Elemente de Arhitectura Curs 1

ELEMENTE DE ARHITECTURĂ
Click toCURS
edit Master subtitle style
1 – INTRODUCERE
ARHITECTURĂ & URBANISM 4/12/12
22
Arhitectura - definiţie
4/12/12
• Arhitectura – din grecescul arkhitektonike –

este ştiinţa şi arta de a proiecta şi construi
clădiri şi ansambluri de clădiri potrivit anumitor
proporţii şi reguli, în funcţie de caracterul şi
destinaţia construcţiilor. Ştiinţa ei constă în
rezolvarea funcţională şi tehnică a clădirilor.
Arta arhitecturii este o componentă mai
specială a artelor în general, care are un
caracter mai deosebit, deoarece cu elemente
reale, utile, se creează şi se compun imagini
plastice nonfigurative, de esenţă abstractă, fară
să imite în general modele ale naturii.
(Wikipedia)
33
Arhitectura
4/12/12
• Dintre toate artele, niciuna nu este mai
fundamentală în ceea ce privește modul în care ne
trăim viața decât arhitectura. Arhitectura reprezintă
oglinda timpului actual și a timpului trecut, un jurnal
scris în argila și lemn, în caramidă și piatră, în fier și
oțel, în beton și sticlă. Casele noastre, clădirile
noastre publice și orașele noastre reflectă ceea ce
suntem, ceea ce am fost odată și ceea ce sperăm să
devenim. Winston Churchill a recunoscut puterea
arhitecturii când ne-a reamintit că întâi dăm formă
clădirilor noastre și apoi ele ne modelează pe noi.
• Marile clădiri și structuri reprezintă mult mai mult
decât lucrări importante ale arhitecturii și ingineriei:
Ele surprind Zeitgeist-ul – spiritul timpului lor.
Structura neschimbată a Egiptului faraonilor este
prezentă în simplitatea atemporală a piramidelor;
energia exuberantă a erei jazzului și a Art Deco-ului
erupe din catargul sclipitor al turnului Chrysler
44
Arhitectura
4/12/12
• Cine poate privi spre Partenon cum veghează
asupra Atenei, aurit în lumina răsăritului de soare
sau argintat în lumina lunii, și să nu fie uimit de
genialitatea proporțiilor grecești?
• Cine nu se minunează la mâinile răbdătoare care an
dupa an remodelează suprafata sculptată a
moscheii Djenné?
• Cine și-ar putea imagina cascada Bear Run fără casa
lui Frank Lloyd Wright, Fallingwater, plutind
deasupra ei?
• Cine zărește Opera din Sydney, din port sau de pe
țărm, și nu este orbit de acele acoperișuri, aparent
NU
fără TREBUIE SĂ FI ARHITECT
nici o greutate PENTRU Aca
proprie, umflându-se PUTEA
niște
veleEXPERIMENTA
imense? GENIUL CREATOR AL UNEI
CLĂDIRI!
55
Arhitectura
4/12/12
• De-a lungul istoriei arhitecturii au apărut multe
forme, extrem de variate, ale manifestării
dorinței de schimbare a tipologiei arhitecturale
sau chiar a arhitecturii unor orașe, toate
acestea pentru ca generațiile viitoare să poată
înfrunta mai bine viitorul.
• Aceste proiecte, intenții, manifestări sau
alternative propuse, au fost cel mai des luate în
râs de către criticii de arhitectură sau neglijate
și uitate de istoria și teoria arhitecturii.
• În ultimul timp o parte dintre ele se pare că au
fost scoase de la naftalină, fie pentru a-și
încerca norocul cu tehnologiile actuale, fie
pentru a inspira alte proiecte, cel puțin la fel de
îndrăznețe.
66
Arhitectura
4/12/12
• Modul nostru de viață este modelat de către

mediul fizic, spiritual și cultural, iar nimic nu
ilustrază mai bine acest lucru decât felul în care
construim. Clădirile reprezintă locul unde trăim,
lucrăm și ne petrecem o mare parte din timpul
nostru liber; dintre toate artele, arhitectura este
cea care formează cea mai strânsă legătură dintre
noi și mediul înconjurător.
• Dezvoltarea socială și politică, disponibilitatea
materialelor de construcții, dezvoltarea științelor
și a tehnologiilor, schimbările în modă și
reconversiile, importul de cultură străină – toți
acești factori ne pot ajuta să înțelegem și să
explicăm de ce o clădire arată într-un anumit fel.
77
O SINTEZĂ A FORMEI & FUNCȚ IUNII

