IOAN ROMAN GHEORGHE PAPUC

Gontroiluil
calltntifl produselor
Monuol pentru licee de speciolitote,
gcoli de specioNizore postliceoNo,
;coli de nrol;tri gi gcoli profesionrone

Editura didacticd 9i pedagogicd, Bucuregti - 1977

 :' l: ' '' :-'

it 'l .?.r t7
l{anualul a fost revizuit pe baza programei gcolare aprobate de
tr{inisterul Educa}iei 9i lnvd}drrlntului.

CoPitoh.rl I

NOTTUNI INTRODUCTIVE

Manuaiul a fost revizuit astfel :

1. IMPORTANTA CAL ATII PRODUSELOR PENTRU DEZVOLTAREA
ECONOMIEI NATIONALE

ing. Gheorghe Papue

- cap.
cAsftm
C0Nstluf I I
BlL}LICTL,CA
- '-" -t,-'fn tlbU
, -l
Redactor: Lueia Bflrna
Tehnoredactor : Constantina Veleoviei
Coperta : Vietor TVegenrran
II, ftrI
|n procesul istoric de dezvoltare qi creqtere a produc!-iei.de bunuri
materiale, noliunile de calitate, de imbunfi,td,lire a calitd,lii produse-
lor capi,tdr, un caracter obiectiv.
Calitatea este ansambluJ insuqirilor esenliale ale obiectelor qi
fenomenelor, care fac cu acestea s5, fie ceea ce sint qi sd, se deose-
bcascd, unele de altele. Calitatea produselor a fost definitd, sub nume-
roase forrre, prin fA,ze, indici, fraclii, coeficienfi, formule etc' (s-au
iclentificat peste tOO de definilii ale caiitS,lii), ing5, toate acestea se
refer5,, |n final, la proprietd,lile pe care Ie posed-d, un- produs, m5'sura
in care satisface aces[a necesitdlile societd,lii, avindte-se in veclere :
- parametrii tehnico-economici I
clo utilitate;
- gradul
- estetica. economicd, in exploatare;
eficienla
-
calitatea,, irnbunSt[firea calitf,,lii trunuri].on materiale au tleve-
nit atribute esenliaie aie civilizaliei rnoderne. Revolulia tehnico-
sltiinlificd, contemioranS, imprimd, actir,-it5,!ii'econorT,icp o desfd'qu-
i'are'd.inamicd,, deiermin[ progrese rapide in prod.ucfie qi exigenfd,
sporitd, fa!5, de cr-r,litatea produselor
1
Practica a d.emonstrat, cd, indiferent de orinduirea sociald,, reali-
z^rea de produse
fiiovarea
-unei
de tnalt nivel calitativ nu este po,sibild, fd,rd, pro-
activitS,fi sistematice, organizate in d"omeniul asigu-
r5,rii ;i controlului calitd,lii.
Importanla asigurS,rii ridicS,rii continue a calitS,fii- p:oduselor
este sub-liniatd,'in Rafortul la Congresui atr Xl-lea al Partid.ului Cornu-
nist RomA,n qi in Programul de fi,urire a societd,lii socialiste muitila-
teral d.ezvoliate qi iiaintare a RomA,niei spre
'comunism.
ln acest
sens s-a apreciat cd realizarea d,e produse cu caract'eristici tehnico-
economice superioare trebuie sd, constituie o preocupare de prim
ordin, una din sarcinile de cea mai mare insemnS,tate a ministerelor
qi centralelor industriale, a organelor de stat qi de partid, a unit5,!i-
lor economice, a tuturor muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor qi
specialiqtilor din industria noastrd socialistd.
2. CALITATEA MULOACELOR DE PRODUCTIE $I A BUNURILOR DE CONSUM
intre calitatea bunurilor de consum qi ca'iitatea mijloacelor de
produclie existd, o legd,turi, directi,. Da,cL cu mijloace de produclie
calitativ corespunzd,toare parametrilor impuqi se pot realiza gi
bunuri calitativ necorespunzdfr'oare (ca urmare a folosirii incorecte
a acestora), cu mijloace de produclie incapatrile sd, realizeze perfor-
man,tele necesare (precizie de execulie, reglaj, stabilitate etc) nu
se p6t' obline decit trunilri d.e consum necorespunzitoare niveiului
calitativ irnpus. Deci, calitatea mijloacelor de produc.tie apare ca o
condilie necesard, in oblinerea unor produse corespunzdtoare calita-
tiv, insd, nu qi swfi,cientd'.
Legat de aceasta apare noliunea de <capabilitatear mijloacelor
de produclie, respectiv posibiiitatea acestora de a' realtz par,a-
rnetri, repere, pie"se, tehnologii sau procese tehnologice la nivelul
prevd,zut in cartea tehnicd a mijlocului de productie respectiv (4a-
ryind, utilaj, iinie tehnologicd,, SDY-uri, AMC-uri etc.). O corrdilie
ce se impune pentru realizarea unol bunuri la un nivel calitativ
corespunzd,tor este aceea de a se preved.ea in fluxul de fabrica,tie
mijloace de produclie ale cd,ror performanle previzute in cartea
tehnici, sd, fie la nivelul celor cerute de documenta.tia de fabrica.tie
a produsului respectiv qi, totodati,, mijloacele de produclie si fie
capabile sd realizeze aceste performanle.
Problema caliti,lii produselor, a controluXui calitd,lii preocupi,
in prezent toate intreprinderile, deoarece numai produsele de cali-
tate pot satisface, in adevS,ratul inleles al cuvintului, pe cei care le
folosesc; deci, numai produsele de calitate pot pd,trund.e qi se pot
men,tine pe pia![, nurnai produsele de calitate sint cd,utate $i cum-
pd,rate.
noi in !ard, pornindu-se de la cerinlele creqterii economice in
I-,a
ansarnblu ;i tinind seama de tendinlele actuale ale dezvoltS,rii qtiin-
4
fei qi tehnicii, imbund,td,lirea caiitd,lii produselor a fost transfor-
matb intr-o problemS, centrald, a activitd,lii economice, acordind.u-se
o atenlie maJor5, riclicd,rii nivelului tehnic al intreprinderilor ryi per-
fectriond,rii formelor de organizare a prod.ucliei qi a muncii.
In luna martie 1970, Marea Adunare Nalionald, a adoptat ,,I-,egea
privind asigurarea qi controlul calitd,lii prod.uselor", legg care asi-
gurd, ca&ufiuriaic pentru aplicarea ansamblului de rnd,suri urmi,rind
ridicarea calitd,fii produselor.
3. LEGEA PRIVIND ASIGURAREA $I CONTROLUL CALITATII PRODUSEI.OR
Oalitatea produselor este o noliune complexd,. Bid.icarea cali-
tillii angajeazd, rdspunderea tuturor intreprinderilor qi unit5,filor
econom.ice, a tuturor lucrd,torilor care intervin pe intregul flux de
produclie, de la conceplia procluselor tsi pregdtirea fabricaliei pind,
la finisare, punerea in stare de funcliune qi verificarea lor la consurna-
tor. Ea vizeazd, deopotrivd, activitatea d.e cercetare qtiinlific5, qi pro-
iectare a noilor prod.use, perfec!,ionarea Broceselor tehnologice qi
respectarea disciplinei de procluclie, organizarea controlului de eali-
tate, activitatea de standardizare qi normarea qi urmd,rirea compor-
td,rii procluselor in exploatare.
Toate acestea evidenliazd, marea insemnd,tate pe care o are
atloptarea legii privind. asigurarea gi controlul calitd,lii produselor,
lege apd,ruti ca o necesitate in actualul stadiu de dezvoitare a econo-
ilomiei noastre socialiste.
Md,surile preconizate de aceastd lege fac parte organich, din pro-
gramul partidului nostru privind perfeclionarea intregii activitilli
economice gi sint menite s5, asigure cadrul necesar pentru intensifica-
rea qi orientarea unitard, a eforturilor tuturor colectivelor de munc5,
tiin unit5lile economice in direclia ritlicd,rii substanliale a calitd,lii
produselor destinate atit pielii interne cit qi exportului.
Iregea creeazdu premisele ca in circuitul economic s5, fie date pro-
duse de un inalt nivel tehnic, puse in fabricalia de serie numai dupd,
o prealabild, verificare a tuturor caracteristicilor qi performanlelor,
realrzate Be baza unei documenta!,ii gi tehnologii judicios alese qi
numai dup5, ce au fost avizate drept corespunzd,toare de cd,tre orga-
nele de control de calitate, control care se efectueazd incepind de la
receplia materiei prime pe fluxul de fabricalie, la probele finale qi
pind la comportarea produselor la beneficiari.
 Liogea cuprinde m5,suri largi qi cornplexe care antreneazd, minis-
terele, centralele industriale, lntreprinderile prod.uc6,toare, institu-
tele de cercet5,ri qi proiectS,ri etc., stairilind coneret mijloacele mate-
riale, factorii stimulatori qi metod.ele care sx asigure realizarea unor
produse qi prestalii de calitate.
- Ilegea ind!c5, aplioarea rnetod.elor nroderne d.e control (autocon-
lrglul, controlul statistic-matematic, conbrolul tiabilitdlii qi mentena-
bilit5,lii produselor, determinarea capabilitd,lii proceselor d.e produclie
-etc-),.metode care,impun - atit din
partea celor care participd, nernii-
locit in procesul de producfie (muncitori, maiqtri, in$ineri) cit ql Oin
partea celor care efectueazd controlul asupra calitS,lii
superioare qi, ln acelaqi timp o conqtiinciozitate ridicatS,. - cunoqtinfe
In sbopul
insuqirii cunorytin,telor necesare aplicdrii unui controL rnodenn d.e
calitate, legea stabileryte recicl,area cad,reloy de cantrol d,in unit[lrle
productive prin cursuri de scurtS, du_rath, qi introduccrea in inv[,!,ri-
mintul profesionai, licee de specialitate qi institutele tehnice ,si eco-
nomice de invd,ld,mint superior a unor cursuri de specialitate pentru
insuqirea mijloaceior de mS,surare, a metodelor de mtisurare ryi a
metodelor moderne de contloll.
Decretul 282 privind" certificarea calit6lii produselor, lucr5rilor
qi serviciilor intrat in vigoare Ia 1 iulie 1973, creeazd, cotrtlitiile ca
beneficiarii sd, fie asigurali cu bunuri de consum. rnijloaae cle productie,
lucr5ri qi servicii care sd indeplineascd, pe deplin scopul" pent,r'u crlre
au fost realizate, fapt pentru care ulit5!ile economice prod.ucflt,oill'er
executan,tii de lucrd,ri sau prestd,ri de servicii sint obligali crr, odu,t,ri, <ru
celelalte d,ocumente de lucru s5, elibereze qi d.ocumente de certifical.e
a calitd,fii : certificat de garanlie, certificat de caiitate, buletin t1e
analizS, etc.
' cerceteaz[ 1i statrilerste rnd,swi corespunz[,toate in cazul in
Docurnentele de certificale a caiitdlii cuprind valorile efective
ale principalilor parametri tehnico-economici, constructivi, funcfio-
nali, de fiabilitate, siguranld, in fulclionare, precunn ;i perioada
pentru care furnizorul garanteazd, buna func{ionare.
Aceste documente se semneazS, de conducS,torul uniti{ii qi qefui
compartimentuiui d.e control tehnic aI calitS,fii.
I-rivrarea de produse fi,rd, certificate de calitate sau eliberarea
d,e certificate de ealitate pentnr produse ce nu corespund" din punct
de ved.ere calitativ constituie contraventie de la prevederiXe Decre-
tului 282/1973, sanc!,ionindu-se cei vinovali cu amenzi plnd, tra
5 000 lei.
r Prezentul manual a fost editat ca urmare a acestei prel'ederi din Legea nr. 211970
privind asigurarea ;i controlul calitdlii produselor.
6
4, SARCINILE INSPECTORATULUI GENERAL DE STAT PENTRU CONTROLUL
CALITATIi PRODUSELOR
Inspectaratul Gen,eral de Bta't' pentt u Comtrol,ul' Cal,i'td,lii' Proiluselorl
olgan central a1 actrminstraliei cle stat, infd,ptuieqte, impreuld, _cu
ministerele qi alte organe ale adrninistraliei de stat, politica partidului
qi a statului'in rlomeniul calitd,lii si aI controlului tehnic de calitate al
*continue energiei electrice, prestaliilor tehnice, in scopul ridicdrii
produselor,
a nivelului calitativ al acestora' precum qi cu privire la
coordonarea activitd,lii in ciomeniul metrologiei.
Inspectoratul General de Stat, in structura sa organizatoried'
are, ln unitatea centrald,, inspec!,ii de specialitate pentru controlul
proclu selor (maqini-utitraj e, metalurgie, agroalimentar, pe-bro1-chimie,
irrdustrie uryoard,, electrotehnice), iar teritorial are in sutrordinea sa
inspectoral,e jud.elene pentru controlul calitS,lii produselor qi inspec-
toratul muriici"pal Bucureqti.
In scopui realizd,rii sarcinilor sale, Inspectoratul General cle Stat
are urmd,toarele atribulii' rnai irnportante :
- coorrloneazl, problerna controlului tehnic de calitate ai pro-
duselor;
organizeaz5 ;i executi controlul tehnic al calit5,lii produselor
-
destinate consumului intern qi exportului, prin compartirnentele de
calitat'e din intreprinderi (C.T'.C.) ,si prin organele teritoriale proprii;
controleazl, ealitatea investiliilor qi modul cum beneficiarii
-
receplioraeazd, utiiai eie ;
inspecteaz5, rnodul de depozitare, conservare qi ambalare a
-
produselor, precum qi incd,rcarea, expedierea qi transportul acestora I
care-beneficiarii reclamd, caiitatea produselor sau a prestaliilor;
inrlrumii, ;i controleazd, aetivitatea organelor C.T.C., care con-
forrn -prer.ettrerilor l-.,egii nr. 211970 funclioneaz5, ca argane subordonate
atit conducr:rii unit[.tii in care lucreazS, cit qi Inspectoratului General
de Stat. TotoclatS, nurnir:ea, schimbarea din funclie, sanclionarea sau
desfacerea contractului de mulcd, a qefuIui compartimentului de cali-
tate din intreprincleri, precurn gi elaborarea de cd,tre ministere a
regula,mentelor rle organizare ,1i funclionare a compartimentelor de
caiitate se poate face, conform I,regii nr. 21197A, numai cu acord"ul
In spectoratului General de Stat pentru Controlul C alitd,lii Produselorl I
I Prin Decrelul nr. 99/1975 s-a sta]ri]it ca geful cornpartimentului C.T.C.r lmpreund
cu tot; controlorii care efectueazi cnntrolutr final la intleprinderile Ministerului Indus-
trlei UEoare sd treaci 1n cadrul Inspecl-oratului Gcneral de Stat incepind cu da[:t tlt-:
15.09.1975. ln functic dc rezultatr.le ob+rinute, aceaste misurS ulmeazir sd sc e\lirr(li'i
,'i lu rc!tlr..l,' ffitt;r,lerc etonomitr'.
 s. PRoBLEMA CALtTATil lru ecoruomtA
- stabileqte md,suri pentru promovarea metodelor moderne de
MONDTALA
control qi organizeaz6" acffuni pentru propagarea cunoqtinlelor privind
calitatea produselor (cercuri d.e calitate, acordare de distinclii, reviste Problema calitdlii, a lmbunltdlirii calitilii produselor Dreocunl
do specialitate etc.); ,
ln rn-od deosebit
toate statere 5i, cu precddere, cere p"t.r"i"- a.'r""iiii.]
qi oomparS, nivelul calitativ al produselor similare ln U.R.S.S., calitatea a fost ri-clicatd la' rang de gtiinld,
- studiaz5,
roalizate in alte !f,ri qi stabilegte mf,,suri cu sectoarele producd,toare care se ocupd de mdsurarea $i
gtiinld
estimarea caiitllii, -denumitd,,CAiIME_
TRIE'"
pentru realizareagi menfinerea produselor romA,neqti la nivelul cali- prin modul $tiintific ln care definegte qi stabilegte
_._,,Calimetria',,
tativ al pielii mondiale; calitatea produselor, s-a bucurat de un larg interes ln .ltt"
6.i,
care a fdcut ca a 1b-a Conferinfd anuald a brganizaliei nurop"n"
f"'fi
acordate de la standardele de stat sau d.e p""ii"
- studiaz5, derogd,rile
la documentafia de fabricafie a prod"uselor qi intervine in cazul in
Controlul_de Calitate (EOeC), linutd ta Moscoia in ig?l, sa ile aeaicate
problemelor calimetriei.
care aceste d.erogd,ri conduc la sc[derea nivelului tehnic-calitativ al ln Statele unite ale Americii, calitatea a ajuns un factor esenlial in
lnv5temlntul de toate gradele, noliunile de ,,calitate,,, a"
produselor. Totodat5, propune organelor competente revizuirea sau ,.rigriillt i;
{uncfionare" fiind obiectul unei discipline ae-sine-stdiatoaie."chia'r:
lnvdfdmtnt_ul pregcolar se--imprimi coplilor ln vlrstd de ,_6 *i,--pri"
in
inlocuirea standard"elor necorespunzd,toare sau depf,,qite ;
mijloace adecvate qi accesibile._ tnleregerii lor, ideea despre caridte'-;;
- iniliazd, impreund, cu ministerele producS,toare acliuni pentru
ridicarea calificd,rii profesionale a oontrolorilor tehnici de calitate qi
noncalitate, fiabilitate qi lipsi de fiabilitate,-
ln Japonia, ln anul 1951 a tnceput o campanie generale pentru
promovarea $ipoptrlarizareaideii de caritate, de contror
colaboreazd, cu Ministerul Educafiei qi lnv5,ld,mintului pentru intro- al calitdtii, F""i.u
aceasta au fost aduqi profesori-renumifi ln controlul caliterii
ducorea ln inv5,ld,mintul tehnic a cursurilor privincl indicatorii de ta.. O"_i"g,
dr' Juran), care au iniliat primele cursuii de acest fel. cursurile ae
olverse nivele Si cu o participare larg6, lnsofite de diverse publicalii, ii
catitate
calitate ai produselor qi metodelor moderne de control. de
cursuriradiodifuzatetitelevizate, au culminat cu
TotoclatS, in scopul realizi,rii sarcinilor sale, Inspectoratul General ,,cercurile Ae calitaie,,,
pentru controlul de calitate,', format dintr_un qef de secfie
d.e Stat pentru Controlul CalitS,lii Produselor dispune de urmS,toarele - SUn,,cerc
2- lucrdtori' ia fiinld pe locul de muncd al acestora, Membrii'cercu.it*;il;Ei
d,repturi,: numai cadre inferioare' personal directproductiv sau de control, i". r"a"ri-
erea ln cercuri este facultativd. Scopul acestor cercuri este aceta
t'
- interzice livrarea produselor oare nu corespund. condiliilor
calitative prevd,zute in contracte qi dispune sistarea fabricaliei pno-
curs'l unui an, fiecare cerc de calitate si descopere ln sectorul "u,
activitate 2-3 defecfi'ni (de concep{ie, de proieJtare, de materiaf",
lui de
Ae
duselor care prin calitatea lor necorespunz5,toare ar putea dd,una tehnoiogie sau_de executie) care genereazd. rebuturi, remanieri r"u .tubu
calitate a produsului final. f\lembrii cercului, sub conducerea
economiei nalionale; l.i"iri
discute despre problemele de calitate ivite in cursul activitdlii ror pioiesioi
dd indicalii cu caracter obligatoriu intreprinderilor qi unitd,- nale qi desfdgoard diverse activitdfi voluntare ln legdturd
-economice ln legd,turd, cu efectuarea controlului tehnic al cali- lm,bundtdlir_ea "i "oni.or"i-
calitilii produselor. chiar dacd rezultitele oblinute tn urm'a
qi
lilor activitdliidepuse slnt de importan'r redusd, sentimentul'ae satistaclie
td,lii produselor qi remedierea deficienlelor constatate ; pentru laptul cd munca lor a fost tmbunitdlitd datoritd propriei tor
a"il-
vitdji contribuie la ridicarea moralului membrilor acesto-r Cercuri pentru
- constituie parte civild, qi poate da in judecatil intreprinderile,
unit5,lile productive sau prestatoare de servicii, precum qi persoanele
controtrul de calitate.

fizice din aceste unit5,!i, care prin activitatea lor au generat produse
sau prestalii de proastd, calitate, rezultind pagube materiale.
tn executarea sarcinilor ee li revin, fnspectoratul General de
Stat pentru Controlul Catitd,fii Prod.uselor eolaboreazd, cu institutele
de sercetdri qi proiectiri, Iaboratoarele de specialitate etc., cooptind
totodatfl, cadre de specialitate pentru efectuarea de cercet5,ri qi exper-
tizeIa produsele Ia care apar in mod. sistematic d.eficienle calitative,
in scopul stabilirii cauzelor gi mdsurilor neces&re pentru imbun5,til,filea
continud, a produselor, prestaliilor qi a proceselor de produafie.

8
 Caracteristicile. de calitate a1e produselor se impart in :
caracteristici' atri,but'iae, care se exprimd, printi-un indice cali-
tativ,- c1e exemplu.:..suprafald, lucioasd Jau maid,, suprafald, netedd,, -sari
rugoa,sd,, cu porozitd,li sau fdrd, porozit5,li, memb"aia edstic5,
rigid[ etc. ;
- caracteri,sti,ci' eanti,tarioe, care sint d.eterminate prin mdrin:i
concreie (rn5surabrle),. de
CoPitolurl ll parametri mecanici, electrici, 9T"rypto : d,imensiu_ni, compozllie chimicd,,
fotometrici, t,ermici etc-.
caracteristicile de calitate au apd,rut ca o consecintd, a cerer.ii
univoce a beneficiarilor in aprecierea dai^itd,,tii produselor, a'modului in
CALITATEA $l CR.ITERll DE CALCTATE
care acestea coresprmd destilaliei ]or. In furic{ie de aceslc fenornene
se pot diferenlia urmS,toarele caraoteristici de 'calitate :
caracteristici funclionale ;
- caracteristici
1. CONCEPTUL DE CAL ATE 5I CAMCTERISTICILE DE CALITATE
- caracteristici psihosenzoriale
sociale :
I
- fiabilitate,li mentenabilitate.
- c aractori,sti'c.i,r,e
- funcli,onar,e reprezintd suma parametrilor care
a. Noliunea de ealitate. Calitatea prod"uselol egte o insum'a,ire a caracterizeazd' utrizarea nemijlg_citd, a. unui prodir.; d" exemplu :
caracieristicilor esenliale ale acestora, d"e care depind"e capacitatea lor viteza. qi put'erea unui autovehicul ; precizia ae a oiteritelor
O" *-oo""*pu;ade necesitd,lilor specifice clestinaliei ce o au qi care tre- maqini-unelte ; valoarea nutritivd, qicalorice * $"eruc"hre t alimental
buio realizatS, la un Pre! oPtim. etc. ""ip"o-o"s
tn procesul d"e procluclie se asigurS, totalitatea_ insuqirilor Deci, il
cali- - carocteri,sxi,ci,te
duselor.care
ps,ihosenzori,ate sint acele caracl,eristici ale pro_
pot fi de-terminate cu ajutorut simlurilor omeneqti .uo-ur
tative aie-prod.uselofce se vor etaLa in aria consurnului. l'L":
senzaliilor produse de^ acestea (gusl, miros, vez, aii * senzatie
ai*tiu si ii consum apar dou.5, noliuni, qi anurne : cal,'itatea rapo-rt prod'ucldei,
frig, cald, moaIe, tare). de
if"iiitiit* proitusoloi, Aceste ctouu, no-fiuni slnt,Pitq" {.e
calitat6a prod.ucliei determin6 cali- caraateristi,ca,.soci,a'ld, reprezintd totalitatea caracteristicilor
unui -produs care in-tigrryui intrebrinlirii sale
i;til;'i^i"rdepentten15,, d.eoarece
iXi!" p."a"s"io", "r*u, reintrod,use in protlucfie.,adeter:lind, gi creeaz5, p"o;;;;modificd,ri
asupra mediului inconjud,tor (poluarea";*pi,lo",
#;;tfi iffi "i".i^f " pentrucapd'td' ritlicarea
un
necontenit5, calitd,lii prod uselor - $lsative
biosferei etc.).
-'r- ---^ 7 ,* wr
^tmosferei "qi
i" *6*t sens, calitatea aspect dinauaic'
E'iabilitadea este probabilitatea ca u3 pr.odus sd indeplineasci
cal,i,tatea reprezintd, deci suma acelor proprietd,li ale unui
p.I9g1! - pentru care a fost creat, in
in care acesta poate satisface nevoile societ5'lii funclia decursui unui iniervJa"'ti-p
.*.u iuiiotS, mdsura un moment dat). ti,
iJ priveqte : parametrii tehnico-economici, gradutr rtre finisare
:T ;#;;.-1"
"""*-"u ,iie."i* in care un produs oareoare po1te, rd,spunde - Mentenu,bi,r,i,tatea esteproprie-tatea unui produs cle a fi menlinut
;;";;;;-fti"iitor pentru care a fost dreat qi apoiprocwat de beneficiar, in stare de funcliorare (tle folosire) qi se refeii 6 ;r*;;i; de intre_
;;;;; 1gi realizeaiS, m.isiunea d"atorit5, insugirilor sale calitative. !,inere a acestuia.
b. caracteristiei de ealitate. Produsele au, in general, insuqiri Toate aceste caracteristici calitative ale produselor, pentru
a fi
pot la un moment reliefat-e, trebuie md,swa.te,
oo*urou,*", dar numai unele d.intre ele ,4"1srmina. .comp-arate Di d;i;"d;r"tJ.'bi,' a"u*t
A-t *iit-t6a, iar acestea poarti demrmirea de caractaristici' de calitate- iro*"} de vedere, caracteristicile calitativ"'rt" p"oo""r*roi'se grupeazi,
stat, ln normele i:rterne, caietele d-e sarcini sint astfel :
f""*ir"A^rclele d.e ln
ilr;iiit" condilii tehnice pentru caraoteristicile de calitate esenliale ale direct mr,surabil.e (rulgimea uraui ax de transmisie, grosimea
- greutatea
;;a;*"1 ". pentru estimarea caiitd,liisint unui produs este necesar s5, so
indeplinite'
tablei, un ui u t ilaj, co"nlinutut .r * irrp*ltx!#;il:;'
u"b stan !ii,
;;iii"" dac5, aceste cond'ilii tehnice el,c.);

