Referat 6 Cristina Vladarean CECM anul I 2019

 Consecinte ale incalzirii globale

 Consecinte sociale si economice
 Catastrofele climatice
Modificări globale sistemice ale mediului se manifestă în cadrul întregului Sistem
Terestru şi reprezintă efectele globale ale presiunii societaţii asupra mediului.Intensificarea
globală a presiunii antropice asupra sistemului climatic din ultimul secol a determinat o încălzire
fără precedent în ultimii 1000 de ani a atmosferei din apropierea suprafeţei terestre.Consecinţele
continuării acestei tendinte sunt greu de evaluat,numeroşi specialişti considerand ca Terra se
gaseşte într-un moment critic al existenţei sale.
Modificările climatic globale afectează starea de sănătate a populaţiei din diferite regiuni şi
reprezintă una dintre temele principale de cercetare pentru Organizaţia Mondială a Sănătaţii.
În primul rând,creşterea frecvenţei şi intensităţii valurilor de căldura şi de frig determină o
creştere a ratei deceselor şi îmbolnavirilor.Numeroase studii au dovedit că în timpul valurilor de
căldura are loc o creştere a mortalităţii,mai ales când acestea sunt însoţite şi de o umiditate
ridicată.Rata deceselor este crescută mai ales în marile aglomeraţii urbane,aproximativ o treime
din decese fiind înregistrate chiar la 2-3 săptămâni după valul de căldură.În ultimii ani,astfel de
evenimente extreme au provocat victime şi în Europa: în 1995 în Marea Britanie şi în vara anului
2003 în Franţa.
Ca urmare a creşterii temperaturii în sezoanele reci are loc totuşi o reducere a
mortalităţii,îndeosebi printer persoanele care sufera de afecţiuni cardiovasculare.Schimbarile în
distribuţia zilnică şi anotimpuală a temperaturii aerului,precum şi a umezelii,pot conduce la
creşterea concentraţiei de particule solide poluante sau alergogene din aer,care conduc la
afecţiuni respiratorii.La temperaturi ridicate se constată o crestere a cazurilor de smog în marile
aglomerări urbane si industriale. Evenimente extreme(inudaţii,furtuni,ceaţa,secete etc.) sunt
asociate cu o creştere a mortalitaţii cauzate de boli infecţioase(hepatita),ca urmare a scăderii
calitative şi cantitative a surselor de apă.
Organismele bilogice care răspândesc boli infecţioase sunt sensibile la schimbări
climatice:temperaturile ridicate conduc la proliferarea microorganismelor;astfel se inregistrează o
creştere a distribuţiei geografice a arealului unor organisme(în special insecte) care transmit boli
infecţioase(malaria,encefalita,febra hemoragica).
În ultimele decenii s-a constatat o extindere a cazurilor de malarie în Europa şi nordul
Africii,deşi aceasta maladie a fost eradicată în aceste regiuni în anii ’50-’60.Una din cauzele
creşterii incidenţei unor astfel de boli o reprezintă şi creşterea numarului de turişti în ţari în care
astfel de maladii sunt frecvente.Au fost semnalate cazuri de encefalită în Suedia şi cazuri de
holeră în Bangladesh.
Schimbările climatice globale afectează sănătatea populaţiei şi în mod indirect,prin
deteriorarea condiţiilor de viaţa sociale şi economice din aceste regiuni.Astfel,au loc schimbări în
structura profesională a populaţiei,în distribuţia veniturilor şi în mobilitatea teritorială a

1
 Referat 6 Cristina Vladarean CECM anul I 2019

populaţiei.Cele mai vulnerabile comunităţi sunt cele sărace,afectate de malnutriţie,de diferite boli
infecţioase şi cu un acces scăzut la infrastructurile sociale şi fizice.
Este dificil de realizat o estimare exactă a impactului modificărilor globale ale mediului
asupra sănătaţii populaţiei,deoarece la intensificarea unor maladii mai pot contribui şi alţi factori:
modificări în utilizarea terenurilor,migraţia populaţiei,creşterea sărăciei urbane,creşterea
rezistenţei anumitor paraziţi la medicamente.
Indonezia: în 1997 , malaria a fost depistată pentru prima dată la înălţimi de peste 2100
de metri, în zonele muntoase din Irian Jaya.
Tadjikistan: anul 2001 a fost cel mai secetos din ultimii 75 de ani, fiind al treilea an dintr-
o secetă care a compromis jumătate din culturile de grâu.

