Projectu_tr&_un& gramaticd arm&neascé TMifisits istenté Ntifiu di tute voiu si-aduc fijile g-?iile ifhtristisiri a tutulor atilor cari, tu frimte ou 4-1 prof.Rupprecht Rohr,avuré initiative gi s-cupisiré si organi: dz% aestu Congres International di Aromanistic’.Baste tri ntifiia oart tu isturie efndu are loc un ahtare congres iu s-fate tifiia a limbijei a noastre gi e noaut a armafiilor cama multu s-putem si zburim pri limba a pipifiilor a nogtrt. Voiu apofa si-aduc aminte c& nu easte ntifiia oar efndu nvitet}i germafii sau di limb& germand,cu competenta gi abiectivitatea a lor au soriaté tré populu 9-tré limba a noastrd.Agiundze si-aduc aminte pri avdzitlu profesor di 1a Universitatea 44 Helle,Johann Thunmann,cari ninge di la anlu 1774 are publicaté ntifiiulu doou- literar a limbijei a armfilor dit Machedonie,tu cartea a lui "Untersuchungen ther die Geschichte der Ostlichen europiischen Vélker -Protopeiria a preftului macedo- arm&ydi Moscopole Theodor Anastas Cavallioti. Ntrf mulf{}i fnvitet germafi dit tricut g-di asindzt }i si cade uni mare eliv- dare a nvitatlui german Gustav Weigand cari are scriatd tomuri intredsi tri noi arm@fii]i g-tr& limba e noastré armaneasc&. Andreptu easte ca multi si-gi bag& ntribirile:Tré je und gramatic& armaneascd tu dzflile « noastre gi ma multu un manual gcoler? Cari va nveaté g-pri cari dupé aest& gramaticd? Cf} armafi bineadzd 91 zburdscu aest& limbi,ve dzitem ma ghine oft arm@ii armasird di ate]i te furé virndoar& multi? Tr-atea n&inte si zburéscu tré aestu proiectu di manual gcolar 9-tré ananghe: @ lui tu dzflile a noastre,va zburiiscu tr-atjea je au scriaté cercet&tori}i tri m- mirlu a armfiilor,apoia tré limba a lor,di iu s-tradze g-te limb& easte. A noaud a arméfiilor,cari ni dzitem ntr{ noi armafii,rimafii seu remeri,xefi}i n-eu dat& alte numerviahi,vlasi,cutovlehi,tintari g-binam astndzt tu Peninsula Baloanicd -21llad&,Albania,Jugoslavie,Bulgaria. Cunuscutlu istoric german Johann Thunmann,di cari adugu aminte ma ndinte,scria c& macedorom4fi}i suntu un popul mumiros:"E]i prinde s-hib& priste giumitate di loouitori}i a Traciijei 9-priste tref carturi di locuitori]i e Machedoniijei gi a Thesaliijei.§i tu Albania si-afl4 multi". (Th.Capidan) Ntrf ofii]4 1605-1616, Pouqueville,consulu al Napoléon Ianin&,dzite c& armafii}i erau 74.470. TM anlu 1620,ck14torlu englez Martin Leake estimeadzi of arméfii]i erau ca le virn& 500.000 ai fiije. Tu anlu 1854,J.G.Hahn tu lucrarea "Albanische Studien" n& da g-el cifra di 500.000 di fiije. Tu anlu 1856 Rizo Rhangabé,n4inte si-avea apirfits actiunea cultural romfneas- c& le arm@fi]i dit Pen-Balcanic&,zburagte di 600.000 di fiije di armani. Tu anlu 1913 Rubin zburagte di 357.900 magi tu Ellada 9-priste un milion tu in- treaga Peninsulé Balcanic&.ee Tu statistica greack dit anlu 1928 - 19.703,tu atea dit anlu 1940 -53.997, Jara tu atea dit anlu 1951 -39.855. In general, tu apirfita a sec 20 cercet&tori]i armifi,romafii gi xefid aspun cd arm@fi}i eran ntrf 600.000 - 1.100.000. Tu anlu 1948 vidzu lufina e tiparlui cartes al Evanghelos A.Averof "Latura po- ities gproblemei a ermafiilor (I politichi plevra tu cujovlahicu zitimatos)". Ia fe nf dzite Averof tré numirlu a arm@filor:Dupé a mea p&reare numirlu a armafiilor cari au ca limbi matern& limba armani (cutovlah&) prinde s-hibaé di aproapea 159.000-200.000 di fije.Prinde si-adivgiim 1a aes}! y-un numir aproapea egal di oa- mifi,cari hiindalui di origin’ armaneasc& nu mitdhirsescu limba armineasot sau u cunoscu putin".Cu alte sboare isugi Averof,cari magi so} nu ni easte g-cari va chi- rearea a limbijei a noastre,cu tute ci g-el easte armin,easte aniingisfit s-ricu- noase& existenta a 490.000 di Mije di armafii magi tu Bllada. Lexiconlu di Leipsig,dit anlu 1956,gripseaste c& armafii}i dit Pen,Balcenicd suntu ca virnd 300 di fiije,ma adavgé g-faptul c& aeste 500 di fije suntu magi ate- }4 te dineadz’ tu mase compacte gi si-ocupS ou origteares a oflor.Numirlu a lor te cu miltu ma mare,ci armafii}i dit histpads zburtiscu armanegti acasi g-tu pu- blie (nafoard) limbe a cratuslui tu cari bineadz& g-tr-atea suntu loat ca greti tu Ellada,ca arbinegi tu Albania etc. Baste multu interesantd tri oumptearea a numirlui a arn@filor cartea al Socra- te N.Liacu scoass tu anlu 1965 -Originea « armfMilor (I catagogi ton armonion). Lae bitisita a cartijei,tu loc di epilog,eutorlu fate uns documentaté analizi tu 1i- gators cu mmirlu a arm@fiilor tu seo.al XVIII-lea,soujinda tu epifanie elathurile g-falsificirile fapte contra a lor (pag-161-172) .Dit calculele fapte di autor iese e& pri le anlu 1610 9-dupd ateale ma fiji evaludri,Latinomachedonoglogi]i (armafi- }A) tritjean di 37,6 % di tut& populatia,va dzic& erau priste 700 di fije.Macd tu anlu 1610 arm4fiji erau ahty oft ni apudixeagte Socrate Idacu,cty va prindea s-hi- b& e]i asindzt? Unk adivdrats statisticl,oficiald,trt qumirlu a arm@fiilor m si-afla gi niti nu poate si si-afli,c% tu cratusurile iu bineaded suntu lost ca gret4 vlehofohi tu Elled&,arbinegi vlahofoti tu Albania ete.,ma putem si-u afirmim ou tut’ putear -cu tuté isihfa c& aestu popul a nostru ninga g-astndst