MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE A

CALIFICĂRII PROFESIONALE

COORDONATOR:

ABSOLVENT:

1
 CUPRINS

MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI ...................................................................................... PAG. 6

CAP. I NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A APARATULUI

CARDIOVASCULAR......................................................................................................... PAG. 7

CAP. II PREZENTAREA TEORETICĂ A ANGINEI PECTORALE:

2.1 DEFINIŢIE.................................................................................................................. PAG. 17

2.2 ETIOLOGIE ŞI EPIDEMIOLOGIE....................................................................... PAG. 18

2.3 ANATOMIE PATOLOGICĂ................................................................................... PAG. 20

2.4 CLASIFICARE........................................................................................................... PAG. 21

2.5 SIMPTOMATOLOGIE.............................................................................................. PAG. 24

2.6 DIAGNOSTIC POZITIV ȘI DIFERENȚIAT............................................................ PAG. 27

2.7 COMPLICAȚII ȘI SECHELE.................................................................................... PAG. 31

2.8 EVOLUȚIE ȘI PROGNOSTIC.................................................................................. PAG. 31

2.9 TRATAMENT............................................................................................................ PAG. 32

2.10 PROFILAXIE............................................................................................................. PAG. 34

CAP. III ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA ȘI TRATAREA

BOLNAVULUI:

3.1 INTERNAREA BOLNAVULUI ȘI ASIGURAREA CONDIȚIILOR DE

2
SPITALIZARE.................................................................................................................... PAG. 35

3.2 PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EXAMENUL

OBIECTIV........................................................................................................................... PAG. 37

3.3 ASIGURAREA IGIENEI CORPORALE ȘI GENERALE A

PACIENTULUI................................................................................................................... PAG. 38

3.4 PREGATIREA, ASISTAREA ȘI EFECTUAREA RECOLTĂRILOR DE PRODUSE DE

LABORATOR..................................................................................................................... PAG. 43

3.5 PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EXPLORĂRILE

PARACLINICE................................................................................................................... PAG. 47

3.6 POZIȚIA BOLNAVULUI ÎN PAT, URMĂRIREA PACIENTULUI....................... PAG. 55

3.7 URMĂRIREA FUNCȚIILOR VITALE ȘI VEGETATIVE...................................... PAG. 55

3.8 ALIMENTAȚIA PACIENTULUI.............................................................................. PAG. 67

3.9 PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EFECTUAREA

TRATAMENTULUI......................................................................................................... PAG. 68

3.10 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE ȘI PROFILAXIA BOLII............................... PAG. 70

3.11 EXTERNAREA BOLNAVULUI............................................................................... PAG. 72

CAP. IV PLANURI DE ÎNGRIJIRE A PACIENȚILOR CU ANGINA PECTORALĂ

Caz I .................................................................................................................................... PAG. 73

Caz II .................................................................................................................................. PAG.97

Caz III ............................................................................................................................... PAG. 115

CONCLUZII..................................................................................................................... PAG. 133

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................... PAG. 134

3
 MOTTO

” Sănătatea nu este numai o problema individuala, ci privește întreaga societate. Sănătatea nu

este totul, dar fără sănătate totul este nimic.”

Schopenhauer

4
 MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI

Am ales ca subiect pentru lucrarea mea de diplomă Angina Pectorală deoarece morbiditatea
și mortalitatea prin boli coronariene au o frecvență ridicată și în continuă creștere, cuprinzând tot
mai mulți oameni cu o vârstă mai tânără.

Suferințele coronariene pun în pericol viața bolnavului atât prin consecințele lor cât și prin
răsunetul resimțit de întregul organism.

5
 CAP. I NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A APARATULUI
CARDIOVASCULAR

Aparatul cardiovascular este alcătuit din inimă și arborele circulator.

Inima:

Inima este un organ muscular cavitar situat in mediastin (etajul inferior) între cei doi plămâni,
deasupra diafragmului fiind învelită într-un sac fibroseros numit pericard

Inima are vârful orientat inferior, la stânga în jos și înainte iar baza orientată superior la dreapta
și înapoi prezentând pentru descriere trei fețe numite după raporturile principale: sterno-costală,
pulmonară (în raport cu plămânul stâng) și diafragmatică

Inima are rol de pompă fiind formată din două cavități așezate superior, numite atriul drept și
atriul stâng, separate între ele prin septul interatrial și din două cavități dispuse inferior, numite
ventriculul drept și ventriculul stâng, separate între ele prin septul interventricular.

Anatomic, fiziologic și patologic se deosebesc o inimă stângă și o inimă dreaptă:

- inima stângă- formată din atriul și ventriculul stâng, separate prin orificiul atrio-ventricular
stâng,

- inima dreaptă- formată din atriul și ventriculul drept, separate prin orificiul atrio-ventricular
drept.

În atriul stâng se deschid orificiile celor patru vene pulmonare, două drepte și două stângi,
inferior fiind situat orificiul atrio-ventricular stâng bicuspid sau mitral prevăzut cu două valve ce
au rol de a-l închide în timpul sistolei și a-l deschide în timpul diastolei.

Sistolă = prima perioadă a revoluției cardiace în timpul căreia inima se contractă și pompează
sângele în artere.

Diastolă = perioadă a revoluției cardiace care urmează după sistolă și în timpul căreia cavitățile
6
inimii se umplu cu sânge.

Ventriculul stâng comunică cu atriul stâng prin valva mitrală primind sângele în diastolă iar în
sistolă îl evacuează în artera aortă ascendentă prin orificiul aortic prevăzut cu trei valvule.

În atriul drept se deschid orificiile venelor cavă superioară și inferioară și orificiul sinusului
coronar primind sângele venos din marea circulație iar inferior se află orificiul atrio-ventricular
drept prevăzut cu valva tricuspidă care închide orificiul în sistolă și îl deschide în diastolă.

Avem, deci o mare circulație sau circulație sistemică și o mică circulație (inima dreaptă) sau
circulație pulmonară:

- marea circulație, în care sângele oxigenat pleacă din ventriculul stâng, prin artere, este
transportat la organe și țesuturi unde, la nivelul rețelei de capilare, pierde oxigenul; sângele
neoxigenat se întoarce prin vene la inimă în atriul drept.

- mica circulație, în care sângele neoxigenat pleacă din ventriculul drept, ajunge în plămâni
prin arterele pulmonare, se oxigenează la nivel capilar și revine în atriul stâng prin venele
7
pulmonare.

Prin contracția ritmică și sincronă a celor două atrii, apoi a celor doi ventriculi se expulzează
exact cantitatea de sânge pe care o primesc:

- atriul drept care acumulează sângele venos din întreg organismul prin venele care îl împinge
în ventriculul drept ajungând în plămâni prin arterele pulmonare, unde elimină CO2 și se
oxigenează;

- atriul stâng unde sângele este adus prin venele pulmonare, apoi trece în ventriculul stâng iar
prin artera aortă, e distribuit în toate țesuturile și organele.

8
 Peretele inimii este format din trei straturi sau tunici:

- un strat intern numit endocard = epiteliu unistratificat, care se continuă la nivelul orificiilor
arteriale și venoase cu tunica intimă a vaselor care intră sau ies din inimă; pliurile sale formează
aparatele valvulare;

- un strat mijlociu numit miocard (mușchiul cardiac) alcătuit di miocardul propriu-zis -

miocardul contracții (format din țesut muscular de tip adult) și din țesutul nodal sau excito-
conductor (format din mitocite de tip embrionar care pot genera și conduce impulsul nervos);

- un strat extern numit epicard = foiță conjunctivă care reprezintă pericardul seros răsfrânt de
pe pericardul fibros pe suprafața inimii ( pericard = membrana sac care îmbracă inima și baza
venelor mari fiind compus din două foițe: pericardul fibros și pericardul seros).

9
 Țesutul nodal care formează sistemul excito-conductor este organizat astfel:

- nodulul sinoatrial Keith-Flack, situat în peretele atriului drept, lângă orificiul venei cave
superioare ( conduce întreaga activitate cardiacă și generează stimuli electrici ci frecvența de
72/min.);

- nodulul atrio-ventricular Aschoff-Tawara, situat la baza septului interatrial pe partea

dreaptă;

- fasciculul atrio-ventricular His care pleacă de la nodulul atrio-ventricular, coboară în peretele

interventricular și se împarte într-o ramură dreaptă și o ramură stângă;

- rețeaua Purkinje, reprezentată de totalitatea terminațiilor nervoase în care se împart ramurile

fasciculului His.

10
 Vascularizația cordului este realizată prin cele două artere coronare (sânge oxigenat) care pleacă
din lobul aortic și se termină pe fața diafragmatică a inimii.

Venele coronare urmează traiectul arterelor și se varsă în sinusul coronar ( cea mai mare venă a
inimii) care se deschide în atriul drept și colectează 60% din sângele venos al inimii (40% din
sângele venos este preluat de venele anterioare și venele mici ale cordului care se deschid în toate
cavitățile acestuia prin mici orificii).

Inervația extrinsecă a inimii asigură adaptarea funcției cordului la nevoile organismului:

- inervația simpatică se realizează prin nervii cardiaci cervicali și nervii cardiaci toracici având
efect cardioaccelerator;

- inervația parasimpatică se realizează prin ramurile cardiace superioare și inferioare din

nervul vag și are efect cardiomoderator.

11
Noțiuni de fiziologie:

Circulația sângelui sete determinată de activitatea contractilă a cordului care asigură astfel
deplasarea acestuia prin arborele vascular datorită diferențelor de presiune la nivelul segmentelor
aparatului circulator.

Cordul împinge prin contracție masa sanguină in arborele arterial care înaintează în capilare și
se reîntoarce la inimă pe calea sistemului venos (prin relaxarea cordului).

Inima are rolul esențial în circulația sângelui datorită următoarelor proprietăți funcționale ale
mușchiului cardiac:

- Automatismul = capacitatea mușchiului cardiac de a genera spontan și ritmic impulsuri cu o

frecvență normală de 70-80 bătăi/min., ritmul imprimat numindu-se ritm sinusal (în absența
impulsurilor sinusale, comanda inimii este preluată de nodulul atrio-ventricular cu sub 60
bătăi/min. și fasciculul His sub 40 bătăi/min.); automatismul inimii este continuat când aceasta
este în afara organismului dar menținută în condiții fiziologice optime.

- Excitabilitatea = proprietatea mușchiului cardiac de a răspunde la stimuli fiziologici naturali

și la excitanți artificiali de natură mecanică (presiunea exercitată asupra părții lăuntrice a
cavităților inimii), fizică (curentul electric, temperatura ridicată cresc excitabilitatea, temperatura
scăzută o coboară), chimică ( sărurile de Na, Ca, K), caracterizată prin:

- pragul excitabilității (contracție la stimuli cu valoare prag sau mai mare);

- legea ,,tot sau nimic" (contracție maximă numai dacă stimulii depășesc valoarea prag);

- sumarea excitației (stimul sub valoarea prag urmat la scurt timp de un alt stimul la aceiași
intensitate rezultând o contracție prin scăderea pragului de excitabilitate);

- fenomenul scării (răspunsul contracției crește la impulsuri de intensități egale, repetate la

intervale scurte prin pătrunderea unui exces de Ca+ în celula miocardică);

- inexcitabilitatea periodică (miocardul este refractar la orice stimul).

- Conductibilitatea - proprietatea mușchiului cardiac de a propaga impulsul generat într-o

anumită zonă (din nodul sinusal în atrii, nodul SA, se propagă în masa mușchiului atrial cu
12
captare în nodul atrio-ventricular și prin fasciculul His și apoi rețeaua Purkinje în masa
mușchiului ventricular rezultă contracția ventriculară).

- Contractilitatea = proprietatea mușchiului cardiac de a-și scurta lungimea în contracție

(,,legea inimii” formulată de Franck-Starling exprimă proprietatea mușchiului cardiac de a se
contracta mai intens cu o forță mai mare, dacă lungimea lui inițială este mai mare).

Ciclul cardiac sau revoluția cardiacă reprezintă trecerea sângelui din atrii în ventriculi și apoi
în arborele vascular împreună cu întreaga succesiune a evenimentelor de însoțire și are o durată
de aproximativ 0,80 s. pentru o frecvență de 70 de bătăi/min.

Ciclul cardiac cuprinde:

- contracția atriilor sau sistola atrială cu o durată de 0,10-0,15 sec.

- contracția ventriculilor sau sistola ventriculară cu o durată de 0,30 sec.

- relaxarea/repausul întregii inimi sau diastola generală cu o durata de 0,40 sec.

Cantitatea de sânge împinsa de inimă în circulație timp de un minut reprezintă debitul circulator
iar cantitatea de sânge evacuată cu fiecare sistolă reprezintă debitul sistolic.

Sistemul vascular prin care sângele circulă de la inimă la țesuturi și de al țesuturi la inimă este
alcătuit dintr-un segment arterial, un segment venos și un segment limfatic.

Circulația sângelui este determinată de cord prin funcția de pompă, și de forța elastică a
pereților arteriali, în conformitate cu legile hidrodinamicii pentru circulația unui lichid într-un
sistem de vase.

Există particularități ale vaselor sanguine ca de exemplu: structura elastică, variabilitatea

calibrului, dar la nivelul fiecărui țesut reglarea fluxului sanguin este realizată de factori umorali și
nervoși.

Arterele au rolul de a conduce sângele de la inimă la capilare, acesta circulând sub o anumită
presiune ce se transmite pereților arteriali și care poate fi determinată prin măsurare = tensiunea
arterială.

13
 Circulația sângelui în artere prezintă și alte caracteristici ca de exemplu:

- viteza de circulație în artere;

- continuitatea circulației sângelui în artere;

- puls arterial.

Capilarele conduc sângele de la arteriole la vene și reprezintă zona de schimb pentru oxigen și
substanțele nutritive între sânge și lichidul interstițial care scaldă țesuturile.

Venele conduc sângele neoxigenat încărcat cu substanțe din metabolismul celular de la capilare
spre inimă.

Venele au rol și de depozit și rezervor sanguin ( depozitează aproximativ 3500 ml sânge), rol
datorat:

- extensibilității venelor care este de aproximativ 8 ori mai mare decât a arterelor;

- contractibilității venelor (rol în reglarea cantității de sânge pentru depozitarea sau lansarea
acesteia în circulație).

Întoarcerea sângelui venos în atriul drept este asigurată de:

- diferența de presiune dintre segmentul periferic și cel central al arborelui venos;

- forja de contracție a inimii (rol de pompă aspiratoare);

- aspirația toracică ce are loc în timpul inspirației (rezultă presiune negativă accentuată în torace
care favorizează întoarcerea sângelui);

- forța de gravitație (favorizează circulația de întoarcere din regiunile situate deasupra nivelului
cardiac);

- contracția musculaturii scheletice (prin comprimarea venelor, sistemul nervos vegetativ

simpatic și parasimpatic și sistemul nervos al vieții de relație), și pe cale umorală.

14
 Sistemul circulator limfatic este reprezentat de:

- capilarele limfatice care preiau din lichidul intestinal proteine, lipide, corpi străini și le trec în
circulație;

- ganglioni limfatici care rețin și distrug corpurile străine (viruși, bacterii, celule necrozate)
prin fagocitoză și anticupogeneză (reacții de apărare ce constau în înglobarea și digerarea de
corpusculi străini);

- vase limfatice colectoare rezultate din confluența capilarelor limfatice.

15
 CAP. II PREZENTAREA TEORETICĂ A ANGINEI PECTORALE

2.1 DEFINIȚIE ȘI GENERALITĂȚI:

Cardiopatia ischemică (boala coronariană) reprezintă un grup de afecțiuni care reunește o

afectare a miocardului de origine ischemică influențată de dezechilibrul între aportul și
necesitatea miocardului în oxigen.

Angina pectorală reprezintă durerea localizată retrosternal sau în regiunea precardiacă, în

extremitățile superioare fiind expresia clinică a cardiopatiei ischemice (angină = durere, pectoris
= piept).

Disconfortul este datorat atacurilor paroxistice dureroase cu o durată între 3-15 minute sau
senzației de compresie toracică, localizată în general înapoia sternului cu iradiere în umărul stâng,
brațul și antebrațul stâng (fața internă) și în ultimele două degete ale mâinii stângi sau la baza
gâtului.

Mecanismul de declanșare îl reprezintă de cele mai multe ori emoțiile, efortul, caracteristic
fiind dispariția spontană la repaus sau administrare de nitroglicerină sublingual sau 2 puf-uri de
spray de nitroglicerină.

16
 2.2 ETIOLOGIE ȘI EPIDEMIOLOGIE:

Principala cauză pentru angina pectorală este ateroscleroza coronară care determină micșorarea
fluxului coronar prin îngustarea importantă a lumenului arterial.

Mecanismul fiziologic este perturbat prin creșterea nevoilor de oxigen ale miocardului în
prezența unei stenoze/tromboze coronariene.

Cardiopatiile valvulare (stenoza aortică, insuficiența aortică, stenoza mitrală), cardiopatia

hipertrofică obstructivă sunt cauze determinate pentru angina pectorală.

Alte cauze excepțional întâlnite sunt reprezentate de arteritele arterelor coronare, afecțiuni
inflamatorii (artrita reumatoidă, lupus eritematos diseminat, periarterita nodoasă).

17
 Apariția crizelor de angină pectorală poate fi favorizată de afecțiuni ca:

- diabet zaharat, hipertensiune arterială, creșterea concentrației colesterolului seric

- litiaza biliară, colecistită cronică litiazică, ulcer gastroduodenal, hernie diafragmatică sau

administrarea unor medicamente pacienților cu ateroscleroză coronariană ca:

- hipotensoare majore, extracte tiroidiene, vasodilatatoare periferice.

Studiile epidemiologice au permis conturarea noțiunii de factor de risc în angina pectorală,

caracteristici care sunt prezente la persoanele sănătoase, dar asociate posibilității ulterioare de
dezvoltare de boli cardiovasculare aterosclerotice.

Factori de risc:

- sexul- cel mai frecvent la bărbați decât la femei

- vârsta înaintată

- ereditatea

- agregarea familială prin obiceiuri alimentare și ereditare poligenică

- factori dietetici: consumul caloric excesiv (zaharuri rafinate, grăsimi saturate, alcool), zona
geografică (consum de apă nedură cu carențe în microelemente)

- efortul fizic

- obezitatea

- fumatul

- sedentarismul

- factori comportamentali (este predispus tipul psihosomatic A: ambițios, agresiv, nerăbdător)

- factori sociali: profesiunile cu responsabilități crescute, grad înalt de stres.

18
 Factori metabolici:

- hiperglicemia-diabet zaharat, microangiopatie și macroangiopatie

- hiperuricemia

- hipercolesterolemia >230 mg/dl (normal <200 mg/dl)

- hiper – LDL - colesterolemia >130 mg/dl

- hipo – HDL - colesterolemia <40 mg/dl

- hipertrigliceridemia >200 mg/dl (normal <150 mg/dl).