10 II
 indirect md,surabile (puterea unui motor, fiabilitatea unui
utilai- prin efectuarea de protre de uzurd, etc.) ;
: comparabile obiec?iv cu o mostr5, et-alon (grad-ul de alb al
unei tesd,turi, caroiajul unui imprimat textil etc.);
-1 sukriectiv cu mostra etalon (grad" de acoperf i
"o-p".abile
salvanice. d.e vopsire sau de finisare);
determinabile organoleptic (gust, miros, vedere) :
la subansamblu, nnmi,rul
- numd,rabile (num'5,rul de quruburi u:e
de pilule farmaceutice dintr-un arnbalaj, numd,rul de ligd,ri dintr-un
pachet etc.).
caracteristicile calitative atre prod.uselor sint direct legate de
aspecte economice, ctu,t de exemplg, costul unitar, iar pentru
bunurile de consum - prelul de desfacere.
Imbun5tf,,lirea continuS, a caracteristicilor calitative d.etermin5,,
tn general, modificarea caracteristicilor economice'
Dintre pirghiile economice care concur5, la ridicarea continud, a
caracte"istidloi calitative, curn ar fi prod.uclia-marf5, vind"utd, 4i
tncasatX qi sistemul d.e retribuire' un loc deosebit il ocupd, sistemul de
preluri.
societillii omeneqti ii sint neoes_are.pro.{usg ale cd,ror valori de
intrebuin.tar'e sint diierite, pentru destin2lii diverse, refXectate in
proluri
- 'ln cliferenfiate, in funclie d'e calitatea lor.
ind.ustria bunurilor de consum sint frecvente cazurile oind
o"rrftemai mulie calitd,li datorit'), specificului procesului de prod"uclie.
A.-;i; prod.use colaterale, cu _caia-cteristici d.e calitate inferioare
de bazd, d.ar in iimitele admise consumului public, trebuie
""Ldo*"i"i desfacerii, ins5, ia pre.turi corespunz5tor red.use' Pentru
["=ii11^|"
acesfe produse se stabilesc, de regul5,, pre{uri pe calit[1i_;i sortimentet
prcluri'care trebuie si reflecte calitatea reald, a produselor.
* 'In
schimb, in ind.ustria constructoare d.e ryaqini nu se pot ad.mite
de prod'us (automobilre,-maqini-
preturi diferenliate pentru acela;i 1ip-deoarece
;;it"; aragarL, loaomotive_etc.), incadrarea lui intr-o
a"%afitatea I sau a II-a pibsupune cd, s-au ad.mis de la inceput
""t"g"'"i"
Oil"r-"ot" organizatorice in sistemut de asigurare t-ehni.co-rnateriatrd'
*i.""i""t al-calitd,lii. InseamnS. dcci cd, acel produs de folosin_![ inde-
Iildi6; chiar dacd, va fi achizilionat-la un pre!.sc5,zut, va duce ne-
cond"itionat la o exploatare greoaie, la prorluctivitd,lr sod,zu"te, Ia o
*rUi"i" i"terioard, aierviciiloipe care trebuie sd,le ofere si, in-conse-
;i"!t,-i;;realizarea condiliit6r de calitate cerute qilaun volurn d'e
acumulilri red.us.
ln procesul de transforrnare a resurselor materiale qi de munc5,
ate soci6talii in produ$e necesare ei, se reaTizeazil o eficien!* eoono-
L2
ruic5,
- mai mult sau mai pulin ridioatd, - calitd,fii
in funclie d"e care se pot
raaliza qi mdsurile necesare pentru rid.icarea produselor.
ta un cost maxim ad.misibil, clientul doreqte un produs ale cd,rui
rnracteristici funclionale, psihosenzoriale qi de fiabilitate sd,-i aduci
serviciul dorit in oondilii optime, iar producS,torul sd, realizeze aceste
performanle in cadrul acestui pre! (calitate optimd).
- Dgci, un prod.us de calitate presupune un optim atit pentru. bene-
ticiarul prod.usului cit-qi pentm produci,tor. Pentru beieficiar, optti,-
m'izarea costuril,or sale inseamnd, :
produsului respectiv la un pref maxim admisibil ;
- achizilionarea
menlinerea in stare deplin5, de funo{ionare cu costuri cit nrai
mici -posibile;
_- pierderi cit mai mici din caaza nefunclionirii.
- Dil acest punct de vedere, producs,torul trebuie sd, !ini, seanna de
cerinlele cumpS,rit-orului (beneficiarului de produs), iar pentru a-qi
optimiza cheltuielile sale este nevoit sd, apeleze la u,rmd,toareke posi,-
bi,titd,li,
:
- in concorclanld, c9 nivelul tehlicii qi raportat la oerinleie
beneficiarului sd, revizuiascd, produsele qi-si 1o apliae tehnol6gii
mod.erne
I
prin revizuirea ploduselor qi aplicarea altor tehnologii sd,
,descopere ,si si, apiice numai acele economii care nu scad" calitatea
produsului qi ln consecinld, nu aduo prejudicii viitorilor beneficiari;
sd, introducd, in viitorul produs cit mai mu-lte elemente care ar
putea- colduoe ra cit mai urulte econornii beneficiarului in timpurl
exploatS,rii prod.usului.
Dupd, cum se observ_d,, calitatea cap5,td, o funclie bine stabilitd,,
-tn sensul
c5, devine ul elernent de optirnizare econornicd, atit pentru
producd,tor cit qi pentru cumpd,rd,tor.
caracteristicile tehnice sint esenliale pentru definirea calitd,fii, dar
sint insuficiente in ceea ce prive,ste asigrlrarea unei desfacerl iapide,
c.u urr circuit cit mai scurt, deoarece intervin o serie de factori care in
cele din urm5, vin si, intregeasc5, no{iunea de catritate.
Factori ca nivelul prelului, termenul de garanlie, gama sortimen-
tald,, ambalajul q! finisarea corespunzitoare, asist-enla tehniod, acor-
tlatd, cumpirS,torilor, rezolvarea promptS, a reclamaliilor compl eteazd,
Irotiunea de calitate, cunoscut5, sub denumirea de cal,i,tate cofr,erci,al:d,.
calitatea cornerc,iald, dd, produselor respective competitivitate pe
piala intern{ li rnai ales pentru export. Deci, in calitatea produsuluiie
int_egreazi, elemente ca, de elemplu, caracteristiai calitadive, grad. de
rrtiljtate,
^economicitate
estetici, qi ergonomie, toate privite su6' aspect
social funclional.
;i
r3
 de calificare sau neglijenlei in indeplinirea obligaliiXor de
Pentru a se ob!,ine aceastd'calit'ate totald', producS'torul nu-poate
- lipsei
r.,crviciu ale personalului lucrativ sau tehnic-econornic, de speciali-
*oOitlca-ltrrealat ,*i in mdsurd insemnat5, nivelul calitativ existento 1it,te qi administrativ (TESA);
f5,r5, a executa transformd,ri ad.inci, ca, tle exemplu : reorganizarea
**tinitd,tilor d,e cercetare, proiectare, pro-ducfie' - condiliilor necorespunzd,toare de amtriantS; qi ergonomice.
-""^'i;;;;"f"11., oolitat"* rinui produs irebuie si, satisfac5, gradul de
Controlul are ca scop preintimpinarea diverselor defecfiuni,neres-
Irtrctd,ri ale tehnologiei prescrise san a instructiunitror de lucru, in ved"e-
utilitate ln condilii de optimizare a cheltuielilor totale atit pentru pro-
rerr, asigurd,rii in final a unor indici de calitate superioard,. Aceasta se
;;Ai"; cit qi pentru cimpd,ri,tor, fapt pentru care ii sint necesare
,executd, in conformitate cu un plan de control, dinainte stabilit pe baza
asisurareA urmdtoarelor cond ilii' :
'"*'*_ p;;;;derea documentaliei tehnice intocmite de sectorul de conceplie odatd, cu
in documentaliile..tehnice incil, in faza proiectdrii Iansarea in produclie a produsului respectiv. Planul de control trebuie
a unor'caracteristici tehnice care sd, confere produsuluimai respectiv:
concretizat, prin instruc,tiuni, ile l,,ucrw gi control, referitor Ia : receplia
-"*"*ioitrte, randament gi condilii de- exploatare cit ugoare I
materiilor prime, a materialelor qi a reperelor aprovizionate, a diver-
* executarea integrali, a prddusului conform d.ocumentaliei
selor procese tehnologice, a prod uselor finite, a probelor de fiabilitate qi
tehnice lansate, prin t,ehiologii mbderne, ambalaj qi finisare corespun- ,rnentenabilitate. Aceste instrucliuni sint principalui mijloo d.e lucru al
nratoare', controlorilor tehnici, instrucliuni care trebuie respectate intocmai, f5,r5,
interpretS,ri echivoce. Rezultatele controlului fdcut in conJormitate cu
tionArii i.iiil, d.efecfiuni (fiabilitate), cu eliminarea_uryoari a acestora' aceste instrucliuni trebuie consemnate cu exactitate qi conqtiinciozitate
i" ffi;;;p;ri!ie (inentenabilitate), cu asigurarea depiese de schim.tr maximS, in fiqele de md,surd,tori, astfel incit pe'bazaLor sd, se poatd, lua
in
-- termenul
- de garanlie; decizia cea rnai corectS, pentm respectarea calitd,lii.
tinip utlt a asistenlei tehnice in qi tl,pd l,errnenuX
--""*dareain
de gananlie.
ni,pa d,e mdsurd,tori, trebuie sd; oglindeascd, toate elementele supuse
,observaliei qi rnS,surd,torilor, deoarece pe baza interpretdrii ei se poate
stabili in cele din urm5, veridicitatea calit6,fii.
in planul de control este detaXiatd, metoda de control specific[, ni-
2, MASURAREA CARACTERISTICILOR CALITATIVE velului calitativ aJ. produsului, conform condiliilol' contractuale qi a
rezultatelor reieqite din exploatare etc. De asernenea, sint prevd,zute
pe fluxul d.e fabricalie posturile ne,cesare de control cu personal caii-
a. Tehniea ;i etapcle misurarii caraeteristieilor ealitative. Mi,su- ficat operaliilor cerute - qi mijloacele de mi,surare- respective.
a,le produselor se executS, in timpu1 Prin planul cle control se stabilesc : felul controlului sau al inspec-
"rr"J*-r.terlsticilor^calitative
rr"ocus"to" l,chnologice incepintl eu materia primfl ;i pinI" la luza liei (prin atritrute, numd,r de defecte, contabilizare sau. prin md,surare),
i'i;;i;;;;;"- contto-ale sa,t in.p"c!ii ce se executd prin nrctodc mS,rimea ,si num5,rul probelor ce trebuie prelevate, schema dup5, care se
si *miiloace d.iverse. din timp
poate efiectua prelevarea (simpl5,, du'b15,, rnultipld, progresivd,, conti-
"' il;;;rui prtcesutui tle produc!,ie se face penl,ru.a sesiza qi
nud,), criteriile de acceptare sau respingere etc.
.,o*"*tiit" *i-1uc'r5,rile care coiucluc la, executalea d'e piese suba'nsa'm-
execu.tiei, pentru a se
Indiferent de metodele qi mijloacele cu care se erecut5,, controlu,l.
;i" A;};i;. Controlul are loc chiar in mornentul trebuie sd, respecte anumite cri,terii,, qi anume :
;;Bi*i" irnedizrt cauzele, $l lpe pot datora: m5'suri preventive'
a se putea lua
Cairzeie care provoaci, deficienle se - siguranla maximS, in precizia mi,surdtorilor efectuate asupra
clem.entelor controlate I
-calitdtriinecorespunzd,toare-amaterieiprimeqimateria'lelor;'
pt"riri"i insuficiente {-a!a {e-9e1in!e}9 documentaliei tehnice' prelevarea probelor qi efectuarea srd,suri,torilor necesare in
-
a maqinllor-unelte, S.D'V.-urilor, A'M'C'-urilor ; ritm- corespunzdtor producliei;
gi
lansd,rii in fabricatie a docu-mentaliilor tehnice, desenel-or - economicitatea riclioatd, prin {olosirea unui cit mai mic num5r
-
tehnologiiior cu greqeti d.e conceplie sau cu specificalii incomplete; rle controlori pentru culegerea unui num[r cit mai mare de ilate gi
,olemente informalionale.
-amplasS,riidefectuoaseamaqinil-or,magaziilordematerialeqi
defectuoase a transporturilor interne:
organiz'irii
l5
,,4
 Pentru respectarea ac,estor criterii trebuie asigurate pri,nci,palele
e-l,emente, dintre
care :
o dotare cu mijloace d.e md,surare a cd,ror precizie
- cu documentalia tehnicS, a produsului, cu vitezd, mare de sd, fie in con-
formitate
informare qi care se pot adapta cu uqurinld, unor metode de control
moderne qi cu selectivitate mare;
tehnice bine preg5,tite, intransigente qi obiective, care-qi
- cadreautoritatea
pot fiorma indispensabil*, muncii de control;
- un sistem de cointeresare qi rd,spund.ere materialS, pentru
lntre^aga filierd, care concur5, Xa calitatea unui produs.
In vederea asigurS,rii concordanlei produsului finit cu documen-
talia tehnicd,, fiecare etap5, a fabricd,rii sale este supusi, unui control,
astfel incit apare ca o asigurare dat5, clientului in ceea ce prive;te
calitatea produsului livrat.
b. MetodeXe de control al earacteristieilor ealitative. Caracteris-
ticile de calitate ale prod.uselor se determin5, prin controlul atributiv
gi controluL pe bazk de md,surd,toare.
Control,ul atri,butits are drept scop sd, stabileasci, dacd, caracteris-
ticile produselor se incadreazh, sau nu in condiliile tehnice prescrise.
Produsul la care chiar numai una din carapteristici nu lndepli-
neqte condi,tia tehnicd, prescrisd, se numeqte d,efect saa rebut. Defectele
se constatd, prin examinare vizuald, cu calibre sau cu alte mijloace
de verificare, in acest din urm5, caz neurmd,rindu-se valoarea catac-
teristicii mS,surate, ci numai tlacd, aceasta se incadreazd, sau nu in
trimitele prescrise.
Controlul, pe bazd, d,e md,surare urm5,reqte stabilirea valorilor c tac-
teristicilor caiitative ale produsului. Yalorile mdsurate se pot supune
unei analize in ceea ce priveqte variafia lor. Totodatd, se urmd,reqte
dacd, valorile m5,surate se incadreazd, sau nu in limitele de tolerantd,
^u^'ii;rouule d,e controZ folosite pentru determinarea calit5lii produ-
selor sint :
- metoda d.e control integral (bucat5, cu bucatd,);
metoda de control prin sondaj ;
- metoda statisticS
- autocontrolul; d.e controtr;
- controlul in lan!.
-Metoda de eontrol integral (bucatd, cu bucatd,) se aplic5, la produ-
sele de serie redusS, la produsele complexe sau la produsele care
impun o funclionare siguri (instalafii d,e foraj, transformatoare de
mare putere, tractoare, autocamioane, maqini-unelte etc.). Controlill
integral se impu:re cu prioritate la determinarea caracteristicilor qi
performanlelor produselor complexe, in componenla cS,rora intrd,
t6
zeci, sute qi chiar mii de repere, deoarece simpla defecliune a unui
singur reper poate sil conduci, la nefunclionarea intregii instalalii'
deci rezultatul controlului funclional al instalaliei permite tragerea
concluziilor asupra reperelor qi subansamblelor componente.
Controlul integral insd, este u-n control costisitor, sa,rs impune
totoclatd, qi consumul unui fond de timp apreciabil, ajungind in cazul
produselor simple ,si de mare serie sd, depdqeascd, chiar costurile
produsului. De exemplu, o maqind obiqnuitd, poate realiza 1 500
de guruburi pe ord,. Controlul dimensional al unui qurub (diametrul,
lungimea, pasul filetului etc.), realizat cu mijloace d.e md,surare
obiqnuite, necesitd, un minim de timF de un minut. Or, pentru enntro-
lul integral ar trebui 25 d.e controlori care sd, poat5, controla produclia,
de quruburi ale maqinii respective. Totodatd,, prin efectuarea contro-
lului integral nu se exclude posibilitatea ca s5, fie acceptate produse
necorespunzd,toare. Practica a demonstrat ed" Ia controlul bucatd, cu
bucati, al produselor de mare serie, datoritd, monotoniei operafiei de
control (mereu si mereu aceiaqi parametri, aceleaqi caracteristici),
datoritd, oboselii operatorului, se strecoarS, in categoria produselor
corespunzd,toare qi u:r procent de produse cu carcteristici neconforme
sau se resping canecorespurzitoare produse conforme cu documentalia.
Metoda eontrolului prin sondaj se aplicd, la produclia d.e serie
sau de masd,, unde un control integral ar fi prea costisitor qi totodatd,
greu de realizat'.Ir'a acest control pentru aprecierea calitS,lii produ-
sului se extrag probe numite mostre qi din verificarea caracteristicilor
exemplarelor din probe se trag eoncluzii asupra intregului lot de pro-
duse, fie in cursul fabricaliei, fie la controlul produselor finite.
Proba reprezintd un procentaj d.e 5 o/o, l0o/o, l5o/o et'c. din can-
titatea totald, de controlat, procentaj stabilit dela cazla caz, in funclie
de mS,rimea lotului de produse, de importan\a caracteristicii contro-
late etc. Pentru ca mostrele sd, oglindeascd, cit mai fidel calitatea intre-
gului lot la care se aplic5, controlul prin sondaj trebuie indeplinite
urmd,toarele cond,i,lii, :
- lotul si fie uniform;
mostrele sd, fie scoase la intimplare, astfel incit fiecaro exem-
- lot s5, aibd aceeaqi qansd, de a constitui mostra;
plar clin
sd, reprezinte cit mai bine lotul.
- mostrele
De exemplu, conform prevederilor STAS 6085-72 se recomandd,
urmd,toarele trei metod.e de formare la intimplare a probelor :
probelor pehaza tabelului numerelor intimpld,toare;
- formarea
formarea probelor prin extragerea oarbd,;
- formarea probelor in mai multe etape.
-In
in standardul menllonat
menlionat slnt
sint cuprrnse
cuprinse tabele nec€sAre
n formi,rii
protrelor. ffp3e-c-$^;;;-t"u^tiq
.,rr;ls*lA
2-c.610 .i::'.'.i fl 1'\'1 l t7
't ',,- '1.,
/) g6;Y" )
 Metoda controlului prin sondaj atrage dupd, sine un anurnit
risc, atit pentrn furnizor cit qi pentru beneficiar. Metoda aoeasta,
nefiind o metodS, qtiinlificd, bazatd, pe calcqle statistico-matematice
qi neavind lubazd, o analizd, prealabild, are urmdtoarele dezavantaje :
- nu dd, suficiente informalii asupra calitd,fii produsului, in baza
cd,rora sd, se poatd, elimina eventualele cleficienle;
nu se poate aprecia riscul la care este supus atit furnizorul.,
-
cd,ruia i se poate respinge un produs c,orespunzd,tor, cit qi beneficia-
rultli; ca,re poate primi un produs necorespunzd,tot;
- nudepermite
proeesul
luarea d.eciziilor privind reglajul parametrilor in
fabricalie.
In cazul in care se aplicS, controlul prin sondaj, in document'alia
de control sau de receplie se prevede m5rimea lotului din care se
pr,elevd,,,proba?t, precum qi procentul de prelevare. TotodatS, trebuie
sd, se indice condiliile in care se acceptS, sau se respinge lotul.
De eoemplu, la controlu.l paharelor din sticl5, o caracteristicd, de
calitate este lipsa bule.lor de aer. Norma de control prevede pentru
prelevarea probelor:
la lotuli intre .501-1000 buc., controlul se face prin sond.aj
de - o/o ;
10
- la loturi intre L 00l--5 000 buc., controtrul se face prin sondaj
d,e 5o/o.
I-,oturi mai rnari de 5 000 qi mai mici de 501 nu se admit.
-
De agemenea, pentru condi{iile de acceptare sau respingere norma
de control prevede:
dacd, in proba prelevatS, se gd,seqte oel nmr-It un pahar cu bule
d.e
- lotul se acceptd, ;
aer,
dac5, in proba prelevatS, se giseqte mai mult de un pahar cu
bule -de aer lotul se respinge.
Sint situalii ln care documentalia de control acceptd, ca in cazul
in care la primul sond.aj iotul a fost considerat ca necorespunzd,tnr,
sd, se recontroleze, dindil-se la o parte piesele constatate defecte qi
prelevindu-se de aceasti dat5, o prob5, dubld, (un procentaj d.ublu),
impunindu-se fie aceleaqi condilii (acceptarea lotului d"acd, se g5,seqte
cel mult o piesd, defectd,) sau alte cond.ifii mai pulin riguroase (accep-
tarea lotului chiar cu 2 sau 3 piese defecte).
lfletoda eontrolului statistie al ealititii, deqi este tot o metod5, de
control prin sondaj pe bazd, de ,,probet', implicd, ofoctuarea unei
analize qi a unui. studiu in prealabil) peba,za, unei evidenle statistice
qi a unor experimentS,ri concludente.
Studiul qi analiza care premerg controlului trebuie efectuate
pentru a constata : dac5, procesul tehnologic de fabricalie este stabil;
dacd, produsul este omogen ;i caracteristicile lui calitative urmeazS,
18
anumite legi de distritrulie statisticf;,; dacd, aceste caracterstici cali-
tative se iniadreazi, in limitele tle toleran!5, admise qi in fraclionarea
defecti, admis5,.
In funclie de tipui caracteristicii md,slrate, eontrolul statistio
al calitfifii i.,de fabrlc-atie" sau ,,de receplie") s9 poate face pe bazd, de
m5,surare sau atributir' (,,corespunzd,tol') qi,necorespnnziltor)1)-
Controlul statistic al calitalii, fie c5, este control atributiv sau
control pe baz[, de m5,surare, are avaltajul c5,, odat6 analiza premer-
g5toare-efectuat5, qi rezultatele acesteia satisfd,cd,toare' s-e poate.aplica
litit in cursul fabricatiei-cit qi in cazul loturilor de prod,usg finite, cu
rnostre relativ reduse, ca md,rime, ou mult mai mici decit in cazul
controlului prin sondaj.
in caru^I controlului statistic, md,rirnea mostreior depinde de
urrni,torii factori,:
- metod.a de control aleasS,;
md,rimea iotului de Produse;
- gradul de severitate ales (in standardele de stat qi literatura de
-
specialit-ate sint ind.icate cinci grade de severitate: cu cit gradul de
s'averitate este mai ridicat, cu atit va fi mai mare qi mostra scoasd,
rlil aceeaqi md,rime cle lo'b);.
- proceatul d.e tlefecte admis ln iot (nivelui de calitate).
Coitrolul statistic al calit5lii are urmi,toarele aoantaje:
furnizeazi, informagii md,i precise asupra calitd,fii.produsului
- aceasta dd, posibiliiatea de a interveli pentrn ob-finerea unui
qi prin
pr6dus de calitate corespunzS,toare, respectiv pentru ridicarea nive-
Iului de calitate aI acestuia;
-se pot aprecia^care limitele riscuiui.
intervin Ia oontrolul statistic al caiitS,lii sint :
Noliuaile
Lotut (]{) este determinarea d-atd, unei calitS,li de produse sau
rcpere asup"a cdreia Se efectueazl, cantrOlul, cantitat'eA realizatd
inir-un timip determinat (o lu:r5,, o zi, un schirnb, o o1d, e!c.).-Qe
cxcmplu, qriuburile realizate de o maqin5, in 8 ore reprezint6 lotul de
qrrrruburi dintr-un schimb.
Proba sau mostt"a (r,) este cantitatea luatd, din lot pentru a fi
rrrrrlizatd,. De exemplu, dintr-un ]ot de qwuburi de -lf : 15 000 buc'
r.rr11ll2a1" cle o maqind, intr-un schimb se analizeazl o mostrd, de 300
lrrrr,. Atunci 1r :300.
( ar"ac-teyist,ica (x y , . . . ) este una d.in insuqirile unei piese dintr-un
t
r
lot . l)g exemplu, la un qurub, pasul filetului este o caracteristicS,.
,\r,rr crf nl s-a ai5,tat, caracteristicile pot fi atri,buli'oo (,,eo19spu-nz.d't'or))
.,'i,,,',,,',,spunzd,tor)'r' ,ralbtt, ,,cenuqiut', ,,luciostt, ..,,-t!" ^etc.) sau
,'llttlilul,i,tit:(dimensiuite, duritate, conlinut de apd, etc.). Caracteris-
Ir'rlr Nrr t<tl,eazil cu litere Xo Y . . .
t9
 Clasa reprezint5 irnpdrtirea domeniului pe care poate sd, il ia o x/s.4e de

caracteristicd, in anumrte zone egale. De exemplu, diametrul unui t0 sati

'S0tg
ax poate varia de la 15-20 mm. Acest interval db S mm se poate im-
pd,rli intr-un numdr de intervale egale, de exemplu, de 0,b mm, deci
in 10 clase. 1l noslfd
0,5k9

, Iremen{a absolutd, (ni) reprezintd, numirul de prod.use din mostra

de mdrime n a cdtat caracteristicS, de calitate are aceeaqi valoare sau
se incadreazd, in acelaqi interval de clasd,. De exemplu, intr-o mostrd,
du ry.: 100 quruburi, 17 quruburi au diametrul 16$ mrn, b quruburi
au diametrul de 16,8 mm etc.r deci rz, : L7 ; nz: 5 etc.
- . Irectsenla relatiad, (/4) este dat5, de raportul dintre frecvenla abso-
lutd, qi numd,rul total al produselor studiate. In cazul de mai sus : b

fi: L7 lloo i Iz:5 /100 etc.

Medi,a ari,tmeticd 1-I) este suma tu.turor valoril.or celor zl, piese s0 kg

studiate, impd,rfit5 la numS,ml pieselor. morbd

0,01. k.q

f : I &. n
(1)
i-L
De exemplu, Ia un lot de 50 de axe se md,soard, diametrul la b F'ig. tr. Metodi de prelevare a rnostrelor.
bucd,,ti, d.-eci n : 5 qi se otrlin valorile Xr : 16,5 mm 1 X": L7 tZ mm
Xe: I5r9 mm ; f,4 :17 ,4 mm qi Xs:77 mm. Atunci : -
a

? 16.5 + 17.2 + 15.9 + 7i,1 t tt

':ff:16'8rnnr'
Amplitud,inea (R) este diferenla dintre cea mai mare valoare gi
cea mai mic5, valoare a caracteristicii celor ri piese anal2ate.
In exem-
plrrl cle mai sus X^o,:17,4 mm Ei X^r^:15rg mm. Deci -E : rlinilor 1-81 h cetre n, grupe. Acest procedeu este rnuit, mai precis d,in
rrrmiltoarele consideiente-: t'
: X*o, - Xmro: 17 $-75,9 : 1,5 mm.
(o2) este parametrul care caractenzeazd, imprd,qtierea De enemphr, se presupune c5, existd, 100 d,e saci cu porurnb, iar
- D_i,spersi,a
valorilor caracteristicii de calitate" Pentru. mostre relativ rttlci ri < Z0 in fiecare sac se af15, clte 50 kg porurnb. Pentru calaulul umid.itf,,lii
se calculeazd, cu relatia : porumbului s-a stabilit s5, se ia o probd, de 1/1000, respectiv 5 kg
po'rumb. Tentant ar fi sd, se ia dintr-un sac 5 kg porumb, si, fie dat
n
(x - x-), lt laborator pentm probe qi, in funclie de rezultatele o'blinute, si, se
x I ragd, concluzia pentru intregul lot d.e 100 saci. Grafic, in figura 1, o,
(2) prl,tratul reprezintd, cei 100 de saci, iar partea haquratS, reprezintd,
n-1
rnostra. Aceasti, rnostrare nu este corectd,, deoarece umiditatea po-
Abaterea med,ie pd,trat,i,cd, (o) este rdddcina pd,trat5, a clispersiei
probei. Pentru probe cun > 20 se foloseqte o metodd, de calcul a lui rumbului poate diferi de l"a sac la sac, deci mostra nu este reBrezen-
o, mai operativS,. Se impart eele n probe ln grupe cu un numd,r de tativd, pentru iot. Mai corect ar fi ca si se lmparti cei 100 de saci tn
l0 grupe de cite 10 saci qi dintl-un sac din fiecare grupd, sd se ia 0,5 kg
? pinX la 10 piese, notindu-se num5,rul de piese dintr-o grupd, cu rz,
iar numd,rul de grupe c1:. nL. Se calculeazS, media gi amplitudlnea din lrorumb pentru anaLizd. aqa curn se arat5, in figura 1, b. Mostra ar fi
fiecare grup6 n, piese qi apoi media mediilor (7) qi media amplitu- ;i mai reprezentativd dacfr, s-ar Lua din fiecare sac cite 0,05 kg porumb,
20 2l
aDa_cum.se aratd in figura,l: c. ln aceste cazuri in eare n ) 20t aba,terea ;tie s5, efectueze rTr5,surine necesan'e qi sd' qtie sd, interpreteze rezul-
',:i,
rnedie pd,traticd, (o) se calculeazd, cu relalia : lrr,tele oblinute ;
- s5, fie obiectiv, respecti.v s5, aibfl o oonqt'iin{5 ric1icat5,, astfei
o:4 f,,
rrrcit sd nu adrnitS, s5, fie introduse in continuare in fluxutr cle produclie
in circuitul economic rebutu-ri.
r.rr,rr
i Dreptul de autocontrol constituie o inaltd, incredere acordatd,
in care -E este meclia amplitudinil.or celor m1 gruXle (selec!ii), iar do r,xecutantului qi reprezintS pentrn acesta o rnlndrie profesionald,
este un factor de conversiune, a cf;.,rei valoare depinde de numi,rul de rlcoarece el ctrevine propriul judec5,tor al muncii sale. Dreptul de auto-
ploduse clintr-o grup6 (rzz) $i se g5,seEte in tabelul 1. rrontrol se acordS, neaiqtri"Lor, muncitorilor cu. experien!5,, conqtiincioqi,
serioqi, acelora care au oblinul, cele mai bune rezultate in muncd,.
Pentru acordarea acestui drept, muncitorii sint supugi ulei
TabeIuI I t,estd,ri privind atit cunoqtinlele profesionale clt qi conqtiinciozitatea
;i seriozitatea in muncd,. tn acest scop se controleazS, 8-10 repere
'l 'i n', 'i'1'l'l'l10
lrtt
stu prod.use realizate de mmcitoruI testat, urmd,rind.u-se dacd, acesta
posedS, cunoqtinlele necesare efectuS,rii controlu-lui qi dacf,, le aplicS,
corect.
d2 ' 2.704 I 2.e60 3,078
|2,847 I In diagrama din figura 2 sint trecute pe abscisd produsele rea-
lizate de muncitorul testat, iar pe ordonatd,, valoriie caracteristicii
rni,surate qi lirnitele cimpu"ii:.i de toleran!5,. Cu o steluld, s-au notat
Autoeontrotul. ln cadrul efortu-rilor spori.te care se fac sim,tite in
unitd,lile industria,le, pentru ridicarea, nivelului tehnic ryi profesional a}
muncitorilor, pentru dotarea locurilor de muncd, cu utilaje, S.D.Y.-uri
qi mijloace de mf,surare, prin rolul atribuit rnaistrului ca condu-
cd,tor al procesului de prod,uclie in ultimul timp a inceput sd,.se
contureze o alt[, forrn5, cle control
contt'olu,l,.
- controN,ul erecutan,l,,ilor sau auto-
In mdsura in care aceste forme cle control slnt aplicate de o uni-
tate, trgbuie luate o serie de md,suri tehnico.organizatorice, cum ar fi :
- verificarea calit5,lii qi marcarea tuturor rnaterialelor, pieselor
sau subansamblelor lansate in linia de fairricalie, astfel incit cele care
prezintd, clefecliuni sau care printr-o noud, fazd de lucru ar putea
genera rebuturi sd, poat5, fi oprite;
- clasificarea pe earlze qi vinovali a lebuturilor, remanierilor
sau a diverselor reclamalii de la beneficiari pentru a se analiza si
lua mdsuri operative de indepd,rtare. 123456789/0/t/2/3
lol
n
(zi/e)
x }afele obltnule de mutTcilor
Pentru aplicarea autocontrolului, executantul tretruie sd, incje- o f)alele otjhnule de nspedor le ntrndL';er# Jullconlrllului
plineasci ctoud, conctrilii : o Dalele odlinute 6, ,i*Bdsr lc nspettJ pnn sondaj

- si cunoasc6 opera!,ia de control, respectiv si qtie s5, citeascd,

documenta!,ia de fabricalie (desenul de execu,tie, planul de opera!ic'), Fig. 2. Diagrama aplicirii autocontroluiui.

,, 23
 valorile otrlinute d.e mu.ncitor, iar cu un cerc, cele oblinute d.e controlor"
FI$A DE ATESTARE +
Dacd, la prirnele 8-10 reperc controlate muncitorul a oblinut ace-
leaqi rezultate ca si controlul, inseamnd, cd, acesta are cunogtintele
Frin prezenta se atesti cd tov. cunoa$te atit operalia in-
necesare aplic5,rii autocontroiului. ,credinlati, cit gi operalia dinaintea acesteia.
Pentru testarea corectitudinii cu care ia deciziile se aplicd, in in cazul in care nu va executa ln perrnanenli corect operqlia lncredinlatd, acesta
continuare un control din timp in timp I ln cazul in care valorile se va sancliona contravenl.ional conform legilor ln vigoare. in cazul clnd vor re-
caracteristicii mdsurate de controlor sint aceleaqi cu crcle oblinte de .zulta pagube materiale, ca urmare a operafiei defectuos executate, tovard$ul va
muncitor, i se acordi, acestuia dreptul d.e autocontrol. suporta intreaga valoare a pagubei produse, conform art. 68 modificat din
Funclie de valoarea stabilitd, de muncitor (cu ocazia misur5,rii) 'cotlul muncii gi art. I din Legea nr. 2. Aceleagi consecinle va suporta si ln cazul
se ia deaizia dacd, piesa este bund, (se incadreazd, in cimpul de tole- 'aind va prelua produse cu defecte, executate de tovardgul sau tovari$ii
ranle) sau dacd, este rebut (este in afara cimpului de- toleranle). dinaintea sa.
Controlul in lan1. Este o formd, evoluatd, a autocontrolului, care $eful secliei Semnitura celui atestat
se poate aplica numai intr-un proces de fabricalie in bandd,. ln'acest Maistrul
caz muncitoml pe ling5 autocontrolul pe care iI execut5 asupra pro- {omfuia: $eful C.T.C,
priei operalii efectuate, controleazra qi operalia fd,cuti, de muncitorul Muncitorul dinaintea operaliei
de la care a primit piesa. Muncitorul dupi operalie
Totodatil operalia efectuatd cle etr este controlatX la rindul sd,u de -Nolti.'
muncitoruldinbandd, careprimeqte piesa respectivS, qi aqa mai departe, Muncitorii noi cafe nu aparfin benzii nu se vor introduce la lucru fird atestare.
ln lan!, fiecare operalie fiind controlatd, d.e dou5, ori : iin cazul cI se vor constata asemenea abateri vor fi sanclionali maistrul,
$eful
- d.e muncitoruI care a executat-o I rsecliei cit Si muncitorii lntre care lucreazi.
tle muncitorul din band5, care primeste in continnarea fluxului jPentru elevii gcolilor profesionale, in afara membrilor amintifi, semneazi. res-
-
reperul sau produsul respectiv. ponsabilii cu practica care totodati rdspund de grdgelile srvirgite de acegtia timp
Asa cum rezult5,, aceastd, metodS, de control este o metodS, colec- 'de un an de zile de la angajarea in produclie.
tld,, bazatS, pe r5,spunderi individuale qi totodat5, colective pentr:u * Fiqa de atestare pentru introducerea controlului ln lan!.
prod.usele, Iucrdrile qi operaliile executate in band5,.
fntroducerea metodei de control in lanf intr-o bandd, tle fabri- c. Aparate necesare misuririi earaeteristieilor ealitative. Con-
lrolul caliti,!,ii produselor raportat la dezvoltalea impetuoasd, a ramu-
calie presupune cd, to,ti muncitorii in bandi, sint de acord cu aceasta, rilor econorniqe qi industripie,_ ia ritmul accelerat al produc,tiei qi
ci ei sint conqtienli de eficacitatea metodei qi tototlatd, de rd,spunderea pr:oductivitd,lii muncii qi lzr, diversificarea continud, a prodirselor
ce le revine. rrcla,rn5, o aparaturS, modemi de control care trebuie sd, indlphneascd,
In acest scop fiecare mulcitor este supus unui examen in colectiv obligatoriu anumite pro.prietd,li qi ca_racteristici, qi anurne :
in urma ciruia poate fi sau nu atestat. preciz4a, sensibilitatea qi fidelitatea necesare;
- ritmul
ln aplicar,ea controlului in lan! sint folosite fiqe speciale de - procesuluiinformaliei privind calitatea, sd, nu fie mai mic decit
atestare. cildenla tehnologic pentru. a nu-I intrerupe;
posiQilitnli cle furnizare intermitentd, d"e informatii necesare
tr'iqa de atestare sorveqte pentru confirmarea faptului cd, munci- - proceselor tehnologice qi de fabricalie;
rlirijd,rif
torul supus testd,rii cunoaqte atit operalia incred.in!atd, cit qi operalia larg5, cle adaptabilitate pentru d,iverse m5suri,ri necesaire
precedentd,. - gamd,activ
.ontrolului (de exemplu, s5, perrnitS, efectuarea rnd,suriltorii in
Comisia de atestare este compusS, tlin : qeful secliei, maistrul, l,impul prelucrS,rii).
6eful C.T.C., muncitorul dinaintea operaliei si muncitorul dupd, " Deci
logice
aparatele moderne d.e control, pe lingb, cerinlele pur metro-
(precizie, sensibilitate, fidelitate) trebuie si, iie eficace din
operalie.
punct .de vedere tehnic-econornic.
24
25
 MCDEL 1

Ritrnul rle creptere a productivitilii nu permite timpi morli nici'

chiar ln timpui rn5,sur6rii, trecindu-se ia inctrud"erea, aparatelor de CONTF,a (3) C'FqENZINIA
control in maqini-unelte, maqini cu d,estinafie specialfl pentru trucririi
complexe qi care cer precizie ridicat*. Controlul cu aparate mod.elne,.
autcsmatizate, este un control activ, capabil sd, furnizeze continuu
iriformaliile necesare, eare asociate eu tehniea analizei statistice per- A D ETEC-TH,LOR MTNORE (4}
mite reglarea producfiei, elirninarea divev:selor abateri qi defe_cliuni'. .o) SE,CLJt\JD,qlcE (101

dind posibititatea lud,rii deciziilor, executind astfel o funclie de pre- M.- /:

'ronire qi inli,turare a rebubu'ilor. ff.
n
Automatizarea operaliilor de control trebuie folositd, cu compe-
ten!5, qi eficacitate, astfel incit prin alegerea aptimd, a apa'raturii s5, se' z.
indeplineascd, cerinlele controlului moclern. ,P.

Sint cazuli cind intr-un intel'val de tirnp foar'1,e scurt trebuie' $. Y-

md,surali simultan un numir foarte mare de para,metri qi in acela;i
timp tot atit d.e repede l,uatd' d'e'cizi'a regl[rii lor. Acesbe operalii tre- tl DTCE Lb" DEFECTtr LOR.
lB"J
truie fd,cute intr-un timp in care capacitatea de intervontie a omuluir I r.!E
rq ( FU!..:CTE SH PEN}S\LIZA}EEJ DATA
este clepi,qitd. In acest Caz se folosesc echipamente de control cu com-
(, pJ
puter. d ,m ? 2 r,f 6E{t
d. Clasifiearea def eetelor de calitate. MS,surai'eir, citlacteristicilor
cle calitate, prin orice metodd s-ar exeeuta ,si cu orice a,paraturd, s-ar
face, are drept scop ca, pe ling5, oblinerea informa.liilor asupra cali-
t5,!ii procesului d"e produclie (rol activ), sd, descopelc tra timp qi si
intrd,ture defectele de calitate.
Defecteie de calitate se pot grupa astfel :
- defecte funclionale qi structurale;
d.efecte aspectuale qi de anabaXare ;
- alte defecte. @
- t-T I
{}
Determinarea defect'elor, frecven{a qi gravita,tea lor permite
tragelea unei concluzii asupra nivelului calitativ al produselor sau
pro-eLucliei. Existi rnetode de mdsulal"ea nivelului_calitativ aI prodn-
ielor qi prod.ucliei pornincl de la clefectele ap5,r-u.t'er ]a aceste?. Una diru
aoeste iretode-care se aplicd3e sca,r5 trargit in lntreprinderile din !ar6r
este ,;JIJRNALUIT CAI.,ITAfII" (rnodeleler 1 ;i 2).

