Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PReag - Povestea PDF
PReag - Povestea PDF
C o le c ţie c o o r d o n a tă d e
M a g d a le n a M ărculescu
&
Pascal Bruckner
Pauline
RÉAGE
POVESTEA
Precedată de
Fericirea în sclavie
Je a n P a u l h a n
A
T R ei
EDITORI
Silviu Dragomir
Vasile Dem. Zamfircscu
DIRECTOR EDITORIAL
Magdalena Mârculescu
COPERTA
Faber Studio (Silvia Olteanu ţi Dinu Dumbrăvician)
REDACTOR
Gabrida Riegler
DTP
Cristian Claudiu Coban
CORECTURA
SInziana Doman
821.133.1-31=135.1
ISBN 978-973-707-123-1
PREFAŢĂ LA EDIŢIA ÎN LIMBA ROMÂNĂ
5
Cftrufne-!7i.POÿi’
Povestea lui O
6
G/uir«y>
P rbpaţă la ed iţia In limba român A
7
C^rt/Snt'
Povestea lui O
8
Gnwop
P r bpaţ A l a ediţia In limba romAn A
9
P ovestea lui O
io
&oscty>
Prefaţ A la bdiţia In limba român A
*
Nu întâmplător, cărţile erotice au avut mai întotdeau
na destine aventuroase: considerate nocive, au fost pro
hibite sau publicate doar în ediţii clandestine, iar atunci
când au ieşit pe piaţă au stârnit dispute politice şi adevă
rate vânători de moravuri.
Nu cred, ca editor aparţinând culturii actuale, în care
detabuizarea pare a-şi fi rostit chiar şi ultimul cuvânt, că
li
Tÿf
P ovestea lui O
Magdalena MĂRCULESCU
12
FERICIREA ÎN SCLAVIE
Jean Paulhan
O REVOLTĂ ÎN BARBADOS
15
PoVBSTBA LUI O
16
(tfK/llW
Fericirea In sclavie
/. Hotărâtoare ca o scrisoare
17
-Ă i t x/t •
Povestea lui O
Dacă este vreun cuvânt care îmi vine mai întâi în minte
când mă gândesc la O, acesta este „decenţă". Cuvânt di
ficil de motivat. Aşa că, să trecem mai departe. Şi curen
tul ăsta neîncetat care trece prin toate camerele. Prin O
mai suflă neîncetat şi un nu ştiu ce spirit m ereu pur şi
violent, fără să se amestece cu altceva. E un spirit hotărâ
tor, care nu se împiedică în nimic, spiritul suspinelor în
oroare şi al extazului în greaţă. Dacă e să mărturisesc, gus
turile mele navighează cei mai adesea pe alte ape: îmi plac
lucrările ale căror autori ezită, lasă să se vadă, prin câte
va mici încurcături, că, la început, subiectul i-a intimi
dat, că s-au îndoit că vor ieşi vreodată din capcană. Pe
când Povestea lui O este, de la un capăt la celălalt, ca po
vestea unei fapte de vitejie. îţi vine în gând mai degrabă
un discurs decât o simplă efuziune sentimentală, o scri
soare decât un jurnal intim. Cui să îi fie adresată scrisoa
rea? Pe cine vrea discursul să convingă? Cui să pui aceste
întrebări? Păi, dacă nu ştiu cine sunteţi...
Nu mă îndoiesc că sunteţi o femeie. Şi asta nu din ca
uza detaliilor precum rochiile de satin verde, corsetele,
fustele ridicate în repetate rânduri „ca buclele de păr pe
bigudiuri“, ci iată de ce: în ziua în care O este părăsită de
René pentru noi torturi, ea tot mai păstrează suficientă
prezenţă de spirit pentru a observa că papucii iubitului ei
s-au uzat şi, ca atare, va trebui să îşi cumpere alţii. Iată
un lucru care, pentru mine, ar fi de neimaginat. Iată un
lucru care nu i-ar fi dat niciodată prin cap unui bărbat
sau, în orice caz, pe care nu ar fi îndrăznit niciodată să îl
spună.