Factori hemodinamici:

-hipertensiunea arterială care crește stresul parietal și secundar crește necesarul de oxigen, iar
trauma hemodinamică scade aportul de oxigen prin favorizarea aterosclerozei.

2.3 ANATOMIE PATOLOGICĂ:

Angorul pectoral este expresia unei insuficiențe coronariene acute, datorită dezechilibrului

brusc apărut la efort între nevoile miocardului (mai ales în oxigen) și posibilitățile arterelor

coronare. În mod normal, circulația coronariană se adaptează necesităților miocardului putând

crește la efort de 8-10 ori. Angina pectorala apare pe fondul unei insuficienţe coronariene cronice
datorită coronarelor stenozate.

Condiţiile declanşatoare: efort, emoţii, frig, impun miocardului un efort suplimentar, deci

necesităţi suplimentare de oxigen, dar circulaţia coronariană cu leziuni de ateroscleroză este

incapabilă să-și mărească debitul.

19
 Apare astfel o ischemie miocardică acută, o insuficiență coronariană acută, cu acumularea unor
produse de catabolism (acid lactic, piruvic) care excită terminațiile nervoase locale și produc
impulsul dureros, adică criza de angină.

2.4 CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE:

Se disting doua categorii de angină pectorală:

I. Angina pectorală stabilă:

1. Tipică (de efort)

2. Atipică

II. Angina pectorală instabilă

I. Angina pectorală stabilă:

1. Angina pectorală tipică, de efort, este forma cardiopatiei ischemice care se manifestă prin
crize repetate dureroase de tip anginos, apărute la efort sau în alte condiții de suprasolicitare a
cordului.

Pato-fiziologia durerii anginoase:

- la bolnavii cu angină pectorală, aportul de oxigen (sânge) scade, ca urmare a reducerii

debitului (fluxului) coronarian. Consecința va fi o "insuficiență coronariană", adică un
dezechilibru între necesitatea în O2 și aportul în O2 (între cerere și ofertă), cu vicierea
metabolismului cardiac (devine anaerob), care determină :
a) producerea locală de metaboliți "patologici" (catecolamine, kinine, histamina,
endorfine, etc.);
b) acumularea de acid lactic.

20
 Caracterele durerii anginoase:

 Sediul :

- tipic: retrosternal, în jumătatea inferioară a sternului și puțin la stânga, sau precordial, pe o

suprafață mare, indicată de bolnav cu întreaga palmă (nu cu degetul);
- atipic: epigastrul superior, axila stângă, manubriul sternal și în zonele de iradiere ale durerii.

 Iradierea :

- tipică: umărul stâng, marginea cubitală a brațului, antebrațului, palmei și ultimelor două degete
de la membrul superior stâng;

- atipică: omoplați și regiunea interscapulovertebrală, epigastru, mandibulă, ureche, baza gâtului,

ceafă.

 Intensitatea și calitatea (tipul): - este slabă, are caracter constrictiv ("gheară",

"menghină", "greutate"), însoțită de anxietate, spaimă, neliniște sau chiar de senzație de
moarte iminentă.

 Durata este scurtă, obișnuit 2 - 5 minute (rar pană la 10 - 15 minute); după

instalarea relativ bruscă, se menține în platou cu aceeași intensitate.

 Frecvența acceselor este variabilă : unul sau mai multe pe zi, unul la câteva zile,
săptămâni sau chiar luni.

 Factorii de declanșare:

a) efortul fizic, digestiv, de defecare, micțiune și cel sexual;

b) emoțiile;

c) frigul, vântul, umezeala și căldura excesivă;

d) fumatul;

e) tahicardia (de orice natură);

f) creșterile bruște ale tensiunii arteriale;

g) hipoglicemia.

21
  Condițiile de dispariție:

a) repausul fizic - apariția durerii determină, instinctiv, bolnavul să se oprească din mers sau
lucru ("spectator de vitrina"), ceea ce face ca durerea să cedeze;

b) nitroglicerina - o tabletă luată sublingual suprimă durerea aproape instantaneu (30 - 90

secunde).

 Caracterele negative: durerea nu este pulsatilă sau oscilantă, nu este influențată

de mișcările respiratorii, nu se accentuează la palparea (presiunea) regiunii dureroase și nu
se însoțește de palpitații.

 Examenul obiectiv al cordului este normal în timpul crizei cât și în afara

ei : "inima asistă impasibilă la criză".

2. Angina pectorală atipică:

Angina pectorală "de decubit" (nocturnă, de repaus, posturală), se caracterizează prin apariția
durerii în repaus, în poziție culcată și dispariția ei în poziție șezândă sau în picioare;

Angina pectorală intricată : se asociază cu dureri toracice de altă natură (spondiloză cervico-
dorsală, litiaza biliară, ulcer duodenal;

Angina pectorală de tip Prinzmetal : clinic - accesele dureroase survin în repaus, aproape
exclusiv nocturn, adesea spre dimineață, la aceeași oră ("angina cu orar fix"), au intensitate mare
și durată mai lunga (10 - 30 minute). Criza de angor este însoțită de aritmii în special ventriculare
iar durerea dispare imediat odată cu instalarea de infarct miocardic pe traseul arterei coronare
afectate.

II. Angina pectorală instabilă:

Reprezintă o formă de angină pectorală specială având la majoritatea pacienților același stadiu,
iradiere și tip de acces dureros.

Caracteristic pentru angina instabilă este apariția și reapariția anginei de efort precedând
frecvent infarctul miocardic acut și lipsa de eficacitate a tratamentului cu nitroglicerină.

22
 Manifestările anginei instabile depind de tipul și tabloul clinic al fiecărui pacient în parte având
în general următoarea evoluție:

 Angină de efort sau repaus apărută de 3-30 de zile la un pacient fără antecedente
coronariene = angina cu debut recent

 Accese anginoase, dureroase, intense și prelungite după efort mic sau datorită
factorilor psiho-emoționali = angina agravată

 Accese dureroase de repaus în special nocturne fără factori determinanți sau

declanșatori = angina spontană.

 Reapariția durerilor coronariene la pacientul cu un infarct miocardic acut stabilizat

clinic și hemodinamic = angina precoce post – infarct.

 Explorările sunt asemănătoare celor de la angina pectorală: E.C.G., E.C.G. Holter,

test de efort E.C.G., coronarografie și explorări paraclinice.

2.5 SIMPTOMATOLOGIE:

 Durerea anginoasă reprezintă simptomul principal și se caracterizează prin:

- sediul durerii;

- iradiere;

- intensitate și durată;

- caracter;

- circumstanțe de apariție și dispariție.

 Sediul durerii: tipic, localizarea durerii este în regiunea retrosternală medie sau
inferioară, mai rar precordial sau epigastric.

23
  Iradierea durerii:

- iradierea diferă de la un pacient la altul, stereotipul fiind iradierea în umărul stâng, brațul și
antebrațul stâng (fața internă) până în palmă și ultimele două degete ale mâinii stângi;

- durerea anginoasă poate iradia în sus până la nivelul mandibulei, maxilarului iar în jos până la
nivelul ombilicului;

- pacientul indică sediul durerii de cele mai multe ori cu întreaga palmă sau ambele, foarte
important fiind de menționat că durerea localizată cu un singur deget nu este de origine
coronariană.

24
  Intensitate și durată:

- disconfortul cauzat de durerea anginoasă este intens, sever, cu o durată între 3-15 minute;

- majoritatea pacienților acuză accesul dureros timp de 3-5 minute cu debut gradat, un
maximum de intensitate medie și dispariție spontană sau după încetarea efortului sau administrare
sublingual de nitroglicerină sau puf-uri de spray de nitroglicerină;

- atunci când durata este de peste 20-30 de minute trebuie suspectate un infarct miocardic acut;

- accesul dureros durează practic cât ține efortul iar între crize pacienții nu acuză nici un fel

de simptom.
25
  Caracterul afectiv:

- pacientul percepe durerea anginoasă ca senzație de înțepătură, gheară, junghi, arsură

retrosernală profundă, constricție toracică

- atunci când caracterul durerii este de senzație de sugrumare sau sufocare poate fi confundată
ca dispnee

- interpretarea senzației dureroase diferă de la un pacient la altul (existând numeroase cazuri

când nu poate fi descrisă)

 Circumstanțe de apariție:

Dintre circumstanțele de apariție a durerii anginoase cele mai importante sunt:

- efectuarea de efort fizic (mers în pas viu, urcat de trepte, purtat de greutăți)

- factori psiho-emoționali (anxietatea, emoțiile negative sau pozitive, frica)

- expunerea la frig, inhalarea de are rece, contact cu mediul rece (anotimpul iarna), vreme

umedă și caldă, altitudini înalte

- mese copioase (digestia laborioasă determină creșterea debitului cardiac)

- hipoglicemiile prin injectarea de insulină și foamea impusă

- efortul de defecare sau micțiune la pacienții constipați sau cu adenom de prostată

- fumatul, efortul sexual.

 Circumstanțe de dispariție:

- accentul anginos însoțit uneori de palpitații, transpirații, lipotimie, eructații, poate surveni
spontan după încetarea efortului

- repausul la pat este indicat în cazul pacienților cu crize anginoase frecvente

- uneori după reluarea activității pentru același gen de efort efectuat, pacientul nu mai prezintă
criză dureroasă sau nu mai prezintă același acces în afară de stoparea efortului, altă condiție
pentru încetarea accesului anginos este administrarea de nitroglicerină

26
 - efectul prompt de dispariție al durerii anginoase la administrarea de nitriți reprezintă un test
diagnostic patognomonic (când toleranța la efort nu crește după administrarea de nitroglicerină
avem de-a face cu un infarct miocardic instalat sau o angină pectorală instabilă).

2.6 DIAGNOSTIC POZITIV ȘI DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL:

Diagnostic pozitiv:

Obiectivul examinărilor paraclinice constau în:

- stabilirea ischemiei miocardice, a mecanismelor ce determină accesele ischemice

- evoluția bolii și efectul terapeutic al tratamentului aplicat

Explorările constau în explorări neinvazive și explorări invazive:

Explorări neinvazive:

 Traseul electrocardiografie diferă în raport cu momentul înregistrării (în plină/sau nu, criză)
și forma clinică de angină pectorală

 Explorările neinvazive sunt reprezentate de:

- electrocardiogramă de repaus și electrocardiogramă de efort;

- examen ecocardiografic și explorări izotopice;

- examen radiologie standard și examene biologice;

Electrocardiograma de repaus:

 Evidențiază modificări de repolarizare corelate cu gradul de obstrucție al arterelor coronare;

 uneori electrocardiograma este normală, diagnosticul cert de ischemie miocardică fiind

formulat dacă traseul ECG este înregistrat în timpul, sau imediat după accesul anginos.

Electrocardiograma de efort:

27
  reprezintă traseul care confirmă ischemia cardiacă și severitatea afectării coronariene;

 pentru această explorare sunt folosite bicicleta ergometrică sau covorul rulant având drept
principiu constituirea de efort gradat;

 este foarte important ca pacientul să nu fi consumat alcool, cafea, tutun, pentru efectuarea
testului în condiții bazale;

 etapele pentru progresele efortului fizic sunt de 2-3 minute cu pauze și adaptate stării
generale a pacientului;

 pacientul este monitorizat electrocardiografic permanent pentru înregistrarea fiecărei etape.

Examen ecocardiografic:

Explorarea pacienților ecocardiografic este realizată prin:

 ecocardiografia bidimensională (2 D), Eco – Doppler, Eco – Transesofagiană

(T.E.E.);

 ecocardiografia de stres, ecocardiografia intravasculară (intracoronară);

 aceste explorări reprezintă examinări deosebite pentru pacienții anginoși sau

coronarieni,

fiind vitale pentru indicațiile asupra severității bolii coronariene, prognosticului și conduitei
terapeutice.

Explorări izotopice:

 aceste explorări sunt obligatorii pentru anumite categorii de pacienți cu angină pectorală la
care alte examinări nu au fost concludente.

 dintre explorările izotopice enumerăm:

- scintigrama de perfuzie miocardică cu Taliu – 201 efectuată la efort (injectare i. v. Taliu –

201);

28
 - metodă tomografică prin tomografie computerizată a emisiunilor de fotoni (imagine
tridimensională cu evidențierea contrastului pentru leziuni);

- scintigrama de perfuzie miocardică de efort cu Te – 99 m – Sesta MI BI (perfuzie cu Te – 99

m teboroxim);

- tomografie miocardică prin emisiune de pozitroni (P.E.T);

- angiografia radioizotopică (ventriculografia).

Examene biologice:

- recoltarea enzimelor miocardice, cu repetare după 6 și 12 h (enzime de infarct C.K., C.K. –

M.B., G.O.T., H.B.D.H.);

- analiza gazelor sanguine, cu restricție pentru puncție arterială în caz de liză – distrugerea
țesuturilor, celulelor, degradarea substanțelor organice în cursul metabolismului;

- VSH și leucocite în suspiciunea de infecție sau inflamație;

- glicemia și parametrii pentru colesterolemie în dereglările metabolice.

Examen radiologie standard:

- examenul radiologie cardiografic conferă date pentru decompensare cardiacă stângă (stază,
revărsat) și afecțiuni pulmonare (pneumonie, pneumotorax).

Explorări invazive:

- cateterismul cardiac cu ventriculografie și coronarografie reprezintă examinările invazive;

- în coronografia selectivă se injectează substanță de contrast 3-10 ml în cele două artere

coronare principale;

29
 - aceste explorări au indicații deosebite pentru pacienții cu durei repetate, pacienții valvulari
peste 50 de ani, pacienții cu disfuncție ventriculară stângă și pacienții resuscitați după stop
cardiac oferind informații pentru conduită de revascularizare și prognostic.

Diagnostic diferențial:

Se poate face cu:

- infarct miocardic: durere toracică prelungită eventual cu iradiere în axila sau braţul stâng,
teama de moarte, transpirații. Poate avea evoluţie atipică: colaps, greaţă, etc.;

- embolia pulmonară: dureri predominant în inspiraţie, tuse seacă, dispnee;

- pneumotorax spontan: dispnee brusc instalată la percuție, timpanism, murmur vezicular

diminuat, aspect radiografic tipic;

- ulcer gastric perforat: contractura abdominală, abdomen ’’de lemn’’, la radiografia abdominală
în ortostatism sau decubit lateral stâng se observă pneumoperitoneu în 70% din cazuri;

- pancreatita acută: durere abdominală sub formă de centură cu iradiere în spate;

- tulburări cardiace funcţionale: de cele mai multe ori dureri delimitate net, incisive, de durată
scurtă, de obicei localizate la apex survenind mai ales în repaus;

- tahiaritmii: presiune retrosternală, palpitaţii, eventual hipotensiune arterială şi sincopa;

- pericardita: dureri precordiale exacerbate în inspiraţie, tahipnee, respiraţie superficială uneori

se aude frecătura pericardică.

2.7 COMPLICAȚII ȘI SECHELE:

Angina pectorală poate să rămână stabilă ani la rând, dar cu o evoluție imprevizibilă cu
pericolul de a surveni:

30
 - angina pectorală instabilă;

- disritmii cardiace;

- șoc cardiogen;

- edem pulmonar acut;

- infarct miocardic acut;

- moarte subită coronariană.

2.8 EVOLUȚIE ȘI PROGNOSTIC:

 Evoluția anginei pectorale poate fi:

- staționară: timp de mai mulţi ani în care intensitatea, durata, frecvenţa, sediul şi iradierile,
condiţiile de apariţie a acceselor nu se modifică.

- progresiv agravantă: intensitatea, durata, frecvenţa crizelor dureroase se agravează progresiv

de la primul acces sau după un număr de ani de evoluţie staţionară.

- regresivă: accesele dureroase pot diminua în intensitate şi durată sau pot dispare temporar sau
difinitiv.

- ciclică: perioade de agravare pot alterna cu perioade de ameliorare.

 Prognosticul vital este greu de formulat deoarece riscul morții subite chiar în
condițiile de tratament corect este mereu prezent.

2.9 TRATAMENT:

 Tratamentul diferitelor forme clinice de angină pectorală are drept obiective:

- controlul prin diminuarea sau suprimarea durerii anginoase și a celorlalte simptome clinice

31
 - prevenirea evoluției severe a afecțiunii și sindroamelor coronariene acute

- confirmarea opririi evoluției afecțiunii cauzale (ateroscleroza)

- creșterea speranței de viață prin educația pacientului și a familiei pentru cunoașterea

bolii, tratamentului și respectarea strictă a indicațiilor medicale

 Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate medicamente cu efect

antianginos și

antiischemic reprezentate de: nitrați, beta-blocante simpatice, blocante ale canalelor de calciu
(antagoniștii calciului)

Nitrați:

 Reprezintă tratamentul accesului anginos și pentru prevenirea acceselor repetate

 Astăzi, în afară de Nitroglicerină (tablete) administrată sublingual, sunt prescrise

și alte

tipuri de nitrați:

- Nitroglicerină spray, Isosorbid dinitrat (5-10 mg sublingual sau oral)

- Isosorbid mononitrat pe cale orală

- Unguente cu nitroglicerină 2%

- Nitroglicerină fiole în perfuzie i. v. (o fiolă 50 mg)

 Acțiunea nitroglicerinei administrată sublingual (0,4-0,6 mg) este rapidă (în 1-3
minute)

efectul constând în încetarea simptomatologiei dureroase.

Beta-blocante:

 Blocantele betaandrenegice reduc în primul rând nevoile de oxigen ale

miocardului și

cresc parțial fluxul sanguin

32
  Prin administrarea de beta-blocante s-a constatat creșterea toleranței la efort a
pacienților

cu mențiunea că întreruperea unui tratament îndelungat conduce la agravarea stării pacientului

care merge până la declanșarea infarctului miocardic acut

 Dintre cele mai utilizate beta-blocante în practică enumerăm:

- Propranolol (120-240 mg/24 h, în trei reprize)

- Atenolol (50-100 mg/24 h, priză unică)

- Betoxolol (10-20 mg/24 h, priză unică)

- Celiprolol (400 mg/24 h, priză unică)

 Aceste doze sunt adaptate individual și selectiv pacienților pentru reducerea

frecvenței

cardiace și creșterea toleranței la efort

Blocantele de calciu:

 Acțiunea acestui grup de medicamente se manifestă prin relaxarea celulelor

musculare

vasculare, scăderea contractilității miocardice și a conducerii în nodul atrio-ventricular

 Cele mai utilizate blocante de calciu în angina pectorală sunt:

-Nifedipina (30-60 mg /24 h, în trei reprize)

- Diltiazem (120-360 mg/24 h, în trei reprize)

- Verapamil (180-300 mg/24 h)

Alte antianginoase:

 Pentru pacienții care nu pot tolera medicamentele expuse mai sus (ex: cefalee
intensă,

hipotensiune arterială) sunt indicate:

33
 - Molsidomina (1-4 mg/24 h, în 2-3 prize)

- Nicorandil (10-20 mg/24 h, în 2 prize)

Tratamentul de revascularizare:

 Este indicat pentru pacienții care sub tratament medical complex prezintă

simptomatologie devenită severă și pune în pericol viața acestora

 Intervenția chirurgicală instituiă de Favaloro în 1967 a constituit prima metodă de

revascularizare fiind urmată de angioplastia coronară cu balon introdusă de Guentzig în 1977

 Astăzi, intervențiile de revascularizare constau în:

- chirurgia de by-pass coronar

- angioplastia transluminală percutantă coronară

- aterectomia coronară direcțională sau prin rotablație

- angioplastia cu laser

- stent-urile intracoronare (protezele).

