Alunecările de teren

Alunecările de teren - reprezintă alunecarea unor straturi de pământ aflate la suprafața solului
peste cele de dedesubt sau desprinderea unor bucăți masive de sol și pietre.

Alunecările de teren se produc pretutindeni, având loc când mase de piatră, pământ sau noroi
se deplasează în jos, pe o pantă. Pot antrena mase mici sau mari de pământ și roci și se pot
deplasa cu viteze diferite. Sunt declanșate de furtuni, ploi abundente, topirea zăpezii, defrișări,
cutremure, erupții vulcanice, incendii sau prin modificări ale terenului produse de oameni.

Fig.1. Elementele unei alunecări

II. CAUZELE ALUNECĂRILOR DE TEREN:

Cauzele alunecărilor de teren sunt o consecință a unor acțiuni de durată provocate de o serie
de factori externi. Acești factori pot fi naturali sau antropogeni.

- Factorii naturali

Factorii naturali pot fi împărțiți în trei mari subcategorii: factorii climato-meteorologici,

factorii biotici si factorii mecanici naturali.

Factorii climato-meteorologici cei mai importanti sunt precipitațiile sub orice formă,
temperatura, fenomenul de înghț-dezgheț, acțiunea vântului, seceta etc. Apa rezultata in urma
acestor fenomene ajunge sa se infiltreze in teren, influentand debitul si sensul de curgere a
panzei frea tice, cu urmari nefaste asupra stabi litatii terenurilor aflate in panta.

Din categoria factorilor biotici fac parte prezenta sau absenta vegeta tiei, dezvoltarea
microorganismelor care pot conduce la transformari chimice, cu posibilitatea aparitiei de
potential electric intre straturi si cresterea presiunii gazelor din pori si natura vegetatiei.

Factorii mecanici naturali sunt deosebit de variati si sunt in concordanta cu zona geografica a
ampla samentului care prezinta potential de alunecare. Din categoria acestor factori fac parte:
eroziunea, abraziunea, sufozia, exploziile din cauze naturale, cutremurele de pamant, eruptiile
vulcanice etc.

- Factorii antropogeni

Acestia depind strict de interactiunea omului cu mediul inconjurator. In cadrul acestor factori
sunt cu prin se: activitatile de excavare necontrolata, scurgerile de apa din retelele
hidroedilitare ce contribuie la modificarea regimului hidrostatic natural, modificarile care tin
de scopul initial de utilizare a diferitelor amplasamente, incarcarile suplimentare ale masivelor
de pamant, vibratiile etc.

De asemenea, in aceasta categorie de factori pot fi incluse si defrisarile necontrolate din

Romania ultimilor ani, fenomen care a condus la transformarea unor suprafete insemnate din
zone sigure si zone cu potential de alunecare.

III. CLASIFICAREA TERENURILOR JUDEȚULUI GORJ ÎN FUNCȚIE DE

POTENȚIALUL DE PRODUCERE AL ALUNECĂRILOR
Pentru zona judetului Gorj exista urmatoarele situatii ale terenurilor dupa potentialul de

producere a alunecarilor de teren si a proceselor de eroziune:

- terenuri cu potential mediu de producere a alunecarilor de teren cu probabilitate redusa sau

intermediara de producere a alunecarilor de teren

Aceste terenuri sunt caracterizate de relieful de tip colinar caracteristic zonelor

piemontane si de podis fragmentate de retele hidrografice marginite de versanti cu

inaltimi medii si inclinari in general pana la 450. In timpul viiturilor se produc atat

eroziuni verticale cat si laterale. Nivelul apelor freatice se afla la adancimi mai mici de 5

metri. Aceste zone acopera suprafete scazute in NV judetului.

- terenuri cu potential ridicat de producere a alunecarilor de teren, cu probabilitate mare de

producere a alunecarilor de teren.

Terenurile au stabilitate foarte redusa, sunt afectate de eroziune puternic-excesiva

asociata cu ravenari si alunecari de teren active; sunt frecvente situatii cu exces de

umiditate determinat de panze freatice, torenti sau izvoare de coasta. Aceste terenuri sunt

caracterizate de relieful specific zonelor de deal si de munte, puternic afectate de o retea

densa de vai cu versanti inalti si puternic inclinati.

Predomina procesele de eroziune puternica si alunecari de teren cu risc ridicat de activare a

alunecarii de teren in cazul ploilor puternice, a schimbarii folosintelor (defrisari) sau a
lucrarilor de destabilizare a versantilor (constructii grele - cladiri, sosele).

Majoritatea localitatilor din judetul Gorj se incadreaza in categoria zonelor cu potential

ridicat de producere a alunecarilor de teren.

In judetul Gorj sunt afectate de alunecari de teren un numar foarte mare de localitati si

obiective, in principal cai de comunicatii. Practic, majoritatea localitatilor din judet sunt

afectate de alunecari, prabusiri, eroziuni. Perioadele de ploi intense sau prelungite sunt o

sursa potentiala de alunecari si prabusiri de teren.

De asemenea, exploatarea carbunelui constituie o cauza deosebit de importanta a

alunecarilor si prabusirilor de teren in judetul Gorj. Datorita antrenarii si transportului

nisipului din straturile de deasupra marnei de catre izvoarele create din apele din infiltratii

spre apele curgatoare din zona, au luat nastere adevarate caverne subterane care au

inceput sa se prabuseasca.

Alunecarile de teren se manifesta in zonele miniere si petroliere, in principal datorita

depozitarii necorespunzatoare a sterilului.