu varsta
 Depozite de Ca2+ si Mg2+ (prin precipitarea CaCO3, CaPO4) dispuse in inele proteice in
jurul unei matrice proteice bazofile (proteine secretate de pinealocite)
 Aceste concretiuni calcare au aspect coraliform
 Rol necunoscut
 Cresterea in dimensiune si numar nu afecteaza functiile glandei
 Sunt utilizate in radiologie ca reper (fiind radioopace)
 Parenchimul glandular – 2 tipuri celulare
o Pinealocite (95%)
 Neuroni modificati
 Au activitate secretorie
 Elaboreaza amine si peptide mici
 La MO
 HE
o Citoplasma slab bazofila
o Nucleu mare, central, cu multiple identatii si minim un nucleol
prezent
o Nu se observa corpi Nissl
o Apar prelungiri citoplasmatice associate cu capilarele sanguine
 Impregnare argentica
o Corp ramificat => au 2 sau mai multe prelungiri lungi, sinuoase ce se
dilata terminal
o Dilatatiile vin adesea in raport cu capilare sangvine – dovada a
activitatii endocrine a celulelor
 Contine si incluziuni
o Glicogen si lipidice – substrat energetic
o Pigmentare
o Lipofuscina – pigment de uzura, dupa pubertate
 La ME
 Aparat de sinteza proteica dezvoltat – RER+Mitocondrii

22
  Granule de secretie mici (100 nm diametru) cu continut electronodens ce se
gasesc in prelungirile citoplasmatice
o Contin preponderent serotonina
 Numerosi microtubuli si microfilamente (mai ales in prelungirile cp)
 Mai prezinta structuri tubulare electornodense, acoperite de-o parte si de
alta de vezicule
o Aceste structuri se ancoreaza la membrana celulara
o S-au mai descris in retina si in urechea interna
o Participa la formarea unor sinapse in panglica
 Contin enzime implicate in metabolismul aminelor biogene
 N-acetiltransferaza (NAT) – enzima de acetilare
 HO-indol-O-metiltransferaza (HOIMT) – enzima de metilare
 Actioneaza pe dopamina si serotonina, formand melatonina
 Sintetizeaza
 Indolamine – serotonina, melatonina (ea e descarcata in sange)
o Melatonina decoloreaza tegumentul la broasca
 Peptide – arginin-vasotocina, angiotensina I
o Celule interstitial (gliale)
 5% din celulele de la nivelul epifizei
 Contin gliofilamente
 Asemanatoare astrocitelor (in coloratii, cat si ultrastructural)
 Aduc aminte prin structura de pituicitele lobului posterior hipofizar
 Au prelungiri ce inconjoara incomplet capilarele sau pinealocite
 Celulele interstitiale sunt mai numeroase la nivelul habenulei
 Nuclei alungiti, hipercromi
 Rol
o E prezenta la toate vertebratele
 La vertebratele inferioare – celule fotoreceptoare asemanatoare celulelor retiniene,
avand rol senzorial fotoreceptor
 La pasari – rol fotoreceptor limitat
 La mamifere – activitate endocrina, disparand rolul senzorial fotoreceptor
 Dar pastreaza fotoperiodicitatea functiei – activitatea pinealocitelor e
influentata de intensitatea luminii din mediu
 La mamifere isi dezvolta inervatia aferenta simpatica, activitate cuplata prin
hipotalamus cu retina
 Traductor neuroendocrin
 Activitate controlata de nucleul hipotalamic suprachiasmatic (cu populatie
neuronala ce prezinta automatism) ce controleaza ritmurile circadiene si
sezoniere a organismului + secretia ciclica a unor hormoni => acest nucleu
este ceasul intern la organismului
 2 sisteme fotoreceptoare la mamifere

23
 o Care mediaza perceperea luminii (cea clasica)
o Care mediaza secretia de melatonina
 Celule ganglionare retiniene ale caror axoni ajung la nucleul
suprachiasmatic (tractul retinohipotalamic)
 Impulsurile merg descendent prin tractul hipotalamo-spinal
 Apoi ajung prin fibre simpatice preganglionare in ggl cervical
superior
 Apoi prin fibre simpatice postggl (ce elibereaza NE) ajung la
pinealocite
o Ziua scade secretia de melatonina, noaptea creste -> melatonina e
hormonul intunericului (hormonul somnului)
o Deci secretia are loc printr-un ritm circadian sincronizat cu ritmul
endogen al nucleului suprachiasmatic
o Controleaza bioritmuri ale organismului
o Rol melatonina
 Melatonina creste in copilarie, apare la varsta de 3 luni
 La batrani – urme de melatonina
 Rol in reglarea bioritmurilor circadiene/sezoniere
 Ritm nictemeral – induce somnul (profund, odihnitor, linistit)
 Adaptarea in functie de fusul orar
 Alterarea raspunsului emotional la reducerea intensitatii luminii (adica
melatonina modifica dispozitia omului, ducand spre depresie) – explica
depresia in zonele cu noaptea mai lunga decat ziua
 Rol in reglarea activitatii sistemului endocrin
 Reglarea functiei de reproducere (ax hipotalamo-hipofizo-gonadal) – efecte
antigonadale si antiovulatorii
 Hiposecretia de melatonina – pubertate precoce
 Rol in reglarea glicemiei
 Stimuleaza sistemul imun si are efect antitumoral
 Efect antioxidant – elimina radicali liberi (ce oxideaza melatonina, dar radicalii se
transforma in produsi stabili) -> melatonina e numita antioxidantul de sacrificiu al
organismului
 Previne boli degenerative ale SN – ex Parkinson, Alzheimer
 Incetineste procesul de imbatranire

24