SEMNE DE PUNCTUAȚIE:

PUNCTUL:
- MARCHEAZĂ SFÂRȘITUL UNEI PROPOZIȚII/FRAZE (SE
PRECIZEAZĂ TIPUL) ENUNȚIATIVE.
GHILIMELELE (SEMN EXCLUSIV DUBLU):
- SE PUN LA SFÂRȘITUL UNUI TEXT SAU AL UNOR FRAGMENTE
DE TEXT CITATE;
- MARCHEAZĂ REPRODUCEREA ÎNTOCMAI A UNUI CITAT
DINTR-O OPERĂ LITERARĂ;
- DELIMITEAZĂ ÎNTOTDEAUNA;
- CUPIND O VORBIRE DIRECTĂ, REPRODUSĂ CA PARTE A
DISCURSULUI.
LINIA DE DIALOG:
- MARCHEAZĂ ÎNCEPUTUL VORBIRII FIECĂREI PERSOANE CARE
PARTICIPĂ LA O CONNVORBIRE;
- PRECEDĂ ȘI SEMNALEAZĂ ÎNCEPUTUL VORBIRII DIRECTE A
FIECĂREI PERSOANE ÎN CADRUL UNUI DIALOG.
PUNCTUL ȘI VIRGULA:
- MARCHEAZĂ O PAUZĂ MAI MICĂ DECÂT A PUNCTULUI ȘI MAI
MARE DECÂT A VIRGULEI ÎNTRE DOUĂ GRUPURI DE
PROPOZIȚII DIN CADRUL ACELEIAȘI FRAZE SAU ÎNTRE DOUĂ
GRUPURI SINTACTICE DIN CADRUL ACELEIAȘI PROPOZIȚII.
PUNCTELE DE SUSPENSIE:
- MARCHEAZĂ ÎNTRERUPEREA ȘIRULUI IDEILOR SAU A
CURSULUI VORBIRII. ESTE SEMN DE PUNCTUAȚIE FINALĂ SAU
INTERIOARĂ;
SEMNUL ÎNTREBĂRII:;
- MARCHEAZĂ SFÂRȘITUL UNEI PROPOZIȚII (INDEPENDENTE)
INTEROGATVE SAU FRAZE INTEROGATIVE DIRECTE (TOTALĂ
SAU PARȚIALĂ, PROPRIU-ZISĂ SAU RETORICĂ). ESTE SEMN DE
PUNCTUAȚIE FINALĂ ȘI ARE FUNCȚIE DE DELIMITARE ȘI DE
IDENTIFICARE.
- CA SEMN DE PUNCTUAȚIE INTERIOARĂ ARE FUNCȚIA DE
DELIMITARE ȘI DE IDENTIFICARE (SAU CU ROLUL DE…),
IZOLEAZĂ ȘI/SAU MARCHEAZĂ INTEROGATIV O UNITATE
SINTACTICĂ SAU UN CUVÂNT LA CARE E RAPORTAT.
- SEMN DE SINE STĂTĂTOR CU FUNCȚIE SUBSTITUTIVĂ
(FOLOSIT AUTONOM), MARCHEAZĂ INTEROGATIV O