18
Orotcap
F e r ic ir e a I n sc l a v ie
19
^bu/StU’
Po v e s t e a lu i O
20
G ra tcetp
F ericirea In sclavie
21
POVBSTBA LUI O
22
(C vtW ïxr
P bricirea I n sclavie
23
PO VBSTBA LUI O
24
O/IWYJ»
F bricirea I n sclavie
25
Po vestea lui O
p e n tr u c a e u să n u te d e s c o p ă r în e le şi, p r in ele, să nu te
c o m p a r , v ic to rio s , c u ei?“ .
C a m aşa v o rb e ş te . O a s c u lt şi o b s e rv că n u m inte. în
c e rc să o u r m ă r e s c ( p r o s t it u ţi a m - a p u s m u ltă vrem e în
în c u r c ă t u r ă ...) . E ste p o s ib il c a h a in a a rz ă to a re a m itolo
g iilo r s ă n u fie d e c â t o s im p lă a le g o rie , ia r p ro stitu ţia sa
c ră , o c u rio z ita te a is to rie i. E p o s ib il ca ţe s ă tu ra cântece
l o r n a iv e şi a c e l „ te iu b e s c d e m o r " s ă n u fie o sim plă
m e ta fo ră . N ic i c eea c e tâ rfe le le s p u n a d e v ă ra ţilo r lor iu
b iţi: „ E şti în c a r n e a m e a , p o ţ i s ă fac i ce v re i c u m ine".
C iu d a t e c ă , p e n t r u a n e a p ă r a d e u n s e n tim e n t care ne
tu lb u r ă , îl p u n e m d o a r p e s e a m a g o la n ilo r şi à curvelor.
E ste p o s ib il c a H é lo ïs e , a tu n c i c â n d îi s c ria lu i Abélard:
„O să fiu fa ta ta u ş o a ră " , să n u fi v r u t d o a r să alcătuiască
o e x p re sie d ră g u ţă . F ă ră în d o ia lă , P ovestea lu i O este cea
m a i sălb atică sc riso a re d e d ra g o s te p e c a re a p rim it-o vre
o d a tă u n b ă rb a t.
îm i a d u c a m in te d e a c el o la n d e z c o n d a m n a t să zboare
p e d e a s u p ra o c e a n u lu i, fiin d c ă n u a g ă sit fata care să ac
c e p te să îşi d e a v ia ţa p e n tr u a-1 salva. D e cavalerul Gui-
g u e m a r, c a re a ş te p ta , p e n tr u a i se v in d e c a rănile, o feme
ie c a re să s u fe re p e n tr u el „ ceea ce n ic io d a tă o fem eie n-a
su fe rit" . F ire şte , P ovestea lu i O e ste m a i lu n g ă decât mi
cile p o e m e m e d ie v a le şi m a i d e ta lia tă d e c â t o sim plă scri
so a re . P o a te c ă şi ei i-a t r e b u it tim p p e n tr u a reveni din
a se m e n e a d e p ă rtă r i. P o a te c ă n ic io d a tă n u a fost aşa de
g reu ca azi a în ţe le g e e x a c t c e e a ce s p u n băieţeii şi fetiţe
le străzii, acelaşi lu c r u p e care-1 s p u n e a u , p resu p u n , scla
vii d in B a rb a d o s. T r ă im v r e m u r i în c a re p â n ă şi cele mai
Fericirea în sclavie
27
Povestea lui O
28
Gsotcop
F ericirea In sclavie
29
POVBSTBA LUI O
30
Fer ic ir e a In sclavie
Jean Paulhan
31
POVESTEA LUI O
Pauline Réage
I.