2.10 PROFILAXIE:

- Regim igieno-dietetic pentru subiecții sănătoși cu factori de risc familial: angina pectorală,
diabet zaharat, dislipidemie, obezitate și hipertensiune arterială, combaterea lor;

- Dietă hipolipemiantă;

- Sistarea fumatului și a consumului de alcool;

- Modificarea stilului de viață prin combaterea stresului, activitate fizică permanentă;

- Controlul periodic al masei corporale și al lipidelor sanguine;

34
 - E.C.G.;

- Monitorizarea tensiunii arteriale.

CAP. III ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA ȘI TRATAREA

BOLNAVULUI.

3.1 INTERNAREA BOLNAVULUI ȘI ASIGURAREA CONDIȚIILOR DE

SPITALIZARE:

Spitalul este o instituție sanitară destinată îngrijirii bolnavilor și organizată pentru servicii
permanente. În spital se internează bolnavii în stare gravă care necesită îngrijire și supraveghere
permanentă și o atenție deosebită din partea asistentei medicale.

Îngrijirea bolnavilor cu afecțiuni cardiovasculare nu este unitară, nici chiar asemănătoare.

Secția de cardiologie îngrijește bolnavi cu afecțiuni foarte diferite, unele care mențin bolnavul
într-o stare de pericol permanent de moarte, altele care evoluează mai mult sau mai puțin
compensat. La bolnavi supravegherea trebuie să fie permanentă și neîntreruptă cu sarcini
momentane, care se acomodează de schimbările survenite – adesea pe neașteptate – în starea
bolnavului, la altele îngrijirile au caracter cronic, intermitent.

În serviciul UPU (unitatea de primire urgențe), în funcție de specialitatea la care bolnavul se

adresează, există materiale specifice, însă în principiu aici există un registru de internări al UPU,
foi de observație, materiale și instrumente pentru măsurarea funcțiilor vitale și vegetative și
pentru examenul fizic: termometru, tensiometru, stetoscop, spatulă linguală, sursă de lumină,
recipiente pentru colectarea urinei, etc.

În momentul internării bolnavului, asistenta va proceda astfel:

 se va prezenta acestuia pentru a putea stabili o relație terapeutică asistentă-bolnav;

 va observa și nota starea fizică, emoțională și intelectuală a bolnavului;

 va observa eventualele limitări fizice și/sau psihice ori eventualele dizabilități;

 va măsura greutatea și înălțimea bolnavului;

35
  va măsura și nota funcțiile vitale ale bolnavului;

 va avea grijă să se facă inventarul bunurilor de valoare ale bolnavului;

 va efectua o anamneză cât mai laborioasă bolnavului;

 va încerca să identifice cât mai complet problemele și așteptările bolnavului la

internare;

 va anunța bolnavul și familia despre posibilele proceduri și ordine interioară al

spitalului – orarul meselor și al vizitelor;

 va informa bolnavul despre posibilele proceduri și intervenții la care va fi supus în

timpul internării;

 va completa planul de îngrijire al bolnavului cu informațiile obținute: data/ora,

nume și prenume, vârsta, starea la internare, valorile funcțiilor vitale, orientarea în timp și
spațiu, intervențiile aplicate la UPU, prelevările de produse bio-patologice, numele
medicului care a făcut internarea.

Asigurarea condițiilor de mediu:

Este bine ca saloanele cu bolnavii cardiovasculari să fie amplasate în partea mai liniștită a
spitalului. Zgomotele constituie o sursă de tensiune nervoasă cu consecințe nefavorabile asupra
aparatului cardiovascular. Saloanele trebuie să fie luminoase, spațioase, bine încălzite, cu o
temperatură de 19 – 20o C și cu posibilități permanente de aerisire, care să asigure un grad
obișnuit de umiditate și ionizare corespunzătoare a aerului.

Paturile să fie cât mai comode pentru a evita pozițiile forțate și pentru a asigura confortul
necesar pe durata mai lungă de spitalizare. Este important ca paturile să fie cu somieră mobilă,
transformabile în fotolii și prevăzute cu rezemătoare de spate pentru a se putea aduce bolnavii în
poziții corespunzătoare necesităților lor de respirație în cursul dispneei.

O importanță deosebită are fixarea semnalizatorului la îndemâna bolnavului și reamintirea

repetată a amplasării acestuia.

36
 3.2 PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EXAMENUL OBIECTIV:

Anamneza consemnează:

- investigații pentru antecedente personale cu precădere vizând afecțiunile infecto-contagioase

sau necontagioase, reumatismul acut, date sociale cu privire la condițiile de viață, locuit, muncă,
abuz de alcool, tutun, droguri și istoric al tratamentelor efectuate

- investigații pentru antecedente heredo-colaterale ca de exemplu: diabet zaharat, obezitate,

H.T.A., accidente vasculare cerebrale

- apariția și evoluția primelor manifestări, semne și simptome funcționale:

• palpitații, dureri precardiace ce survin la eforturi, emoții, expuneri la frig, umezeală

• oboseală, dispnee asociată cu activitatea profesională, factori meteorologici

• cefalee, vertij, tendință la lipotimie

• afectări dispeptice: jenă epigastrică, greață, balonări.

Examenul fizic interesează :

- în primul rând inspecția generală a pacientului, cu precădere culoarea tegumentelor, eventualele

tulburări trofice, cianoza buzelor, a piramidei nazale sau a unghiilor

- la nivelul venelor, observarea desenului venos, turgescența, varice, presiune venoasă, puls
venos (mai des la venele jugulare prin înregistrare grafică=jugulogramă)

- edemele în părțile declive (gambe, zona lombară), modificări de temperatură

- se execută percuția inimii, examinatorul va urmări: frecvența cardiacă (atât în decubit dorsal cât
și în ortostatism), regularitatea ritmului, deficit de puls periferic

- se determină valorile tensiunii arteriale, modificările de volum la nivelul cordului, tonalitatea

zgomotelor cardiace sau supraadăugate
37
- șocul apexin este perceput în spațiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară (valorile
normale sunt aceleași cu ritmul și frecvența pulsului radial).

3.3 ASIGURAREA IGIENEI CORPORALE ȘI GENERALE A PACIENTULUI:

Igiena corporală se va asigura prin baia parțială sau totală la pat cu mijloace blânde, fără să se
creeze eforturi sau traumatisme bolnavului. Pielea edemațiată este mai fragilă, din acest motiv
îngrijirile în aceste regiuni trebuie efectuate cu mai multă blândețe.

1. Schimbarea lenjeriei de pat fără pacient:

Scop:

- asigurarea igienei și confortului pacientului;

- îndepărtarea lenjeriei murdare, folosite sau pătată cu sânge, secreţii, dejecţii.

Materiale necesare:

- lenjerie curată;

- sac pentru colectarea lenjeriei murdare;

- mănuşi de cauciuc (pentru lenjeria murdară).

Efectuarea procedurii:

- se strânge lenjeria murdară în sacul de colectare;

- se spală mâinile, se pun mănuşi;

- se întinde cearceaful de pat foarte bine pentru a nu rămâne cute şi se fixează la colţurile saltelei
în formă de plic; dacă cearceaful nu are dimensiuni corespunzătoare fixarea se face la partea
dinspre picioarele pacientului;

- se schimbă fața de pernă și cearceaful plic.

Încheierea procedurii:

- se îndepartează lenjeria murdară, se depozitează în saci speciali;

38
- se îndepărtează mănuşile de cauciuc;

- se spală mâinile.

2. Schimbarea lenjeriei de corp a pacientului imobilizat la pat:

Scop:

- menţinerea stării de igienă şi confort;

- menţinerea/creşterea demnităţii pacientului;

- prevenirea escarelor de decubit.

Procedura ţine seamă de tipul de îmbrăcăminte (pijama, cămaşă de noapte) şi de starea

pacientului. Se obţin informaţii despre posibilităţile de imobilizare.

Schimbarea pijamalei:

- se explică pacientului cum poate colabora şi se apreciază în acelaşi timp resursele acestuia;

- se spală mâinile, se îmbracă mănuşi.

Dezbrăcarea bluzei murdare şi îmbrăcarea celei curate:

- se descheie nasturii;

- se ridică pacientul în poziţia şezând şi se îndepărtează bluza murdară;

- se rulează pe rând fiecare mânecă a bluzei curate şi se îmbracă fiecare membru superior;

- pacientul este aşezat în decubit, se întinde bluza şi se încheie nasturii;

- dacă pacientul nu se poate ridica, se întoarce în decubit lateral, se dezbracă şi se îmbracă partea
accesibilă după care pacientul se întoarce pe cealaltă parte şi se procedează la fel rulând pe rând
mânecile bluzei;

- la sfârşit, pacientul este adus în decubit dorsal, se întinde bluza şi se încheie nasturii.

Îmbrăcarea și dezbrăcarea pantalonilor:

- se menajează pudoarea pacientului;

- se ridică regiunea lombosacrală, se trag pantalonii jos;

39
- se ridică membrele inferioare și se continuă dezbrăcarea;

- se rulează pantalonii curați și se îmbracă pe rând fiecare membru inferior, după care se ridică
regiunea fesieră și se trag în sus spre mijloc.

3. Toaleta pacientului imobilizat la pat:

Obiective:

- menținerea stării de curățenie și prevenirea apariției tulburărilor trofice cutanate

- îndepărtarea de pe suprafața pielii a stratului cornos , descuamat și impregnat cu secrețiile

glandelor sebacee și sudoripare

- îndepărtarea de pe suprafața pielii a resturilor de alimente care aderă la piele

- favorizarea funcțiilor glandelor pielii prin deschiderea orificiilor de excreție

- mobilizarea anticorpilor în celulele reticulo-endoteliale din țesutul celular subcutanat prin

hiperemia activă a pielii

- educația pacientei pentru toaleta completă și promovarea igienei personale.

Scop:

- menținerea igienei tegumentului;

- menținerea stării de confort a pacientului;

- prevenirea leziunilor cutanate;

- activarea circulației.

Principii generale:

- se apreciază prin culegerea datelor, starea pacientului pentru a evalua resursele, de ce/cât/ce fel
de ajutor are nevoie, limitele în care poate fi mobilizat;

40
- se asigură intimitatea, se respectă pudoarea pacientului;

- se asigură temperatura corespunzătoare mediului ambiant pentru a nu crea disconfort;

- materialele se pregătesc și se aleg în funcție de procedură și sunt așezate în apropiere;

- se respectă o anumită ordine a spălării regiunilor astfel încât să permită descoperirea, spălarea și
acoperirea zonei fără să creeze disconfort;

- după efectuarea îngrijirilor igienice corporale și schimbarea lenjeriei, pacientul va fi așezat într-
o poziție cât mai comodă;

- fiecare zonă se umezește, se săpuneşte, se clăteşte şi se şterge, după care se învelește;

- se lucrează cu blândeţe şi atenţie dacă pacientul are constrângeri fizice (aparat gipsat,
pansament, perfuzie).

Materiale necesare:

Materialele se pregătesc în funcție de scop de tipul de îngrijire: baia la pat, toaleta și îngrijirea
unei regiuni.

Pentru toaleta completă la pat se pregătesc:

- materiale pentru protecție: mușama, aleză, cearșaf, prosop de baie;

- materiale pentru spălat: cană cu apă caldă și rece, lighean, trei mănuși de toaleta de culori
diferite, 3 prosoape de culori diferite, forfecuţă și pilă pentru unghii, piepten, alcool, săpun
neutru, mănuşi de unică folosinţă, alcool mentolat, talc;

- materiale pentru toaleta cavităţii bucale: periuţă, pastă, pahar;

- materiale pentru toaleta organelor genitale: ploscă, pense, post-tampon, tampoane;

- lenjerie curată de corp și pat;

- sac pentru lenjeria murdară.

Ordinea spălării:

- fața și gâtul;

41
- partea anterioară a toracelui, membrele superioare, abdomenul, partea posterioară a toracelui și
regiunea fesieră, membrele inferioare organele genitale;

Mănușile de baie și cele 3 prosoape de culori diferite, se schimbă astfel: primul pentru față și
gât, al doilea pentru trunchi și membre, al treilea pentru organele genitale.

Pregătirea pacientului:

- se discută cu pacientul și se ’împart sarcinile’ stabilind contribuția acestuia;

- se stabilește orarul efectuării toaletei în funcție de activitatea din secție (servirea mesei,
investigații, orarul tratamentului).

Efectuarea procedurii:

Se dezbracă pe rând fiecare regiune și se insistă în anumite zone după cum urmează:

- la față și gât: se începe cu ochii, se insistă cu mișcări circulare în zona periorală şi perinazală, se
insistă la ureche în cute și regiunea retroauriculară;

- se schimbă mănușa;

- pe partea anterioară a toracelui se insistă în axile, la femei în pliurile submamare;

- la membrele superioare, spălarea se face cu mișcări lungi și circulare începând de la articulația

pumnului spre umăr pentru a stimula circulația de întoarcere. Se insistă la spațiile interdigitale și
se taie unghiile;

- la nivelul abdomenului se insistă la nivelul pliurilor inghinale unde apar ușor iritații, la nivelul
ombilicului care poate fi murdar;

- pe partea posterioară, cu pacientul așezat în decubit lateral, se insistă în plica interfesieră;

- se controlează punctele de sprijin, se fricționează ușor cu alcool mentolat și se pudrează cu talc;

- se readuce pacientul în decubit dorsal și se continuă cu spălarea membrelor inferioare insistând

la nivelul genunchiului, plicii poplitee, în regiunea plicii inghinale, în regiunea tendonului lui
Ahile și călcâiului; picioarele se introduc într-un lighean cu apă pentru a tăia mai ușor unghiile;

- toaleta organelor genitale se face cu pacientul în poziție ginecologică folosind pense post-

42
tampon sau mănuşi de unică folosinţă. Direcţia de spălare este dinspre partea anterioară spre cea
posterioară. Pacientul se poate spăla singur dacă starea îi permite fiind instruit cum să procedeze
corect. La sfârșit pacientul este ridicat în poziție șezând (dacă se poate) sau întors în decubit
lateral pentru igiena gurii. Îngrijirea se încheie cu pieptănarea părului.

3.4 PREGĂTIREA, ASISTAREA ȘI EFECTUAREA RECOLTĂRILOR DE PRODUSE

BIOLOGICE:

Recoltarea sângelui venos. Sistemul vacutainer:

Sistemul vacutainer de recoltare a sângelui venos constituie și prezintă o tehnică sigură, însă
trebuie respectate următoarele reguli:

1) spălarea mâinilor cu apă și săpun și dezinfectarea lor;

2) purtarea echipamentului de protecție: mănuși, mască, șorț;

3) evitarea expunerii la contaminare cu agenții infecțioși;

4) asigurarea securității personalului medical.

Tuburile vacutainer:

- roșu – vacutainer pentru chimie clinică;

- verde – vacutainer cu litiu-heparina pentru analize biochimice;

- galben – vacutainer S.S.T.TM pentru chimie clinică;

- negru – seditainer pentru determinarea V.S.H.-ului;

- albastru – vacutainer pentru determinări de coagulare;

- mov – vacutainer E.T.A.-K3 pentru analize hematologice.

Materiale necesare:

43
 a. holder;

b. ac în carcasa protectoare;

c. garou;

d. soluție dezinfectantă;

e. tuburi vacutainer pentru analizele recomandate;

f. comprese sterile, tampoane de vată, pansament adeziv.

Etapele recoltării:

- recoltarea se practică dimineața, pe nemâncate, în timpul frisoanelor sau la indicația medicului;

- pregătirea psihică și fizică a bolnavului;

- completarea datelor în ceea ce privește probele sanguine de recoltat;

- pregătirea materialelor pentru puncția venoasă;

- alegerea locului pentru puncția venoasă;

- aplicarea garoului și dezinfectarea locului de elecție;

- efectuarea puncției venoase;

- efectuarea recoltării;

- aplicarea pansamentului adeziv;

- trimiterea tuburilor le laborator.

Montarea holder-ac:

- se ține acul cu ambele mâini și se efectuează o mișcare de răsucire pentru ruperea benzii de
siguranță;

- se îndepărtează carcasa protectoare de culoare albă;

44
- se înșurubează capătul liber al acului în holder.

Tehnica puncției venoase:

- asistenta se așează vis-a-vis de bolnav;

- se alege locul de elecție și se dezinfectează pe o porțiune cât mai largă;

- se roagă bolnavul să stea cu brațul înclinat în jos, cu pumnul strâns;

- se întinde pielea pentru imobilizarea venei și ușurarea pătrunderii acului, cu policele, la 4-5 cm
sub locul puncției, exercitând o mișcare de tracțiune și compresiune în jos;

- holderul trebuie să formeze cu brațul bolnavului un unghi de 15o;

- se detașează carcasa colorată a acului;

- se introduce acul în venă, cel puțin 1 cm.

Tehnica recoltării în tuburi:

- se introduce tubul în holder, apucând aripioarele laterale ale hoderului cu indexul și mediusul,
iar cu policele se împinge tubul;

- presiunea de împingere se efectuează numai asupra hoderului, nu și asupra acului aflat în venă

- capătul căptușit al acului înșurubat în holder străpunge diafragma gumată a capacului tubului
vacutainer, iar sângele va fi aspirat în tub;

- tubul va fi scos din holder printr-o ușoară împingere a policelui asupra aripioarelor. Atunci
sângele nu va mai curge în tub;

- holderul se menține stabil;

- tubul umplut se răstoarnă de câteva ori pentru a se amesteca sângele cu aditivul din tub. În
acest timp, se recoltează alt tub;

- materialele folosite se pun în recipiente speciale pentru deșeuri;

45
- după recoltare se comprimă locul puncției timp de 3-5 minute cu un tampon steril îmbibat în
soluție antiseptică.

Dintre cele mai importante explorări biochimico-umorale efectuate individuale fiecare caz în
parte enumerăm:

- V.S.H., glicemia, colesterolemia, lipidemia, fibrinogen, trigliceridele, ureea, ionograma,

creatinina, frotiul faringian, transaminaze, hemocultura;

- investigarea pentru depistarea unor procese imunopatologice (A.S.L.O., Latex - M, IgG,

crioglobuline, IgA, FAN, etc.)

Determinarea timpului de apnee, în mod fiziologic are valorile de 20 sec. după expirație și 30-
40 sec. după expirația profundă.

