Sunteți pe pagina 1din 31

Diaconu Veronica

MIC 1

Asta e, Wall Climb!

Personaje:
Vali: (18 ani, elev în ultimul an de liceu, începe să-și arate, tot mai mult, nemulțumirile,
adunate în timp, odată cu dorința părinților și bunicii de a promova bacalaureartul și a
se înscrie la facultate, ceea ce ar fi însemnat să mai rămână în țară, departe de părinții
plecați la muncă în străinătate de treisprezece ani. Practică parkour-ul break-ul,
baschetul .Este fan rap și ascultă, în special, muzica lui Șișu. Când nu iese cu băieții joacă
Counter, Dota și GTA și vrea să devină un leader printre jucători. La începutul liceului,
intră într-o nouă gașcă, cu care ceilalți prieteni nu sunt de acord. Mereu s-a simțit diferit
de toți, dorindu-și să fi știut cum e să aibă părinții lângă ei tot timpul, nu doar o dată pe
an.)

Ramona (17 ani, prietena lui Vali dinainte de intrarea la liceu Se despart de multe ori,
timp în care Ramona se cuplează cu alți băieți. În ultimul an, și-au promis că vor avea
încredere unul în celălalt, dar nu pentru mult timp, pentru că Vali crede că ea și-a
încălcat promisiunea)

Andi (18 ani, prieten din copilărie și coleg de liceu cu Vali. Este un tip sincer și exrem de
critic. Îi place dansul, sportul și jocurile și nu-i suportă pe ceilalți prieteni ai lui Vali.
Vrea să ia bacul și să se mute în Bucureși.)

Bunica ( îl crește pe Vali de la cinci ani, ținând locul ambilor părinți. Își dorește să-l
vadă pe acesta student. Nu-l înțelege când îi reproșează lucruri, crede că a făcut totul
pentru el, și ea, și părinții)

George (19 ani, în ultimul an de liceu, prieten cu Vali dintra noua. O place în secret pe
Ramona. Îi place să se întâlnească cu prietenii la dărmături și să fumeze. Din când în
când merge și în singurul club din oraș pentru a se distra și găsi clienți)

Părinții (plecați în străinătate pentru viitorul lui Vali. Nu trece o zi fără să-l sune)

1
Scena 1

Vali și bunica

(Vali se află în camera sa, ascultând Sișu la maximum, în timp ce


se joacă Dota 2. Cărțile pentru pregătirea examenului de bac
stau aruncate pe pat, alături de ghiozdan. Intră bunica să verifice dacă
dacă și-a respectat promisiunea că va învăța)

Bunica: Auzi? Au, capu' meu! Dă muzica asta mai încetu, fac ca trenu' aștia de lângă noi,
te dă pe mâna poliției, că le spargi timpanele.
Vali: (întoarce capul spre ușă, unde se află bunica) Ascult muzică cât de tare vreau! Lu'
ăștia dacă nu le convine, să se mute, iar mata ia un Nurofen, trece repede. Dacă nu, ai
dopuri de urechi, să vezi ce liniște ai.
Bunica: Halal educat! Vezi că a sunat mă-ta, mi-a zis că nu i-ai răspuns. Cică înveți sau
iar pierzi vremea pe calculator.
Vali: (zâmbește ironic) Am văzut apelul, nu am vrut să-i vorbesc. Nu-i zi să nu mă sune de
zece ori să întrebe același lucru, fir-ar învățatu' și cine l-o inventat.
Bunica: Nu ești om de cuvânt, d'aia! Ce-ai zis acum o săptămână - două? Imposibil, nu ți-
am cerut, nici eu, nici amărâții aia care muncesc pentru tine, dincolo.
Vali: (enervat) Am zis doar că o să încerc, nu am promis nimic. Și nu le-am cerut-o eu să
plece!
Bunica: Greu s-au urnit de acasă, să știi, dar tu i-ai făcut să plece pentru un viitor mai
bun.
Vali: (o întrerupe) Eram un mucos de cinci ani! Cum aș fi putut eu să-i fac să ia decizia
asta! Chiar e absurd, bre! (râde sarcastic)
Bunica: Ce să facă și ei, voiau să muncească, trebuia să te crească, aici unde..
Vali: Mda, cum să nu, aceeași scuză, aceeași discuție! Mereu încercați să mă convingeți că
așa a fost cel mai bine.
Bunica: Noi am dus-o vai cum! Ei s-au încăpâțânat ca tu să nu duci lipsă de nimic, să nu
își bată nimeni joc de tine că ești sărac, cum au pățit-o de multe ori.
Vali: Bag picioarele în ea de viața!

2
Bunica: Te plângi de bine tu, băiete! Ai totul la picioarele tale, casă, masă, telefoane,
calculator, acum ai și mașină, ce mai vrei?!
Vali: (sictirit) Cu ce mă încălzește asta? Zi-mi, te rog!
Bunica: (supărată)Ți s-a urcat la cap de la atâta alintat! Ți-am dat libertate, te-ai distrat și
văd că mereu ești nemulțumit! Dar mereu, nu mai suport să te aud că nu-ți convine nimic.
Vali: Cum nu? Sunt foarte fericit! Niște cunoscuți îmi umflă buzunarul din când în când și
îmi dă ordini. Taca-taca și iarăși taca! Să-mi zică altceva, nu știu.
Bunica: Vor să vadă și ei că faci ceva bun, că nu degeaba au plecat acolo!
Vali: Ce glumă. Nu i-am obligat să facă ceva pentru mine, nu uita!
Bunica: Să-i mulțumești, cred că asta merită! Poate și eu, că te-am crescut de 13 ani, cum
am putut!
Vali: Ai o pastilă de greață? Cred că mi s-a aplecat de tot ce aud. Mi-e rău, lasă-mă în voia
mea. (râde)
Bunica: Încăpățânat mai ești! Semeni lu' bunic-tu, vreți totul de-a gata, dar nu ați ridica
nici un deșt! Parcă sunteți șefi, alta nu!
Vali: Nu mă dispera și tu, oricum nu-mi pasă prea tare de ce trăncăniți! Vă intreresează să
fac ceva, doar să vă lăudați! D'aia și-au făcut ditamai vila, și-au luat nu știu ce Audi, the
vanity is here!
Bunica: Vorbești prostii, copile! Toate îți rămân ție, ei doar muncesc pe brânci acolo, să
ai!
Vali: Gata, mamaie, să am, să nu am, tot aia e, nu mă interesează! Cu ce schimbă asta
realitatea? Cu nimic, eu tot….(se oprește brusc)!
Bunica: (deznădăjduită) Nu se mai înțelege nimeni cu tine! Îmi bat gura de pomană!
Vali: (se uită indiferent pe fereastră) Cred că e invers! Eu sunt copil special, vorbesc cu
pereții aștia! Ce bine mă simt!
Bunica: Decât să turui ca o moară degeaba, mai bine ai pune burta pe carte! Uite cum le-
ai aruncat! (arată spre cărțile de pe pat) Mă-ta a dat bani pe ele, împrăștiat mai ești! Offf,
Doamne! Cât oi mai rezista!
Vali: Dacă m-ai lăsa în pace, sigur o să prinzi suta! (râde)
Bunica: De-ai fi ascultător! Măcar la bătrânețe să am o mulțumire și mi-am pus toată
nădejdea în tine! Vreau să te văd la facultate, nu prin străinătate să plâng de dor. Ești om
dacă ai carte, dacă nu…Dumnezeu cu mila!
Vali: Da, mă, om cu carte și lefter, așa mă vrei!

3
Bunica: ( pe un ton ridicat) Tu trebuie să ai facultate! George și Maria s-au gândit să-și
facă o situație ca tu să nu mai duci grija asta, doar să înveți, să-ți faci o carieră.
Vali: Ce, nu pot fi gunoier prin Italia? Muncesc doar noaptea, câteva ore, răcoare, money,
money! (zâmbește)
Bunica: Nu mă necăji cu gândurile astea! Învață, ai de toate, nu trebuie să lucrezi orice!
Vali: Contează că iese banu', nu așa zic toți care se spetesc printre străini? Eu de ce n-aș
face-o?
Bunica: Băiete, ți s-a urât rău de tot! Da, da, da! Ia, hai, mâna pe carte și nu lasă vorba! Îi
spun mă-tii dacă nu mă asculți!
Vali: Ce mi-e frica! Ohoo! O să vorbească mult și prost, o să-mi strice cheful de tot, o să
înjur de toți sfinții după ce închide telefonul, deci, m-am obișnuit!
Bunica: Îți place s-o superi mereu! După ce e obosită de la muncă, se stresează că ție nu-ți
pasă de nimic, mai și urli la ea ca un apucat!
Vali: Luptă între înger și demon. Eu sunt ăla rău, nu?
Bunica: Ce-ți mai debitează mintea!
Vali: Păi no? Stai, ea e aproape înger că nu-i prea pasă de.. (se oprește)
Bunica: (amenințător, ia bâta de baseball, aruncată într-un colț ) Vezi făcălețu' asta?!
Cum îți îndrept cocoașa, nenică, dacă mai aud din gurița ta asta.
Vali: ( râde) Nu mă mai vezi o lună pe-acasă, să știi! Și ce faci fără mine?
Bunica: (resemnată, lasă bâta jos și se apropie de el) Au vrut să vină, așa cum au zis, dar
dacă nu s-a putut!
Vali: Eii, s-au învățat acolo! Money matters for them, right?
Bunica: Ce tot zici acolo? Mai ai puțină răbdare și o să ai ce tânjești de atâta timp.
Vali: Ei vin, eu zbor de aici! Tot e la modă cu relațiile la distanță!
Bunica: Faci facultatea, îți găsești un servici' aici, se întorc și ei și o să fiți împreună!
Vali: Visătoare, n-am ce spune! Și nu mai am nevoie! Asta e, m-am săturat, doar
imaginându-mi cum ar fi!
Bunica: Offf, băiete!! Îmi mănânci ficații!
Vali: Doar unu, atâta ai! Oricum, soluții găseau cum au făcut și părinții lui Andi! Uite, au
făcut avere aici și nu au mai plecat ca alții.
Bunica: Hai să nu mai lungim vorba că nu ajungem nicăieri.
Vali: De ce nu? Am chef să... (își pune mâinile pe umerii bunicii)
Bunica: Zi-le-o lor, nu-mi e bine când te aud.
Vali: Un Wall Climb, de asta am nevoie!