3. JURNALUL CALITATII AeTtt

,,Jurnalui calit[!'ii" este o fiqd, bilunard iniliattl de Inspeoto'

ratul'Genelal de Stat pentru Controlul Cali1,d,!ii Plotluselor qi are la,
$a25, una din metoclele d.e control, ,,ruetoda demeritelor" (d'enumire
frecvent5, ilr li.teratura de specialitate qi care provirie cle lit cuvint :ToR-qFtr TuDEiEG
26
 I\iODEL 1

DlCil
CONTRCLCR J UR I--TAL{*JL CALITATII
rde -,?\_
L f-- F\SA hIR. ,1"
\/-
_\*-
Lut .{,L,* f
g-}
=-qeff-qryA-
l'ner. tr'trECIDUSI.JL {"t-\
\ 3l ltqi Rlir,illuiR[rA rirODUc.qTCIARE
uull _

per- --1 s)E C,\FICAT [A b EtrH'CT'E"L()R

unir. ,-w eer-rrcx {roct g E.e'Llf,lDd\Rg fi01 MrhroRE (4)
d. tr.PRls.lc.ttrrqLE'{60} M.. r
i-
llre- $t 9
?Y,i* xl..
\g /-1.- L- I--___
ope- {rJr }
ri ----J
{?" . V.
i5, se"
t9 -:,.' tr". &-
0 illir
ln*{tu
buie-0, t
:laqir f re*
tre- _U xff
uiui:
)om-
I}Ei:ECTH '."$'d
vz4
lp:
FL'
S rll
H t[.
srH
.F$
or fi,l lE
d6:
ttlt
,-a
l*iR.
GF{A.trI CLJI*
.Ds.treCre P6 UF.IfTAT tr' I f'r"
t!
I N}
{
t>\CE.{*h I)EFE (:TE LOT{
P{;}":C.T$ fir H PFNeLizA't?Ej OATA
'? tLl
# ffi t/ U L
L
h ff $ d"
Ar')
fr p -tn' $ U z X Y 7or
nrl qH nfl' Hi fi"{ (t"e f:ts 0! # #$r gP"4t68f,
oilor"
s-al:
cali-
ii s*,

/*\ 6;]
@@ (} @ @ G}

,\ r\-!- t[ ] !\\l t[\-rr?E psF\ 8!.]qF

'{6

Ir"SPW
 ,,tlctttetite" ,,lipsit de merite"). Prin aceastd, metodd, nivelul cari-
lirl.iv aI unui-produs se det€rmind, in funclie de numd,rul qi gravitatea
chia 'rlrrfo6fslsl' care apar la produsul respectiv
cont Metoda demeritelor deqi nu cea mai precisd, metodd, de control.,
com .s1,e.in.schimb rapid5, qi uqor utilizabild,, permilind tragerea unor
autc ..ncluzii-gi luarea unor mS,suri imed.iate itd iueturare a"clefectelor,
info: .r r, nccondilignin{ cunoqtinle matematice superioare, calcule laborioase
mitr .t,c., putind fi aplicatS,la orice prod.us, indiferent d.e riatura qi complexi-
dinc l:r.tca acestuia.-
veni
Pentru intocr.nirea ,,iur-nalului calitd,fiitt la un produs, reper sau
.lriar la o simpi5, caracteristici trebuie inventariate dipurile'dehefecte
ten.! .rr,r'e pot sd, apar5, la acesta-qi,gl.upate pe umd,toarele 4 categorii:
indr rlcfect critic, defect principal, ciefect secund.ar', defect minor.
rnas Delecl crilic
tim. - este defectul care lmpiedici lndeplinirea functiei produsului, com-
l,!omite marca fabricii qigenereazi sigur reclama{iile beneficiarului. Se penalizeazd cu
buit l()0 de puncte.
este Defect principa{
put - este defectui care, firi a fi critic, risci de a provoca o deficien{d
',rrtt o reducete a posibilitdlilor de utilizare. Acestea slnt sesizabile de beneficiar, provocin-
rlrr-i neajunsuri gi probabil vor genera reclama{ii. se penalizeazi cu b0 de puncte.
de
facr
Del'ect sccundar
- este defectul care nu reduce posibiiitilitre de utilizare ale produ-
.tilui. Sint sesizabile de beneficiar dar, proLrabil, nu vor genera reclamatii. Se penalizeazi
r[!j r il 10 puncte.
intri Defect minor
- este defectul care nu reduce posibilitatea de utilizare a produsului
't ttu prezinti inconveniente practice. Este ln general nesesizabil la beneficiar. Se pena-
lir.crze ct 1 punct,

OclatS, stabilite defectele gi grupate pe categorii se poato 1,rece

.iectiv la conr'rolul qi inregistralerl rezulttr,telol in ,,julnalul calitd,lii,'
LIA rli5:r, modcl 1).
pr(
selr .. ,,J'rnalul calitS,fii" se preteazi la orice r'.etodd, de control,
irrdiferent clac5, se aplicli controtrnL integraL, prin sonclaj, statistic-rna-
acc
I.inatic, pe flux de fabrica{ie s:lu Ia receplie. El perrnite stabilirea a
est
|rtru indicatori cle calitate, care fiind reprezentali grafic pot fi inter-
lrleta.ti intr-urL tim_p fo:rrte'redus (cle ordinul securiielorl.-fmportant
.sbe s5, se linr eviden.ta, numi'r"ului lle piese sau procluse efectiv con-
lloXate qi a numd,rului qi tiputrui rle defecte eonstatate.
Cu aceste trei el.errrente : prod.use efectiv controlate, tipul de
rlrdect^colstata-t, frecvenfa-fieclrui tip de deft'ct, se pot coinpieta
lr:le 16rubrici din ,,,fwnalul calitillii',f in moclul uirni,t6r :
ra1 1. Numele controlorului care a controlat, respectiv a cornpletat
ba !'i;a proctusului.
irr
27
26
 ll
I

2. Nurnilrul firyei. MODEL 2 iar

lter
3. Iruna gi perioada in care s-a fd,cut eontrolul.
4. Produsul qi intreprinderea furnizoare- CoN-fRO t'rA\ cueNzrrus. T-<=- la"r""-
5. Defectele posibild s5, apar5, la produsul controlat, ryP?rli B pon-
in cele 4 grupe dddefecte, cu diferite ponderi de penaiizare (100, 50 I. M. E. ITEST\
F)
10, 1 puncte penalizare). folate,
A. Zfida in eare s-a f5,cut controlul. EFECTELOR.
?. NumS,ruI d.e defecte (frecvenla lor) pe tipuri, api'rutg la pro SEc.UNbARe(1o! mrNoRe (4) I

dusele controlate in timpul'unei zile lucrd,toare, c-ompusd, din unu

/'7 CTJFLU rt1iq_ r qlvERsE
doud, sau trei schimbu-ri. Literele cap de coloani de la aceastd, rubrici
i/.j!.lFREGNAsl,E . u._
v-_
I

BArrre nx
corespund defectelor simtrolizate cu aceeagi literd,la rubrica 5. O. l

prpale,
P \/IBRA\'TII
8. Itistograma frecvenlei defectelor. Scara acestei histograt L.
I zll.fa
se alege artrif,rar in funclie-de frecvenla maximi, ce poate ap5rea R. lNSCEtPrroNARE x.
S. EILE ABE lolate;
Lb ztl6 h un tip de defect. Ilistograma se completgg!3*?\99-u.,-!! ptelor,
cumularea defe-ctelor apd,rute ea rEprezentind PRII\IUXJ INDICATO n*"o
DE CAIJITATE dinal fo permanenJd, imaginea frecventei_fiec[rui ti INDICELE. DEFECT€I-oR
de defect, respectiv perfr.ite stabitirea asupra-c5,rui tip de d,efect r ( Pot{('r€ D€'Penra.urzARe i
se inclrepie cu'prioritate atenlia, pentru sttabilirea cauzelor care l-a
d fi ;u u as
'fi
I DATA
[oo :
determinat qi md,surile necesare elimindrii lui. c 2 4 6 I 1t

9. l{umd,rul de produse controlate efectiv ln ziua respectivd' : -lfl 10 t0 oz luo:

Numd,rul total de defecte g5,sit la lotul -I[ de produse contro I ,9 ob I

in ziua respectivd, : tz. 'lz i9 o4 ipoo"t

11. Frecvenla lelativd, a defectelor din ziua respectivd':|' I o5
N r$ ;c o7
-f
12. Frecvenla relativd, a clefectelor curnulate de ]a inceputu 10 ,17 4( og
perioadei la care se referd, fiqa, pind,la ziua m :
1e ,17 P o9
*nz*ns*... *nc ,I
t,o {o ULEA
,\'1 +N2+11 +...*Ns 'r0 11

De exernplu, considerind fiqa rnodel 2, nurnd,rutr de defecte cnmu

x6 1L [i gra-
late pe unitate pentm ziua de 8 rnai va fi :
1e t5 14
13 iE \ 15 referd,
63+20+79+34+723+45 364 : 0.084. [, Iara
- fiabi-
692+ 718 + 766 + 289 + 1 762 + 746 4 374

13. Reprezentarea graficd, a frecvenlei relative_a_defectelo L]'e tive

zilnice (linib continud,) c-are reprezintd, AL DOIITEA INDICATOI Ac'-ttrj}.Ji \L8". |l\A.5rJRr pEruT&r_J 4€.5€c-
DE CAi-,ITAT'E qi cumulate (Iinie intreruptd,), respectiv 4I-r T.R'EI . c.c>NDuc'-[oARE tr>obtNrAS). tor
I-,EA IITDICATOR DE CAIJITATE. AI doilea indicator de cali pe
dd o imagine a numd,rului de defecte pe produ-s qi evolulia.lui de la
zi la alti, iar cel tle al treilea indicator de calitate p-ermite tragert
concluziei asupra modului cum variazd, calitatea produselor in tim
R. gEF J$DETEANI
28
 MDDEL 2

Q()NTR(f,Lt)R INe. Fll-TP GEOR.GE J UR}..}ALUL CALITATII '432_p_ LTJNAI rr\Al cHENtz-tr.JA 1-q.-
ipd,r!i FrsA
NR._-a_€._ 1.Q3 /_
100, 50 PRODTJS,TJL EI.-EC.TR()MoToARE A5INCRONE 3* ITIRETBTruOTRFA PRODUCATONNE I,. M. E. PITEST\
SPEC-IF\CA EFECTEL.OF MtNorQ-e ('l)
la pro SEeUNbARE(1o!
ctJqL\J rvl!c._
in unu A. ,.7 r _pwqRSE
Y.q a.
rubri
c.
'rE n-
l5,rea E.
zt, prl $fi F.
CATO
ir,rui ti
efect DE F E CT E 6 RAFt COL INDTCGLE.fIENAL\ZARE
DEFEATEL.OR
NR.DEFECTE FE P$ Nq..T€ D6
are l-a

,iv[: -M
ntrola

N
rceputu

;e cumu
qo?f

ef
CATO AC-[|OxJl rNTRE?RIN}SE: B€:lglrlGE:I1l P€r.l-tR\J RelvlE
D teRE:, 3A$c'IlLJrrl co$TRA\JET\)!|O|JA!q. MAS(Jre.! P€NTRU RgEEC-
., TR,EI TAR.eA TeHr$OLoGrE\ (,aee.eea-r TouZtNlr BURLILI-[, CoNTRoL coNDL)C:-toAR.E gobiF"]A3).
calitate
la
Li d.e

in timp
SEF JIJbETEA.NI
 I )acd, curba are o tendin!5, spre dreapta, calitatea se inri,utd,feqte, iar
rlilci_sensul este spre stinga calitatea tinde spre irnbuni,td,lirb.'
14. Punctele de penalizalrepe unitatea controlatd, (indi6ere defec-
lclor D), care se oblin din inmul.tirea numd,ru_lui de defecte cu pon-
rlr:r'ea-de penalizare qi imp5,rlirea la numilrul de produse controiate,
inc rt s1 fel :
10'
n_ nc x pc+ np x p"+ ns+ pj + nm x pm
N
dus
dou in care:
cor( hct hpt ns) nm reprezintd, num5,ru-l defectelor critice, principale,
secundare ;i minore apd,rute in ziua
get respectivS,la cele -l[ produse controlate ;
L5t ?"t ?pt ?* g* ponderea de penalizare a defectelor,
cuII respectiv 100, 50, 10 qi 1 punct pena,-
DN Iizare.
det De exemplu, in ziua de 8 mai (fiqa model2) au apdrut :
10 defecte critice (pondere 100) reprezentind 10 x 100 :
1 -000 puncte penalizare; -
se i.
dett :
: , 34 defecteprincipale(pondereab0) - reprezentind34 x 50 :
1 700 puncte penaiizare;
\nz - 1 defect minor (pondere 1) - reprezentind L x 1 : 1 punct
pcnalizare.
Atunci:
D- 10x100+34x50+1x1 :
Br7.
perl
15. Reprezentarea grafic5, a indicelui defectelor Ail PATBULEA
INDICATOE DE CAI-,ITATE.
_ 1.4._4"liunile intreprinse in vederea reducerii numiruiui gi gra-
vit5,!ii defectelor.
late Dupd cum se vede primii trei indicatori de calitate se refeld,
ttumai la numd,rul defectelor. La frecvenla relativd, a acestora, fd,rd,
j]tlt $ precize,zs gravitatea lor, influenla'lor asupra calitd,lii qi iiani-
litd,lii_produsului. Ei sint indicatorii parliali, care permit identificarea
lipurilor cle defecte cu frecventd, mare qi evolulia frecvenlei relative
rr, defectelor de la o zila alta qi ii. timp.
ziln Cel de al patrulea indicator de calitate este insd, un ind.icator
DE sintetic, complet. El line seama nu numai de numd,rul de defecte pe
trEl rrnitate ci qi de gravitate, ponderea acestora. EI dd, o imagine sigurd,,
dd, c r,lir,rd, Di concisi, asupra nivelului calitativ dintr-o zi, dinti-un sc[imb
zi la ryi evolulia acestuia de la o zi la alta.
con(
29
28
 -llrodus
lncazulincaresestatritreqbeovatroarelimitS,pentruind'icele - zglrieturi pe toc sau ramtr ;
defectelor al unui oareoare . Do, atunci se poate urmd'ri - cusituri inestetice (neparalele, ale ieqite etc.).
zitrnic d.acd, obiectul calitativ a tost atrns sau
nu' 4. Defecte minore (1 punct penalizare) :
Indiceledefectelorpoateficomp-aratcuindicatorulurrn5ritin - lipsd marca fabricii sau a pre[ului ;
,ri""^p-""s produciJ, li uo*** ,,cheltuielile la mia de trei productyie- - etjchetarea gregitd a ambalajului (culoare, numdl,:pre! etc,);
poate fi
ilrtia5;. i".ili mai"^^tti'"*-itt*'tle la unitate la unitate qi - marcajul la cei doi pantofi ln pozitii diferite.
Dacd se controleazd producfia unei linii de fabricaliercare produce circa 1 000 perechir
imbund,td,-tit continuu'
ltttrttofi pe zi, si se completeze Jurrialul calitilii pe o perioadl de 5 zile cousiderind ci,
lnacelaqimodsepo4bqsb'r''tri[i.pentrufiecareintreprinderesau
-de
erea de
l"Al"L if netec tetor exemplu,'asincrone
Xa
.lntreprind
rrrr fost oblinute urmdtoarele rezultate:

"niaip"oO.i*,'""
rnotoare electrice piie*l tra
1

enectromotoar6le Dr:.!,Z)
permi,tinrl
care ar reprezenta"o|"GO,-un otiectiv aI intreprinderii,
prod-ucfiei qi produselor'
TaheIuI 2

comensluarea efectivS, cornpararea

qi calitd,lii
(pe kraza' Ziua
Aceastd, fiqi, permite s5, se tragd' cu uqurinfX' colcluzii produsului I] III
q,synr{.nivelului caStativ aI IV
nisto*gr"amei lit"f,j. S
";fr"i, -calitativ .FroPgl, pl'ecum Di asupra
dac5, s-a rea,lizat *uo o,, nivelul
gil se indrepte ef6rtirrile, in primd' instan{5' I'crechi pantofi controlate 988 840 1 050 1 200 1 04t
defectelor *p"" l)efecte depistate Ia control
"*"u1i"f*1"
in vederea etriminS,rii lor. l"ctre zglriate 4 7 10 4 t
Piele lncrelit5 1 10 2
APlicalie Praclicd
l)antofi de acelagi fel I 4 5 I
l-ipsd marcarea numdrului 1

I
7
Seaplici,,Jurnalulcalitifii,'laoproduc{iedeparrtofi(danrd,birllafi,copii).
'l'alpd zglriatA 15 1 , 19
Lipsri gireturi 1 7
l.ipsi
Controlulseelectueazdlafiecarecutietncareafostintrodusioperechedepantofi.
SeprecizeazScilaopereched.parltofiirotap.ireadiversetipuridedefecteceSe
marcarea pretului
I)antofi culori diferite
l,ips5 capse
77

10 8
I7
7
3
4

grupeazi in urmdtoarele patru categorii: 'l'ocul fixat strlmb 1

1 1

j
Defecte critice (100 puncte penalizare): 'l'alpi dezlipitA 3 I : :
* talpi dezliPiti;
- cusituri desficute;fel (sting sau drept); Rezultatele se trec direct pe fiqa r:rodel 1.
- pantofi de acelagi
diferite (exernplu : unul 25 9i nltul 23) ;
- pantofi de mdrimi di{erite;
- pant.ofi de culori
- lipsi de Pant.of. 4. FACTORII CARE INFLUENTEAZA IMBUNATATIREA CALITATII
, Defecte principalc (50 puncte penalizare):
- fele zglriate;
-lipsi cataram'i sau cepse ; ,Iactori,i, Ttrinciqtal,i, care influenleazd, asupra imbund,tilirii calitilliir
- Iipsl megini in
interior ; lrloduselor sint :
tocul fixat strimb ; nivelul calitativ al produsului;
- -
- piele increlit[. - ritmicita,tea proceselor d,e produclie ;
3. Defecte secundare (10 puncte penalizare): standardele, d.ocumentele tehnice cu caracter de lege;
-
- mepind insulicient liPitd ; pantofului ; - asBectele psihosociale qi de cointeresare material6.
nurnlrului
- lipsS marcarea a. Nivelul ealitativ al produsului, ca prim factor care influenteaz|.
- tipsi gireturi ; irrrbund,td,lirea calitdtii produselor, se caracterizeazra prin :
- talpi zgtriati; asirnilarea de produse noi;
-
30 3r
 tehnologiilor avansate I ,rlrrrl- trebuie md,surali qi reglali simultan un numi,l mare de para-
- folosirea qi fpecializarea proceselor de procluclie ; r rctri .
- automatizarea
r

controlul tehni6 de calitate modern qi eficace; Deci, automabizarea este un factor important intr-o produclie cu
- sistemul informalional eficient privind comportarea in exploa- l)l'{)cese rapide de execufie, cu pararnetri care cer menlinerea lor ln
-
tare a prod.uselor. I rrrrite strinse qi cu erori mici in ved.erea respectS,rii calitd,lii produselor.

Asi,rni,l'area d'e Ttrod,use mo'i se realizeazd' prin cercetd'rile tehnico- Sp eci,ali,zaren proceselor d.e prod,uc!ie sporeryte calitatea produselor
-
tiinlitice qi *i"Aiit" tfonico-economice intreprinse in unitd,file trebuie de.cer- r lt'oiltece :

6ltri" ql laboratoare. bercetarea_ qi studiile tehnico-economice

- o perioa{ld, mai indelungati de menlinere a produsului ln
;;igiil p"oAo*u fa!f,.de cele precedente g:lq-gu utilitate l:rlrricatie (nu insi, pin5, la depd,ryirea unui punct de vedere calitativ)
"oilo"
soorit. comoditate, coniortatiilitate, aslect gi ""
finisare ingrijitd, cu fia- r I rrcc 1A perfeci,ionarel c,oncepliei qi a proceselor de fabricalie ;

i,liiri" "ixr"i*,]i"'atltagi timp trebuield, optimizeze efortul fd,cut de d.uce la o ridicare caiitativi a personalului din compartimen-
lr:lr :-tehnolilgic, tle fabrica!,ie qi control, de desfaoere qi service ;
-inlocuirii deficitare cu
nrod,ucitor prin posibilitatea unor materiale
il;t";il;"ol, -di ieftine qi mai ugor de procur3,t (fibre lintetige'
m:,pe * oreeaZ'X condilii optime pentru cooperare& cu alte intreprin-
ofr*ii"", chituri qi coloranli etc.). Documentafa qitehnicd, verificatd, in rlr.r'i in ved.erea realiz:lrii d.e produse comptrexe avind un caractel
t;;ilAil"ilor A" omologare, tlupd, o prealabild, rigurosaS, incercare ;rl,irnuLator pentru int5,rirea disciplinei contractua,le prin rispunderea
AJ tirniiit"te trebuie sA faie prbausul capabil' sd, sati,sf acd, sera'iciil'e ceru' rrr t;egral'X, pentru calitatea produsului livrat ;
produse intereseazd, atit pe ---- curroaqterea incleaproapo a compoltirii in exploatare a prndu-
,, d;d;;ft.iar, d"eoarece nulmai astfel de
,rr,lor permite luarea md,suriior cle perfeclionare a acestora itr vederea
-- - cit qi Pe Produc5,tor. in,
client
F""i""tidnaiea ca, scop sine mr intereseazd, deoarece p-rin costul **
rrrrleplinirii perfecte a serviciului aerut' de beneficiar.
realizarii eiincl,epS,rt eaz1, fe client qi prin urmare nu poate determina Coqitrolul'tehni,c d"e aal'itate mod'ern gi' efi'cat:e. Caiitatea produ-
dezvoltarea prod.ucliei in creqterea beneficiilor' rrclor se ren\zeaz:a in timpul procesului cle produolie, dar controlul ei
--- Utelerdent d.e'care cercetarea ryi proiectarea trebuie sd,-!in5, cont rrc tlesfd,qoar5, atit in etapele premergd,toare aoestui proces' aclicfl in
este uzura morald, a produselor, care apare inaintea celei fizice ca r'1rr,pelo c1e conceplie constructivS, '1i tehnologiod,, cit qi in etapetre de
,r"*r"" a ritmului rapi-d. de perfeciionare tehnicd,. In consecin!|, se mic.- 1"',,gtl,tire a fabricaliei, a realizS,rii ei ca produs finit qi cu ertindel'e
soreare durata cle f6losin!8, a multor prod.use, ca urmare a creqterii rrlt,e,rioari, privind asigu.rarea beneticialului in timpul terrnenuluide
;;;;;fir6;numd,rului mir,re cle noi produse comercializate, prin scur- rlrr,rantie prin asistenla tehnicd, dati,.
,;;;iilp;ui necesar de la fazele de cercetareimpune pin5,la introd"ucerea in Iln asemenea ciclu de control st5, la baza control.ulu.i mod-ern denu-
fa,trricatidsi comercializare. in acest sens se o utilizare ralio- rrril, in literatura de specialitate oontvolul, total' al" callttit,ti,i, qi care are
r prime qi a materialelor, evitarea_cheltuielilor exage- r r lrnii,toarel e pri,nci,7tii, :

"uia i, ^rt'"riilor
;;6 prod.os" a-c6*or ilurat5, d.e utilizare depinde de uzura moral5,, - calitatea tGbuie condusi, qi aoordonatS, de Ia proiectare ryi
pin5,
i;";;;;d cele condil,ionate .de. uzura fiztcd, giprelungirea timp-ului ile 1) seraice de un organ specializat;
totoiire fiind o sarcin5, esenliald,, cercetarea proiectarea trebuie s5,
- activitatea cte control trel:uie si, se desf5,qoare pe trei planuri,
le la inceput efectul d-ura'bilitd,lii' .ii ,i,nume participarea activfl, Lafazele depregdtire a fabrica,tieir verifi-
-- --p""t""
creeze d.e -
,'',,''ea realizS,rii calit5lii produselor, urmS,rirea comportd,rii ln exploa-
astfel de prod,use durata optimd, de utilizare reprezint5, un
factor economic fundamental aI catitS,fii. lrlre a produsului.
I olos,i,r ea tehnologi,i,Ior aaans nte permite valorif icarea superioarS, Controlul tehnic de calitate bre'oui,e asigurat din timp cu instruc-
a
-
materiilor prime, md,iirea gamei produselor (prin finisare qi aspect I,irrnile specifice ti.e control, trebuie aLese metodele cele mai eficace
atrageio"l qi- sporeqte eficienla prin economisirea fond"ului de timp- 1rt'ntru d.-epistarea la timp a defecliunilor calitative qi trebuie s5, aib5,
p.of,"ct# sp or1 sc elementele'de bpt imizare a co stului produsului re s
1
o ittzestrare tehnico-materiali, trine aleasii,' catre constd, in aparatula
pectiv). rl,' control qi standuri de prob5, capatrile s5, execute :
- incercarea materialelor qi a produselor industriaie folosite in
ti,aarea proceselor d.e pioditclie in vederea imbundtd,lirii_calitd,lii, deqi ploductie, din punct de vedere cirimic, mecanic Ei tehnologie pentru
este nec6sard, acolo unde lntr-un interval de timp foarte ,,, s,r constata incad-rarea lor in prevederile standardelor, normelor,
"o.ii*it'o*"",
c.510 33
32
caietetror rle sarcini etc. Brevd,zute in documentalia tehnici de execu- r
- aprovizion area cu lnaterii prime ql materiale in cantiti,!ile, sorti-
ciitele ql calit[lile prescrise de documenta!ia t,e]rnic-5, s--a f5,cut la timp.
rr
die a prod.usului; c. Siandardele, documente tehniee cu caras[er de lege, reprezintS,
determinarea cond.i.tiilor in care se prodgce d-egladarea mate- ,,; ,,r',lntia fund.amentald, a calit5,lii produselor ryi in colsecinli, an facto'r
rialelor qip"oauseror in veherea d'epistftrii mij]oacelor. qi metodelor i ttrTtoriant care aclion,euzd, asupra eti. Standarrlele constituie d.ocumentul
O" qi prelungire a durabiUtel-ii.-qi,- in special, stabilirea
r lrr ba,zi, obligatoriu pentru omoiogarea, verificarea qi receplia produse-
"o"*.io"inre
comportd,rii rnaierialelor sub influella mediilor corosive I
l,rr. stabilincl condiliile tehnice, regulile ;i lnetodele pentru verificaiea
statrilirea unor metode cLe in"cerca,ri prin cal.e se pot evidenlia
tr.ui -p*""i* proprietd,lile deterTinante ale materialelor qi produselor
,'rrlitir,lii. Etapa actual[ fiind caractetizatra printr-o p^roducfie ;i un
{'orrsuin d,e masd,, standardele asiguri simu-}.tan, prin efectui pe care-l
-i;"it"-i" to"hlliif" de solicit5,rii reale in care acest'ea urmeazd, sd, lucreze I
asisten!,5, tehnic[ produc!,iei ori de cite ori este ne-
:rrr. cantitatea qi calitatea. Reflectind cerinlele belefil'iarilor in con-
acordarea
voie - m5,suri,tori qi interpretare ale acestora' iile realiz5,rii'produsuhri cn caractetistici la nivelul tehnicii moderne,
r I i1.
- in mat'erie decontrolul tehnic de calitate trebuie ca prin natula rr' ti,rmonizeazd, cerillele societiLfii cu posibilitXlile ei de
i,t.tu"*"t"
ilconcluzie.
o"g*oird,tii gi d.otd,rii sane sf, intleplineascd, o funclie.activ5, prin preve- lrrrirlucere.
Pe plan ir,tern, ac.tiunea de standardiza,re prin tipizare qi raliona-
ilr tioip util a defecteior, in vederea realizdrii calitative a pro- lrz,Lrc contribuie la organizarea optirnd, a prod.ucliei tsi sporirea efi-
"1i",
cluselor.
priaind, compartarea an e,npl'aa' lilntei econornice, asigurd, schimbul produselor $i favorizeazfl specia-
si,stemul, i,nforma$ianal efici,ent lrzrrrea intreprinderilor qi mi,rirea seriilor cle producgie.
- prliiittin.
tat.e a A"*ig*u"*^ uniri nivei calitativ ridicat al produselor Pe plan internalional, priri adoptarea unor recomandlri de stan-
;;fif"*; definirea il-in timp,.de citre eompartimentulde conceplie qi rl;rltlizare, prin a,cceptarea unui anumit, nivel calitativ, se asigurfl o
i"ttoi""t^"* a tuturor intormaliilor necesare prilfnd q"q$ in eare pro- lr.zvoltare a comer.tului exterior.
ir"*L1i iqi incleplinesc serviciile cerute ile beneficiar in timpul exploa-
r

Pentru a fi in ritrn cu progresul tehnic, standardele sint itnbun[-

tarii tor.'acestd date- sint furnizate de unitatea care d5, asisten!'5, tehnicS' l;il,it,c qi revizuite l:l u:r interval de aproxirnativ 5 ani. Frin revizuilea
;;;iil*"ilor, c1e serviciile special infiinfate_depent'ru benef
investigalea ce-
iciari etc. Sintet'i- ,r,'r'stora se cauti, imbog5lirea lor privind. cerinlele calitative exprimate
rlnteior icia riior, recli,maliile fS,crite
;,r'irr r-alori qi cifre a melodelor de verificare ale acesteia clrre si confere
Uenef d.e
;;L;;";;t"; "t"*"oi" conduce bompartimentulprodusulli in ved'ereade conceplie la sta-
gi ecofomice ale 1,r'othrsutrui calitate, fiabilitate, grad de utilitate etc.
nifi"*" caracteristiciLor tehnice tl. Aspectcle psihosociologice gi de cointeresare nraterialfl sint alf i
realizarii lui in condiliile optirnizd,rii cheltuielilor qi peltru
producd-
sdu, sd i:rde- IIrr.lr-rri imfiortanf i care deterrnind, imbund,t[lirea caliti{,ii procluselor.
;;;;;; ;;;4i!,ia ca procl-,rsllnou creat, raportat la.costul (l:riitatea fiind cauza tuturor, deci a intregii societ|,fi' aceasta
piineascA, prompi serviciile pentru- care a fost realizat'
1r'r,il1ie s5, fundamenteze Ei s5, creeze un sistem e{icient pentru asi-
Ri-tmicitatea proceJelor de prorluelie. Fd,strarea ritmului ,'si controlul ei. in cadrul creS,rii qi producerii produselor, fiecare
in elaborar"; d;"dil;i"i p" todte clurata proceselor, de produc-
r, ,,
'',,ii"o
I i'r'lruie dX-;i simffi responsabilitatea prin funclia pe care o are qi sd,-gi
i* [""*tit"ie un tact-ordinhot5ritoi p_entru asigurarea calit6lii-prod'use- ,f ist.lscfi satisfacliiie in moclul in care qi-a indeplinit rolul activ, ca
'ropus
io". n""*ef^rea unuia elementble saie constitutive duce la munca r. r poncnt individual ai catritd,lii.
i" asari deci, la ^oo*ii* concesii distructive-pe carecatitd,lii uneie c}in
Si lq .{'" I)entru ci1 ltn prod,us s5, reprezinte chintesenla caracteristicilor de
;;td;;i*utit*r" ru""fionaie ale unit5,!ii, in dauna produsului'
,,:rlil llte, fiecare lucritor tr,obuie s5, cunoascii in cele nai mici amd,nunte
Ritmul planificat al proclucliei poate fi tr-fi'strat dacd' : :r1 r.ilnrtiile, oblignliile ,si r5,spund.erile plofesiorrale, ce iegS,turi func{io-
preg-a,tirea proauciiei s-a fd,cut in totalitatea-ei qi s-a asigurat r,:rlc sint intre ei r;i ceilaili, care sint informaliile pe care trebuie s5,le
-
lansareai dii tlmp
"o
,1o".r**ota{iei tehnice qi tehnologice, a instrtec- rl,'rr, fi tle la cine le poate prirni, care sint 9i cit insumeazfl valorile
tiunilor si rnebodelor do lucru qi control, a sculelor,qi. dispozitivelorres- ;i rrr;r,l,rrriille qi financiare ale muncii sale.
+*iti*t;rt.fo, n*"**are ; s-au pregd,tit' utilajele instalalii1e
'lloa,te acestea constituie ,,obiective" prin care se efectueazi, o
p""ti"* i^ icadenla cer6td,'diferit6,loisectoare in fr.lnclie tle orga-,uizar.ea , ilr(lu('cre rnod.ern* a unei intreprinderi'
ir"i"f"ia" prod.uclie; sistemul de transport intre sec-tii,sau diferite
in ceea ce pliveqte capacitatea de trans- Oointeresareii, materiali a o;rmenitro1 muncii prin sistemul de
locuri de m*nc5, este a,sigulat, r,.llilruire qi prerniere constit,uie un factor hotd,ritor pentru ridicarea
port in timp utitr c* sutlansamblele sau reperele necesare;
J'
34
 beneficiarului" (/.) cleterminS, o gindire, o conceplie in
necontenit[, a calitllii produseior. Veniturile lucr5,tori]or trebuie sX ,
""Llerintele
,.,,liillea*'p;;,I;"fii ;;".."" b"h"ficiamlui. _ ,,Calitatea. concepfiei"
creasci pe mfsura reh,liz6,rii cantitative ,si catitative a planului, d'e Tsro- ,f,,i"r*i"e,,caraeteristicile calitative ale documentaliei tehnice"
- ' iil a beneficiilor
d,uc{ie, realizate qi a productiei-marf:i1- produsului. ,,Calitatea fabrilaliei" influ-
1 il), *t
st iai,, elaborarea unor-m[suri privind rirspunderea rnate- finit') (C)' iar
^"* care produc pagube este necesard, qi binevenit*.
"^r"direct
i,,,(i,aza ,,caracteristicil.d calitative ale ploclusului
^'I^Ir^"^realizd,rii
rialil a celor
,,.';1il^d;prottrusului" realizat poaJe s5, satisfac6 sau nu ,,cerinlele
Yechiut sistem de retribuire care era orientat mai mplt spre intle-
plinirea qi clepfl,;irea sarcinilor cantitative qi mai pu,tin sp,re asigurarea i;,,;i,'f*i;;"iui", cerinle care chii,r tlac5, sint satisfd'cute pe moment'
indicator.iior-caiitativi nu avea caracteluf stimulativ al rflspundcrrii ,,,"*" io timp. rleterminintl necesitatea unei alte conceplii imbund,tfl-
( i t rr calitatii,' unei alte documq"t.rlli- q.a.m.{l.
rnateriatre. Noul sistein devenind SuISa de bazii, ir, veniturilor lucrfttori-
Deci aceqt,i trei f actori (-4, B qi c) legali intre ei de calitatea concep-
lor prin ridicarea ponderii sale, va influenla pozitiv ridicarea c.aiificd,r'ii
1ici, latricaliLi ,si proa"s"iiti ho" io fiiai ia irnbundtd,lirea
continu'i,
profesionale, a conqtiin.tei calitative a muncii prest,ate qi va avea ca, produselor.
rezultat ridicarea nivelului calitativ al produc{iei' i,, r;regterea'niveldlui calitativ al
Organizarea qtiinlificd, a producliei ;i a uruncii, folosirea unui
sistem informalional eficace, introducerea criteriiior tle calitate pe
proctrrise, fulc.ti,onarea compartimentului cle croutrol tehnic cu compe-
ienld, qi expeiienli, sporit5, creeazra conctilii optime pentru fiecare
lucrdtor in direclia ridici,rii caliti,lii produselor.
f'actorii care influenleazd, imtrund,tf,,.tirea calitd,!'ii sint redali sugcs-
tiv ,,Triunghiul calit[!ii" din figura 3.
de

Fi$. 3. Triunghiul calititii.

r Legea r.r.57 11974 priVind retribulia dupd calitalea 9i cantitatca muDcii depusc.