priste un milion di oa nmifid numir&,cu tut presiunes tri desnationalizare $e s-fate priste el. Aestu milion ai oamifii zburagte limba armani cari s-tradze dit limbe latin’ 94 te und limb& romanicd.Mac& latina occidentald deade limbile italiant,francezt, spantolt ete.,latina optonteld mf deade doeus linbe ronanige, principele:ronine e4 armana,cari suntu elit/d& apruchiate una di anandS,oa putem s-dzitem c& suntu-ana~ g-48gie Limba {fined tet Limbile romanice apusene s-dzite of suntu suriri,eale suntu surkri di uni mumi g-di altu tat&,pri cfndu romfna gi ermine suntu suriri di unk mumi g-di 1dgiul tetas] Una di mrtiriile a faptului c% limba a noastré e di origin’ letink easte g-faptul ci noi erm@fiiji avem {inuté pind esindzt numa di rém@fii-arm@fi cari fine 4i 1a romanus.Un& soie ca tu provinciile romane apusene,autohtofii]i dit raéstrit adoptaré lin- be latin’,wa u transformard dup& a lor instinctu pagalea-pagalea gi-]i deadird ca- ractere particulare cari si-nmult{r4 tut ma multu pin’ cindu alaxirile agiungu ahit 44 m&ri c& nu ma poste s-hibé zborlu di und limb& latind,ma di und noaud lim- b& romanica. Aesti alxire era fapti prit sec.VI 91 VII,agi cl 1a agidzerea a sla?ilor tu me- sea e ron@fiilor,sesté 1imb&é romanick era nojigaté,era adraté. Urflirea « slePilor cari mpindzt ntreglu teritoriu locuit di romafii gi si-agi- duar& tu meses a lor,arupse streasa ligiturd ntri eestX limba romanicd g-truno]iul romanic apusesn g-dispirt! pri romafii tu doaud: rom@fli]i di filedzdnoapte 91 ateli ai Aiadeddout. Limba @ lor pri cari nvita}}i u-au acjimat& romana comund (eu f]i dzfe proto- romana) s-disparte tu doaus g-apfrfieagte s-evolusadzi independentsromana agiundze s-hid& astndst und perfect& limb& litererd,ier& armfna ermase 1a stadiulu ai 1im- bu popular’.Cu alte zboare limba arman& nu easte un dialectu a limbijei romine.e derivd uni soie dit protorom4na ca gi romana gi easte aproapea una 9-idgia cu nish. Ie ye nd dite nvitetiu arman Th.Capidan tré feptul of armane 91 romana suntu una g-idgie limb&:"Pot si-u dsfc fara o& nvitat}i xefid gi rom@fii,ofndu au ricunus- utd identitetes @ limbijed armine cu limba ronfnd gi-au andrupfta (sprijinité) nu magi pri identitatea a numilor « lor etnice,valah g1 romén,{i ma multu pri Hincding 4 bom bitic, TH Coptdaw i: Je we sued ace, al affr wer Goode bd 2. on,” Mourtan que key Laveraa... Apirfiinde cu sec.al III-lea n&inte di Hristos (Pyrus 279-272) ,romefiiji acdtard Macedonie gi Grecia(146),Iliria (54) ,Moesie (29),Pannonia (10),Tracia (46) Dacia (206), va dztcé ates ma mare parte a Pen.Balcanice gi s-teasiré di la Adriatica la Marea Laie g-dit munj$]i Carpe} pink tu Pindu.destu mare teritoriu fu colonizat 44 romafi tu diectim& di ma multe cute di ati.- C.Kouwas — Cu tute of tu apixfiitd mu fu ligor s-hibé asimilate ca limbé populetiile autoh- tone,cu chirolu curentul di esimilere ack\a aridijifi tu teritoriile cucerite 9 limba lating lo loclu a limbijei a autohtoiiilor.Limba latind agiumse s-hibé sin- gurlu instrumentu di aduchire a populatiijed autohtone.Magi tu Grecia g-tu uni fil- ct parte o teritoriului iliric romanizarea nu putu si-aibi loc. Fectoriji cari furd deterwinant{ le Inlocuirea a limbijei autohtotiilor cu limba latin’ furiiaruate,administretia,comertul gi ,ma multu di tute,cregtinismul ceri fu predicat pri limba latin& 91 si-adresa a oamifiilor di nghios.Aestu faptu feate ca limba latin’ s-pitrund& pink tu ateale di ma nghios straturi a populatiijei. Limba lating adus& tu ejea ma ware parte a Pen.Balcanice y-tu Dacia,prifeate, tu niscinde sute di fii aeste locuri tu uni mas& omogent romani cari s-dezvolté tu streac& ligituri cu letinitates apuseand.Relatiile cu apuslu erau asiguripsite di bunile c&]iuri romene cari fatcau ligttura ntrf Italie ¢ ema dipurtate 1o~ curi romanizate.Tra aestu faptu latina dit résirit evolua mind tu mink ou ajes dit apus.Ma cu chirolu pri tuté tindesrea a Amirariijei Romane apfrfiescu s-iasi tu migdene tu latina sburfta diafurdt (deosebiri) lingvistice di la und regiune le alte. Unk soe ca tu provinciile romane spusene,autohtoMi}i dit rasérit adopter’ lim- be latint,ms u transformaré dup’ a lor instinctu pagelea-pagalea gi-]i deadiré ca- ractere partioulere cari si-nmultird tut ma multu pin& cindu eldxirile egiungy ahit di m&ri c& mu ma poate s-hibé zborlu di und limb& letin&,ma di und noaud lim DE nomatrew , AcetH alixize ora fapth prit seo-aj}I-lea 41 al ViI-leaagi of 1a agidsares « sleilor tu mesea“a noavtrd, limba wOndnA era neJigaté,era adratt. Navélirea a sletilor cari mpinds ntreglu teritogiu loouit di romdfii ei ef-agi- @zer& tu meses a lor,erupse streasa ligiturd ntrt Limba Soménd g-trunc}iul romanic apusean g-dispir}{ pri rom@fi tu doaud:ron@Miji di fiiadzinoapte gi ate}i di fie- azidzua. Limba a lor pri cari nvitat}i u-au acjimaté romana comun& (eu $}1 dzfeu proto- romina) s-disparte tu doaud g-apirfieagte s-evolueadz& independentrromana agiundze s-hib&é asindzi und perfect’ limbé literard,iard armina armase le stadiulu di lia- bu yopulard. Cu alte zboare limba armini ma easte un dialectu @ limbijei ronine. — Ba derivé unk sole dit