ÎNDRĂGOSTIŢII DE LA ROISSY
36
G rotcop
În d r ă g o s t iţ ii d e l a R o is s y
37
POVBSTEA LUI O
38
(Simvţi»
Î n d r ă g o st iţ ii de la Roissy
39
P o v e s t e a l u i O
40
G rotcop
În d r ă g o s t iţ ii d e l a R o is s y
41
POVESTBA LUI O
42
GrWCtH}
ÎNDRĂGOSTIŢII DE LA ROISSY
43
î/bt/fne
P ovestea lui O
44
G /euk ’ffp
Î n d r ă g o s t iţ ii d b la R o issy
45
POVBSTEA LUI O
n u - i p lăcea» la fe m e i, d e c â t c e e a c e e le a v e a u în c o m u n cu
s e x u l lu i, s e d u s d e f u n d u l d ă r u i t p r iv ir ilo r , c a re se cam
b r a s u b f r â n g h ia c e - i s tr â n g e a m ijlo c u l, c a re se oferea cu
a t â t m a i m u l t c u c â t în c e r c a s ă s e fe re a sc ă , a c e ru t o pa
u z ă p e n t r u a p u te a p r o f it a , a d e s f ă c u t c e le d o u ă emisfere
a r z â n d e şi le -a p ă t r u n s n u fă ră g r e u ta t e , g â n d in d u -s e cu
v o c e ta r e c ă s tr â m ta t r e c ă to a r e a r t r e b u i să fie m a i com o
d ă . A u c o n v e n it c ă se p u te a face şi a s ta şi c ă se v o r lua toa
te m ă s u r ile n e c e s a re .
D u p ă ce tâ n ă r a a fo st d e z le g a tă , îm p le tic in d u -s e , aproa
p e le ş in a tă s u b m a n tia - i ro ş ie , a fo s t a ş e z a tă în tr - u n foto
liu m a re , a p r o a p e d e fo c , p e n t r u a i s e d a , în a in te d e a fi
c o n d u s ă î n c e lu la î n c a r e u r m a s ă lo c u ia s c ă , am ăn u n te
d e s p r e re g u lile p e c a r e le p u t e a o b s e r v a şi le v a avea de
u r m a t c â t tim p v a s ta la c a s te l, d a r şi î n v ia ţa d e m ai târ
z iu , în c a re n ic i v o r b ă s ă îşi m a i re g ă se a sc ă în tre a g a liber
ta te . U n u l d i n t r e c e i p a t r u a s u n a t şi c e le d o u ă fem ei care
o a d u s e s e ră a u a p ă r u t c u v e ş m in te le î n c a re p u te a fi re
c u n o s c u tă d e c ă tr e a c e ia c a r e fu s e s e ră m u s a firii castelu
lu i, d a r ş i d e c ă tr e c e i c e u r m a u s ă tr e a c ă p e aco lo , după
p le c a re a ei. C o s tu m u l s e m ă n a c u a l c e lo r la lte d o u ă: de
d e s u b t, u n c o r s e t fo a r te s t r â n s şi fix p e ta lie şi u n jupon
d e lin o n s c r o b it, d e a s u p r a o r o c h ie lu n g ă şi largă, al că
rei c o rs a j lăsa c a şi d e z v e liţi s â n ii r id ic a ţi d e co rse t şi abia
a sc u n ş i d e d a n te lă . J u p o n u l e r a a lb , c o r s e tu l şi rochia de
sa tin d e u n v e rd e a c v a tic , d a n te la a lb ă . C â n d O a fost gata
îm b ră c a tă şi a şe z a tă la lo c p e f o to liu l d e lâ n g ă foc, palidă
în c ă în p a la -i ro c h ie , c e le d o u ă fe m e i, c a re n u scoseseră
n ic i u n c u v â n t, a u d a t să p le c e . U n u l d i n t r e cei patru
46
Gwtrdp
Î n d r ă g o stiţii de la Roissy
47
. •ayt■
Po vestea lu i O
48
(j/Wfcop
În d r ă g o s t iţ ii d b l a R o is s y
49
Povestea loi O
51
Z SfiM fm r-I/C A ngr
POVBSTEA LUI O *
52
C/vrrtyj
Î n d r ă g o stiţii db la Roissy
53
Si'tr/y*■
P ovestea lux O
54
C vM riw
Î n d r ă g o st iţ ii d e la R oissy
55
& 7M fne ^ .è a y e
P o v e s t ea lu i O
57
C 7bu/ïne ■ffî.ôago
Po v e s t e a l u i O
58
\->rofC0p
Î n d r ă g o st iţ ii d e la Roissy
59
^Vi^w wArtÿf'
Povestea lui O
61
CAiu/itwAtinge
Povestea lui O
62
(S/ţUiMp
ÎNDRĂGOSTIŢII DB LA ROISSY
63
Po v e s t e a u n O
64
G roscop
În d r ă g o s t iţ ii d e l a R o is s y
65'
Z/kuÆneJfèéagv
Po v e s t e a lui O
67
Po v e s t e a lui O
69
O ^j/t n e SR .àaçv
POVBSTBA LUI O
70
C/tMStÿ?