36
 r,ontli!,iile scd,clerii consumu-lui specific- de materiale, creqterii produc-
t ivitd,iii muncii, rid.icd,rii gradutui de valorificare a resurselor materiale,
1rr.in tibtrinerea'din aceeaqi cantitate de, substan!fi,
prelucratd, a unor
vrr,lori tle intrebuinlare cu caracteristici superioare-. In -acest sens,
lor.lele cte proclucl,ie ryi ile muncd, trebuie angajate in .fabricarea de
l,rodos* Ad inatte tednicitate, cu un inalt nivel d.e utilitate, in fabri-
(frlrea unor produse de calitate superioard,.
In vederea asigurd,rii conformS,rii produselor (asigurarea caracte-
Copitolul lll r isticilor calitativJconform documentelor tehnice), controlul calit5,lii
Ior a devenit o necesitate ca urmare a diviziunii sociaie a muncii qi a
ASIGtiRAREA fl CONTROLUL CALITATII rlczvoltd,rii producliei sub influenla complexitft.tii ;i preciziei procese-
krr tehnologice.
fti concep!,ia modernil, rolul controlului de calitate este de a ac!i-
1. PROCESUL DE CONCEPTIE 9l REALIZAREA MATERIALA A PRODUCTIEI orrn, ,li intervelni operativ oiiunde qi ori de cite ori este nevoie pept1u.9a
1,r,r_rdusul final sd,torespund[ cond.iliilor cerute
qi astfelsd, se oblind, o
i,ontinuX reducere a re6uturiior qi eiiminarea acestora' Cu alte cuvinte
Progresele remarcabile oblinute in prezent in qtiin,td,. gi tehnic5 att irr conceplia modernd,, controlului de calitate i se atribuie un rol activ
imprimai d iverselor activitd,li economice {e desfS,qurare dinamicd, care a ,1i creat'oi uii nu numai tle depistare qi sortare a rebuturilor.
r"f"l"li"""t prodlclia mateiia6, scurtind u.imitor de repede decalajul
gi realiza,rea materialS' a Acliunea controlu-lui c1e calitate incepe d.in momentul alegerii
L"i*t"tit inaiite intrie conceplia frropriu-zis|, l,rocesuiui de procluclie, continui, cu instalarea echipamentului de
proOusufU. Pentru a ilustfr,' ac6st lenomen se po! qa urmS,toarele i4'oduclie san cu pregStirea acestuia pentru realizarea, optim[ a,
'"""*pf", gi anume : pentru ca telefonul s5, treacS, de la concep'1,ie 1rr, =cu
forlelor de munc5, folosite '5i cu
iluxuiui de fabricafie, calificarea
iealiiarca'lui ca produs au fost necesari 56 de ani, radioul a parcurs rrrthizilionarea t1e miterii prime qi materiale corespun_zd,t'oare,, se
*"*t" Jrp" i" SS de ani, televizorul in 14 ani, iar receptoarelo c1 rlesfd,qbard, pe 1,ot parcursul f-abricaliei gi al expe-dierii procluselor qi se
-
tranzistoare in numai 3 ani. irrclieie cu asistenla tehnicd, (service) acordatd, de intreprind.erea res-
lrumerul de produse noi care sint cornercializate cunoaqte o poctivd, in pelioada de garairlie. I-latoritd, progresului tehnic -cit qi
crestere accelcratS,l De exemplu, o tre-ime dln intrepriuderilc intpot'- i^xigenlei siorite a treneficiarilor existS, tendinla ca perioa'da de
ia"ie tlntrcprinderea,,Electionica", Intrep'iud.erca d-e tractoa'e -
guranlie a produselor sd, creasci,.
H;;fl lnt^reprind ere# d e autocamioane - Braq.ov, Int'reprltncl,erea
";; etc.1 au innoit in ultimii zece ani mai mult de dou5, Concepfia, care st,i, trabaza acestui principiu const'il in analizarea
lnl".tiop"ter6" bunurilor dc cheltuielilol i,otale neccsale pentru utilizarea protluselor cu o durat[ de
ii;i-idii trodusele ior. Numai circa un sfert clin totalul de 15 ani sau nrai cxpioatare mai lungfl.
.oo*o* afiate in prezent pe piald, sint cunoscute
;;i: restul fiindprocluse noi. Nu este exagerat dacd, se afirmS, cii in concluzie, controlul de calitate trebuie s5, fie prezent in toate
a"ud, treimi din bunurile de consum (inclusiv metodele de ct,apele premerg|,l,oare desffi,quririi procesului de fabricalie, in timpul
""l"hii"
amn^Ji,t"t ce vor fi vindute in anul 2 000 sint astizi necunoscute. :rcestuia, pentm controlul produsului finit qi livrarea lui, ulterior prin
ilurata ab vialn a bunurllor clevine tot mai scultf,,_ nedepd,"sindvor' in
rr,sisten!,a tehnicd, (service-ul asigurat) acordat[ beneficiarilor, iar in
g."""rf cinci aii. Prin lrmare, unei singure generalii de oameni ii
or,zul instalaliilor complexe, continuind in timpul montajului qi in
ieveni gase generalii de bunuri. lrer.ioada efectufirii probelor tehnologice. Acest sistem de control
ln orinctuirea noastrS, socialistd,, prin eforturile industrializ[rii qi lrrra,rtd' denumirea de control tatal' aI calitd't'ii.
pa,rticipe,iii conqtiente a oarnenilor rnuncii se perfecfioneazd' cont'inurr
pro.duse de calitate in a. Controlul total al ealiti{ii are la bazd, urmd,toarele princi'pii' :
;;;"4;1" qi mbtodeie peltruqirealizarea,unor intregii noastre societ6'fi' tr) caiitatea trehuie conclusS.' Ei coortlonatd, de ciltre un organ rlle-
ieilerea satisfacerii c"*iilelor exigenlelor
elrTeclio"area gi cre;terea caiital,ii-prirduselor tiebuie sd, se facd, in lirllizat iircepind cle la proiectal'e qi pin* tra service I
39
38
 2) activitatea de control sd, se desfd,$oare conoomitent pe trci Pril aplicarea unui sistem eficien+' de control al calit5,lii rezultd,
planuri: rr,vrr,ntajele pe care le are intreprinderea de pe urma acestuia, avantaje
participarea activil la fazele de pregi,tire a fabricaliei, alegerea {ir,rc se pot concret,iza prin :
- in nivelul ca1it5lii ,ti in menlinerea uniformitd,lii
qi programarea rnaqinilor qi instalaliilor tehnologice, dotarea cu scule,
dispozitive gi verificatoare, aparate de rnflsurd qi control., instruirea
- progresul
rrraterialelor aprovizionat'e ;
personalului asupra cerinlelor calitative etc. ; - progresu.tr in nivelul calit[lii $i uniformiti,,tii produselor finite
virrrlute I
- verificarea realizS,rii calit5,lii produselor, incepind de la
materiilor prime ,si a materialelor aprovizionate, in limpul reducerea qi eliminarea rebuturilor qi remanierilor I
receplia - progresul in atitudinea fa,tii de calitate la toli cei care se ocupd,
fluxului d.e fabrica!,ie pini, la produsui finit qi controlul ambal5,r'ii -
qi expediliei; rrrr productia I

- urmd,rirea comportS,rii in exploatare a produsului, probe de -' progresul in proiectarea produselor si proccselor telinologice
lrr, costuri mai reduse I
fiabilitate qi mentenabilitate.
ln func!,ie defazala care se efectueaz[, controlul poate fi : - progresutr in relaliile vinzfltcr-cumpir5,tor.
Barcini,le centralizate la unitd,!ile func.tionale ale controtrului de
de receplie : la' taza cle receplionate a materialelor qi
- controL
rnateriei prime;
r:lr,litate sint :

- control de fabrica{ie ; la faza de fakrrica!,ie propriu-zisd, ; - fixarea obicctivelor calitir,lii (nivel calitativ, grad. tle confor"
rruu'e, grad de utilitate, optimizii,re) ;
control finatr : pentru produsul finit.
- - elaborarea, interpretarea qi aplicarea planului cle control al
ln unele cazuri, gi anume la controlu-l produselor intre seclii, aceuta lutit5,tii (unde, cind, cine, cum gi care este frecvenla controlului tsi it,
poate cd,p[ta caracterul unui control Interrned.iar (produsele oblinute rl iverselor incercd,ri) ;
intr-o seclie fiincl preluate pentru prelucrare in seclia urind,toare). analiza costului calitS,lii ;
In funclie de locui de execulie, controlul de calitate este : - calificarea personalului pentru controlul calit5lii;
- valorificarea
- in centralizat (tn puncte fixe); - informaliilor din intreprindere cu privire la,
flux, aclici, in diferite puncte ale procesului de fa'luicafie; r:r,lit,ate I
-
- volant, Ia diferite locuri de muncd,, d.upd, necesitili. - analiza qi recomandS,rile pentm rezolvarea anumitor problerne
rlc calitate
Controlul total al calitd,lii are insd, o caracteristicd, mod,erni, prin I

aceea ci', folosind, un numd,r cit mai mic posibil de personal, s5, se - analiza necesarului de echipament (mijloace dc mS,surare,
oblini o conducere a procesului de produclie care sd, garanteze o S.l).V.-uri, standuri de probd,, utilaje qi rnateriale) ;
calitate superioari a produselor. Aceasta implicd, a se stabili, pc de o preved.eri ale stadiului qi necesitd,lii de mecanizare qi auton:.a-
parto, intervalul de luare a protrelor qi a m5,sur5,torilor, qi pe de altd, lizllre- a m5,sur5,rii calit5,lii;
parte, parametrii critici qi principali ai fiec5,rei faze a procesului de - dezvoltarea metodelor de mf,,surare I
procluc!ie. . - studiul posibilitd,lilor de imbund,tS,lire calitativii, a proceselcr
l,r,hnologice
De aceea, in numeroase !d,ri se intilnesc acum preocupS,ri pentru I
intrelinerea echipamentului pentru controlul catiti.tii ;
punerea la punct a unor metod,e de control de calitate rapide, precise, - controlul propriu-zis al produselor pe parcursul procesului dc
imparliale ,si a cilror aplicare si poati permite introducerea sistemului -
l:r,lrricalie;
total d"e control. Mijloace tehnice noi, ca televiziunea industriald,, care inregistrarea d.atelor I
permite controlul in inc5,peri fierbinli sau folosirea ra;zeLor X pentru - programarea operativS, a controlului.
controlul structurii interne a unor produse, ridic5, mult posibilit5.tite -
Tot ca o sarcinS, de ansamblu important[ a controiului cle calitate
de verificare a calitd,fii produselor in faze intermediare sau finale.
I,r'r,buie considerat5 vqi acliu:rea pentru crearea unui climat favorabil
ln sfirqit introd.ucerei, controlului de calitate automatizat permite ,'rrlit5,!ii.giJa serviciile care nu sint direct angrenate in procesul de
viteze de control mai mari, exigen!5, mai mare qi oprirea fabricaliei in
cazul cind apare o tendinld, de depd,;ire a limitelor de calitate fixate. 1,r'odue!,ie dar al od,ror aport este considerabiil

40 4t
 importante ale intre- 1:sMPAftTIMENTE
Practic aproaps toate compartimentele
iit'it'^ care pe scurt
nrinderii att s arcini,-inffi;;"'id ;;;
proclucliei' s
EfMNE "eoNVtNrtqNALE a b h8
t-N od
9i .$ N$t a
rezumate astfel :
oirecl rdsFuntdlor b s
proiectare rrolrr''
- @ ta.
o" fi"j";;;;iitffi;;;"cep{ie,
bot -: --^:^^+nr^
si
cercctare t'rebnie s[ con- propune { esle informal rs \i* F$ s $i,. S sa' b

c.oresffiiiior' cerinf clor calitative de bazd,, ca rezultat

@
\t
b6
(- t;s ats3Sr b
$ sEi $$ E
produsele @ccta6ore*zn CI esle consu/laf s5 F axl o
ceap5, i ; i eeonomicitat e ( opt i-
ontim int re nevor" JJ" t#;;tell" il-erief ici arulustaliteasc[ garanf iile' sd'
RASPIJNDfRI PRII$IPAIf

dizare); trebuie -f:;;[;dt"itGtiut'-se de folosire sau f,*c- Cet'ernisii necesifdfrle t/ienli/or A 4 c)

aleagd, materialele, t"i*iitii", Ei.*iu.tLii*ti"it" 2 9labilesle nivelul de calilefu cerul & (c) () <n (r)
lionare cei mai
;i echipamentul staudar- $fabilegle delele ob proieclere a/e produw-
lehnologul trebuie sd' alcag['.nrlsinile qi tonform 'l tut flaboreazd dacumenfa/a lehniei (conslra A, CI @ F
potrivit pentru fab;i'#"*i" -"oiti'e d[ calit''rte
fiv lehna/oaici)
ffi
prbcesului tehnologic
delor prescrrse gr J;ib;'f";;t"'[
-iotto rytuitirea prololipu! A (0 /7\ ffi (c)
necesare asigurd'rii calitd'fii ;
4 fxeculzi
;;;;; ;;;",iidi" te * O"*teqo'"e curespectarea strict5'
a con- i ,A
H vt! (c) n
fabricali"tttt'ii"
- cle calitate,-**erioa opera.tiiie d'e atelier qi de
5 0no/c'ga r e a'p ro lo I rpu lu

ditiilor "o""sp-dor;-tor
6 1rparsizeazd procesul de producf re A m (c) (c)

^d*1ot*1n'rovizionarea *t" tretruie aleagd' fulnizorii corespunzS'tori

"tiii!]i"qis5'rn -tip"feru ctar in contracte
din
condi-
7
Aprcvi:ioneazd cu malerti prine, rnalerral
si companenle 0 @ G
g
6A
//\\
.v

punctul d.e vedere S/abile;fe planul de conlrol al $/i/!lri ffi (-] () vv

!'iile tle efectueze toate incercS,rile r1e
calitate ;lsigurd fabricafia cu melade de conlral
,;f,tl"?ff;r.Ie trebuie sd, pt"a"*"r"",-pr""o* qi in leg[,turd' cu Ve r i fi cii p re c! z ia distr:oz i t'i vei a r f i a m U / oe - A @ @
necesare asupra -ul""ri""rlio, Ei i:etsrrnisurare
tJe

def initivarea unor;;;;ffi;;itip'i*"

q" niveiul calil'ativ ccrut ; tI 0rgani zeezd auloconlrolul (c)
orsanele d'b inspeclie qi-controi
t"t"n"iu s5' rtrmS'reasc5' cali- ffi
- intrate qi sL verifice produsele
tatea matdri"i pririeiit""-*t*ti"fetor co p'ivegte respectat'ea speor-
Asigurti inregrslrarea corecld a ndsura'
/l i['rt.'i,'c"':tiar;,t iit frsele de evtdenfui ffi @ e (J
fabricate qi uo.u*fri.i. ;;;;ilio
a/c 0r60u(rlg;
"u"^
fi"*ltot"lneililia de un ambalaj qi un mod' ds
{teculd rnesliri/ari de u/ilat'e in de'rfCSu-
/i: rarcG p:ocestrfui de {t) g 4\

trebuio sd' se ingrijeasci' Produclie

control Jt" ii"*te d'irect subordonat;d"" asistenla tehnicbu neoe-

fxeculti ccnt'rol,pi incercdri awpra produsu
iui fini/ A A ffi A A
^i-""iitegli,
u-nitatea de ,,servicet' trebuie *d'modul corec{ de exploat'are a
-
sard, beneficiarilor, t#i" "ii'iige
ac"stora
-a'sigure qi sd' le !in5' ta' I Ana/i:eazi defraentele ca/itelive (remaniet.
z\
nrod"usului, astfel inlit sd'
""ti"tJ" "*titative
rebulun ,pierdert da npleriel elc )penfru A @ I
o"'"evoie' s5' execute mici rep:t'- slaliti acf/uni de remediere
d.ispozifie piesele d"";;;#fi;:1" ""' ls
u,:e-ee tnfcrmali! de p chenli (sisfemul
ralii; sd' c-o91d'o1"'9 l: ansamblu A @ & (O A
oonducerea intreprind'erii trebuie
ser ri ed) si rezo/vti rec/emafii le

toato proocup[,rile privinh calitatea'

*pti:i"i"a d'irect serviciuL de son- ffec/ueazi probe de ltp perioilce gi
care ii este direct subordonat' incercdri de fiebtlilale ^A
A & @
;;;i;f"-;1itetrii, n A
lnfigura4.sint""a*torelaliileexrstenteintr-ointreprind.erepen- hlocnF4le raparle periodlce pnvind calilefe, A -) A A
pt"a"="ro*' oi" tatrel'' se observd e5' A (\ C & A ffi
(c)
tru asigurar"u qt toli;'J;ti-""r#tii ln ce/ildlit
g
ffi #'i;{lili:*"*Hl';tT,Tltgt,gfi:.'""*;,ti",""Ti'1'fi i:"f':"1 penlru imbundl6/irea
A a (0 4! (c) (c) flr
4\

pa,Tcurge un_ crcru

*#$i;d;;-toit'it'lii'
, p" iccasta nu est'e totul'
'*L*i"iit"
Tmeiizeezd aciluni oenlru dezvo/laree unei
irrestii cali fsle K @ o o6 @ @ G
nrindcre trebure pentlu care a fost lt mreip un2dlaare riesore
a-qi realizf ii
-Pentru 'n*c)ini ,am'-.F;i oy^^'il;i.&6. hla; ab
l*Tf
"i"irlt" aslgorarii-;"ig*l"to" mereu cresci:rde
conceput qi realizat, in vederea Iflll. A. Sarcinile gi respunderile compartimenteior dintr-o intreprindel'e productir'5.

42
 I
revizuit, arlaptat qi imbu.
ale beneficiarilor, acesta trebuie continlrrr i
I

:.r
i'i''cl"
"utu$l.aorrala ealitilii. produsul se naqte ca urmaro a diverselor t/2
- -t: o l
1

ccrcet[ri Etiintifice, duPi' carc : tehnico-economice qi cornerciale I ";i'_---o.j-'-_---..-

--' al
etectueal#-JJr""r"i* "'
- se
-
clocumentaliei tehnico; \ tt" \.
- incepe proiltt#"!i-i*t'oo*i""* \Zf'I
- se stabil**t iipoai-ensiunile ;i snecificatiile; \ , rfl' l

planificlrea proce*itloi du fablica{ie ; necesar

intocrnegte-"iffile -)uoe'"|,'6la':
- se
se pregd,t"s" pentiu prod'ucfie qi echipamont opili;.P\
-
m6,surd,rii caliti,lii ; /\7\
aprovizionarea cu rnaterii prime
qi materiale; / --=--t-
- incepe Piocesul d'e fabricalt:;
I
ll
- incePe
se d.est5,qo"EiJ"oiioiJh" '-"'riiate
al proceselor de fabricalie ; /L
-* se inspe ctemi qi se .contr oleaz6' in final ; i/ :l<

-_ .u fi"i*"25' priri unitilile. de desfacere

-op*oulii
I
r1e ,?servioett la,
Vinl'
ir'
-.\t *l*
\tn
.> l!
{ l}
se asigurd, alisten-ta tehnica pr..t,'
cumpd'rd'torii
ice" i$"q- :?-?-1"::,, t.-l?-fi * i i't iservi- date -
lro*'n'""'u"f'n
r"o ,rr',f ''".r:;;
i rnentul
.''serv asiguri, sau nu asigur[
referitoare tu *oori iii";;;br"ao=,it si i mUun Ate{,irea p rodu sel or'
^
,,,,
[t r',,r,''1,,, ,,,',,',*' 'l'$Ififr, 35}li, ,."
^ ]i,*!,i,,j,u,i,0,,,
ciiLe cerut e. pentru
""r
iroi""u i atlapta.ea
c^"'c*t#"* Etii"tiiici' iqi reia activi- ":i:(': ;'{:l:
pe bazu informaliil;;'i;;tt;e,
tatea. Aceasta tn mod imp-l.ic.it.reaauc"
caro se reia in ved'erea realizd'rii ]t"tlj 'dil-
;;;lr"i; s5, fie superioare Brecedent'ulur'
cictlit mhi sus-amintit' ciolu
ale ci'rui caracteristici :.'Tt;-
:],,,,,,
sub forrna unei spirale' a
Acest
. ip[i#
cictu
- se observd,
oeJc'#J'it !;t'tiliy.giil
c5' ri"ti{#-"i;;; ;;
( f i E' 5 )'
A"numi'*a' di i p tr "l " c ali td!r't'Lp"'oh1"1i" fazele se repct'ir" irsS'
b'*pi*aiA, spirata calitS"t'ii, unde
'','F{'*:i!:{; r *"Y"'
ot:t

nu se inchid intr-un"c"d;l;;*uora .- -"ga-"i't"1"'"i6rn urmd,tor, ins5, la

dinrr_;#;i;i;i(B)'-
aceeasi faz^,
ffi;;"l
"* ;;litativ superior
qt comerciale
maniteJiats' de multe f irme nroducltoare
f:"oAio1a I

a e a in i ii n1 d, sec ! "
i i
in legdturd'
ffi ii
-p* "3 - "33 :3:lil"rti'.i1l'iX? t:t:l"fil rui #Je
Fig. 5. Spirala caltelii.
i"t*t"*tii(reprefio'ase "" ::: rulte perSoane care cnnosc
-necesarul
mai bine problemele economice ale ploduc--
ilit at a d",a p"o
bilitatea
b e
"Z
d; i.:;f""
l,ruuru';tt-;i";;;dusut *?,'.,:l-)lJ:' #-ii'ffi?e3:;
9t"1: :i :T ":propriu-zis, pl,"o^,tt'-anrea I,iei, de utitaje, controlul calitd,lii qi fiabilitd,lii produsului,
n#;T'f"l tutdror derecf iuniIor' condiliile de utilizare a'piod.uselor etc., a c5,ror pd,rere,trebuie asculta-
;"$tiTl?: a frod.,sui'i;i irentifrcaiea
in sttrdiu' cercetarc gi proiec-
ti qi iintetizatd,. Spiritul de colaborare Ia utilizarea datelor-ob!-inutet
prclucrare in 'ied.erea recicld,rii produsului, ad.uce un aport substanlial calitd,fii.
Deciziile luatc in iu"a tln
i"roirui" ol'i"ti'"ei ce pot contribui
tare trcbuie si se b;;##;i,il"a't p'oouluioi' 1o'tnoa normal' proiec- Legat de reciclarla produselor in vederea imtrun5,t5,!,irii lor calita-
cu cova Ia progres'fft*iiiuti" privitoare la integritatea t,ive trebuie avute in vedere doui principii fundamentale, qi anume :
tantul cunoaqto ""i ti;i;i;g-urloblernJe
,"riii,t", t"i"iii i" iutreprindere sint qi - trebuie fd,cut tot efortui necesar pentru dobinclireaunorposi-
structurald, a proouscil- bilitd,li mai mari in ceea ce priveqte graclul de satisfacere a necesit{,fii
qi utilitd,lii noilor produse;
Mc' Graw HiIl-New York'
1.I.M. Juran, Management of Qualitg Conlrol'
46
44
 trebuie evitat in schimb orice efort c2I e nu cotiSl'ibuie la s*t- +
-
yealizarea utilitd,lii produselor qi care 1l face m:li costisitttl'. Aceasta
deoarece nu orice irnnunXtalire a calitillii este e ccnomic jushiiicatf,"
-6
{
a

La determinarea direcliilor- principale de irnbuud,td,liie a caiitillii F

t Ip -./
producf,iei industriale de i:"u-in consideralie nu numai particulari-
!J q_ \6
i51it",itilirErii, ci qi aie necesitd,lii acesteia,-Brec'um,gi.unii factori stl s'3
ib
r5
geiierali, oare c&racterizeasi, tendinla d.e dezvoltare a tehnicii" Aceast5
-ir

iendinld, constir in aceea c[, pe misura trccerii dc la palarnetri ca,li- € 'i'"

tativi inferiori ai produselor la parametri caXit,ativi superiori, ?P:u'g *.

o astfel de treaptri a perfecliunii tehnice a produclie,i 1a care ritmul
E
€ /
relativ d.e creqt-ere a lcestoi parametri sca,de iri mocl insenmat. Dtl .\
.N
e
qJ

asemenea, r-or creqte cheltuielile pentru crealetn fiec|,rui model ur- SJ $

m[tor'. Pentru m.tite produse igi pune arnprenta timpul, cind,- chiar tI € .-.

cea mai neirrsemnat[ irnbunflt[,lire a parametrilor calitativi con-

,6

dil,ioneaziu o crestere insemnati, a costului lor. 6

' Astfel, Ia analiza unei grupe de rnaqini, s-a constatat c5', pe o
o
md,sura creqterii execuliei nimirului de yariante ale unor maqlrii N
omogene din punct, cle r:edere tehnologic, ritmul relativ.de creqtere-a
-fenomen
prodirctivitilii se micqoreaz[,. Acest poate fi .urm5,rit in
iarut maqinilor-unelte' ctre aqchiere. Cregtexea calactelisticilcll de )cd

.d
N

regim-limit[,, precum Ei a giad.ului_ de a*tomatizare a marsinllgl- o

un-elte univeisile conduce la inceput la ind,icatori relativ superiori de

c,re,ldre a productivitS,!,ii utilafului. In cgntinuare, parametrii de
regi* ,,depiqesc" posinilitelle ieale ale utilizdrii lor, iar gradul de- sa >i
c.

*oi o-ii irrr., oe c * s-itd, complica! i i in semnate in construclia maqinilor

unelte, aclicd, se pierde acea universalitate pentru cale acestea au <r
s
N
sF '#
fost crcat'e.
F
€t' cd
H
a.
T
€$ s :
2, FACTORII CARE INFLUEN]TEAZA REALIZAREA CALITATII

a. Relalia documenta$ie-prcdus' Pent'ru eii un prod'us s5, fie

realizat in conformitate cu documentalia de fabrica{ie este necesfir
.g
s:i fie respectali o serie c'[e factori de naturft obiectivh, qi su.]-'iectivd. ,|J ts n!
In figura 6 sint ar5,ta!i factorii principali care_ influenfeazi, rea.-
'orientate
liza"rea cititXtii. Sd,gelile de Ia stinga la dreapta indic5, E
rQ
q
.

E
ao\

factorii obiectivi, iai cete orientate d.e la dreapta la stinga, factorii s

subicetivi. {,n
Magi,ni,te-uti,taje trelsaie sX ailid o precizie care s5, satisfaci, tole-
9t.

ranlele impuse de- documentalie, insd, este necesar sF, fie respect,at
regimul de lucru preseris. De exemplu, pentru imbut'elierea unor
,l{i
sticle de bere este necesax ca maqina s5, dozeze cantitatea de iichid
in limitele de toleranld, prevd,zute la imbpteliere, ins[, pentru. ca,
operalia, sd, decurg5, coiect, trebuie respecta!,i p*,ra,metrii previlzu!'i in
t6hnoiogia de im6uteliere (presiunea din rezervoru,l. de lichid, vitezzl,
de inaintare a benzii, timpul d.e imbuteliere etc.).
Orgata'iaarea ftu:iutui' d'e fabricali'e impune-o amplasare corectd, a
maqinifor in fiuxl astfel incit un reper care trebuie supus mai multor
operalii sd, aibi, c circula.tie continud,, s5, nu fie nevoie s5, fie plimbat
d; h 6 seclie la alta. Sini necesare totodat|, dispozitive cle transport
qi depozitare, in care sd, fie aqezate qi protejate reperele. in timpul
circulaliei lor de la o maqini, la alta, pre_cum gi locuri.spgclale in care
sd se ilolezo rebuturilc,-pentru a se elimirra posibilitd,lile de a te
introdnce, in continuare, in ftruxul de fabricalie. Pe.ling5, aceqti fac-
tori obiectivi se irnpune ins6, qi o culturS, a produc-tiei, f6rd, de care,
deqi ma,,qiniie sint amplasate corect qi existS, dotalii speciale pentru
transpoftut qi izotarea rebuturilor, se pot deteriora reperele prin aq_e-
turei Lo, incorectd, in dispozitive sau se pot introduce in fluxui de
fatrrica,.tie repere reLrutate.
Itriitoace{e d,e md"surara trebuie sd, corespun_d5, preciziei domeniu-
lui de -X,sor""* prevd,zute in documentalie. Se impune ins[ existenl;a
unor. planuri d.e control ryi totodatfi, prelucrarea corect[, a datelor
oblinute cu acestea.
Sculele, d'i,sgtozi,ti,uete gi tsori'fi,catoarele trebuie sd, fie de calitate qi
in t,oleranle pre-scrise ; esle neiesar insd,,ca operatorii s5, le utilizeze
corect, atit ti timpul executd,rii produsului, cit qi it faza d.e control.
Materi,i,le gtri,me este necesar s5, corespundd, din punct de ved'ere
calitativ, prev*ederilor din documentalie, fapt atestat de certificatu'i
de calitat6 care Ie insoleqte; se impune ins5, verificarea palametrilor
fizico-chimici, care trebuic si, corespund5, celor menlionali in certi-
ficatele tle calitate.
M unei,torid, trebuie s5, aibi, calif icare prof esionalS, corespunzStoale
locului de munci, dar totodatd, trebuie s5, fie qi cointeresali in rea-
Lizarea gi clepd,qirea sarcinilor ce le revin-
Prin indeplinirea condiliilor obiective qi subiective -a,le acestor
factori de bazi se poate tealiza un produs Ia nivelul calitativ prer-
vd,rut in documentalia tehnicd,.
Factorii ce determini reaiizarea, celit5,lii pot fi redali qi prin
teoremacelorSM:
1) Materi,a prinr,d,, care lrebuio- s5, corespundd, din punct de
-tlocumenta{iei
vedere calitativ de fabrica!'ie.
2) Magini,te-utilaje, care trebuie sd, lucreze in condi.tiile de prc-
cizie irerute de desenele de execulie.
48
i\) Munci,tori,'i, care trebdie sii qtie elementele importante :
sd, facil?
- ce
cum
fac5, ?
- ce ausd,fd,cut
- ?
De exemplu, pentru executarea unor axer la operalia_de ptrun-
;rrrr, strungarul tienuie s5, qtie ce sd,fac,ti, adicd ce se cere.d-e la el,
qi
i,,',rtne ci,"dintr-o bard, trebuie sd, realizeze un ax cu diametrul a',
lrr lungimea U, ctJ masa z etc. Apoi, el trebuie s5, qtio cum sd, Jacd,
rr,r'r,nst'[ opera!,ie de struljire, respectiv cum sd fixeze piesa in strung,
ll cnt,it s[, foloseascS, qi cum sd,-l montezer cum s5, porneascfl maqirra
1,11r,. ce regim de lucru s5, aplice (vitezl', turalie etc.)2 cum si, opreascii
rrr:r,;ina, cum s5, scoatS, piesa din strung etc. In sfirqit, -pentru a-gi
rl;r, searna d.e ce a fd,cut, muncitorul tretruie sd, aitr[ posibiiitatell -
rri sii qtie
- s[, mS,soare piesa, pentru a vedea daczi corespunrle docu-
rrrrrntatiei d.e fabricalie. Aceastd, ultim5, opera{ie reprezintS, tocmai
lrrr I oconl rolul.
b. Relaliile dintre bencfieiar gi produeitcr in sisternul cle liYrare
rr ploduselorpot genera, de asem-enea, la rinclul lor, deficienle cali-
lrr I ire.
Raporturile clint're beneficiar qi prcduc5tcr se desfS,qoari, in
,','nformitate cu preved.erile legii oontracteior eccnomice qi au la bazi :
- comanda, in care sint formulate pretenliiie bene{iciarulu.i
lrr,lri cle produsul achizilionat (caracteristici calitative qi cantitative,
,,onditii de ambalare gi transport, termen de livrare, ccndilii de plat5,,
rnrid de receptie etc.);
- documentele de atestare a calitd,lii (caietul de sarcini sau
rilrrndardul cu condiliile de recep{,ie. procesul-verbal de omologare
l)rlltru produse noi, fiqele cle receplie internd,, certificatul de caiitate,
lrnrspectul produsuiui qi indica.tiile c1e utiiizare).
Relaliile aplicate de beneficiar sint in functie de calitatea prodg-
rclor livratu OdproAu.ato". In acest sens se pot totosi trei tip^uri de
rllrr!ii ;i anume :
Tip A, in care producS,torul este recunoscut in ceea ce priveqte
:rlonlia deosebiti, pe care o dd, calit5lii produselor s.ale, adicd, in lim-
lrl jui cotidian, estl o ,,marcd, serioas5". Toate produsele sale sint
lrviate in urmi unui control de calitate exigent qi perseverent. Fabri-
r rrlia este asiguratd, din toate punctele d.e vedere. Beneficiarul este
.rrrivins de acest factor qi acceptd, prcduse pebaza certificatelor d"e
lrrlitate emise. Pentru prevedereo eI execut6 insd supracontmale_prin
r,orulaj din timp in timp prin compartimentul sd,u de control tehnic
rlc caiitate (C.T.C.) atid la produc5,tcr cit qi la sosirea produselor la
cl in unitate.
t -0.510 49
 atit btneficia,mi clt qi producatorul trebuie sd, facd, un sohimb
T ip B. in care prcducdtorul are conditii de a t'ealiza.prnduse tea cu
r'le
n t-
-
rit informa{,ii tehnice necesar-e imbunitXlirii contlolului. te,hnio de
t a trt at { Jar o rganizarea, ex erien t
p a, existetl ?.f3=1 L1l":ta r,rrlitate, linind cont c1e princtul de_veclere al celeilalte p5,r!i;
p""ii*.i"irtui d.f .C. diri earirul sd,u sint nesatisfS,cd,toare. beneficiaml-cit ,1i producStoi'ul trebuie ,qd, exerciteun
.