protoromlns oa 91 romaine, Ja te n-aspune ovitatlu aradn Th.Capiden tré faptul cd ermana yi romina suntu una g-idgia limb&s"Pot si-u defo iaré c& nvitet]i xefid g4 romafi,cindu eu ricunus- cutd identitatea a limbijei arm&ne cu limba roman& si-au andrupita (sprijinita) nu magi pri identitates « numilor a lor etnice,valah gi roman,}i ma multu pria hee structura @ limbijei.Armana gi romfna m si-undzesou magi tu evolutia normald a feptilor di limba,a structurijei a lor gramaticale,{i g-tu ateale ma fifi exoeptii, £448 di limbile romanice.Ca aesté identitate si-aib& loc la doaud limbe dispirtite tu spatiu (900 Km) g-tu timpu (ma multu di und fiije di afii) prinde si-admitem c& strapapiii}i a arm@iilor g1 a rom@fiilor,tu secolele cindu si-are fapta popupu ro- man (pind tu sec.VII-VIII) au binataé tu idgie unitate teritoriald,au uburité idgie limb& gi au avuté idgia soie di band,diafuré di a anindor popuji dit sud-estul eu- ropean". Cum em dzs% g-ma niinte limba arman& easte und cu limba rom4ni, fara s-hibé un d@falectu a Jei.li disparte magi un singur lucru -faptul cé limba armind m are a- giumti und limb cults,literard,ca romdna,capabild s-exprimd ajeale ma analte sin- $iminte g-minduiri a omlui.Aesté datorité a peristdsurilor istorice tu cari aven pinata noi armaniji. Limbe armand ei und 1imb& romanicé gi are la basa a Jed limba latin& dit cari tradze ca gi-anande limbi romanice. Intreaga a Jei structur’ gramaticalé 91 voca- bularlu-]i principal,fondul lexical principal g-cari urdind (circuld) ma multu e te di origin& latink. Tri exemplificare va dau ma nghios niscinde zboare cu mutri- re le truplu a omlui :inimi,arifie,asudoare,usindsi, barb, buric,cfleifiu,cap,carn co}iu,corp,coasté,cot,cucuiu,cur,dzeadit,falct hick, lingurice,hicat,frimt el, grufiiu,guré, gurgu}iu, om,dzinuc}iu,i}e,1imb’,mind,mat miseaut,miduus,méduler, minte,muge}iu,mustack nare, muck, oc} iu, garmt ,cérinte,ureac}e,os,pinginitate, palma, pintio,cheptu,chilité,cheale, cicior, per, peand, palicar, pul&, pulpé,profiiu,arnio}iu, arostu,sindze,sin, sartins, go]iop,seu,dzindzie,splin&,crier. La aeste zboare lati- negti pot s-hibi addvgate g-multu putinile zboare di alts origini:stumahi,plimun, trup,chizd&,cari g-nfse suntu und sofe cu atjeale dit limba romana. C& zboarile di origins latin’ cari urdin& ma multu tu limba a noastré suntu me multe ni u-ere apudixité cu multi competent nvitatlu arman T.Papahagi tu intro- ducerea le marile a lui dictionar armn,iu n& da ca exemplu una di poesiile al M. Beze.Tu aesta poezie suntu 89 di zboare.Di aeste 89 di zboare magi 7 mu sunta di origin& latinS:ambar,cupii,fluteri,guligan,Jale,o lai-Di aeste pujine zboare trad suntu uni sofe ce tu limba romand:fluieri,guligan gi jale.Mac’ vrem s-exprimim tu procentaj avem agit di origing latins 92,27/ 94 di alt& origin& 7,872. fOr ©& Limba @ noastré caste di origins latins g-c8 sboarile cari urdini me multu suntu ateale latinesti u gtie lumes nviteti,u gtiu §-universitari}i greti 44 specialitate,ma m u gtie lumea tuté agi cum prinde s-hib’ tu un cratus demo- cratic cum dzite ci easte Bllada.Tu Elled& niti c& si-are vidzuté si si sorie tu virnd deuar seu revisté ci limba armineasc& caste latineascé.$Bca s-hibé si si serie tiva,s-duite magi c& are g-niscinde zboare latinesti.Putifii sunta ate}i te cunoseu teoria a fondului principel lexical 91 a urdinarijei a zboarilor.Cindu mi-em dus& ultima oaré tu Ellad& dedu di un advocat a cui ji eidsuté tu mink dotionarlu al T.Papahagi."Ia,fii-detse,v-aluvdat c& limba a voastri easte latineas- c&.Bu misurai c& zboarile letinegti suntu magi pri 1/ di pagini,iaré atjeale eri- efirm-aoe jegtd pri ¢7 di pagini".Nu-fi fu greu s-}1 apudixescu c& sborlu polileg m are 1agie axie ou zborlu pine. Avem g-un mare numir di zboare xeane pitrumte tu limba a noastri,ma cari mu Jicau alixitd individualitates,o& caste un adivar general,ricunuscut ta filologie, o& mprumuturile di vocabular secundar m pot si-ating& haractirlu a unei limbe ahft chiro cit ea g-tine structura fonetic’ y-gramaticald cari suntu organisml a jei.Limba arm4nd gi-are {inuté caracterlu latin,c& gi-are jinut& nisgudit ahit fo- netismul a jei,oft g-procedeele morfologice 91 sintactice clirunumsite dit latina vulgard,gi,pri di alt& parte ,ci di itia a vitalitatijei a jef,are asimilat’ ele- mente lexicale xeane,supuninda-li g-tricinds-1i prit « Jei tipere:declinarea 91 conjugarea armasird magi latine.Tré exemplificare va declin un adjectiv substantiv: zat di origin& latin’ g-un di origin’ greack. lat. Gr. HN. erugeuvenlu pirifanlu G. o erugcuvanlud a pirifeniut D. a arugeuvanlus a pirifanlui A. pri arugcuvaniu pri pirifaniu HN. arugouvafii}i pirifefii}i G. a erugouvafiilor a pirifefiilor Ds. 6 arugcuvaiilor a pirifaiilor A. pri erugouvalii}4 pri pirifani}i Tut trad exemplificarea ajilor dzise ma niinte,va conjug la indicativlu presenta un verbu di origin’ latin&,un di origins grec’ gi un di origin& slavi. A bivri-hivrire a pistipsi-pistipsire a apiriii-ap!: hivresou pistipsesou epizfiescu hivregti pistipsests apirfiests hivreaste pistipseagte apirfieaste hivria pistipsin apirfim hivrdt pistipsit apirhit