46
 3.5 PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EXAMINĂRILR PARACLINICE:

Electrocardiograma (E.C.G.):

Este o metodă (simplă, atraumatică pentru pacient) instrumentală pentru investigație și

diagnostic de referință în epidemiologia bolilor cardiovasculare realizată cu ajutorul
elecrtrocardiografului prin înregistrarea unui traseu grafic care corespunde curenților electrici
produși de inimă în timpul activității sale, iar interpretareaeste coroborată cu datele clinice

Pentru a fi concludentă, în efectuarea E.C.G. trebuiesc utilizate cât mai multe derivații:

- derivațiile bipolare ale membrelor (I, II, III) după Einthoven

- derivațiile unipolare după Goldberger: aVR, aVL, aVF

- derivațiile unipolare precordiale după Wilson: V1-V6

- derivațiile după Nehb V7, V8, V9 (exclud infarctul de perete exterior)

Plasarea electrolizilor:

• plasarea electrolizilor este precedată de pregătirea psihică și fizică a pacientului care trebuie să
fie relaxat, poziționat în decubit dorsal (încăperea unde se efectuează înregistrarea să fie
încălzită) după care curățăm, degresăm, dezinfectăm și aplicăm gel pentru o mai bună înregistrare
pe:

- fața internă a brațului drept = electrod roșu

- fața internă a brațului stâng = electrod galben

- fața internă a piciorului drept = electrod negru

- fașa internă a piciorului stâng = electrod verde

47
- deviații precordiale:

V1 = spațiul intercostal V (în dreapta cutiei toracice sternal)

V2 = spațiul intercostal V (stânga sus, imediat sternal)

V3 = spațiul intercostal V (stânga jos, ușor îndepărtat de stern)

V4 = spațiul intercostal VI (imediat sub coasta a V-a centrat pe cutia toracică stângă)

V5 = spațiul intercostal VI ( dreapta coastei a VI-a lateral stânga mamelon)

V6 = spațiul intercostal VII ( dreapta coastei a VII-a în apropierea liniei formate de

membrul superior stâng ținut pe lângă corp)

- derivațiile după Nehb:

- electrodul roșu pe extremitatea sternală a celei de-a doua coaste drepte

- electrodul galben pe linia axilară posterioară la nivelul V4

- electrodul verde in spațiul V intercostal, pe linia medioclaviculară V4

• În caz că nu dispunem de gel de contact se poate aplica pe electrozi o bucată de celuloză

umedă, urmând fixarea acestora cu benzi elastice când nu sunt de tip pară și atașarea cordoanelor
echivalente pentru înregistrare care pot fi deosebite prin culoare sau în ordinea în care ele ies din
aparat.

48
 Tehnica înregistrării:

• atunci când nu funcționează pe baterii, aparatul este pus în contact cu sursa de curent și se
efectuează obligatoriu un traseu de etalonare

• se reglează viteza de derulare care în mod obișnuit este de 50 mm/sec. și se derulează traseul
timp de aproximativ 15 sec. pentru fiecare dintre derivații: Einthoven, Goldberger, Wilson

• în caz de necesitate traseele pot fi derulate cu viteza de 25 mm/sec. pentru o singură deviație

• după terminarea înregistrării, îndepărtăm electrozii și pe E.C.G. vom nota numele, prenumele
pacientului, vârsta, data actuală, ora înregistrării;

• înregistrarea este incorectă atunci când:

- electrozii sunt prost umectați sau nu sunt fixați corect

- poziționarea pacientului este incorectă sau aceasta prezintă tremor datorat frigului,
spasmelor musculare, Parkinsonu-lui, fricii (artefacte neregulate)

- pacientul mișcă extremitățile sau prezintă tuse

- electrozii sunt desprinși; sunt aparate electrice în funcțiune în imediata apropiere

49
 - împământare proastă, ștecker nefixat, cabluri sub tensiune

- pacientul prezintă stimulator cardiac (se modifică frecvența cardiacă)

În general E.C.G. furnizează informații despre:

- suprasolicitarea hemodinamică a cordului (hipertensiune arterială, cardiopatii valvulare și

congenitale);

- afecțiuni ischemice cardiace, tulburări hidroelectrolitice, boli de miocard;

- tulburări de conducere intraventriculare;

- supravegherea conduitei terapeutice cu digitalice, antiaritmice (droguri cardiotrope).

Electrocardiograma de efort (ergometria):

Indicațiile probei sunt pentru:

- obiectivarea ischemiei miocardice

- indirect pentru aprecierea severității bolii coronariene și a prognosticului

- aprecierea toleranței la efort ca de exemplu după infarct miocardic sau intervenții pe inimă

- evaluarea efectelor terapiei antihipertensivă, antianginoasă în timpul efortului

- expertiză medicală în orientarea profesională și selectarea sportivilor

50
 Protocoalele de efort folosesc bicicleta ergometrică și/sau covorul rulant pentru realizarea unui
efort gradat de scurtă durată sau probe de lungă durată

Proba de durată scurtă constă în alergare timp de un minut cu o frecvență de 120 pași pe minut,
în 20 de genoflexiuni și urcat sau coborât de 25de ori pe un suport de 25 cm având astfel
posibilitatea analizei reactivității neurovegetative a aparatului cardiovascular

Pregătirea pacientului:

Proba de lungă durată (minim 10 minute) necesită pregătirea psihică, fizică și educația
pacientului pentru prevenirea eventualelor complicații posibile:

Pentru ergometrie pacientul nu mănâncă cu cel puțin o oră înainte, de probă, întrerupe
medicamentele și i se interzice consumul de alcool, tutun, cafea și substanțe cu efect
cardiovascular:

- beta-blocante cu 4 zile înainte de test

- digoxină cu 8 zile înainte de test

- digitoxina cu 14 zile înainte de test

Tehnica de lucru:

 înainte de efectuarea probelor se verifică valorile pentru T.A., frecvența cardiacă,

frecvența respiratorie și înregistrare E.C.G., parametri care sunt monitorizați atât în timpul
efortului cât și după încetarea lui;

 efortul fizic la care este supus pacientul, în general progresiv, se desfășoară în

etape de 3 minute având în vedere cuantificarea acestuia:

- pentru cicloergometru în watts, creștere progresivă de 25 watts pe etapă până la efortul

maximal ce poate fi efectuat de pacient (test maximal sau submaximal);

- pentru covorul rulant (de regulă) în echivalențe metabolice MET (1 MET reprezintă
consumul de oxigen al unui adult de 40 de ani, cântărind 70 de kg, în condiții bazale și este egal
cu 3,5 ml oxigen/min/kg. corp); se începe ci 2,7 km/oră și panta 0o apoi creștere progresivă
pentru viteza de derulare și panta covorului;

51
  monitorizarea E.C.G. în timpul probei de efort utilizează varianta MASON -
LIKAR de amplasare a electrozilor (amplasare clasică a electrozilor precordiali iar cei
periferici se regăsesc pe trunchi);

 proba este supravegheată de medic, având la dispoziție:

- defibrilator, sursă de oxigen, trusă de reanimare;

- medicație de urgență injectabilă: ariatmice, nitroglicerină;

 testul se întrerupe de către medic atunci când situația o impune:

- epuizarea pacientului, apariția durerii toracice, cefalee, amețeală;

- dispnee progresivă intensă, scăderea T.A., creșterea T.A., peste 250 /130 mm/Hg;

- valori maxime ale frecvenței cardiace, cianoză, angină pectorală.

Condițiile de desfășurare a testului de efort pe bicicletă:

• pacientului aflat pe bicicletă îi montăm electrozii pe trunchi folosind varianta de amplasare

Mason-Likar și sistemul de monitorizare a tensiunii arteriale;

• explicăm pacientului protocolul de desfășurare a probei pentru a pedala până la atingerea

efortului maximal stabilit de medic care va decide oprirea probei la apariția situațiilor expuse mai
sus precum și la subdenivelările orizontale sau descendente ale segmentului S.T.;

• la finalul probei solicităm pacientului să pedaleze 3 minute în treapta de refacere care este
similară cu treapta de debut a probei (încă o dată menționăm că pe tot parcursul probei pacientul
este monitorizat E.C.G. și T.A. iar la sfârșitul probei este adus în condiții bazale).

Monitorizare Holter:

 monitorizarea electrocardiografică continuă (de lungă durată) se efectuează pe o

durată de 24 h și permite analiza:

52
 - tulburărilor de ritm (tahi- și bradiaritmii), extrasistolelor;

- variabilității frecvenței cardiace și a fazei terminale;

- ischemiei miocardice mută clinic;

- terapiei antiaritmice în extrasistole.

 indicațiile de test sunt stabilite de către medicul cardiolog iar pentru efectuarea
testului sunt necesare 4 baterii alcaline 1,5 V, o dischetă și 5 electrozi de monitorizare
aplicații pe derivațiile precordiale în spațiul V4, V5 și RV5

 pacientul trebuie pregătit fizic și psihic urmând să poarte aparatul atașat pe trunchi
printr-un sistem de curele sau centură după ce toracele a fost degresat și pilozitățile
îndepărtate pentru un bun contact al electrozilor

 după 24 h aparatul este îndepărtat, informația înregistrată este transferată în

calculator, ,,citită” și îndepărtată de medic.

Ecocardiograma:

Tehnica M – (time-motion) Mode:

Permite înregistrarea în mișcare sub control bidimensional a structurilor cardiace ecogene

variabile, oferind date pentru:

- dimensiunile cavităților cardiace

- structura și mișcarea valvelor cardiace

- revărsat pericardic.

Ecocardiografia bidimensională (2-D-ECO):

 real time scan = evaluare în timp real datorită generatorului rapid rotativ de unde
cu redare bidimensională.

 oferă relații suplimentare în diagnosticul sau controlul:

53
 - tumorilor atriale, leziunilor cardiace, trombusuri intraatriali / intraventriculari.

Ecocardiografia Doppler:

 utilizează fascicul pulsatil sau continuu și poate codifica în culoare ca tehnică

complementară;

 se pot face aprecieri asupra diagnosticului de stenoză sau gradientul acesteia, de

insuficiență vasculară și gradul de insuficiență.

Ecocardiografia transesofagiană:

 emițătorul de unde în esofag poziționat dorsal față de atriul stâng permite

furnizarea de informații pentru trombusuri intraatriali, anevrism disecant (prin explorarea
aortei toracale).

Ecografia cardiacă:

 indiferent de tipul de echografie: A, B, eco – Doppler, etc. metoda de explorare

constă în înregistrarea sunetelor reflectate de către cord, la producerea de ultrasunete cu
ajutorul unui cristal piezoelectric;

 frecvența ultrasunetelor produse este peste 20.000 de cicli/sec. iar reflectarea

sunetelor este diferită, variind în funcție de densitățile diferite ale componentelor
cardiace;

 sunt oferite informații privind:

- structura, dimensiunile cavităților, grosimea pereților cardiaci;

- structura și funcționarea valvelor, existența de formațiuni intracardiace.

54
 3.6 POZIȚIA BOLNAVULUI ÎN PAT, URMĂRIREA PACIENTULUI:

Poziția bolnavului în pat trebuie lăsată la discreția pacientului. Este bine să le arătăm poziția
considerată de noi ca cea mai corespunzătoare, însă în nici un caz nu trebuie forțat bolnavul să se
așeze altfel decât dorește. Poziția aleasă empiric de bolnav în cursul acceselor de dispnee este cea
convenabilă pentru el în vederea asigurării hematozei. Numeroși bolnavi respiră mai ușor în
poziție semișezândă sau șezândă, alții cu aceeași afecțiune preferă poziția orizontală. Unii bolnavi
în cursul acceselor de dispnee se așează pe marginea patului, cu picioarele atârnate, alții se
apleacă pe genunchii ridicați sau pe marginea mesei. Asistenta nu trebuie să insiste pentru
readucerea bolnavului într-o poziție standard. Scopul îngrijirii este reducerea cauzelor care îl
obligă la luarea acestor poziții neobișnuite.

Mobilizarea bolnavilor în pat poate fi efectuată numai la stricta indicație a medicului.

55
 3.7 URMĂRIREA FUNCȚIILOR VITALE ȘI VEGETATIVE:

Urmărirea funcțiilor vitale și vegetative ale organismului este obligatorie în cursul oricărei boli,
căci modificarea lor reflectă în mare măsură starea generală a bolnavului, precum și evoluția și
gravitatea bolii de care suferă. Totalizarea observațiilor asupra funcțiilor vitale si vegetative se
consemnează în foaia de temperatură a bolnavului.

Foaia de temperatură cuprinde:

- datele personale ale bolnavului: numele, prenumele, vârsta, data internării, diagnostic la
internare, numărul foii de observație, numărul salonului și diagnosticul la externare (completat la
ieșirea bolnavului din spital).

- un sistem de coordonare adaptat reprezentărilor grafice ale funcților vitale ale organismului:
circulația, respitația, termoreglarea și diureza.

Măsurarea și notarea temperaturii corporale:

Temperatura organismului este rezultatul producerii de căldură prin dezintegrarea alimentelor

energetice, ca urmare a reacțiilor fizico-chimice producătoare de energie.

Locuri de măsurare:

- axilă;

- plica inghinală;

- cavitatea bucală;

- rect;

- vagin.

Materiale necesare:

- termometru;
56
 - recipient cu soluție dezinfectantă;

- tavă medicinală;

- casoletă cu tampoane și comprese sterile;

- alcool;

- ceas.

Tehnica:

- asistenta face pregatirea fizică și psihică a pacientului;

- asistenta se spală pe mâini cu apă și săpun;

- asistenta scoate termometrul din soluția dezinfectantă, îl clătește și îl șterge cu o compresă, îl

scutură și verifică dacă mercurul este în rezervă;

- bolavul se așează în decubit dorsal sau în poziție șezândă;

- se ridică brațul bolnavului și se șterge axila acestuia, cu prosopul;

- se așează termometrul cu rezervorul de mercur în centrul axilei, paralel cu toracele;

- se apropie brațul de trunchi, cu antebrațul flectat pe suprafața anterioară a toracelui.

Reprezentarea grafică a temperaturii

- se socotesc pentru fiecare linie orizontală din foaia de temperatură câte 2 diviziuni de grad;

- se notează grafic valoarea înregistrată printr-un punct de culoare albastră direct pe linia
orizontală din rubric corespunzătoare pentru dimineață și seară;

- se unește primul punct cu rubrica pentru temperature aflată în partea dreaptă a sistemului de
coordonare din foaia de temperature;

- se obține curba termică prin unirea punctelor care indică valorile temperaturii măsurate.

57
 Măsurarea și notarea pulsului:

Pulsul reprezintă o expansiune ritmică a arterelor care se comprimă pe un plan osos și este
sincronă cu sistola ventriculară. Ia naștere din conflictul dintre sângele existent în sistemul
arterial și împins înainte în timpul sistolei.

Elementele de apreciat sunt:

- ridmicitatea;

- frecvența;

- amplitudinea;

Regiunile de măsurare a pulsului arterial: se face pe orice arteră care se palpează și care se
comprimă pe un plan osos:

- artera humerală (humer);

- artera radială (radius);

- artera carotidiană (la gât);

- artera femurală (femur);

- artera poplitee (în spatele genunchiului);

- artera pedioasă (la nivelul labei piciorului).

Pregătirea materialelor:

- ceas de mână cu secundar sau cronometru;

- culoare roșie;

- carnet de adnotări personale;

Pregătirea pacientului:

a) Pregătirea psihică a pacientului:

- se explică pacientului procedura pentru a reduce emoțiile, teama și a obține colaborarea;

58
- se asigură un repaus psihic de cel puțin 5 minute înainte de măsurare;

b) Pregătirea fizică a pacientului:

- se asigură un repaus fizic de cel puțin 5 minute înainte de măsurare;

- se așează pacientul în poziție confortabilă în funcție de starea generală:

- în decubit dorsal cu membrul superior întins pe lângă corp, articulația mâinii in extensie, mâna
în supinație (palma orientată în sus);

- în poziție semișezândă (în pat sau în fotoliu) antebrațul în unghi drept sprijinit pe suprafața
patului, mâna în supinație și extensie.

Efectuarea procedurilor:

- asistentul se spală pe mâini;

- se reperează artera radială la extremitatea distală a antebrațului, pe fața anterioară (internă), în

şanţul radial aflat în prelungirea policelui;

- se plasează degetele index, mediu și inelar (2,3,4) deasupra arterei radiale reperate;

- se exercită o presiune ușoară asupra arterei pe osul radius, astfel încât să se perceapă sub degete
pulsațiile sângelui;

- se fixează un punct de reper pe cadranul ceasului de mână;

- se numără timp de 1 minut pulsaţiile percepute sub degete, sau 30 secunde și înmulțite cu doi
numărul pentru a obține rata pulsului pe minut;

- se apreciază ritmul, amplitudinea și elasticitatea peretelui arterial în timp ce se măsoară

frecvența;

- se înregistrează frecvența pulsului în carnetul personal notând: numele pacientului, salonul, data
înregistrării, rata;

- se spală mâinile.

59
 Reprezentarea grafică a pulsului în foaia de temperatură:

- se socotesc pentru fiecare linie orizontală a foii de temperatură câte 4 pulsații;

- se notează grafic valoarea înregistrată printr-un punct de culoare roșie, așezat direct pe linia
orizontală din rubrica corespunzătoare pentru D (dimineața) sau S (seara), pentru valorile care
cresc din 4 în 4 (ex. 64, 68, 76, 80);

- se notează grafic valoarea înregistrată printr-un punct de culoare roşie aşezat în mijlocul
pătratului din rubrica corespunzătoare (D sau S) pentru valorile care cresc din 2 în 2 (ex.: 62, 66,
70);

- se unește primul punct, printr-o linie cu săgeată, cu rubrica pulsului aflată în partea dreaptă a
sistemului de coordonate din foaia de temperatură;

- se obține curba pulsului prin unirea punctelor care indică valorile ratei cardiace măsurate
bicotidian, pe parcursul zilelor de supraveghere și îngrijire.

Măsurarea și notarea presiunii sângelui (tensiunea arterială - T.A.):

Tensiunea arterială reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereților

60
arteriali.

Modificări ale frecvenței pulsului:

- Tahicardia: creșterea numărului de pulsații peste valoarea normală

- Bradicardia: scăderea numărului de pulsații sub valorile normale.

Modificări ale tensiunii arteriale:

- Hipertensiune arterială: se manifestă prin creșterea tensiunii arteriale peste valoarea normală

- Hipotensiunea arterială: se manifestă prin scăderea tensiunii arteriale sub valoarea normală.

Scop:

- determinarea presiunii sistolice și diastolice la internare pentru a compara starea curentă cu

valorile normale;

- evaluarea stării pacientului în ce privește volumul de sânge, randamentul inimii și sistemul

vascular;

- aprecierea răspunsului pacientului la tratamentul cu fluide sau/și medicamente.