Î n d r ă g o stiţii db la Roissy
71
Po v e s t e a lui O
72
Gntucqp
Î n d r ă g o st iţ ii d b la Roissy
73
^ /b u A tie ÿ tè a ç e
P o v e s t ea lu i O
74
Î n d r ă g o st iţ ii d e la R oissy '
75
ï/h u A ie Æ .êa g p
P o v e s t e a lu i O
76
firosrap
Î n d r ă g o stiţii d b la R oissy
77
Po v es t ea lu i O
78
(Snwvjo
Î n d r ă g o st iţ ii db la Roissy
79
C/hu/tne•ïfèèàoé
Po v e s t e a lui O
80
Î n d r ă g o st iţ ii db la Roissy
81
OOiu/ine
P o v e s t e a Lu i O
82
&vtcop
Îndrăgostiţii db l a R oissy
83
vnn(«M
Po v e s t e a lui O
85
~3< tu6he S fcé\7 {je
Po v e s t e a lu i O
86
Cro*<r
Sir St eph e n
87
Crku&te-ttàezgp
Po v e s t e a lui O
m are lucru (aşa şi era!), însă va realiza că, din contră, pen
tru a se conforma acestei discipline, este nevoie de un per
p e tu u efo rt de atenţie, care îi va ream inti de fiecare
d ată — ca u n secret al am ândurora şi, poate, al câtorva
încă, în tim pul ocupaţiilor de zi cu zi şi în mijlocul tutu
ro r celor care habar nu aveau — realitatea condiţiei ei.
C ât despre haine, rămâne la latitudinea ei să le aleagă ori
să le inventeze, în aşa fel încât acea semidezbrăcare la care
a obligat-o în maşina care îi ducea la Roissy să nu mai fie
necesară. Mâine O va face trierea a tot ceea ce înseamnă
portjartiere şi chiloţi, alegându-le dintre rochiile din şi
foniere, dintre desuurile din sertare. La fel se va întâmpla
şi cu sutienele asem ănătoare celui căruia René îi tăiase
bretelele pentru a i-1 scoate, cu furourile a căror parte su
perioară i-ar fi acoperit sânii, cu bluzele şi rochiile care
n u se desfăceau în partea din faţă, cu fustele prea strâm
te pentru a putea fi ridicate dintr-o singură mişcare. Să
îşi procure alte sutiene, alte bluze, alte rochii. Deci, din
acest m om ent, va trebui să meargă la croitoreasă cu sânii
goi pe sub cămaşă sau pe sub pulover? Ei da, va merge cu
sânii goi. Dacă se va prinde cineva de chestia asta, să îi
explice cum o vrea, ori să n u o facă deloc, rămâne la ale
gerea ei şi nu o priveşte decât pe ea. Acum, pentru restul
lucrurilor pe care le mai are de învăţat, ar m ai fi de aştep
tat câteva zile, iar dorinţa lui era ca ea să îl aştepte îmbră
cată aşa cum se cuvenea. Va găsi în sertăraşul secretairu-
lui to ţi banii de care ar putea avea nevoie. Când bărbatul
şi-a încheiat spusele, ea a şoptit „te iubesc", fără a face
nici cel mai m ic gest. El a fost cel care a /n ai pus lemne
88
Sir Stbphbn
89
•J itu Æ ne
Po v e s t e a lui O
90
S ir Stbphen
91
J a u /În e ■yx.êaçc'
Po v e s t e a l u i O
P e n tr u O , p r im a d if ic u lta te a fo s t a c e e a p rivitoare la
p ro fe s ia ei. P o a te că d if ic u lta te e s te p r e a m u lt spus. Mi
ra re a r fi c u v â n tu l m a i p o tr iv it. O lu c ra In departam en
tu l d e m o d ă al u n e i ag e n ţii fo to g ra fic e , u n d e prelucra ore
in ş ir im a g in ile c e lo r m a i c iu d a te o r i m a i frum oase fete,
alese d e c re a to rii d e m o d ă p e n t r u a le p re z e n ta colecţiile.
