Sunteți pe pagina 1din 7

Accidentul de muncă reprezintă vătămarea violentă a organismului uman,

precum și intoxicația acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă


sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu și care provoacă incapacitate temporară
de muncă, invaliditate ori deces.
De la bun inceput, amintim faptul ca accidentele de muncă sunt de 4 tipuri:

a) accidente care produc incapacitate temporară de muncă de cel puțin 3 zile


calendaristice;
b) accidente care produc invaliditate;
c) accidente mortale;
d) accidente colective, când sunt accidentate cel puțin 3 persoane în același timp și
din aceeași cauză.

Intoxicația acută profesională se declară, se cercetează și se înregistrează


atât ca boală profesională, cât și ca accident de muncă.

Așa cum bine știm, evenimentul reprezintă accidentul care a antrenat


decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul procesului de muncă ori în
îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situația de persoana dată disparută sau
accidentul de traseu ori de circulație, în condițiile în care au fost implicate
persoane angajate, incidentul periculos, precum și cazul susceptibil de boală
profesională sau legată de profesiune.

accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum și intoxicația


acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu și care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel
puțin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces.

Evident, accidentul de muncă trebuie să se producă fără intenția persoanei


în cauză.

Pericol grav si iminent de accidentare - situația concretă, reală și actuală căreia îi


lipsește doar prilejul declanșator pentru a produce un accident în orice moment.

incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul,


avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncționalitatea
unei activități sau a unui echipament de muncă sau/și din comportamentul
neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrătorii, dar ar fi fost posibil săaibă
asemenea urmări și/sau a cauzat ori ar fi fost posibil să producă pagube materiale.
accident ușor - eveniment care are drept consecință leziuni superficiale care
necesită numai acordarea primelor îngrijiri medicale și a antrenat incapacitate de
muncă cu o durată mai mică de 3 zile.

Una dintre cele mai importante obligații ale angajatorului este de a ține evidența
accidentelor de muncă ce au ca urmare o incapacitate de muncă mai mare de 3 zile
de lucru, a accidentelor ușoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase,
precum și a accidentelor de muncă.

Conform Legii nr. 756-XIV asigurării pentru accidente de muncă și boli


profesionale
Articolul 2. Asigurarea pentru accidente de muncă
şi boli profesionale
(1) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale constă în stabilirea unor
raporturi specifice, prin care se asigură protecţia socială împotriva următoarelor categorii de
riscuri profesionale: diminuarea capacităţii de muncă, pierderea capacităţii de muncă, deces ca
urmare a accidentului de muncă sau a bolii profesionale.
(2) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale face parte integrantă din
sistemul public de asigurări sociale obligatorii.
(3) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale garantează persoanelor
asigurate un ansamblu de prestaţii şi indemnizaţii pentru:
a) diminuarea şi compensarea consecinţelor accidentelor de muncă şi bolilor profesionale;
b) promovarea securităţii muncii şi a prevenirii accidentelor de muncă şi bolilor
profesionale.
(4) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale se fundamentează pe principiul
asumării riscului profesional de către persoanele ce beneficiază de rezultatul muncii prestate, pe
principiul contributivităţii obligatorii şi pe alte principii ale sistemului public de asigurări sociale
obligatorii.
(5) Asigurător pentru accidente de muncă şi boli profesionale este Casa Naţională de
Asigurări Sociale şi structurile teritoriale ale acesteia.

Câteva măsuri cu titlu de obligație pe care angajatorul trebuie să le ia


pentru a asigura condițiile de securitate și sănătate în munca și pentru
prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale:

- Angajatorii vor întocmi un plan de prevenire și protecție compus din măsuri


tehnice, sanitare, organizatorice și de altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor, pe
care sa îl aplice corespunzător condițiilor de muncă specifice unității.

- Angajatorii trebuie să obțină autorizația de funcționare din punctul de vedere al


securității și sănătății în muncă, înainte de începerea oricărei activități, conform
prevederilor legale.
- Angajatorii sunt obligați să asigure informarea fiecărei persoane, anterior
angajării în muncă, asupra riscurilor la care aceasta este expusă la locul de muncă,
precum și asupra măsurilor de prevenire și de protecție necesare.

- Angajatorii au obligația de a angaja doar persoane care, în urma examenului


medical și, după caz, a testării psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de
muncă pe care urmează să o execute și să asigure controlul medical periodic și,
după caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajării.

- Angajatorii sunt datori să asigure echipamente de muncă fără pericol pentru


securitatea și sănătatea lucrătorilor.