Distrugerea stratului de ozon

Erupţiile vulcanice puternice,cum au fost cele ale vulcanilor Mount Saint Helens din partea
vestică a S.U.S. şi Pinatubo din Filipine(1991) determină o scădere brusca a ozonului stratosferic
datorită cantitătilor mari şi eterogene de aerosoli care pătrund în stratosferă.
O reducere cu 1% a concentraţiei de O3 din atmosfera înaltă determină o creştere cu 2% a
cantităţii de radiaţii UV care ajunge pe Terra, generând o creştere cu 3% a cazurilor de cancer de
piele şi o creştere a mortalităţii cauzate de afecţiuni maligne ale pielii.
Expunerea prea îndelungată la radiaţii UV scade imunitatea organismului la substanţele
care pătrund în corp prin piele şi produce o serie de afecţiuni ale ochilor,in special
cataracta,deteriorarea corneei şi a retinei. De asemenea,este afectată şi creşterea plantelor terestre
şi a culturilor agricole,precum şi viaţa acvatica(scade populaţia piscicolă şi producţia de
fitoplancton).

Hazardul focului

Incendiile din păduri par mai sălbatice ca niciodată. În statele occidentale, incendiile de
vegetaţie s-au intensificat în ultimii ani şi au fost mult mai greu de ţinut sub control, afectând
suprafeţe întinse de teren. Odată cu creşterea temperaturilor şi topirea timpurie a zăpezii din
anotimpul rece, pădurile şi vegetaţia în general rămân uscate o perioadă mai lungă de timp.
Riscul ca vegetaţia să ia foc creşte astfel considerabil.
Khabarovsk, Rusia: secetele şi vânturile au provocat incendii pe 15,000 de kilometri
pătraţi de taiga în 1998, punând în pericol ultimele două sanctuare naturale ale tigrilor de Amur.
Insula Samos, Grecia: în iulie 2000, datorită temperaturilor ridicate, incendiile au distrus a
cincea parte din insulă. Un astfel de incendiu a izbuncnit şi în 2008.
Indonezia: în 1998, incendiile au distrus peste 800,000 de hectare de teren, a zecea partea
din acestea fiind acoperite de pădure primară.

Consecinte economice

2
 Referat 6 Cristina Vladarean CECM anul I 2019

Raportul UE privind consecințele încălzirii globale asupra mediului de securitate atrage