4
Bunica: Ce pui la cale? Ce tot spui, nu înțeleg?
Vali: Sau un Kong!
Bunica: Băiete, ai grijă ce faci! Nu te băga în belele.
Vali: Nu poate să mă ajute nimeni să le fac!
Bunica: Ai grijă să nu-ți nenorocești viitorul!
Vali: Nici trecutul nu a fost mai bun, prezentul e nemaipomenit! Îl iubesc, e ce mi-am
dorit de mic.
Bunica: Mai gândește-te!
Vali: Depinde! Dacă fac un Tic Tac, scap de două!
Bunica: Ai tărâțe în cap? De la atâtea jocuri te-ai tâmpit, nu alta. Te crezi erou sau ce?
Vali: Nu, am mulți neuroni! Și mă lupt cu turcii de atâția ani, dar nu în jocuri.
Bunica: Degeaba ai neuroni, îi ții de pomană.
Vali: Bine că au alții creier de maimuță sau nici pe ăla.
Bunica: Chiar îți șterg una! Ți-ai luat-o-n cap. Glumele astea nu mă amuză.
Vali: Am zis vreo minciună? Spune!
Bunica: Așa se vorbește!? Crezi că ai dreptul la orice!
Vali: ( mirat) Da, mă? Mă faci să râd! Ce am cerut și am și primit?
Bunica: Totul ți s-a pus la picioare și mai zici că nu!
Vali: ( îngândurat) Almost nothing! Mda..
Bunica: Nu înțeleg ce trebuie să mai facem, să te mulțumim. Nu contează pentru tine
efortul nostru, nimic. Nu știu de ce ne mai chinuim. (nervoasă)
Vali: Nu am zis asta! De ce îmi bagi vorbe în gură? Mereu înțelegeți pe dos!
Bunica: Asta crezi tu! Tu nu vezi adevărul, încă nu ne-a lăsat vederea.
Vali: Mai bine pleacă, te rog, e destul pentru azi!
Bunica: Mă gonești acum? Asta merit, asta?
Vali: ( se întoarce în fața calculatorului, butonând tastatura) Chiar am treabă! Poți să
pleci?
Bunica: Te apuci de învățat, presupun?
Vali: Treaba mea ce fac! Te-am rugat să ieși! Nu o mai zic a doua oară!
Bunica: (îl apucă de haină) Uită-te la mine, azi nu joci nimic! Te așteaptă cărțile! Să nu
mai aud nicio vorbă!
Vali: (îi ia mâna de pe haina sa) Doar nu mai bate acum! Îmi vine să mă tăvălesc de râs!
Hahaha! Ce zici? Te învăț un Counter, GTA? O să fii bunică cool!

5
Bunica: Mă duc să-ți opresc curentul, să văd cum te mai joci, doar tu nu plătești nimic
aici!
Vali: Nu mai pot eu că faci asta. Nu mă joc, dar nici nu învăț! Doar nu mi-ai băga cărțile
pe gât. Dacă reușești, poate o să știu tot, fără niciun efort. O să fiu un geniu aproape
înnăscut!
Bunica: Ți le-aș băga dacă aș știi că se prinde ceva de tine!
Vali: Nu ai tupeu!
Bunica: Nu mă pune la ambiție că îți arăt că pot fii și dură! N-am fost până acum, dar nu-
i târziu niciodată.
Vali: Bine, bine! Nu ai treabă pe afară? Poate te așteaptă Vasilica la un pahar, la o
vorbuliță.
Bunica: Nu fi nesimțit! Nu mă face că nu-ți mai fac nicio pofta! Te-am răsfățat cam mult,
băiete!
Vali: Aoleu! Plâng! Îți inund casa! Și așa știi cum e! Îți dau de treabă ca să nu mai ai timp
să-mi toci creierii.
Bunica: Miștocarule! Te las în apele tale, o să-i zic lu'tac-tu, să văd dacă ai curaj să-i
vorbești așa.
Vali: (se apropie de pat și aruncă cărțile pe masă) Discuție terminată! Mâine o luăm de la
capăt cu asta!
(Bunica pleacă din cameră, iar Vali se uită plictisit pe fereastră)

Scena 2
Vali și Andi
(Vali intră în camera lui Andi care repetă câteva mișcări de
breakdance)

Andi: Salut, man! Hai la un headspin, un munix ceva, abia am început antrenamentul.
Vali: (râde) Hei, bro!Nu mă bag, o să urle iar maică-ta că se zgâlțâie lustra din cameră!
Andi: Ea vorbește, ea aude! I-am zis să-mi dea mie camera de jos să exersez și acasă Știe
că nu pot sta nicio zi fără mișcare. Nu mai sunt nebun să dansez pe ploaie cum am făcut-o
atunci.

6
Vali: Aș avea un chef s-o mai fac, mă crezi?
Andi: Bă, nu aș mai face prostia asta never! O săptămână în spital cu antibiotice și acum
am semne pe bucă de la injecții. Doar asistentele erau bune, în rest nimic.
Vali: Eu aș mai face-o, mă, mai ales acum…(face un halloback, dar renunță și rămâne
întins pe podea, îngândurat)
Andi: Iar te-ai certat cu ai tăi, mă? Ce mai aveți de împărțit?
Vali: Mda, nu e nimic nou. Aceleași rahaturi. Nu mai scap de gura lor, de când cu bacu'.
Andi: Man, viața e al naibii de scurtă, din prostii din astea te necăjești?
Vali: Ți-e ușor de zis, la ce părinți ai.
Andi: Mi-a luat ceva s-o conving pe mama să mă pregătesc doar la școală pentru
examenul vieții, apoi dans, baschet, până mă satur. Oricum, vreau să-l iau, de-abia aștept
să plec la Bucale!
Vali: Pana mea, ce viață ai, nu ca mine!
Andi: Bă, tu ești prost! Ce are dacă faci un efort acum să-l iei?! Îți trăiești tinerețea, după:
nu ai griji, nu muncești, că trebuie cică să studiezi, te joci, dansezi, fete, cluburi, ce mai!
Apropo, sunt leader în GTA de ieri.
Vali: Băi, parcă ești bunica sau mai rău decât ea! Nu te auzi ce îndrugi?
Andi: Damn it, what's wrong with you, man?
Vali: Go hell! Nu-i treaba ta, fac ce vreau, nu ce-mi ordonă alții!
Andi: Te-ai afumat mult, în ultimul timp, bă? Recunoaște, de aia ești așa!
Vali: E stric problema mea, sunt liber să fac ce-mi trece prin cap.
Andi: Până acum, spuneai altceva, ne făcusem planuri împreună, visam la cum o să fie.
Vali: Nu înseamnă că nu m-am gândit la asta, înțelegi?
Andi: (îl zgâlțâie puțin pe Vali) Revino-ți, omule! Lasă ideile astea! Ce am stabilit noi, de
la începutul liceului!? Ce am jurat, îți mai amintești sau ți s-a golit memoria de la plăcerea
ta?
Vali: Sunt lucid, chiar și așa. Știu ce am zis: că o să dansăm, facem battle cu ăia din
Bucale, o să-i lăsăm mască, ne înscriem la baschet, bla, bla, bla!
Andi: Atunci, de ce s-au schimbat planurile? Chiar nu te înțeleg, uneori!
Vali: Sunt într-o pasă proastă! Bine că ești tu fericit și știi ce o să faci!
Andi: Ești apatic de la un timp. Apropo, am aflat, ieri, de la Vlad ceva de mister Cerber!
În ce te-ai băgat, fraiere? De ce trebuie să aflu de la alții ce faci?
Vali: (iritat) Băgăciosul ăla, Lepra. Ce știe el?
Andi: Era prin preajmă, acolo, la dărmături, unde stai cu prietenii tăi cool.

7
Vali: Și ce-i cu asta? Erau prin zonă, voia să ne ceară un autograf, doar avem fețe de
vedete, no? Unde-i problema?
Andi: ( face un munix, și se așază apoi pe podea, lângă Vali) De unde ați găsit, frate, în
orașu' asta marfă? Dacă dădeau de ea, ăia?
Vali: Ce bătaie merită Jumătate de om! Îi zic lu' fra-so să-l lege acasă, să nu-l mai văd pe
lângă noi! (nervos). Până la urmă, ce-ți pasă ție?
Andi: Ești prietenu' meu, man! De când cu Ramona, te-ai băgat în grupul ala de penali și
te strici! Asta mă las să cred în ultimul timp.
Vali: Penalii ăia sunt prietenii mei și nu te interesează ce fac cu ei, e alegerea mea.
Andi: Am dreptul, frate! Parcă ești orb, de la un timp! O să ai numai probleme dacă mai
stai cu ei.
Vali: Bine că ești tu băiatu' perfect, cu de toate, moral, fără vicii. Hahaa! Vezi să nu te
deochi când te uiți în oglindă.
Andi: Nu-i vorba de asta! Sunt lucid, nu mă las corupt de anturaje false! Știu ce vreau de
la mine, de la viață!
Vali: Ei mi-au stat alături când simțeam că înnebunesc, când tu doar mă criticai.
Andi: Ei sau Maria? Încercam să te fac puternic, nu să-și cauți alinarea în iluzii.
Vali: Nu contează! Uit de toate când sunt cu ei! Cu vorbele tale, mă legi de realitatea asta.
Andi: Diva te ține lângă ei, de frică să înfrunți viața așa cum e.
Vali: Da, da,da, te roade invidia că nu ești așa popular ca ei și că tu nu poți să-ți faci o
lume a ta fericită, unde uiți de toate relele.
Andi: Bou ești! Nu am nevoie de unii ca ei pe lângă mine, sunt doar niște golănași, fără
creier! Și nu alerg după o altă lume, mă mulțumesc cu asta. Nu sunt laș, am rațiune!
Vali: Bine că ești tu deștept și ei niște adunături!
Andi: Nu neg asta! Ia stai cu ei atunci când nu au marfă, să văd cât de speciali mai sunt!
(râde ironic)
Vali: (tace, pare dus pe gânduri)
Andi: Dacă nu era Găină, cum mai intrați voi în lumea fericită? Nu mai pupați nimic, dacă
ajungeați pe mâna ăstora cu șapcă!
Vali: Bai, nici nu mai aveam joint. Aaa, da, Găină mai aveam puțină iarbă în buzunar, dar
nu a văzut-o decât ăla cu care se înțelegea bine! A trecut cu vederea! Și asta nu face rău,
nu știu de ce-o interzice, de la etno am suferit zile întregi.
Andi: Îți place cum ai ajuns? Ai și condus, în seara aia, nu?!
Vali: (își scoate șapca și o trântește pe podea) Tot lingăul ăla, așa-i?

