Cuprins

1. Simularea în domeniul timp (Transient) a unui amplificator .................................................................... 1

2. Simularea în domeniul frecvență (AC Sweep) a unui amplificator ........................................................... 8

1. Simularea în domeniul timp (Transient) a unui amplificator

Figura 1. Amplificator

În general pentru un amplificator suntem interesați să vedem evoluția în timp a semnalului pentru
a verifica liniaritatea acestuia și amplificarea.

Pentru a simula acest lucru se procedează în felul următor:

Selectăm fereastra de simulare

 Figura 2. Pătratul roșu este butonul care deschide fereastra de simulare

Mai departe bifăm câmpul numit „Transient” și dăm click.

Figura 3.Simulare Transient

Print Step: Este momentul de început al simulării, de regulă acesta este setat cu valoarea 0ns.
Final Time: Este momentul de final al simulării, acesta reprezintă numărul de perioade ale
semnalului pe care vrem să-l vizualizăm. Ca să îl calculăm procedăm în felul următor:

Final Time=Număr_perioade*perioada semnalului.

Numărul de perioade se alege între 50-200, în cazul unui oscilator această valoare poate ajunge și
la 1000, pentru a putea vedea când intră oscilatorul în regim permanent.

Perioada semnalului=1/frecvența_semnalului; în exemplul dat, frecvența este 2 kilohertzi, așadar

vom avea o perioadă de 0.5ms.

No Print Delay: Dacă ne dorim ca simularea să înceapă de la alt moment de timp, altul decât
Print Step, vom introduce în acest câmp o valoare de timp, care este de fapt o întârziere, spre
exemplu dacă dorim să vedem semnalul în regim permanent, fără să mai afișeze și regimul
tranzitoriu.

Step Ceiling: Este rezoluția semnalului sau numărul de puncte prin care este reprezentată o
perioadă a semnalului. Se calculează în felul următor: Perioada_semnal/Număr de puncte.

Este recomandat să alegi valoarea numărului de puncte între 50-200 pentru amplificator, dacă
avem un oscilator, putem depăși această valoare de 200. De reținut faptul că cu cât Step Ceiling
calculat este mai mic, cu atât va crește mai mult timpul de simulare.

Exemplu practic:
 Figura 4. Aici sunt parametrii pe care i-am ales pentru a simula variația semnalului de la sursa
Vin, care trece prin amplificator

Figura 5. Evoluția în timp a semnalului

Se poate observa că am setat un număr de 20 de perioade ale semnalului, ca să pot vizualiza mai
ușor semnalul.

Semnalul simbolizat cu verde este semnalul de la intrare, iar cel simbolizat cu roșu este cel de la
ieșire. Amplitudinea de la ieșire este vizibil mai mare decât cea de la intrare. Ne dorim să aflăm
amplificarea acestuia amplificator. Vom proceda astfel:

1. Putem măsura amplitudinile vârf la vârf pentru cele două semnale și apoi vom face
raportul AvvOUT/AvvIN, unde AvvOUT – amplitudinea semnalului de la ieșire, iar AvvIN –
amplitudinea semnalului de la intrare.
2. Putem trece în domeniul frecvență apăsând butonul FFT
 Figura 6. Semnalul în domeniul frecvență. Am evidențiat cu roșu butonul FFT

În continuare mărim zona de vizualizare, folosind butoanele de selecție din stânga butonului
FFT.

Figura 7. Zona de vizualizare mărită

În continuare activăm markeri pentru măsurare.

Figura 8. Am evidențiat cu roșu butonul de activare al markerilor

În Probe Cursor avem datele măsurătorii celor doi markeri, în cazul de față:

A1=1.7k, 43.461p

1.7k – frecvența, iar 43.461p este amplitudinea semnalului

Menționez că la acest punct nu am folosit nici un marker, acestea sunt niște valori default.
 Figura 9. Măsurătorile pentru cazul analizat

Se poate observa că plasat cei doi markeri pe aceeași frecvență, dar amplitudinile sunt diferite.
Pentru a putea face măsurători pe unul dintre cele două semnale trebuie să-i asignăm markerii.
Acest lucru se face dând click stânga pe semnal (unde scrie V(INPUT) sau V(OUTPUT)), pentru
a folosi primul marker, și click dreapta pentru cel de-al doilea marker. Markerii pot fi puși pe
grafic manual dând click dreapta sau stânga, sau cu ajutorul săgeților stânga/dreapta sau
shift+săgeți stânga/dreapta. Pot fi folosite și butoanele corespunzătoare markerilor:
 Figura 10. Evidențierea butoanelor corespunzătoare markerilor cu roșu.

Pentru determinarea amplificării se face raportul dintre amplitudinea semnalului de la ieșire și

amplitudinea semnalului de la intrare. În cazul de față:

67.875uV/636.839nV=106, această valoare este adimensională și exprimă de câte ori este

amplificat semnalul de la intrare.

2. Simularea în domeniul frecvență (AC Sweep) a unui amplificator

Acest tip de simulare este folosit pentru a putea vizualiza și analiza răspunsul în frecvență a
amplificatorului/caracteristica de frecvență sau domeniul de frecvență în care avem amplificare.

Deschidem iarăși fereastra de simulare (vezi figura 2) și debifăm simularea în domeniul timp
(Transient) și apoi bifăm AC Sweep.
 Figura 11. Simulare AC Sweep

Figura 12. Parametrii pentru simularea AC Sweep

În figura 12 avem Sweep Parameters, care au următoare semnificație:

Total Pts: Reprezintă numărul de puncte pentru reprezentarea caracteristicii de frecvență.
Recomand ca această valoare să fie mai mare de 1001, pentru o rezoluție bună, cu cât numărul de
puncte este mai mare cu atât timpul de simulare va crește.

Start Freq: Frecvența de la care se începe simulare

End Freq: Frecvența maximă până la care se simulează

Exemplu practic:

Figura 13. Parametrii pentru simularea în frecvență a amplificatorului de audiofrecvență

A se ține cont: când facem simularea în frecvență este foarte important parametrul AC, de la
sursa Vin, AC este de fapt amplitudinea semnalului când facem simularea în AC Sweep, dacă
acest parametru nu este setat, nu va funcționa simularea.

Încă o precizare, dacă nu avem o sursă de semnal VSIN, nu se poate face simularea AC Sweep,
se face face simulare Transient și apoi se va trece în frecvență cu ajutorul butonului FFT.
 Figura 14. Simularea în frecvență

Se observă că amplificatorul amplifică într-o gamă largă de frecvențe, dar începe să scadă
simțitor de la 6 MHz, conform figurii 14.