INFECTIILE COLIBACILARE

TOXINFECTII ALIMENTARE CU ESCHERICHIA COLI

Istoric și răspândire

 Escherichia coli (nume abreviat: E. coli) este o bacterie care trăiește în

intestinele organismelor cu sânge cald.
 E. coli este o bacterie lactozo-pozitivă (descompune lactoza), gram-
negativă, oxidazo-negativă, ce apare la microscop sub formă de bastonașe.
Face parte din grupa enterobacteriilor care trăiește ca epifit în tractusul
digestiv.
 Bacteria a fost denumită în 1919 după numele bacteriologului germano-
austriac Theodor Escherich, cel care a descoperit-o.
 Definitie: Boli transmisibile de la animale la om prin lapte, produse din lapte,
carne şi produse din carne care conţin serotipuri patogene, având ca agent
cauzal Escherichia coli (membru al fam: Enterobacteriaceae cu habitat
obişnuit la nivelul tubului digestiv), manifestate clinic prin tulburări digestive
chiar hemoragice, implicate în producerea unor toxiinfecţii grave la om.
Sinonime

 Colibaciloza
 Toxiemia colibacilara
 Diareea albă
 Boala edemelor
 Etiologie

Escherichia coli, membru al Fam: Enterobacteriaceae, face parte din

microflora dominantă a intestinului gros, având un rol important în menţinerea
fiziologiei normale a acestuia.

Se elimina in mediul exterior prin fecale, contaminând solul, apa şi

alimentele.

Supravieţuirea ei în mediul exterior este de scurtă durată; prezenţa ei în sol

apă, alimente sau diverse obiecte arată o contaminare fecală recentă şi o
prezentă potenţială a germenilor enterici patogeni.
 Etiologie

Având în vedere prevalenţa categorică a E. coli din totalul microorganismelor

prezente în fecalele omului şi animalelor, organismele internaţionale de
specialitate au stabilit că ea reprezintă indicatorul sanitar cel mai
important şi mai fidel pentru aprecierea contaminării fecale a apei şi
alimentelor.

Astfel a fost inclus şi în ţara noastră în Programul naţional al acţiunilor

strategice sanitare veterinare, testul determinării E. coli ca test obligatoriu
pentru verificarea la nivelul abatoarelor a contaminării fecale a carcaselor
animalelor de măcelărie şi a păsărilor.
Etiologie

Este sensibil la căldură, dar înglobat în substraturi sau grăsime poate

rezista o oră la 55o C şi 15-20 min. la 60o C.

Nu se dezvoltă şi este distrusa în medii cu 400 ppm nitrit de sodiu sau

cu concentraţii de clorură de sodiu mai mari de 8%;

E. coli este sensibilă la acţiunea dezinfectantelor obişnuite în

concentraţiile obişnuite folosite în practica curentă motiv pentru care
această bacterie este parametrul principal şi de cele mai multe ori
unic pentru verificarea eficienţei igienizării.
Rezistenta
Bacteria supravieţuieşte la temperaturi mai mici de -80o C în
cărnurile de vită tocate. Distrugerea celulară este foarte limitată în
timpul depozitării timp de 9 luni la -20o C. După un an de depozitare la
această temperatură este omorâtă în 70% din probele de carne tocată.

La temperaturi mai mici de 5o C, nu se multiplică dar supravieţuieşte

mai multe săptămâni. La temperaturi >63-64o C în carnea de vită ,
porc sau pasăre este distrusa într-un minut, în 16,2 secunde în lapte
în timpul pasteurizării, iar în timpul opăririi (57o C) coagulului
brânzeturilor, în 90 minute. Termorezistenţa bacteriei creşte în absenţa
oxigenului, când este înglobată în grăsime sau în soluţii zaharate.
Rezistenta

Rezistă şi se multiplică bine în medii cu 2,5-6,5% clorură de sodiu;

este relativ rezistentă la aciditate (iaurt, sucul de mere la 8 o C) ceea ce
explică de ce unele alimente acide pot fi la originea toxiinfecţiilor
alimentare.

Razele ionizante în doze mici, omoară bacteria din carnea tocată,

iar unii coloranţi alimentari ca sorbatul şi benzoatul limitează
multiplicarea ei şi o sensibilizează faţă de temperaturile ridicate.
 Celule
afectate

Celule
neafectate
 Tulpinile patogene care provoacă enteropatii sunt grupate în 4
categorii:

Enteropatogene EPEC şi EPEC–like; au capacitatea de a se ataşa

de microvilozităţile intestinale (aderenţă) şi de a le distruge.

Enterotoxigene ETEC şi ETEC–like - Acestea sintetizează două

feluri de toxine : una termolabilă (TL) şi alta termostabilă (TS); aderă
la enterocite prin fimbrii; eliberează toxine care modifică fluxul apei şi
a ionilor între enterocite şi lumenul intestinal
Enteroinvazive EIEC şi EIEC –like; invadează şi se multiplică în
celulele epiteliale intestinale; !!! sunt de regulă imobile, lactoză-
negative; produc la om o boală asemănătoare cu dizenteria
bacilară

Enterohemoragice EHEC şi EHEC –like; produc cantităţi mari

de verotoxină (VT) sau toxină Shiga-like;(SLT) se ataşează de
microvilozităţile intestinale şi le distrug.

Serotipul O157: H7 are semnificaţia patogenă cea mai mare

pentru om, la care produce toxiinfectii alimentare grave.
E. coli O157: H7 este o bacterie de temut ; produce îmbolnăviri
grave la om (colită hemoragică iar uneori şi de semne
nervoase).
Caracterul epidemiologic de toxiinfecţie alimentară, sursa de
infecţie= diverse alimente în primul rând carnea de bovine, mai
rar cea ale altor specii ca porcul şi micile rumegătoare.