Pregătirea materialelor:

- stetoscop biauricular;

- tensiometru cu manşetă adaptată vârstei;

- comprese cu alcool medicinal;

- culoare roșie (pix, creion);

- foaie de temperatură;

- carnet de adnotări personale.

Pregătirea pacientului:

a) Pregătirea psihică a pacientului:

61
- se explică pacientului procedura pentru a reduce teama și a obține colaborarea;

- se asigură un repaus psihic de cel puțin 5 minute înainte de măsurare întrucât emoțiile
influențează presiunea sângelui;

b) Pregătirea fizică a pacientului:

- se asigură un repaus de 15 minute înainte de măsurare;

- se așează pacientul în poziție confortabilă de decubit dorsal ori semișezând sau în ortostatism
conform indicației medicale.

Efectuarea procedurii:

- se utilizează comprese cu alcool pentru a șterge olivele şi părţile metalice ale stetoscopului dacă
este necesar;

- se selectează un tensiometru cu manşetă potrivită vârstei şi stării constituţionale a pacientului;

- se alege braţul potrivit pentru aplicarea manşetei (fără perfuzie intravenoasă, intervenţie
chirurgicală la nivelul sânului sau axilei, fără arsuri, sunt arterio-venos sau răni ale mâinii);

- se descoperă braţul pacientului fie prin ridicarea mânecii fie prin dezbrăcare dacă mâneca este
prea strâmtă, pentru a nu creşte presiunea deasupra locului de aplicare a manşetei;

- se verifică daca manşeta conţine aer;

- se scoate aerul din manşetă, la nevoie, deschizând ventilul de siguranţă şi comprimând manşeta
în palme sau pe suprafaţă dură;

- se închide ventilul de siguranţă înainte de a umfla manşeta;

- se aplică manşeta, circular, în jurul braţului, bine întinsă, la 2,5 -5 cm deasupra plicii cotului şi
se fixează;

- se palpează artera humerală exercitând o presiune uşoară cu degetele;

- se aşează membrana stetoscopului deasupra arterei reperate şi se introduc olivele in urechi;

- se umflă manşeta tensiometrului pompând aer cu para de cauciuc în timp ce se priveşte acul
manometrului;

62
- se continuă pomparea de aer până când presiunea se ridică cu 30 cm deasupra punctului în care
pulsul a dispărut (nu se mai aud bătăi în urechi);

- se decomprimă manşeta, deschizând uşor ventilul de siguranţă pentru restabilirea circulaţiei

sângelui prin artere;

- se înregistrează mental cifra indicată de acul manometrului în oscilaţie în momentul în care, în

urechi, se aude prima bătaie clară (lup-dup); această cifră reprezintă presiunea (tensiunea)
sistolică sau maximă;

- se înregistrează numărul care corespunde bătăii de final în timp ce se continuă decomprimarea

manşetei; acesta reprezintă T.A. diastolică sau minimă;

- se îndepărtează manșeta, se curăță și se dezinfectează olivele stetoscopului;

- se înregistrează valorile măsurate în carnetul personal, notând: numele pacientului, data

înregistrării și valorile obținute.

Reprezentarea grafică a tensiunii arteriale (T.A.):

- se socotesc pentru fiecare linie orizontală din foaia de temperatură o unitate de mercur;

- se reprezintă grafic valorile înregistrate printr-un dreptunghi de culoare roșie, așezat pe verticala

63
timpului (D sau S); latura de sus a dreptunghiului reprezintă T.S. (tensiunea sistolică) iar latura de
jos a dreptunghiului reprezintă T.D. (tensiunea diastolică).

Măsurarea și notarea respirației:

Respirația este funcția care realizează schimburile de gaze (oxigen și dioxid de carbon) la
nivelul plămânilor și al celulelor organismului.

Scop:

Evaluarea funcției respiratorii a pacientului care este un indiciu în evoluția bolii, în apariția
unor complicații, în evaluarea prognosticului.

Elemente de apreciat la măsurarea respirației:

- tipul respirației

- amplitudinea mișcării respiratorii, în ritmul și frecvența respirației.

Obiectivele procedurii:

- determinarea ratei respiratorii la internare pentru a servi ca bază de comparare cu măsurătorile

ulterioare;

- monitorizarea efectelor bolii, traumatismului, sau stresului asupra sistemului respirator;

- evaluarea răspunsului pacientului la medicația sau tratamentele care afectează sistemul

respirator.

Pregătirea materialelor:

- ceas cu secundar, de mână, sau cronometru;

- culoare verde (creion, pix);

- foaie de temperatură;

- carnet de adnotări personale.

Pregătirea pacientului:

64
- se evită pregătirea psihică a pacientului întrucât acesta își poate modifica ritmul obișnuit în
momentul în care conștientizează propria respirație;

- se măsoară respirația concomitent cu celelalte semne vitale dacă apar schimbări în starea
pacientului, dacă pacientul are o afecțiune cardio-pulmonara sau primește oxigen ori
medicamente ce afectează fiziologia respirației.

Efectuarea procedurii:

- se observă mișcările de ridicare sau de coborâre ale toracelui cu fiecare inspirație sau expirație;

- se mențin, în continuare, degetele pe locul de măsurare a pulsului în timp ce se observă toracele

pacientului;

- se numără timp de 1 minut inspirațiile (mișcările toracelui);

- se înregistrează rata respiratorie în carnetul personal notând: numele pacientului, data

înregistrării, rata respiratorie;

- se spală mâinile dacă s-a atins pacientul sau patul acestuia pe durata măsurării.

Reprezentarea grafică a respirației:

- se socotește câte o respirație pentru fiecare linie orizontală din foaia de temperatură;

- se notează grafic valoarea înregistrată printr-un punct de culoare verde așezat direct pe linia
orizontală din rubrica corespunzătoare pentru dimineața (D) sau seara (S);

- se unește primul punct, printr-o linie cu săgeată, de rubrica respirației aflată în partea dreaptă a
sistemului de coordonate din foaia de temperatură;

- se obține curba respirației prin unirea punctului inițial cu celelalte valori ale măsurătorilor
efectuate ulterior.

Măsurarea diurezei:

Diureza este procesul de formare și eliminare a urinei din organism.

Urina este lichidul organic excretat de rinichi, condus prin uretere în vezică, de unde, după o

65
prealabilă colectare, este evacuat prin uretră.

Micțiunea este actul fiziologic și conștient de eliminare a urinei pe cale naturală.

Urmărirea diurezei se materializează prin:

• notarea zilnică în foaia de temperatură a cantității de urină emisă în 24 de ore;

• notarea se face sub forma unei coloane care are hașurată numai partea superioară, ce
corespunde cantității de urină a zilei respective;

• pentru ca datele furnizate de diureză să aibă o valoare reală pentru punerea diagnosticului sau
pentru ca ele să dea indicații juste în ceea ce privește modul în care evoluează boala;

• diureza se va urmări zilnic și paralel cu aceasta, în foaia de temperatură se vor nota:

- cantitatea de lichide ingerate;

- cantitatea de lichide pierdute prin transpirație, vărsături, diaree.

Urmărirea scaunului:

Scaunul sau materiile fecale reprezintă resturile alimentelor ce au fost supuse procesului de
digestie, care sunt eliminate prin anus, cu ocazia defecării.

Un om sănătos, elimină zilnic aproximativ 80-200g materii fecale, iar scaunul este spontan,
mulat și de culoare brună.

Urmărirea tranzitului intestinal și examinarea scaunului se fac prin colaborarea directă între
asistenta medicală și bolnav.

La pacienții cu angină pectorală imobilizați, scaunul se captează la pat.

Notarea scaunelor în foaia de temperatură se face notându-se:

- cu o linie verticală – scaunul normal;

- cu o linie oblică – scaunul moale;

- cu o linie orizontală – scaunul diareic;

66
 - cu ”X” – scaunul cu mucus;

- cu ,,p” – scaunul cu puroi;

- cu ,,s” (creion roșu) – scaunul cu sânge;

În cazul unui număr mai mare de scaune în decursul a 24 de ore, scaunele se notează trecând
pe foaia de temperatură totalul lor, urmat de semnul convențional (ex. 2/x).

3.8 ALIMENTAȚIA PACIENTULUI:

Una din cele mai importante probleme ale îngrijirii bolnavului este alimentația. Regimul
dietetic al bolnavilor trebuie să asigure un aport caloric corespunzător nevoilor reale și să
cuprindă toți compușii principali ai alimentației, inclusiv vitaminele și sărurile minerale. În
angina pectorală se va aplica o dietă hipocalorică. În procesele de ateroscleroză se elimină
alimentele cu conținut de colesterol și se reduce substanțial proporția grăsimilor din alimente.
Principiul de bază al dietei la majoritatea cardiacilor rămâne regimul hiposodat. Cantitatea de
sodiu pe care o poate consuma bolnavul este stabilită de medic de la caz la caz și este în funcție
de retenția de lichide. Asistenta trebuie să se îngrijească ca alimentele, prin adăugare de lămâie,
oțet sau alte substanțe permise, să fie cât mai gustos servite. Alimentația trebuie să asigure un
aport bogat de potasiu (ceaiuri, banane), mai ales dacă bolnavul primește și medicație diuretică.

În primele zile bolnavul va primi lichide și piureuri, ceaiuri, compoturi, supe, lapte sucuri de
fructe, ouă moi, iar în continuare se va avea grijă ca să nu primească alimente care să nu producă
67
întârzierea tranzitului intestinal.

Dieta:

-evitarea eforturilor fizice mari;

- evitarea frigului;

- repaus după mesele principale;

- evitarea meselor abundente;

- ceaiul, cafeaua și alcoolul sunt contraindicate;

- se interzice fumatul;

- regim alimentar: • hipocaloric – pentru menținerea greutății corespunzătoare;

• hiposodat – pentru a împiedica reținerea apei în organism;

- evitarea medicamentelor care conțin sodiu;

- cantitatea de lichide nu va depăși 1,5–2 l/24h;

- rația zilnică de alimente se împarte în 4-5 mese, ultima se va lua cu cel puțin 3 ore înainte de
culcare.

Alimente permise:

- pâinea, în cantitate de 200-250g/zi;

- preparate fără zahăr făcute în casă din griș;

- paste făinoase;

- cartofi fierți sau copți;

- legume și zarzavaturi;

- fructe proaspete sau preparate sub formă de compoturi, pireuri, marmelade;

- băuturi sub formă de sucuri de fructe sau legume;

- carne slabă de vacă, vițel, pasăre, vânat preparate la grătar sau fierte;

68
- 2-4 ouă/săptămână;

- lapte degresat, brânză de vaci slabă, iaurt degresat;

- aportul zilnic de lipide: 60-80 g/zi.

3.9 PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EFECTUAREA TRAMENTULUI:

Administrarea întregii medicații se face întocmai cu prescripția medicului, servind bolnavul la

pat.

• repaus obligatoriu la pat cu interzicerea oricărui efort fizic;

• administrarea de Nitroglicerină sublingual sau două puf-uri de spray de nitroglicerină;

• supravegherea parametrilor funcțiilor vitale pentru puls, tensiune arterială, temperatură,

respirație, cu menținerea de control bilateral pentru puls ți tensiunea arterială;

• control electrocardiografie cu repetare după cel târziu 6 ore;

• în caz de evoluție fără ameliorare, abord venos cu perfuzie cu Nitroglicerină 1 fiolă 50 mg în

50 ml NaCl, cu fluxul perfuziei de 1-6 ml/h;

• administrare de oxigen pe sondă nazală 2-4 l/minut;

• dacă simptomatologia persistă spre agravare, pacientul este transferat în secția de terapie
intensivă.

Reguli de administrare a medicamentelor:

1. Respectarea medicamentului prescris de medic.

2. Identificarea medicamentului prescris după: etichetă, formă de prezentare, culoare, miros,

consistență.

3. Verific calitatea medicamentului, observ integritatea, culoarea medicamentelor solide,

sedimentarea, tulburarea, opalescența medicamentelor sub formă de soluție.

69
4. Respect căile de administrare prescrise de medic.

5. Respect orarul și ritmul de administrare a medicamentelor pentru a se menține concentrația

constantă în sânge.

6. Respect doza de medicament – doza unică și doza zilnică.

7. Respect somnul fiziologic al pacientului.

8. Evit incompatibilitățile medicamentoase datorate asocierilor unor soluții medicamentoase în

aceeași seringă, în același pahar.

9. Servesc pacientul cu doza unică de medicament pentru administrarea pe calea orală.

10. Respect următoarea succesiune în administrarea medicamentelor: solide, lichide , injecții,

ovule vaginale, supozitoare.

11. Informez pacientul asupra medicamentelor prescrise în ceea ce privește efectul urmărit și
efectele secundare.

12. Anunț imediat medicul privind greșelile produse în administrarea medicamentelor legate de
doza, calea și tehnica de administrare.

13. Administrez imediat soluțiile injectabile aspirate din fiole, flacoane.

14. Respect măsurile de asepsie, igienă, pentru a preveni infecțiile intraspitalicești.

3.10 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE ȘI PROFILAXIA BOLII:

Educația sanitară a pacienților internați cu angină pectorală se adresează în principal înlăturării

sau diminuării efectelor nefavorabile pe care le are, regimul de viață și muncă.

Tratamentul medicamentos al anginei pectorale se completează cu:

- tratamentul bolilor asociate;

70
 - exerciții de cultură fizică;

- regim de viață echilibrat, alternând perioadele de activitate cu perioade de repaus;

- alimentație echilibrată: fără exces de sare, grăsimi, aport de vitamine;

- combaterea obezității;

- suprimarea fumatului;

- evitarea stresului psihic;

- măsuri sociale, cum ar fi conferințe la locul de muncă sau în familie, evitarea discuțiilor
emotive, evitarea ocupațiilor personale stresante, repaus periodic în timpul zilei, somn
liniștit;

- asanarea focarelor de infecție din organism;

- controlul periodic al tensiunii arteriale.

Efortul fizic la bolnavii cu angină pectorală va fi controlat și supravegheat pentru a nu atinge

frecvențe cardiace prea mari care duc la apariția anginei pectorale. Nu se recomandă repaus
absolut.

Pentru evitarea afecțiunilor vaselor periferice:

- evitarea staționatului excesiv în picioare;

- purtarea de încălțăminte comodă;

- evitarea purtării de îmbrăcăminte strâmtă, care stânjenește circulația.

Profilaxia primară:

Se adresează întregii populații și se realizează prin:

- alimentație rațională cu evitarea excesului caloric;

- evitarea sedentarismului și dozarea eforturilor fizice;

- excluderea fumatului și a băuturilor alcoolice;

71
 - reducerea greutății corporale;

- tratament corect al unor boli favorizante anginei pectorale (diabet zaharat, hipertensiune
arterială);

- exercițiu fizic adaptat organismului;

- acțiunile profilactice depind de speranța de viață a subiecților, reducerea speranței de viață

duce la intensificarea controalelor pentru înlăturarea factorilor de risc;

- femeia tânără, până la menopauză, se consideră mai protejată de riscul cardiovascular

decât bărbatul de aceeași vârstă.

Profilaxia secundară:

Se adresează bolnavilor cu angina pectorală cu scopul de a împiedica evoluția bolii:

- regim dietetic (reducerea aportului caloric);

- evitarea stării de oboseală, eforturile fizice mari;

- controlul stilului de viață;

- controlul factorilor de risc;

- utilizarea profilactică a medicamentelor: aspirină, dipiridamol, beta-blocante în special la

cei cu complicații de conducere cardiacă, disfuncții ventriculare.

3.11 EXTERNAREA BOLNAVULUI:

Externarea se face, de obicei, atunci când bolnavul este vindecat, la propunerea medicului
curant și cu aprobarea medicului șef. Uneori bolnavul se externează la cerere, fără a fi vindecat,
fără avizul medicului. În acest caz, el va semna în foaia de observație o declarație din care rezultă
dorința expresă în acest sens.
72
 În vederea externării, bolnavul și aparținătorii sunt anunțați cu câteva zile înainte. Întocmește
epicriza foii de observație, biletul de ieșire, rețeta pentru medicamente.

Epicriza reprezintă rezumatul foii de observație la care se adaugă recomandările de respectat

după externare în ceea ce privește regimul igieno-dietetic, tratamentul, concediul medical,
controalele medicale pe care externatul le va face la dispensar, policlinică sau secția la care a fost
internat.

Biletul de ieșire cuprinde: epicriza, rezultatul analizelor de laborator și al investigațiilor

efectuate în timpul internării.

Bolnavul este condus la serviciul externări unde i se vor preda efectele personale și
documentele de externare, fiind tratat cu maximă atenție și blândețe.

După externarea bolnavului din spital, foaia de observație va fi păstrată în arhiva secției.

CAP. IV PLANURI DE ÎNGRIJIRE A PACIENȚILOR CU ANGINĂ PECTORALĂ

CAZ I.

I. Culegerea datelor. Surse de informații:

- pacientă;

- foaia de observație;

- echipa de îngrijire;

- aparținători.

1. Date relative stabile:

73
 - Nume: D

- Prenume: S

- Sexul: Feminin

- Vârsta: 67 ani

- Ocupația: Pensionară

- Naționalitate: Română

- Religie: Ortodoxă

- Alergii: Nu prezintă

- Înălțime:1,55 cm

- Greutate: 69 kg

- Stare civilă: Căsătorită

2. Date variabile:

- Domiciliu: Rm.Sarat

- Condiții de locuit: Bune

- Data internării: 08.04.2019

- Data externării: 13.04.2019

- Diagnostic la internare: Cardiopatie ischemică dureroasă; Angină pectorală.

Antecedente personale:

- HTA;

- ulcer gastric de mai mulți ani;

74
Antecedente heredo-colaterale:

- mama – decedată, cardiopatie ischemică.

Motivele internării:

Din data de 08.04.2019 pacienta s-a prezentat la Municipal Ramnicu Sarat, cu următoarele
manifestări:

- dispnee;

- durere precordială și retrosternală;

- frică de moarte iminentă;

- cefalee;

- palpitații.

Istoricul bolii:

Pacienta în vârstă de 67 de ani, cu antecedente de HTA fară tratament corespunzător, se

prezintă la spital cu o durere precordială ce iradiază în umărul stâng însoțită de dispnee, palpitații,
cefalee.

În urma examinărilor clinice și paraclinice s-a decis internarea în secția de Cardiologie în

vederea stabilirii diagnosticului, investigații și tratament.

Examen clinic general:

- stare generală alterată

- tegumente și mucoase palide

- sistem osteoarticular integru, mobil

75
 - aparat respirator:

* torace simetric, normal conformat

* respirație de tip costal superior

* respirații 27 r/min

* amplitudine respiratorie medie

- aparat cardio-vascular:

* TA= 200/80mmHG

* P= 100 b/min

- aparat digestiv:

* tranzit intestinal prezent;

* apetit scăzut;

* ficat, căi biliare în limite normale;

- aparat uro-genital:

* loje renale libere, nedureroase

* micțiuni fiziologice în limite normale

- SNC: orientare temporo-spațială

Elemente de igienă:

- pacienta servește 3 mese/zi;

- nu fumează;

- consumă cafea;

76
 - alimente preferate: lactate, supe;

- nu face excese alimentare.