4/12/12
• Arhitectura a apărut ca un răspuns la necesitatea

oamenilor de a căuta adăpost în fața elementelor naturii
și a animalelor sălbatice.
• Primele adăposturi nu erau clădiri ci peșteri – dar până și
aici ocupanții lor și-au revendicat teritoriul:
▫ cu 40 000 de ani în urmă, aborigenii australieni au decorat
interiorul adăposturilor lor de tip peșteră cu cea mai veche
expresie artistică;
▫ acum 20 000 de ani oamenii din Lascaux, în actuala Franț
ă,
au ornamentat pereții peșterilor lor cu reprezentații ale
mediului înconjurător, surprinzător de sofisticate.
• Tehnicile de construcție au apărut mulți ani mai târziu,
când stilul de viață al nomaziilor vânatori/culegători s-a
transformat într-unul bazat pe agricultură
88

4/12/12
• PROFITÂND LA MAXIM DE CEEA CE ERA

DISPONIBIL
• DOUĂ TEHNICI DE BAZĂ
• ARCE BUTANTE ȘI VITRALII
• ARMONIE ȘI PROPORȚ IE
• SPLEDOAREA BAROCULUI
• NOUL CLASICISM
• ERA FIERULUI ȘI OȚ ELULUI
• ECLECTISMUL SECOLULUI XIX
• ARHITECTURA îN SECOLUL XX
• CLĂDIRI SCULPTURALE
99

4/12/12
• Până recent, în 1850, structura unei construcții era în

principal determinată de limitele tehnologiei de
construcție, de disponibilitatea materialelor și de
condițiile climatice ale regiunilor
• În zonele împădurite constructorii foloseau lemnul ca
material de construcție principal, iar în peisajele
stâncoase piatra deținea supremația. Câteodată
constructorii tăiau direct în stânca solidă cum este și
cazul Templului lui Ramses sau a monumentului de la
Petra.
• În locuri în care nici lemnul, nici piatra nu erau
disponibile, ingeniozitatea umană a conceput cărămizile
din argilă – blocurile din argilă, rectangulare, uscate la
soare și mai târziu arse în cuptoare reprezintă cel mai
vechi material de construcție prelucrat/prefabricat, care
este utlizat pe scară largă și astăzi. (Ex. Çatalhöyük,
1010

4/12/12

DISPONIBIL
• NOUL CLASICISM
1111

4/12/12
• Stâlpi și grinzi, cel mai timpuriu sistem structural, este și
astăzi utilizat pe scară largă. Un element orizontal (grinda)
suportă greutatea planșeului de deasupra și la rândul său
este suținut de elemente verticale (stâlpi, coloane sau
pereți) - pereți din zidărie portantă și grinzi din lemn la
Palatul din Cnossos; stâlpi și grinzi din lemn la Orașul
Interzis din China, Castelul Heronului Alb din Japonia,
Shakespeare Globe Theatre din Londra. Unde trăinicia era
importantă, constructorii au preferat piatra. Elementul din
piatră putea fi tăiat grosier și fără ornamente (Stonehenge)
sau perfect proporționate și splendid sculptate
(Partenonul).
• A doua inovație importantă a fost arcul, care putea
acoperi distanțe considerabile. Blocuri trapezoidale din
piatră, numite bolțari erau erau sprijinite pe un cofraj din
lemn până când era plasată cheia arcului/bolții la parte
superioară. Cheia arcului/bolții blochează structura și
cofrajul poate fi înlăturat. Romanii au folosit această
1212