8
Andi: Nu te lua de el, s-a speriat, era cu tine în mașină, doar! Nu vrea să-și facă probleme
ca alții.
Vali: Să-mi mai fac milă să-l duc acasă! Eii, lasă, dau eu de el.
Andi: Ce minte de cocoș să ai, de te-ai luat la ceartă cu ăla? Nu puteai merge pe jos, așa
poate te trezeai!
Vali: Ce te miri, parcă e ceva nou! A vrut să mă depășească, nici nu a semnalizat, boul
dracului.
Andi: Băi, omule, dacă rămâneai fără carnet, îți mai făceau și dosar! Dar dacă mai auzeau
și ai tăi! Ieșeai șifonat tare!
Vali: Soarta favorabilă!
Andi: (se uită la ochiul lui vânăt și umflat) Ce i-ai zis lu' bunic-ta când te-a văzut vai de
curu' tău?
Vali: Că am căzut la parkour! Doar nu-i ziceam adevărul!
Andi: Te-a tatuat bine! ( zâmbește) Dacă nu-mi zicea Vlad, îmi ziceai și mie la fel, no?
Vali: Probabil! Mi-a promis labagiu'că rămâne între noi ce s-a întâmplat! A fugit de lângă
mașină și se uita de pe trotuar, fricosu'!
Andi: Dacă nu trecea mașina aia prin zonă? Noroc chior ai avut! Bine că v-a despărțit
omul ăla.
Vali: Gata, a trecut, sunt întreg! Ai ceva de băut? (se duce la dulap și ia o sticlă de GB)
Andi: Să nu bei mult, e a lu' frate-mio.
Vali: Îi zici că sticla lui m-a ajutat să uit o secundă că viața mea e 0 barat (își fixează
privirea pe lumina ce se reflectă pe parchet, în timp ce duce sticla la gură)
Andi: Te gândești prea mult la trecut! Profită de prezent și bucură-te așa cum e.
Vali: Vai, frate, iar devii sfătuitor! Jur că nu-mi mai place rolul asta!
Andi: Astupă-ți urechile, eu tot o să critic, o să-ți dau sfaturi, câte vreau! Ne știm de mici,
te cunosc bine și mi-e ciudă că te-ai aliat cu idioții.Viața ta nu era perfectă nici înainte să
cunoști plăcerea asta, dar nu te plângeai atât, nu erai așa de negativist, de stresat, de
revoltat.
Vali: Ți-am mai zis, când sunt cu ei, uit de mine, reușesc să fiu fericit pentru un timp. Și
m-am schimbat, trebuie să accepți asta.
Andi: (îi pune mâna pe umăr lui Vali) Nu pot să fiu de acord cu tine. Un moment de
liniște, și apoi? Amețeli, stări de rău, coșmaruri și lista poate continua!
Vali: Mă amăgesc și eu! Atâta pot face, ce vrei?

9
Andi: Înainte să-i cunoști, viața ta era dansul, sportul! Uitai de frustrări, de tot, când
auzeai muzica sau când te chinuiai să faci un flick, un freeze.
Vali: Nici acum nu le-am lăsat! Și parcă am mai mult curaj pe scenă, dacă sunt puțin
euforic!
Andi: Da, da, parcă ești intrat în priză, nu te mai sperie rău publicul! Dar ăsta nu e un
motiv să-ți placă Maria.
Vali: Recunoaște că-s bune la ceva! (râde)
Andi:. Ești un laș! Ți-e frică să le arăți celorlalți ce știi să faci!
Vali: Iar începi! Ăsta-s eu și nu vreau să mă schimb! Pam-pam
Andi: Vrei să te simți un supererou și joint-ul te face să crezi asta! (râde în hohote)
Vali: Așa-i, nu neg! Vrei să mă ajuți să mai simt asta?
Andi: Să-ți împrumut costumul lui Superman? Băi, dar să nu mi-l rupi când salvezi
lumea, că nu știu ce-ți fac, am golit toată pușculița ca să-l iau.
Vali: Dă-mi niște bani, ți dau când îmi trimite mama. Bine că mi-ai amintit, de aia și
venisem la tine.
Andi: Astfel nu veneai, nu? Ți-am mai dat, de atâtea ori, și nu s-au mai întors în buzunarul
meu.
Vali: Ți dau mă pe toți, nu fi bulangiu! Trebuie s-o împac pe mama, îi zic că mă duc să fac
meditații, îmi dă bani și ți aduc.
Andi: Da, când te vezi cu buzunarele pline, nu te mai gândești la mine, te duci direct la
ăia. Știu eu!
Vali: Mă ajuți sau nu? Vreau să știu ce am de făcut?
Andi: Bine, frate, dar peste o săptămână îi vreau înapoi, astfel nu mai ai ce căuta la mine!
(scotocește prin dulap și îi întinde câteva bacnote)
Vali: Thanks, man! Jur că o să ți aduc! Hai că mă duc și eu acasă! Mi-a zis Ramona că
vine la mine. S-a aliat cu mamaia, mă pune și ea să învăț, dar cine o ascultă!
Andi: Unde pleci, băi! Mai am să-ți mai spun ceva, dar…(se apropie de Vali)
Vali: Zi odată! Ce e?
Andi: E despre, cum să..despre Ramona.
Vali: (mirat) Cine nu are ce face?
Andi: Nu știu sigur dacă e adevărat, eu îți spun doar ce am auzit, să știi ce se vorbește în
gașcă de la un timp.
Vali: Băă, nu mai da atâtea explicații, fii direct, dacă tot ai adus asta în discuție! În
momentul asta îmi zici ce și cum despre Ramona! Doar mă cunoști! Fac urât de la ea!

10
Andi: Limba asta ascuțită ce-mi face! Prietenașul tău, George, a cam profitat de plecarea
ta la țară și și-a făcut poftele. Ce se mai laudă când e sub influența etno.
Vali: Ce pofte, omule? Și ce treabă are asta cu Ramona?
Andi: Asta să-i întrebi pe ei! Cică nici ce consumă nu l-a făcut așa fericit ca ea, în acea
seară.
Vali: Poate era în lumea sa, Ramona nu mai repetă greșelile din trecut, am încredere în ea.
Andi: Frate, eu ți-am zis, nu știu cine minte!
Vali: Thanks, bro, pentru că mi-ai zis! O să am o discuție cu amândoi. Mă duc și eu,
mâine ne vedem la battle, no?
Andi: Da, man, să fii pregătit! O să ne distrăm ca în trecut! Pace is here! (arată spre
inimă)
Vali: (se salută cu Andi atingându-și pumnii ) I don't forgot it!

Scena 3
Vali și Ramona
( Vali joacă GTA, când intră Ramona în cameră)

Vali: Bag, bag… în mă-ta de prost!


Ramona: Ooo, nenică, iar stai cu capu'n joc?(îl atinge pe umăr) Altceva nu ai de făcut,
din câte îmi amintesc?
Vali: A venit prințesica?! Mă joc cât vreau! Nu am chef să discutăm despre acel altceva!
Parcă ești mama! Mă relaxez acum, nu mă deranja!
Ramona: Ce te aprinzi, așa, iubi!? (îl îmbrățișează) Nu pot să îți mai spun nimic că te
enervezi!
Vali: ( îi îndepărtează mâinile) Lasă-mă că iar pierd! Andi a ajuns leader, trebuie să ajung
și eu neaparat!
Ramona: (îi scoate calculatorul din priză) Când sunt lângă tine, nu te joci! Punct! Mai
bine nu l-ai copia în jocuri, ci în altele!

