Răcirea motoarelor termice

Cuplul generat de un motor termic este rezultatul transformării, prin ardere,

a energiei chimice în energie mecanică. Doar o parte a căldurii rezultate în urma
arderii combustibilului este transformată în lucru mecanic. Un procent semnificat
al căldurii este absorbită de piesele mecanice ale motorului. Din acest motiv,
pentru ca temperatura maximă a organelor motorului să fie ținută sub o valoare
critică (aprox. 95 °C), este necesară răcirea forțată a acestora.

Circuit de răcire cu lichid a motorului

Temperatura optimă (nominală) de funcționare a motorului se situează

într-o plajă foarte strânsă, de aproximativ 85 – 90 °C. În jurul acestor temperaturi
funcționarea motorului este optimă, consumul de combustibil și performanțele
dinamice fiind nominale.
Sistemul de răcire al motorului trebuie să asigure atingerea într-un timp
cât mai scurt a temperaturii nominale de funcționare, precum și menținerea acestei
valori în timpul funcționării motorului.
Motoarele termice moderne utilizează instalații de răcire cu lichid datorită
avantajelor acestora, comparativ cu motoarele răcite cu aer:
o răcire uniformă a motorului
o încălzirea accelerată a motorului la pornire
o puteri litrice superioare (5 – 10 %)
o solicitări termice mai reduse ale pieselor
Sistemul de răcire cu lichid al motorului realizează două funcții
majore: transportul căldurii de la piesele solicitate termic și disiparea căldurii în
atmosferă.

1
 Transportul căldurii se realizează prin intermediul lichidului de răcire, cu
ajutorul pompei de apă, conductelor și canalelor de curgere și a termostatului.
Disiparea căldurii este realizată de radiator, asistat de ventilatorul electric.

Componentele sistemului de răcire cu lichid a motorului

1. radiator răcire motor

2. pompă de apă
3. ventilator
4. termostat
5. radiator încălzire habitaclu
6. supapă
7. motor termic
8. flux de aer
La pornirea motorului pompa de apă (2) pune în mișcare lichidul de răcire
care circula în circuitul format între blocul motor (7) și radiatorul de încălzire a
habitaclului (5). După ce motorul a atins temperatura nominală de funcționare (85
– 90 °C), termostatul (4) se deschide și permite lichidului să treacă prin radiatorul
(1) unde se disipă căldura. Fluxul de aer (8) ce trece prin radiator poate fi natural,
datorită mișcării automobilului, sau forțat, cu ajutorul ventilatorului acționat
electric (3). Temperatura lichidului de răcire scade în radiator datorită schimbului
de căldură cu mediul. După răcire, lichidul este reintrodus în motor, cu ajutorul
pompei de apă.

2
 Termostat sistem de răcire motor
Termostatul este o supapă cu acțiune dublă, care deschide și închide
circulația lichidului de răcire prin radiator. În poziția închis, când motorul este
rece, circulația lichidului se face prin blocul motor și radiatorul de încălzire al
habitaclului.

Componente termostat motor termic

1-supapă(către radiator)
2-cilindru cu ceară
3-supapă recirculare(retur în pompă)
4-arc elicoidal
5-suprafață de etanșare
Când temperatura lichidului de răcire (motorului) ajunge la 85 °C
termostatul începe să se deschidă permițând lichidului de răcire să circule prin
radiator. Deschiderea completă a termostatului se realizează la aproximativ 92 °C.
În acest caz tot lichidul de răcire trece prin radiator. Poziția termostatului se
stabilizează la temperaturi de 85 – 90 °C, unde rămâne parțial deschis, doar o parte
a lichidului de răcire fiind trecut prin radiator. În acest mod se asigură menținerea
temperaturii motorului în zona optimă de funcționare.

Termostat închis Termostat complet deschis

3
 Modul de funcționare al termostatului
A–racord de recirculare (către pompă)
B–racord de la motor C– racord către radiator

Termostatul este o supapă mecanică controlată în funcție de temperatură.

În interiorul cilindrului (2) se află o substanță pe bază de ceară. Odată cu creșterea
temperaturii lichidului de răcire ceara se topește, își mărește volumul și apasă pe
un piston, de care sunt atașate cele două supape (de recirculare și către radiator).
Dacă temperatura lichidului scade, ceara se solidifică, volumul se reduce și arcul
elicoidal (4) aduce cele două supape în poziția inițială.

Termostat defect (corodat)