C e i d e la se rv ic iu se m ir a s e r ă c ă O îşi p re lu n g e a atât de
m u lt v a c a n ţa , p â n ă tâ rz iu , în to a m n ă , şi că absenta exact
în p e rio a d a cea m a i în c ă rc a tă , c â n d o n o u ă linie a modei
u r m a să a p a ră p e p ia ţă . D a r se m ira s e ră , m a i ales, că re
v enise a tâ t d e sch im b ată. La p r im a v ed ere , n u se prea pu
te a s p u n e în să în ce c o n s ta s c h im b a re a d a r, p e măsură ce
o o b se rv a u , e ra u to t m a i c o n v in ş i d e ea. Se ţinea dreap
tă , p riv irile îi e ra u m a i lim p e z i, în s ă ceea ce frapa, mai
ales, e ra p e rfe c ţiu n e a im o b ilită ţii sale şi m ă su ra gesturi
lo r. Se îm b răcase în to td e a u n a s o b r u , ca to a te fetele care
a u u n serviciu care, în p ric ip iu , e ste p ro p rie ta te a bărba
ţilo r. In s ă , o r ic â t d e r e z e rv a tă s - a r fi d o v e d it, celelalte
fete — care e ra u o b ie c tu l în s u ş i a l m u n c ii sale, ale căror
o c u p a ţie şi vocaţie e ra u îm b ră c ă m in te a şi coafurile — au
r e m a rc a t ra p id ceea ce a lţi o c h i n u a r fi p u tu t zări. Pu
lo verele p u rta te d ire c t p e p iele, c a re lă sa u să se deseneze
sânii pe su b ele — p â n ă la u r m ă R e n é fusese d e acord cu
p u lo v erele — , fustele p lisa te c a re se în fo ia u fără greutate
căp ătaseră a e ru l d iscret al u n e i u n ifo rm e , în tr-a tâ t de des
aju n sese O să le p o a rte . „G reşeşti, fe tiţo , i-a zis într-o zi,
c u m aliţie, u n m a n e c h in b lo n d , c u o ch ii verzi, cu pomeţi
slavi, în a lţi, şi c u te n u l c e n u ş iu -c a fe n iu , to tu şi ţi-ar tre
b u i ja rtie re , o să -ţi d istru g i picioarele.*1 A sta pen tru că 0
92
Groheeff
Sir St e p h en
93
Po v estea lui O
95
-/kaim- -/£*’vfge
Po vestea l u i O
96
S ir Stbph bn
97
Povestea un O
98
Kjrvrcop
Sir Stbphbn
99
I
^iiu/îne
POVBSTHA LUI O
100
G roscop
S i r St e p h e n
101
ïfyû/îrie ’SQtkyn-’
Po v e s t e a lu i O
102
Ciroscap
S ir St e p h e n
103
Po v e s t e a lu i O
104
(jrorcof?