atenția asupra faptului că topirea ghețurilor arctice ar putea face exploatabile resurse naturale
ca pescuitul, sau zăcămintele de gaze naturale și petrol care sunt momentan blocate sub platforma
continentală înghețată. Acest lucru ar putea genera divergențe între Rusia, Statele
Unite, Canada, Norvegia și Danemarca.[88]
Asupra agriculturii
Un timp s-a crezut că încălzirea globală are efecte benefice asupra agriculturii datorită
creșterii concentrației de CO2 asimilabil prin fotosinteză. Creșterea temperaturilor a permis
cultivarea plantelor în locuri unde acest lucru nu era posibil, de exemplu
cultivarea orzului în Islanda. Tot această încălzire poate determina deplasarea zonelor de pescuit
spre nord
Deși în unele locuri, de exemplu în Siberia, încălzirea este favorabilă, în altele, de
exemplu în Africa, ea are efecte dramatice, deoarece contribuie la extinderea deșertului
Sahara peste Sahel.
Asigurări
Asigurările sunt direct afectate de modificările climatice. Se estimează că numărul
catastrofelor naturale s-a triplat față de anii 1960, iar din acestea, 35 - 40 % se datorează încălzirii
globale.
Transport
Drumurile, pistele de aterizare, căile ferate, conductele pot fi afectate de variațiile de
temperatură mai mari, pot avea o durată de serviciu mai mică și pot necesita întreținere sporită.
De exemplu, topirea permafrostului poate afecta aeroporturile.
Inundații
Ridicarea nivelului mării duce la acutizarea problemelor inundațiilor, în special a zonelor
foarte joase, cum sunt cele din Olanda, Bangladesh și la Veneția. În zonele inundabile trăiesc
adesea comunități foarte sărace, deoarece este singurul teren fertil la care au acces. Sărăcia face
să nu poată plăti asigurări, ceea ce face să nu-și poată compensa pierderile în caz de dezastre
naturale.
Trecerea de nord-vest
Topirea ghețurilor arctice în perioada de vară poate deschide trecerea de nord-vest, care
în 2007 s-a deschis navigației în mod natural pentru prima oară în istorie. Acest lucru scurtează
cu cca. 5000 de mile marine (9000 km) rutele navelor între Europa și Asia, în special
a petrolierelor care nu pot trece prin Canalul Panama.
Sănătate
Creșterea temperaturilor mărește riscul afecțiunilor cardiovasculare și mărește
concentrațiile de ozon troposferic, care este un poluant care poate produce astm bronșic.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) apreciază că procesul de încălzire globală este vinovat
de moartea anuală a 150 000 de persoane și îmbolnăvirea altor 5 milioane din cauza valurilor de
căldură sau a diferitelor calamități naturale declanșate de acest proces.

3
 Referat 6 Cristina Vladarean CECM anul I 2019

În România, în iunie 2008 canicula a determinat 187 de cazuri care au necesitat ajutor medical,
din care 139 în București.

Apărare
Implicațiile încălzirii globale din punct de vedere militar au fost examinate de Consiliul
Consultativ Militar (engleză Military Advisory Board), un grup de generali în retragere ai SUA,
care au relevat câteva aspecte:

 Acutizarea conflictelor în zonele afectate de dezastre provocate de schimbările climatice;

 Migrarea populațiilor din zonele afectate de dezastre;
 Probleme privind dependența energetică.

De-a lungul timpului, natura ne-a demonstrat că nu este doar o forţă creatoare, pe care noi
oamenii o putem exploata după bunul plac, ci poate fi şi o forţă distrugătoare foarte puternică.
Istoria deţine multe mărturii şi dovezi ale pagubelor imense pe care dezastrele naturale le-au
provocat.

Cu toate că dezastrele naturale nu sunt evenimente curente, atunci când se petrec

amprenta pe care o lasă ramâne imprimată in istoria omenirii pentru totdeauna, iar pentru a
înţelege mai bine, am putea să privim puţin în trecut şi să vedem câteva dintre cele mai cunoscute
dovezi de putere ale naturii:

· Inundaţia din Zhumadian, Provincia Henan din China din 7 august 1975 (230.000 de
victime);

· Cutremurul din Haiyuan, China din 16 decembrie 1920 (240.000 victime);

· Cutremurul din Anitoch Turcia din 20 mai 526 (250.000 victime);

· Inundaţiile din China din anul 1931 (3,7 – 4 milioane de victime);

· Marea “explozie” a naturii din 3-4 aprilie 1974: 148 tornade care au străbătut 13 state
americane în doar 24 de ore (5000 de oameni răniţi, 330 de persoane şi-au pierdut viaţa);

· Erupţia vulcanului Krakatoa din 26-27 august 1883 (36.000 de victime).