4/12/12
• Prelucrări ale arcului, cum ar fi bolta (un arc translatat pe o
direcție) ț i cupola (un arc rotit) au fost dezvoltate odată cu
invenția betonului de către romani în primul și al doilea secol e.n.).
Nucleul structural din beton putea fi îmbrăcat în marmură sau
piatră (Coloseum) sau lăsat aparent (cupola Panteonului).
• După căderea Imperiului Roman secretul betonului a fost pierdut și
bolțile au fost construite din cărămidă. În secolul al VI-lea,
arhitecții bizantini au îmbunătățit posibilitățile construcțiilor de tip
cupolă prin inventarea pandantivului – un element din zidărie, de
formă triungiulară care unea o bază pătrată alcătuită din patru
stâlpi cu o cupolă semisferică. Această inovație strălucită, care a
permis o mai mare libertate în plan și spațiu, și-a găsit expresia
desavarsită în biserica Hagia Sofia din Istanbul.
• Clădiri medievale timpurii, cum ar fi Krak des Chevaliers din Syria
și Turnul Londrei, amândouă construite în secolul al XI-lea, aveau
un caracter militar, fiind construite din pereți din zidărie groși,
străpunși de goluri pentru ferestre mici și ușor de apărat.
Caracteristici similare întâlnim și la pereții și planșeele
catedralelor romanice, cum ar fi catedrala Saintiago de
1313

4/12/12

DISPONIBIL
• NOUL CLASICISM
1414

4/12/12
• Următoarea descoperire structurală a apărut în

arhitectura gotică franceză a secolului al XIII-lea odată cu
apariția bolților cu nervuri – un sistem de bolți din zidărie
intersectate și întărite cu nervuri sau arce proeminente.
Această structură din zidărie a avut succes, în timp ce
scheletul din piatră și arcele frânte au devenit leitmotivul
stilului Gotic. Pereții de deasupra navei – care erau
preponderent masivi în bisericile romanice – puteau fi
aproape în totalitate înlocuiti cu vitralii.
• Inventarea arcului butant a făcut acest lucru posibil, un
arc de sine stătător care se desprindea dintr-un
contrafortul unui stâlp pentru a sprijini partea superioară
a pereților navelor exterioare. Superaltivul catedralelor
de secol XIII, Catedrala din Chartres, Franța, reprezintă o
sinteză perfectă a tuturor elementelor arhitecturii gotice.
1515

4/12/12

DISPONIBIL
• NOUL CLASICISM
1616

4/12/12
• Arhitecții Renașterii italiene au fost mai interesați de
armonia geometrică decât de inovația structurală.
Cupolele au devenit importante din nou, la cupola
catedralei din Florența, sec. XV, Bruneleschi a combinat
tehnicile de construcție romane și bolta cu nervuri gotică.
În secolul al XVI-lea Andrea Palladio a transformat
arhitectura renascentistă când a încoronat Vila Capra din
Vicenza cu o cupolă centrală – pentru prima oară de la
apusul Imepriului Roman cupola a fost utilizată în
arhitectura laică.
• Mai târziu arhitecții renascentiști italieni au împrumutat
elemente din arhitectura clasică romană pentru a rivaliza
grandoarea Romei imperiale: bazilica Sf. Petru din Roma
cuprinde cele mai impresionante spații de după bazilicile
și băile romane. Pentru a completa aceste spații
interioare, piețele deschise renascentiste de obicei
foloseau modele geometrice complexe (Piazza del
Campidoglio al lui Michelangelo).
1717

4/12/12

DISPONIBIL
• NOUL CLASICISM
1818

4/12/12
• La începutul secolelor XVII și XVIII Contra-Reforma –
răspunsul Bisericii Catolice la Reforma protestantă din
secolul al XVI-lea – a dat naștere unui nou stil de arhitectură
religioasă, Barocul, care nu a mai ținut cont de multe dintre
regulile stabilite. Liniile sinuoase, dinamice sugerau putere și
mișcare, pe care Bernini le-a folosit la colonada impetuoasă
din Piața Sf. Petru care precede Bazilica Sf. Petru, au introdus
o nouă ordine în care aranjarea după axe și manipulările
optice, scara și spațiul copleșeau emoțiile umane. În
interiorul acestor clădiri, marmura colorată, lapis lazuli,
bronzul și aurul lăudau slava lui Dumnezeu și reafirmau
prestigiul și autoritatea Bisericii.
• În unele țări, chiar și mareția noii Rome a fost depășită:
Abația de la Melk și Rezidentz din Wurzburg afișează uniunea
perfectă dintre arhitectură și sculptură și pictura opulentă.
Veirsailles, construit de "Regele Soare", Louis XIV al Franței a
adaptat stilul pentru a reflecta conceptul său de regalitate
divină. Moștenirea lui Bernini s-a întins până și în Anglia
protestantă în elegantele case georgiene.
1919