Sir Stbph bn
105
'tte/wfp -1/vdvMi '
Po vestea lui O
106
<Stwcm>
Sir St e p h en
107
t/b u /în e Æ t'vn /p
POVBSTEA LUI O
108
Sir Steph en
109
■^ w fcr^fayr
P o v e st e a l u i O
110
{jrmeop
Sir St ep h en
111
POVBSTBA LUI O
113
POVBSTBA LUI O
IM
(j/vfcap
Sir St e p h e n
115
(Yfÿ
Po vestea lu i O
116
Sir St ep h en
117
P ov estea lui O
118
(fjrorctyj
S ir St b ph b n
119
Artyc
P o v e st e a l u i O
120
Sir Stbph en
121
Po v estea lui O
122
*SrOtC(>p
Sir St ep h r n
123
Po vestea lui O
124
(vtnnv*
S ir St e p h e n
125
^ k t//ïn e S$.êage
Po v e s t e a lui O
127
Povestea lui O
128
\jnncap\
S ir St e p h b n
129
$ku/îïïè ■ffiâaffe
Povestea lui O
130
Sir Stephen
131
ïT tiu /in e Æ t*a<je
POVESTBA LUI O
132
G ro ivo p
S ir S t b p h b n
134
(l/UAVW
S ir St b p h b n
135
- '/(ju fin e ^
Po v e s t e a lui O
136
Cjrotvop
Sir Stbphrn
137
P ovestea lui O
139
~/}rts6/u- ■
P o v estea lui O
140
Sir Stephbn
141
POVBSTBA LUI O
142
Sir Stephen
143
yku /S n tr S R c a ţje
Po v e s t e a l o i O
144
Sir Stephen
145
P ovestea lui O
146
OIK J l KFrlIiN
147
Povestea lu i O
148
Sir Stbphbn
149
Atrage
P ovestea l u i O
150
Cjmrcop
Sir Stbphen
151
^n/6/ie
P ovestea lui O
152
Cjroscop
S ir Steph en
153
^eiu/i'iw
POVBSTBA LUI O
154
Sir Stephbn
155
I
III.
ANNE-MARIE ŞI INELELE
156
(Jnrtcop
A n n e -M a r ie şi in elele
157
£7hi/fine
P o v e ste a l u i O
158
CrvKop
A n n e -M ar ie şi inelele
159
Pov estea lui O
160
Ct/vfrtw
A n NB-M a RIE Şl INELELE
162
G rfftcop
A n n e -M a r ie şi inelele
163
^Tbu/liiv
Po vestea l u i O
164
CjfïWi^e»
Anne -M arie şi inelele
165
C /tiu /tn c- ^ .ë a e jp
P o v e st e a l u i O
166
Cj/WtCOf>
A n n e -M a r ie şi in elele
167
P ovestea lui. O
168
<Srotcop
A n n e -M akih şi in e l e l e
169
Povestea lui O
170
Cjnasetrp
A n n e - M a r ie ş i in e l e l e
N orah. La ea se re fe ris e S ir S te p h e n a tu n c i c â n d lu a s e ră
masa la S a in t-C lo u d . E ra a d e v ă r a t c ă O n u c u n o ş te a n ici
un p rie ten , n ic i o re la ţie a e n g le z u lu i. U n a p e s te a lta , t r ă
ia în P aris, în c h is ă în p r o p r iu - i s e c re t c a î n tr - u n b o rd e l.
Singurele fiin ţe c a re a v e a u d r e p tu l să ia p a r te la se c re tu l
ei, Sir S te p h e n şi R e n é , a v e a u , în a celaşi tim p , şi d r e p tu l
câştigat a s u p ra t r u p u l u i e i. Işi s p u n e a că, p e n tr u e a , e x
presia a te d e s c h id e în faţa c u iv a , în s e n su l d e a te c o n fe
sa, n u avea d e c â t u n s in g u r se n s, lite ra l, fizic şi, d e altfel,
absolut, căci în tr -a d e v ă r îşi d e sch id e a to a te acele e le m e n
te ale c o r p u lu i c a r e o p u t e a u face. P ă re a , d e a ltfe l, că
aceasta era c h ia r ra ţiu n e a ei d e a fi şi că şi R ené, şi S ir S te
phen aşa şi c re d , fiin d c ă , a tu n c i c â n d îi v o rb is e d e s p re
prietenii lu i, c u m o fă c u se la S a in t-C lo u d , a fo st p e n tr u
a-i c o m u n ic a fa p tu l c ă u r m a să fie la d isp o z iţia c e lo r c ă
rora o va p re z e n ta , d a c ă ei v o r avea c h e f d e ea, lu c ru d e
la sine în ţeles. în s ă a ş i-o im a g in a p e A n n e -M a rie şi ceea
ce, prin in te rm e d iu l ei, S ir S te p h e n a şte p ta d e la ea, p e n
tru O era p re a m u lt, c h ia r d acă avusese p a rte d e ex p e rien
ţa de la Roissy. E n g lezu l îi m a i spusese că d o re a să o vadă
m ângâind o fem eie. A sta să fi fost? (N u m a i că p recizase
că era v o rb a d e s p re J a c q u e lin e ...) N u , n u d e s p re a sta era
vorba. „ îţi v a a r ă ta e a “, to c m a i s p u n e a S ir S te p h e n . î n
tr-adevăr. A tâ ta d o a r că a p le c a t d e la A n n e -M a rie fără a
fi aflat ceva în p lus.