 Incendiul din Peshtigo, SUA - 8 octombrie 1871

4
 Referat 6 Cristina Vladarean CECM anul I 2019

Puţini au auzit despre el, însă incendiul din Peshtigo, Wisconsim este şi la această dată cel mai
mare incendiu înregistrat vreodată în Statele Unite ale Americii. A distrus peste 400.000 de
kilometri pătraţi de vegetaţie şi a provocat moartea a 1.200 de oameni.
 ''Furtuna secolului'' - 12-15 martie 1993
11 tornade, vânt extrem de puternic, zăpadă, dar şi ploi torenţiale. Toate acestea au format în
1993 ''furtuna secolului''.
Fenomenele meterologice au cuprins o mare suprafaţă a continentului american, din Cuba şi până
în Canada. Pagubele provocate de furtună s-au ridicat la 6 miliarde de dolari. De asemenea,
milioane de oameni au rămas fără curent electric, iar 300 de persoane şi-au pierdut viaţa.
 Cutremurul din Chile - 22 mai 1960

Nu a fost cel mai distructiv sau mai letal cutremur, însă a fost cu siguranţă cel mai
puternic. Cu o magnitudine de 9,5 grade, cu epicentrul în Valdivia, Chile, cutremurul din 1960
rămâne şi la această dată cel mai puternic înregistrat vreodată.
Două milioane de oameni au rămas fără locuinţe, iar 1.600 de persoane au murit (deşi unele surse
estimează 5.700 de decese). Sate întregi au fost acoperite de ape după ce cutremurul a provocat
valuri tsunami în zonă. Valurile uriaşe au afectat şi Hawaii unde au provocat 61 de decese, dar şi
Japonia, cu 138 de decese înregistrate.
 Marea ''explozie'' a naturii din 3-4 aprilie 1974
Cea mai terifiantă demonstraţie a naturii a cuprins 148 de tornade care au străbătut 13 state
americane în doar 24 de ore. Peste 5.000 de oameni au fost răniţi, iar alte 330 de persoane şi-au
pierdut viaţa. Fenomentul meteorologic rămâne şi la această dată cel mai puternic din istoria
SUA, ţară care ocupă primul loc în lume în ceea ce priveşte numărul tornadelor de care este
străbătută.
 Pompei 79 î.Hr.
Erupţia vulcanului Vezuviu a durat o zi întreagă şi a acoperit tot oraşul cu un nor gros de cenusă.
Vulcanul a rămas activ şi acum. Ultima erupţie a avut loc în 1944 şi a provocat distrugerea
câtorva sate din apropiere, dar şi a mai multor avioane americane.
 Erupţia vulcanului Krakatoa - 26-27 august 1883
Când a erupt într-o serie de patru explozii în 1883, vulcanul indonezian Krakatoa a eliberat o
cantitate de energie echivalentă cu cea a unei bombe atomice.
Erupţia vulcanului a zguduit întreg Pacificul provocând scufundarea insulei pe care se afla.
Craterul vulcanului a ajuns astfel pe fundul oceanului provocând un tsunami care a acoperit cu
apă 100 de sate şi insule din apropiere. Peste 36.000 de oameni au murit, majoritatea victime ale
valurilor tsunami.
 Uraganul Katrina
1.800 de oameni şi-au pierdut viaţa în deja cunoscutul uragan Katrina. Peste 80% din
suprafaţa oraşului News Orleans a fost inundată.
 Tsunami în Oceanul Indian - 24 decembrie 2004
Totul a început cu un cutremur foarte puternic. Cu o magnitutiden de 9.1 , cutremurul din insula
Sumatra a fost al treilea cel mai puternic, dar şi cel mai lung cutremur din istorie. Mişcarea
5
 Referat 6 Cristina Vladarean CECM anul I 2019

telurică a durat 8 minute şi a provocat vibraţii la nivelul întregii planete de cel puţin un
centimetru.
 Marele potop
Tema unei inundaţiide proporţii uriaşe apare în scrierile mai multor culturi, de la Arca lui Noe din
cultura creştină şi iudaică la cultura sumeriană, indiană şi chiar în legendele americanilor nativi.
Marele potop aduce mai mult a legendă: întreaga planetă a fost inundată, păcătoşii au dispărut, iar
speciile ameninţate cu dispariţia.
Cei mai muli oameni de ştiinţă tratează ideea ''marelui potop'' ca pe un simplu mit. Longevitatea
acestui mit, dar mai ales prezenţa lui în istoria unor culturi atât de diferite i-a determinat pe cei de
la Discovery Science să plaseze acest dezastrru natural în fruntea listei.