4/12/12

DISPONIBIL
• NOUL CLASICISM
2020

4/12/12
• La sfârșitul secolului XVIII și începutul secolului XIX

revolta inevitabilă împotriva excesului din perioada
barocă a dat naștere Neoclasicismului – o
reîntoarcere la sursele pure ale antichității.
• Universitatea din Virginia, Thomas Jefferson, din
cărămidă roșie și stucco alb, a fost inspirată din
stilurile Romei antice și renașterii italiene pentru a
crea o arhitectură care să fie potrivită noii republici
americane.
• Capitoliul din Washington, înalțat cu o cupolă
barocă inspirată din cea a Bazilicii Sf. Petru, este
imperial după scara romană.
2121

4/12/12

DISPONIBIL
• NOUL CLASICISM
2222

4/12/12
• Revoluția Industrială, care a început în Anglia în secolul al
XVIII, a transformat sistemele structurale prin
descoperirea de tehnologii eficiente din punctul de
vedere al costului producerii fierului și oțelului – și, la fel
de important, transportarea materialelor pe distanțe
lungi.
• Prima mare structură metalică a lumii, Podul de Fier din
Coalbrookdale, Anglia, a fost construit după forma
tradițională a unui arc din zidărie, asemănător cu podul
Rialto din Veneția, dar construit din metal.
• Secolul al XIX-lea a întrevăzut potențialul fierului și
oțelului: Forth Bridge a atins deschideri mari folosind
grinzi zăbrelite, metalice orizontale; Turnul Eiffel și
Statuia Libertății s-au întins înspre cer folosind grinzi
zăbrelite verticale. Rezistența la întindere excepțională a
oțelului susține Brooklyn Bridge din New York și Golden
Gate Bridge din San Francisco, și, mai recent acoperișul
2323

4/12/12

DISPONIBIL
• ARMONIE ȘI PROPORTIE
• SPLEDOAREA BAROULUI
• NOUL CLASICISM
2424

4/12/12
• În timp ce inginerii secolului XIX au fost pionieri în ceea
ce privesc inovațiile structurale, arhitecții dezbăteau
stilurile arhitecturale. „Bătălia stilurilor” a reprezentat o
competiție între clasiciști și medievaliști. Unii arhitecți au
militat pentru o perioadă sau altă, dar majoritatea au
proiectat folosind stiluri din ambele epoci, precum au și
abuzat de câteva stiluri exotice.
• Nicăieri conflictul nu este mai bine ilustrat decât în
Westminster Palace din Londra, sediul guvernului britanic
și cel mai celebru monument neogotic. Aceasta este o
clădire care a influențat foarte mult și în care arhitectul
clasicist al perioadei respective, Charles Barry, a
colaborat cu A.W.N. Pugin, un medievalist convins.
• În Bavaria o viziune de vârsta cavalerismului a atins
culmi sublime cu castelul regelui Ludwig al II-lea,
Neuschwanstein.
2525

4/12/12
• În Statele Unite ale Americii vilele nou comandate ale
bogaților, cum ar fi Casa Biltmore, reprezentau un
amestec glorios, concepute în stilul castelelor franțuzești
din secolul al XV-lea, dar dotate cu cele mai moderne
comodități. În momentul în care necesitățile funcționale
și noile tehnologii au îmbrățișat cultul stilului Gotic,
rezultate încântătoare, chiar dacă puțin absurde au fost
posibile, cum ar fi exemplul cvasi-medieval al faimosului
Tower Bridge din Londra.
• Tradiția clasică a fost la fel de versatilă. Bogat îmbrăcată
cu ornamentație, ea ne oferă exemplul teatral al Operei
Garnier din Paris, iar grandoarea băilor romane a fost
recreată în Gara Centrală a orașului New York.
• Chiar și un amestec eclectic de stiluri – hindus, mongol,
chinez, neoclasic – poate fi făcut să pară coerent, așa cum
John Nash a reușit cu Pavilionul Regal din Brighton.
2626