In ac est c az, b enef ic iaml c ere- un -c ertif icat A" ltu-113l"^ - atit
r,ontrol perrnanent asupla modutrui in care sint lansate comenzile,
in care trebuie *p""ui"utu probele de verificare fd,cute.qi? ::1t^t1j1t:
va,Ioarea
cu cele stabilite prin.cont.rao-tt risupra clrganizS,rii prod.ucliei qi planificirii stocurilor de mateliale,
identificat5, a acestora,-itr .olopa"afie ;,."io* Ei":rsupra muncii admiiristrative qi a d.iferitelor sisteme apli-
il;-;;;;;;ur, p"i"1u-i" *p"u"onirol producS'tor, mai exigen
-la. : i,rrte, astiel indtt se oreeze condiliile necesare pentru menlinerea rinui
A""it'i" tipul -41 se va verifica prin sondaj lIim'at amical, de colalrorare, intre pd,rlile-contiactante.; .
modul de organizare ';i efectuaro a md'surd'toriior; contractelor comerciale, atii beneficiarul cit gi
-
exactitatea masurS,tori-lor fd,cute d.e prod-uc5,tor
prin oompa- - la incheierea
producd,torui trebuie si, !in5, seama, intotdeauna, de interesele con-
-
rarea tor cu-*e**al#ir"lei"t" t* fala locrilui qi in prezenla o'T'C' sumatorilo::.
aI beneficiarului; De exemplu, se presupune c5, in cad.rul procesului clc identiti-
_comparareadatelordirrcertificateledecalitatecud.ateled.i.n liu.c A cieficid-nleior calitative s-au stabilit elementele respectir-e gi
registrui Oe'control al C.T.C. al prcducd'torului' Ilobuie iuatd, decizia. in acest caz sint categorii, din cal'e dou5, nece-
instabil' ri1,5, lua,rea de decizii pe linia controlului calit[lii, gi anume :
Ti,p C, in care produedtorul are un.proces du f3-b-tfo?le In acest caz' te'lanotigi,o coresytuntle, produc{ia decurge normatr, se
cu fluciuaf i calitatii'e clese, livrind produse ncomogene'
pentru coll]'91"1^{1
- ltroeesul
n'alizeazd, calitatea prescrisd, ;
beneficiarut va meofii" oo'A"t"g't ]rermanent ttu tep-
pe fluxul de fatrri- Ttrocesu1, tehnitosic preeirLtd, o rari,abi,litate accentuatS,
duselor sale, care "r'"*i*t^ fu .o',:tnoit"t" executi,te rlinle- sfre situarea oo6, forornelri in afara ci'mprilui, de tol,eran,,ti,t,;
calie qi in final'
'lncorrcluzie,pentrucaacesterelaliis6rru,,creezed.eficienle ,,ste nei,esal6 luarea deciziilor &e a,pl,icarc a coreclii,lor', in urma cfirora
1n,ocesul tehnologic reintr5, in programll normal de desfd,qurare;
catitalivi- ar trebui respectate urmltcarele cond-ilii ; cu tendinle
_r5spund'ereapentruaplicareacorect5,acontroluluid.ecalitate - procesul tehn'ologi'a Ttrez'intd, rori,abi,litate accentuatd,
rlrr,e sitiuarea unor par-ametri in afara cimp,ulgi de_toleranld'; d,acd'
s5, o poa;e'atit beneliilr"r producitorul. iar nxetodele de contvol la.reglare, este necesar
aptl,i,carea corec!"i'ilor proces'ul, nw rd'sptunde
"1p.1i Ae la inceput prin colaborare inlre
d'rt,pd,
de cal,itate utilizale -;1l;;*bititd t'ii,ieia decizia intrerupelii procesului defabrica-tie, pentruefectuarea
ambele Pdrli; rrnor intervenlii "structurale in scopul evitirii produc(iei de rebuturi.
-Lreneficiarulesteobligatsd,pun6larl.ispozifilProduc5,torului
toate datele qi condiliile ne;esare, care sd,-i permitd'
sd 6nlel'eagd' ca
trebu'ie sd, fabri,ce i
trebuie incheie 3. pOLtTtCA 1NTREpCNDER1I PENTRU ASI6URAREA $l CONTROLUL CALITATI;
- beneficiarul qi praducd'torulcantitatea
sd'.
11-1":j3:l
i pre! uI d e.cump[ra1e
rat ional in ceea ptin*it" .oiitu t

;ibffi;;e;;;;;;iil .i"iil;;i'r"r,he rivrare ;i'condi{iiie rte pratd' ale

-q
""
Rolui important acordat calit5lii este evident qi concretizat prin
acestora; rrprrilia tegii ealit5,tii, care prin aaracterul ei oblig5, pe to,ti produc6-
producd,torul are cbliga!-ia ,,lgy?.? calitate a
- *: 3 it^ii:1,9..:.
beneficiaruitri qi s5, t,'rr.ii s5, livreze numai prod,use de calitate. Rd,spund.erea pentru ind.e-
pr"a,r."ioi F;t;, r;;ii;"4;; heprinS, satisfac!ie calitS'{ii care sd' lrlinilea acestei cerinle legale revine in egal6 m5,sur5, atil, conducerii
l,ransmitd, acestula' I;';-;t;;;ut6l" o"t"tare aiupra ,irllcprind.erilor cit qi personalului de proiectare, execulie qi c_ont'rol.
corespundd, cu realitatea; in acest sens, cond-ucerile intreprinderilor trehuie sd, d-ecidd, care
in
cit qi producd'torul trebuie sd' p-recizezeliti-
- atit beneficiarul
pe cale arniabild,, a r rr ti politica de bazd, privind fa,brica.tia. Criteriul esenlial va rS,mine
contract sistemele li -"t"0"f" de rezolvare, (fitlitilte suficientd, a produselor sau o superioritate calitativS, qi
", orrrpetitivitate.
;;i#;;;;;"i"ot,roiiu, upltuq intre e.i rmodificarea arbitraril a clau- Plecind de la dezideratul cf,, : nu orice calitate intere-
acordate
zelor contractuale, I Lff """rui d.e livi'are, a bonificaliilor rr,;rzhr cd, nu se urmd,re$te impingerea acesteia la ,,perfecfionism"
ii , de reclamalii sau daune etc') ;
" 5t
50
inutil qi cd, trebuieconfelit prod.uselor_un grad de utilitate, arnbian! Politicaintreprinderiipentruasigurareacatritir,liitrebtriesase
un pr"nroi iiiitliiitrla cd,ruia'treh*ie avut'6 in
eiiiborarea
confori, estetici, gi exploatare ralional5, intFun sistem de optimiza ttirzezepe
-reroliater-r
lu cheltuieiilor atit pentrq produciltor cit qi pentru beneficiai', p t ,ia""" urmfltoarelor problerne :

care *i"t lr"neliciritii i"tt*prinderii qi re nivel de e:rut'ato

bierirz-1 poiiticii acloptate in acest seus este deosebit de impor'tan -
,,.;tee1rt5, c1e la ploclusele realizate de cd'ireDceastil;
6i intreprinderile trebuie s5, o abordeze ctJ atenlie.
O politicd, ralionald, qi eficient5, in acest sens impune : -care"*n"'''^".".tcontextinfluenlaexercitht5,tlecalitatea,
realizat ;
c5,tre cadretre de conducere a intreprinderilor lrrod.uselor asupra beneficiului
un loc de frunte
- insuqireadedespecialitate
cunoqtinleior neces!)r.3 in ceea ce priv_eqte- metodr - care sint standardetre neaesare pentru a octlpa
prod'uselor'I
aplicate pentru ob.tlnerea unei caiiti,fi superioare a prod.uselor, elabo in ceea ce plive;'ie calitatea
rirea pld,nurilor de activitate in dorneniul calitd,lii qi a-formei d, - care sint standardele necesare a se elabora pentru buna
organizare a acesteii activiti,li, intluenla calit[lii
activitd,li, infiuenla cneltulell
asupla cheltuieli
calltAlu asupra_ ,testequrare a activit[lii in domeniul calitilii;
d.e imbund,t5,fire cum se Ya repartiza activitatea desffr'qura't5' pent'ru reali-
si"beneficiilor realizate, stirirularea:r,ctivit5,!'ilor - pe secliilg dil
calitd,lii; ,,n"u* grrd;Iui c1e prod'uselor, qi al.1lqg :
a rnaistrilor dir "i,hi;i;;
i.i""pt"i"A""e, Ia nivelul cle codd'ucere;,pe secfiile d'irect pruductive qi
- prcgatirea cadrelor medii de conducere ;i
secliiid prbductive privintl morlul de imbun5,til-fire. a caiiti,lii pr.gdq tt.hnic-adnrinistr.ativt-e;-p""'a'"deconducere,lipcrsonai;intreintre.
intre furnizori;
selor prln analizii, periodicd, ri deficienlelor calitative, a transnriteri i,;ila;t; ;;nfor* pirti.titito" ile coLrborare qi estc coltrpetella si
acestoi elemente in rnod. operativ ori de clte ori competenla de rezol cunl trebuie organizat ;i tlotat, Ei cat'e
v&re a acestora dep5,;e;te caprlcitatea, sau funclia pe care o au
-
riispund.t,re" p" .^r""ti'-b-J;;d o aib5. compariitnt'ntul de ccntrol
insuqirea tle c5,tre cad-rele de cercetare, .planifica Ithnic al calit[!ii.
- stud.iereaa gicunoqtinlelor
gi proiectare de specialitat'e necesare, in ceea StabilireainacestSengapoliticiiintreprind..eri'iconstituieprima pentru
privegte detelminarea valoricd, qi anaiizal'ea fiabilitd,lii produselor r,;il.l.e a nrogra.mrrlui"A",,"titif ate gi crecaz[?ondifiil'{'ilec.esal'e
rt'mirite'
i,:l:.'.:i"i"'iirt il'il;;; -cuprindS,
slar,ill.ii in linii mari a obiectivelor
experienfelor, precum 5i aite rnijloace de lansare a noilo. facrorii mai imporr a n1 i. si enume :
"Iabo"ao"a
proiecte I i','iil.f.,iii"r' r ;-b"i;56

- aplicarea de cd,tre planificatorii din ind.ustrie a cunorytin$elo

d,e specialitate in ceea ce privegte productivitatea realizatri pri:
-satisfacereacerinlelorbeneficiaruluiprinindepi,rtareatuturor
.,uor"lo"lure pot n"i" fd, i"turrrl'ri ;i r.eparalii ca urmare ';r' reclama-
! iilor ;
folosirea diferitelor procese tehnologice, utilajele foiosite in prod.ucli
diferitele sisterno d.e control al procesului d-e proaluclie ; rnalii-stabilireacaracteristicilorcareinmotlfrecventcluclarecla-
in ved.erea rezolvdrii lor ;
- folosirea de c5,tre personalutr care are sarcina aprovizi
tehnico-materiale a lntreprinderii, a cunoqtinlelor de specialitate -evidenliereacheltuielilornecesaropentruefectuareaoperaliilor
tle control, inipectrie, atalizd' qi incercd'ri ;
ceea ce priveqte ru.mS,rirea fulnizorilor qi apreciei'ea activitd,lii aces stucliul pierderilor interne d.atorate deficienletror calitative
qi
tora, a rolului pe care il au lelaliile intre ei pe baza incheierii d, -
rliagnosticarea ior in ved-erea elimind'rii etc'
contracte avantaioaset olare qi ferme ; Toate aceste obiective trebuie stabitite valolic qi detaliatesd-qi
pe
incit
- indrumare& pelsonalului care execut5, oPeraliile,,service'
in ceea ce priveqt'e inregistrareat analiza, prelucrarea qi info
I'iecare seclie *r" *""iot al intrepriTderii, astieJ
rlea seama O" ur.Jiili"-"" t" revin in domeniul contribuliei
.acestea
lor tra
operativil cu dateie oblinute d.in teren, referitoare la performanle r"rfirrt"- obiectivelor generale in 1eg5'tur5' cu calitatea'
produsuiui urm5,rit; Exnrimarea valoricd a obiectivelor din cad'rul asigurdrii,qi contro-
de c5,tre personalul financiar-contabil a cuno$ r uroi"oiiu iii;ift ;;;o-ti*" "o oe, sti mulat ivd, ;i tte rdsp unde.e celor
- insuqirea
de specialitate necesare ln ceea ce priveqte cheltuielile legate care nemijlocit rS,spund de calitate'
{elor
I-,a intocmirea p-rogramuiui de activitale, 9a. urr elernent'
deose-
calitate qi intocmirea diferitelor ddri de seamil cu privire la privind niveiul calitativ
produselor. 5it au fost prinse qi i.u?*"tiile beneficiaruiui
53
52
al plodusului. Fe aceast'[, iirfe trel;'rio ari,t;lij c[, ireneficiarul, oricure reclamaliilor cale se referd, la catritatea produst'[or,-.ineerc5,ri de fia-
,u'fi el, doi'cqte un pr'odirs cal'c iai, ulr pt'e! oplim si-i renlizcze servi- lrilitate,' analize tehnice, evaluarea cheltuielitror, liprei de caiitate
riul durit. In tcest t'az, iuti't'prinrjtiea, ilr v'derea realtzilrii dc pro- (noncalitate) ;
rluse competitive, va tlcbui sii, el:rllorczo rsi sri.tind, la zi un stridiu pentru' aa'l'i-
cornparati-". asuFr'il i:rcduselcr simiL-l,ltt co sc gtise.'rc in sfela constl- - funclia de d,ezaol,tare a ati'tud,i,ni'i corespu'nzd'toare
lnte Ia toli iucrd,torii intrepr'inderii, care se ngrt* realiza-prin-.refe-
inului, pentlit :r, ,i1,o11, im:i,ginca ciar':l, iisulrrrr, posibiiitS,!'ilol ei tle fabri- rate, instructaje gi actiuni |entru reducerea defecliunilor de calitate'
e:i!,ie qi dc realjaltrc" cxp6zilii privihd'progresel-e realizate de intreprindere in urma apli-
Stuciiui e{iii--r}.itlttitiv al prcc'irisel+r sir:iilrlr{-r (:ont1$cL', iii itnilund,tri- ce,iii uiiuiregirn stric"t de salitate, concursuri, ches-tionare prin care
!irca, continuit, rt procluselcl', i;iitl eforturiXe pe i::.ric pt'ociritS'tol"ii tre- sd, se ceard, 15d""r", protlucd,toriloi fata de produsletre care le reali-
buie s[ lc f:tcil in vciJelsli rircn'l,inerii i:erieficiariior'.
Aceste stutrii conipa,raiire se dac pe tia,za informrrl,iilor pe care Rspd{
intreprinderilc ic i;ol culege din : Wpfty
de de{edruv
- literatura tthnicS, de specialibate;
ctriferitelor prospecte Di cataloage dc produse;
analizarea
- prin prospectarea cerinlelor T:eneficiarilcr direct sau indirecti
- chestionare specializate? sau consf[tuiri pe teme de cali-
folosind-
tate a prod.uselor.
oblin insri cle grupcle t1e ,,ser-
Llele mai eficiente infolma!.ii se
vics') care urm5resc comportarea in exploatare a produselor qi
65'ffi: ffi
rezolvd., cliversele reclamalii ia beneficiar (fig. 7).
Pe baza selec,tiond'rii qi prelucrd,rii datelor oblinute, intreprinde- F@*61@c
ffil
L-.g@,.* \sbe
r
lea poate aduce adaptirile necesate produselor, astfel incit acestea,
sli poat[ fi competith'e, sii irrdeplineasci, serviciile la beneficiar in
{

rnod ireproqabil, s5, imbundtS,leascd, gradul lor de utilitate.

4.ORGANIZAREA COMPARTIMENTULUI CONTROL TEHNIC t*ffie-,..,..l:.=t@ i

o,yout'o'J
DE CALTTATE (C.T.C.)
TJNF*1--
Orgtriiizilrea compartimentului control tehnic de calitate are Ia
bazi, trt'i fune;fi'i pri,nci,pale, qi anurne :
'*l--'funclia de control ytropr'iu-zi,sd,, care cuprinde : stabilirea pla-
nului de control, executdri de controale cu metode gi mijloace mo-
derne qi eficiente, anaLize statistico-matematice ale informaliilor
@
crulese din procesul de fabricalie, acliuni de d-epistare a, deficienle-
lor caiitative, mXsuri pentru prevenirea qi elirninalea accrstor clefi-
cienle :
d$*
Sedtr Setlor cqbal
r@--
de amel'iorare a n'iuelului cali'tdli'i prad'u,selor, ca're 9u- wlrd @#sl.'
prinde - :"frunclia
studii comparative a unor prod,use similare (din ,tard, qi -qin
Flg.
strd,ind,tate), analiza comportd,rii in exploatale, cercetarea qi analiz'.r
7.

b:'
54
 Cercul de calitat e CALITATEA: /,(a';il in calitate de clien,ti, tlar
aI lntreprinderii GRAD DE UTILIZARE] f u posibiliteti de producd,tor
(fig. 8), prin a,fiqe qi panouri
rlemonstrative privind. realizarea
CIIESTIONAR ('rilitd,lii comparativ cu aceasta
Irroducerile'i de remanieri, rebu-
Iru'i etc.
Defecle - cauzc - relnedii Organigrama unui compal'-
I irnent C.T.C. este exemplificati,
Ce pirere avefi dv. despre calilatea produselor fabricatc in intreprindere? irr figura 9.
Analizali-le astdzi in calitate dc client, firii a ulta cd aveli mai multe Avincl in vedere funcliile de
cunoqtinle de tehnologie declt cumpdritorii. I r:rz[,, componenla compartimen-
Ce nu a fost ,,corespunzAtor" la fabricarea acestui lot sau a altora ? lclor C.T.C. trebuie sd, cuprindS,
Ce defecte vi nemullumesc deoarecc scad din prestigiul lntreprinderii ilr'm5toarele secli,i, :
noastre? Ce consideral.i ci nu a fost fdcut lncd sau ce s-ar mai putea face Beclia pentru metrologi'e tri
pentru lmbunitS}'irea calitifii produselor ? iltetod,e de r:on,trol, clll'e AIt: urm5,-
incercali sd folosiJi toate cunoqtinlele dv., precum $i dorinla pra- I or,rrele atri.bulii, :
prie de a se pune ln aplicarc ideile dv. 9i rispundeli la urm6toarele trei
probleme legate de produsul (denumirca exactd) - stabitrirea posturilot fixe
;irru nlobile (itiner:lnte) rle con-
Defecliuni observate sau mesurate
1r'ul, incepind de la recop!,icna-
Cauzcle accstora
r'('i} materiei prime qi a mat0-
r ia,letror, pe flr-rxul de fabricafie
Propuneri, idei, solufii pentru remediele si pinf,, la coutlolul fin:rl ai pl'o-
,rlrrsului ;
Numele qi prenumele - asigurarea cu" metode de
r'ontrol qi apalaturri cle rn[surale Fig
Funclia
si controi;
Sec!ia executftr"ea instructajelor necesare personalului de control ;
ld,spuntlerca pentru activitatr-'a de metrologie.
Beali,a pen,trxt, efectuarea controalelor calitati'ae propri,u-zi'se' con-
r.tituitri ciin grupe qi controlori care iqi d,esfiqoari activitatea incepind
lrr receplionarea materiilor prime gi matel'i:r,lelor pin5, la produsul
lirrit (ambalare gi expeciilie), Frecum qi in secliile auxiliare ale in-
treprind.erii, currr ar fi secto.ul sculittie. ruccanic ,ef sau energetic
rir'1.
pentru anal'iza calitdlii prod'ttcli'e;, care line gestiune& cali-
Bec,Iia
l:i{ii qi are urm5,toarele sarcini.:
- analiza rebutu.rilor, a renlanierilor $i reclamaliilor calita-
live ;
Vi rugdm si introduce{i fiqa ln cutia de propuneri: agteptim qi alte pro- rapoartelor privirid calitatea (decadaler lunaro'
puneri prelioase gi vd multumim. - intocmirea
llimestriale truletinul calitiilii). In aceste rapoarte' pe lingd,
-
bl' 57
 irualiza efectuatS, se g5,sesc qi ill'opunerile compartimentuiui C.T.C.
arelffildra ut ro4sn7oLd fie14ee
l)rivind luarea de mS,suri tehnico-ol'ganizatorice in vederea elirnin[,rii
EarrJqaJn n4uad a1e1 runqng
rtcficienlelor calitative. Aceste rapoarte sint inaintate conducerii
irrtreprinclerii in vederea analizrarii ;i tru5,rii m5,surilor necesare. Prin
rlubla subordonare a compartimentelor C.T.C., qeful C.T.C., atunci
cd cind plopunerile sale privind lmbun5,td,lirea calitd,lii nu sint luate
o in consid.eralie de cd,tre condncerea intreprinder:ii, are posibilitatea
ryi chial obligalia legald, de a le face cunoscut in scris fnspectoratului
e Io (leneral de Stat pentru Contr,olul Calitd,lii Produselor. Acesta anali-
n$cnpoLd fi,qryec
ez\eue ap alel!unqns zeazd, rapoartele qi in concord.an!5, cu iegislalia ln vigoare di indicalii
('u caracter obligatoriu cond.ucerii intreprinderii in vederea respec-
o
lririi principiilor cle imbulr[,t5,.tire a caiit5,tii produseior.
I 9ec!i,a pentru urmd,r,irea com.porldri,t, Ln a*ploatare elaboreazd,
programul cle imbuni,tifire a calitd,.tii. Elai:orarea acestui program
se {ace impreund, cu, compartinientul de conceplie-proiectare qi. cu
ioleJogcl dp az|gue t9
aw r nL;uad al el M rt q n S
iicctoarele de fabricalie (pl'oduclie). Tot aceastS, seclis ri,spunde cle
1.tps,t
o rrctivitatea d.e standardiztxre.
inti-o irrtreprinder'€r, contpartirntrntul de contrci tetrrnic al clli-
<)
}{
lrilii executS, control aslrprar r
d
F-
o
- materiiior prime, componentelor qi subansambleior aprovi-
eionate, asifel incit in piocesul cle fabricalie s5, fie folosite numai acele
=
!u
e/ eu/J produse cale corespund calitativ prevederilor din ciocumentalia
q aqsrd aP alrylungns
o
lehnicd, in conformitate cu standardele, normeLe qi caietele cle sareini
cg irprobate in a,cest sens I
q procesului de prod.uc{,ie, pcntru respectarea parametrilor sta-
bilili,- a incadrS,rii lui in cimpul de toleranfd, adinis, in vederea sta-
CJ d
l{
t{ o
cej- bilirii colec{iilcr qi intervenliilor necesare pentru evitarea produc{ioi
rle rebutuli qi asigurarea calitS,lii;
( pi 4aua;ta' Tattalt:t :;g,! we:a!)
produsclor finite, ceea co este de fapt controlul final ryi repre:
zintd-in esen![ ultima irarier'fl in cir,lea pS,trunderii produselor neco-
alerltxne al[!3d9 e0utl ac
o
pr$$ aP alqlunqns
respunzdtoare ln circuitril economic. Totodat6, eI reprezintd, o veri-
I'icare a competenlei gi exigenlei depuse de echipele d.e control" al
{ E trrateriilor prime si materialelor qi a controlului pl'ocesuiui de pro-
rluctie.
;!
6J
@ 'ln acest sens se poate ard,ta cf;, exigenla qi cornpetenla controlu-
.t9
!!
N
Iui interfazic pot fi diminuate de nurni,ruL rnara de operalii qi faze
p-6 tle produclie, cit qi de iipsa ele conqtiin![, de rd,spundere personal5
Q.'\
{a.
\: ;i d.e preocup5ri pentru calitate ale personalului execul,ant.
-Q -a)
De aceea, legea pentru asigurarea qi controlul calitd!,ii produse-
F.B lor prevede cd, ri,spund,erea pentru. calitatea operaliilor, a lucrd,rilor
EP ,,si a produselor s5, revinS, executantului gi maistrului, qefului de echipS,

aseu a t z r,< o.t d e Jo / asnp oJ d sau inginelului, adic5, cel care organizeazd, direct fabricafia. Asigu-
alidnar ap alstlungns rarea d.esfd,qurS,rii la niveiul de calitate prescris prin documentaliile

59
 r[spundelii Acest fond se imparte in trei conturi :
tehnice, a proceselor de fal:,ricalie, depinde de cre$teretnobligalia ior * contu,l, preuen6r:ii' sa:g conceperi,i' cali,td,tii.(se refe'ir'
rentru calitate a lo"i:nto.itot tir.eitlloia!'i ii constil'uie -efectuate d'efectelar
lrr rheltuielile in-fa,za de preg6tire a plocesului de fabri-
iroral'i ;i dc serriciu. p-e iingi' .il')'-:
':r t
Xntloducerea metodelor rlo autccontl'ol al executanlilor
r

serie.rle irspec'1"
eot{ul idenlificd,rii, calitd!ii sau idenlificdrii defectelor (se
,n*p"Jt" 1..:qL1:"1:.psihologi:r' rcl'rr,i, la cheltuielile efectuate la recepfia materialelor qi in procesul
muncii, "io;;;;i;;tutilracl,
dr "io pr oltsionait' a t'xei'ulatrtului pcntru
iA*p,r"i"rii rlr fabricat'ie) ;
lucrirrije pe'idica'e,i
cal'e le cfcetuctzi' conlnl,'livtsei, de cali,tate (iiefectelor), care reprezintS de,fapt
f-}rganizareacompartimeltulrri.controlte]riricalcllit,iliisefaco -
rrit,rder.i efectiv6. datorate nercalizd,rii nivelului calitativ stabilit"
astfei licit el sii rdspundd, func{iilor de baz5' Din analiza' celor trei conturi rezultd, urmiltoarele :
pentm coirtul prevenirii defectelor este proporfional cu nivelul cali-
Ministeleie gi ;nstittllille centrale de stat, in -baza tr-'cgii -
asigurrro"a .*i controili Lrtitall procluselo-r, 1u e]1,!9111' regulamente liilii proctusului (c1a,c5, cresc cheltuielile pentru prevenirea tlefectelor
cie control'al calitiilii procluselor in
pentr* organizarea
lur. Accsle 'cgulunicttte rrifost !Y:" i',
^"ti"ite1il
.n,ste' $i nivelulidentificd,rii
crrlitd1,ii);
defectelor este, de asemenea, proporlio-
i-tr-pri"O?rite ;i ,,r,iillitu In -'contul
aplicare in .rrna *i'irritoi fa'r-orabil tlal"dt' r'[1r'r' I.G.S.C.C.P' rlrl cn nivelul calitiltii (deoarece crescind cheltuieliie perntru identi-
u6u.tu regulamente, in general sint specificate : ii,.rr"* defectelor, proclusul finit va fi la nn nivcl calitativ mai ridi-
.'"-
lrtl )i
tatea-princip;ileqiregulilegeneraleprivinclorglrniztlr.eaqiactivi*
cle contlol tehnic; contul lipsei de calitate este invers proporlional cu niveiul
sa,rcinile cle bazd, ale conipartimentuiui C'T'C' qi structula'
r,rrlit[tii. Pentru produse cu un nivel ca]itativ sc_d,zut, cheltuieii]e
-
sa r:rrganizatoric[; ,-,"itri-ilo.a de ci,litate sint rnari, iar pentru prod.use cu 1npentru niverl
I,'iliuti"'ridieat, cheltuieiile pentru inl[turarea defectelor,
desfd,gurarea activitilii de control Ei atribuliiie de serviciu r,'rrrlnieri. rebuturi etc. sint mici.
-
ale personalului C.T.C. , i; fieura 10, a este reprezentatd, curba cheltuielilor de calitaNc
- baza tehnico-material5, qi modul de organizare a locurilor rri func!,ie, de nivelul calitd{'ii:
pentru tlpsa de ealitate '1i
de munc[ I
relaliile C.T.C.-ului cu celelalte compaltimente de activitate
- curba 1 reprezintii chc.ltuieiile
iryi., grl caracter cot'.]ioou clescentlent, in func!'ie de nivelul
calit[!'ii;
-
tehnico-administr:ltiv5, ale unitdlii. cheltuieli pentlu preYcnirea^ gi identifica-
- curba 2 reprezintd,
rr,rr rLefectelor qi aie un cat'acter conlinuu ascendent, in funclie de
tn vederea asigur[,rii calit[!'ii ploduselor,de intreprindelilc
organizeazta compatlirnentul C.T.C. in funclie aa,racteristicile -l calit5,!,ii;
rrivelul
neiesitd,lile procEsuiui ]or de fabricalie' o-'n*'3,'care rezultd, din insumarea celor do'd' cur5e (J- ryi
:t), reprezintS, totalitatea cheltuielilor pentru caiitate, r'espectiv buge-
trrl calitd,lii.
i' funclie de pozi{,ia, pe care o ocupd, totalitatea cireltuielilor' (pe
5. GESTIUNEA CALITATII ,,ur.ba B) se irage ionciuria &supra corcctitu4inii gestionirii bugetu-
I,'i eaUtelii. Se-observ5, c5,, in calul -4,-gestionarea.bugetului cali-
t:r{ii est'e necorespunzd,toare, chtrltuieiiie pentru .iry*t1 -do calitate
Gestiunea calitd,lii este o idee noud' apd,rutd, pe plan mondial' r,iirii mari; s-a iniestit prea'pulin in pr-evenirt? qi in iclentificarea
inrnusl. ne cle o parte, tle lupla pentru realizarea unor Prod.use cit ,i, ft,|t"f"" tapt
i"r;, , de^terininat-cheltuieli mari pentru lipsa
,ll "*rd
,,tui .utni*tilive,^Si pe tle altr6 par'te, de necesitatea realizi,rii aces- caiitate (41).
tora 1a costuri cit mai scd,zute. ln cazui B, gestionarea bugetului calitd,lii este, dc asemenea,
Prin gesti'unea cali,td.,ti'i sf inlelege buna gospotlirire a fond.ului rlr.licitard,, deoare|e, deqi cheltulelile.pentru. lipsa de calitate sint'
defectelor
a,locat, (tlii bugetul general aI intreprinderii) pentl'u ac{iunile de rea- ':,.,lii*" tar), chcltuieiile pentru itlentificarea qi prer''enirea
Iizare qi imbun[tX.tire a, calit'i,!,ii. 1ll,) sint prea mari.
61
60
 ^^t
:ie,Elr.,i I

stpi,renia:t i,

-- -/ i

Copitolul lV

DOCUMENTELE DE CONTROL

tn timpu-l efectu[rii operaliilor {" golttol, sau dupd' control,

rrrrliferent de feluL acestuia nsi dometoda folositd,, rezultatele contro-
i,,rtii irenuie sd, fie hscrise in f6ge d,e md,surd,troyi, iar cara,cteristicile
'atestate
ai p"ttoimanlele trebuie s[ fi6 p-rintr-un gerti'fo-cg!, de cal'i'-
iufc. Interpreia,rea rezultatelor operaliei de _aontroi, stabilirea frec-
b
vtirtei exdmplarelor defecte, urfrS,rirea evoluliei procesului d.e fa-
Fig. 10. Bugetutr calitilii. lrricatie sc $ot face prin fige de control, dia-gramer.h'istograme eLc'
ti iocmiiea acestor documente de control constituie o evidcn![
,,llp*rio* necesarS,, deoarece in functie -de interprgta{g-a datelor tre-
Cazul C reprezitrt5,, situalia optimi in cate, cheltuielile pentr ,,ic in aceste docurnente se pot analiza perturbaliile ce apar in
lipsa de calitat-e (cr) stnt egaie cu cheltuielile pentru prevenireil ^
l,rocesul de fablicalie, se poate determina stafuilitatea saumS,suli
insta-
irilotiti"ut"a d.ett'ctetot icr)i iar cheituieiile totatre sin,l n-rinime. I irilitatea in procesul de fa^trricatie, se pot stabili metode si
acest caz, gestionarea bu$btril*i calit5!'ii este corectS',-iar nivclu g,,,iii""-"ri*ii'area factorilor perturbatoii, U p;i eventual lua decizii
caiitativ colespunzS,tor aJestei siiua{ii reprezinti niuelul ca"li'tati ill oprire a procesului de fatrricalie.
"'
oplitit.
Pentru reducerea timpului de intocmire a acestora, documentele
io figura 1.0) b, c este exemplificati sit,.aliit de irr, o .intreprin rl,, conl,roi se tipizeazd,, seiipd,"esc, controlorului ner['minindu-i decit
clere prodlci,toaie d.e echipamenC electlic pe_ntru..autornobitre qi trac-
'-' la care a fost introdusS, iilaiirte
toard gestiunea calit5,!ii. ,r,r"i* d* a coinpieta,'la rubrica respectivd,, rezuitatul md,surd,torilor
de introdlcerea gesl,iunii cali- r,;rrr decizia luati,?u ocaziacontroluhi (,,acceptatt' sau ,,neacceptat")"
brrrut b replezintS- sitpalia
t6lii. S; veat cd,, clin totili1l b1rgetuiuio/ocaiitd,!'ii, .5o/o reptezint'd
chbttuieti pentru prevenirea def ectei"or, 2O pentru id-en'
pentru -.cheltuieli
iipsa de caiitate.
--
tifiearea cfefecteldr qi Tbok cheltuieli
1. DE MASURATORI
Carut c repreziitd, siti.alia dupi introducerea gestiunii caiitd,!,ii
FTgELE

Orescind cheltirielitre pen1ru prer'dnirea defectelor qi menfinind la

*ouf"qi"l"ui cheltuietitie pentrri idcntificarea defjctelor costul *-l_::P-
fo" al lipsei d.dcahtate, a s_clzut-la 42,5ofo lirninind intre-
"rispu"tiv
prindeiii un beneficiu suptrimentar cle 25o/o.
Ei,sele d,e rud,surd,tori sint clocumente care se completeazd' in
t,r,r1rni'operatiei de control. Ele se tipizeazra,in func_!,ie d.e punctul
,1,. pe ffuixul iehnoiogic unde se face controlul clup5, tliverse operalii
rl(: prelucrare ca : d6tritare, strunjire,, rectificd,ri. gtanlare, samfori-
.',;r.ti, st'erilizare etc., in funclie de produsele eontrolate sau la bancu-
,,1,,ile rodaj qi probe finale, respectiv lal:oratoare, unde se contro-

63
 Or tr) -7.6G r Hv^:
<1 EO o
oo -'4,n r) d. ii'a 4 F 'e !l r'
'b
A! . !"f Fi F:- p "+ niSN
@s(
2
H|ll s! E
J!IH
ii*-;S !{D\v
t5
-aD"
tu!"o
et_

^rt
P a H"Ztr,,E' !v P
t!
ts
X
(+el^
.; --A t v9 P
+
r6
Fl i
+ e"R m 5: sr*ts <',
.+F.E ^p
tr -H'F' .+Gpa
--P
!
/
v +!
s$fDP
rt
a
o
^: @ ;^ c+G
m o lla x 5 ir -- FJ
tr "si
+
A
.D a E"E'
c.
0 - "-l c+ -
,'->o
LVFFdj

ad \l u !
rD E u ^!H
2- ^9
',=p ; l,( rriP -l U
o @ Er; o o
(J
15 !r'-l F-.; H)
G NIA(?H -- i =.t ':)+
^U
o ;ia+iF!( :i w
-:!'-

haH m c) ws o
t
o
N L
.r 'H iico- Y' (f'
(i i'Y
+A) 6
in
(,
e!?"
!. ! ,N

.-J" H.-l* a a ".+

:4(r -
l)( U -1.F!E
;p
tv4J
s -.^i 2 o e"E
FF
J-$ A
9--
!-fJntr l]o!'
+
6
o o g!.!! P'rJ E !
!
!-
E ^x e+ -
16
R:E
b
'PO^
U *fla 4t Fi N1
'rQi
^'!J--
!J 5& ^.) OOC l: p -l r'
-.$:3 +P P F
^.r
e a'
- ^.P-
-ai1:
!
4-A
m-t=-,
P/J'
tsl
+
F.l
N !PE
;-. F.Y

9,
o o--F'(t
a F.
a
!e (D
;: F- A *Ua f,i
+ :-. -
*^ta p' li( (D
d*! u) t)
o 4-r"'
AR
.+-; ^
d .' ",3. o
rai^ Fh
oo tt(* \ F- ': ;J - p'!l i!
- U).P E)
A)
-; .'! fr-* "t
o p;it pt- -/, a0 Yd
t9 o o
p atr
tsl ) ;i- f"J
o o
oq

@
lr,3s ri. O
-H
l -dx
At':=
': : "- +.D 5 -.
P
P e+
4
o d
!!
E(pp
pot
!5
(tc)a "+ !..-
*. r+ on!t u) v! <+ a -l
a
'PF =, N!F il,H o, f) r "-t:
ue
H: o
p
6
o
^:v!
TiJE' uru " +F. ,J E
@
c)!r; -^+
dPi!
*E.-N iib E, |,- H
! a
e+
U) U
G
F.'r,
-!'