11
Vali: Femeie! (se ridică de pe scaun și se întoarce spre ea) Cine ți-a dat dreptul să faci
asta? Cam întreci măsura, văd!
Ramona: Te-am avertizat! Nu sunt mobilier să stau nemișcată când vin la tine! Măcar
acum să mai lași jocurile!
Vali: Cine te pune să stai când mă joc!? Vino când sunt liber și toooată atenția mea e la
tine!
Ramona: Mă disperi cu ăsta, copile, copile! Nu am mai văzut specimene ca tine!
Vali: Nu e pentru plozi, deșteapto! Nu oricine poate să-l joace, să știi de la mine! Nu vorbi
doar să te auzi!
Ramona: Mda, vechea replică! Nu mai ai altă placă? Îmi vine să casc!
Vali: Ți-e somn, du-te și te culcă! Scap de tine!
Ramona: Aaaa, deci vrei să plec? Doar te-am anunțat că vin la tine! Dar o faci expre să
mă superi.
Vali: Fă ce vrei! Oricum, mereu faci ce te taie capu' ala sec! Nu-ți pasă de nimeni și nimic
când te ia damblaua.
Ramona: What? Băi,omule, mă faci nebună?
Vali: Te fac cum vreau! Știi, ai fi o bună actriță! Chiar, de ce nu dai la Teatru? Oamenii te
vor lăuda, că asta îți place!
Ramona: De când cu atitudinea asta? Ai visat urât azi-noapte? Sau de la ciocolată ți se
trage?
Vali: Nu-ți place? Nu vrei un bărbat lângă tine, care să te domine, să fie mai dur, mai
dintr-o bucată?
Ramona: Cine bagă strâmbe? Când am zis eu asta?
Vali: Nu contează! Deci, e adevărat?
Ramona: Parcă nu luai în seamă glumele nesărate a prietenilor tăi. Ești bătaia lor de joc,
râd de tine de plictiseală. Am văzut cum se comportă cu tine, am tăcut să nu zici că vreau
să te despart de ei.
Vali: Am fost un tembel și uite unde am ajuns! Ca să uit bag la greu și tot nu sunt de
ajuns! Pe zi ce trece, totul pare fals, prea fals pentru mine.
Ramona: Ce ai iubi? (se apropie de el) Te rog, spune-mi de ce reacționezi așa?
Vali: (o îndepărtează de lângă el) Sunt curios să văd cât o mai ții așa! Iubi, iubi și pe la
spate, pac și am căzut.
Ramona: Mai bine stăteam acasă! Și dacă vorbeai în chineză tot înțelegeam aiureile tale!

12
Vali: Mai bine nu te cunoșteam niciodată și nu ajungeam în starea asta de căcat. Din cauza
ta, a ta, am ajuns subiect de discuție în gașcă. Sunt vedetă, ar trebui să mă mândresc, nu?
Ramona: Iar ai rulat vreo divă? Ieri era totul perfect, ce mă mai iubeai și azi mă acuzi că
ești luat de prost în gașcă. Băi, cred că așa ești văzut demult, acum te-ai trezit la realitate?
Vali: Nu, nu am rulat absolut nimic! Și mereu am fost respectat de prietenii mei, au fost
sinceri cu mine, dar acum din cauza ta, uite unde am ajuns, sunt vorbit pe la spate.
Ramona: (se apropie de Vali și îl cuprinde în brațe) Parcă mă iubeai, cine îmi zicea că nu
rezistă fără mine nicio clipă? Acum te interesează de prietenii tăi?
Vali: Un fraier, prea fraier! (o strânge în brațe)
Ramona: Tu ești, nu? (zâmbește)
Vali: Eram! M-am deșteptat, nu mai vreau să fiu trădat de nimeni. Ai sentimente, ceilalți
cred că pot să te manipuleze cum vor. Gata! Stop being stupid, boy!
Ramona: Cum, mă, există așa ceva? Vrei să renunți? De ce? Nu ziceai că …?
Vali: (o îndepărtează de la sine) Ai cam profitat, Ramona! Te-ai împiedicat de câteva ori
că eram prea prost.
Ramona: Nu am profitat de nimic! Și nu înțeleg unde bați?
Vali: Fato, uită-te la mine! M-am născut înaintea ta cu o lună!
Ramona: Observ că de vrei să aduci trecutul în discuții, credeam că am lămurit totul.
Vali: Eu am făcut asta? Fuck! Te-am iertat și gata, am uitat!
Ramona: Pe naiba, nu mai minți, suferi din cauza lui, dar nu recunoști. Să-ți amintesc că
eram despărțiți când m-am combinat.
Vali: Dacă mă iubeai, nu te aruncai în brațele primului văzut. Cred că din suferința
despărțirii, ai făcut-o. Oo, sărăcuța!
Ramona: Credeam că nu o să ne mai împăcăm… De ce să plâng? Aveam nevoie de
consolare, pe mine nu mă ajuta iarba.
Vali: (zâmbește) Da, ai perfectă dreptate! Nici o zi și, hop, ți-ai găsit alinarea! Ce jale,
inima ta nu mai putea să suporte durerea, trebuia dată la reparat altuia.
Ramona: Hai, judecă-mă! Atâta poți?
Vali: Eram în stare să fac orice să te am lângă mine! Când nu eram cu tine, nu respiram!
Ce porcărie!
Ramona: Regretam, dar…voiam să fiu puternică, să fiu iarăși fericită.
Vali: Minți cu nerușinare! Nu-ți păsa în ce stare am ajuns după ce ai plecat.
Ramona: De ce crezi că m-am întors la tine? Că-mi pasă de tine, că tu ești persoana lângă
care mă simt împlinită.

13
Vali: Da, da, vrei să fii iubită de tăntălău ăsta, să-l faci cum vrei tu! Nici Maria asta nu mă
mai ajută.
Ramona: Am fost lângă tine mai mult decât ai tăi, deci nu-mi zice că am fost indiferentă.
Vali: Până aici! Să nu aud nimic despre ai mei! Ce legătură au ei în toată povestea asta, că
nu pricep?
Ramona: (strâmbându-se) Băiețelul care suferă după iubire și nu rezistă să fie singurel că
vine Bau-Bau și-l sperie rău.
Vali: Femeie! Nu m-am întors la tine ca ei nu sunt aici și mă simt singur! Nu, chiar nu!
Ramona: Atunci voiai de la mine să te iubesc și pentru alții! Nu puteam să-ți umplu
inima! Prea dificil!
Vali: What the fuck! Prea te crezi importantă! I-auzi, ce-i debitează mintea. La ce se
gândește ea, că eu sufăr după dragostea alor mei, hmm, și ea e așa de specială încât uit de
lipsuri de felul ăsta.
Ramona: Am dreptate, doar nu ești fraier să recunoști că nu ai putut să te apropii de vreo
fată că te gândeai la mine.
Vali: Da, eram despărțiți și nu puteam să mă gândesc la o relație serioasă. Mulțumită?
Ramona: Nu te-am obligat să nu o faci! Ălea două își făceau iluzii cu tine și tu le țineam
la distanță.
Vali: Pentru că le-am respectat, în pana mea Și pe tine, dar tu, nu mai zic!
Ramona: Am apreciat asta la tine că ai fost așa.
Vali: Voiam să fii lângă mine, atât, dar tu repede te-ai plictisit! Nu-ți trăiai clipele, erai
dornică de senzații tari!
Ramona: Nu-i așa! S-a întâmplat să nu fii the first, atâta tot (își apleacă privirea)
Vali: Mda, eu primul, eu ultimul, ce jalnic.
Ramona: Începusem să-l iubesc, dacă-l pierdeam, credeam că nu o să mai suport viața.
Vali: Ce inimă încăpătoare! Și când te întorceai la mine, ziceai că mă iubești! Atracție
pentru alții! Minciuni! Minciuni!
Ramona: Doar ți-am mai povestit, cu el a fost altceva…al doilea pe care l-am iubit!
Vali: Da, și eu am învățat să fac rost de marfă cu ocazia asta! Compensăm pierderile cu
alte lucruri, așa am auzit.
Ramona: Ai fost prea sensibil și ai intrat în anturajul ăla de dobitoci care te-au păcălit că
știu secretul relaxării, în schimbul banilor. De la un timp numai tu cumperi, iar ei se
autoservesc, doar ești darnic.

14
Vali: Mă simt bine când fumez și fac ce doresc cu banii mei. Și nu ești principalul motiv
al algerii mele.
Ramona: Fricosule, te ascunzi de tine, de lume, făcând asta.
Vali: Sunt, recunosc! Și care e faza?
Ramona: Revoltă-te! Vorbește, nu mai ține totul în tine și apoi să fugi de sentimente,
fumând, fumând.
Vali: N-ai observat ceva de când ai intrat în cameră? Ce am pe masă?
Ramona: Un pahar. Și?
Vali: (ironic) Iubi, știi că el dă pe afară când mintea nu ți-e la rubinet, sticlă și ce-o mai fi?
Mi-a luat 4 ani să-l umplu și acum a dat pe afară
Ramona: Fii mai clar, te rog! Ce îndrugi acolo?
Vali: Să lăsăm joacă asta, spune-mi repede, dar repede, ce ai făcut sâmbăta trecută, cât am
fost plecat?
Ramona: Am fost cu Mira, doar te-am anunțat! Ce mă mai întrebi? Nu am stabilit că nu
vor mai exista secrete între noi?
Vali: Mira? Și ce-ai făcut, mai exact?
Ramona: Ca fetele! Ce puteam face? Doar ti-am zis! Ne-am plimbat prin oraș, am mers la
Leca până la trei.
Vali: La Leca, doar voi două, nu?
Ramona: Ți-am mai spus că au mai venit două colege de ale ei, pe care nu le cunoști.
Vali: Distracție între fete la Leca… (se oprește)
Ramona: Nu avem voie? Nu ai încredere în mine acum?
Vali: House și parfum de mascul în jur! Tentația locului. Parcă nu-și plăceau prietenii
mei, am înțeles că te-ai simțit bine aproape de George.
Ramona: Ce-ai, omule? Nu sunt papagal sa-ți repet aceleași chestii. Ți-am povestit tot
când te-ai întors în oraș.
Vali: Zic și eu! Cui nu-i place să nu fie dorită? Dacă au situație, pac și le-au prins în plasa
lor!
Ramona: Asta nu înseamnă că am făcut ceva de care să-mi fie rușine. Pur și simplu m-am
distrat, atât!
Vali: Vorbesc la general! Te simți?
Ramona: Totuși, ce legătură au astea cu ce discutam?
Vali: Zi, v-au lăsat cu marfă înăuntru? De fapt, euforia e aceeași, doar mijloacele diferite
pentru fiecare.