hivrescu pistipsesou apirfieseu Ou tute of avem multe sboare grijesti,ctndu s-tihiseagte si zburasc% doi ar~ mai gi suntu avdstt di greti,aegt{ di ma napoi mm aduchesou dip tiva,cé pink 91 aboarile a lor au losté form latineasct. Dupi vidirea a eletilor,arm&i]i s-trapsira ma multu tu trei regiunfiirmunti}i « Gremugtijei,munjf}i a Pindului gi Thesalia.Dit aeste loouri s-minaré tu uni mare expensiune cari Smpindst fntreaga Pen.Balcanick.Revirsaree a armafiilor tu Blladi fu ahit di mare ci Thesalie ere cumuscuté tu evlu cediu sun mma di Viehia Mare, Ipirla sun atjea di Vlehie di Ns iardi Acarnania gi Etolia sun nume di Vlahia Nic& Ta sec.el XII-lea mumirlu a lor fu ahit di mare c& featir& dadun cu Vurgerij}i Amiririlea Arm&no-Bulgaré sun dinastia a Asinegtilor(1186-1280).os Sun dominajie turcé s-trapse iarM un& mare parte a armAfiilor ndpoi tu munjf,iu put ligor si-s piri gi iu gi-aveau a lor administratie g-iu au adraté pulitii avdzite ca Moscopole,Gramoste etc. Tu chirolu a elumtilor contra a turtilor a popujilor balcanici tu see.al XVIII- lea fur& asparte multe pulitii armanegti g-mult! armafii tra ci-gi ascaps bana tri- curd tu dustrie 91 Ungaria Tu aest& perioadé(sec.XVIII) arm@i}i,cu tutK admiratie a lor tr&é tricutlu spi- ritual a gretilor,tu contact cu alf{ popu}i g-ma multu ou populu roman di Transil- vania,vrurd g-nfgi si sorie cite tive pri limba a lor,pri limba pri cari u zburau acasé,pri arminegti.Igiri tu eesti soie,Viena 91 Venetia,ntifile monumente litera- re armane,imprimate cu caractere gritestiy Constantin Ucuta,arman di Moscopole,preftu la colonia armfneasct di Posen publi- c& Viena, tu anlu 1797,Noaue Pedagoiie, tré anvitarea a ficiorilor arm@fii pri limba a lor.Tu aptzfiita a prefati}ei dzftear"Cititor,dixes aest% putjind lufins, tra bunlu a ficdorilor a nogirf,c& pistipsescu di mltu 4-era dor s-ve th apirhits tre fare a noastri,ca ligor si-aduchiascé atea te ficiori}i a nogtrt cu m1té chirdea~ re di chiro g-cu mare griutate aduchesou tu und altd limbi". (Nea pedegogia iti alfavitarion efcolon tu mathin ta vea pedia tea romano-vlahica gramat ) Woaua Pedegoxie armfni videu luflina a dzudjei le tipogrefia a fratlor Pujiu iu fu tipusita gi ntifiie proclamatie revolutionars tri independenta a Ellaidjei, serieti di poetlu armin Riga di Velegtin. Vifiit tu contactu ou rom@fii}i di Transilvania,armfii}i si-aduchira trioaré frat 4 au loaté parte activa le tute manifestarile nationale a ronffilor. George Constantin Roja,doctor 1a spitalu a universitatijei di Budapesta,cari simna Valachus Moscopolitanus,bun sot cu Petru Meior,n-are datd ma multe opere, ntrf cari gi un manual trf scriare a zburtrijei machedo-arménegti ou litere latine (Mestria ghiovisirii rominegti cu litere latinegti,cari suntu literele ronfililor ceale vechi)". Dup& cum si gtie,tri turti,pind la emanciparea a bisearictjei bulgare di sun a- utoritatea a Patriarhului di Constantinopoli (167°),m ereu tu Balcani ni bulgari, ni arbinegi,ni sirghi gi cu ahit ma putin armafii,{i magi crigtifid ortodoogi gi re- prezentat di un singur gef religios - Patriarhul.Di atumtea tu literatura di pro- pagandé a gretilor igir& numi tr-arideare te 91 asindst seriitori]i gretji 1i au ningargreti vlahofofii,greti bulgarofoii,greti albanofofii ete. Principalu obiectiv « elenismului dit sec.al XVIII-1ea gi al XIX-lea fu oe prit gooald gi bisearics s-dennationalizeze prit limb’ tut popu]i}i dit Baloafit.§-cum era di agtiptare,manifestirile,incercirile di emancipare national& a arméfilor dit diaspor&é adusird di partea a gretilor un& vehementS reactiune g-ma mltu a clerlui. Prof.gree Neofit Duca are ateale ma firmicoase invective contra a limbi}ei ar- mane,ou soupolu s-}i fack pri arméfii s-m bagi limba a lor tu gcoali sau bisearict, epi cum vruré ma nBinte Uouta,Roja g-alt{ arméfid dit diasporé."B}i,sorie Neofit Due: i-alavd’ c& suntu und’ far&é aparte g-nu vor si si-uneascd prit limba paga!“J- pagalea cu fara griteasci,agi cum si-au unité prit religie.Si-alavd’ cu fara a ro- mafiilor gi m si-arugineadz&é di limbe a lor...Agi suntu ate]i cari s-privduieseu ou aesté limb&’ armineasc& murdarc’ g-mizerabild..." Ma diatriba aest% farmicoas& al Neofit Duca n-aspune cM arm@fiiji ninga di le bi tisita a sec.al XVIII-lea aveau un congtiintS nationald g-o% eran congtient! o& limba a lor easte un& limba’ di origin latineasci. T anlu 1613,Mihail Boiagi,profesor di limba greac& la gimnaziulu di Viena pablio& un& gramatio& arnfneascd ou titlul "Ronanische oder Macedo-vlahische Sprechlehre" (Gramatichi romanichi iti machedovlahichi).Ta prifatea seriaté pri limba greact gi german’, Boiagi,arfspundztndalui al Neofit Duca,dztte,ntr? altile, g-aester"Arminlu m are tri te si-arugeaso% tri limba a lui,din contre el prinde s-hib& pirifan..." Ma diparte surpi tute argumentele al Neofit Duce g-bitiseagte dzfcfndalui:"§-ca s-era armifi}i Hotentot,tut 14 armfnea andreptul g-borgea tra si-s perfectioneadz& tu a lor limba,cari easte atea ma bund tr& aestu lucru".