Reforma și Contrareforma

Reforma religioasă

 s-a desfăşurat în secolul al XVI-lea;

 a avut cauze religioase, politice,
intelectuale, economico-sociale;
 a dus la apariţia de noi confesiuni
(Biserici), numite reformate sau
protestante;
 se dorea: eliminarea corupţiei
clerului, a luxului din Biserica
Catolică, simplificarea cultului
religios, eliminarea simoniei şi a
vânzării de indulgenţe, traducerea
Bibliei şi desfăşurarea slujbelor în
limbile vorbite de popor.
 marea nobilime şi orăşenii criticau bogăţia Bisericii şi doreau confiscarea
averilor acesteia, sperând că şi le vor însuşi, iar monarhii vroiau eliminarea
amestecului papei în treburile politice.
 reforma religioasă a fost iniţiată în spaţiul german de Martin Luther. Ideile
lui au fost cuprinse în cele 95 de teze pe care le-a formulat la Wittenberg.
Luther a tradus Biblia în limba germană. Ideea de bază a credinţei luterane
este mântuirea prin credinţă. Luteranismul predica o viaţă activă supusă
doar autorităţii Bibliei. La confesiunea luterană au aderat o parte a
principilor germani, burghezia, mica nobilime, o parte a ţărănimii.
 alte confesiuni protestante apărute în Europa au fost calvinismul (întemeiat
de Jean Calvin), anglicanismul (regele Henric al VIII- lea a impus ieşirea
Bisericii de sub autoritatea papei) etc.
 în Transilvania, Reforma a fost adoptată de o parte a maghiarilor şi a
germanilor;
 Consecinţe ale reformei religioase au fost: apariţia noilor confesiuni
protestante, ieşirea de sub autoritatea papei a unor zone întinse în nordul,
centrul şi vestul Europei, dezvoltarea învăţământului şi a culturii în limbile
vorbite de popor.
Contrareforma

 Reforma a determinat Biserica

Catolică să iniţieze
Contrareforma şi Reforma
catolică, pentru readucerea
protestanţilor sub autoritatea
papei şi pentru stoparea extinderii
confesiunilor reformate.
 pentru refacerea prestigiului
Bisericii Catolice, au fost
adoptate hotărâri în Conciliul de
la Trento. S-au realizat: ridicarea
pregătirii clerului, dezvoltarea
învăţământului teologic, întemeierea de noi ordine călugăreşti pentru
răspândirea şi consolidarea catolicismului (precum Ordinul iezuit),
reorganizarea tribunalului Inchiziţiei, crearea unui index cu titluri de cărţi
interzise pentru credincioşi etc.

Reforma a dus la apariția unor rupturi religioase în interiorul unor state,

ajungându-se la persecuții și discriminări durabile, precum și la războaie religioase:
Războiul dintre Carol Quintul și principii protestanți din imperiu (1546-1547,
1551-1552), războaiele religioase din Franța (1562-1598), Războiul de 30 de ani
(1618-1648). În 1598 este promulgat Edictul din Nantes de către Henric al IV-lea
al Franței, ce permitea toleranță religioasă între catolici și protestanți.

Reforma a însemnat triumful individualismului, confirmat prin interiorizarea

pietății, raportul direct al credinciosului cu divinitatea, meditația aprofundată
asupra mântuirii și modalităților prin care putea fi obținută.

Date istorice

 1517 – publicarea celor 95 de teze de către Martin Luther.

 1530 – prezentarea documentului Confesiunea de la Augsburg.
 1534 – apariţia anglicanismului.
 1545 – convocarea Conciliului de la Trento.
 1555 – încheierea păcii de la Augsburg.