15
Ramona: Delirezi? Man, iar ești în perioada aia?
Vali: De-ar fi asta! Sunt cât se poate de conectat la rahatul ăsta de realitate! Și te-ai simțit
bine acolo?
Ramona: Nu încetezi? Omule, nu vorbesc cât se poate de clar?
Vali: Mai ai nevoie de cursuri în domeniu! (râde sarcastic)
Ramona: N-am chef de glume nesărate! Hai că am treabă (cască) Crezi ce vrei! N-am de
ce să-ți dau explicații.
Vali: ( mirat) De ce, drăguțo? Nu-ți mai iese figura!?
Ramona: Stop! Nu mă mai acuza subtil! Dacă nu ai încredere în spusele mele, zi-mi
direct, nu mă mai ameți de cap.
Vali: De acum e mai interesant! (Vali se îndreaptă spre Ramona, care se sprijină de tocul
ușii)
Ramona: Eu plec, întoarce-te la Counter-ul tău. Ăla e mai interesat decât discuția asta
aberantă! Sau du-te la prietenii tăi care ți-au băgat prostii în cap.
Vali: Ți-ar plăcea să fac un freeze și să rămân același neghiob?
Ramona (dă să plece)
Vali (o prinde de mânecă și o lipește de perete) Răspunde!
Ramona: Ești și așa!
Vali: Aaa, da? De ce mi-ai făcut iar asta?
Ramona: Am zis eu că am făcut ceva. Nu vrei să vezi adevărul. Cine te-a orbit în halul
ăsta?
Vali: Nu te mai preface, ajunge! Măcar o dată fii sinceră!
Ramona: Pe cuvânt că nu..
Vali: (o întrerupe) Tu zici asta? Tu, care rămâneai cu limba scoasă când vedeai unul
mușchiulos, cu mine de mână sau când erai atrasă de unul apropiat, uitai de mine. N-am
auzit de la băieți. Hahaha
Ramona: M-am schimbat, de ce nu mă crezi? Ce mai vrei acum?
Vali: Ce ți-am cerut mai devreme! Aștept! Un, doi, trei..(hotărât)
Ramona: Offf, mă disperi Numără până te plictisești, eu nu am ce să-ți mărturisesc!
Vali: Femeie, știu adevărul, dar vreau să-l aud din gurița ta! Spune!
Ramona: N-am ce recunoaște! Nu pot să te mint ca să te simți bine, cică că ai avut
dreptate.
Vali: (dă cu pumnul în perete, aproape de fața Ramonei, lipită de acesta)

16
Ramona: (speriată, țipă) Vali, revino-ți! (se așază pe jos, lângă perete, privind șocată în
gol). Nu înțeleg reacția asta! Până aflii adevărul pe care tot încerc să ți-l spun, nu mai are
rost să vorbim. Nu ai nicio dovadă și mă faci vinovată de lucruri neclare!
Vali: O să am, atunci să văd ce mai zici! O confirmare și mă eliberez! E de-ajuns! Nici eu
nu vreau să te văd, până lămuresc chestia asta
Ramona: Dacă asta simți, fă-o! O să regreți!
Vali: Vedem! Sper să nu fie invers! Hai să te învăț un halloback, poate ți-o veni mintea la
cap!
Ramona: Am neuronii intacți! Realitatea ta este afumată tare!
Vali: N-am ce regreta! Pe când tu, ai nevoie de mai multe canoane.
Ramona: Vezi-ți de țigările tale!
Vali: Nu mă ajuți să fac una? Ne facem o altă lume, poate acolo o să fim mai fideli și mai
sinceri.
Ramona: Te pup din mers! Abia aștept să-ți văd mutra când o să aflii că te-ai înșelat
amarnic.
Vali: Nu uita să mă visezi!
(Ramona pleacă, Vali își scoate o țigară din pachet și o aprinde)

Scena 4

George, Andi și Vali


(George îl oprește pe Andi care vrea să intre în sala unde va avea loc
battle-ul)

Andi: (mirat) Oooo, lume nouă pe aici! Cum de ai îndrăznit să părăsești singur
dărmăturile voastre?
George: (agitat) Coi, zi-mi unde e Vali? Știu că trebuie să vină la mizeria asta de dans.
Andi: Ai rămas pe 0, de-l cauți disperat? (râde)
George: Zi! Trebuie să-l văd urgent. Mi-a promis că îmi face rost de ceva și ne întâlnim
aici.
Andi: Punem pariu că o să rămâi cu mâna întinsă?

17
George: Aia s-o crezi tu! Mi-e prieten bun și face ce-l rog.
Andi: (zâmbește) Deci, pentru tine, mi se milogea, ce prost! Dar, de data asta, o să rămâi
mască, îți garantez pe cei vrei!
George: Bă, da' ce-ți mai place să-ți bagi nasu' în căcatu' altora! O s-l aștept până vine, tu
poți să dispari, că ai împuțit aerul.
Andi: Ești disperat, nu glumă! Îți cere organismul și nu mai ai să-i dai sau vrei să mai
repede să te relaxezi, dar nu ai cum în lumea asta crudă?
George: (amenințător) Vezi, vezi!
Andi: (se îndepărtează puțin de George) Vă cam speriați de lumea asta când sunteți pe
etno. Buhaha! N-ai luat-o la goană?
George: Du-te dracu' de deștept! Te-a pus mă-ta să tocești despre asta sau cum? Ai noroc
de ăia din sala, că te învățam eu miștoul.
Andi: Mulțumesc, ești drăguț, dar fac asta de la 1 an! Ești începător, dar ai alte treburi mai
importante.
George: Comentezi? Te-ai născut vorbind, băi lăbarule? Mai bine, du-te și te împiedică pe
scenă, mare dansator ce ești!
Andi: Fac ce vreau! Tu nu, din câte văd!
George: Haha, te înșeli, omule! Sunt liber oricând! Mă-ta te ține lângă fusta ei, să nu
pățească nimic, băiețelu' mamii.
Andi: Nu ies cu oameni de țeapa ta, am alte planuri cu viața mea decât să pufăi toată ziua
și nimic în jur să nu se schime cu adevărat, doar persoana, dar asta e altă poveste.
George: Dar îți place să te interesezi de ăștia ca mine! Nu vrei să-mi iei și interviu, hai că
îți dau, dar se plătește.
Andi: N-am nevoie să-ți iau, dar ești un subiect bun, mă faci să râd și să plâng în același
timp.
George: Sensibilule! Îmi pare așa rău.
Andi: Sorry, să plâng de la atâta râs! Mă, chiar ești penibil. Îți fac o favoare, să mai
discuții cu mine, ai ce învăța! (se amuză) Poate ți se activează vreun neuron! Îi mai ai de
la etno?
George: Ai grijă de-ai tăi! Îi am neatinși! Iarba mi stimulează și ce imaginație am, ooo.
Andi: Da, da, neatinși de inteligență, poate! Da' îi hrănești bine! Poți scrie și-o carte în
fazele alea!
George: Te roade tare, n-am ce zice.

18
Andi: Pe așa ceva? Niciodată! Nu mă amăgesc! Mai bine mă chinui să fac lucruri decât să
mă amăgesc cu astea.
George: Aaa, am uitat că tu nu ieși din tipare!
Andi: Știu ce vreau! Nu îmi e frică de nimic! Pe când vouă..
George: Ai înghețat aerul!
Andi: Hai la un break, te încălzești. Stai, tu nu ai timp de asta, că te ceartă Maria dacă nu
o bagi în seamă prea des.
(se uită la ceas) Bullshit! A expirat timpul! Un crichet, un archair, windmill, nu o discuție
cu tine!! (intră în sală)

( se apropie și Vali, de George care îl așteaptă rezemat de peret

George: Bine că ai venit, Coi, îmi băgam și plecam dacă nu apăreai în 5 minute. Ai zis că
nu întârzii și a trebuit să-l suport pe demodatu' ăla. M-am abținut să nu-i umflu mutra aia
urâta.
Vali: Andi e ca fratele meu, nu vreau să mai aud niciun cuvânt împotriva lui, ne-am
înțeles? E un tip sincer, prea rațional pentru unii ca noi și vede mai bine chiar dacă poartă
ochelari.
George: (surprins) Ce-ai, man? Ai vreo belea sau ce?
Vali: Nu vreau să-l mai critici în fața mea, atâta tot! E prietenul meu și punct.
George: Să trăiți, domnule! Stai să-mi iau un Super Glue, astfel vorbește gura fără să vrea
și iar o să mă cerți! (râde)
Vali: Nu vreau să amestec treburile noastre cu cealaltă gașcă. Mai bine nu vă întâlniți că
iese urât.
George: Gata, am priceput! Zi-mi dacă ai făcut rost pentru marfă, o s-o aducă sâmbătă. La
ce preț o vând, ne-a lovit norocu'. Am vorbit cu băieții, o s-o dăm dublu și avem cașcaval
câteva zile.
Vali: Nu am, m-am certat cu mama și nu mi-a mai trimis ieri, iar la Andi am destulă
datorie, nu mai avea niciun chior.
George: Ai încercat la bunică-ta? Ea sigur are!
Vali: Nu a luat pensia și la economii nu umblă, le ține pentru zile negre!
George: Nu o să-și dea seama dacă iei și tu ceva de acolo? Dacă află, nu-ți zice nimic,
doar ești nepotu' ei.
Vali: Nu știu unde le are!