(Wé- ren die Vlachen Hottentoten,so bleibt ihnen doch immer das Recht und die Pflicht, sich durch ihre eigene Sprache,als durch zweckmisigste Mittel zu vervollkommen). Curaiulu ou cari anvitjatlu armfn ji-arfspunse al Neofit Duca alarm’ ahit di multu Patrierhia di Constentinopol,c&,alustndalui di-un& partelinia a Jef di sabo- tare subteran’ di pink atumtea,apfirfii un& ofensiva pri fat& g-lu efurisi.S-deade asittgie priste tut loclu ca gramatica armineasot s-hib& aruptt,hiinda afurisita. Ta te sorie Patriarhul Eoumenic:"Aflu c& si-artspindzagte cartea a unui chirdut a bisearicfjei,a unui tade Boiagi.Scupolu aigtui easte s-combat&é limba greack dit avdzirea a credincioasijei a noastre cupii.Dimindat afurisirea a néstr&é le tut". Mu magi sestu mijloc lu-are mitdhirsit’ Patriarhia:afurisirea.Ea pitrites tu hoarile armanesti pri pref}{}i e Jed cari duteau und mare propagand& ca armafiji si-gi alasd limba.Easte ghine cunuscut& actiunea disfiguraté di c&lugirlu Kor tri deznationalisarea a arm@fiilor ntr{f afiji 1767-1779.Pur% deznationalizate 40 di hoare armfnegti.Pri aestu Kosma Etolianlu Patriarhia Roumenicd 1-tifiisi tu an- lu 1961 ca "Sintu Universal a Orthodoxiijei".Aestu Kosmas dzitea a origtifiilor ar- m@fii,ntri altile,cd "eli prinde si si-nc]in& al Dumnidz&u magi tu limba greacd, ates armfn& hiinda mit&hirsita di Dumnidziu magi cindu cburaste ou draclu". Tu a doaua giumitate a sec.al XIX-lea g-arhiusita a sec.al XX-lea,dupé multe griut&} g-alumte ou gretiji g-cu Patriarhia di Constantinopol,cu agiutorlu a Ro- néfiilor cari apfrfir& tu Pen.Balcanic& uni mare eotiune di culturalizare a arma- fiilor,loar& hiinta ma multe gco]i g-biseriti,va dzfcé putum s-nA cultivam g-noi pr limba e noastré literard - limba romand, Tu anlu 1905,prit Iredeaua dit 9/22 maiu,sultanlu ricunuscu direct existenta a elementulut araaneso oq, unk najionalitate distinctiy-0 olade andepbni egal we Bede mall eviee ~ ‘Textul_a Iradeautlet "Sun ghinivoitoarile auspicii a M.S.Anir®ti Sultenlu,augustul a nostru suveran, gi dupd paradigma a ghinefdterilor gi a favorurilor pri cari li da a tutulor cre- dinciogilor e s&]i sunpusi fri diafuraut,tri beneficiulu e cultului a lor gi a-8- najionalitatijei a lor,Vlehi}i cari bineadz% tu Amirarijea Otomand va s-hirseascd g-nigd - le umile a lor ciftare dipusi le cioarile e Thronlui - di idgile andreptu: turi civile di cari s-hirsescu anande clase e sunpugilor a sji otomafli nimusul- mafii. fat. "Va aibé andreptul s-bagé muhtari Gadel idgile a lor comunitét,dup& nom, dup paradigma anindor comunifat,cari suntu reprezentate tu consiliile administra- tivejun& soie va aibé membriji a lor tu aeste consilii gi aest% tut dups nom; pro- fesori]i cari va hib& numit di cétra comunit&tle valahe tra s-inspecteadz,dupt nomurile a amirariijei,a lor gco}i g-pri atjeale je eventual va hibé inhiintate, ve hibé agiutat di partes a autoritatlor amirdregti. "Prd cari faptu presenta Iradeaué emiréreascd fu dat& g-dimindaté a departamen- telor competente". Gu tute cheditile te n4 stiturd tu cale,avem avuté pind tu anlu 1912,30 di bi- igi ou 60 di prefyt,114 di gco]i cu 59 di profesori 91 206 nvititori g-unit po- Pulatie gcolaré di priste 5.000 di ele?i. Dupé anlu 1913,dupi Alumtile Balcanice,arminamea fu mpir}{ti le al patra Btate Balcanice.fojile armdnegti,cu tuté propaganda antiarmdneasot a tutulor aeq- tor state g-ma mltu a Blladdjei,dinisird,ma nu tri multu chiro.Dupd atea di a doaua alumt&é mondial’ mu si-afla tu virnd stat balcanic virn& gcoald sau biseari- o& arm@neascd.?u Elladé,iu bineadzd ma mult{]i armafii,sun pretextul c& un numir fide di arm@ii s-featird sot -— imperialismului fascist,gcojile 9-biseritile furé no}ise gi arméii}i cari zburau armanegti furd avinat. Datgu ma nfinte of fu magi un prevextu c& mi di-atunjes apirfid propaganda of actiunea 44 deana}ionalizare a arm@filor.Aest& propagandé cari s-fite 4i priste und sutt di afid,oriscu g-ma multu dit apiriite a sec.XX.Nvitat]i greti nu ricunugtean latinitetes a limbijed armanegti gi la 1909 dit vrearee g-cu pa- @ads}i e Patriarhiijei di Constantinopole fu publicat cunuscutlu lexicon Macedo- Arwén,ou litere gritegti g-latinegti,al Constantin Nicoleidi,ou und prefati di 40 44 pagifil tu cari s-forjeads& si-aspund c& limba aradneascd caste grijeasci le o- rigink. fu geolile grijegti s-fitea propagand’ ca s-nu s-duct 1a biseritile armanegti 9i s-nu zburasc& ficiori]i armanegti cu parinyi}i a lor.Fu un chiro(1937) cindu auto- ritdjle n-svaré interais& si cburim armdnegti pri cale sau le cafine.Magi la inter- venjia a guvermlui romfn di-atumjea gi a savantului N.Iorga,guvermul di Athina arfspunse cé fu magi un& nisurd loaté di eutoritétle local Cu apirfiite a decadijei a patra a sec. a nostru,nvitet}i greti u turnard afleda, oindu videurd o& mu magi nvifat}}i armafid gi romaii susyin latinitates a limbijed @ noastre,}i g-tut nvitat]i xefii. Arhiusinda cu prof Keramopulos,nvitat}i greji ricunoscu latinitates « limbijei e nocetre,ma noi erm@fiiji him taha greji cari lom limba a romafiilor.Niscinds! di aegti nvitat agiungu pink g-le absurda teorie o& noi him aye}i ma curat}i ereti cari fum lutinizet.Cum limba armaneascd easte ‘uni g-iigia ou a deco-rom@filor,lo-ff gic va hibt atumjea s-dzick aegt{ nvitet c& g-romafii]i suntu greti