1|Page
 COMUNICARE FĂRĂ CUVINTE (REPLICĂ MUTĂ) ȘI NOTEAZĂ
TOTODATĂ PAUZA CARE DESPARTE REPLICILE ORALE.
- SEMNUL ÎNTREBĂRII, IZLAT ÎNTRE PARANTEZE ROTUNDE, E
RAPORTAT LA UN CUVÂNT, LA O AFIRMAȚIE ANTERIOARĂ,
EXPRIMĂ NEMIJLOCIT ATITUDINEA VORBITORULUI FAȚĂ DE
ACESTA, DECI MARCHEAZĂ INTEROGATIV UN CUVÂNT SAU O
AFIRMAȚIE ANTERIOARĂ;
- MARCHEAZĂ INTEROGATIV PĂRȚI DE PROPOZIȚIE
COORDONATE SAU SUBORDONATE ÎN PROPOZIȚII
FRAGMENTATE ETC.; IZOLEAZĂ ȘI MARCHEAZĂ INTEROGATIV
PROPOZIȚII ÎN RAPORT DE COORDONARE SAU DE
SUBORDONARE ÎN FRAZE FRAGMENTATE.
SEMNUL EXCLAMĂRII:
- MARCHEAZĂ SFÂRȘITUL UNEI PROPOZIȚII (INDEPENDENTE)
SAU FRAZE (ENUNȚIATIVE) EXCLAMATIVE / INTEROGATIVE
SAU NUMAI EXCLAMATIVE; MAI NOTEAZĂ PAUZA FINALĂ, CA
SEMN DE PUNCTUAȚIE FINALĂ.
- CA SEMN DE PUNCTUAȚIE INTERIOARĂ, PRECEDATĂ DE O
INTONAȚIE EXCLAMATIVĂ, IZOLEAZĂ UNITĂȚI SINTACTICE
SAU CUVINTE CU CARACTER EXCLAMATIV, NOTÂND PAUZELE
INTERIOARE, PRECEDATE DE INTONAȚIE EXCLAMATIVĂ
(CARE PRECEDĂ ÎN ROSTIRE UNITĂȚILE RESPECTIVE).
- MARCHEAZĂ EXCLAMATIV PĂRȚI DE PROPOZIȚIE
COORDONATE SAU SUBORDONATE ÎN PROPOZIȚII
FRAGMENTATE.
- IZOLEAZĂ ȘI MARCHEAZĂ EXCLAMATIV PROPOZIȚII ÎN
RAPORT DE COORDONARE SAU DE SUBORDONARE ÎN FRAZE
FRAGMENTATE.
- MARCHEAZĂ EXCLAMATIV O COMUNICARE FĂRĂ CUVINTE
(REPLICĂ MUTĂ)ȘI NOTEAZĂ TOTODATĂ PAUZA DINTRE
REPLICILE VERBALE, CA SEMN DE SINE STĂTĂTOR CU
FUNCȚIE SUBSTITUTIVĂ (FOLOSIT AUTONOM).
LINIA DE PAUZĂ:
- DELIMITEAZĂ LA DREAPTA ȘI LA STÂNGA; SE FOLOSEȘTE
ÎNTRE CUVINTE SAU TERMENI CIFRICI;
- UNEORI MARCHEAZĂ O PAUZĂ MAI ACCENTUATĂ DECÂT
VIRGULA (DĂ RELIEF VIZUAL IZOLĂRII), ALTERNEAZĂ CU
VIRGULA (LINIA DE PAUZĂ IDENTIFICĂ LA FEL CA VIRGULA, O
PROPOZIȚIE ATRIBUTIVĂ EXPLICATIVĂ);