19
George: Caută, mă, că nu-i casa așa mare să nu le găsești! Numai să vrei și hop banii!
Vali: Poate îi are în vilă și acolo câte sunt, trece sâmbăta și eu tot nu dau de ei.
George: Te ajut, nu-i problemă, numai să rezolvăm asta că nu vreau s-o pierd pentru
nimic.
Vali: Stă acasă toată zi, o să intre la bănuieli, dacă mă vede cotrobăind prin lucruri și nu
vreau să mă cert cu ea.
George: Dacă te cerți, ce? Îi zici că ai nevoie de bani și să-ți dea de unde are. Bagi și tu
minciuni, nu știu, și o s-o îndupleci. E bătână, ce naiba!
Vali: Nu risc, dacă mă zice alor mei, s-a terminat cu mașină, bani și toate alea.
George: (iritat) Băi, coi, ai promis că te descurci tu cu banii! Am contat pe tine și acum ce
îmi faci? Mă bagi în belea?
Vali: Nu am promis, dacă tu așa ai înțeles.
George: Minți, ala ai zis că aduci banii! Și am lăsat totul în grija ta!
Vali: Păcat! N-am bani, să caute și ceilalți, doar nu mă folosesc doar eu de ea!
George: N-au de unde? Tu ai cum să faci rost!
Vali: Nu sunt bancomat, omule! Du-te și caută-ți alt prost!
George: Tablourile alea din vilă, aruncate prin subsol, dacă le vinzi scoți bani frumoși,
cunosc pe cineva care este interesat.
Vali: Sunt ale mamei, face urât de la ele, de-abia a reușit să le cumpere.
George: Nu vrei nimic, nici aia, nici aia. Marfa cu ce-o luăm?
Vali: Problema ta, dacă vrei așa mult aia, găsești soluții. Eu nu mai am de unde, sunt falit
la ora asta.
George: Nu vrei că poți să găsești. Nu ai chef să fumezi o marfă bună, zi-mi? Știu că ți-e
gândul la ea, dar o faci pe nebunu'.
Vali: Dacă o cumperi și îmi dai și mie, nu te refuz. Doar ați fumat și voi destulă de la
mine. Chiar, de ce nu vorbești cu alea pe care le țineați pentru bani, nu vă pot ajuta?
George: Au plecat în vacanță cu școala, au banchetu' la bulgari. Le-aș fi zis să ne lase
bani, dacă știam că o să ne faci figura asta.
Vali: Nu știu de ce te ataci! Trebuie să mă crezi că nu pot, chiar sunt legat de mâini!
George: Ce teatru ieftin joci! Ai avut în plan asta, să îmi strici socotelile sâmbătă. Am
dreptate?
Vali: De ce aș face-o? Nu și eu fumez?
George: Păi da, și de ce nu vrei să mă ajuți? Îți dau din profitul meu dacă reușim s-o dăm
mai scump.

20
Vali: Crezi ce vrei, dar nu sunt vreun sfânt să fac o minune.
George: (se uită la ceasul lui Vali): Pe ăsta poți să-l vinzi, cred că o să ne ajung pentru
iarbă.
Vali: Pe ăsta? (arată cu degetul spre ceasul său). Niciodată nu-l voi da. E o amintire.
George: Îi zici să-ți ia altul, are bani acel cineva.
Vali: Nu, nu vreau. Nu e vorba doar de ceas, e o promisiune în spate. Ne-am jurat
încredere, sinceritate, chiar dacă acum..nu contează
George: Rahat, oamenii se schimbă, bă, și ce zic nu mai valorează nimic. Am experiență
în trădări.
Vali: Nu știam că ești expert în asta, am aflat de curând. De când te știu, nu mi- ai povestit
niciodată vreo ispravă de-a ta.
George: Nu am zis că sunt trădător, am fost o victimă a ei de multe ori.
Vali: Văd că ești întreg, înseamnă că i-a fost milă de tine.
George: N-am chef să amintesc trecutul. Acum, mă interesează altele. Spune, te-ai
răzgândit, dai ceasu'? Ți-l plătesc dublu, când o să-mi trimită frate-mio bani pentru
mașină. Mai pun și ai mei și o să-mi iau una trăznet, să fie magnet pentru fete.
Vali: De ce nu ți dă mai devreme? Cu Western ajung în câteva minunte.
George: Nu poate acum, mi-a promis după bac și doar dacă-l iau. Și o să fac reușesc, are
băiatu' cap.
Vali: Ceasu' tot nu-l dau!
George: E de la Ramona, de te încăpățânezi atâta? Frate, e doar un obiect, pe ea o ai lângă
tine mereu, ăsta poate lipsi. Deci, poți să-l dai.
Vali: Concluzia ta e total greșită. M-am despărțit de ea, deci ceasu' rămâne pe mâna mea.
George: Vă împăcați, doar nu-i prima dată când o faceți.
Vali: Dacă o să fie, nu am habar. Sunt prea șocat să mă gândesc la iertare. Am crezut că
am oameni adevărați lângă mine, dar m-am înșelat în cazul unora.
George: Dacă ești prea credul, și-au făcut de cap. Zi-mi cine ți-a făcut asta, să-i turtesc
mutra.
Vali: Nu cred că ai face-o, e imposibil.
George: Nu mă pune la încercare, că pierzi. Știi că sunt dintr-o bucată și nu mă uit la cine
mă supără, dau și-n stânga, și-n dreapta.
Vali: Pe tine nu te poți lovi așa cum meriți.
George: Eu? Stai, stai! Adică eu? Cum să mă lovesc?
Vali: N-ai spus că mă ajuți să-l pedepsesc pentru ce mi-a făcut?

21
George: De ce pe mine? Doar nu te-am atins cu vreun deget, nu ți-am spus o vorbă rea, ți-
am fost doar prieten, te-am ajutat să uiți de problemele de acasă. Astea sunt greșeli la tine?
Vali: Ce nevinovat ești, o să te mântui sigur, sigur. Mai caută prin cutiuță, ia vezi, nu
găsești nimic, nicio amintire de săptămâna trecută de la club?
George: M-am distrat cum n-am mai făcut-o demult. A fost super, multe fete, iarbă și
băutură, combinația perfectă.
Vali: Și nu ai făcut nimic care să mă deranjeze în mod deosebit?
George: Nici nu erai acolo, cum să te supăr, omule? Nici prin gând nu mi-a trecut să fac
ceva care să te rănească, doar ești sensibil.
Vali: Minți cu nerușinare! Altceva ai împrăștiat la toată lumea, să te lauzi sau să faci mișto
de mine.
George: Aaa, m-am prins la ce te referi. N-am avut când să-ți zic de lucru ăla, nici nu ai
mai trecut pe la dărmături. Da, le-am zis-o băieților, dar eram fumat, te rog să mă crezi.
(Vali îl pocnește direct în față, imediat ce termină de vorbit)
Vali: Mi-o zici cu atâta nepăsare, de parcă a fost un lucru banal.
George: (își șterge sângele) A fost, o plăceam de ceva vreme, chiar voiam să-i propun să
fie cu mine, după o despărțire de-a voastră. (încă un pumn de-a lui Vali îl primește direct
în ochiul drept, Andi iese afară din sală cu alți prieteni și privesc cearta) E bună, ce mai,
și ca să fiu sincer, nu ai față de ea. N-am mai întâlnit una ca ea, până acum, le are bine.
Vali: Cum ai putut să-mi faci asta? De ce?
George: Mă atrage și nu pot să rezist când o văd. De multe ori, era cu tine și voiam să-și
dau una și să fug cu ea.
Vali: M-ați înjunghiat pe la spate, nu puteați fi sinceri și să-mi spuneți naibi să vă las în
pace. Aș fi suferit, dar mi-ar fi trecut mai repede.
George: Nu ți-am zis tot, ai răbdare până la capăt, și să nu-mi zici după că nu-ți sunt
prieten. Nu eu am fost cu ideea să fiu cu Ramona în seara aia, mi-a dat-o Vlad, tot el m-a
ajutat să ajung lângă ea.
Vali: Cum? Îl calc cu mașina când îl prind.
George:Nu-i de vină, a zis și el o glumă.
Vali: Pe care tu ai și pus-o în practică.
George: Nu gândeam lucid, am combinat mai multe și mă credeam alt om. Uitasem că e
cu tine, că o iubești. Nu mai știam niciun detaliu, tot ce îmi doream era s-o am în seara aia.
Vali : (îl apucă de gât pe George) Nu e o scuzăm, nimeni nu era treaz pe acolo să-ți
spună?

22
George: Ba da, dar nu-i credeam. Ea nici nu îmi dădea vreo atenție, mă evita, chiar m-a
înjurat când am vrut s-o iau în brațe.
Vali: (mirat) Dacă te-a refuzat, de ce te lauzi că ai avut-o?
George: Când a plecat la baie, i-am strecurat în băutură ceva marfă, nu m-a văzut nimeni,
deci trebuie să mă crezi pe cuvânt.
Vali: Cum te mai numești bărbat, băi, ești un penal, cum te mai suporți?
George: Eram sub efect, doar cunoști reacțiile când le combini. Nici nu țin bine minte tot,
parcă eram într-un vis și o putere mă manevra. A băut otrava din pahar, nici nu mai știa
cine e, puteam să-i spun orice că mă credea. Amândoi am dat tot ce am putut, în baie, a
fost demențial. Vlad a păzit ușa și tot el cred că le-a dus acasă. Nu știu cum de nu-și mai
amintește nimic.
Vali: (se repede la George și-l pune la pământ sub lovituri de pumn) Ți-ai bătut joc de
demnitatea ei, ai umilit-o fără să știe. M-ai făcut să o acuz, să nu cred în cuvintele, să mă
despart de ea.
George: Încetează că nu răspund de ce-o să fac!
Vali: Cum o să se simtă când află de toată mizeria pe care i-ai făcut-o?
George: Nu-i spune!
Vali: Te-ai lăudat la toți și acum îmi ceri asta? Nu le-ai zis și despre planul tău magnific?
George: Nu mai știu cui i-am povestit, dar am ocolit mereu și chestia asta! Eram euforic,
nu gândeam.
Vlad: (se oprește din lovit, ridicându-se) Ești un nimic, zero, zero.
George: Dacă nu regretam, nu-ți recunoșteam. Vreau să-mi fim iar ca la început. O să
mărturisesc tot, tot amicilor, o să-mi cer iertare Ramonei ca să îndrept răul.
Vlad: E puțin, fapta e făcută, nimic nu va mai fi la fel.
George: Am făcut-o luat de val.
Vlad: Și alții suferă pentru dorințele tale nemernice. Meriți mai mult decât dispreț, dar
sunt prea bun, ai profitat de mine ca toți din gașca asta.
George: Tu ai venit la noi, nu te-a obligat.
Vlad: V-ați bătut joc de mine, în pana mea. Nu eram decât o sursă, bani și iar bani și voi
nu mai duceați grija lor.
George: Te-ai oferit mereu, nu te-am forțat s-o faci.
Vlad: Din clipa asta, nu mă mai cunoști. Nici să mă saluți nu îți dau dreptul.
( Când vrea să intre în sala, își dă seama că prietenii au auzit tot ce a zis George)

