Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Figura 1. Amplificator
În general pentru un amplificator suntem interesați să vedem evoluția în timp a semnalului pentru
a verifica liniaritatea acestuia și amplificarea.
Print Step: Este momentul de început al simulării, de regulă acesta este setat cu valoarea 0ns.
Final Time: Este momentul de final al simulării, acesta reprezintă numărul de perioade ale
semnalului pe care vrem să-l vizualizăm. Ca să îl calculăm procedăm în felul următor:
Numărul de perioade se alege între 50-200, în cazul unui oscilator această valoare poate ajunge și
la 1000, pentru a putea vedea când intră oscilatorul în regim permanent.
No Print Delay: Dacă ne dorim ca simularea să înceapă de la alt moment de timp, altul decât
Print Step, vom introduce în acest câmp o valoare de timp, care este de fapt o întârziere, spre
exemplu dacă dorim să vedem semnalul în regim permanent, fără să mai afișeze și regimul
tranzitoriu.
Step Ceiling: Este rezoluția semnalului sau numărul de puncte prin care este reprezentată o
perioadă a semnalului. Se calculează în felul următor: Perioada_semnal/Număr de puncte.
Este recomandat să alegi valoarea numărului de puncte între 50-200 pentru amplificator, dacă
avem un oscilator, putem depăși această valoare de 200. De reținut faptul că cu cât Step Ceiling
calculat este mai mic, cu atât va crește mai mult timpul de simulare.
Exemplu practic:
Figura 4. Aici sunt parametrii pe care i-am ales pentru a simula variația semnalului de la sursa
Vin, care trece prin amplificator
Se poate observa că am setat un număr de 20 de perioade ale semnalului, ca să pot vizualiza mai
ușor semnalul.
Semnalul simbolizat cu verde este semnalul de la intrare, iar cel simbolizat cu roșu este cel de la
ieșire. Amplitudinea de la ieșire este vizibil mai mare decât cea de la intrare. Ne dorim să aflăm
amplificarea acestuia amplificator. Vom proceda astfel:
1. Putem măsura amplitudinile vârf la vârf pentru cele două semnale și apoi vom face
raportul AvvOUT/AvvIN, unde AvvOUT – amplitudinea semnalului de la ieșire, iar AvvIN –
amplitudinea semnalului de la intrare.
2. Putem trece în domeniul frecvență apăsând butonul FFT
Figura 6. Semnalul în domeniul frecvență. Am evidențiat cu roșu butonul FFT
În continuare mărim zona de vizualizare, folosind butoanele de selecție din stânga butonului
FFT.
În Probe Cursor avem datele măsurătorii celor doi markeri, în cazul de față:
A1=1.7k, 43.461p
Menționez că la acest punct nu am folosit nici un marker, acestea sunt niște valori default.
Figura 9. Măsurătorile pentru cazul analizat
Se poate observa că plasat cei doi markeri pe aceeași frecvență, dar amplitudinile sunt diferite.
Pentru a putea face măsurători pe unul dintre cele două semnale trebuie să-i asignăm markerii.
Acest lucru se face dând click stânga pe semnal (unde scrie V(INPUT) sau V(OUTPUT)), pentru
a folosi primul marker, și click dreapta pentru cel de-al doilea marker. Markerii pot fi puși pe
grafic manual dând click dreapta sau stânga, sau cu ajutorul săgeților stânga/dreapta sau
shift+săgeți stânga/dreapta. Pot fi folosite și butoanele corespunzătoare markerilor:
Figura 10. Evidențierea butoanelor corespunzătoare markerilor cu roșu.
Deschidem iarăși fereastra de simulare (vezi figura 2) și debifăm simularea în domeniul timp
(Transient) și apoi bifăm AC Sweep.
Figura 11. Simulare AC Sweep
Exemplu practic:
A se ține cont: când facem simularea în frecvență este foarte important parametrul AC, de la
sursa Vin, AC este de fapt amplitudinea semnalului când facem simularea în AC Sweep, dacă
acest parametru nu este setat, nu va funcționa simularea.
Încă o precizare, dacă nu avem o sursă de semnal VSIN, nu se poate face simularea AC Sweep,
se face face simulare Transient și apoi se va trece în frecvență cu ajutorul butonului FFT.
Figura 14. Simularea în frecvență
Se observă că amplificatorul amplifică într-o gamă largă de frecvențe, dar începe să scadă
simțitor de la 6 MHz, conform figurii 14.