Însă nu doar angajatorii au obligații esențiale ce contribuie la prevenirea


riscurilor de accidentare. Legea spune faptul că toți angajații sunt datori sa își
desfășoare activitatea conform cu pregătirea și instruirea sa, precum și cu
instrucțiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol
de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și alte
persoane care pot fi afectate de acțiunile sau omisiunile sale în timpul procesului
de muncă.
 Lucrătorii nu au voie sa îndeplinească sarcini ce exced instrucțiunile primite
din partea angajatorului.

Cercetarea evenimentelor este obligatorie și se efectuează după cum urmează:


a) de către angajator, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară
de muncă;
b) de către inspectoratele teritoriale de muncă, în cazul evenimentelor care au
produs invaliditate evidentă sau confirmată, deces, accidente colective, incidente
periculoase, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de
muncă lucrătorilor la angajatorii persoane fizice, precum și în situațiile cu persoane
date disparute;
c) de către Inspecția Muncii, în cazul accidentelor colective, generate de unele
evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile;
d) de către autoritățile de sănătate publică teritoriale, respectiv a municipiului
București, în cazul suspiciunilor de boală profesională și a bolilor legate de
profesiune.
Conform Legii nr. 756-XIV asigurării pentru accidente de muncă și boli
profesionale
Articolul 18. Indemnizaţia de deces
(1) În cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli
profesionale, de indemnizaţie de deces beneficiază:
a) copiii asiguratului care, la momentul decesului acestuia:
- au vîrsta de pînă la 18 ani sau au împlinit această vîrstă, dar fără a depăşi vîrsta de 23 de
ani, dacă îşi continuă studiile la instituţii de învăţămînt secundar, mediu de specialitate şi
superior, cursuri de zi;
- sînt încadraţi într-un grad de dizabilitate, indiferent de vîrstă;
b) soţul asiguratului, care la momentul decesului acestuia:
- este încadrat într-un grad de dizabilitate;
- a atins vîrsta de pensionare;
c) soţul sau unul din părinţii asiguratului decedat, sau o altă persoană care, la momentul
decesului asiguratului, nu lucrează şi are în îngrijire copii ai asiguratului sub vîrsta de 3 ani.
(2) Indemnizaţia de deces se acordă o singură dată, în sumă fixă, corespunzător numărului şi
categoriei persoanelor aflate în întreţinerea asiguratului după cum urmează:
a) pentru copiii în vîrstă de pînă la 18 ani sau peste această vîrstă, fără a depăşi vîrsta de 23
de ani, dacă îşi continuă studiile la instituţii de învăţămînt secundar, mediu de specialitate şi
superior, cursuri de zi, sau pentru copiii cu dizabilităţi, indiferent de vîrstă:
- echivalentul a 5 salarii, calculate ca medie a salariului lunar asigurat al asiguratului decedat pe
ultimele 6 luni premergătoare lunii în care s-a produs accidentul de muncă sau a fost constatată
îmbolnăvirea profesională, dar nu mai puţin de 5 salarii medii lunare pe economie pentru anul
premergător anului în care s-a produs cazul asigurat, pentru un copil;
- echivalentul a 8 salarii, calculate ca medie a salariului lunar asigurat al asiguratului decedat
pe ultimele 6 luni premergătoare lunii în care s-a produs accidentul de muncă sau a fost
constatată îmbolnăvirea profesională, dar nu mai puţin de 8 salarii medii lunare pe economie
pentru anul premergător anului în care s-a produs cazul asigurat, pentru doi copii;
- echivalentul a 12 salarii, calculate ca medie a salariului lunar asigurat al asiguratului
decedat pe ultimele 6 luni premergătoare lunii în care s-a produs accidentul de muncă sau a fost
constatată îmbolnăvirea profesională, dar nu mai puţin de 12 salarii medii lunare pe economie
pentru anul premergător anului în care s-a produs cazul asigurat, pentru trei sau mai mulţi copii;
b) pentru soţul asiguratului care, la momentul decesului acestuia, este încadrat într-un grad
de dizabilitate sau a atins vîrsta de pensionare - echivalentul a 3 salarii, calculate ca medie a
salariului lunar asigurat al asiguratului decedat pe ultimele 6 luni premergătoare lunii în care s-a
produs accidentul de muncă sau a fost constatată îmbolnăvirea profesională, dar nu mai puţin de
3 salarii medii lunare pe economie pentru anul premergător anului în care s-a produs cazul
asigurat;
c) pentru soţul sau unul din părinţii asiguratului decedat, sau o altă persoană care, la
momentul decesului asiguratului, nu lucrează şi are în îngrijire copii ai asiguratului sub vîrsta de
3 ani - echivalentul a 3 salarii, calculate ca medie a salariului lunar asigurat al asiguratului
decedat pe ultimele 6 luni premergătoare lunii în care s-a produs accidentul de muncă sau a fost
constatată îmbolnăvirea profesională, dar nu mai puţin de 3 salarii medii lunare pe economie
pentru anul premergător anului în care s-a produs cazul asigurat.
(3) Persoana care se regăseşte în mai multe din situaţiile prevăzute la alin.(2) al prezentului
articol va beneficia de indemnizaţia stabilită numai pentru una din aceste situaţii.
(4) Suma totală a indemnizaţiilor acordate nu poate depăşi echivalentul a 24 salarii medii
lunare pe economie.
(5) În situaţia în care suma totală a indemnizaţiilor de deces este mai mare decît limita
prevăzută la alin.(4) al prezentului articol, indemnizaţia acordată fiecărei persoane în drept se
reduce proporţional.
(6) Indemnizaţia acordată copiilor victimei nu se reduce.