4/12/12
• În secolul al XIX-lea, a apărut mișcarea numită Art

Nouveau. O combinație de linii sinuoase și curbate
sugerau frome ale vegetației, toate prestate cu un
rafinament artizanal. Stilul ne-a lăsat icoane
arhitecturale, cum ar fi Casa Eetvelde din Bruxelles,
a arhitectului Victor Horta și Sagrada Familia din
Barcelona, unde Antoni Gaudi a amestecat stiluri
precum Gotic, Art Nouveau și teme catalane într-un
întreg armonios.
2727

4/12/12

DISPONIBIL
• NOUL CLASICISM
2828

4/12/12
• Cele mai mari realizări inginerești ale secolului XIX

au avut un mic impact asupra stilurilor arhitecturale
până în secolul XX. Dar după Cel de-al Doilea Război
Mondial gânditorii avantgardiști au respins tradițiile
din trecut și arhitecții au abandonat stilurile bazate
pe istorie – atât de mult încât ornamentarea a
devenit o crimă estetică!
• A apărut o nouă arhitectură, funcțională, compusă
volume pure, geometrice și suprafețe plane. Printre
inovații s-au numărat consolele din beton armat,
exploatate liric de către Frank Lloyd Wright la casa
Fallingwater și pereții din sticlă folosiți de Mies
vand der Rohe la casa Farnsworth.
2929

4/12/12
• Zgârie-norii – acea invenție tipic americană a anilor 1880 – au
fost surprinzător de lent îmbrățișați de modernismul
european. Clădirea Flatiron din New York avea o structură din
cadre metalice, dar era îmbrăcată cu piatră ornamentată într-
un stil clasic. Tribune Tower din Chicago era ultra-modernă
aproape în totalitate, excepția fiind exteriorul său Neogotic.
Zgârie-norii interbelici din New York, în stilul Art Deco,
Chrysler Building și Empire State Building, erau clădiți după
geometria zigzagată a pietrelor. După Cel de-al Doilea Razboi
Mondial fațadele cortină din sticlă vor înlocui placarea cu
piatră: piramidele lui I.M. Pei de la Luvru, Paris, sunt unul
dintre cele mai elocvente exemple de întrebuințare a fațadei
cortină din sticlă din secolul XX.
• Spre sfârșitul secolului XX, arhitecții au experimentat cu
îndrăzneală expunerea structurii și a serviciilor mecanice ale
clădirilor, ca și în cazul Centrului Pompidou din Paris și a
băncii Hong Kong, sau pur și simplu au construit din ce în ce
mai înalt, cum este și cazul turnurilor Petronas din Kuala
Lumpur – construcție care a deținut supremația între
3030

4/12/12

DISPONIBIL
• NOUL CLASICISM
3131

4/12/12
• Betonul a oferit noi posibilități, sculpturale, pentru

arhitectură. Elementele prefabricate au fost
exploatate spectaculos în construcțiile Habitatului lui
Moshe Saftdie din Montreal. În 1950, Le Corbusier la
Capela Notre Dame du Haut, în spirala lui Frank
Lloyd Wright de la Solomon Guggenheim Museum și
în Opera din Sydney a lui Jorn Utzon, proiectanții s-
au bazat pe plasticitatea unică a betonului.
• La sfârșitul secolului al douăzecilea lirismul
sculptural al arhitecturii a captivat imaginația umană
mai mult decât triumfurile ingineriei și tehnologiei
prin clădirea îmbrăcată în metal, Guggenheim
Museum din Bilbao, Frank O. Gehry, și a atras
atenția lumii așa cum nici o altă clădire n-o mai
făcuse de la construirea Operei din Sydney.
3232
Definiţii
4/12/12
• Urbanismul - reprezintă studiul oraşelor, al mediului
geografic, economic, politc, social şi cultural şi al
impactului acestor elemente asupra fondului construit.
Profesia de urbanist se referă la crearea şi organizarea
vieţii urbane. (Wikipedia)
• Urbanismul - Activitate operaţională, integratoare,

