Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Colegiul Politehnic Bălţi

Catedra Calculatoare

Indicaţii metodice
pentru efectuarea lucrărilor practice la
informatică

anul I, semestrul I,II

Bălţi, 2013
Conţinutul lucrărilor practice:

1. Tipul de date TABLOU (array) .................................. 2 ore

2. Tipul de date şir de caractere (string) ......................... 2 ore
3. Tipul de date ARTICOL (record) .................................. 2 ore
4. Tipul de date MULTIME (set of) .................................. 2 ore
5. Tipul de date fişier (file of) ........................................... 2 ore
6. Informaţia. Cantitatea de informaţie .......................... 2 ore
7. Conversia numerelor dintr-un sistem în altul ............... 2 ore
8. Operaţiile de bază în sistemul binar de numeraţie ......... 2 ore
9. Variabile şi expresii logice . Funcţii logice. Tabele de adevăr
10. Structura calculatorului……………..………….……….2 ore
11. Echipamemte periferice a calculatorului…..…………….......2 ore

12. Reţele de calculatoare........................................................2 ore

 Condiţiile de prezentare a lucrărilor practice:

1. Lucrare practică se prezintă în termenul prestabilit de profesor la pereche;

2. Informaţia din lucrarea practică se înscriu într-un chenar special completat

conform următorului desen:

3. Lucrarea practică va conţine: a) Nr. lucrării practice; b) Tema lucrării practice;

c)Scopul lucrării practice; d)Conţinutul lucrării practice; e)Varianta dvs-tră
conform numarului de ordine din registru; f)Codul scris în program Pascal al
rezolvării lucrării; g)Rezultatele obţinute în urma execuţiei programului;
e)Concluziile în forma scrisă obţinute în urma efectuării lucrării practice.

4. Lucrarea practică se apreciază cu admis de către profesor, cînd studentul

acumulează bagajul de cunoştinţe necesar la subiectul dat.

5. Admiterea lucrării se face în forma orală la orele practice sau la consultaţii.

 Lucrare practică № 1

Tema: Tipul de date TABLOU (array)

Scopul lucrării:
1. Utilizarea tablourilor.
2. Prelucrarea algoritmilor de sortare.

Conţinutul lucrării:
1. De compus un tablou de date cu ajutorul numerelor introduse de la tastatură.
2. De ales una din metodele de sortare.

Indicaţii metodice:
1. Datele iniţiale pot fi numere pozitive, negative sau 0.
2. Datele de ieşire se afişează la ecran în limbajul Pascal.

VARIANTELE ÎNSĂRCINĂRILOR
1. Într–un tablou de N numere întregi de găsit elementul maximal şi de schimbat
cu primul element.
2. Într–un tablou de N numere reale de găsit elementul minimal şi de schimbat cu
primul element.
3. Un tablou de N numere întregi de aranjat în ordine crescătoare.
4. Un tablou de N numere reale de aranjat în ordine descrescătoare.
5. Într–un tablou de N numere întregi de înscris la început toate numerele negative
şi zerourile, apoi numerele pozitive, menţinînd ordinea lor.
6. Într–un tablou de N numere întregi de înscris la început toate numerele pozitive
şi zerourile, apoi numerele negative din diapazonul [-10..10], menţinînd ordinea
lor.
7. Într–un tablou de N numere reale de înscris la început toate numerele negative,
apoi numerele pozitive şi zerourile, menţinînd ordinea lor.
8. Într–un tablou 3N de găsit elementul maxim, şi de-l schimbat cu primul
element
9. Într–un tablou de N numere reale de înscris la început toate numerele pozitive,
apoi numerele negative şi zerourile, menţinînd ordinea lor.
10. Într–un tablou 3N de găsit elementul minim, şi de-l schimbat cu primul
element.
11. Un tablou de N numere întregi de afişat la ecran cîte numere pozitive, cîte
negative şi cîte zerouri se întilnesc in tablou.
12. Într–un tablou de 2xN numere reale de înscris la început toate numerele
negative, apoi numerele pozitive din tabloul T, menţinînd ordinea lor.
13. Într–un tablou de N numere întregi de înscris la început toate numerele negative
şi zerourile, apoi numerele pozitive din diapazonul [-20..10] din tabloul T,
menţinînd ordinea lor.
14. Într–un tablou de N numere întregi de înscris la început toate numerele pozitive
şi zerourile, apoi numerele negative din tabloul T, menţinînd ordinea lor.
15. Într–un tablou de N numere reale de înscris la început toate numerele negative,
apoi numerele pozitive şi zerourile din diapazonul [-1..1] din tabloul T, menţinînd
ordinea lor.
16. Într–un tablou de N numere reale de înscris la început toate numerele pozitive,
apoi numerele negative şi zerourile din diapazonul [-5..5] din tabloul T, menţinînd
ordinea lor.
17. Într–un tablou de N numere [-10..10] de înscris la început numerele negative şi
zerourile, apoi numerele pozitive din tabloul T, menţinînd ordinea lor.
18. Într–un tablou de N numere [-50..50] de înscris la început toate numerele
pozitive şi zerourile, apoi numerele negative din tabloul T, menţinînd ordinea lor.
19. Într–un tablou de K numere [-25..50] de înscris la început toate numerele
negative, apoi numerele pozitive şi zerourile din tabloul E, menţinînd ordinea lor.
20. Într–un tablou 2N de găsit media aritmetică a numerelor si, şi de-o schimbat cu
primul element.
21. Într–un tablou 2N de găsit suma numerelor pozitive, şi de-o afişat la ecran.
22. Într–un tablou 2N de găsit elementul maxim, şi de-l schimbat cu elementul
minim.
23. Într–un tablou 2N de găsit elementul minim, şi de-l schimbat cu ultimul
element.
24. Un tablou de N numere întregi de afisat la ecran suma numerelor si media
aritmetică.
25. Un tablou de N numere reale de afişat la ecran elementul minim şi cel maxim.
26. Un tablou de N numere întregi de afişat la ecran cîte numere pozitive, cîte
negative şi cîte zerouri se întilnesc in tablou.
27. Într–un tablou MN de găsit media aritmetica a numerelor, şi de schimbat cu
ultimul element.
28. Un tablou de N numere întregi de afisat la ecran suma numerelor pozitive si
media aritmetică a lor.
29. Un tablou de N numere reale de afişat la ecran elementul minim şi poziţia lui in
tabel.
30. Într–un tablou de N numere reale de înscris la început toate numerele pozitive,
apoi numerele negative şi zerourile, menţinînd ordinea lor.
Exemplu
Program P1; { Într–un tablou de N numere întregi de înscris la început toate numerele pozitive şi
zerourile, apoi numerele negative, menţinînd ordinea lor.}