latinizat. Shpolu a theoriilor aegtor easte si-]i feck pri armAfi s-hibdé pirifaii o& suntu me bufli}i greti g1 si-92 alasd limba armfneascd. Cu propaganda a lor contra a limbijei a noastre,firi gooli,faré biseriti, fara presii,liuba,cari easte "{ilia a popului cari u zburagte,tu cari s-Zilceagte bana a luf spirituald g-materialé,cultura gi civilizatie a lui",chiare,iara tute stati- le cari vor chirires a unei limbe e-fac vinovate di genocid cultural,cd easte uni mare crim& s-fati s-chiard un popul cu limba g-cultura @ lui. Tu dzilile a noastre si-afl& dzuare ca "Stohos" di Athina cari aurl& di cathe ard o& prinde tu Elladé s-domins magi gretiji 91 si si zburascd magi limba greack Daite Stohos,ntri altile,g-aeste:"Soupolu sintjagte mijloacele.Patriot grec,anchie- dio& si si zburascd armdnegti pri cale,la cafine,la lucrul a t&élu.Tute metodele suntu bune!" $tim o& va nd si dzfod of aestu dzuar easte di extrema andreaptd g-multe altile Ma iu easte presa anand4? Tri te ea tate cindu Stohos n& fuvirseagte? Le acest problea& ahit di ardzdtoare guvernul grijescu m are virn& sbor tri dzfod cu tute e& are simnat& acorduri internationale tu cari s-duije o& ite om are andreptul of aburasod gi si-nveata pri limba a lui? Cu putine zboare tu Grecia g-tu anande state balcanice armafiji sunta lipsit di identitatea,di cultura gi di limba a lor. Limba a noastr&,limba armfneascd,easte Pigtearea ajea ma marea je n-au aldsaté pirinji}i,pipiiij]i gi striptpiniji a nogirt s-tr-ajea prinde si-alumtéim ou tute puterile a noastre tri apirarea a jei,tr{ jinearea a lei spistrité g4 si-a aldstim g-atilor je va #ind dup noi,cd ia te dzite scriitorlu frances Alphonse Daudet (1840-1897)+ «prinde si-u $inem ntri noi gi virnd oaré s-nu u-agirgia,oc4,atum- ea ofndu un popal easte sclav,ahit chiro cit gi-jine limba,easte canda gi-tine ejeaia a brdndzilor a lui". papel Tri {inearea a limbijei gi tri adrarea a unei/limbe unitere,ntrf altile,easte 44 mare ofl und gramaticd armfneasc&,un manuel colar dup& cari s-hibé nvitete regulile dup& cari prinde si si zburascé gi si si scrie limbe a noastra. Limba a noastr&é fu studiaté di nvita}}i armAfii,romafii g-xeti dit tute punctele 1 ai videere ticd,manual gcolar,pri limba armneascd,nu avem dup’ cite gtiu eu.S-ni turndm le atje]i je au scriat& aus g-aproapea doaud eute di ofl —Uoute Boiagi,Roja - nu putem cM te eu scriat’ eli era bun tr-atel chiro 91 c& limba a noastr& are g-ea evoluaté ‘cu tute cf armase uni limb& populard si-afld tu und fad ma avansetd. Niavinde und litereturd scrisi avuté,ou arispindzire tu mase si-are transmis’ m oral g-sestu feptu nu putu s-ducd 1e und/{imps unitars. und gr Trensaiterea oral& are g-nis& noruele a }ei ceri prinde s-hibé consemnate tu soris.Tate te norme soriete tu un& grameticd prinde s-1i urmeadzd tuy ate}i te vor si gburascd gi ei ecrie corect und limb&.Gramatica prinde s-n& diitéxeasct aeste reguli tri zburtre gi scriare corecté gi si-epird limba di eventualile sba- teri.=o « Limba armfneascé "cu tute c& prezinté doaud aspecte ma genera! e unitard tu atea te easte esenta a jei,n& armfna nordict,sburitt di arm@fiji dit Albenis, Jugoslavia gi Bulgaria,gi armina sudic’ zburft& di arm@iiji dit nordul a Flledéjei. Catheun& di aeste doaud ramuri §1- re varietdtle a jei dialectale". %~ “Proiectul di manual gcolar di gramatic& arméneasc&",pri ceri lu-am soriaté aua g-optuspridzate di efi,cindu pistipseam nings of va si-aflh g-oemifi politics mindimefii cari si-alasé s-hib& pridaté limba armfneascé tu gooali,nghisesou di la armfna sudici,cari fii si pare cf easte atea ma buna,atjea ma limbidea,atea ma curga- toarea ramuré a arménijei.§i,ma multu di tute,di la limba e« scriitorilor a nogtri Nugi Talliu,M.Beza,Z.Araia,?.Caciona,N.Batzaria,Ceara,Foti etc.,f4r&é s-hibé aldse- te di-und parte gi trés&turi gi sboare g-dit anand&é ramuré a arm4fiilor,c& und lim- b& unitaré prinde s-hib& sinteza a expresiijei a tutulor atilor je zburdiseu und limb’ gi a scriitorilor a unui popul. Dup& cite hiu eu informat tu oara sesté tu Arumanie un profesor universitar luoreadzé 1a unk gramatici armGneasct,tu Jugoslavie are un armdn und grematict,un altu armfn dit Americd are g-nis scriat& und gramatici armfneasci.Vrea era multu ghine si-avem tute aeste difuzate g-dupi te vrea aflam 9-pirearea a cititorilor gi a intelectua]ilor dit tute cratusurile iu bineads& armafii}i s-tritemla selectiona- rea a materialului,le discutarea a problemelor gramaticale g-la und rifdtjeare gi perfectionare ulterioard.