J. -.Y
-t)P
Ets-. U o
7,d " -(t a^"i. ? N ,' !,
p *^dx
<i-
Fn li P'tD 5. o
@
o
o -^'-
'.
"^aA-
9C-.
0a P "-:t- !v H
-, cl a:4, a
-:
ts
! - s,r"
::H
' t1 "tn 6A A
E
@
^ni, C,f o o o
o iHf' .CUQ d o<Er( H!
x
cl r+
a)
o !)
UY
E F:
!(ai ! ?4rv *o 5 A'o 4 a
.r1
p t!
i-
a B
!'H
,i. .u .+ lr r.J oP'
eQla +U- ai4 (b ;-r !
AaU
H-i6
-.-a =U
r-l

s
o
l_t | .)zllD.) ,)ll.l)JIP
irr.llrrtd JBlilJtu -
' -rldrrs [upog
'

ModeIuI 4

odaj-Motor SR 2ll de serle

INTEEPR lNDEREA DD AUTOCADIIOAN}i

i: D 75 STAS 17ti-l:J
olol SR 211 N.I.D.-l\I.I.P.Ch. 3170-6i

Ilodajul motrirului

1!L_g:15 r 0,!t $ef de r.chipir

Ilvac. 0,.18 l 0,05
fix la aplindelo 12u I)clrgat C.'f.Ll.
a dittlrt' elecIrozii l.rrr.iiilr r 'r-:- lr.F] llelcitri jr,'trtl'ici:rr
 v

\fa:leiiti..j

Ancxa nr'. 5 r
fEsa de mftsurare
1
r)P,I:L (iip si rrr. scrit)

PIS?O};

Ilcpcl rr'. li-X40

.ii:r dc furcl.i{)Ir{ll'c, (}r'o liiiliitnc:l clillilr:ltiI ptllifli jiitgill.!]1i

ilimensiuni in t,-rtn

*t-
| -lI ;" II
llA lir D Uzrua

o
II
tl

loLk
1-la
II e,
l!
L od
-
L

,1 ,c
6 r I ;! I ,q;l ai:

---,5
.:! i 'QF i
'=t Na a
za "qE I ;: is
I h !tr
^; Ets
d.:

i,, I

I n-rr
) a.i I

It,r., r i
I

ii r-r
l
I

n p.:
c p::
lil-r
I

Ll I l

I '-'
t-.
l

I
l1 I

I
l-r',-,,
i t-t lr 0,02
l

0,02

l*i
I

lI-i1 00. l
-l
il
I I

I-I 0.i-):iJ
-l
0,035

o,c:; i

0bsrn.a tii ;

1, inirl!irnea crrrnlleior purl.ru seglncn!ii tlc piston -st ll1ls{ralil lit:r'arc in l)r1r'lr l(}r'tlr'i
- pe axa giuril<il din unrc'rii pistonrrlLri, irr amlielo piu'fi (r\ ;i Ii) 9i pt:r'pr,ntlicttirrt'
pc axa giurilor clin urrttrii pistcntrlui ilr alllbrle prir'!i (O 1i I)).
2. Canalelc sc nutnirri incepin<1 de lrr ILrrrd.rrl pisli;nirliii: ilrinla rrll"rsrirtlo sc fl(:(i
1rr tlilectin sigelii pe Ii;ntlnl pisIonului,
lJ. Precizia tle tttristttare 0,01 mtn,
4. Gleutatea pistonttlui.
Dotruntirr::r i)trpI ilr ccrcart l ineitrit tle incerr:uli:
lcrtpelaIuia nri'ttltti incottjuritor'. . .'o
i

I)enumirer li ill'. nprlalnllli d( tILisLl|u1. l

l)l [a nrisLrrirrii I
I

lnti)clllif: I)lirr

I I'zul'ii mlrxitttir dtrpir lrlolil rle sigullittl,ri pr: lrlttc tiLr 2rl{..} olt'.
+i Lizulii ttursittiir ar.itrtisir tlupi;'r'tiba rle crplo:r{arr: rit' 5 (l()l) littr.
 Modelul 4

Figa de rodaj-Motor SR 2ll de serie

Derlur! irca ech iparlentnlui Seria nronl,at Scrir rodsl lNTn-Eplt tND l,]i ri,\ .l)D AU'r'ocANIIo-4Nrt

l)isllibrrilor rlc aplirrth'rt Bctrzitri: I)

-I)rl:r:
lilci llolcl llotLrl sllia
llleclromotor de pornil'r'
Carbr lator Nr'. ltanc
de ircnzitr,i Joqrrrl srrpaprlol \Iccrrtic
clc ap:i tt,.,lri0,0ir
-{rlur.
I)olnpil rle rrlt i
livac. (), 45 r 0,0ir Maislrtr

()onrplrscr Avnns fix lu aprirr<iet'r' 12" I )r.llgr I

I)istart:l clintlo cloctt'ozii brrijilrrr. 0.7 (],.\ I)clcqlt brrrci iciru'
l,iltir' (h' \'itczr
Albolc rol.iI
firnpul, ora I
)lcsiutr ea
$i rniriutul k gf/cnr 2 $ef clc

(lhi rr last
llrorta arlli- 'J'urat
cati ia t'a
l riDb, llceput ll'erminal Illci Comprc!or
lisf ro t,/rnin

ilorl:r.i liirr.rr 5rriii i (it'tr

l:r t'r,r'r'
2tl tnir' ()rr lrtr.jii fuls" I rit'(;

' 7 2lt(t

. Hoda.j tnrt[gxl, (i I tt r(,

.: (ll'
,
.E "'_.-.,:i.
s|l l| l of;,
Stringerc:r chirrla-selor
::.* :,-:... I
\i 4t) iltin
l:t
7'i tr Itqq,,r, 2(i
-1
==
trr -.ti' I I
::or J

AcceptaI brrrcficiur
=:
4 ?. I'rillr'r',':r l.l Iurlcl si intincil'lca r:rrrclelor
l)a[:r :
t '= \', r'ilicat (1.'l-.{l

E Ilotil.i srrpl,-
ilrcnIar p(.1][t'rr
ditelitc ('rLrzr.
difelitr, t'urrzc
l-
iI

i,
I 1,lill
 ModeluI
leal
trer u.R.r|. Fr;A DE COliTROr, Interval intre
2 probe_
flur Seclia_-, _ Cote urm{tite Legenda
chir
OU(
Repcr O: oprcstc
N{agina __ . C: contilllri
tle
l,'0,.,-1,,n,,-r Ji:ill',1'Jji",
I

cu Concluzia controlor
tic L nlea I mea I
cote
lotrrlrrilplobei
(rrtrc.) (h'rc')lI oun. 'r.rnunJ ..* necortspu nzatoare l* /-
il,rr".;i (brrc.) j (brrc.)
a 3 i i

I
o
o g

a.
con
{ele--
apa
(ier' .g
-
Llllll
,5
estt
l'IAl
E .5
hi
-N
1l11ll
vaz J
ca!
bitri
inl
ltllii
'l r -i

itiirl
o
rirll I

cerl
crel
sis
;iu
c-
o
I

_l
l

fl
L

L]
I
,ilr1l -l
L

ilti\l
l

=
ii
I

-seb
F
de

F
rrnob
bici<
?1

6- c. 510 65
64
 f,Iodelul 6
ModeIuI 7

lNrilnpnrNDEREA DE HtR't'tE cRETATA ITINISTENUL ECONO,IIIEI FORESTIERE

Ghinrbav-Bragov llata sr I(ATEnIALELOR rlE CONSTRUCTII
Laboratol' 0entrala
tntreprinderea
BULETII\J DE ANALIZA I{T.

tr)enumirea produsului
I'urnizorul kg.
CERTIFICAT I}A CALITATE
sosit in cu vagon nr.
analiza conforrn STAS (N.I.) nr. Receplia conform Nr D:rt:l
STAS (N.I.) nr. (inso!eqte avizul de exlted.i{ie nl'.
de g<imifbllitate I
Produsul soltimentul corlul

| "u.,, I
qlrr,ta fabricd,rii

rrirlitatea
clata livrS,rii
certificat c1e omologare
cantitatea

contrlct lcomrtntla) Nl'.

Norme de calitate (STAS, norm:l intern5,, caiet cle sarcini etc.)

( rondi-tii generale STAS br-iletin c1e incercrit'i (trnaliza)

Nr. data, se anexeaza

Perioada de bunil func.tionare (utilizare) garanteazil

1n'odusul are (nu are) instrucfiuni de folosire
Prezentul certificat constituie atestarea iegald, a intreprind.erii
r.ond.iliilor de calitate de cd,tre produsul livrat, corespunzltor scopu-
lui pentru care a fost executat in conformitate cu decretll Nr. 2E2
rlin 11 mai 1973.
O'bselva!ii Analiza executat5, cle :

$et laborator, Condueirtorul uniti!ii, $ef compartiment C.T.C.

67
ttil
 )lodelul ,9 4.\ , Jarat/erisn .t
J tnirctali )
I

I{inistelul Intlustriei Constrittrtoil}'e de }fa;irri I

L--- j
intrepri*dere* r,6 Marlie" Z:irne;ii I
l

rx
lr

^, {rl:-'l
Certifir:*f de caliIato nr'. dirta i E r''rl.,r
L

aa'2 45 i;l /'ir:i:i siu i;'jilrL'i

l/uniru/ de ardirie
]lenunriica proclusului: Bieiclcli tip lleSas 31. I;ig. i1. I)iagrarna controlului ,,pasiv".
Caracteristici plincipale : Cacirul din -lcli de o{el curbate asantliate pI'itr tnufc.
J;rrrte din oIel cronrat satt aliaje A1.]Ig-. 3.,\nrelcpe cattcirtc 20x1,7it. Pcdalc crt cata- 1re la fiecar'* piesil in ptu'tc, lie la pit'se luate la llnul[itt) intetvlrlo
dioptILr.
(l;n plocesul rie lablic:ilie, fie ia, mostrc ltii-rtc, confo]'m nnei l'cgltli
Indit:r1 or de fia.bilitaLe
sta,brlite rlin loturile fablicate intl-un sch;rll.]1, inlr'-o zi, intr-o slp-
Ratu defcctdrilor-cdrl,ctilor, \Iediu tititpflor tle bund I'uttclitnrurc, lletliri limpilor de rrpartt!ii" trimir:i etc.
l) i 1to rt ibililatcc, I)LtraIo dc uictlii elc.
Exemplul unei itiagrame de control oste dat' in figula 11. Pe
orizontai5, este trecut num5,rul de ordine al piesei sau probei contro-
-;

Sclia de fablica!ic a ptoclttstrlui

CantiLatea: 1 bucaLi.
late, iar pe verticai5 caracteristica constatatS,. Sc tt'a"seaz6 cele doud,
Documentiil Tchnic Nolrn:riir'(S1'AS sru/Noi'rn:l lntenr:i, Cl:ict cle s.rlcilli silu orizontale cale limiteaz5, cimpul de toleran!d, respectiv linrita tole-
Specificalia tehnici uuexi la contract) nr. N.I. 4340-7970 documcnlul de ontcilogirre
ratX, superioard Ls qi limita tolelatd, inferioar[ J,r. Inscriind valorile
md,suxate la fiecare piesd, sau mostr* controlatd, se poate urm5,ri cum
irlololip,/seri:r zero irr. 78854/data 25.I.1972 ullimul buletin dc inccrciri dc tip lir" valiaz6 procesul de fablicalie. Acest control e'qtc ins:i rrn cotltrol sta,'
data .bule+.inul dc inccrclit'i de iol --
analizi - S.A" nr. . /da ta . (Ss att:rliztlt zli llt ct'-
lrc, un control care pune controlorul ,si intregul sistem de produclie
rerea benclicialului).
irr fa{a unui fapt implinit, deoarece ineazal in carc calacteristica cali-
-Ienneuul de garan{ie : 1 ar:. ta.tir.-5 a piesei sau lotului controlat se aflil in afala limitelor tr, qi
1,, ar'es1ea sinl deja rebuluri.
Pro,clnsul estc/nu este lnsolit de instnrcfiuni cle punere in funcfirtne, utilizalo gi intre!inere.
irr conc'eptia rnotlernd,, conttolul trebuie si fir: dinamic, preYen-
Produsul u fost ueriliccLi confornt docutnenttthti lelmic nornta[iulcaielului de tir', s[ a\ei'liz.eze r'ind picselc_realizale lincl si, capctc valori ea]'ose
scircinilspecif'ica!iei Ielutice ;i eorespunde condiliilor de calitate presctise. ll)r'()pie rit' Iirrrilele tolelate. In acesl scop sinl Iolosite diagramede
Yalorile efecliue ale parumetrflor funclionali mdsuteli prcculn 9i rezultatele contiol cle genul celei dlin figura 12. in aceast[, diagram5 apar in
incerciirilor ;i uerificdrilor efecluate sint consentnate in cuiden!cle cotnpctli' plus frr.!H, de tliaglama ttrin figura 11 incd, cloui, drepte orizontale' $i
mentultti de control Iehnic aI inlreprindeili. anurnc limita de avertizare superioarl" I'o, ,si limita de avertizare
Prezcntul ccrtificat constituie atestalea legald a indeplinirii concli!iilor cie calita Ic de c:itle in{elioarii -to,.
proclnsrrl iivrat, corespunzltor scopului pentm care a fost executal, itt ccitlormitatc ctl Lirniteie tro" $i Loi creeazra un cimp mai restrins decit cimpul
decretul ur. 282111 mai 1973. t,olerat cle d.ocumentafia de fabricalie, cuprins intre L" qi tr'. Zonele
L,-Lo,, respectiv Loi-Lit numite \\i zona de aaertizare, atl valori
Diree for, $eful eompartimentului C.T.C. care variaz5, in func{ie de irnpoltanla piesei analizate, d.e precizia

68 69
 c, frffyenle
IX (hraqlerls!tc,a ;truburi)or)
L controlate)

l-
I

o' -'- -' ^'- 7,r,'*'-lt*,;;;r-4 - - - -L:

'
L--
- AccePiab'i ..1'--
---_
l-x -
t-' x
I *Foarle bun
l-,x
I

i-- --*,;, t' ----tei

| *ur*itlzonalyyrri:!! *''il-'-'*'--.'**ti
I nebut .

t
',,=:;Fiir.
-- t 5
z---ffi uu,lrrrt d-a alJ,eset nu na;hei Fig. 13. Histograrnl simplS (o variabilS).
'^ine
Fig' 12' Diagrama controlului "activ"' "dinamic"'
l0-25o/o tlin valoarca ciurpului
de execufie elc' Ei care reprezi$['
iq tuttii unui
proces sbabilizab
do toleran![, delimiilt" ii't"-n,'-41-f*1b1ica{ie
'p;;;;le uest'abil izate-
' chiar
si peste 80 |o ffi sc tree^' in frrnc{ic
ln cadnri controlului' ParalngtT"- "Lo*tutuli
denumd,rutd-eordinealprodusuluiliuu'louteumdsurald'in'diagrarui''
ln cazul in cate -ei rruiX,*i. ,lie intre iimitele -to' 1i
corect'' cd' piesele ob{i- J Ctntitn lea cont'rolefi
a;i"bti"'ti" "Je masulatx' se ncadreazs
""'i##ri"-iL;
tor turseamnfl "[ p;i;Ji Ii*iltu"'"i "tl*ii*
nute sint, f oarte, n o']'outa-t"pttl"ut"
i
llffllnl C n, t i / " te a r esP i n sd
ioferioare' d'eqi niesa este
in zonele a" a""'ti'#",i""J'n*i" ot t*" ;it^e' cu procesut
acceptabild,"" o,ro'i|, '!i"Ji"o"
necesard cercetare a catLzeior
o
de fabricalie nr1".i""i""JiJio"",-tii"A
careinfluent"u'^oLiii-ivEituare^'-'o*-*x'iuriimediatecaresS'pte-
ou rauricalie se pr-oduqar 'ebutu'i'
intimpine situalia #';r;;"*J i" u reiult a telo ob I i n tr t e +352
D iasramele *iot'flo"l,ii".iiiJ"
i
"tur;;,;i;;* in stabilirea trorrnnli-
nrin aplica"", de rabricalie'
"oot'iofrri*i"*i"ii*tl"-**t'"'#iit,
selor
tl,'#r 1Y'ii'rrr,1#!tiTfu

4. HISTOGRAMELE

rezultate cincl se ranuarie februerie merlie eprilie nai iunie

Hisl'ogramele sint re]rrezetttS'lj-.g^11tit" ale unot'
iau in c6nsitteralvi.'ai'"l''** intervale
se rI
-"i,t1-';rfiti.J-?:"iJiJi;tii;: Flg. 14. Flistogrami compusi (doui varlabile).
ffifir"t" qi frecvenla pieselor care
7l
70
 z
'l'abelul i)ee-rcmplu, se m[lsoal'il Lungi-
------'- mea
'^^'* Ia 100 de ;uruburi^lr se:qn;
-*l
Ci aceasta'variazi' intre 24'6
Int"rnulut tlt clasli
,n,n
tnrn
i F rtcvcrtll I
iI r,,'.,,r,,,'ii''
;rr|rrbufilot ' t S1 '.1-td
iisi 25.5
z-s,r mm,
TT Se lmpaltc il('ubt tuti
!:jll1,'li,i.":Ji"l,l:
-I val in 10 clase de citt o'l tttm
-21.i
- ']
'
fiecarc clasI si se slabile;te cite
21,6 r r) , ^' :^
:--^^..x in eionq'a
;'ii-;i',;
2{';-21'5 iI It II :;*;;'i
suruburl ie
se incadreazi
lrrcauruazd rlr rru!"
riecat'e
;;'.;-;i,,
;;'.;-;i,,
2{'e 25'o t
I t.:
:.: I ffi;.- Rezu]tatele obr.inute siut
[i;;... Rezultatele Copitolul V
ii:l-3?:i
25.0-25,r \II ':'
ii, I] out"io
out" in tabelul
taterul 2' 2 ,,^*.^ ,r,,acrnr cot,tTRoLLiL cALtTATtV iN PROCESUL DE FABRTCATTE
;;:;' ,;''.i
1
rs I --
n*nrezcntalea grrLlici a at'esto.r
7i.z-2r.,' $l coNTRcr-rJL CALTTA.TTV LA RECEPTTA LOTURILOR
I I datc se poate far'e f ixiud l)e orr-
ri'3-25' I 'l #;;"il iiteitalclc de clasl si .idi- DE PRODUSE FINITE
zsi'q 2s'i I ittt"*tio.''
cind in trt"pitti'ii*iioi
---- ' nr"ptitslti'cu inll{i mel' pr'SYolli:
cu {recvcnta ;rieselor constatate
tir"i-Tf
nald,
i::lll':::li],ll,llllil]I;tilt,ll*i, Conoeplia moclernd, a controlului eaiitativ al prorluselor, atit in
ffi "J"Hl?#f i#;hT'#;-"p;,xto",'"o,teloidintabei*r2'
cali- procesul de fabrica,tie cit qi Ia receplia loturilor de repere sau pro-
gt*"f|"" uG caracteristicilor tl&se finite are la bazd, calcule ;i interpret5,ri statistico-matematico
Ilistogramele sint r?prezent5'tl <Le repartizare a 'acestot ctrac-
tative qi perrnit' i"l;':;;;i';; il"J"r;i
p"il;"da ;i tiouil caracteristici' care permit determinarea in mod qtiinlific a stabilitdlii proceselor
teristici. P" *"**u;"tiJt"dffi;;p.ef1'.o ui" ti'o*u evoln!ia si inier- tle fabricalie, a deciziilor ce trebuie iuate in fiuxul de fabricalie gi
strinsd, Ieg[tur[ t,otodatd, a riscului furnizorului si beneficiarului la receplia loturilor
in ";;';i^;l{a' iu'iigura ] I esle drrtd' lirt'gtrl
t"*.i"ii-iici.' histo-
de ploduse finite.
depend.enla clint'e ^?"1," ttn ptodtti oarct'ere' tlc-a
Erama frecven!et lespingcrilor la
i.nei Perioatle de tirnP'
1. CONTROLUT- CALTTATtV lN pnOCeSUL DE FABRTCATTE

Controlul calitativ in procesul de fabricalie se realizeazil prin

controlu.l statistic (preventiv), aplicat pe fluxul de fabricalie, urmd-
rind cimpul de imprhqtiere a caracteristicilor, in scopul intervenliei
eficiente asupra reglajului ,si preciziei maqinilor.
a. Etapa prernergitoare controlului. Pentru aplicarea controlu-
lui statistic se impune o analizh premergS,toare controlului prin caro
s[ se statrileascd :
omogenitatea produsului qi caracteristicile lui care trebuie sfl
-
{ie conforme anumitor iegi de distribulie ;
- stabilirea pracesului tehnologic, ca precizie qi reglaj.
V alarile earacterist'icilor produselor dintr-un proces tehnologic
an o d.istributie norrnald atunci cind acestea se caracterizeazra printr-o
(loricentlare a frecven(elor in jurul mediei qi prin varia,tia simetricf, a

73
 .,'\
/ i '
1fi1""?l?:'ilu $?lt-'li'l"T;;
de'ta-mPini'la+^P:
grallca ft
/ \ RePrezentarea
/ "II' !\ unei diitribulii normale e'le
/ \ i\ dat5, in figura t6' Purt"Itit
/ \ n,737)nnv'' \ nutnele tJe z "curba ltot'!tta'L'''' 1

/ t Ii I \ ,rrePnrlitia normal d'"'

'i,-oiilor'i, '{urt}a'.
,,,Cttrbn ltti Gntls'e"
1,
,rrq', 't:r"tl\ '".
2,131.r II i i ':'N srtu ,,L'lopottl ltri Gattss
; I
i i i''\-x-.'"'ifi"oi*aritmetic[ava!o-
L--*--j--i--
l;--t,
1r #*-i--i---fr /;-sv
-zr -lr . sv -tt^,-7 ?'t si
ritor-l-f) qi abaterea mecXie
'necxie
Fig. 15. cnlba de ctistribulie normari'
l**:*elJ,*":'lll'!;L:li'i
pe orizontrrli se
"d;'j;.; to"ut"itanatirate, iar pe r et'r i-
caz) I;Te !. nat
stabilirea formei ,,eurbei normale"'
',

6tr

inscriu vatorile o" "^#ij a cilror clracteristic:a are aceesir$l

"i"-*ili*r.
calil frecvenla apari!'iei elementelor de producfie'
Fig. lG. flaiialia stabilitilii preciziei si reglajului proceselor
valoare. pe verticalil mediei arit-
Valoarea maxrmd' a curbei 'colesquncle l"*t-"IX, pe -valo.area r*ed'{e)'
metico a valorilor "?Xrtt"ri-ircii"(a"cl io"t"*ial tle d'istribu(ie de tio Unproces esteinstabil ca regtai qi stabfl 9a-precizie (fig.1-6',b)
iar limitele-maxrme 'si minime' ooo' tlaad,- naeclidaritmeticd nu coresp"unde centrului iimpuiui d.e tole-
(resrectiv - 1 o di u rani6, {Z*7,), iry imprX,;tierea este mai micd, decit cimpul de tole'
ft-*"i1lh" perrecb. n"{*11-?
a" ^ 3}.?"^t":?: f"lf",:t ti.; rarl[ (6 o 4. X^o, - X^rn].
abscisn r"
"o,".poJl
"p"'i"!i
"r;- l:t**i:ff. ".1i,",'lliil;li ;: dar instabil, ca preci'zie (fig. 1-6' c)
- Un proces este stabiX ea reglaj-centrului
u; - c u'u e j i i c e t e cimpului d.e toleranln
i*.**f f#l3.ff !": hlf #;?Hf#ti;i;
tlacd, rnedia-aritmeticd, corespunde
r

"b '''l
(X-T") dar imprdqtierea esfe mai mare decit cimpul de toleran!fl
n; "H;?.rXi,j;r.:;:nr|u;rtu si ci*d la
rest,a1, at'unt'i (6 olT^or-X*tnj.
stabiL cu plecizie
toate loburif" tnn"i[o*l" ;tf-t$ii.a , baractcristieii ntisttlett Lrn proces este instabil ca precizie pi reglai (fig.-16' {) dacfl
- aritdeticd,
'-"","-p"^a1"j"i+l#l"Ep#,,?if
"i.tti1-- rneclia nu corespunde-centrului cimpului de toleran!fl
rfl
incad.reazd, in clml
*":"E:: j*"_l*f :::':-"" 1X* T,), iar lmprd,qtierea este mai mare decit cimpul de toleranlh
practic, urro*url, ;d;;..$i dnaiere"a ineaie-geSraticd' not
'se
vat'r* (6o }X*o,-Xmn).
fi'r5' ca sd' piardl
V eri,fi,carea noym,ali'td'li'i, d'is1,ri,bu.li'ei, la ur' flroces tohnologi'c.
intrs limibe restrinse (varia'tii l."i:-^tiii;^iit"l
precizie qi rerlai pentru verificarea normalitfi,.tii distribuliei unui proces tehnologic
stabilitatea p,o""*oioi ca
x'" sinb valo r i e sre ia unnumir de produse alecfi,rorcaracteristici seurm6resc (50-
-
lnfiguraro*iifa*t"&r"-1"""'i'i'oJfnileale'unuinrocesteh-
tlti'*";l ;1, :*:ili|^: T;;; ii t

noto gic pr iv ind p*''*l 100 truc.) in ordinea fabricaliei, f5,r5, a motlifica reglajul maqiniit
limiti,toleratep""*"rbpd1'tQro^,",,i^ii*iiii't"a"t*litaternJ'"{tt- u qi se trec in ordine intr-un tabel. De exemplu, in tabelul 3 se trece
?" centr.i';#;ti;i a" torti*;l"u;' X - valoaren' ntertie tliarnetrui m5,surat la 50 cle axe realizate la o magind, tle rectificat.
ratd,. - 6 o-imprilgtiei'ca'
carabteristicii masur"ate'iar obti ,rstai .pi
' '-^: (iig' 16' Datele se trec in mod ordcnat in func!,ie de frecvenla apariliei'
Un nro.**'l"ilo"ofogi" "st" "f "o' ^preci,:ie tle tol'- intr"-un tabel, in care pentru uDurarea calculelor s-a fd,cut o grupare
-
a). dac' media "riiiiJti"n-"o*u.puod.u' "il "*trirt'.ci?npul*i pe clase (o clas5, este d.e ia 18,11 la 18,20 si aqa mai departe)t
,ohtn(X=T,),t.."iH;$'i"""'*"i*t";";;;;"tGcitcimptLldetoie- nsa oilrrn se aratfl in tabelul 4.
iiri'l io o I'x,,o, x*i)' -
05
74
 Tubelul 3 TabcIuI 4

Itixl"lx
'-^ll--
I ,0.r, , *r-"-kt' i8 ?l l:'1'
l8,rr;, I rn,i; 18'71 lt'1i 18.11-.18,2
I

II ""-
i-:;;
i;:lr is,oz I , ll:l;
i8,;,1 1"'9r
l:rll , i:;'l I I l: l; l:':3
i8:,;l r!:ii
18,21-18.:i
- 18,4 ir.
t,lit l::l;
1 8. il1

II i':Ji
i I
ii;;i ' rti'5'.r , ru,"o l::ii
I 1U" -11
-18.:r
1,3.i1-iu.ti
i| i;lti
1R,32 I isl,ri
18,22 ,
i I tu'qt 'n'1j.
lu'.{; i ts'au I:I 1l'l-
18,:r;r
i8':t.l
18.61 -18,?
1 ---1 8.8
8.71
trri!,. l{1. Histograrnele de repartifie a unor distribuJii anormale.

i rs,:n t ts,u,r ] rH'ot I ls':':' lt{':r3 18,81 -18.9

I ir,i: i i:,ii 1:,: ,

ir:l r::rr I
21 = r'elo tt
r.L
- f recvenla'
cr c'it': cl r'ri'i t'i ;
perioadd, arralizatii (o zi, o sdptimini,
f:rce la intervale mai mari d,e r/, ori1.
o lund,). Dxtragerea se
ln baza acestor seleclii c1e cite 5 eremplare se calculeazd, mediiu
v'4,

a,r'itmeticl (X) Vi amplitudinea (R) Ia fiecare seleclie.