Termostatul este parcurs tot timpul de lichidul de răcire al motorului.
Datorită acestui fapt, după o funcționare îndelungată combinată cu utilizarea unui
lichid de răcire degradat, termostatul se poate coroda și se poate bloca. În funcție
de poziția în care s-a blocat termostatul, simptomele motorului sunt diferite:
Defect al Efect asupra funcționării Simptome percepute de
termostatului sistemului de răcire conducătorul auto
lichidul de răcire va trece tot motorul se va încălzi mai
termostat blocat timpul prin radiator, indiferent de greu, consumul de
deschis temperatura lichidului de răcire combustibil va crește
lichidul de răcire nu va trece
niciodată prin radiator, indiferent motorul se va supraîncălzi,
termostat blocat de temperatura lichidului de martorul de temperatură
închis răcire motor se va aprinde
În cazul în care termostatul se blochează pe poziția închis, motorul poate
suferi defecte majore și ireversibile. Creșterea peste limită a temperaturii poate
conduce la topirea unor componente, la reducere capacității de lubrifiere a uleiului
și la fierberea lichidului de răcire.
4
 Martor luminos din bordul automobilului pentru supraîncălzirea motorului
Din aceste motive automobilele sunt echipate cu martori luminoși care
avertizează conducătorul auto în cazul în care temperatura motorului trece peste a
anumită valoare maximă (95 – 100 °C).
Verificarea stării de funcționare a unui termostat se face relativ simplu.
După ce se demontează, termostatul se introduce în apă la temperatura ambiantă
(aprox. 25 °C). La acestă temperatură termostatul trebuie să fie complet închis.
Apoi se încălzește apa până atinge temperatura de 95 – 98 °C. Termostatul introdus
în apa încălzită trebuie să se deschidă complet într-un timp relativ scurt. În caz
contrar, termostatul este defect și trebuie înlocuit.
Radiatorul este componenta sistemului de răcire care permite scăderea
temperaturii lichidului de răcire prin disiparea căldurii către mediul exterior.
Radiatorul este prevăzut cu o serie de lamele profilate sudate între ele. Aceste
lamele preiau căldura din lichidul de răcire și au rolul de a extinde suprafața de
contact cu aerul pentru o disipare mai eficientă a căldurii.

Radiator motor

Radiatoarele moderne sunt prevăzut cu un racord de intrare (în partea

superioară), un racord de ieșire (în partea inferioară) și un orificiu pentru
eliminarea lichidului de răcire. Este important ca suprafața radiatorului să nu
prezinte deformații majore, în caz contrar eficiența acestuia va fi mai redusă
datorită unei suprafețe de contact cu aerul mai mică.

5
 Radiator motor plus radiator aer comprimat (intercooler)

În vecinătatea radiatorului de răcire a motorului, în funcție de automobil

mai sunt amplasate: radiatorul de răcire a aerului comprimat (intercooler), radiator
de răcire a uleiului motorului, radiator de răcire a uleiului transmisiei automate,
condensatorul instalației de aer condiționat.
Pompa de apă are rolul de a recircula lichidul de răcire în instalației pentru
a face permite transportul continuu al călduri de la motor la radiator.

Pompă de apă mecanică

6
 Pompa de apă are construcție foarte simplă fiind constituită dintr-o carcasă, un
rotor cu palete și o rolă de antrenare. Acționare pompei de apă se face direct de
la arborele cotit prin antrenarea cu o curea dințată sau trapezoidală.
În cazul pompelor de apă antrenate de motorul termic, debitul lichidului de
răcire depinde de turația motorului. La turații scăzute ale motorului și sarcini
ridicate, debitul unei pompe mecanice poate fi insuficient pentru a permite răcirea
eficientă a motorului. Din acest motiv motoarele cu performanțe dinamice ridicate
pot fi echipate cu pompe de apă acționate de motoare electrice.

Pompă de apă electrică

Acționarea electrică a pompei de apă conferă flexibilitate în ceea ce privește

regimul termic al motorului, debitul lichidului de răcire fiind independent de
turația motorului termic.
Combinarea controlului electronic al pompei de apă, acționată de
către calculatorul de injecție, cu un management termic avansat al motorului,
poate conduce la scăderea consumului de combustibil cu aproximativ 3% și
îmbunătățirea confortului pasagerilor printr-o mai bună gestiune a sistemului de
încălzire.
Vasul de expansiune al sistemului de răcire are rolul de a compensa
variațiile de volum ale lichidului de răcire datorită variației temperaturii. Vasul de
expansiune se montează mai sus decât radiatorul pentru a permite returul lichidului
din vas în instalația de răcire. Prin vasul de expansiune lichidul de răcire circulă
continuu și se transportă vaporii de apă și eventualele bule de aer.

7
 Vas de expansiune sistem de răcire motor termic
Volumul de lichid din vasul de expansiune trebuie să fie între limitele
specificate de constructor. Dacă nivelul de lichid este insuficient, în circuit poate
pătrunde aerul, eficiența răcirii motorului fiind afectată. De asemenea, dacă nivelul
de lichid este peste limita maximă (la temperatura ambiantă, 25 °C), când
temperatura lichidului ajunge la o valoare ridicată, volumul poate crește peste
limita admisă ceea ce conduce la creșterea peste limită a presiunii și chiar la
scăpări de lichid de răcire.
Lichidul de răcire este un amestec de apă distilată și lichid antigel.
Lichidul de răcire este agentul de transport al căldurii generate de
motor. Antigelul are rol multiplu în ceea ce privește sistemul de răcire al
motorului:
previne înghețarea lichidului de răcire la temperaturi scăzute (min. -35 °C)
- asigură lubrifierea pompei de apă
- are caracter antispumant și previne depunerile pe suprafețele în contact
cu lichidul de răcire
- conferă protecție anticorozivă față de metale și este neutru față de
componentele din plastic sau cauciuc
Starea lichidului de răcire este deosebit de importantă pentru buna
funcționare a sistemului. Nivelul lichidului de răcire trebuie verificat periodic
pentru a evita funcționarea motorului mai ales cu nivel insuficient. După perioade
lungi de utilizare lichidul de răcire se degradează și-și pierde proprietățile. Din
acest motiv se recomandă înlocuirea regulată a lichidului de răcire.