§tiu ci un ahtare lucru easte greu,ci bindm diparte ufi}i ou anendzi,ma griutdtle,cu vreare,pot s-hibd frimte. Proiectul di manual scolar di gramatic&é armaneascd are tri pirjirfonetica,mor- fologia gi sintaxa.Cu tute cd s-dzite o& fonetica nu easte uni parte a gramatici- jei,tu apirfité am datd notiufii elementare di fonetic&é cari agiuté ia aduchire: unor aléxiri a form4jei a zboarilor.Problema principald a partijei di foneticad easte darea tu scris a sunitilor,va dzicd alfabvetlu. Hiinda limba armaneasc& un& limba di origin& latinA,alfabetlu a jei prinde s-hi- b& alfabetlu latinescu,g-hiinda und cu limba romfn& noi prinde s-lom,agi cum au fapt& g-ineintagiji a nogtri,alfebetlu romanescu cu addvgarea a unor seamne dia- eritice tri unile sunite caracteristice a limbijei a noastre.Alfabetlu a nostru prinde s-hib& alfabetlu cu cari si-au scriatdé "Antologia armaneasc’" ai T.Papahagi gi ateale 3 volume di poezii editate tut di idgiul:N.Tulliu,N.Batseria gi Z.Are: T.Caciona.Cu alte zboare alfabetlu al T.Papahagi dit afiiji 1922-1956.Dit tual= fabet am eliminat&é atjeale trei litere gritegti cari fii si par ca nigte oi tu cupia di cipri.Aeste trei litere 1i scriu agi:thita cu th,gama cu g gi un semnu diacri- tio priste ea gi cu v gi un semmu diacritic priste tri zboarile di origin& letina, faré delta cu d gi un semm diacritic prisupri.Sunitlu } easte soriat cu 1 gi un semmu diacritic sun nfs,iaré sunitlu fi $1 soriu ca tu limba speniolé.Sunitlu Yeaste soriat cu i dit i,nu c& agi si scrie indzi tu limba roman&,{i tri faptul o& noi ti soie di f cu multe dzd}i di afid nfinte di romafiji erméfiiji evem soriaté cu dit R.S.R.a S Tu partea a gramatic&Jei morfologia,substantiviu {ine un loc importantu.Sigur cd nu va dzic aua tut te mutrire le declinar: ste scriatt Prinde si subliniedz ofte {iva cu @ substentivelor.Declinarea a substantivelor masculine cu articolu hotarit prinde si-s fac& agitsubstantivlu ficior la nominativ plural prind si ef scrie ficiori}i 9-m ficior]i.Nghisin d le nominativiu plurel niarticulat - fictori,le ceri adivgim articolu hotarit ]4 = ficiori]i,camifii]i,giuneapifi}i eto. Substantivele feminine niarticulate 1a plural si scriu cu‘la bitisité: niveas- te,nicuchire ete.Aproapes tut seriitori]i a nog}rt au scriaté agi. Genitivlu sin- guler articulat va hibé a featijei,nominativluplural featile,genitiviu a featilor. Tut agi 91 substantivele neutre si scriu cu e le bitisittrscamne,scamnile, dupa cum gi unile substantive masculine le singuler nominativrcinil Ie capitolu adjectiviu easte trateté pri lergu declinarear I Adjectiviu dup substentiv -a) substentivlu articulat (omlu bun),b)substantivlu nierticulat (un om bun); II adjectivlu dinfintea a substantivlui: a) adjectivlu articulat (bunlu om), b) sdjectiviu nierticulat (un bun om);III substantivlu urmat di articolu demonstra tiv (etel,etea,ate}i,ateale) cari precede adjectivlu (omlu atel bun (bunlu) .Urm @z& gradele di comperatie 91 un& schem& « gradelor di comparatie La capitolu numiralu suntu aspuse tute soile di numirale,declinate ateale }e pot s-hibi declinate g-nu suntu aldsate di-un4 porte niti numiralile ordinale mprumutat dit limba griteasc& g-cari circula peralel ou ateale di origin latineascd:ntifiu- lu-protlu,el doilea-deftirlu,al treilea-tritlu,al patrulea-tetartul eto. Articolu easte ca g-tu limba rom@n% di patra soithotarit, nihotirit,demonstrativ- adjectival 91 posesiv (genitival-datival) .Singura diafurau& di articolu a limbijei vomfne literare easte cM articolu posesiv tu limba armaneascd are magi und singuré form’ tri masculin 9-tr{ feminin,la singular g-le pluralta gi s-bagi g-nfintes a substantivelor tu cazlu dativ. Pronumile easte g-nis ca ‘tu limba rom4nd:personal,di int&rire,reflexiv,posesiv, Aemonstrativ,relativ,nihotirtt.Aua aduc aminte magi cl pri ningrd adjectivele pro- lor - feate lui,a jJei,a noastré,a voastr& a lor, g-forme pronominale posesive car flu, tu,su,nM,vi,1K,04,4,]1,60 (tati-Atu, tatd-tu, tath-su, paplu-nd, paplu-vi, Paplu-li;sora-fil, sora-,sora-]i,sor-sa,sora-ni,sora-vi,sora-14 pri cari nu prinde s“nitdhirsin tu soris,m suntu reconandabile Capitolu verbul are tu aestu proiectu di manual gcolar 32 di pagifid.Pri ningr& faptul ci suntu aspuse tute te pot s-hibi aspuse tri modurile 3-timpurile a verbu- nominale posesivetficiorlu a mel,a t&l,a lui,a Jei,a nostra a vostru, a mea,a ta, lui,suntu conjugate atjeale trei verbe agiut&toare (a hi-hire,a avea-aveare,a vrea- vreare),g-cite un verbu la ateale patru conjugéri a diatezelor activd,pasivd gi re- flexiva. Nvijatlu T.Papshegi,cari n-are deti,ntrt alte multe studii,9-atel ma bunlu dic- tionar a limbilei arminegti,nghiseagte la mptrtirea a verbelor tu ateale patru con- jugiri di la indicativlu prezentu persoane I -acat (achtai,acitat,acttere),agi cum si-au formaté dit limba latina. Tu T.Papahagi tu ntifiulu zbor dit dictjionarlu a lui -prepozitia a - n&i da ca-1e- exenplu g-aest&:fligeii tri a beare Pin.Va dzicd T.Papahagi ricunoaste un infinitiv lungu tu zburfrea a armafiilor.Di le ‘tu infinitiv lungu,cari easte gi un substantiv phiseri are tu corpul a lui 91 inrinitivlu gourtu nghisescu eu la imptrtfrea a verbelor tu atesle patru conjugiri,cari suntu g-niee uni soie cu a- e Git limba romfn&:a aspila-aspilare,a videa-videar: dipune-dipunire,a avdzi avdzire,a mutri-mutrire.Un& griutate la clasificarea a verbelor tu ateale patru conjugiri u-educ niecinde verbe cari pot s-faci parte dit doaud g-trei conjugéri, cum easte verbul a dipune-dipunire (a dipunea-dipuneare,a dipuna-dipunare) .Tra s-nu gregim prinde s-n& ainduim g-1la forme romaneasc& - a depune-depunere. Sigur ci T.Papahegi la conjugarea a verbelor da tute formele cunuscute gi zbu- rite tu tute partfle iu bineadzd armafiji.Tu aestu proiectu