normativă care are ca principal scop stimularea
evoluţiei complexe a localităţilor, prin realizarea
strategiilor de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi
lung, care urmăreşte stabilirea direcţiilor dezvoltării
spaţiale a localităţilor urbane şi rurale, în acord cu
potenţialul acestora şi cu aspiraţiile locuitorilor şi care
cuprinde toate localităţile ţării, organizate în reţea, pe
baza ierarhizării şi distribuţiei echilibrate ale acestora
în teritoriu; aplicarea obiectivelor are în vedere întreg
teritoriul administrativ al oraşelor şi comunelor sau
zone din acestea. (Legea nr. 350/2001 privind
amenajarea teritoriului şi urbanismul )
3333
Urbanismul
4/12/12
• Cu toate ca disciplina Urbanism și-a făcut simțită prezența
pronind de la Revoluția Industrială și expansiunea urbană
pe care acesta a determinat-o, încă de pe vremea lui
Hippodamos din Milleto (urbanist grec, matematician şi
arhitect, sec IV î. e.n) au apărut noțiunile de proiectare
urbană.
• Urbanismul nu se referă doar la orașul închis între
granițele sale fizice, nemaiputând fi tratat ca o entitate
autonomă clar delimitată, ci se referă la un perimetru mai
vast. Teritoriul care înconjoară oraşul este în strânsă
legătură cu acesta şi este astfel structurat, încât
funcţionarea sa este inseparabilă aceleia a oraşului însuşi.
În felul acesta obiectul de studiu al urbanismului este
lărgit, cuprinzând nu numai oraşul, ci întregul teritoriu,
zona urbană şi cea rurală.
• Urbanismul este ştiinţa care, pe plan social şi uman,
studiază sistematizarea raţională a oraşelor,
comunelor, teritoriilor, mijloacelor de comunicaţie,
cu scopul de a realiza cele mai bune condiţii de
viaţă pentru colectivităţi.
3434
Urbanismul
4/12/12
• Urbanism:
▫ Sfera de cuprindere a urbanismului este întregul teritoriu:
urban şi rural, construit şi neconstruit, construibil şi
neconstruibil;
▫ Elementele pe care urbanismul, ca ştiinţă, le foloseşte sunt:
cercetările, dispoziţiile, regulile, regulamentele, proiectele
necesare pentru a se ajunge la o sistematizare raţională şi la
cea mai bună utilizare a teritoriului;
▫ Scopul urbanismului este acela de a favoriza bunăstarea
comunităţii prin perfecţionarea structurilor.
• Amenajarea teritoriului se ocupă cu suprafeţe vaste de
teren, în care (de cele mai multe ori) domină mediul
natural. Urbanismul se ocupă cu aşezările umane propriu-
zise (oraşe sau sate), în care domină spaţiul construit,
artificial, puternic antropizat.
• Dacă în amenajarea teritoriului, localităţile sunt privite
ca elemente ale unui sistem, în urbanism, localităţile
reprezintă sistemul însuşi de care acesta se ocupă. Ca
urmare, există grade de detaliere spaţială diferite, între
amenajarea teritoriului şi urbanism.
3535
Urbanismul
4/12/12
Urbanism Amenajarea teritoriului
Funcț iuni urbane (locuire, Funcţiuni teritoriale (zone economice,
producţie, recreere, educaţie, centre de polarizare, rol administrativ,
circulaţie) nod funcţional)
Caracteristici demografice locale, Demografie regională şi mari mişcări de
sociologie ți psihologie urbană populaţie/ mobilitatea populaţiei
Micro-economie, dezvoltare locală, Macro-economie, structuri regionale,