Eliminări:

Urina:

* cantitate: 1300 ml/24h

* frecvența: 5-6 micțiuni/zi

* ritm: ¾ ziua, ¼ noaptea

Scaun:

* frecvența: 1 scaun/zi;

* cantitate: 200 gr/zi;

* consistență: omogenă.

Vărsături: nu prezintă.

Obișnuițe igienice:

- pacienta este curată și îngrijită;

- vestimentație curată;

- toaleta partială zilnică: 1 dată/zi;

- toaleta generală: 2 ori/săptămână.

Activități de recreere:

- vizionează zilnic emisiuni TV;

- citește ziare, reviste, cărți.

77
Comportamentul față de mediu:

- pacientă orientată temporo-spațial

- se acomodează ușor

- cooperează cu medicii și cadrele medicale

- nu creează probleme personalului de îngrijire

- urmează prescripțiile medicamentoase.

Date antropometrice:

- Greutate: 69 kg;

- Înălțime: 1.55 cm;

- Temperatură: 36.8 grade C.

Diagnostic medical: Angină pectorală.

Grad de dependență:

1. Nevoia de a respira și de a avea o bună circulație.

2. Nevoia de a evita pericolele.

3. Nevoia de a dormi și de a se odihni.

4. Nevoia de a bea și de a mânca.

5. Nevoia de a comunica.

6. Nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură.

7. Nevoia de a se recrea.

78
8. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea.

II. Analiza și interpretarea datelor:

Probleme actuale:

- durere precordială și retrosternală;

- dispnee;

- cefafee;

- stare generală alterată.

Probleme potențiale:

- angina pectorală instabilă;

- disritmii cardiace;

- șoc cardiogen;

- edem pulmonar acut;

- infarct miocardic acut;

- moarte subită coronariană.

Diagnostic de nursing:

Din datele culese și analizate se constată că pacienta are problem în satisfacerea următoarelor
nevoi fundamentale.

1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație:

Diagnostic de nursing: alterarea respirației, circulație inadecvată;

Cauza: durere precordială și retrosternală;

79
 Manifestări: dispnee (R = 27 r/min), tahicardie (P = 100 b/min), creșterea tensiunii arteriale
peste limitele fiziologice (TA = 200/80 mm Hg), cefalee, astenie.

2. Nevoia de a evita pericolele:

Diagnostic de nursing: alterarea confortului, anxietate, vulnerabilitate față de pericole;

Cauze: crizele anginoase, necunoașterea prognosticului bolii, rezistența scăzută a organismului;

Manifestări: durere precordială și retrosternale, teamă, neliniște, iritabilitate, predispoziție la

infecții.

3. Nevoia de a dormi și de a se odihni:

Diagnostic de nursing: imposibilitatea de a dormi și de a se odihni;

Cauze: durere precordială, anxietate, dispnee;

Manifestări: insomnie nocturnă și somnolență diurnă.

4. Nevoia de a bea și de a mânca:

Diagnostic de nursing: alimentație neadecvată calitativ și cantitativ.

Cauze: durere, anxietate, stare generală alterată;

Manifestări: inapetență.

5. Nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură:

Diagnostic de nursing: mobilitate redusă;

Cauze: stare generală alterată;

Manifestări: astenie, adinamie.

6. Nevoia de a se recrea:

Diagnostic de nursing: incapacitatea de a efectua activități recreative;

Cauze: spitalizarea, afecțiunea pacientului;

80
 Manifestări: neparticiparea la activitățile recreative preferate.

7. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea:

Diagnostic de nursing: deficit de cunoștințe;

Cauze: neacceptarea bolii și a rolului de bolnav;

Manifestări: lipsa informațiilor privind boala, tratamentul, măsurile preventive și curative.

PLAN DE ÎNGRIJIRE

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENȚIILE EVALUARE

NURSING ASISTENTEI
MEDICALE CU ROL
PROPRIU ȘI
DELEGAT
1. a) Alterarea - Asigurarea Rol propriu: 08-09.04.2019
confortului confortului prin
- efectuez psihoterapia - pacienta prezintă

81
Cauze: diminuarea pacientei explicându-i că durere retrosternală
- crize anginoase durerii până la în urma administrării și precordială cu
Manifestări: dispariție în 2 – tratamentului prescris iradiere în umărul și
- durere 3 zile. durerea va dispărea; mâna stângă, până în
retrosternală și vârful degetelor, de
- asigur repaus la pat în
precordială cu intensitate crescută;
perioada dureroasă;
iradiere în umărul și
10-11.04.2019
mâna stângă, până - evaluez caracteristicile

în vârful degetelor. durerii: localizare, - durerea s-a

intensitate, durată, diminuat în
frecvență intensitate;

Rol delegat: 12-13.04.2019

- la indicația medicului - durerea s-a remis.

pregătesc fizic și psihic
pacienta pentru E.K.G. și
ecografie cardiacă;

- Am administrat
medicația prescrisă de
medic: PEV cu glucoză
5% 500 ml, Miofilin iv
10 ml, Enap, Captopril,
Algocalmin 2 f/zi, IM,
Propanolol 1 tb,
Diazepam 1 tb seara.
b) Anxietate - Pacienta să fie Rol propriu: 08-10.04.2019
Cauze: echilibrată
- împreună cu pacienta - pacienta este
- necunoașterea psihic, să-și
identific cauzele anxioasă;
prognosticului bolii exprime
anxietății;
Manifestări: sentimentele 11-13.04.2019

- teamă, neliniște, negative și - transmit pacientei

- pacienta este
cunoștințele necesare
82
iritabilitate. emoțiile. despre boala sa, echilibrată psihic.
tratament, despre modul
de viață pe care trebuie
să-l ducă;

- familiarizez pacienta cu
mediul spitalicesc;
c) Vulnerabilitate - Pacienta să nu Rol propriu: 08-13.04.2019
față de pericole prezinte
- previn escarele prin - complicațiile de
complicații
Cauza: schimbarea poziției în pat imobilizare (escare,
datorită
- rezistența scăzută a la 2 ore, fricționez tromboze,
imobilizării
organismului; membrele pentru a constipații) absente.
favoriza circulația
Manifestări:
periferică (evitarea
- predispoziția la
trombozelor), schimb
infecții.
lenjeria de corp și de pat;

- administrez un regim
bogat în reziduuri sau
fibre.

Rol delegat:

- recoltez sânge și urină

pentru examene de
laborator;

- administrez tratamentul
prescris, la indicația
medicului.
2. a) Alterarea - Pacienta sa Rol propriu: 08.04.2019
respirației prezinte o
- asigur permeabilizarea R = 27 r/min
respirație liberă,
Cauze: căilor respiratorii prin S: R = 28 r/min
pe nas, amplă în
- criza anginoasă
83
Manifestări: limite dezobstrucția acestora; 09.04.2019
- dispnee cu fiziologice în
- umidific aerul din salon Obiectiv neîndeplinit
tahipnee decurs de 24 de
prin așezarea unui vas cu în primele 24 h,
ore.
R = 27 r/min. apă rece pe calorifer; respirația se menține
R = 17 r/min. superficială, este
- monitorizez funcțiile
dificilă, este
vitale și le notez în foaia
tahipneică. D:
de temperatură;
R = 25 r/min S: R
- așez pacienta într-o = 24 r/min
poziție corespunzătoare
10.04.2019
pentru a favoriza
respirația (ortopnee, Pacienta respiră mai
semișezând). ușor, dispneea se
diminuează.
Rol delegat:
D: R = 23 r/min
- administrez la indicația S: R = 21 r/min
medicului un
11.04.2019
bronhodilatator: Miofilin
1 f 10 ml, antialgice: D: R = 21 r/min
Algocalmin 1 f și S: R = 19 r/min
oxigenoterapie.
12.04.2017

D: R = 18 r/min
S: R = 19 r/min

13.04.2019

Pacienta prezintă o
respirație normală.

D: R = 17 r/min
S: R = 19 r/min.
b) Circulație - Pacienta să Rol propriu: 08.04.2019
inadecvată aibă tensiunea
84
Cauze: - arterială în - asigur pacientei condiții EKG – ritm sinusal
HTA (TA=200/80 limite optime de mediu: salon tahicardic, traseu
mmHg), tahicardie fiziologice liniștit, aerisit, cu EKG normal
(P=100 b/min) temperatură și umiditate T.A: D=200/80
TA = 130/70
Manifestări: optimă; mmHg, S=180/80
mmHg;
- cefalee, înțepături mmHg
- poziționez pacienta în
precordiale, astenie. - diminuarea P: D = 100 b/min, S
decubit dorsal;
cefaleei. = 95 b/min
- efectuez psihoterapia T: D = 36,8o C; S =
pacientei explicându-i că 36,6 o C;
tensiunea arterială va
09.04.2019
reveni la limite
T.A: D = 170/80
fiziologice în urma
mmHg, S = 165/80
administrării
mmHg;
tratamentului prescris;
P: D = 90 b/min, S=
- monitorizez funcțiile 86 b/min
vitale și vegetative (T, P, T: D = 36,7o C, S =
R, T.A, D, S) și le notez 36,9o C
în foaia de temperatură;
10-11.04.2019
- asigur pacientei lenjerie T.A: D = 150/85
curată; mmHg, S = 145/80
- informez pacienta în mmHg;
vederea unui regim P: D = 88 b/min, S =
alimentar hiposodat, 84 b/min;
hipolipidic, hipocaloric. T: D = 37o C, S =
36,9 oC
- administrez pacientei
lichide fracționat pentru a 12.04.2019
diminua tensiunea Cefaleea s-a
arterială. diminuat în
totalitate.

85
 Rol delegat: T.A: D = 140/75
mmHg, S = 140/70
- însoțesc bolnava la
mmHg; P:
efectuarea examenelor
D = 82 b/min, S = 80
paraclinice (EKG,
b/min, ritm regulat,
ecografie cardiacă).
pacienta nu mai
- administrez la indicația prezintă palpitații.
medicului T: D = 37 oC, S =
antihipertensive (Enap, 36,5 oC
Captopril 1 tb/zi) și
13.04.2019
antiaritmică.
T.A: D = 135/75
mmHg, S = 130/70
mmHg;
P: D= 79 b/min, S=
77 b/min
T: D = 36,8 oC, S =
37 oC.
3. Imposibilitatea - Pacienta să Rol propriu: 08-10.04.2019
de a dormi și de a aibă un somn
- urmăresc cantitatea și - somn
se odihni fiziologic
calitatea somnului; medicamentos;
odihnitor, de 7-8
Cauze:
ore pe noapte, în - planific cu pacienta 11-13.04.2019
- durere precordială,
2-3 zile. perioade de repaus și de
anxietate, dispnee - pacienta prezintă
somn, tehnici de relaxare,
un somn fiziologic
Manifestări: mijloace pentru
odihnitor, liniștit.
- insomnie nocturnă favorizarea somnului și a
și somnolență repausului;
diurnă.
- stau de vorbă cu
pacienta si o îndemn să
își exprime sentimentele

86
 și emoțiile;

- înainte de culcare
aerisesc salonul, îi dau să
bea o cană de ceai de tei;

Rol delegat:

- la indicația medicului
am administrat un sedativ
– 1 tb Diazepam, seara
înainte de culcare,
Algocalmin 1 f IM.
4. Alimentație - Pacienta să Rol propriu: 08-13.04.2019
neadecvată aibă o
- asigur pacientei o dietă - pacienta are o
calitativ și alimentație
corespunzătoare cu un alimentație adecvată
cantitativ adecvată
regim alimentar calitativ și cantitativ
calitativ și
Cauze: - hiposodat, hipolipidic,
cantitativ în 2-3
stare generală hipocaloric;
zile.
alterată, durere, - explorez gusturile
anxietate pacientei în legătură cu
alimentele administrate;
Manifestări:
- servesc pacienta cu
- inapetență.
alimente la ore regulate,
la o temperatură
corespunzătoare si cu o
prezentare atrăgătoare;
- calculez bilanțul între
ingestia și excreția de
lichide.

Rol delegat:

- am administrat la
87
 indicația medicului
perfuzie cu Glucoză 5%.
5. Mobilitate - Pacienta să nu Rol propriu: 08-11.04.2019
redusă mai prezinte
- efectuez psihoterapia - pacienta este
semne de astenie
Cauze: - pacientei încurajând-o și adinamică
și adinamie în 2-
stare generală spunându-i că această
3 zile. 12-13.04.2019
alterată stare de astenie și
adinamie se datorează - astenia și adinamia
Manifestări: -
bolii; s-au remis.
astenie, adinamie.
- rog pacienta să mențină
cât mai mult repausul la
pat;
- ajut pacienta să își
găsească o poziție
antalgică.
6. Incapacitatea de - Pacienta să Rol propriu: 08-13.04.2019
a efectua activități beneficieze de
- evaluez gusturile și - în urma
recreative activități
interesul pacientei în ceea intervențiilor
recreative pe
Cauze: - ce privește activitatea propuse pacienta a
perioada
spitalizarea, recreativă și petrecerea beneficiat de
spitalizării.
afecțiunea pacientei timpului liber; activități recreative
- facilitez accesul și pe timpul
Manifestări: -
pacientei la biblioteca spitalizării; ele au
neparticiparea la
spitalului; avut un rol pozitiv în
activitățile
- analizez și stabilesc evoluția bolii.
recreative preferate.
dacă activitățile
recreative sunt în
concordanță cu starea
fizică și psihică a
pacientei;

88
 - mențin aceste
intervenții pe toată
perioada spitalizării.
7. Deficit de - Pacienta să Rol propriu: 08-10.04.2019
cunoștințe acumuleze noi
- conștientizez pacienta - Pacienta este
cunoștințe
Cauze: asupra propriei confuză.
-neacceptarea bolii responsabilități privind
11-13.04.2019
și a rolului de sănătatea.
bolnav - Pacienta a dobândit
- identific obiceiurile și
Manifestări: - noi cunoștințe.
deprinderile greșite ale
lipsa informațiilor pacientei.
privind boala,
tratamentul, - corectez deprinderile

măsurile preventive dăunătoare ale sănătății.

și curative. - explorez nivelului de

cunoștințe ale pacientei
privind boala, modul de
manifestare, măsurile
preventive, modul de
participare la intervenții
și la procesul de
recuperare.

INTERVENȚII CONSTANTE

1. Am asigurat condiții de microclimat: salon aerisit, iluminat adecvat, Intervențiile propuse au

89
cu o temperatută optima 18-20 grade C. fost efectuate fiind
satisfăcute nevoile
2. Am respectat circuitele funcționale, regulile de asepsie și antisepsie.
pacientei.
3. Am măsurat și notat funcțiile vitale și vefetative în F.O.

4. Am asigurat condiții de igienă:

- am observant capacitatea pacientei de a-și satisfice îngrijirile

personale,

- am pregătit patul și accesoriile,

- am schimbat lenjeria de pat și de corp ori de câte ori a fost nevoie,

- am ajutat pacienta la dezbrăcat și îmbrăcat.

5. Am pregătit materialele și pacienta în vederea recoltării de sânge

pentru analizele de laborator.

6. Am administrat medicația prescrisă de medic și am urmărit efectul ei

asupra organismului.

7. Am alimentat pacienta.

8. Am obsertvat pacienta, starea fizică, starea somnului, faciesul,

culoarea tegumentelor.

9. Am pregătit fizic și psihic pacienta pentru examenele paraclinice.

EXAMENE DE LABORATOR

DATA EXAMEN DE MOD DE RECOLTARE VALORI VALORI

LABORATOR NORMALE OBȚINUTE

90
 Se recoltează 1,6 ml sânge
pe 0,4 ml citrate de sodiu
VSH 1-10 mm/h 4-12 mm/h
fără stază venoasă în
vacutainer de culoare neagră

Se recoltează 2 ml sânge,
prin puncţie venoasã pe
Hematocrit 37-50,3 % 33,3 %
EDTA sau heparinã cu

08.04.2019 vacutainer de culoare mov

Se recoltează 2 ml sânge,
prin puncţie venoasã pe
Hemoglobină 14-16 gr/dl 13,5 gr/dl
EDTA sau heparinã cu
vacutainer de culoare mov

Se recoltează 6 ml sânge 80-120 mg% 95 mg%

fără substanță anticoagulană
Glicemie
în vacutainer de culoare
roșie.

Se recoltează 5-8 ml sânge 150-280 mg/dl 230 mg/dl

prin puncție venoasă fără
Colesterol
substanță anticoagulantă în
vacutainer de culoare roșie.

Se recoltează 6 ml sânge 3-7 mg/dl 2,5 mg/dl

fără substanță anticoagulană
Acid uric
în vacutainer de culoare
roșie.

Se recoltează 6 ml sânge TGO = 2-20 ui TGO = 31 ui

fără substanță anticoagulană
Transaminază TGP = 2-16 ui TGP = 13 ui
în vacutainer de culoare
roșie.

91
EXAMENE PARACLINICE

EXAMEN CERUT PREGĂTIREA PACIENTEI PENTRU REZULTAT

INVESTIGAȚIE

EKG - pregătirea fizică și psihică a pacientei EKG – ritm sinusal

- se conduce pacienta la cabinetul de explorări tahicardic, traseu EKG
funcționale - normal.
îndepărtarea factorilor emoționali și explicarea
inofensivității tehnicii - pacienta
va fi rugată să se relaxeze - se
montează electrozii după ce în prealabil zonele
în care aceștia vor fi plasați au fost șterse cu o
soluție de electrolit formată din apă și sare (o
lingură de sare la un pahar de apă).

Montarea electrozilor pe membre:

- roșu – mâna dreaptă -
galben – mâna stângă -
verde – piciorul stâng -
negru – piciorul drept.

Montarea electrozilor precordiali:

V1 – spațiul IV inercostal, pe marginrea dreaptă
a stemului; V2 – spațiul
IV intercostal, pe marginea stângă a stemului;
V3 – între V2 și V4; V4
– spațiul V intercostal stâng, pe linia
medioclaviculară; V5 –
la intersecția de la orizontala dusă din V4 și linia
axilară anterioară stângă; V6 – la
92
 intersecția dintre orizontala dusă din V4 și linia
axilară mijlocie stângă; - se va
conecta aparatul și se vor înregistra deviațiile
unipolare și precordiale;
- se vor menționa datele personale pe rezultat,
data și ora la care a fost făcut.

Ecografie cardiacă Pregătirea psihică a pacientei:

- anunț pacienta și îi explic condițiile în care se

va face examenul;

- conduc pacienta la serviciul de ecografie.

Pregătirea fizică a pacientei:

- pacienta trebuie să se dezbrace până la brâu și

să se întindă pe partea stângă, cu brațul stâng sub
cap.

- după examen ajut pacienta să se îmbrace și o

conduc la pat.