23
Scena 5
Vali
(dimineață, în pat)

Vali: Capu'! Ce prost sunt, iar am făcut combinații de căcat, da'a meritat, le-am dat-o rău
la break. Am câștigat până la urmă? S-a rupt firu'! Andi m-o fi adus, nu mă lasă la greu.
(sună telefonul) Acum și-a găsit să mă sune, a dracului femeie. Iar începe spectacolul.
Da, m-am trezit, ai vreo urgență la ora asta de nu puteai aștepta? Mai doarme omul, în pula
mea, sunt obosit, am avut battle, aseară. Așa reacționez, dacă îmi freci creierii zi de zi. Ce
mai vrei, nu ai altă treabă decât să mă întrebi aceleași rahaturi și de dimineață, să-mi fuți
ziua? Nu, nu mă duc la nicio școală, n-am chef, azi stau cu acasăă, GTA-ul mă așteaptă.
Țipă, atâta știi să faci, hai te ascult, până nu-mi spargi timpanele. Varsă tot, am învățat pe
de rost ce zici, aceeași placă stricată, du-te s-o repari că m-am plictisit de ea. Ce, mă? Da,
așa sunt eu, îmi pare bine că măcar acum ai aflat. Sunt așa cum zici tu, derbedeu,
neisprăvit, neneorocit. Nu e vina mea, așa am fost educat, de ce nu ai stat la curu' meu să
mă păzești atâția ani, atunci aveai dreptu' să ai pretenții. Așa, mă comport cum vreau, sunt
major, dacă ai uitat. Te miri? N-ai de ce, asta e realitatea pe care ai ignorat-o, trăiește cu
iluziile tale, eu tot așa o să rămân. De ce plângi? Nu m-ai văzut așa niciodată, pentru că am
ținut în mine totul, am încercat să par că totul e bine, că sunt cel mai fericit de pe pământ,
că am cea mai minunată familie absentă etc., etc.
Mi-a ajuns, sunt sătul de toot, înțelegi, de toot! Sunt a nimănui. Un orfan, un nimic.
Credeam că mă ascultați, dar văd că vorbesc singur. Ce vreau? Acum nu știi! Numai eu să-
mi țin promisiunea, voi sunteți maturi, n-aveți de ce.
(se întrerupe convorbire brusc ) Mă sună mai încolo, doar nu scap de drac, nu lasă ea totul
baltă.
Gata, simt că explodez, înnebunesc de-a binelea cu oameni din ăștia. Ce i-o apucat să mă
toace cu bacu' mă-sii. Dacă nu-l iau, mare chestie, ce să mai? Îi știu eu, vor fală, lasă că
nu-mi omor timpul să le fac pe plac. Și e un căcat de examen, ce-i așa de speriat?
(și aprinde o țigară) Măcar asta mă calmează, ce mă făceam fără ea? Ajungeam la
balamuc. S-a trezit azi să mă deranjeze, și așa sunt nervos de ieri și nu-mi mai trece. Mi-a
dat-o sub centură rău și să mai am încredere în oameni? Greu, și îmi e prieten. Mai
24
degrabă stau cu câinii decât cu astfel de prefăcuți. N-a vrut cică, nu e vina lui, ciocolata e
vinovată. Minciuni să-l iert, să nu piardă bancomatu', păi nu?
Cât de fraier, Doamne, am fost, îi credeam ca frații mei și ei mă țineau pentru banii mei.
Nu l-am ascultat pe Andi, doar mi-a zis-o de zeci de ori, îl înjuram. Nu era gelos că sunt
cu lipitorile alea, daa, știa că o să ajung în situația asta. M-au folosit mai rău ca pe-o curvă
pentru fericirii mele, cum să nu. Mamăă, să-mi dau una! (se lovește cu palma peste frunte)
(se ridică din pat și se îmbracă) Ramona..și cu ea cum o scot la capăt? Ce-i zic? Mai pot s-
o privesc, să-i spun că sunt un jegos? Fie ce-o fi, trebuie să-i explic totul, să nu afle de la
alții.
Nici vina mea nu e, am fost înșelați amândoi de un fals ca ăsta. O s-o ajut să treacă peste
șoc, măcar atât să fac. ( își ia cheile de la mașină și iese pe ușă)

Scena 6
Ramona și Vali
( Ramona încă doarme, când Vali intră în dormitorul ei)

Vali: Hei, Ramona, trezește-te, vreau să vorbim.(îi pune mâna pe umăr)


Ramona: (nu spune nimic, rămâne cu ochii închiși)
Vali: Te rog să nu mă ignori și lasă-mă să-ți spun ceva. Aseară, am aflat, am rămas mască.
Nici acum nu-mi vine să cred ce s-a întâmplat. Am dovezi acum, deci pot să-ți vorbesc.
Nu așa am spus ultima oară?
Ramona: (deschide ochii și-l privește) Ce dovezi? Hai, spune, sunt taree nerăbdătoare să
aflu ce lucruri josnice o să-mi reproșezi.
Vali: A soluția la problema noastră.
Ramona: Tu ai o problemă, eu nu, ți-am zis tot, dar ești prea încăpățânat să vezi adevărul.
Vali: Ai dreptate, dar eu am fost bătut în cap, orbit de gelozie, de neîncredere, de nepuțină.
Ramona: Trebuia să te uiți mai bine în ochii mei, știi doar când minte și când nu.
Vali: Știam, dar n-am avut curajul să mă uit.
Ramona: Pentru că erai ferm convins că sunt o mincinoasă și prietenii tăi spun adevărul.
Vali: Și asta, vina mea. Acum știu cine e alături de mine și cine nu. De aia și am venit la
tine.
Ramona: (se ridică din pat)Comportamentul tău m-a durut, era prima dată când nu-ți
greșisem cu alții și tu nu m-ai crezut. Te-am făcut să suferi de multe ori, dar acum m-am

25
maturizat. Iubirea e mai importantă decât atracțiile, plăcerile de câteva clipe. Tu ești
singurul care m-a respectat și m-ai înțeles cu adevărat, ceilalți au fost doar interesați de
altceva.
Vali: Am crezut că ți-ai încălcat promisiunea și n-am mai văzut nimic în fața ochilor.
Ramona: Am vorbit serios când am zis că nu mai vreau să mă joc de-a iubitu', că vreau să
nu mai iau în glumă relația noastră, cum am făcut-o până acum. Am crescut, am văzut că
ți-am făcut mult rău și mereu îmi reproșez asta. Dacă nu eram așa copilă, poate nu
ajungeai să fumezi iarbă, să cumperi etno, să bei.
Vali: Nu trebuie să te învinovățești, a fost alegerea mea să fac asta și ți-am mai zis, nu ești
tu principul motiv.
Ramona: Mda, dacă nu-ți făceam fazele, treceai ușor și peste problemele de acasă.
Vali: A trecut, ștergem cu buretele tot, altceva nu mai putem face.
Ramona: Ți-a venit mintea la cap?
Vali: Posibil, la ce-am auzit, își mai dă și prostu' seama de mai multe lucruri, le vede
altfel, le apreciază mai mult bla, bla, bla.
Ramona: Zi-mi odată, nu mă mai ține în tensiune.
Vali: Mi-e să.
Ramona: Să ce? Zi!
Vali: Așează-te mai întâi și după își povestesc.
Ramona: Stau bine și așa.
Vali: Când ai fost la Leca, George s-a băgat în seamă cu tine?
Ramona: Da, dar nu ți-am spus că a fost nesimțit, că nu mai fi crezut. A făcut niște faze,
dar i-am dat flit și nu m-a mai căutat pe acolo.
Vali: Asta o crezi tu, el nu a renunțat așa repede.
Ramona: Ce insinuiezi? Iar mă acuzi? Nu ți-ajunge?
Vali: Zi-mi cine te-a adus acasă?
Ramona: Mi-au dat fetele o băutură de nu am mai știut ce-i cu mine. Vlad mi-a zis că m-a
adus acasă la trei dimineață. Mi s-a tăiat totul, după ce am băut-o. Nici ele nu știu ce au
comandat, erau prea amețite. Mi-a fost jenă să-ți zic, m-ai fi certat.
Vali: Dacă ar fi fost doar alcool, era mai bine.
Ramona: Adică?
Vali: Ți-au pus praf în ea să se răzbune.
Ramona: Ce, mă? Nu cred, de ce ar face-o cineva?
Vali: N-ai vrut de voie, au găsit soluția asta să te aibă în seara aia.

26
Ramona: (șocată, gata să leșine, o prinde Vali și o așază pe pat) Nu-i adevărat, nu, nu
Vali: Nici eu n-am crezut, am reacționat mai rău ca tine. I-am dat-o bine pentru tot ce a
făcut javra penală.
Ramona: Chiar am, am avut relații cu el? Te rog, zi-mi că nu.
Vali: În baia băieților, v-a păzit Vlad.
Ramona (se trage de păr) Cum a putut să-mi facă așa ceva fără voia mea? Poate vorbesc
prietenii tăi prostii să ne facă rău. Nu am făcut nimic, trebuia să simt ce se întâmplă și m-
aș fi revoltat sigur, sigur.
Vali: N-am cunsumat din ăla, dar știu că uiți de tine pentru un timp. Se lăuda că ai răspuns
la gesturi, la tot ce-ți făcea fără să te împotrivești și-ți plăcea.
Ramona: N-aș face asta, mi-e scârbă de mine.
Vali: Nu e vina ta, te-au păcălit.
Ramona: Tocmai de asta.
Vali: Îți sunt alături, mi-a promis că nu o mai mintă și le zice adevărul băieților. El
împrăștiase numai gogoși.
Ramona: (disperată)Acum știu toți. Nu era de ajuns rușinea asta.
Vali: Sunt aici, nu te mai las pradă nimănui (o îmbrățișează)
Ramona: Am nevoie de timp (îl îndepărtează) Prea multe au venit ca avalanșa, am nevoie
de spațiu, te rog.
Vali: Cât?
Ramona: Nu știu, trebuie să-mi revin.
Vali: Pot să te ajut, o să fie mai ușor.
Ramona: (hotărâtă) Nu sunt pregătită, vreau s-o fac singură. Înțelege!
Vali: Voi aștepta (o sărută pe frunte). Mă întorc, când mă chemi (iese pe ușă)

Scena 7
Bunica și Vali
(Vali intră în bucătărie și o găsește pe bunica plângând)

Vali: Săr' mâna! Am o foame, ce-mi dai să mănânc.