A nne-M arie lo c u ia în a p ro p ie re a O b s e rv a to ru lu i, în
tr-un a p a rta m e n t aflat în p re lu n g ire a u n u i soi d e atelier
de m ari d im e n s iu n i, la u ltim u l nivel al u n u i im o b il n o u ,
171
Povestea lui O
172
6 Wrç
Annb-Marib şi inelele
173
&7t/£i}e
Povestea lui O
174
Crvurop
A n n e -M a r ie şi inelele
175
& k u £ r ie Ætv M /r
P o vestea lui O
176
(jrrttcap
A n n e -M a r ie şi inblelb
177
Po vestea lu i O
178
(jn rtc o p .
A n n e - M a r ie şi in b lb l e
179
POVBSTHA LUI O
180
(Stwiy;
A n n e -M a r ie ş i in e l e l e
181
y k u in e Sfèêage
P o vestea l u i O
182
G ro fc a p
A n n e -M a r ie şi inblble
183
Povestea lui O
184
G roscop
An n e -M arie şi inelele
185
Povestea lui O
186
Annb -M arie şi inelele
187
^bt/Z/ne s&âaffff
Po v e s t e a l u i O
188
G n ttc o p
A n n e -M a r ie şi in b l e l b
189
’& ito /iiW ■fâ à a g t»
P ovestea lui O
190
A n n e - M a r ie şi in e l e l e
191
CrkuÆh? Æ .cvigp
P ovestea lu i O
192
G nticop
Anne -M arie şi inelele
193
y im /l'tte •fâ à a g if
Povestea lui O
194
OstxftYşe'
A n n e -M a r i e şi i n e l e l e
196
CifVtfop
An n e -M a r ie şi inelele
197
Povestea lui O
198
(ampcpp
A n n e -M a r ie şi inelele
199
P ovestea lui O
200
Grvfcop
An n e -M arie şi inelblb
201
IV.
CUCUVEAUA
202
cJ/tWM
C ucuveaua
203
!S b ti/îi> p ÿ fü à a g t/
POVHSTBA LUI O
204
(Üroteflj
C ucuveaua
205
'ffib u fin tr S tâ n g i •
P o v e ste a l u i O
206
<SrwcM
CUCUVBAUA
207
yhuÆne^ a ş » '
Po v e s t e a lui O
208
(Snwa/.
C ucuveaua
209
Jbu/hn' Æ.ôàÿP
Po v e s t e a l u i O
210
C jrotcop
C ucuveaua
211
Povestea lui O
212
dj/vnrty
CUCUVBAUA
213
POVBSTIU LUI O
214
Groiiiçp
C ucuveaua
215
'Çftjtt/î'né^/iêtaye
Po v e s t e a lui O
216
C ucuveaua
217
'y 'im /iu r •yftâ a yg
POVHSTEA lsUI O
218
CttVSÏOff
C u cu v ea u a
219
3 kuJfne ffié a g v
P ovestea lui O
220
C ucuveaua
221
3 bu£n* ^
Povestea lui O
222
Cjrvuvp
C ucuveaua
223
POVESTBA LUI O
224
ùrorcop
CUCUVBAUA
225
^T îiu /in ti
P o vestea lui O
226
C ucuveaua