Rezultatul cercetării evenimentului se va consemna într-un proces-verbal.

Prin accident de muncă se înţelege un eveniment care a produs vătămarea violentă a


organismului salariatului (leziune, stres psihologic, electrocutare, arsură, degerare, asfixiere,
intoxicaţie acută, leziuni corporale provocate de insecte şi animale, de calamităţi naturale etc.),
ca urmare a acţiunii unui factor de risc (însuşire, stare, proces, fenomen, comportament) propriu
unui element al sistemului de muncă (executant, sarcini de muncă, mijloace de producţie, mediu
de muncă) şi care a condus la pierderea temporară sau permanentă a capacităţii de muncă ori la
decesul salariatului, survenit:
a) în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă sau obligaţiilor de serviciu;

b) înainte de începerea sau după încetarea lucrului, cînd salariatul se deplasează de la


intrarea în incinta întreprinderii, instituţiei, organizaţiei (în continuare - unitate) pînă la
locul de muncă şi invers, îşi schimbă îmbrăcămintea personală, echipamentul individual
de protecţie şi de lucru şi invers, preia sau predă locul de muncă şi mijloacele de
producţie;

c) în timpul pauzelor stabilite, cînd salariatul se află pe teritoriul unităţii sau la locul său de
muncă, precum şi în timpul frecventării încăperilor sanitaro-igienice sau auxiliare;

d) în timpul deplasării de la domiciliu la lucru şi invers, cu transportul oferit de unitate, în


modul stabilit, precum şi în timpul îmbarcării sau debarcării din acest mijloc de transport;

e) în timpul deplasării de la unitatea în care este încadrat salariatul, pînă la locul de muncă,
organizat în afara teritoriului unităţii, sau pînă la o altă unitate, şi invers, pentru
îndeplinirea unei sarcini de muncă sau a obligaţiilor de serviciu, în timpul util pentru
aceasta şi pe traseul stabilit al deplasării, indiferent de modul de deplasare sau mijlocul de
transport utilizat;

f) în cadrul participării la acţiuni culturale, sportive sau la alte activităţi organizate de


unitate în baza ordinului sau dispoziţiei emise de angajator;

g) în cadrul acţiunii întreprinse din proprie iniţiativă pentru prevenirea sau înlăturarea unui
pericol ori pentru salvarea altui salariat de la un pericol în circumstanţele specificate la
literele a),b),с),d) şi f) ale prezentului punct;

h) în timpul instruirii de producţie sau practicii profesionale în bază de contract încheiat


între angajator şi instituţia de învăţămînt, între angajator, elevi şi studenţi.

Ce se întâmplă când salariatul prezintă certificatul medical cu cod "accident de muncă"?

În acest caz, angajatorul care și-a asumat atribuțiile în domeniul SSM/ lucrătorul
desemnat/ serviciul intern de prevenire și protecție/ serviciul extern de prevenire și protecție va
solicita acestuia o declarație scrisă privind data, locul, modul și împrejurările în care s-a produs
evenimentul în urma căruia s-a accidentat.

Cercetarea unui eveniment urmat de incapacitate temoporară de muncă se va încheia în


cel mult 10 zile lucrătoare calculate de la data producerii lui.
Fac excepție de la respectarea acestui termen situațiile în care este necesară prelevarea de
probe, efectuarea de expertize, determinări de noxe.

Cercetarea evenimentului care a produs incapacitate temporară de muncă se finalizează


cu întocmirea unui dosar de cercetare.

Bibliografie:

1. Legea asigurării pentru accidente de muncă și boli profesionale nr. 756- XIV

2. https://legislatiamuncii.manager.ro/a/20779/accidente-de-munca-clasificarea-accidentelor-de-
munca-si-inregistrarea-lor.html
3. HOTĂRÎRE Nr. 1361 din 22.12.2005pentru aprobarea Regulamentului privind modul
de cercetare a accidentelor de muncă.