TABEL CU MEDICAȚIA

DENUMIREA MOD DE CALEA DE DOZA ACȚIUNEA

MEDICAMENTULUI PREZENTARE ADMINISTRAE UNICĂ MEDICAMENTULUI
ALGOCALMIN F 2 ml i. m. 1f Antialgic
SER GLUCOZAT 5% FL 500 ml PEV 1 FL Soluție cu aport
93
 energizant
DIAZEPAM Cp 20 mg Per os 1 tb Sedativ
MIOFILIN F 10 ml i. v. 1f Bronhodilatator
ENAP Tb 10 mg Per os 1 tb Antihipertensiv
CAPTOPRIL Tb 50 mg Per os 1 tb Antihipertensiv

94
95
EVALUARE FINALĂ

Pacienta D. S, în vârstă de 67 ani, a fost internată în secția de Cardiologie a Spitalului Municipal Ramnicu
Sarat, pentru perioada 08.04.2019 – 13.04.2019 cu următorul diagnostic: Cardiopatie ischemică
dureroasă, Angină pectorală, manifestând dureri retrosternale severe, dispnee, tahipnee, cefalee,
palpitații, stare generală alterată.

I s-au făcut examene paraclinice pe perioada internării (EKG, ecografie cardiacă) și i s-a
recoltat sânge pentru examene de laborator și urină pentru examen sumar de urină. Se externează
cu stare generală ameliorată în urma tratamentului efectuat în spital, cu următoarele recomandări:

- respectarea tratamentului medicamentos;

- respectarea regimului dietetic și a măsurilor prin evitarea eforturilor fizice mari, a

frigului, repaos la pat atunci când crizele anginoase devin mai frecvente, prelungite,
intense și răspund slab la nitroglicerină, evitarea supraalimentației cu reducerea aportului
caloric și de grăsimi animale, evitarea stresului;

- familia să ajute pacientul în satisfacerea nevoilor fundamentale;

- control periodic la medicul cardiolog.

96
CAZ II

I. Culegerea datelor. Surse de informații:

- pacientă;

- foaia de observație;

- echipa de îngrijire;

- aparținători.

1. Date relative stabile:

- Nume: T

- Prenume: M

- Sexul: Feminin

- Vârsta: 51 ani

- Ocupația: Casnică

- Naționalitate: Română

- Religie: Ortodoxă

- Alergii: Nu prezintă

- Înălțime:1,72 cm

- Greutate: 85 kg

- Stare civilă: Căsătorită

2. Date variabile:

- Domiciliu: Grebanu, judetul Buzău

- Condiții de locuit: Bune

97
 - Data internării: 11.05.2019

- Data externării: 15.05.2019

- Diagnostic la internare: Angină pectorală.

Antecedente personale:

- menstruație: la 15 ani

- număr sarcini: 2, băiat și fată

- menopauză la vârsta de 47 de ani

- alte afecțiuni: litiază renală.

- pacienta prezintă obezitate

Pacienta a mai fost internată în anul 2005 din cauza unor crize de angină pectorală care nu s-a
ameliorat după administrarea mai multor tablete de Nitroglicerină.

Antecedente heredo-colaterale:

- nu are cazuri de patologii cronice.

Motivele internării:

Din data de 11.05.2019 pacienta s-a prezentat la Spitalul Municipal Ramnicu Sarat, cu
următoarele manifestări:

- dispnee;

- durere precordială și retrosternală;

- cefalee;

Istoricul bolii:

Pacienta în vârstă de 51 de ani, cu antecedente de internare în anul 2005 de angină pectorală

fără cedare la mai multe tablete de Nitroglicerină, se prezintă la spital cu o durere precordială și
retrosternală însoțită de dispnee și cefalee.

98
 În urma examinărilor clinice și paraclinice s-a decis internarea în secția de Cardiologie din
Spitalul Municipal Ramnicu Sarat, în vederea stabilirii diagnosticului, investigații și tratament.

Examen clinic general:

- stare generală alterată

- tegumente și mucoase normale

- sistem osteoarticular integru, mobil

- aparat respirator:

* torace simetric, normal conformat

* respirație de tip costal superior

* respirații 29 r/min

* amplitudine respiratorie medie

- aparat cardio-vascular:

* TA = 190/80mmHg

* P = 98 b/min

- aparat digestiv:

* tranzit intestinal prezent;

* apetit scăzut;

* ficat, căi biliare în limite normale;

- aparat uro-genital:

* loje renale libere, nedureroase

* micțiuni fiziologice în limite normale

- SNC: orientare temporo-spațială.

99
Elemente de igienă:

- pacienta servește 4 mese/zi;

- nu fumează;

- consumă cafea;

- alimente preferate: lactate, supe, carne de porc, carne de pui, dulciuri;

- face excese alimentare - pacienta prezintă obezitate.

Eliminări:

Urina:

* cantitate: 2000 ml/24h

* frecvența: 5-6 micțiuni/zi

* ritm: ¾ ziua, ¼ noaptea

Scaun:

* frecvența: 2 scaune/zi;

* cantitate: 200 gr/zi;

* consistență: omogenă.

Vărsături: nu prezintă

Obișnuițe igienice:

- pacienta este curtă și îngrijită;

- vestimentație curată;

- toaleta partială zilnică: 1 dată/zi;

100
 - toaleta generală: 2 ori/săptămână.

Activități de recreere:

- vizionează zilnic emisiuni TV;

- citește ziare, reviste, cărți.

Comportamentul față de mediu:

- pacientă orientată temporo-spațial;

- se acomodează ușor;

- cooperează cu medicii și cadrele medicale;

- nu creează probleme personalului de îngrijire;

- urmează prescripțiile medicamentoase.

Date antropometrice:

- Greutate: 85 kg;

- Înălțime: 1.72 cm;

- Temperatură: 37,9o C.

Diagnostic medical: Cardiopatie ischemică dureroasă, Angină pectorală.

Grad de dependență:

1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație.

2. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale.

3. Nevoia de a dormi și de a se odihni.

4. Nevoia de a bea și a mânca.

5. Nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură.

101
6. Nevoia de a evita pericolele.

II. Analiza și interpretarea datelor:

Probleme actuale:

- durere precordială și retrosternală;

- dispnee;

- cefafee;

- stare generală alterată.

Probleme potențiale:

- angina pectorală instabilă;

- disritmii cardiace;

- șoc cardiogen;

- edem pulmonar acut;

- infarct miocardic acut;

- moarte subită coronariană.

Diagnostic de nursing:

Din datele culese și analizate se constată că pacienta are probleme în satisfacerea următoarelor
nevoi fundamentale.

1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație:

Diagnostic de nursing: alterarea respirației, circulație inadecvată;

Cauza: durere precordială cu iradiere în umărul stâng, HTA;

Manifestări: dispnee, cefalee, astenie, tahicardie, extremitați reci (R=29 resp/min, TA=190/80
mm Hg).

102
2. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale:

Diagnostic de nursing: hipertermie

Cauze: crizele anginoase

Manifestări: frison, transpirații abundente.

3. Nevoia de a dormi și a se odihni:

Diagnostic de nursing: imposibilitatea de a dormi și a se odihni

Cauze: durere precordială, anxietate

Manifestări: insomnie nocturnă și somnolență diurnă.

4. Nevoia de a bea și a mânca:

Diagnostic de nursing: alimentație neadecvată calitativ și cantitativ,

Cauze: durere, anxietate, stare generală alterată

Manifestări: inapetență.

5. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură:

Diagnostic de nursing: mobilitatea redusă

Cauze: stare generală alterată, obezitate

Manifestări: astenie, adinamie.

6. Nevoia de a evita problemele:

Diagnostic de nursing: alterarea confortului, anxietate;

Cauze: necunoașterea prognosticului bolii, necunoașterea regimului medicamentos și alimentar

după externare;

Manifestări: teamă, neliniște, vulnerabilitate față de pericole.

103
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENȚIILE EVALUARE

NURSING ASISTENTEI
MEDICALE CU
ROL PROPRIU ȘI
ROL DELEGAT
1. Disconfort general - Combaterea durerii Rol propriu: 11-12.05.2019
într-un timp foarte Durerea a diminuat în
Cauze: - - psihoterapie – ajut
scurt. intensitate, dar
criza anginoasă, pacienta să își
persistă.
- Măsurarea funcțiilor găsească o poziție
Manifestări: -
vitale. antalgică 13-14.05.2019
dureri retrosternale si
Durerea s-a remis.
precordiale. Rol delegat:

- am administrat la
indicația medicului:
glucoză 10% PEV 500
ml, Miofilin 10 ml,
Verapamil 10 mg,
Nitropector 1 tb/zi,
Aspacardin 3 tb/zi,
Aspirina 1/2 tb/zi,
Xanax 0,25 mg 3
tb/zi, Diazepam 1 tb
seara la culcare.
2. Alterarea - Pacienta sa prezinte Rol propriu: 11.05.2019
respirației o respirație liberă, pe
- am urmărit ritmul și D: R = 29 r/min
nas, amplă în limite
Cauze: -criza frecvența respirației și S: R = 27 r/min
fiziologice în decurs
anginoasă am notat în foaia de
de 24 de ore. 12.05.2019
temperatură, am
104
Manifestată: dispnee R = 17 r/min. aerisit salonul; Obiectiv neîndeplinit
cu tahipnee în primele 24 h,
- umidific aerul din
respirația se menține
R = 29 r/min salon prin așezarea
superficială, este
unui vas cu apă rece
dificilă, este
pe calorifer;
tahipneică. D-S:
- monitorizez funcțiile R = 25 r/min
vitale și le notez în
13.04.2019
foaia de temperatură;
Pacienta respiră mai
- îndrum pacienta să
ușor, dispneea se
adopte o poziție
diminuează.
antalgică pentru a-i
D: R = 23 r/min
favoriza respirația;
S: R = 21 r/min
- psihoterapie – explic
14.04.2019
pacientei importanța
D: R = 20 r/min
de a fi relaxată și
S: R = 19 r/min
liniștită.
15.04.2019
Rol delegat:
Pacienta prezintă o
- la indicația
respirație normală.
medicului am
administrat medicația D: R = 18 r/min
- am administrat O2 S: R = 17 r/min.
3. Imposibilitatea de - Pacienta să aibă un Rol propriu: 11-12.05.2019
a dormi și de a se somn fiziologic
- urmăresc cantitatea - somn medicamentos;
odihni odihnitor, de 7-8 ore
și calitatea somnului;
pe noapte, în 2-3 zile. 13-15.05.2019
Cauze: -
- planific cu pacienta
durere precordială, - pacienta prezintă un
perioade de repaus și
anxietate, dispnee somn fiziologic
de somn, tehnici de
odihnitor, liniștit.
Manifestări: - relaxare, mijloace

105
insomnie nocturnă și pentru favorizarea
somnolență diurnă. somnului și a
repausului;

- stau de vorbă cu
pacienta si o îndemn
să își exprime
sentimentele și
emoțiile;

- înainte de culcare
aerisesc salonul, îi dau
să bea o cană de ceai
de tei;

Rol delegat:

- la indicația
medicului am
administrat un sedativ
– 1 tb Diazepam,
seara înainte de
culcare, Algocalmin 1
f IM.
4. Hipertermie - Pacienta să prezinte Rol propriu: 11.05.2019 ora 10.30
o temperatură
Cauze: - - asigur pacientei - pacienta prezintă
corporală în limite
durerea precordială condiții optime de stare febrilă
fiziologice (36-37o C)
mediu: salon liniștit, T= 37,9o C
Manifestări: creșterea în decurs de 2-3 ore.
aerisit, cu temperatură ora 19.00
temperaturii peste
și umiditate optimă; -febra a diminuat
limitele fiziologice
T= 37,7o C
(37.9o C). - monitorizez
temperatura corporală 12.05.2019 D: T
și o notez în foaia de = 37,5o C S: T =
106
 temperatură; 37,2o C

- asigur pacientei 13.05.2019

lenjerie curată;
D: T = 37,3 oC
- stabilesc împreună S: T = 37 oC
cu pacienta un
14.05.2019
program de odihnă.
- Pacienta nu mai
- hidratez pacienta.
prezintă stare febrilă,
Rol delegat: temperatura corporală
este în limite
- am administrat la
fiziologice.
indicația medicului:
- Paracetamol 1 tb D: T = 36,9 oC
- Algocalmin 1f IM S: T = 36,6 oC

15.05.2019

D: T = 36,7 oC
S: T = 36,5 oC.
5. Stare de disconfort - Pacienta să aibă Rol propriu: 11.05.2019
circulator tensiunea arterială în
- am informat pacienta T.A: D= 190/80
limite fiziologice.
Cauza: - în vederea unui regim mmHg, S= 180/80
HTA (190/80 mm Hg) TA= 130/70 mmHg alimentar hiposodat , mmHg
hipocaloric, P: D= 98 b/min, S= 95
Manifestări: -
hipolipidic b/min
cefalee, înțepături
- am administrat
precordiale, astenie. 12.05.2019
lichide fracționat
pentru a diminua TA. T.A: D= 175/80
mmHg, S=170/80
Rol delegat:
mmHg
- am administrat la P: D= 80 b/min, S= 88
indicația medicului b/min
antihipertensive:
107
 Enap 1 tb/zi 13.05.2019
Captopril 1 tb/zi. T.A: D = 165/80
mmHg, S = 160/80
mmHg;
P: D = 86 b/min, S =
83 b/min

14.05.2019
T.A: D = 150/80
mmHg, S = 145/70
mmHg;
P: D= 80 b/min, S= 77
b/min;

15.05.2019
Cefaleea s-a diminuat
în totalitate.
T.A: D= 135/70
mmHg, S= 130/70
mmHg; P: D
= 75 b/min, S = 73
b/min, ritm regulat,
pacienta nu mai
prezintă palpitații.
6. Mobilitate redusă - Pacienta să nu mai Rol propriu: 11-13.05.2019
Cauze: - prezinte semne de
- efectuez psihoterapia - pacienta este
stare generală alterată astenie și adinamie în
pacientei încurajând-o adinamică
2-3 zile.
Manifestări: - și spunându-i că
14-15.05.2019
astenie, adinamie. această stare de
astenie și adinamie se - astenia și adinamia

datorează bolii; s-au remis.

- rog pacienta să

108
 mențină cât mai mult
repausul la pat;
- ajut pacienta să își
găsească o poziție
antalgică.
7. Deficit de - Pacienta să Rol propriu: 11-15.05.2019
cunoștințe acumuleze noi
- conștientizez Pacienta prezintă stare
cunoștințe
Cauze: - pacienta asupra de liniște, este mai
neacceptarea bolii și a propriei puțin anxioasă.
rolului de bolnav responsabilități

Manifestări: - privind sănătatea.

lipsa informațiilor - identific obiceiurile

privind boala, și deprinderile greșite

tratamentul, măsurile ale pacientei.

preventive și curative. - corectez deprinderile

dăunătoare ale
sănătății.
- țin lecții de formare
a deprinderilor
igienice, alimentația
rațională, mod de
viață echilibrat,
administrare a
diferitelor tratamente.

EXAMENE PARACLINICE

109
EXAMEN CERUT PREGĂTIREA PACIENTEI PENTRU REZULTAT
INVESTIGAȚIE

EKG - pregătirea fizică și psihică a pacientei EKG – ritm sinusal

- se conduce pacienta la cabinetul de explorări tahicardic, traseu EKG
funcționale - normal.
îndepărtarea factorilor emoționali și explicarea
inofensivității tehnicii - pacienta
va fi rugată să se relaxeze - se
montează electrozii după ce în prealabil zonele
în care aceștia vor fi plasați au fost șterse cu o
soluție de electrolit formată din apă și sare (o
lingură de sare la un pahar de apă).

Montarea electrozilor pe membre:

- roșu – mâna dreaptă -
galben – mâna stângă -
verde – piciorul stâng -
negru – piciorul drept.

Montarea electrozilor precordiali:

V1 – spațiul IV inercostal, pe marginrea dreaptă
a stemului; V2 – spațiul
IV intercostal, pe marginea stângă a stemului;
V3 – între V2 și V4; V4
– spațiul V intercostal stâng, pe linia
medioclaviculară; V5 –
la intersecția de la orizontala dusă din V4 și linia
axilară anterioară stângă; V6 – la
intersecția dintre orizontala dusă din V4 și linia
axilară mijlocie stângă; - se va
conecta aparatul și se vor înregistra deviațiile
unipolare și precordiale;

110
 - se vor menționa datele personale pe rezultat,
data și ora la care a fost făcut.

Ecografie cardiacă Pregătirea psihică a pacientei:

- anunț pacienta și îi explic condițiile în care se

va face examenul;

- conduc pacienta la serviciul de ecografie.

Pregătirea fizică a pacientei:

- pacienta trebuie să se dezbrace până la brâu și

să se întindă pe partea stângă, cu brațul stâng sub
cap.

- după examen ajut pacienta să se îmbrace și o

conduc la pat.

EXAMENE DE LABORATOR

DATA Examen de Mod de recoltare Valoarea Valoarea

laborator obținută normală

111
 Se recoltează 1,6 ml sânge pe
0,4 ml citrate de sodiu fără
VSH 1-10 mm/h 4-12 mm/h
stază venoasă în vacutainer de
11.05.2019 culoare neagră

Leucocite Se recoltează 2 ml sânge, prin 7,000/ul 4,300-

puncţie venoasã pe EDTA sau 10,800/ul
heparinã cu vacutainer de
culoare mov

Hematocrit Se recoltează 2 ml sânge, prin 37,5 % 37-50,3 %

puncţie venoasã pe EDTA sau
heparinã cu vacutainer de
culoare mov

Creatinină Se recoltează 5-8 ml sânge prin 1,15 mg% 0,6-1,2 mg%

puncție venoasă fără substanță
anticoagulantă în vacutainer de
culoare roșie

Colesterol Se recoltează 5-8 ml sânge prin 181 mg% 150-280 mg

puncție venoasă fără substanță %
anticoagulantă în vacutainer de
culoare roșie

Acid uric Se recoltează 2 ml sânge prin 6 mg/dl 3-7 mg/100

puncție venoasă în vacutainer ml
cu capac roșu.

Glicemie Se recoltează 6 ml sânge fără 145 mg/dl 80-120 mg/dl

substanță anticoagulantă prin
puncție venoasă în vacutainer
cu capac roșu.

