Centrul de Excelență în Horticultură și Thenologii Agricole.

Referat la:
Microbiologie.

Tema:
«Nivele de clasificare a lumii vii.»

A elaborat elevul grupei 34-S: Caproș Vadim

Profesor: Dulap Dan-Dumitru

Țaul 2019
 Cuprins:
1- Clasificarea
2- Virusurile
3- Regnul Procariote
4- Regnul Protiste
5- Regnul Fungi

- Se cunosc aproximativ 10 000 specii de organisme;

- Pentru studiu, a fost inventat un sistem de clasificare:
o După criteriu morfologic:
 Unicelulare;
 Pluricelulare;
o După modalitatea de hrănire:
 Autotrofă;
 Heterotrofă;
o După mediul de viaţă:
 Acvatice;
 Tereste;
o După comportament:
 Prădători;
 Pradă;
o După importanţa economică:
 Folositoare;
 Dăunătoare;
o etc...
- Exemplu:
o ARISTOTEL a clasificat astfel:
 Plante
o Ierburi
o Arbuşti
o Arbori
 Animale
o CARL LINNÉ a introdus „Nomenclatura binară” (organismele au două denumiri – populară şi
ştiinţifică. Cea ştiinţifică este reprezentată de două cuvinte scrise în italic, unul denumind
genul, altul specia. Exemplu: Drosophila melanogaster)

- Unităţi de clasificare (taxoni):

 o SPECIA – unitatea de bază a clasificării organismelor; cuprinde organisme cu acelaşi strămoş,
se înmulţesc nelimitat între ei şi dau naştere la descendenţi viabili şi fertili;
o GENUL – cuprinde mai multe specii care au unele caracteristici comune;
o FAMILIA - cuprinde mai multe genuri care au unele caracteristici comune;
o ORDINUL – cuprinde mai multe familii care au unele caracteristici comune;
o CLASA – cuprinde mai multe ordine care au unele caracteristici comune;
o ÎNCRENGĂTURA – cuprinde mai multe clase care au unele caracteristici comune;
o REGNUL – cuprinde mai multe încrengături care au unele caracteristici comune;

- Clasificarea actuală
o 5 regnuri:
 Procariote
 Protiste
 Fungii
 Plante
 Animal
o Criterii:
 Tipul de organizare celulară (PK sau EK);
 Forma de organizare a materialului genetic;
 Nutriţie (autotrofă/heterotrofă);
 Tip de înmulţire (diviziune directă/indirectă)

VIRUSURILE

1. Generalităţi
o Nu fac parte din niciunul dintre cele 5 regnuri;
o Definitie: entităţi infecţioase acelulare aflate la limita dintre materia vie şi cea
nevie;
o Entitate = formă de existenţă a materiei;
o Infecţios = produce boli celorlalte organisme;
o Acelulare = nu au organizare de tip celular;
o Nu au metabolism propriu (nu îşi pot produce substanţele necesare
supravieţuirii);
o Folosesc o celulă vie gazdă pentru supravieţuire;
o Sunt obligatoriu parazite intracelular (nu supravieţuiesc în afara unei celule
gazdă);
o Se multiplică numai în celula gazdă.
2. Structura
+ Miez nucleic (Genom viral) – poate fi ori ADN, ori ARN;
+ Înveliş proteic (Capsida);
± Anvelopă virală (extrem de infecţioasă);
3. Clasificare
o După tipul de acid nucleic:
  Cu ADN (dezoxiribovirusuri)
virusul herpesului, variolei
 Cu ARN (ribovirusuri)
virusurile gripale, HIV, rabic, hepatitice
o După oranism:
 Ale plantelor;
 Ale animalelor;
 Ale omului;
4. Multiplicare
o Se multiplică numai în celula gazdă pe care o „supun” astfel încât aceasta va
sintetiza componentele virale;
o 2 tipuri de virusuri:
 Care distrug celula gazdă – se răspândesc în organism şi infectează alte
celule » infecţie virală acută;
 Nu distrug celula gazdă » infecţie cronică;
5. Virozele
o Sunt produse de virusuri;
o Afectează plantele, animalele şi omul;
o La om: gripa, turbarea, hepatita, varicela, poliomielita, oreionul, herpesul;
o La animale: pestele, gripa aviară, turbarea;
REGNUL PROCARIOTE