Aceste animale pot fi purtătoare intestinale ale acestei bacterii

pe care o elimină prin fecale, sursa de contaminare pentru
carnea lor şi pentru alte alimente de origine animală şi vegetală
(salată, ridichi de lună, pătrunjel) cultivate pe terenuri fertilizate
cu îngrăşământ natural provenit de la bovine sau irigate cu apă
din surse contaminate cu fecalele animalelor purtătoare.
REPARTIŢIA GEOGRAFICĂ:

- este mondială cu zone endemice ţărilor în curs de dezvoltare

- La om frecvenţa diareei colibacilare este mare la copii sub vârsta

de 2 ani mai ales in ţările în curs de dezvoltare; este frecventă şi
ca diaree a turiştilor la persoane care călătoresc în zonele de
enterită colibacilară endemică.

- La animale boala este frecventă, îndeosebi la viţeii şi purceii sugari.

SURSE DE INFECŢIE ŞI MOD DE TRANSMITERE :

Colibaciloza umană îşi are propriul rezervor reprezentat de om.

Sursa de infecţie este constituită din fecale, de la persoane infectate
(purtătoare sau bolnave) şi obiectele contaminate de acestea.
Modul de transmitere cel mai frecvent este calea orală, iar în cazul
evoluţiilor endemice din spitale este posibilă şi transmiterea aeriană
prin intermediul pulberilor contaminate.

Animalele pot fi purtătoare de serotipuri de E. coli, asemănătore cu

cele patogene pentru om.
Laptele produsele din lapte şi produsele din carne pot conţine
serotipuri patogene astfel încât alimentele pot fi surse de infecţie
pentru om.
Rolul animalelor în epidemiologia bolii: Alimentele de origine animală
(îndeosebi laptele) şi contactul cu pisicile sau cu câinii sunt surse
importante în special pentru copii.
Mod de transmitere
http://www.ecl-lab.ca/en/ecoli/
 SEMNELE CLINICE LA OM.

Perioada de incubaţie este cuprinsă între 12 şi 72 de ore.

Tulpinile ETEC produc un sindrom foarte apropiat de acela cauzat
de Vibrio cholerae, cu diaree lichidă, profuză, colici, vomismente,
acidoză şi deshidratare. Fecalele nu conţin sânge şi mucus, boala
durează puţin, semnele clinice dispar după 1-2 zile.

Tulpinile enteroinvazive, produc un sindrom dizenteric cu diaree cu

striuri de sânge.

Cea mai grava manifestare este dată de tulpinile

enterohemoragice, ce evoluează ca o veritabila toxiinfectie
alimentara.
DIAGNOSTICUL:
se bazează pe izolarea agentului etiologic şi pe examene pentru
determinarea patogenitătii acestuia

Determinarea bacteriile coliforme şi a Escherichiei coli

Coliformele sunt bacterii care la temperatura de 30oC, 35oC, 37oC,

provoacă fermentarea lactozei cu producere de gaz.
 Plan de
Metodă
prelevare de Limite (2)
Categoria de analitică Etapă căreia i
Microor probe (1) Acţiune în cazul rezultatelor
produse de se aplică
g. nesatisfăcatoare
alimentare referinţă criteriul
n c m M (3)

Număr
Sfârşitul Ameliorarea igienei producţiei
de colonii 5 x 105 5 x 106
5 2 ISO 4833 procesului de şi ameliorarea selecţiei şi/sau a
aerobe ufc/g ufc/g
fabricaţie originii materiilor prime
2.1. 6. Carne tocată (7)
ISO Sfârşitul Ameliorarea igienei producţiei
E. coli (8) 5 2 50 ufc/g 500 ufc/g 16649-1 procesului de şi ameliorarea selecţiei şi/sau a
sau 2 fabricaţie originii materiilor prime
Număr
de
Sfârşitul Ameliorarea igienei producţiei
colonii 5 x 105 5 x 106
5 2 ISO 4833 procesului de şi ameliorarea selecţiei şi/sau a
aer ufc/g ufc/g
2.1.7. Carne fabricaţie originii materiilor prime
ob
separată mecanic e
(CSM) (9)
ISO
Sfârşitul Ameliorarea igienei producţiei
16649-1
E. coli (8 ) 5 2 50 ufc/g 500 ufc/g procesului de şi ameliorarea selecţiei şi/sau a
sa
fabricaţie originii materiilor prime
u2

500 5000 ISO Sfârşitul Ameliorarea igienei producţiei

2.1.8. Preparate din
E. coli (8 ) 5 2 ufclg ufclg sau 16649-1 procesului de şi ameliorarea selecţiei şi/sau a
carne
sau cm2 cm2 sau 2 fabricaţie originii materiilor prime

Reg 1441/2007
(1) n = numărul de unităţi care constituie proba; c = numărul de unităţi de probă care dau valori între m şi M.
 PROFILAXIA BOLII

➢respectarea fluxurilor tehnologice de fabricaţie, evitarea

încrucişării acestora

➢evitarea contactului dintre produsele crude şi cele care au suferit

un tratament termic, evitarea consumului de lapte de vacă
nepasteurizat, a cărnurilor insuficient tratate termic în special a
cărnurilor tocate şi a preparatelor de tip fast-food

➢protecţia produselor alimentare, pasteurizarea laptelui şi expertiza

produselor alimentare de origine animală

➢ curăţenia şi igiena personală

➢evacuarea igienică a fecalelor

➢respectarea normelor de profilaxie generală în maternităţi