Pebazadatelortlinacesttabelsetraseazii,histogram:la{jeiitor Se calculeaz5, apoi (conform STAS t84g-72) limita superioar5i
clase, luind. pe axa L succesiune d'e segmente egale (r'cpre- tle control a med.iei (-t."), Iimita inferioard de control a mediei
""il""t"fX ffec*p clin aceste seg"
lifitiho'""ipiidA#;^;i;-";t"rt qi ridicind pe de ini,l!,imi proporfioirala
(L,n), limita superioarX, de control a amplituciinii (Ij,) qi liniita irfe-
mente, considerate ;";;;;, d"eptun^ghiuri rioarH, cle control a amplitudinii (Ii;), respectiv acele limite de aver-
*lt"""""!ele claseloi respective (fig' 17)' tizare, aga cum s-a ar5,tat in capitolul precedent.
clistribuf iei
ln cazul anaiizat, hist'oglarna apale corespunz5'toare in cazul in care histo- Lr": X*o"- B.B; (1)
normale, deci justifr;'il ip;d',u norialitd'tii'
grama tt'saie ar fi fost' ca,aceea din Lri: Xmt, * B'17; (2)
fid; rsl-ip"1"'. nonnalitS'fii ar fi
ttu s-ar fi put rri rplit'n L'r, : C.R; (3)
'l] fost e*cit'rsn'-qi
+ conirol'ul
""^^-io statistic' Ir'ru: P'9, (4)
'\ lfi in care se unesc pu'ctele
'lf i i' ""rul
t"u "p';"tinl[ mijlot'u]'latulii tle sus in care:
ll i'l a tiei'a,rui d'rept'tlgiti, lrrirr interpol'"rre X*r, telxezinti, 'i'aloarea maximi
"f
ni (cur"ra tolelatS, ;
/i it se ottine c.irl'ar ou'rua norrnaii' f *rn valoarea minim[, tolerati,;
ri fl I ',1 6e diitribu{ie a flecven{e1or)' R med,ia amplitudinilor;
trl B)CrD coeficienlii in funclie de riumS,r'ul de eremplare
I i I I (-)bs,tulic' I:rista rttclcrlt nluli ttrri
dintr-o seleclie, care conform STAS 1849-72
^,',."'.. ncnl'r'u vc'ificarcn rrornralititii'
rrrc-
.l l/ I i l\' au valorile din tabelul
:f 4 i| [",'-" rrecventeta'r^
ffi:':1"i,:i#,J;:'j]:llT 'll'lTo'"p'"'""'*u
5.
Cele 3 limite se traseazd, pe diagrama clin figula 19 unde pe ori*
zontald, sint trecute numd,rul probelor anaiizate, iar pe verticald, valo-
rile .Z qi E. Se traseazd, pe dlagrarnd,, printr-uir punct pentrufiecare
probd,, valorile lui -X qi E.
;l
iljkffi{!,''i[frd'';g*rn *il
Fio. 17. I)iagrarna histograma ;"t!',';ttso-ute'
si' rept'ezitttc cll'ca
1 STAS 1849/1972 stabilegte metoda pentru determinarea rnirimii mostrei preie-
vate 9i intervalul de timp dintre doud preleviri.
frecvcttlclorr-ru'';ttinprorint'1.ia1ot;rL"ttliuil'-o
77
76
 Tabelul 5 ln cazul instabilit5,fii procesului tehnoiogic trebuie sf, se efec-
tueze imed"iat o analizi, in scopul constatd,rii cauzelor care deteffnind
instabilitatea, pentru stabilirea m5surilor necesare indepdrtd,rii ei"
Instabilitatea reglajuluri poate ap[,rea clac[ :
- maqina nu este pusi la punct;
B 0,802 a,772 0,750 0,736 a,722
,tt
0,711 a,702 0,694 scula este
- rnateria primiuzati,;
C 4,12 2,gg 2,58 2,36 2,72 2,O4 1,99
este neomogend, de ia lot la lot;
D 0,00 0,04 0,10 0,1 6 0,21 0,26 0,29 0,32 - regl5rile sint incorect executate.
-
I'nstnbilitatea preciziei, poate apd,rea clacir :
Ln funclie de repartizarea valorilor se pot trage urmdtoarele con' utilajul are grad. de uzurd, avansat I
- personalul
chtzii,: - materia primh, de servire este necalificat;
valorile mediei probelor (X) se afl5, intre cele dou5,limite este neomogend, chiar in caclrui aceiuia;i lot"
- elac5,(tr"" -
Dupd, stabilirea cauzelor se iau misuri necesare qi se repetfl
cle controi Si -t"n), procesul tehnologic se considerd, stabil ca
reglaj. Dac5, va,lorile mediilor depd,qesc aceste limite, procesul este operalia pentru a se determina dacd, procesul s-a stabilizat.
,instabi,l, ea reglaj; -Dupd, ce s-a f5,cut analiza premerg5,toare qi s-a constatat cd, vaio-
rile caracteristicilol urmd,resc o distribulio normal5, qi cd, procesul
- dacd, valorile amplitudinilor (-E) se afld, sutr limita superioard,
de cont'rol a amplitudinii L", se considerfl, c5, procesul tehnologic este este s.tabil ca precizie qi reglaj, se poate aplica controlul statistic
stabdl, ca precizie. Dac5, valoriie ciepd,qesc limita superioari,, procesul proprru-zrs.
este i,nstnbil ca preci,zie z
b. Controlul statistie al ealitifii pe bazl de miisurare la o pro-
daeS,vatrorile "7 qi -e depd,qesc limitele L,,t L,tt Ij, atunci pro- rlue{ie de axe de alternator. De exemplu, se apiic[ controhil calit5,lii
,cesul- este instabil ati,t, ea reglaj ett ;i, ea precizier. opera!,iei de rectificare a axelor efectuati pe o ma;ini automat[ dE
rectificat, cale are o productivitate de 180 de Rre pe ori,; iimiteie
+X,R
toler:ate sint :
t_ 'r.t rnm, r'espectiv
OrSiS:3|?
I^
I

rx X*rt:15,01E mm ;
'
: '=l
x
x: x .. X x X*tn:15,007 nrm'
x
LX

l.xx
Pentru aplicuea controlului statistic de calitate se percurg:
ti---*-- **Lci r.rrm*toarele ctape :
Vori.f icarea normali,td,lii, di,strui,buliei' ralorilot'. Se iau in ordine 50
:- c1e axe qi se procedeazd, aga cum s-a ard,tat mai sus, adic5, se inscriu
l
x --t'^--LJ rezultatele intr-un tabel (tabelul 4), apoi se ordoneaz[' in funclie de
XX frecvenld, intr-un tabel similar cu tabelul 5 qi se tra.seaz5 histograma.
il'I
l

xxx*xx Daci, histograrnil este asemd,nd,toare celei clin figura 18, se consideld'
rl cd, procesul este normal qi se merge mai depalte cu controiul statistic.
rt ffilt /2t3/!,rJ[,^ra Dacf,, histograma este asemd,nS,toare celei din figura 19, la procesui
respectiv nu se poate aplica controlul statistic qi este necesar un con-
Fig. 19. Diagran.ra \-ariatiei mediei Ei a amplitudinii. troi integral, sau trebuie sd, se facd, o revizie a maqinii tle rectificat,
deoarece precizia qi reglajul acesteia sint necorespunzi,toare.
1 Lirnitele de control ;i de supraveghere se pot detelrnira ;i cu ajutorul unor rigle Veri,Ji,carea stabi,li,td,!,i,i,. Se prelevd, clin 2 in 2 ore cite 5 axe qi se
de calcui speciale, elaborate ln eadrul trnspectoratuini General de Stat pentru Controlitl efectueaid, mdsurh,toarea acestora. Datele obtinute se trec in fi;a,
Calit5lii Prod'.rselor. de control din figura 20 la rubrica IY"

79
?8
 obseructli,e. Pentru uqru'inla complet[rii fi;ei se trec _nnmai valo- [,ouu
riie in micrometri ce depi;esc in plus sal in minus 15 mm. De exemplu, hru
la, axul care rnisoard tr5,014 prrrse ya trece f 14 pm, ia1 la axul cale
masoat I 1+.995 pm se va il'c('e -5Fm.
I

P! u,
- in r*brica V se fac calculele, pentru fieczr,re selec{ie de cite 5 la te
exemplare in parte, stabitind suma, caracteristicilor' ()X), valoarea brit
medie a caracteristicilor E :+qi amplituclinea cale este diferen{a Produsul t AX-sJEA-€ypgnpg$ &na*' ff,VLryry ["r.
Etrc
l^
elintre valoarea cea mai mare qiacea mai mic5, clintr-o seleclie. Astfeln frn
la seleclia nr. 1 :
gneralia ; rgfiftca7eg r7/ec/Er : 5 exemS,lagg- Bti,c

2X:15 + LG + 14 + 15 + 13 :73 s'm -ete&tgJle codraltltrc-Z Plgle 2 -Qts-

: I

[,rlu
(5'
N:ry-:14,6 pm b.zii

Ji :16 - 13 :3 pm ftri
-se ca,leuleazil apoi limitele
de ccntrol a1e mediei ;i arrrplitudirea l

f5,0!5 'ott.
L,o, Li.", Lio clL formulele 1,2,-3 qi 4.
""'F;;l,rt' *"utir valoarea tui -E (media amplitudinilor) necesar[,
L"", Ia".
stanilii'li ilmitelor de control, se face metlia amplitudinilor pentru I 't:;.0/0 1

selecgii (extragcrile clin decursul a dou5, schimburi) : Fte

!t6
D_ R _ 3+ 5+5+ 1+3+4+4 +4 :334,rtn: 0.004mm. lse
^u-i- s 8 b""
fu,
Atunci: L

L,, : X^o, - B'R' :1;1018 -0t736'07004: 15'015 mm; iot

l**
L,r : X*tn * B'R:15,00? + 0'736'0'004 : 15'010 mm I ke
Ll" : c'R:2,35 '0,004: 0,009 mrn; 1""
LL : D'E:0;16'0,00,4: 0,0007 mm' Va/oarea cart. lqi
cele 4 limite de control se tlaseazd, pe diagramS, la rubricile II
qi III iar apoi in rubrica II se fixeaz6 pentru fiecare seieclie, prlntr-o
'utJ"1l, tai"ar.a mectie a diarnetrului. Deoexemplu, p:tty selecli:t'
rnm' ftn acela;i-mod' se trece la
*t' r'ai" calcui a reieqit t X: 14'6pentru
*b"i"u III valoarea amplitudinii fiecare seleclie. Tf lt'oncluzia can
tn funclie de plasarea valorilor med,ii a diametrelor (X) qi..a
**pUl".Oi"ii'(R), dontroiorul poate trage urmd,toarele concluzii :
cincl punctul care indic;, media diametrelor se aflil, intre limite
-
i:rseanon6, ci, procesul este stabi'l, ca regloi' DacS eI se af15'
ln
afara limitelcf este i'nstabil ca reglai ;
t,
 lltr
I t,r :r' |t'ct nurnai valo-
rrrr, I;r llltl}. I)e exemplu,
! I rrrr, jar, la axul car.e

, rr',, st,lccrtie rle cite 5

r l rcilor' ()-!i), \raloarea
I

I rr':t ('il l'(, este diferenf,a

rEd' fr tst' -fW'uJuA
!' m t ! a s u Pe ryge f-:tnnr "!. 8i Lry'':.
tL@t!/ : ax*dEryTstPt M a fizy"4t
,lrrrll r! st,lec.tie. Astfelr , 0 0tg l,iarlnes se/WfL€! : €q'veg$sie-
LurA Sdmtss :p ".+
lJ ,- n'nr,,t flfl
ikeraata . rtlificfrr€ i L'L'u r
: i ft fr- Utety1l glte*Z PtEhe : ! -qt:s-
r'. u-ll) "'s
tn^rrt^h)tt
i.cll rc cle
dLt(/ lC / icP con ItP
ric' lafd : UplAtyftttryuA*, r,*g, AA

ilt - --+--
I

r rr,,rl rci si trrrrplitudirrea

f\fudts ris
pl 1 | 1111 i trilor') nccesar,S j'i
1 1,,
rr

r"lrlrl rrti irrilor pentru I

r,lrrl t) :
.(t
E
,7

I ,rlr! ,.0,004mm. i 5,ca8

\

I
& ntfi
I '8
I ir.(ll,ir rrrm I 6
i[
I
I
lAmn,i,tt'cftnce
rl 1..r,010 mm ;
I

Va / sa re a c a ra ct'erl st't c #

r,.'r:irrui Ia lubricile If misurate X

plintl-O
il., ,rr'r, sr.ieCtie,
, rrrplu, I)cntru seiec!,ia L!/na I -ry tzct
i
I
1a
]u
r, r'lrr;.i lrod se trece ]a,
.rr i' i'r('l{'L'tie. 6..--.**i
r(lr:rtilr'lrr,lOr (-X) ;i TJ lConciu:, - p611,-7'slp'i lL' i
:L ------ si l nrnlitudinii.
rr rrr:rlrr:rt't^lr. ConCluzii :
! li,r' f (' afiii intre lirnite
Itrrciu e1 se afid, ln

pAcTtcA $t pEDAG06!frA, BUCURF$TI * re77

I
 de asernenea, ctacd- punctul cale inclici valoal'ea amplitudinii
rile i
-
se af15 sub limitE, procesni este stabi,li,t ca preci,rie, iar dac5, se afl[,
la ar peste limit5,, el este instabi,l ca preci,zie.
rnds, In funcf ie cle i ezultatete ob{inte in urma arralizei fiercS,r,ei selec! ii,
contrclolul va scrie in rubr'iea Yf dac5, procesul este in ordine qi poa te
exe1] continua (C), sau daci, procesul nu este corespnnz5,tor qi tretruie oprit
(O), pentru a fi luate mdsurile necesare pentru Bunerea lui la punct.
med
Aceast5 fiqd de calcul este de fapt o carte]6, de control statistic
dl,int cle fabricalie. Dup5, cleterminarea statiilitd,lii, ea poate fi utilizatS, in
1^ ^-
ti-L-\ t
continuare qi accasti utilizarc reprezinti tocmai oontrol,ul, stati,sti,c
de Jabri,calie.
Deci, controlul statistic cie fablicalie se reduce in a lua in periotrde
irine cieterminate (la 2 ore, in exernpiui dat) un nurn5,r cle piese (b.
in exernplul clat) ;i, calculindu-se media Ei ampiitudinile, se iau decizii
in procesul de fabrical.ie, in functie de incadrarea acestor parametri
qrnedie qi amplitudinc) in limiteie .qtabilite.

Obserualie. De precizat cd ln controlui statistic de fabricalie se mai folosesc ai alt.e

L",, fige de control, ca, de exernplu, ,,fi;e de control pentru medie Ei abaterea mcdie pdtraticd,'.

stab
selet
Din analiza ,,fiqei cie contloltt din figura 20 rezulti ci, procesui este
instabil ca regiaj, qi c5, deqi marri112 a fost reglati,
stabi,l, ca Ttrecizie, da,r
in repetate rinduri, ea nu-si rnen!,ine reglajui. TotodatS, trebuie sd, se
urrnireascd, daci, cluritatea axelor se afl5, in limitele necesare, deoarece
instabilitatea reglajului poate fi detertninat5, qi de neomogenitatea
Atu rlraterialului.
Interpretarea statisti,cd, a operali,ei, de rectifi,care. Pe baza datelor
cuiese se poate calcula imprigtierea va,lorilor diametreior axelor si se
poate aprecia, la procesul analizat, pr,obairilitatea cle a se obline'axe
colespunzfltoare qi proi:a-niiitatea de a se obline axe rebutate. Fentru
aceasta trebuie si, se calculeze merlia mecliilor .Fqcu fcrmula 1) qi
ai:aterea medie p5.tratic[ o (eu forr,nula 3) :
qi I) Sv,
1/t _ 74,,6 + 9,6 + 15,4 + 18,6 + 20,8 + 12,8 + j,3 + i,4 :14 gm.
stel n-
nr.
ru.b Deci Z : ti + E': lJ + 0.014 : 15:014 rnrn ;

alrx]
o : j_l: ** : o,ooi6 rnm,
dz 2,326
lnse
afar d, este factorul cle conversiune din tabelul 1 (p. 2?).

80 81
 In caz*l u'ui proces precis, cimpul ctre tolerarr{5, aclrnis tre5uie sd' Tabelul 6
rlepi,qeascd 6 o. ',", I
lo, lori
Adici, l/o
:
I
otu r,,i'.rrrtu j
I din suprafald j atn .ui'.ur"1ej
x*o., - xr;,r) 8c. (5)
ta
ln cazul analiz:tt : 7,4 41,92 2,8 49,74
: O'Otrtr tnne I
0,1 3,98 lr5 43,32 2,9 49,81
X,,,o' Xmtn - 15'0tr8-15700?
- ^,
0,3
7,9s 116 44,52 49,96
6'0?0016 :
77,79
6o :
7r7 45,54 49,90
0,0096 rnnl' 0,4 75,54 1,8 46,41
311
et 47,93
0,5 19,15 1,9 47,73
0'0096' r'espectiv procesul este stzrbil ca precizie'
JrJ 49,95
Deci 0,011> 0r6 22,57 t
- Limitele rnarinie qiminime calculate vor fi : a,7 25,80 2,t
47,73
48,21
3,4
3r5
49,96
49,97
0,8 28, B1 48,61 3r6 49,98
L*o":Z+3 o; (6) il,I 31,59 48,93 .)- 49,99
1 214 49,19 3,8 49,99
L*in:X-3 o, (7) 7,7 2,5
:1,2 2r6
c-leci : 1,3

L*o,:15'014 + 3' 010016 : 15,019 mn1 > X*on: 15'018 rnm;

Lmrn:151014-3'0t0016 : 141009 mm> Xmn:15,007 mm" - pa'tea harsuratd, din curb6 reprezintd, plohabilitatea de rebut.
asa curn apare infigura2l, supralala deiimitat[ de curba normald,
clistribnlie a valorilor leplezinti, plobabilit-atea apariliei valorilor caracteristicii procesului
Pebazu acestor clate se traseazi culba t1e
anaiizat. rn tabclul _6 sint date, in procente, suplafelele co^respunzd,-
caracteristicii analizate (fig. 21). toare la ralori de 0,1 o.
Din analiza curbei rezult[: tntinderea zonei zsrt.i,n care piesele rebut ciepi;esc'limita superi-
_a"qiimpre;tierea(6o)estemlrimicd,decitcimpulcletoleran!il, oar'5., este datd, de relalia :
trX.,,.-X*,,;, ileciprocesul aparo cil llrecis, totu;i, datoritri reglrrjutrui Z" : L*or-X-o": 15;01g
irecoiespunzdtor, eI este deplnsrrl ; -
X-r,= /5 0|t't: -15,018: 0,001 mrn.
f^,.= t5.0C7 nn I Daci, se line seama cd, o:
11
: 0:0016r rezultS, cd,:
Z, :UrG o'
Zona Zu se afl5, intre 2,4 a
qi3 o.
Din tabelul 6 rezultd, :
Tra3 o corespllnde +9,860/0.
La 2,4 6 corespunde 49,18o/o.
Deci 0,6 o : 49186 -49,18 :
- 0,68%. Fig. 22. Curba de repartilie a valorilor axului
Probabilitatea de rellut este prelucrat pe o maqini de reetificat necorespun-
A 'L: t
P,: A,68o/o' zdtoare.
=1. 1t0
L-;.= i5 C'19 15,014
I Zr- fracfiunea defectd probabil5 se poate determina (rnai precis) cu alte me-
Ilig,2t.Crrr.baderepar.tiliear.alorijordiametrulrriaxtrhii -
rectilicat ' tode, rnai complexe lns6.

a9
fn concluzit : Tabelul 7

- procestLl estt insiabll ca icgiaj; Glacl clc scvi ritatc

este stabil ca precizic' ;
- procesul este c:rpabil s5' fie leglt{-;.".
- procesul
iu caz cii rru sc re'.-gleaz"ir. e sislir fo.ibiiitLrtcit clt tl,6Uo/" din:txe
lie
- lebutate l'l 11:l l3
l

t il 0
' 2.-t -1 15 2i)
"rir.
I)e cxempiu, in figriiiL 22 este rlati, curbn de riistribu.tie:L frec- 26-
irt-
ii)
1()i) 10
5 1{)
i i\
1i
2{t
2!.)
3{)
'lll
.1ir
:rctt'lt;i
vel]{elor Yalorilor. pentlu ircelasi proces c1e rectificat :ixele, 1-re 1ui - 2{.)(.) 1,r :0 :i0 ,10 5;
tip insir, intr-o periorttli 201 - :ir){} 30
,r.agind, autornatx r1e lectiticn,t
2r)
,,FOR'ILrl(A"r 301 ir{l(} 40 :15
"i5
7)
71
11ir
-
in care dispozitivul automa.t al maqinii ,,l'ini-stop" era defect' Aqa 5lil - ffll 40 l1:i 7it t t;) t;0
cum reiese tlin curbil, procesul eta total instabil, probabililntea,
dt 801- 1 :i{)0 5it 7;' i l5 150 :.:,)
.Stop,', 1 301
- :J 2{it) 7i 11; 1J0 225 :i()i,r
rebut ajunginrl 1:l 53,3-olo. Dupri l'epli-al.eft ciispozitivuiui ,,Firri 3201- 8(X){) 71 it 1irU 30() .1r0
22 C0i) 300 7i0
rnu; inl s-lt iirt rttlt ir i t'l precizie'
[J 001
- 15t) 22;-t .1 irl)

22 001 {j0{) 3il0 ,t;{) i:'a

-i10 ,150
7i>0
1 10 001
- JoO 0{lf) :i0, ) T ttl) 7;0 1 ir00
Peste 550 0til) ?)i) 7;(l 1 ;00 1 500 1 500

2,coNTRoLULCALITATIVLARECEPTIALOTURILORDEPRODUSEFINITT
- apliciriil controiui de receptie, apare probabiiitatca, ,,n,,
tle a lespinge un lot care se incadreazS", in nivelul de calitate admisibil
(pr) r'iscul, prod,ut'ir,t,oruLui, 1

verificrlr.ea caiiti!ii loturilol cie 1:r od.u-re se execut"i

plin contlolul -- aplicirtl r:ontrolul de rccep{ic, irpale probabilitatea ,,pt, de a,
in prr:a}abil riscul atit al accepta un lot la care frac!,iuncir cl:fectl este m:r,i mllle decit p*
stal,istic r]-e lecrepfie (final) cale slrr.bileqte riscul beneficiarulll2i I a gi p se r-liiu in procente (o/o).
liscul ile :l se cunpira
cumpi,ri,toiu.lui cii gi al vinzfitolulr-ii, qi illinnti-r a. Controlul do rceep{ie pc bazi rle o proilir folosind sehema
r,espectiv risc'1 de
laani;tc; lot*r,i de produse neco'rs'r1l1ziiioaie {p), ,,corospunzir{or't) si ,,neeorespunz;'ltort', Pentlu :rce:rsta. dintr-un }ot
a se respirtge loturi cle prociusc, t1t.si ele shit cor,espunziltoarr: (o'}' t1e -l[ prodrtse re ia o mostti, rz. Pentru st:rbilirea rul.ilirnii mostrei se
verificitre:l se face iir gr:'erl1 1;r: crircri*l ,,corespunzx,tor'" s:ru dine seanra cie rnd,r'irnen lotului r..t'rific:rt si de gr:ldul de sever,itate
t. ,itoniht. In tabelul 7 estc precizrtiii nrii,rirnea iui re-in funcfie ile aceste
,,necorespunzfitort t1ou5, caracter istiti.
Pentruaplicar.eacontrolrrluitlerceccplitltrebuiesirse!inilseanl.t Pentru velilicili normirlc so lecomrrnrlii graclni t1c, se-u-eritate IIL
tlc ut tttLtol,ti t'le no!irrni : Fentlu verific:iri de ploduse lil cirle conti'oiul este costisitr-ir se r,eco-
-controlulseapiictilaunlot.dcri:iilirrit.}f,car.esepr.osuptrrrecI mancl5, gradul de severit.ate tr sau II, iar pentiu r.elificare:l unor trtxo-
este omogen, respectir-, teptezintir, plr,rduc!ia unei linii de
f:rblic:ifie duse cu caracteristici critice .qa1i scurnpe se lt'comandi, gr,ariul cle
ini,r-un inten,:r1 i1e timp r1at,, rutit l- f osi f olositil irceeali rnaterie plimi, sevelitate IY sau Y.
aceiaqi muncitori, ircelcaqi S.I-).\-'-uli etc' I O'J:i,til iz stlbilit, tlebr-rie s:'r se prcrcizeze rruniiilrLl cle proiluse
acccpiir o an..rrrri1,i fr:iclirr:re cle d.efect Ij1 CUnSi- nccorespunzltolrle defecte, perrtru care se admite lcltul o si nurnLlul
- cabeneficiarul
tt'i,rtel, de calztate samisibil
r1e produse n€cole,qpunz[,tolre penl,ru cale lotul se rcspilge, r., resperctiv
clelat fractiu.nea, defectri clin lot, :tdmisri de beleficiiir, nir.elul de calitaie
beneficiarul nu accept:-t lotrtl lltste o irnumitii fi'acliune defectd'
"

- aclmisibil pt qi frac{iunea cleiectd, a lotului considelatii n,.'admisibili rle

p, consideratit cir frac{iune tlej'ettit taleratd; beneficiarp.r.

84 85
 Beneficiar'ul indicd un nivel cle calitate dc 1o/o.
Pentru r.crificarea loturilor se aplicd, urm5'toarea schemS' :
Conform tabelultii 8 in care este indicatS, r-aloarea lui a, rezulti, :

Dintr-un deN exemPlare se ia o mostrl

de n exemplare
I
Pt -- 191o

Se examineazi proba de n exemplare 9i se

Ililitnen lotului ,tl i,i
ll
l

gisesc c exemPlare defecte i __l

L

i l-- i
I
il
le
I I

8 00ti-22 00i, I 300 1t I

I I

.l, + i

c<(I s)_t
Deci d:lcil rlin 300 de pel'cchi pantofi conllolate se gisesc pinii ia
Lotul se accepti Lotul se respinge perechi cu tlcfecte, lotul s(' a('ceptii. Dac[ se g5,sesc opt sau rnai
.qapte
multe perechi cu def€cte, lotul se resllirlge, fiincl necesar ca fttrnizorul
Abscrualie; a:r-l si'-l resorteze.
Pentru-." cleterminarea lui a $i f, Iespectiv numiruls[,de clefecte pen- b. Controlul de reeepfie pe bazir de doui probe folosind seherna
tro *t* acceptS, sau se resiring loiurite, .trebuie se stabileascd, ,reorcspunzitor" gi ,rnccorespunzitortt. Peutru acest control se folo-
calitaie admisibil p^r, iivei care ii stabileqte beneficiarul' se$te urmfltoare:r, sch€mir, :
""' -i;
'ivelul
de
t"dili"S *int d*t" valdriie lui a pentrl diverse mostre de md,ri-
,"* ;Gi;biliie cu ajutorul tabelului ?) ,1i diverse nivele de calitate pt. Dtnt*un krt tle -l[ exernplale se i:i, o prirnd,
\ialoarea lui r se deduce d-in formula 8, respectiv : I plobl c1e r,, exemplare
r:&*t (8)
vI

-;---i-
-. --r-
De exemplu, Ia receplia unui lot-de-18 000 de peleghi depal-tofi :
I Se
s.' exrrrnirreazd,
exirnt prima plobri rle ?h exemplare i

*u *t*frifiie i"aif"i r1e Jeveritate III. Conform tabelul*i :7' ^I? { L SIIse gisesc
qi xempla,re defecte l
c1e
iL
: ls ooo'bocl co"nspund pentru graclll de severitate III , 300 buc.
+ ,1, J
l

TabeIuI 8 cr 0L<cr<yl __ __ !P_\

-(0r
I S. accepti luttl
i

Se lespittge lotul
I

i___r I
1

o 0 I 1 t---- Sc iir, din iot o a, r{oua prob[

; __tqt:.ggL!,.t
I

0 7 2
10
15 ; 0 0 2
2
3 l

I
'I
i

20 0 o
0 2 5
30 0
0 2 4 6
40 0
2 5 I
55
75
775
0
0
1
0
1
1
2
:.1
7
10
10
1.4
(ctf cr)(a,
.t. J, (ct!
,t
cr) 2r2
1 t 4 6 12 18
150 1
225 1 I 5 8 L7 25

300
450
1
1
1
1
4
5
1-t
l'lI 10
14
22
:J
25
ZJ
Se acceptil lotul it_., s.' rcspinge lotul
t 13 o? t9 25
750 1 8
1 500
, 1:l 24 2:l 25 Obserualie &z:?'z--L.

87
86
 il
in ST;1S 3160-72 sint date tabeie cu ajutorul cd,rora se stabilesa
yn[,rirnei-i,mostreleryr^ gi n, in funclie de gradul cle severitate ales,
Xrr.eculrr s-i r.aloirrea lui a' a, r, qi r, in funclie dc nivelul de c.llitatc
italritlt. In genelal in acest control rL1 : '11,"'
Obserualie. in lite.atura tle specialitate se prevede verificarea lotulilor 9i pe bazi
de scheme rnultiple. STAS 3160-?2 prevede aceastl metodi de control de recepfie.

controlul de receplie pe bazS de o probf,, se recomanild, sd, se aplice Copitolul Vl

ia prorlusele cu un nii,-el dalitativ mecliocru, i&r _contlolul de receplie
pe-baz[ de doud, probe, la produsele cu un nivel calibativ foarbe bun
sau foarte rerlus. CONTROLUL CALTTATil 5r AL FTABTLITATil

Realizar ea, 1-riu'ametlilol qi a caracteristiciior presclise, cle cd,tre

un proclus, imcdiat dupd, fabricarea lui, trecerea plobelor la contlolul
final nu sint suiiciente pentru a catacteriza ,,ca1itatea" sau ,,noncali-
tatea" produsului, indiferent de natura lui, de destina,tia lui.
tTn produs trebuie, este necesar, s5, satisfaci, o perioadd, cit mai
indelungatd, pretenliile beneficialului, pretenliile proprietalului si,u.
Astfel, pentlu cumpd,rd,torul unei perechi de pantofi nu este suficient
,,sd, se simt5, bine in ei numai in momentul cump6ririi, cind ii probeazd,,
ci e ste n€cesar ca pantofii s5, fie comozi o perioadzi cit mai indelungatl,
sd nu pdtrund5, apa in ei, in caz de ploaie, s5, fie ugor reparabili in
cazul in care in limp apare un anumit clefe ct, o uzurd, etc. De asemenea,
,o motocicletd, pentru a satisface preten!,iile posesorului, nu este sufi-
"cient sd, funcfioneze doar in momentul cumpd,rd,rii, ci trebuie sd, inde-
plineascd, o perioad[ cit mai indelungati, parametrii prescriqi, sX, se
,defeteze cit mai rarl in caz d-e defect, acesta si,poat5, fi inli,turat cit
rnai repede, s5, se poatd gdsi piesele de schimb necesare etc.
Gradul de satisfacere de cd,tre un produs a pretenliilor, nevoilor
posesorului shu, ptobabilitatea ca acest produs sd, poati, fi folosit
zrtunci cind pcse sotul sdu Core ste se numegte rlispanibilitater, D1t).
Pentru ra un produs si, fie ,,disponibil" pentru a satisface cerirl-
{ele beneficiarului sdu in orice mcm€nt, este nectsar si fie intleplinite
patru condi{ii (fig. 23) :

r Traducerea cuvlntului auailabilitg din limha englezi.