1. Caractere generale:
- Organizare celulară de tip procariot;
- Sunt cele mai vechi forme de viaţă;
- Răspândite în toate mediile de viaţă;
- Hrănire:
o Autotrofă (fotosinteza, chemosinteza);
o Heterotrofă;
- Pot fi imobile sau se pot deplasa cu ajutorul cililor şi flagelilor;
- Pot fi solitare sau coloniale;
- Sunt unicelulare;
2. Înmulţirea:
- Fie prin diviziune directă sau prin conjugare;
- Sunt grupate în două încrengături: bacterii şi cianobacterii (algele albastre-verzi);
A. BACTERIILE
o Clasificare:
 Arhebacterii (bacteriile vechi);
 Eubacterii (bacterii adevărate);
a. Arhebacteriile:
 Cele mai vechi forme de viaţă (4 miliarde de ani);
  Trăiesc în condiţii neobişnuite de viaţă (temperaturi ridicate, lipsa
oxigenului);
 Se hrănesc prin chemosinteză (autotrof);
bacteriile metanogene (realizează sinteza metanului prin reducerea CO2)
b. Eubacteriile:
 Respiraţia:
 Aerob (+oxigen);
Ex. bacilul fânului
 Anaerob (-oxigen);
Ex. bacilul tetanis
 Hrănirea:
 Autotrof
o Fotosinteză
o Chemosinteză
 Heterotrof
o Sapofit
o Parazit
 Simbiotică
bacteriile fixatoare de azot; din stomacul erbivorelor rumegătoare;
din intestinul gros al mamiferelor

 Dimensiuni cuprinse între 10-100 microni;

Excepţii:
Mycoplasma – 0,005 microni;
Macromanas – 100 microni;
 Forme:
 Sferică (COCI)
streptococul, stafilococul
 Bastonaş (BACILI)
bacilul Koch (TBC), difteric, leprei, antraxului, etc.
 Virgulă (VIBRIONI)
vibrionul holeric
 Spiralată (SPIRILI / SPIROCHETE)
treponema pallidum (agentul patogen al sifilisului)
 În condiţii nefavorabile, bacteriile formează spori de rezistenţă.
 În condiţii favorabile (temp. 37,5 grade) se multiplică ce rate diferite, în
funcţie de infecţiozitatea acestora.
 Pentru a putea fi studiate, bacteriile sunt crescute în laborator în aşa-
numitele „medii de cultură”.
B. CIANOBACTERIILE
 o Pot fi solitare sau coloniale;
o Capabile de fotosinteză;
o Conţin pigmenţi asimilatori de culoare verde (clorofila), roşie şi albastră
(ficocianina);
o Peretele celular conţine celoloză;
o Produc un tip de amidon care nu se colorează cu iodul;
o Pot fi:
 Acvatice
Oscillatoria, Anabaena
 Terestre
Nostoc commune („cleiul pământului”)
o Unele formează simbioze cu ciupercile, rezultând lichenii.
REGNUL PROTISTE

Caractere generale:
- Organisme EK (majoritatea unicelulare)
- Trăiesc în mediul acvatic (inclusiv în lichidele corpului animalelor)
- Pot fi libere sau parazite
- Pot fi imobile sau mobile (în mod pasiv – curenţi de apă sau în mod activ – cili, flageli,
pseudopode)
- Hrănire:
o Heterotrofă (majoritatea)
o Autotrofă
- Înmulţire:
o Asexuat (diviziune directă)
o Sexuat (izogameţi sau zoospori)
o Conjugare (schimb de material genetic)
Clasificare
a. Vegetale
i. Algele
b. Intermediare (vegetale-animale)
i. Euglenofite
c. Animale (protozoare)
i. Ciliate, Sarcodine, Sporozoare, Zooflagelate
d. Oomicete, Myxomicete
REGNUL FUNGI

Caractere generale:
 - Organisme EK (unicelulare sau pluricelulare)
- > 120 000 specii răspândite pe tot globul
- Au fost consideraţi organisme vegetale datorită unor caracteristici comune:
o Peretele celular rigid, de natură polizaharidă
o Înmulţirea predominant asexuată prin spori
o Organisme imobile
- Formează un regn separat pe baza unor caracteristici anatomice, morfologice,
fiziologice, ecologice, genetice etc.
o Nu au clorofilă
o Hrănirea este heterotrofă, saprofit (majoritatea) sau parazit
o Peretele celular impregnat cu chitină
o Corpul (tal) = MICELIU este alcătuit din hife (unicel. sau pluricel.)
o În citoplasmă celula fungilor prezintă: recticul endoplasmatic, ribozomi,
mitocondrii, vacuole, picături de grăsime şi glicogen
o NU conţine amidon
- Înmulţire:
o Asexuată
 Spori
 Fragmente de miceliu
 Înmugurire
o Sexuată
 Gameţi masculini şi femini
Clasificare:
- Zigomicete
- Ascomicete
- Bazidomicete