Test recapitulativ 6

Evaluare

Subiectul I 30 puncte

Citiţi, cu atenţie, textele de mai jos:

A. „Ca domn al unei ţări situate în prima linie a confruntărilor dintre creştini şi otomani şi care
cunoştea pretenţiile tot mai împovărătoare ale [Imperiului otoman], Mihai Viteazul a înţeles că,
faţă de schimbările care se manifestau în viaţa internaţională, nu poate fi indiferent şi nici neutru.
Aceste schimbări trebuiau folosite pentru a da un nou curs statutului politic al Ţării Româneşti.
Înzestrat cu simţ diplomatic, conturându-şi lucid planurile de acţiune, Mihai Viteazul (…) odată
ajuns la cârma Ţării Româneşti, [a stabilit] legături cu voievozii Moldovei, cu principii Transilva-
niei, cu conducătorii mişcării de eliberare a popoarelor din Balcani şi cu organizatorii cruciadei
antiotomane, pentru a iniţia şi a duce, cu sorţi de izbândă, lupta împotriva turcilor.”
(Şt. Ştefănescu, C. Mureşan, Istoria românilor)

B. „Planul lui Mihai Viteazul, de strângere la un loc, sub aceeaşi stăpânire, a Ţării Româneşti, a
Transilvaniei şi a Moldovei, avea să se înfăptuiască treptat [1599-1600], ca o reacţie la planurile
dominatoare străine (…). Puterile din jur, atât Imperiul otoman, cât şi cel romano-german, ca
şi Regatul polon urmăreau nu numai creşterea influenţei lor, ci şi înstăpânirea efectivă în acest
spaţiu de mare importanţă economică şi strategică. (…) Acţiunile politico-diplomatice ale lui
Mihai Viteazul au stârnit opoziţii multiple şi împotriviri aprige, de la nobilii transilvăneni (...) şi
până la cercurile oficiale habsburgice, polone şi otomane, care urmăreau să cuprindă sau să ţină în
continuare Ţările Române în sfera lor de influenţă şi de dominaţie.”
(Şt. Ştefănescu, C. Mureşan, Istoria românilor)

Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi secolul la care se referă sursa B. 2 puncte

2. Precizaţi categoria socială la care se referă sursa B. 2 puncte
3. Numiţi un stat medieval românesc precizat atât în sursa A, cât şi în sursa B. 3 puncte
4. Numiţi statul medieval aflat în conflict cu Mihai Viteazul, precizat atât în sursa A, cât şi în
sursa B. 3 puncte
5. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere conform
căruia Mihai Viteazul are aliaţi, selectând două informaţii aflate în relaţie cauză-efect. 5 puncte
6. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere conform
căruia Mihai Viteazul are mai mulţi adversari, selectând două informaţii în acest sens. 5 puncte
7. Prezentaţi două acţiuni militare la care participă românii în secolele al XIV-lea şi al XV-lea.
6 puncte
8. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia autonomiile locale au
contribuit la întemeierea statelor române medievale. 4 puncte

(Se punctează coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric rele-
vant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)

1
Subiectul al II-lea 30 puncte

Citiţi, cu atenţie, textele de mai jos:

A. „Democraţia este un sistem bazat pe principiul conform căruia nimeni nu se poate proclama
conducător, nimeni nu poate deţine puterea în nume personal şi în mod irevocabil. (...) Conducătorii
vor deţine această funcţie ca urmare a desemnării libere, neîngrădite de către [cetăţenii] care urmează
să fie conduşi..”
(G. Sartori, Teoria democraţiei reinterpretată)

B. „Regimul democraţiei liberale (...) presupune participarea cetăţenilor la viaţa publică şi (...) garanţia tu-
turor formelor de libertate. (...) Regimul democraţiei liberale este, în primul rând, un regim democratic, ceea
ce înseamnă că cetăţenii participă, direct sau indirect, la putere. Cea mai bună expresie a acestei democraţii
pare să fie votul universal, care permite tuturor cetăţenilor adulţi să-şi desemneze reprezentanţii. (...) Dar
acest tip de democraţie se vrea şi liberală, pentru că ea are drept scop menţinerea şi apărarea libertăţilor in-
dividuale (...). Libertăţile politice [vizează] libertatea presei, a întrunirilor, libertatea de conştiinţă, dreptul
de a-şi exprima în libertate opiniile, siguranţa de a nu fi arestat fără motiv (...). Libertatea economică e
fondată pe ideea că economia se supune unor legi naturale şi că statul nu trebuie să le perturbe pe acestea
prin intervenţii care ar risca să le denatureze funcţionarea.”
(S. Bernstein, P. Milza, Istoria secolului XX)

C. „Într-o Europă ale cărei structuri au fost zdruncinate de [Primul Război Mondial], în 1919,
idealurile şi instituţiile democraţiei liberale sunt cele care par să se impună. În Europa Centrală
şi Orientală (…), regimurile democratice au fost înlocuite cu sisteme politice create după modelul
parlamentar de tip francez.”
(P. Milza, S. Bernstein, Istoria Europei)

Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi secolul la care se referă sursa C. 2 puncte

2. Precizaţi evenimentul politico-militar la care se referă sursa C. 2 puncte
3. Menţionaţi câte o informaţie referitoare la stat, din sursa B, respectiv la instituţii, din sursa C.
6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa A, un punct de vedere referitor la rolul cetăţenilor în cadrul regimului
politic, susţinându-l cu o explicaţie din text. 5 puncte
5. Menţionaţi, din sursa B, un punct de vedere referitor la rolul cetăţenilor în cadrul regimului poli-
tic, susţinându-l cu o explicaţie din text. 5 puncte
6. Prezentaţi două practici democratice din Europa contemporană. 6 puncte
7. Prezentaţi o caracteristică a unei ideologii totalitare în Europa contemporană, precizând şi statul în care a
fost promovată. 4 puncte

2
Subiectul al III-lea 30 puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre România în perioada „Războiul Rece”, având
în vedere:
- menţionarea a două evenimente desfăşurate în România în timpul „Războiului Rece” şi preciza-
rea unei consecinţe a unuia dintre acestea;
- prezentarea unui element de continuitate în implicarea României în evenimente din cadrul
„Războiul rece”;
- menţionarea a două consecinţe ale implicării României în „Războiul Rece”;
- formularea unui punct de vedere referitor la implicarea României în „Războiul Rece” şi susţinerea
acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei
cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa argumentării elabo-
rate prin utilizarea unui fapt istoric relevant respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respec-
tarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.