echiparea zonelor de producţie sectoare de activitate economică,
localizarea activitaţilor
Echipamente tehnico-edilitare Echipare majoră a teritoriului,
gospodărirea apelor, amenajări
hidrotehnice
Circulaţie şi transport local Magistrale/ coridoare de transport
Amenajarea zonelor plantate Centurile verzi din jurul marilor oraşe
Amenajarea ansamblurilor de locuit Localizarea ariilor de dezvoltare

rezidenţială
Estetică urbană, patrimoniu Reabilitarea marelui peisaj (peisajelor
construit culturale)
Valoarea terenului, piaţa imobiliară Costul poluării, exploatarea resurselor
Aspecte micro-climatice Fenomene macro-geografice

Elemente de Arhitectura Curs 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Elemente de Arhitectura Curs 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ELEMENTE DE ARHITECTURĂ

• Arhitectura – din grecescul arkhitektonike –

• Modul nostru de viață este modelat de către

O SINTEZĂ A FORMEI & FUNCȚ IUNII

• Arhitectura a apărut ca un răspuns la necesitatea

O SINTEZĂ A FORMEI & FUNCȚ IUNII

• PROFITÂND LA MAXIM DE CEEA CE ERA

O SINTEZĂ A FORMEI & FUNCȚ IUNII

• Până recent, în 1850, structura unei construcții era în

O SINTEZĂ A FORMEI & FUNCȚ IUNII

• PROFITÂND LA MAXIM DE CEEA CE ERA

O SINTEZĂ A FORMEI & FUNCȚ IUNII

O SINTEZĂ A FORMEI & FUNCȚ IUNII

O SINTEZĂ A FORMEI & FUNCȚ IUNII

• PROFITÂND LA MAXIM DE CEEA CE ERA

O SINTEZĂ A FORMEI & FUNCȚ IUNII

• Următoarea descoperire structurală a apărut în

O SINTEZĂ A FORMEI & FUNCȚ IUNII

• PROFITÂND LA MAXIM DE CEEA CE ERA

O SINTEZĂ A FORMEI & FUNCȚ IUNII

O SINTEZĂ A FORMEI & FUNCȚ IUNII

• PROFITÂND LA MAXIM DE CEEA CE ERA

O SINTEZĂ A FORMEI & FUNCȚ IUNII

O SINTEZĂ A FORMEI & FUNCȚ IUNII

• PROFITÂND LA MAXIM DE CEEA CE ERA

O SINTEZĂ A FORMEI & FUNCȚ IUNII

• La sfârșitul secolului XVIII și începutul secolului XIX

O SINTEZĂ A FORMEI & FUNCȚ IUNII

• PROFITÂND LA MAXIM DE CEEA CE ERA

O SINTEZĂ A FORMEI & FUNCȚ IUNII

O SINTEZĂ A FORMEI & FUNCȚ IUNII

• PROFITÂND LA MAXIM DE CEEA CE ERA

O SINTEZĂ A FORMEI & FUNCȚ IUNII

O SINTEZĂ A FORMEI & FUNCȚ IUNII

O SINTEZĂ A FORMEI & FUNCȚ IUNII

• În secolul al XIX-lea, a apărut mișcarea numită Art

O SINTEZĂ A FORMEI & FUNCȚ IUNII

• PROFITÂND LA MAXIM DE CEEA CE ERA

O SINTEZĂ A FORMEI & FUNCȚ IUNII

• Cele mai mari realizări inginerești ale secolului XIX

O SINTEZĂ A FORMEI & FUNCȚ IUNII

O SINTEZĂ A FORMEI & FUNCȚ IUNII

• PROFITÂND LA MAXIM DE CEEA CE ERA

O SINTEZĂ A FORMEI & FUNCȚ IUNII

• Betonul a oferit noi posibilități, sculpturale, pentru

• Urbanismul - Activitate operaţională, integratoare,

Micro-economie, dezvoltare locală, Macro-economie, structuri regionale,

Amenajarea ansamblurilor de locuit Localizarea ariilor de dezvoltare

Aspecte micro-climatice Fenomene macro-geografice

S-ar putea să vă placă și