Infectia cu holera

Holera reprezinta o boala infectioasa epidemica acuta. Se caracterizeaza prin diaree apoasa, pierdere extrema de
lichide si electroliti si deshidratare severa. Aceasta boala poate fi fatala. Este cauzata de bacteria Vibrio
cholerae (V. cholerae).

In ciuda faptului ca este usor de tratat, holera se estimeaza ca afecteaza intre trei si cinci milioane de persoane in
fiecare an si provoaca peste 100.000 de decese la nivel mondial.

Din cauza deshidratarii severe, ratele de mortalitate sunt ridicate atunci cand nu este tratata, in special la copii
si sugari. Moartea poate surveni la adultii infectati in cateva ore. Cei care se vindeca dezvolta o imunitate pe
termen lung impotriva bacteriei Vibrio cholerae.

Simptomele vor aparea dupa 12 ore, pana la 5 zile de la expunere, iar acestea pot varia de la o
simptomatologie usoara la una severa.

Simptomele holerei includ:

• Volum mare de scaune diareice numite si „scaune de apa de orez”, deoarece semana cu apa care a fost
folosita pentru a spala orezul;
• Varsaturi;
• Crampe musculare.
O persoana cu holera poate pierde rapid fluide, pana la 20 de litri pe zi, astfel incat poate sa apara o deshidratare
severa.

Semnele deshidratarii:
- pliu lenes cutanat;
- ochi infundati in orbita;
- gura uscata;
- scaderea secretiei sudoripare;
- tahicardie;
- hipotensiune;
- vertij;
- pierdere rapida in greutate;
- soc.
Socul poate duce la prabusirea sistemului circulator. Este o afectiune ce pune viata pacientului in pericol si
reprezinta o urgenta medicala.

Copiii au, de obicei, aceleasi simptome ca adultii. De asemenea, copiii pot prezenta si urmatoarele simptome:
• Somnolenta severa;
• Febra;
• Convulsii;
• Coma.
Probe
O proba de scaun va fi trimisa la laborator pentru testare insa, daca este suspectata holera, pacientul trebuie sa
inceapa tratamentul inainte de venirea rezultatelor.

Criterii clinice

Orice persoana care prezinta:

- diaree apoasa acuta

- varsaturi

- crampe musculare

- hipotermie

- deshidratare

- colaps
 Criterii de laborator - izolarea Vibrio cholerae dintr-o proba biologica

Examenul produselor patologice, materii fecale din scaunul emis de bolnav, lichid de varsatura.
La suspecti, contacti si purtatori se recolteaza materii fecale direct prin sonda Nelaton sau cu un tampon, sau se
provoaca scaunul cu un purgativ salin.
Examenul direct prin ultramicroscopie, imunofluorescenta se recomande probelor recoltate la debut.
Cultivarea si serotiparea speciilor. Identificarea biotipului de vibrion se face prin:

 reactia Voges-Proskauer culoarea rosie dupa adaugarea de hidroxid de potasiu in cultura

 aglutinarea hematiilor de oaie sau gaina
 sensibilitatea la polimixina

Serologia permite diagnosticul retroactiv, la 2-3 luni dupa boala:

 testul Ac vibriocizi, de durata pe viata

 Elisa, hemaglutinare indirecta.

Testele de singe arata markerii deshidratarii:

hemoconcentratia,

hematocrit crescut,

serum-globuline crescute,

concentratia bicarbonatului este scazuta.

SILICOZA

Silicoza este cea mai raspandita si importanta pneumoconioza, este datorata inhalarii in plaman de particule fine
de bioxid de siliciu(SiO2).

Conditiile de inhalare a pulberilor de SiO2 sunt determinate de profesiune:mineri din minele de carbune(huila,
antracit)

exploatari de silicati(talc, bentonita), minele de feroase si neferoase, muncitori de la carierele de materiale

silicoase (gresie, cuart)

Actiunea silicogena creste proportional cu gradul de concentratie atmosferica a particulelor de siliciu si cu

durata expunerii(timpul de expunere pana la stabilirea diagnosticului de silicoza gradul I este de 10-15 ani)

Simptomatologie

Pt o lunga perioada de timp asimpotomatica sau cu manifestari respiratorii nespecifice:

 tuse seaca/productiva (expectoratie mucoasa)

 dispnee de efort
 dureri toracice

Examenul obiectiv al toracelui nu aduce elemente specifice

Investigatii

Eamenul radiologic(radiografia pulmonara standard)

esential pt diagnosticul de boala si de grad:

opacitati micronodulare, punctiforme, accentuarea desenului peribronhovascular(stadiul I)

opacitati nodulare care realizeaza aspectul de fulgi de zapada, diseminate simetric, care respecta varfurile si
zonele latero-bazale(stadiul II), opacitati mari, pdeudotumorale, relati simetrice in treimea mijlocie, in interiorul
carora pot aparea imagini cavitare secundare necrozei silicotice sau leziunilor excavate din silico
tuberculoza(stadiul III)

la aspectele radiologice descrise, se pot aadauga:

adenopatii hilare( uneori cu calcificari in coaja de ou)

emfizem difuz sau periliezional

aderente pleurodiafragmatice

2)Explorareafunctionala respiratorie evidentiaza in stadiul II si III de boala o disfunctie ventilatorie restrictiv.