El Niño si La Niña

Oscilaţia Sudică-El Niño este unul dintre cele mai complexe fenomene globale de
interacţiune între doua învelişuri fliude ale Terrei: atmosfera şi hidrosfera.Acest fenomen se
produce în zona tropicală a Oceanulul Pacific şi se manifestă prin două efecte majore:
-încălzirea la suprafaţa apelor Oceanului Pacific şi deplasarea acestora dinspre partea
vestică spre partea estică,sub impulsul unor mase de are care se deplasează în aceeaşi
direcţie,avand tendinţa de a perturba şi de a înlocui vânturile alizee;
-modificări anormale ale climei pe întreaga planetă şi,în special,în zonele tropicale,unde se
înregistrează secete şi furtuni violente însoţite de inudaţii şi cicloane.
Modificările periodice ale temperaturii apei oceanului(ale căror cauze nu sunt destul de
clar înţelese) determină o modificare a temperaturii şi presiunii aerului însoţită de schimbarea
circulaţiei generale a maselor de aer.
Fenomenul El Niño se repetă la intervale neregulate cuprinse între 3 şi 7 an,iar încălzirea
poate să persiste şi 1-2 ani.
În perioadele de manifestare a fenomenului El Niño producţia de peste din lungul coastelor
pacifice ale Americii de Sud scade foarte mult,ţărmurile sunt afectate de furtuni puternice cu
precipitaţii abundente,iar păsările car eproduc guano pe insulele din apropierea continentului sunt
lipsite de hrană.
Studiile intreprinse au arătat că fenomenul El Niño este vechi de mii de ani şi cuprinde
anumite intervale de intensificare,cu manifestări dăunătoare pentru activitatea umană.Aceste
perioade s-au înregistrat între 1870-1920 şi între 1940-2000.Consecinţele cele mai evidente,care
au determinat şi o extindere a cercetărilor,s-au produs în intervalul 1982-1983,când fenomenul El
Niño a durat aproape 2 ani.
Modificările climatice care însoţesc fenomenul El Niño sunt foarte pronunţate,mai ales în
regiunile intertropicale şi se manifestă printr-o intensificare a perturbaţiilor atmosferice însoţite
de cicloane,tornade şi ploi abundente în unele regiuni şi prin secete combinate cu fenomene de
deşertificare în alte regiuni.

6
 Referat 6 Cristina Vladarean CECM anul I 2019

Uraganele violente se înregistrează în Marea Caraibelor,în America Centrală şi în sud-

vestul Americii de Nord.O intensificare a secetelor este evidentă în regiunile musonice ale
Asiei,în special în India,Indonezia,în Australia şi în regiunile semideşertice din Africa.Spre
exemplu,fenomenele de deşertificare din Sahel şi din Rajahstan(India) au fost strâns legate de
intensificarea fenomenului El Niño în intervalul 1982-1983 şi de o creştere a frecvenţei lui dupa
1960.
Fenomenul El Niño are influenţe accentuate şi asupra emisferei nordice,generând ierni
grele în Canada şi S.U.A. datorită înaintării maselor de aer polar spre sud.
Opus fenomenului El Niño este "La Niña",fenomen caracterizat printr-o răcire anormală a
apelor din estul Oceanului Pacific.Acest fenomen este în legătură cu o intensificare a vânturilor
de est care împing cantităţi mari de apă caldă de la suprafaţa oceanului spre vest,locul apei calde
fiind luat de o apă mai rece provenind din adâncuri.
În ultimii 100 de ani s-au înregistrat 23 fenomene El Niño şi 15 La Niña şi această
frecvenţă sporită este probabil legată de încălzirea globală a climei.