27
Bunica: (coase un tricou de-al lui Vali). Ia-ți singur, nu mai ești copil, ai crescut, ai
pretenții, cine să-ți mai zică ceva.
Vali (se apropie de ea). Din cauza asta plângi că îmi e foame mie? (râde)
Bunica: Nu mai știi să vorbești de când ești major. Rănești fără să-ți pese, n-ai nicio
treabă.
Vali: Dacă mă disperați! De câteva luni, nu mai am pace cu voi.
Bunica: (nu se oprește din plâns) Ce i-ai zis mă-tii dimineață? Zi-mi?
Vali: Nimic nou!
Bunica: De asta, umbla pe mijlocul străzii, fără să știe de ea.
Vali: Și care-i faza? M-am certat, îi trece.
Bunica: Dacă iese din comă.
Vali (zâmbind) What? Mămaie, tu știi ce vorbești? Era bine când am vorbit cu ea. N-avea
nici pe naiba.
Bunica: După.
Vali: După ce?
Bunica: Înainte să intre în comă, i-a zis lu' tac-tu tot.
Vali: Doar am spus niște vorbe la nervi, mă cunoaște, când sunt stresat, fac urât. Îmi trece
după.
Bunica: Ei, nu știu când. Ți-a închis telefonul că nu mai suporta reproșurile.
Vali: Deci, i-a la închis! Ce ființă!
Bunica: A fost izbită în plin de o mașină!
Vali: (stupefiat) Nu mă minții! Mama nu are nimic, face curat la babe și diseară mă sună
să mă verifice. Așa-i?
Bunica: De-ar fi așa, n-aș plânge.
Vali: Tu plângi mereu. Acum îmi faci vreo glumă de asta să-mi stea inima, nu alta.
Bullshit!
Bunica: Nu glumesc! Mă-ta a ajuns în stare gravă la spital! A aruncat-o ăla, avea viteză,
de a văzut moartea în zbor, așa i-a spus lu tac-tu.
Vali: Nu putea să fie atentă, ce era în capul ei, cum să treci pe unde apuci?
Bunica: Când fiu te judecă după atâta chin prin străini, nu mai judeci!
Vali (tace)
Bunica: La spital, era plină de răni, dar nu din cauza asta nu se oprea din plâns până a
intrat în comă, nici doctorii nu înțeleg de ce, așa brusc. Se gândea la vorbele tale aspre,
băiete!

28
Vali:(plânge) Nu mai puteam ține în mine, prietenii m-au trădat, cu Ramona mă certasem,
voi mă stresați cu bacu', nici iarba nu mă mai liniștește. Viață de căcat. Și mama, atunci s-
a trezit să mă bage în seamă, tocmai în acel moment când simțean că explodez de ură, de
neputință, de tot. Nu trebuia să răspun, doar simțeam că nu o să mai rezist și o să fac o
gafă, dar nu nici chiar în halul ăsta. Doamne, cu ce am greșit să mi se întâmple astea. Ce
au zis doctorii? Câte de grav e?
Bunica: Are lovituri la cap, mâini, ei cred că are și hemoragie internă. Tot ce mi-a zis e să
așteptă să vedem ce se întâmplă.
Vali: Când aflăm? Sună-l pe tata, poate s-a mai schimbat situația.
Bunica: Am vorbit acum jumătate de oră, e tot la fel. O să mai dureze, doar nu sunt
Dumneze medicii s-o pună pe picioare într-o clipă.
Vali: Sunt buni medicii italieni, mama trebuie să nu pățească nimic! Să mă certe cât vrea,
să nu mă lase să respir, să mă enerveze la culme, dar să fie bine, să își revină.
Bunica:(mirată) Am auzit bine? Nu, cred că mi s-a părut, nu are cum.
Vali: Nu ți se pare, asta am zis, vreau să-și revină, acum îmi dau seama că nu îmi vrea
decât binele, pe când alții..
Bunica: Zici așa acum, mânine te întorci la gărgăunii tăi.
Vali: Nu, am s-o spun și mâine, și poimâine. Nu mă mai răzgândesc.
Bunica: A ascultat Dumnezeu rugămințile mele. Ți-ai reveni! Să te țină așa de acum
încolo.
Vali: Sunt un egoist, m-am gândit doar la durerea mea!
Bunica: (îl îmbrățișează) Ești încă necopt, o să ne dai dreptate mai târziu. Crezi că noi nu
ne gândim la ce te macină, că nu mi se rupe sufletul că ei nu te-au văzut cum crești zi de
zi?
Vali: De ce nu mi-ați zis-o niciodată? Mereu scoteați motivele alea de rahat în față!
Bunica: Am greșit și noi, suntem oameni, voiam să ne vezi puternici, nu că ne plângem de
milă.
Vali: Bine că am făcut-o eu atâția ani în tăcere și nu am mai putut să rezist acum..
Bunica: Te-ai descărcat, mămaie! Așa e cel mai bine!
Vali: Nici eu nu am fost sincer, mereu spuneam că sunt bine și de fapt..
Bunica: A trecut! Să lăsăm trecutul în plata lui.
Vali: E mai greu, dar nimic imposibil, nu?
Bunica: Dacă vrei, nu e! Acum, du-te și mănâncă, parcă îți era foame.
( Vali își pregătește masa, mănâncă fără poftă, iar iese afară, strigată de o vecină)

29
Scena 8

Vali

(a doua zi, de dimineață, pe la ora 5 îl trezește telefonul)

Vali: Cine mă trezește la ora asta? Tata! Să nu fi pățit mama ceva! (sare din pat și se duce
să-și ia telefonul de pe birou) E bine, spune că da!
Ce-au zis doctorii, când o să mă mai cicălească la cap? Zi, te rog! Da, am aruncat vorbe
fără să mă controlez. Nu am vrut s-o rănesc, asta simțeam în acele momente. Nu o să mi-o
iert dacă pățește ceva! Nu m-am pus niciodată în pielea voastră, la cât duceți în spinare. Îi
vedeam pe colegi cum se laudă că au fost în vacanță cu ai lor, că și-au petrecut sărbătorile
în familie și eu eram singur cu mămaie și plângeam pe ascuns că nu sunteți aici. Voiam să
fiu și eu normal, ca ceilalți copii, să spun că am jucat fotbal cu tata și bătaie de la mama că
am intrat murdar în cameră. Mi-am plâns de milă și uite cu ce m-am ales. Nu îmi dădeam
seama de rănile pe care vi le fac, eram orbit de propria durere, mică pe lângă a voastră.
Știu, tată, nu am spus ce mă supăra cu adevărat, am ocolit asta. A intrat doctorul? E în
afara pericolului? Ooo, tkans God! Când se trezește, te rog, anunță-mă, trebuie să am o
discuție cu ea!
(închide telefonul și se aruncă pe pat, fredonând un veruri din Șișu)
Viața mea e ca o carte în care încă pot să scriu;
filă după filă, atâta timp cât sunt viu,
Trebuie să fiu mai bun, mai puternic,
Trebuie să aduc lumină peste întuneric,
Trebuie să las trecutul capitolul închis.

Ce merge un Wall Climb, după toate astea. Mai încolo, oricum, toată viața o să fac asta.
Acum am altul de trecut! (ia cartea de matematică în mână) Integrale de gradu' 2, ușor,
chiar nu-i înțeleg de ce se plâng toți. Damn it!

30
Sinopsis

Vali este un elev în ultimul an de liceu, a căror părinți au hotărât, pe când avea 5 ani, să
plece să muncească în străinătate pentru viitorul lui. Louiește cu bunica din partea tatălui,
care a încercat să-i înlocuiască pe cât posibil lipsa acestora. Lui Vali i se pare o decizie
aberantă, ei voia să știe cum e să ai părinții aproabe, nu la mii de km. Frustrările s-au
adunat în timp, încercând să le ascundă, fumând iarbă și etnobotanice. De asemenea, relații
cu Ramona, despărțirile și trădările l-au făcut să vadă viața și mai insuportabilă. George,
prietenul cool, care l-a învățat să fumeze, întreține relații sexuale cu Ramona, după ce îi
pune în băutură drog. În urma acestui fapt, îl sună mama sa, căreia îi aduce reproșuri într-
un mod agresiv. Bulversată de cuvintele băiatului, nu este atentă la drum și este izbită din
plin de o mașină. Vali realizează că a fost un egoist și s-a gândit numai la binele lui, nu a
emaptizat niciodată cu problemele reale ale părinților și neputințele lor. Credea că i se
cuvine dreptul să-i aibă aproape, cum și ceilalți, dar își dă seama că nu trebuie ca familia
lui să se încadreze în tiparele celei cerute de societate. Voia să-i supere pentru că nu s-a
întrebat niciodată dacă ei nu sunt deja răniți. Bacul nu i se pare un examen greu, dar le
zicea asta pentru a-i pedepsi că nu s-au întors cum au promis la începutul liceului. Dacă
nu-l lua, ar fi locuit cu ei în Italia, așa rămânea în România, la facultate. Până la urmă, nu
distanța îi împiedică să fie o familie.

31