suntu selectionate formele ateale te n& le-au aldsata tu scris oamifi]i a nog}ri di culturd.Le indi- cativlu prezentu a verbului auxiliar a hi,persoana a III. siguler,T.Peapehegi nu n& da dictt forma caste.La aestdé eu adavgu g-forma i ca di exemplu: ea-i buna , el-i bun.Tr& imperfectul a indicativlui n& da formele earam gi iream la pers.I sing java le persoana a IlI-a sing.gi plural eara 3i ira.Tu aestu proiectu eu am con- juget& verbul le sestu timpu agi cum apare la soriitori]i a nog}rirerem le sing. pers.I,ere la pers.III gi erau le pers.III-a plural. Tut agi g-le anande verbe,la imperfect,fac deosebirea ntrf pers.III sing. gi pers.III-a pluralrel dadea-e]i didesu,el c&dea-e}i cddean. La viitorlu I,T.Papahagi,oa filolog,cum era di aytiptat,n& da tute formeler va armin,vai armin,va s-srmin.Eu au aleapté magi forma va armin,va flergu,va egiungu ete. Tri T.Papehagi un mod nipersonal supin niti nu si-aflé.Supinlu ,cari aspune soupolu @ lucrarijed,ei-edaré dit infinitiviu lungu gi prepozitia tri:tri avitere tri videere, tri micare etc. Dup& ateale patru parti di zburfre niflexibile,adverbul, prepozitia, conjunctie si interjectia,?ine partea gramatic&}ei sintaxa,cari s-tinde pri 50 di pagifii -ta cari easte trataté sintaxa a propozitiijei:1)propozitia dup& scupolu comu- nicarijei (enuntiativa, optativa, imperativd, exclamativa, interogativa) ;2)dup& forma (negativé g-pozitivs) gi 3)dup& structure a jedi (simpld gi dezvoltatd) .Suntu tra- tate ma diparte pirtile principale g-par}fle secundare a propozitiijei cu tute soile di atribute g-complemente gi s-dau exemple di ma multe procedee di analiz& morfologic& gi sintacticd a propozitiijei dezvoltate.Urmeadz&é sintaxa a frazijei cu studierea a propozitiilor coordonate gi subordonate gi cu patru procedee ai ana liz& a frazijed gi s-bitiseagte ou ma multe texte tri exeroitii recapitulative, loate dit literature arnén&,roman& gi xeand.Le bitisita a gramattcijei,pri 7 pagif suntu tretate seamnile di punctuatie gi di ortografie. Di remarcat suntu doaud lucre: a)aestu proiectu di manual gcolar easte scriat la nivelu atijei di ma nepoi clase tu cari s-preda gramatica la gcojile medii dit Arumanie pri tu afii]i 1964-65; b) multe di exemplele dit partea a sintaxfjei suntu loate dit literatura roman&,di lips& di texte dit lit.ermand di cari aveam ananghe Transpunearea a textelor romfnegti pri arm&negti s-fate multu ligor o& topica aPasi sboarilor tu propozitie gi a propozitiilor tu fraza easte idgia,un& apodixe ma multu cM armfna g-romfna suntu una 9-idgie limba. Pri ningr&é un& gramatic& avem ananghe,tri tinearea g-tri scriarea uniter’ a lim- bijed a noastre,di un dictionar armfn la indemina a tutulor,cu scutearea a zboari- lor je nu urdind azi,cum suntu multi di zboarile turtegti ca:gilep (for) ,hisape (lugergiazmo) ,»muhtar (perceptor,aleptu) etc. Apoia va hib& di mare ofil un indrep- ter ortografic,ci mu easte normal si si serie agi cum si scrie azi,tu idgie revis t&rdoaud-daud, bérbat-barbat 1, fatu-prosup, 1dmbad&-lumbard&,arhiusi-ahurhi,cloput: clopati,gopute-gopati etc. §-uns conte slavo-armand,greco-armind eto.s-hirzt- iagte tri ateja ye cunoscu ma putin limba armini,tri ate}i te u-sgirgiré seu tri xefii]i te vor si-nveat& arndneste Agi cum am defs% g-ma n&inte,singurlu scupo a Proiectului di gramatict erman duc& un& fick contributie la {inearea a limbilei arménesti,si-agiuts le unificarea a Jef g-la zburirea gi scriares a Jei corect&.Tra s-hib’ agiumtu aes- tu scupo.vrea era ghine ca statele tu cari bineadsi arméfii}i tul la fnvit‘mintu arménescu,la und organizare biserijeasc’ a noastra,ch easte vorgia a cathiunui stat civilizat g-democratic si-aib& frundid& di minoritatle a lui nationale sau di limba. Sigur c& tu imprejuririle istorice actuale mu putem si-avem pretentia ca sta le balcanice s-faci gco}i tri armafi tu cari si-s prede magi tu limba a lor mater- ni,ma va hib&é tu intereslu a lor ca tu cathe gcoald dit un& hoard armneaso& s-hib& predate ofte 2-3 pri siptimind di limb& armfneasct,tut agi g-le gcojile dit hist- padz la cari fnveat& g-ficiori armafi.Pri ningré aesté s-hibi bigata arnéna tu bi- searict,| A dauare g-reviste pri armd@negti glimba armfneasch si si-avdd gi la radiO g-televizie. Noi armAfii}i fum adept{ sinceri a idealurilor nationale a eestor state gi a tor popu}i dit Balcafii,n& aduchim sincer ligat di nfgi c& avem binaté dadun,avem alumtet® dadun g-ci unk mare parte di arm4fii si-au contopité ou aes}? pom}i. Aegtor state nu prinde s-14 hib& frick di diglosia a armé@fiilor,c& cburdscu g-u- n& limbs romanic&,cari,pind ma napoi,m poate e-14 hib& dicft di ofil (folos) ,o& hiu convinsu (pepisit)cK,ma aminat seu ma afofiie,va aib& loc unificarea a intreagi- ei Europe gi tu limba oficial& « viitoarelor State Unite a Europijei ve hibé ma multe zboare armfnegti (latine)dicit arbingegti,slave sau eritesti. Vrear s-n& {nem limba si-u fnavutim gi si-u alisim si a generatiilor te va ?in& dupi noi,c&,zborlu a poetlui,"dirire agteapt& un popor cfnd dultea-]i limb chiare". oh easte s: ricunoascd andrep- ates ma marea a noastré a erm@fiilor,dorlu ea nostru atel ma marile easte