Examen sumar 30 ml, recoltată din urina de D= 1015 D= 1015

de urină dimineață, într-un recipient pH=5,5 pH=5,5-6,5
- Albumina Absent Absent
112
 - Glucoza curat Absent Absent
- Epitelii plate Frecvente Rare
- Leucocite Frecvente Rare
Absent

TABEL CU MEDICAȚIA

DENUMIREA MOD DE CALEA DE DOZA ACȚIUNEA

MEDICAMENTULUI PREZENTARE ADMINISTRAE UNICĂ MEDICAMENTULUI
Paracetamol Tb Per os 1 tb Antipiretic
SER GLUCOZAT FL 500 ml PEV 1 fl Soluție cu aport
10% energizant
DIAZEPAM Cp 20 mg Per os 1 tb Sedativ
MIOFILIN F 10 ml i. v. 1f Bronhodilatator
NITROPECTOR Tb 20 mg Per os 1 tb Antihipertensiv
CAPTOPRIL Tb 50 mg Per os 1 tb Hipotensor
VERAPAMIL Tb 40 mg Per os 1 tb Antiaritmic
ASPACARDIN Tb Per os 3 tb/zi Antialgic
EVALUARE FINALĂ

Pacienta T. M, în vârstă de 51 de ani, a fost internată în secția de Cardiologie a Spitalului

Municipal Ramnicu Sarat, pentru o perioadă de 11.05.2019 – 15.05.2019, cu următorul
diagnostic: Cardiopatie ischemică dureroasă, angină pectorală, manifestând dureri retrosternale,
precordiale, dispnee și cefalee.

Pacienta se externează cu stare generală ameliorată în urma tratamentului efectuat în spital, cu

următoarele recomandări:

113
 - respectarea tratamentului medicamentos;

- regim igienico – dietetic;

- respectarea măsurilor prin evitarea eforturilor fizice mari, a frigului, supraalimentației, cu

reducerea aportului caloric și de grăsimi animale, a stresului, repaos la pat atunci când crizele
anginoase devin mai frecvente, prelungite, intense și răspund slab la nitroglicerină;

- familia să ajute pacientul în satisfacerea nevoilor fundamentale;

- control periodic la medicul cardiolog.

114
115
CAZ III

I. Culegerea datelor. Surse de informații:

- pacientul;

- foaia de observație;

- echipa de îngrijire;

- aparținători.

1. Date relative stabile:

- Nume: G

- Prenume: I

- Sexul: Masculin

- Vârsta: 66 ani

- Ocupația: Pensionar

- Naționalitate: Română

- Religie: Ortodoxă

- Alergii: Nu prezintă

- Înălțime: 1,86 cm

- Greutate: 87 kg

- Stare civilă: Căsătorit

2. Date variabile:

- Domiciliu: Rm.Sarat, jud Buzău.

116
 - Condiții de locuit: locuiește împreună cu soția într-o casă compusă din 4 camere, confortabilă.

- Data internării: 18.05.2019

- Data externării: 23.05.2019

- Diagnostic la internare: Cardiopatie ischemică dureroasă. Angină pectorală.

Antecedente personale:

- neagă.

Antecedente heredo-colaterale:

- mama – astm bronșic.

- tatăl – decedat (ulcer).

Motivele internării:

Din data de 18.05.2019 pacientul s-a prezentat la Spitalul Municipal Ramnicu Sarat, cu
următoarele manifestări:

- dispnee;

- durere violentă retrosternală;

- iradierea durerii în membrul superior stâng;

- cefalee;

- transpirații reci.

Istoricul bolii:

Pacientul în vârstă de 66 de ani, fumător, prezintă în data de 18.05.2019 dureri retrosternale și

precordiale în urma unui stress emotional.

În urma examinărilor clinice și paraclinice (EKG) s-a decis internarea în secția de Cardiologie
pentru aplicarea tratamentului corespunzător.

117
Examen clinic general:

- stare generală alterată

- tegumente și mucoase palide

- sistem osteoarticular integru, mobil

- aparat respirator:

* torace simetric, normal conformat

* respirație de tip costal superior

* respirații 23 r/min

* amplitudine respiratorie medie

- aparat cardio-vascular:

* TA= 150/95 mmHg

* P= 57 b/min

- aparat digestiv:

* tranzit intestinal prezent;

* apetit scăzut;

* ficat, căi biliare în limite normale;

- aparat uro-genital:

* loje renale libere, nedureroase

* micțiuni fiziologice în limite normale

- SNC: orientare temporo-spațială

118
Elemente de igienă:

- pacientul servește 3 mese/zi;

- fumează;

- consumă cafea;

- alimente preferate: lactate, supe, brânzeturi, carne de vită;

Eliminări:

Urina:

* cantitate: 1700 ml/24h

* frecvența: 5-6 micțiuni/zi

* ritm: ¾ ziua, ¼ noaptea

Scaun:

* frecvența: 2 scaune/zi;

* cantitate: 180 gr/zi;

* consistență: omogenă.

Vărsături: nu prezintă.

Obișnuițe igienice:

- pacientul este curat și îngrijit;

- vestimentație curată;

- toaleta partială zilnică: 1 dată/zi;

- toaleta generală: 2 ori/săptămână.

119
Activități de recreere:

- vizionează zilnic emisiuni TV;

- citește ziare, reviste, cărți, joacă șah.

Comportamentul față de mediu:

- pacientul este orientat temporo-spațial

- se acomodează ușor

- cooperează cu medicii și cadrele medicale

- nu creează probleme personalului de îngrijire

- urmează prescripțiile medicamentoase.

Date antropometrice:

- Greutate: 87 kg;

- Înălțime: 1.86 cm;

- Temperatură: 36.6o C.

Diagnostic medical: Angină pectorală.

Grad de dependență:

1. Nevoia de a respira și de a avea o bună circulație.

2. Nevoia de a evita pericolele.

3. Nevoia de a dormi și de a se odihni.

4. Nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură.

5. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea.

120
II. Analiza și interpretarea datelor:

Probleme actuale:

- durere, disconfort;

- alterarea circulației;

- anxietate;

- dificultate în a se odihni.

Probleme potențiale:

- angina pectorală instabilă;

- șoc cardiogen;

- edem pulmonar acut;

- infarct miocardic acut;

- moarte subită coronariană.

Diagnostic de nursing:

Din datele culese și analizate se constată că pacientul are probleme în satisfacerea următoarelor
nevoi fundamentale.

1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație

Diagnostic de nursing: circulație deficitară;

Cauza: alterarea pereților arteriali;

Manifestări: bradicardie.

2. Nevoia de a evita pericolele

Diagnostic: alterarea confortului, anxietate, vulnerabilitate față de pericole;

Cauze: crizele anginoase, necunoașterea prognosticului bolii, rezistența scăzută a organismului;

121
 Manifestări: durere precordială și retrosternale, teamă, neliniște, iritabilitate, predispoziție la
infecții.

3. Nevoia de a dormi și de a se odihni:

Diagnostic de nursing: imposibilitatea de a dormi și de a se odihni;

Cauze: durere precordială, anxietate, dispnee;

Manifestări: insomnie nocturnă și somnolență diurnă.

4. Nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură

Diagnostic de nursing: mobilitate redusă;

Cauze: stare generală alterată;

Manifestări: astenie, adinamie.

5. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea

Diagnostic de nursing: deficit de cunoștințe;

Cauze: neacceptarea bolii și a rolului de bolnav;

Manifestări: lipsa informațiilor privind boala, tratamentul, măsurile preventive și curative.

122
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENȚIILE EVALUARE

NURSING ASISTENTEI
MEDICALE CU
ROL PROPRIU ȘI
ROL DELEGAT
1. Circulație - În decurs de 30 de Rol propriu: 18.05.2019
deficitară minute pacientul să Pacientul prezintă un
- psihoterapie
prezinte un ritm ritm cardiac normal în
Cauze: - - crearea mediului
cardiac în limite decurs de 30 de
alterarea pereților ambiant (schimbarea
normale. minute. P: D
arteriali lenjeriei de pat și de
=57 b/min, S = 60
P = 60 b/min corp, aerisirea și
Manifestări: - b/min R:
umidificarea
bradicardie D = 26 r/min, S = 23
salonului)
P = 57 b/min r/min
- măsurarea și notarea T: D = 36,6 oC, S =
zilnică a funcțiilor 36,8 oC
vitale ( P, T.A, R, T)
19.05.2019
- efectuarea de masaj D: P = 65 b/min
și mișcări pasive și S: P = 68 b/min
active ale membrelor R: D = 24 r/min, S =
pentru a favoriza 22 r/min
circulația. T: D = 36,5 oC, S =
36,3 oC
Rol delegat:
20.05.2019 D: P
- administrarea
= 70 b/min
medicației la indicația
S: P = 73 b/min
medicului:
bronhodilatatoare. 21.05.2019
123
 D: P = 76 b/min
S: P = 74 b/min

22.05.2019
D: P = 77 b/min
S: P = 80 b/min

23.05.2019
D: P = 78 b/min
S: P = 80 b/min
R: D = 19 r/min, S =
17 r/min
T: D = 36,6 oC, S =
36,8 oC.

2. Vulnerabilitate - Pacientul să nu Rol propriu: 18-23.05.2019

față de pericole prezinte complicații
- previn escarele prin Complicațiile de
datorită imobilizării
Cauza: - schimbarea poziției în imobilizare (escare,
rezistența scăzută a pat la 2 ore, fricționez tromboze, constipații)
organismului; membrele pentru a absente.
favoriza circulația
Manifestări: -
periferică (evitarea
predispoziția la
trombozelor), schimb
infecții.
lenjeria de corp și de
pat;

- administrez un regim
bogat în reziduuri
/fibre.

Rol delegat:

- recoltez sânge și
urină pentru examene

124
 de laborator;

- administrez
tratamentul prescris,
la indicația medicului.
3. Imposibilitatea de - Pacientul să aibă un Rol propriu: 18-20.05.2019
a dormi și de a se somn fiziologic
- urmăresc cantitatea - somn medicamentos;
odihni odihnitor, de 7-8 ore
și calitatea somnului;
pe noapte, în 2-3 zile. 21-23.05.2019
Cauze: -
- planific cu pacientul
durere precordială, - pacientul prezintă un
perioade de repaus și
anxietate, dispnee somn fiziologic
de somn, tehnici de
odihnitor, liniștit.
Manifestări: - relaxare, mijloace
insomnie nocturnă și pentru favorizarea
somnolență diurnă. somnului și a
repausului;

- înainte de culcare
aerisesc salonul.

Rol delegat:

- la indicația
medicului am
administrat un sedativ
– 1 tb Diazepam,
seara înainte de
culcare, Algocalmin 1
f IM.
4. Mobilitate redusă - În decurs de 2 ore Rol propriu: 18-20.05.2019
pacientul să nu mai
Cauze: - - efectuez psihoterapia - pacientul este
prezinte dureri.
alterarea mușchiului pacientului adinamic
cardiac încurajându-l și
- pacientul nu mai
spunându-i că această
125
Manifestări: stare de astenie și prezintă dureri în
- dureri retrosternale adinamie se datorează decurs de 30 de
bolii; minute
- rog pacientul să
mențină cât mai mult
repausul la pat;
- ajut pacientul să își
găsească o poziție
antalgică;

- monitorizez funcțiile
vitale ( T.A., R., P., T)

Rol delegat:

- administrez
medicația indicată de
medic: Nitroglicerină
1 tb sublingual.
5. Stare de disconfort - Pacientul să prezinte Rol propriu: 18.05.2019
circulator o tensiune arterială în
- am informat pacienta T.A: D= 150/95
limite fiziologice.
Cauza: - în vederea unui regim mmHg, S= 150/80
HTA (150/95 mm Hg) TA= 130/70 mmHg alimentar hiposodat , mmHg
hipocaloric,
Manifestări: - 19.05.2019
hipolipidic
cefalee, înțepături
- am administrat T.A: D= 145/80
precordiale, astenie.
lichide fracționat mmHg, S=140/80

pentru a diminua TA. mmHg

Rol delegat: 20.05.2019

T.A: D = 135/75
- am administrat la
mmHg, S = 140/75
indicația medicului
mmHg;
antihipertensive:
126
 Enap 1 tb/zi 21.05.2019
Captopril 1 tb/zi T.A: D = 140/70
mmHg, S = 135/75
mmHg;

22.05.2019
T.A: D= 135/70
mmHg, S= 130/70
mmHg;

23.05.2019
T.A = 130/70 mmHg.
6. Deficit de - Pacientul să Rol propriu: 18-19.05.2019
cunoștințe acumuleze noi
- conștientizez - Pacientul este
cunoștințe
Cauze: - pacientul asupra confuz.
neacceptarea bolii și a propriei
20-23.05.2019
rolului de bolnav responsabilități

Manifestări: privind sănătatea. - Pacientul a dobândit

- lipsa informațiilor noi cunoștințe.

- identific obiceiurile
privind boala, și deprinderile greșite
tratamentul, măsurile ale pacientului.
preventive și curative.
- corectez deprinderile
dăunătoare ale
sănătății.

- țin lecții de formare

a deprinderilor
igienice, alimentația
rațională, mod de
viață echilibrat.

Rol delegat:
127
 - administrez
tratamentul la
indicația medicului:
Xanax 1 tb seara.

EXAMENE PARACLINICE

EXAMEN CERUT PREGĂTIREA PACIENTEI PENTRU REZULTAT

INVESTIGAȚIE

EKG - pregătirea fizică și psihică a pacientei EKG – ritm sinusal

- se conduce pacienta la cabinetul de explorări tahicardic, traseu EKG
funcționale - normal.
îndepărtarea factorilor emoționali și explicarea
inofensivității tehnicii - pacienta
va fi rugată să se relaxeze - se
montează electrozii după ce în prealabil zonele
în care aceștia vor fi plasați au fost șterse cu o
soluție de electrolit formată din apă și sare (o
lingură de sare la un pahar de apă).

Montarea electrozilor pe membre:

- roșu – mâna dreaptă -
galben – mâna stângă -
verde – piciorul stâng -
negru – piciorul drept.

Montarea electrozilor precordiali:

V1 – spațiul IV inercostal, pe marginrea dreaptă
a stemului; V2 – spațiul
128
 IV intercostal, pe marginea stângă a stemului;
V3 – între V2 și V4; V4
– spațiul V intercostal stâng, pe linia
medioclaviculară; V5 –
la intersecția de la orizontala dusă din V4 și linia
axilară anterioară stângă; V6 – la
intersecția dintre orizontala dusă din V4 și linia
axilară mijlocie stângă; - se va
conecta aparatul și se vor înregistra deviațiile
unipolare și precordiale;
- se vor menționa datele personale pe rezultat,
data și ora la care a fost făcut.

Ecografie cardiacă Pregătirea psihică a pacientei:

- anunț pacienta și îi explic condițiile în care se

va face examenul;

- conduc pacienta la serviciul de ecografie.

Pregătirea fizică a pacientei:

- pacienta trebuie să se dezbrace până la brâu și

să se întindă pe partea stângă, cu brațul stâng sub
cap.

- după examen ajut pacienta să se îmbrace și o

conduc la pat.

129
 EXAMENE PARACLINICE

DATA Examen de Mod de recoltare Valoarea Valoarea

laborator obținută normală

Se recoltează 1,6 ml sânge pe

0,4 ml citrate de sodiu fără
VSH 1-10 mm/h 4-12 mm/h
stază venoasă în vacutainer de
culoare neagră

Colesterol Se recoltează 5-8 ml sânge prin 150-280 mg

puncție venoasă fără substanță %
181 mg%
anticoagulantă în vacutainer de

18.05.2019 culoare roșie

Acid uric Se recoltează 2 ml sânge prin 3-7 mg/100

puncție venoasă în vacutainer ml
6 mg/dl
cu capac roșu.

Glicemie Se recoltează 6 ml sânge fără

substanță anticoagulantă prin
145 mg/dl 80-120 mg/dl
puncție venoasă în vacutainer
cu capac roșu.

Se recoltează 2 ml sânge, prin

puncţie venoasã pe EDTA sau
Hemoglobină 14-16 gr/dl 13,5 gr/dl
heparinã cu vacutainer de
culoare mov

Se recoltează 6 ml sânge fără TGO = 2-20 ui TGO = 31 ui

substanță anticoagulană în
Transaminază TGP = 2-16 ui TGP = 13 ui
vacutainer de culoare roșie.

130
 TABEL CU MEDICAȚIA

DENUMIREA MOD DE CALEA DE DOZA ACȚIUNEA

MEDICAMENTULUI PREZENTARE ADMINISTRAE UNICĂ MEDICAMENTULUI
NITROGLICERINĂ Tb 0,5 mg Sublingual 1 tb Antianginos
DIAZEPAM Cp 20 mg Per os 1 tb Sedativ
MIOFILIN F 10 ml i. v. 1f Bronhodilatator
XANAX Tb Per os 1 tb s
NITROPECTOR Tb 20 mg Per os 1 tb Antihipertensiv
CAPTOPRIL Tb 50 mg Per os 1 tb Hipotensor
ASPACARDIN Tb Per os 3 tb/zi Antialgic

131
132
EVALUARE FINALĂ

Pacientul G.I, în vârstă de 66 de ani, a fost internat în secția de Cardiologie a Spitalului

Municipal Ramnicu Sarat, pentru o perioadă de 18.05.2019 – 23.05.2019, cu următorul
diagnostic: Cardiopatie ischemică dureroasă, angină pectorală, manifestând dureri retrosternale,
precordiale, dispnee și cefalee.

Pacientul se externează cu stare generală ameliorată în urma tratamentului efectuat în spital, cu

următoarele recomandări:

- respectarea tratamentului medicamentos;

- pacientul să respecte regulile igienico-dietetice;

- să evite consumul de tutun, alcool;

- respectarea măsurilor prin evitarea eforturilor fizice mari, a frigului, supraalimentației, cu

reducerea aportului caloric și de grăsimi animale, a stresului, repaos la pat atunci când crizele
anginoase devin mai frecvente, prelungite, intense și răspund slab la nitroglicerină;

- familia să ajute pacientul în satisfacerea nevoilor fundamentale;

- control periodic la medicul cardiolog;

- regim de viață echilibrat, alternând perioadele de activitate cu perioade de repaus;

- combaterea obezității;

- evitarea stresului psihic;

- măsuri sociale, cum ar fi conferințe la locul de muncă sau în familie, evitarea discuțiilor
emotive, evitarea ocupațiilor personale stresante, repaus periodic în timpul zilei, somn liniștit.

133
 CONCLUZII

 Bolile coronariene constituie prima cauză de deces în întreaga lume, deci și în

România.

 Angina este întâlnită mai ales la cei în vârsta d peste 30 de ani și este mai
frecventă la bărbați.

 Prognosticul cardiopatiei ischemice cronice este extrem de valabil, supraviețuirea

putând atinge nu rareori mai mult de zeci de ani.

 Incidența anginei pectorale și implicit a cardiopatiei ischemice este extrem de

diversă în raport cu distribuția geografică a țărilor și a stilului de viață al locuitorilor.

 Maladia atacă preponderent bărbații de vârstă între 40 și 50 de ani. Incidența este

de 5/1000 pe an la bărbații peste 40 de ani. Femeia este rar afectată până la menopauză.

134
 BIBLIOGRAFIE

• Urgențele Medicale, Manual – sinteză pentru asistenți medicali, Florian Chiru, Adela Chiru,
Crin Marcean, Elena Iancu, Editura RCR EDITORIAL, București 2012

• Tehnica îngrijirii bolnavului, Narcisa Negoițoiu

• Wikipedia

• Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenți medicali – Lucreția Titircă

135