2|Page
 - POATE IZOLA O CIRCUMSTANȚIALĂ DE SCOP DE O
ATRIBUTIVĂ CU CARE AR PUTEA FI ASIMILATĂ (DREPT
COORDONATĂ EI) ETC.
- UNEORI, POATE FI SUBSTITUITĂ DE PARANTEZE SAU DE
VIRGULĂ SAU DE DOUĂ PUNCTE SAU E NESUBSTITUIBILĂ
STILISTIC.
- MARCHEAZĂ O PAUZĂ MĂRITĂ, CU MODIFICAREA INTONAȚIEI
(CA URMARE A ATITUDINII VORBITORULUI).
- POATE INDICA PREZENȚA UNEI APOZIȚII SAU PROPOZIȚII
SUBORDONATE APOZIȚIONALE.
DOUĂ PUNCTE:
- MARCHEAZĂ SFÂRȘITUL UNEI PROPOZIȚII INDEPENDENTE
SAU FRAZE INSUFICIENTE SINTACTIC CARE ANUNȚĂ,
DELIMITATĂ DE O PAUZĂ (PRECEDATĂ DE O INTONAȚIE
DESCENDENTĂ) ȘI URMATĂ DE PARTEA CARE ENUNȚĂ. DUPĂ
DOUĂ PUNCTE URMEAZĂ OBLIGATORIU FIE ALTĂ
COMUNICARE, FIE CONTINUAREA COMUNICĂRII ASUPRA
CĂREIA NE ESTE ATRASĂ ATENȚIA.
- CA SEMN DE PUNCTUAȚIE INTERIOARĂ, MARCHEAZĂ RELAȚIA
DINTRE UN TERMEN CARE ANUNȚĂ CEVA (DUPĂ CARE SE PUN
CELE DOUĂ PUNCTE) ȘI ALTUL CARE EXPRIMĂ CONȚINUTUL
VIZAT DE ANUNȚARE – AMBII TERMENI FIIND ÎNSĂ INCLUȘI ÎN
ACELAȘI ENUNȚ: A) VORBIRE DIRECTĂ, INTEGRATĂ: I-AM ZIS:
LASĂ-MĂ, DĂ-MI UN TIMP DE GÂNDIRE; S-A SPUS: UN PEISAJ
ESTE O STARE DE SUFLET. B) TEXT CITAT ȘI INTEGRAT ÎN
ENUNȚ; C) STIL INDIRECT LIBER (PORȚIUNEA ANUNȚATĂ). ÎȘI
CERU IERTARE: ERA BOLNAV (POATE FI ÎNLOCUIT CU LINIA DE
PAUZĂ).
PARANTEZELE:
- SEMN DE PUNCTUAȚIE DUBLU: A) MARCHEAZĂ UN ADAOS
EXPLICATIV LA CEEA CE VORBITORUL SOCOTEȘTE A FI
ESENȚIAL PENTRU COMUNICAREA SA; 1) MARCHEAZĂ
DIFERENȚIEREA DUPĂ GRAD DE IMPORTANȚĂ A
COMPONENTELOR UNEI COMUNICĂRI (PRPROPOZIȚIE, FRAZĂ),
ORI A UNOR COMUNICĂRI DE SINE STĂTĂTOARE. A PUNE ÎN
PARANTEZE ÎNSEAMNĂ A SITUA CEVA (SAU PE CINEVA) ÎN
PLAN SECUND.
- PARANTEZELE POT FI ROTUNDE ( ); DREPTE (CROȘETE) [ ]
COLȚUROASE (UNGHIULARE) < >.

3|Page
- FOLOSIM ÎN ACEASTĂ ORDINE CU FRECVENȚĂ
DESCRESCÂNDĂ (ULTIMELE MAI ALES ÎN LUCĂRILE
ȘTIINȚIFICE).
- DELIMITEAZĂ, IZOLEAZĂ TOTDEAUNA CEVA (CÂND
ÎNDEPLINESC ȘI ALTĂ FUNCȚIE).
- MARCHEAZĂ ȘI OMITERI (NU NUMAI ADAOSURI).
- SEMNIFICĂ (MARCHEAZĂ CARACTERUL DE PLAN SECUND,
DAR ȘI SCOT ÎN RELIEF, PUN ÎN VALOARE ELEMENTE ALE
TEXTLUI SCRIS).
- ADAOS DIN PARANTEZE: A) COMUNICARE DE SINE
STĂTĂTOARE, NEINTEGRATĂ (UN ENUNȚ SAU MAI MULTE);
UUN ENUNȚ, O UNITATE SINTACTICĂ ORI UN ELEMENT
SUBSINTACTIC INTEGRAT ÎN COMUNICARE; B) MARCHEAZĂ
OMITERI. ELEMENTE EXCEDENTARE ÎN RAPORT CU NORMA
LITERARĂ, OMITERI IMPUSE DE REALIZAREA CORECTĂ A
FUNCȚIEI DE EXPRIMARE.
- PARANTEZELE SUNT SINGURUL SEMN DUBLU CARE SE POATE
ÎNTREBUINȚA NUMAI CU UNUL DINTRE ELEMENTELE LUI
(PARANTEZA DE ÎNCHIDERE).
- ÎNTRE PARANTEZE DREPTE SE POATE INTRODUCE O IZOLARE
DIN INTERIORUL ALTEI IZOLĂRI, MARCATE DE PARANTEZE
ROTUNDE: ... BALADA CRIVĂȚULUI (V. ETHNOS, I [1941), 218-28).
- CA SEMN DE PUNCTUAȚIE INTERIOARĂ OBLIGATORIU SE FOLOSESC CU
ANUMITE RESTRICȚII SAU EXCEPȚII, ÎN ACELEAȘI SITUAȚII ÎN CARE SE
FOLOSESC VIRGULA SAU LINIA DE PAUZĂ .
BARA OBLICĂ:
- FUNCȚIE GENERALĂ DE DELIMITARE ȘI DE SUBSTITUIRE.
- CA ȘI PARANTEZELE ORI CA LINIA DE PAUZĂ, BARA OBLICĂ
REALIZEAZĂ ÎN SCRIS ECONOMIE DE MIJLOACE VERBALE:
- SUBSTITUIE PREPOZIȚII: PE: LEGEA 44/1944;
- SPRE: ÎN NOAPTEA DE 22/23 AUGUST;
- PÂNĂ LA: ÎN ANII 1920/1922 (ÎN NOTAREA DURATEI – CÂND E
FOLOSITĂ ȘI LINIA DE PAUZĂ)
- LOCUȚIUNEA PREPOZIȚIONALĂ FAȚĂ DE: ALTERNANȚE H/F
ETC.
- SUBSTITUIE CONJUNCȚII: ȘI (FAȚĂ DE – VERSUS), ÎNTRE 2
TERMENI, EXPRIMÂND IDEEA DE OPOZIȚIE , ANTITEZĂ,
POLARITATE (SITUAȚIE ÎN CARE E FOLOSITĂ ȘI LINIA DE
PAUZĂ). EX. DISTINCȚIA LITERATURĂ ARTISTICĂ, DE CURTE / LITERATURA
POPULARĂ ESTE ...