89
 FI

ln funclie cle natura prcdusului, complexitatea lui, fiabilitatea se

poate exprima fie prin funclia fiabilitatel?(l), fie prin alli indicatori de
fiabilitate ca, de exemplu: timpul de bund, funclionare (saudurata
medie cle via!6 ), media timpilor de bun5, funclionare, media timpilor de
reparalii, coef icientul de disponibilitate, rata defectS,rilor, funclia fiabi-
litd,lii etc. qi care pot fi determinate prin una din urmiltoarelemetode ;
a. Timpul de buni funelionare (durata medic rle viafi) se stabi-
Iegte numai Ia produ.qele care nu se pot repara (becuri cu incancles-
cenlh,, tuburi fluorescente, rezistenle, condensatoare, semiconcluctoare,
tuburi cinescoape, rulmenli,lag5,re cu fricliune etc.). La aceste pro-
tluse,,timpul cle bun6 func{'ionarett corespunde cu,,durata tle via!5,".
Flg. 23.
Timpul de bund, funclionare se poal,e determina prin urm5toarele
doud, metode :
- llr'odtrsul s[ rribL ,Jiabilit.at.e'.1 ;. - lVletode normale. Se iau un numd,r m cle produse (in funclie
de natura produsului, numd,rul supus testuiui poate varia in limitele
s5, aib5, ,,accesi'bilitatel'
- lrodnsul
i5 existe ,rP'iese d'e schi,mb"
1

10<ru<100) si se pun sd, funclioneze in condilii cit mai apropiate cle

- si existe riif'na A" lucru pentru reparalii qi intreline r c' calif icatX
1
cele din exploa,tale. Se urmireqte prin observa!,ie directd, sau
(
-
r,,set'lricet').
printr-un sistem automatizat de semnalizare opticd,, acustici sau
inregistr:lle, comportarea acestora, notinclu-se la fiecare produs
supus incercfi,rii perioada de timp dupd, care a incetat s5, funclioneze"
Nolri,
i.Joiiu"if. noi introduse ln diclionarul limbii ronAn: Iegate tle-crlitatea produsclor Se adun5, acest timp qi se imparte Ia numS,rul d.e indivizi supuqi
.t"i ofi.lutirute ln STAS 817{-68, intlat ln vigo:rre la 1'04'1969 ' incercirii, stabilindu-se in acest fel timpul de funclionare (rnediri)
al produsului.
Erempl,ttl l. La radiatorul cu ventilator, produs de intreprincle-
1. FIABILITATEA PRODUSELOR - F(t) rea Blectro-Alge;, elementul predominant in tleterminarea duratei
de r-ia!5, este lagi,rul de bronz (cu fricliune) al motorului electric ce
este probabilitatea, ca un produs si, func- antreneazd, ventilatorul. Pentru determinarea duratei de viali, au
}e"X
- ]/J(t)in-interYallul
Fi,abi,ti,tatea
clefectare 0, I in condilii tleterminate (STAS fost prelevate 30 buc[li din produclia a 30 zile qi au fost puse si
tio"*"" funclionez e in condilii cit mai apropiate cle cele din exploatare, qi
-
10307-75). anume : cicluri de cite 3 ole, cu o pauzd, de o or'5, pentlu ri,cire"
Astf6l daci, dintr_o 100 rle aparate de ra6io, c1up5, un timp I : Proba unui radiator s-a considerat terminatS, cind au ap5,rut bitfii
: 600'ore de funcliouare in condilii normale s-au defectat 35 buci!'i'
5si zgomote Ia lagi,r.
rXniinind in funcliune 65 b*c5,!i se po2,te spune ci,,f'(600 ore):0'65: Au fost ob{'inute urmd,toarele rezultate :
:: O0
" -r,tt.

nllilit*tea irr furicfie de modul in care a fost tleterminatS, apare t1 :285 h tz :295 h la :280 h fa :340 h fa : 400 la;
sub trei forme : ta :325 h tz:18 h le :310 h ts :425 b lro : 325 h;
tr:425 h tn: 5'25 h lrs : 480 h tu: 495 lt
*ine pe frale O" linincl s-eama t1e caracteristicile elementelor f15 : 398 h frc : 485 h Jrz: 510 h t$: 980'h
"uicote,
de exploatare, solicit'd'ri etc'
comp6nente, concli!,ii
'- IlaUltttatea enperimentald, se determinS, in laboratoare' pe t$: 412 b lzo : 380 h fzr : 390 h tzz:490 h
lzs : 540 h tzs,: 480 h izs : 580 h tza:320 b
staliluri de probe qi-incercS,r'i, cleindu-se cond'i.tii de solicitare qi tzz :290 h l:e : 401 h tzs : 420 h tso: 525 h
mediu similaie cu cele ce pot apd,rea in exploatare-'
Ii,ab.ili,tatea opera"fi,onatd, (efectivl, la benefic_iari) se determinS, Se observ5, dou5, valori anormale : l, : 13 h qi ft, : 980 h, valori
-
rirm6rind, clirect in'explotr,tale comportarea proetrusului respectiv' oare depd,qesc cu mult media cle viafd, a lagi,relor ventilatoarelor qi

90 91
 prrlrtlu col'ectit, itlterpt't:tarc il l'iizulttltelor se elinrinS,. TirnpuB
cat't: 2) crescind terrsiunea cu 20f/o r,espectiv {J* :7,2 {Io,
de birnrl funclionale (dulata meclie de virl1,[,) va fi :
. * lu ::rrn
1146s
:+l!h. - (l'""1"
I rlilil - P- : f,)^ 1 nla o !q q
,:E';: \ Irn ) -"'"'"
J)eci iltlicltolul de fiabilitate itl lzrgli'elor vent,ilatoalelol este : u.- - ',t:.1: Ts,.i rr I
clurata medis-. de virllI : +12 h. t1,8

Obseroalie. in pet'ioada incercdlilor, lrr nici unrrl din ceie 30 radiatoare nu a apinit o' ,lj) clr.'st.inrl tciisillnea cu 301/o, rr-:spectiv (J, : !rS fJo,
aIlA defecliune, ln afara de fectdlii Iagiu'elt-rt.

concluzit-r, finbiiit:rtea, Ilr,gilelol' (lelelminti, iu tlcest cilzr fia-

in 1 oo(r
- r,, f
ur)'* t.,-. r,r., : D..i)9
bilitatea intlegului pt'oclus. I)t:ci pentr u imbrtniitS,{,ii'ca indicatr,rrului'
\Uil)
=,
r1e firbilil,ato trebuiir s5, se gl,seascii o solulie pentt'u imbunltd,lireii
de ungele a,l la,gi,relor, materiaiului din tia,r'c Sint confec-
p. -= JJ!: -25,ri ir.
"qi.ctemului 39
lionali cuzinelii, r'ugozitatea axului etc.
llr ilcelciir'i ir,ccelelatt: beculile electr,ice cle la
^ [)t'r'i., srrilurrirrrlea,utl
duntei cle r.ia,!5, prin supunel'ett, lor' la incelcS,ri accelelate' rnlr'r'lrlirrlt'l'eir 7,s1 electlic:itt Fieni, 1lr, o tensiune cu B0o/o ruai
prin Snce,icd,ri accetirate se intelege supunerca pl'oduselol' lir il]rrlc (lccit tcnsirurea nor,ninal[. $i in cazril in carer ele rezisiil ce]
soiicitS,ri mai grele, clecit cele rlin exploatale, f:r,pt ce determinil" 1;r.1.in 25,6 h, so llorlte tr.age concluziir, c[ in oondilii noima,Io, la ten-
uzuua lor mai iapid[,, rcspcct,iv posibilitatel tll,gelii unor corlciuzii' norniulr]ii, de aliment{rre, e}e vcl clura minimum r ooo tr.
asupra, duratei de r.ialt[r rnai lepede. "riuncr[
b.
-lt{edia linpului de }runi funclionarc nITtsIr (O) este un inili-
Pe hlzir' experinerirtali, l:t a.semenell, ploduse au fost stabilit': cn,trx' rle finbilitate care sa irplirl ia prorlusele rep:rlabile.
rela!,ii rnalemati-co (ernpilice) c:rre ins5, dau o aproxim-a.tie suficientil. I)e exernplu, se pr,esupuue tir, nrr pr.,rius a intr:rt ii st.r,r,e tle func-
De exemplu, in caZril bec*r.ilor electricc c1 incitrrdescen!,i, Se p^ot liune la, tirnpui lo ;i a, functiontrl, piri:i ]a tirni;..rl I, cinil ir, l,p:ii,ut un
cfectp2, incerd[r'i'accelerate, mi,rinclu-se I'ensiunelr, <le alimentalc. II] defect (fig.2a).
acest ca,z, tlulata de via{il este d.at:i de lela!'itt : 11pet'ioirdl h * t, el a,1iosi, l.t:jliu,irt ;i la tirnpul f, :l fost repus in
"
I.turttrtlne, lucr intl plnr, ia apari(ia unlri nou delect la tirnpul t, q.a,.m.d.
t)---D
*' lYo\, 'J'irrrpul tnediu rlt'hurri i'utrctiorriirt,s,, r.tleuicaz:-i
irr uee.t, ca"z r.u r,ela-
\u, ) fia :
in cztle :
n
Dn rept]ezinti, durata de via![ pentru cale este g-arantat b:cul, X'i
il"
alirnentat la tensiunel, nomitra'ld' {/, I
dula,ta becului alimcntat ltu tensiune:l [/,;
cle r.ia!d, a
MTBI' : tt+r;+{"+...+t, -,i:1 :o
l1
,iL coeficientul cu vtlloarca cuprinsti intre 13 ;i 15'
Enemy;Iul2. Aplicinti ageptll'_qb!ig la procluc-lia, de becut'i nor- to l,* {^ fs fo lrlc
E[Z] H [?]E
nrakr de lii, intreprinclerta RCIILUX-'I'lrgovi;te (la, care duratn cle
$
via!5,
'1)norninir,lir tlstc t1e 1000 ore) ;i iuind.po-?l, .:1a-' *-1 obline:'
clescincl tensiune:r, cu 10o/o, r'espectiv U,:Lrl Un ttttll'
tltllll
tttl
rtll
lrll
l ooo:D, (}})" : D, .1,114 : D,.3,,8 itttiii
Itilrll
ttll
t;t
t a,
F'1
,r,E -ii igi
lg l,.lltrl
'*l*j :r:i
Ft]
,, ' : tn''o
:l-x
:2G:l lL; t-iir
Fig. P i.

Q' 93
 Enemptlul 3. IJn televizor, in tot tirnpui Yietii sale' a avut 5 In eazul elin exemplul 3, rata cd,delilor va fi :
clefectd,ri: prima dup5, 1800 ore, a cloua dupi 2 400 ore,.a.treia
dup5, 1 000bre, a patlra clupS' 4.800 ore :-si gs21 ctre a cincea ;i ultinaa -1
,\ : 0:0036 : 3;6. 10-a cd,cler'i/ord.
cddele dupi. inci 3 600 oi'c. Atunci : -- 2 720

1800 +2100+ 10{r0+ 4l{00 * 360rt

u:
^ __ s --:
3 600
5
:272t1 ore.

obserualie: l,a un produs, NITBF sepoate calculaginumai dup6 un nunir oarecrre de

ciclur.i de funclionare, inainte de iegirea lui clefinitivi din funcliune' in calcul se line serma.
de timpii de funclionare dintre doud cideri gi numirul de cideri pind in tnomentul in care
se efectueazd calculul. Se precizeazl ci, in acest caz, pentm o estimare cit mai apropin'rit
a ,4.I?BF-utui slnt necesare cel pulin 5-6 cicluri de ftuclionare'
MTBE se poate det,ermina qi prin alte metotle de c:rlcnl, gt'|i-
fice etc.
c. hledia timpului de rfparalic-MTn este un indicatol' c1e
fiabilitate foarte ufii in d.imensionarea atelierelol t1e repalrt' unititli-
lcr ,,setvicett.
Mf n se calculeazX, in acelaqi mod t1a, ,:i MTtsF tlin cazul pre- Fig. 25.
ceclent :
n

I'i' Ltl nu plodus, rata clclelilor poate si, fie constantS, str,u variabil5"
^ rnajorita,tea
MTR : O';- In cazurilor ins5,, in anumite intervale de timp, rata cdde-
lilor este valia,bilS, ryi in alte perioacle - constant5,.
Cazul clasio este curba de c[dere a proaluselor ,,cadd, de baiett,
d.in exerrrplul 3, se con- untle ltr, inceputul vielii ). este variabilir,
sitlerfi, c5,
-cele 4. Reluinci c:rzul televizorului
Enemqtltil
5 d.efectilri au impls urm[torii timpi cle reparti{ie : rnature (I), apoi in perioada de maturitate - perioada clefectS,rilor pre-
a produsului (II) devine
constantS,, perntlu ca, la sfir$itul vielii (III) s5, clevinf;, clin nou varia-
t',,' : 6 orelt'r':4 ore itl' :21 ore )tL' :1? ore itL' :2 ot'e' bili, (fis. 25).
In Iunclie dc na,tura lui ), (variabili, sau constantd,), funclia tia-
biiitS,lii (-l'(f) poate ar'ea rnai multe expresii rnatematice, redpectiv
XI,R_ 6+4+27+17+2 : Jq_10o1e. poate ulma di'i'erse distribu!,ii.
55 e. Rata reparafiilor p este inversul mediei tirnpului de repa-
ra,lii :
-
cl. Rata defectirilor (ciderilor) - ). - este unul din, plirrcipalii
indicatori de fiabilitate. El exprimi, mrm5,rul cle c[deri, cle rlefect5,ri p
unitatea d-e timp (ord, an "i"')'.. . ]IIRT
ale
"" - unui produsdeinyedere m:rtematiclste inversll mediei tirnpului
Dilpirnct
c1e bunil funclionare : in cazul exernplului 4, rir,ta repalaliilor va fi

i, : ; : 0,1 reparalii/olX.
1
l- -: --.
XI'1'BF

94 95
 Ii,mpul d,e bu,nd, fu,nc,ti,onare : t;+t; + ,; + t; + t;+t;: (365-8)+
fonnx zr cali-
15,!ii
f. Disponibilitatea
intrucit cuprincle
- r(r)
atit
_- este cea, rnai complex5,
fiabilitatea cit qi rnentenabilitatea procluse-
-f--(365-15)f (36.tr--8)f (365-15)f (31i5-8)f (365 -42):2 088 zile
Timpul d,e reparti,tie:t;' +t;' +t;' +t;' +t;' +t;':8i-til*8-l-1irf
lor (fig. 23). -l-.\+42--96 zile,
Cfeficientul de disponibilitate se poate exprirna m:rtemirtig itr urrde tr1 +t;' :t;+t;' : . .. :f;+t;' :36ir zile.
trei feluri : Rezultfl :

MTBF Disponi'bi,titatea : ,. L\ : 0,9ir - 95Yo"

a) D(t): X.TTBF + MTR
2088+96

: --'!l Deci grupurile termoelectrice sint la dispozilia beneficiarului

b) D(t) sau
95o/o tfin timpul total.
p+).
g. Distributia exponenliali a func{iei fiabilitnlii - F(t) :
timpul de futtc[ionare
c) D(t) : tirnpul de iunclionare I tirnpul cle repara{ic
SALl I(t):s-t't ,

explesie valabil[ iil oazul in care ], sau

'l{?BFsintconstante (fig.27).
d) D(t) : F(t) + 11 - r(r)ll' r{(tL),
tn care :
-E(t) reprezint* fia,bilitatea protiusuiui I
I - timpril la care se tletelmin* fiabilit:itea;
t1 - fft)l : Q(t) - lipsa de fiabilita,te a protlusului ;
It1tr1 proclusutrui ;
- mentenabilitatea-
i, j'timpul la care se efecttleazii' mentenan{:i'
Drempilul 5. Furnizolii de grupuri termoelectrice (turbogenerir.-
toa'e) gaianleaz1, o duratS, de viald, cle 30 ani (circa 200 000 ot'e
eiect.ive-de furrclionare) ttrac[ "se respcctd, urmfltorrl grafic <le levizii
qi reparalii:
- o dal[ Pe an
E ziitr
o datd, la 2 ani ' 15 zile
lt 6 ani '42 zilt
- o datd Ftg. 27. Diaglama fiabilitAlii.
Aplicintl formrlla c,) ;i linind Lqrjaln& cle schema flnclionaiil t1i1 Ea exprirnri probabilitatea ca un proclus sd, funclioneze l:r timpul l.
figura 26 rezuittl : Cind l : IITBI-->F(I) : 0,37.
Eremplul, 6. It,ata cdderilor unui tranzistor este ), : 10-a cd,-
deli/ord,. Si, se determine probabilitatea crr un tranzistor s[ functi-
oneze timp de tr : 10 000 ore.
Se aplicd, relalia I(t) : 6-t't.
4
toni ?(10 000) - e-1o-4x7o4 _
^+ :
e-t: ,4, 0,37 :37%"
Irig. 26.
7 - a.61O

96
 Adici, rlin 100 tranzistoare de acelaqi tip, existd, posibilitatea ca 2, FIABILITATEA SISTEMELOR
dup5 10 000 ore sd, mai funclioneze incd, 37 buc5,!,i.
Enemptul, 7. Un cond.ensator electrolitic are tr : 5'10-5 c5,-
rleri/or[. Fiabilitatea pentru 500 ore de func!,ionare est'e : In majoritatea cazurilor, produselc sint formate din mai multe
componente sau subansamble.
rn limbajul fiabilistic aceste produse complexe se numesc s,isteme.
"ft(500) : 6-50ox5 'lo-5
-e-25'ro-3 -p-o'oz5:0,976. D-e exemplu, un televizor este un sistem deoarece este compus
din tuburi electronice, tranzistoare, diode, rezistenle condensatoi,re,
Adic5, din 1 000 condensatoare este probabil ca dup5, 500 ore' potenliometre etc. Iln autoturism este, de asemenea, w si,stem
9?6 trucdli sd, fie incd, in stare de funclionare: - cgmpgs din diverse subansamble (motor, cutie de viteze, dispozi-
Fiabiiitatea pentru 2 000 ore de funclionare la acelaqi condensa- tiv frinare,_ sistem suspensie, tablou de bord, roli etc.), iir fi6care
tor va fi: subansamblu la rindul sd,u este format din una sau mai'multe com-
ponenle.
Pentru calcularea, respectiv determinarea fiabilitd,tii unui sis-
3(2 000) : 6-2000x5'10-b -9-o'r-9,95' tem eshe necesar sd, se cuhoascd, fiabilitatea fiecd,rei componente,
respectiv subansamblu.
Adic5,, din 1 000 condensatoare probabil c5, 50 se vor defecta Componentele sau subansamblele unui si,stem pot influen{a
inainte de expirarea timpului de 2 000 ore func!,ionare (950 in func- direct, sau indirect buna funclionare a acestuia.
' ilne*ptul B. Se admite cd, un sistem funclioneaz5,_ mul.tumitor
tiune). Dac5, la tn sistem componentele sint astfel legate intre ele incit
acesta nu mai funclioneazd,, dacd, una din componente, indiferent
dacd, prodabilitatea de a nu ieqi din funcliune-.timp cle 20 de ani care, se defecteazS,, se considerd, cd, este un SISTEM SERIE.
este de 0,5, adici, fiabilitatea dupd, 20 ani va fi : Dacd" Ia an s,istem componentele sint dispuse astfel incit trebuie
s5' se defecteze toaLe componentele pentru ca sistemul sd, nu mai func-
.F'(20) : 0,5. {,ioneze, se eonsideri cd, este un SISTEM PARALEL.
a. Fiabilitatea sistemelor serie F, (t). TJn sixtem serieserepre-
rata cd,derilor. Admi.tind c5' aceasta are
- d6mponeirtd, sau subanfr,m-:
zintd, grafic ca in figura 28, unde fiecare
Se cere si, se determine
valoare constantd,, rezultd, : b}u este reprezentat printr-un pdtrat.

Logaritmind rezultd,
F(20):e-20^:+'
:
Fiabilitatea acestui sistem serie d(t) este datd, de relalia
-B
20). :ln 2:0r7. :

-tr's(r) : p(t). n 2$). r r(t) . . .F

). :0'1 :0,035 cideri/an :3,5.10-2 c[cleri/an. in care :
^(t),
20
{r(l) reprezintS, fiabilitatea componentei 1 la timpul f ;
Dacd, sistemul este format din 100 elemente, fiecare element
Ir(t) - fiabilitatea componentei 2 Ia timpul I q.a.m.d.
Deoarece fiabilitatea unei componente este totdeauna mai micf,
trebuie sd, aitr5, o rat5, a cd,derilor ()r) de 100 oli mai micd', adicS': sau cel mult egal5, cu unitatea, rezultd, cd, fiabilitatea unui sistem
serie este mai mic5 decit fiabilitatea componentei din cadrul sistemu.
),0 : )..10-z : 3;5.10*2.10-2 cd,deri/an. hli cu cea mai redus[, fiabilitate.
98 99
 400 componente' legabe
EuemTtlul g. Um sistem este format din Fiabilitrltea Pentru l:1000 ore
500 ore f.nc!io1.ir,r'e este urnri'-
in serie. Fiabilitatea;;;;;;";6iorl1.,
toarea 3 to3:r-t':
componente a'u ?(500 ore) : 1
:
""*^ g-92 ?t(1) : e-)n - €-r'8'10 :0,158
i""o*po'tt"nt5, are J'(500 ore) :: 0,99
.1.,
Z au 'F(500 -o1e)
"o*iott"nte
ore) 0,982 : 0'95'
: lesi v -0,99r x Q'98 I'eleaiaor Saturn,:
atunii
'""*" t;(5100
estemai mic1 decit fiabilitntea com-
il""i,'t1"niUt"t"^ sistemului 0'95 < 0'9$'
poneqt'elor cu cea mai"i=ausX' fiabilitate deoarece se cunosc alfi
rn cazut tr. ""."'ili ;;;;;";;;"t" ai"t"-"n sistem
irAiJrioil',i" fiafrlitlu (Afrnq sa* )'.), atunci fiitbilitatea sistemu-
i"i *u poa,te cillcul''l cu relafi:l :
-tr',(,) : e-t 't,
unei componente din sistem' 'f'ubrrri elct'tt'<tttice f 1r'iltrzisto:lre f selectol
in care ). reprezintii rata' c5'derilol
fiatrilitatea la^ televizorul hibrid tip
Enemlflut,10. sr;;il"i;-r"[ qi seleotor) in
SATURN (cu 12 ^ il;;;i-t'*i",. 9*!obl"i electronice
i; : lg 4 : 10()
.a..-()00; ),;- :6'10-4:
iffp"rr"ti"'-.". t.r"Ji-ro""i oicre (cu 16 tuburi electronice qi ...,1r1^;;
10() 000

*oau"J3t)o"" noi la
c.i tranzistoarele. ,si selectorul (elementeelect'o-
cizeazra | ') I
iidicat5 decit tuburile
relevizorul hibrid) ,;; ]i;bilitate mai i';" l2.l{) 6
DACIA. Ast'fel un tt,tto(t l oo oo()
nice qi rotactorul ";;;;-;;ie echipat televizorul
I

tub electronic are o?lux, au r0 000-ore 11 *-"

: 10-a cS,deri/orfi), in tirnp
rol ci'deri/or5')'
in ;timp ce la selector
f cir,deriforii, (r' riu 1,2
ce un tranzistor
De asemenea, la
u".
^t;;';;![ ro-*
gog 909 l"rrrr,n:)'i-1-^;+)'u ] li: lr,-,
l{f
+ l;'m + iffid , I
i- itoiru
1 : 10-5 c*deri/orfi,.
""i"it"il-:
Telerizor Daeia :
: 1]:l : or?2 .10- 3
100 000

Firrbilital ea, penlru {:1000 orer.

Tuburi electronice f Rotactor

b',',(t) : g-7"t : e-o,?2.1o-3.t03 : ,-o,tz ,- -7- :01485.
- lt,?)
),r : 10-a : -.h i trz : 16'10-4 : #,fu
Rt'zultii cir, prin introducereil tlanzisl,oarelor ;i al selectorului
finbilil.at,ea, ir, crescut de circa, 3 ori.
)''. : 10-a : - l b. Iriabilitatea sistemului paralcl - Irp {t). Un sistem paralel
" 10 u()[,
se prezint[ grafic ca in figura 29.
Fiabilitatea sistemului paralel se calculeazra ctt relaliir, :
),odcte: ),.1 +-),2 f ).3: rt** *;r*nefm: *k:t'E'10-:l F,(t):1 - [1 -r11(r)] - [1 - 77r(t)] . [1 l"a(l)]... [I-F"(t)7.
-
r00
rl0l
 Dacf, cele ?? componente au aceeaqi fiabilitat'e 3. MENTENABILITATEAT M(t)
-
nr(t) : Ir(t):. .. :p*(t) : F(t)
lezulti, : Pentru ca un prod.us s5,-gi poati, indeplini functiunea pentru
*
n'o(t) :1 care a fost creat, respectiv pentru a fi disponibii, nu este suficient
- - I(t)]
[1

H Fiabilitatea unui sistem paralel este mai rnare tlecit

fiabilitatea oricS,reia din componentele care fac parte
ca el s5, fie ti,abi,l, sd, aibd, o fiabilitate bun[, nu este suficient
ca timpul dintre doud, cdderi si fie mare.
Fiabilitatea este o condilie necesard, la un produs complex, insd,

H i
d in sistem.
Enemptlul 11. IJn sistem,paralel-este compus din 4
componente cu urmd,toarele fiabilitS,fi la un tirnp
l:100 ore
nu este suficienti. Pentru ca un produs sd' fie ,,disponibil" trebuie ca
el s[ fie uqor de intre{inut, uqor de reparat, szi poat5, fi ,,rnentinutd."
starea lui de funclionare.

tr ]7"(100)
-F1(100) : 0'5
'tr'r(100) : .F'B(100) : Ot7
-tr'4(100) :-Flb(100) : 0,8

- (1 - 0,ll)(1 -o,7)',(1 -t)'8)2:01998'

- 1
I-,lit, mentenabilitatea unui proctus - propriet:lte care se
referd, Ia uqurinla lui de intrelinert-' - concurii, ulmzitorii trei
factori, (fig. 23) :
a" Accesitrilitatea este proprietate:l unui produs complex de
:r, permite d.emorrtare:l cu uqurin.tS, :,r, oricii,rui element component.
Enemqtlul /2. s:i se calculeze fiabilitatea sistemulr'ri forrnat
tlin patru componente (A, B, C qi D) prezentate in figurir' 30 Accesibilitatea unui produs este direct proporlional5, cu timpul nece-
sar demontd,rii, gi,sirea elementului defect, demontarea acestuia, re-
Calculul sc faee Pe etaPe'
irnontarea unui element bun qi apoi rernontarea intregului produs.
ln prezent, la celceta,rea qi proiectarea rnaqinilor .qi a utilajelor
e acordd, o mare aten!,ie a,qezlr'ii elementelor componente, uqurinf,ei
clemont5rii ryi montd,r'ii fiecd,rui element in pa,r'l,e, accesibilit[lii aces-
tora.
o)
Printr-o accesibilifir,te bund, creqte operativitate:r operaliilor
y'|d: lr'r * Ic - TB'Fc (in paralel) de intrelinere, creqte disponibilitatea plodusului.
I'":1 - (1 - -F'rXl - b. Piesele de schimb sint elementele imperios necesare pentru
asigurarea mentenabilit5lii produselor, respecrtiv disponibilit[fii lor.
Pentru ca un prod"us s5, fie mentenabil este necesar ca el sri fie
accesibil, insd, aceastS, caracteristicd, nu este suficientii. Chiar dacd,
produsul esbe accesibil qi permite demontal'eil cu uqurin{i a piesei
h) defeete, dacd, nu existii piese de schimb nu se po:tte efecturl reparalia
T*"n - (7" * Ic - Io'I")X', (in serie) necesal'd.
Piesele de schimb reprezintS, o problemi, deosebitS, in t'ealizare'a
mentenabilitt!ii, respectiv a ttisponibilitS,lii unei maqini sau utilzrj"
Intreprinderile furnizoare produc pe lingi, m:r;ini qi utilaje ;i piese
de schimb necesAre intrelinerii :rcestor?l.

Tnu"r: 1 -- t(l - fr)lll - (Iu -r Tc - FB'F;ID' I Traducerea cuvlntulni mainlainabilily din limba engleze.

r02 r03
 Pentr.r fiecare pit-sii in pilrte se stabilc;te fiabilitatt'r,r ;i se cillctt-
lelzi, nurn5,t,trl neccsrrr de pit-rse de schimb ca,r'e sii, ir,sigule butrtL
funciionzrt'e tr nraqinii l'espective.
c. serviee. Echipele tle intrelinele sin1, de asernenell elernente
hot[ritoar,e in lealiza,rea rnentenabiiit[!ii produselor. l]Ie vin s'f,
intregeasc5, noliunea de ,,usurin!5 de inh'elinere", deoal'cce ttrt este
suficient oa un produs sX fie nccesibil ;i s[, existe piese rlr: strhinrh'
dac:i nu exist[, si min[ cle luctu tlalificatl, cale s[ e'xecute intl'oli-
nerea si lepllra.liile necesilt'e
()rgi.lniza,rea de ,,ser.victt:tt a,tit in peritlirda cle gir,r't1n-tie a, pl'odusu-
lui cit qi ttupri e\pilal'eil iulestei perioade a fost piul aculn o da'tol'ie'
a, fulnizorului.
concuren{rl cale existir, in prezent pe pielele e-\terr}e' preferinlrele.'
lterreficilllului tle tt, curnpiira pl'oduse cu o disponibilitate crit rn:i'i lidi-
catf a,u condus lir, extintlel'ea relelei tle selviee' Pelltru furnizgrio
echipele set,vice nu constituie numai un mijloc de a stingc' r'eolll-
rnaliile beneficiarilor', ci ;i un rnotl opelativ ;i eficient de tr' "qtabili
rnotlul t1e comportale a produselor in exploatare, fi:r,bilita,terl $j ilcce-
sibilitatea lot, ttecesarrl depiese tle schimb qi in general orice obser-
vil,{ie ca,r.c sir liie clercetatl, a,nalizati, 1i care s5, conduc:i. in fina,l ]rr,
t.ealiziil.err unol.pr.oduse eu un indice cle clisponibilit:rte ci1, nuri.ritli-
cat.
llerrtentlbilitatta se poir,tr-r ca,lcula., irvind la b:rzir, eei tloi indic:1,-
tor,i tle fiabilitate cip-e s5, l'r'fer5, la i'cparalii lizuiuilc : lne(lia tiurpilor
t1e leparaf ie - MTR ;i rat:l repzlraliilor - p'
in cnzul itr ciir,e ptta 1epa.r'a!iilo1 este constairtii, .se poa1.e lplica
legr'lt ex pont'tr1. ilr la :
l\{entenahilitzrterr rtr'€ o impoltantX deosebitd, la pr,odusele ctr
fiilbilitate redus5, rtreourece perruite olerqterea disponibilitS,lii aces-
tcu'il. A;a cunr l'ezulti a,iin lcla{ia, plin care se t'xprimi, disponibi-
litaten:
D(t)- r(r) -j- t1 --}](t)l x f,,](tt),
ci, ,llls,,r'\'i r.i ,r'it.itr clt, mici :rr. fi lipsrr tle filrtrilitale tl - F'(/) l
sau merrtenrlbilitzrterl i/(tr), totu;i produsul acestor doi termeni este
pozitir: 'ii el sc rrtlaugX lr" F(d). Cu c:il, cre;te Xl(tr)r respectiv ope-
la,{ia de rnt,'ntenant.i, cu ntit a,ct-'st teunen este mai rnare qi deci creqte
tlisrponibilitatea ltlfirLi ;t, ltlotlusului, deo:lr,cce clin relalie lezultfi
t';i D(l) >F(r).
Nunrei in c:rzul in cule ,1,1(t1) : 0, deci mentenanla nuJI", atunci
rlisporii'bilit?l,tea este egrrli, cu fiabilitalc:r.
i-lezLrltir, ei1. pentm a, crcqte dispor:tibilitaterl, cate il,$il, cum s-a
ma"i s;tus estL" folllta celi mai complexil, a caliti,lrii unui plotlus, este
l.slce-ritl sli se rlsigule o accesibilitate bun[,, piesele de schimb ncce-
$ill'e, SIIR\'ICll calificat, r'especl,iv o nrcrilcnanlii preventivi ;i
c'rrectivli, c,urespu nzii to;l"re.

)tl1l) - 1-vr"

in car.e : l, repr,ezintir, tirnpul la cale se electut'a25.' mentenanla, (intre-

.{inelezt, r'evizia, repilra{ia).
}{entenilnfa este do t1ou5, tipul'i :
menten'an|n Ttreaent'it:d,,, cate se face in scollutr tle a preintin:r-
-
pintr, defectare:1, produsului ''si se realizeazx plin revizii periodice ;i
ilrl I'e! inet't'a ('ul'ent[ ;
.rnentenan!,a corect,iad, cart-' se face in mornentui defectx,rii pl'o-
-
chrsrilui .si se lea,lizeazS, plin reparalie.

x04
 Kaoru Ishikawa, CeIe 10 principii ale relaliilor rlinlre furnizor Si beneficiar prin
prisma controlului de calitdte. La Conferinla Internalionall pentm Contlolul de
Calitate, Tokio, oct., 1969.

v. Antonescu, I. Roman, D. neheleanu. Metoile ileefectuareaconlrolultti

slalislic calitatiu al ldmpilor fluorcscente. in : ,,Metrologie aplicatS',, nr. 8/196?.

G. lI t h o e, [[. M I c u. Elemente ile teoria probttbilitdlilor qi statisticd-

BIBLIOGRAFIE
r r r Slalislica malematicd in tehnicd. in: Colecfia STAS-59.

.rt H. F re y. Fiabilitate - siguranld in exploatarc. in : ,,planung-Irroclulition',

Legea nr. 2l1gl0 prioind asigurarcasi cantrolul cdlitdlii. in,,Buletinul oficiai"nr (Elvelia) 18, nr. ?0/5 mai 1970.
28/28.03.1970.

.r'Decretul I. Roma n. Di.sponr'bilitatea, fiabilitatea gi mentenabilitatea proiluselor Calitatea

7'tl1971 prioind orgdnizarea ;ifunclionarea Inspectoratului General de Stat ,,
Producliei gi Metrologie", nr. 517971.
pentru Controlul Calitdlii. in: ,,Bletinul oficial".
. t t Md.suri ailoptate Si de perspectiud cu priuire Ia perfeclianalea ttcttuitd{ii de asigurare
l. Rnman. Delerminareaindicatorilordefiabilitate.in:,,CalitateaProduclieigiXletro-
logie" nr. 1/1974.
gi control aI calitdlii produselor gi seruiciilor (note de curs). Inspectoratul Gene|al
de Stat pcntru Controlul Calitilii Produselor, oct. 1970' I. Rornirn, V. Pa nal te. Determinarea nioelului calitatiu al prodLtselor prin metad.a
demeritelor. in :,,Calitatea Produselor ;i Metrologie',, nr. 3/1g7ll.
D. Nic ule s c u Preocupdri dctuale tn domeniul calildlii prod-usektr.

t).Niculesc a. calitateaa;acLtmoconcepemlassepternbtielgr0.in:,,RornAnialiberi"
din 3 sePtembrie 1970.

D. Ntcules cv Calitatea, d$a cum o apreciali to 7.01.1971. i1 : ,,RornAnia liberd"

din ? ianuarie 1971.

N. Gheorghiu. Erigenla, responsabilitatea, controlul-pilonii calit(t{ii itwltea

proilucliei. in: ,,Sclnteia" din 3 septembrie 1970.

J. M. JurAn.Fenomenulcercurilortlecontrolitecalitate.itt:,,InclustrialQualit;'control'o

A. llerblsher. ,,calimetria", stiinld ct mdsurdrii, estimdrii calitd{ii produselot.

E.O. Q.C., 1970.

A ki ra Ha m a 17rl. Controlul ilefiabililate in Ltzina de frigidere" ln: ,,Mitsuboshi

Ileavy Industries Ltd.".

J. M. Jura n. Toate forlele pentru petioada 1970-1984.

ilT. E. If i b a n. Aspectul psihologic aI cdlitdlii. in : ,, Qualit6 et friairilit6" vol- VI, nr. 1.

r06
 Cap. V. Controlul calitativ in procesul de fabricafie gi eontrolul ralitativ la
reeeplia loturilor dc produsc iinite
1. Controlul calitativ in procesul cle fabricaJie 73
2. Controlul calitativ la recepfiq loturilor <le prociuse finite 8.1

Cap. YL Controlul calitrifii ;i al liabilit5!ii

1. Fiabilitatea produsclor - ryt) . 9A
2. Fiabilitatea sistemelor OG
CUPRINS * X/I(t) .
3. Mentenabilitatea 103
Bibliografie 106

Cap. I. liofiuni introductive

1. IrnpolLanla calitltii plocluselol pentnt <Iezvoltat'ea econonliei

3
nationalc)
,t
2. Calitatea mijloacelor de ploduclie Fi a bunulilor de consum
3. Legea Privind asigurarea qi controlul calitd!ii produselor
5

4. Sarcinile InsPectoratultti Genelal de Stat pentnt Controlul Cali-

7
tA!ii Prodttst'lor' . . . .
5. Ploblema catitilii in economia mondial:i ' : ' ' I

Cap. tr1. Catrittte:r |i criterii de calitate

10
1. Conccptul de calitate Si caractelisticile de calitatc
14
2. l,Iisulalea calactcristicilor calitative
26
.Iulnaltrl caliIdlii
31
'+. Factorii care itrfluenleazd imbunitilirea calitdfii

Cap. IIL Asil;uraretr Fi contlolul c:tlittilii

1. Procesul de conceplie $i lealizalea rnaterialir a proclucfiei 38

46
2. Factorii care inflttenteaze realizarca calitelii
il. Politica intreprinderii pentru asigurarea Si controlul calitdfii
5l
.1. Organizarea conrpartimentului Control Tehnic de Cnlitate (C'1"C') 5'1
60
5. Gestiunea calitSlii

Cop. I\t. I)ocuurentele ile tolrtrol

63
1.FiSeIc de rnlsulitoli '
61
2. Certificatele de calitate
64
3. Figele de contt'ol
70
.1. Histogramele

108
Plan editur&: 11 .153. Tiraj 17,000 + 65 bragate
Cali tipdr: 7 | 4 ptrange. Bun de tipar SI.0I.tg?7
Apdrul 1977

c. 510. r. P. TNFORMATTA
str, Brezoianu nr. 23-2i
Bucuregti
o' C'h.rTR oLuL c ALi T A'f i i F]i?i]-uusEL-1_llR