4|Page
 - ȘI – ÎNTRE TERMENI EXPRIMÂND RELAȚIA, RAPORTUL
COMPARAȚIA SAU SUFGERÂND IDEEA DE CUPLARE, CÂND SE
FOLOSEȘTE ȘI LINIA DE PAUZĂ. EX. RELAȚIEI SCRIS / ORAL ÎI
CORESPUNDE – PRIN OMOLOGAERE – IERARHIZREA CULT / INCULT .
- ÎN AMBELE SITUAȚII, FORMAȚIILE SUNT REȚINUTE CA
APARȚINÂND PERIODIC, RESPECTIV GRAIULUI SAU
IDIOLECTULUI ÎN CARE ERAU / SUNT ANALIZABILE
-

BIBLIOGRAFIE: VECHI DOCUMENTE ȘCOLARE ȘI UNIVERSITARE

PROF. UNIV . DR. GABRIELA PANĂ DINDELEGAN

5|Page
CRATIMA – SEMN ORTOGRAFIC
- MARCHEAZĂ ROSTIREA ÎMPREUNĂ, ÎN ACEEAȘI SILABĂ, A DOUĂ
(SAU MAI MULTE ) PĂRȚI DE VORBIRE DIFERITE (SE ANALIZEAZĂ
DIN PUNCT DE VEDERE MORFOLOGIC);
- DACĂ ESTE CAZUL SE ADAUGĂ CĂ CRATIMA MARCHEAZĂ ȘI
ELIDAREA SUNETULUI ... DE ASEMENEA CRATIMA DESPARTE ,
IZOLEAZĂ (CE I DOI SAU TREI ) TERMENI CARE APARȚIN UNEI
LOCUȚIUNI ADVERBIALE DIS-DE-DIMINEAȚĂ, VAI-NEVOIE ETC.
- DESPARTE CEI DOI TERMENI AI AI UNUI SUBSTANTIV COMPUS
VARIABIL: CÂINE-LUP, ZI-MUNCĂ, BUNĂ-CREDINȚĂ, ZI-LUMINĂ ,
FLOAREA -SOARELUI SAU SUBSTANTIV COMPUS INVARIABIL:
GURĂ-CASCĂ , PAPĂ-LAPTE , ZGÂRIE-BRÂNZĂ, NU-MĂ -UITA;
- DESPARTE TERMENII UNEI LOCUȚIUNI SUBSTANTIVALE: DE-A V-
AȚI ASCUNSELEA , ADUCERI -AMINTE ETC.
- DESPARTE TERMENII UNUI ADJECTIV COMPUS: VERDE-
ALBĂSTRUI, GALBEN-PĂMÂNTIU, ROȘU-VIOLET , ALB-ARGINTIU,
GALBEN-AURIU ETC.
- EXEMPLELE POT CONTINUA. ELEVUL TREBUIE SĂ SE ORIENTEZE
LA SITUAȚIA DATĂ ȘI SĂ EXPLICE ÎN ACEL CONTEXT FOLOSIREA
CRATIMEI .

6|Page