const n=10;
var T,T1:array[1..N]of integer;
I,j:integer;
begin
writeln(‘Introduceti ‘,n,’ numere intregi’);
for i:=1 to n do
readln(T[i]);
j:=1;
for i:=1 to n do
begin
if T[i]>=0 then
begin
T1[j]:=T[i];
j:=j+1;
end;
end;
for i:=1 to n do
if T[i]<0 then
begin
T1[j]:=T[i];
j:=j+1;
end;
for i:=1 to n do
write(T1[i],’ ‘);
readln;
end;
 Lucrare practică № 2
Tema: Tipul de date şir de caractere (string)
Scopul lucrării:
1. Însuşirea deprinderilor de algoritmizare şi programare a problemelor legate
de prelucrarea datelor de tip STRING.
2. Introducerea şi afişarea datelor de tip STRING.
3. Utilizarea funcţiilor şi procedurilor standard cu datele STRING.

Indicaţii metodice:
1. De studiat : - regulile de prelucrare a datelor de tip şir de caractere (a
constantelor, variabilelor, elementelor tablourilor) şi descrierea lor;
- procedeele de introducere şi afişare a datelor textuale;
- procedeele de prelucrare a datelor textuale;
2. De alcătuit algoritmul de rezolvare al problemei conform variantei .
3. De alcătuit programul corespunzător algoritmului.
4. Datele iniţiale deprezinta şiruri de caractere;
5. Datele de ieşire(rezultatele) se afişează la ecran în LP.

VARIANTELE ÎNSĂRCINĂRILOR:

1. Sînt date 6 cuvinte. Să se tipărească acele cuvinte, lungimea cărora e mai mică
decît 5 litere. Cuvintele se introduc aleator de la tastatură.
2. Sînt date 10 cuvinte. Să se determine şi să se tipărească cuvîntul cu lungimea
maximă.
3. Este dat un cuvînt. Conţine el oare litera indicată de la tastatură?
4. Sînt date 8 cuvinte. Să se determine şi să se tipărească cuvîntul cu lungimea
minimă.
5. Cîte vocale conţine textul dat? De le exclus din text.
6. În textul dat să se schimbe o literă prin altă literă. Literele se introduc de la
tastatură.
7. Din textul dat să se excludă o oarecare literă. Litera indicată se inlocuieste cu
simbolul ‘_’.
8. Sînt date 4 cuvinte. Să se tipărească accele cuvinte, lungimea cărora e mai mare
ca 6 litere. Cuvintele se introduc aleator de la tastatură.
9. Cuvîntul dat să se împarte în litere. Fiecare literă se afişează din rînd nou.
10. Să se elaboreze programul ce dublează fiecare literă în textul dat de la tastatură.
11. În textul dat să se tipărească în ordine inversă (prima literă–ultima, a doua–
penultima ş.a.m.d.).
12. Sînt date 15 cuvinte. Să se tipărească acele cuvinte, lungimea cărora e mai mică
decît 7 litere. Cuvintele se introduc aleator de la tastatură.
13. Sînt date 7 cuvinte. Să se tipărească accele cuvinte, lungimea cărora e mai mare
ca 2 litere. Cuvintele se introduc aleator de la tastatură.
14. Sînt date 12 cuvinte. Să se determine şi să se tipărească cuvîntul cu lungimea
maximă.
15. Într-un string introdus de la tastatură să se înlocuiască vocalele cu simbolul ‘*’.
16. Sînt date 13 cuvinte. Să se determine şi să se tipărească cuvîntul cu lungimea
minimă.
17. Cîte consoane conţine textul dat? De le exclus din text. Ramîn doar vocalele
afisate la ecran. Textul se introduce de la tastatură.
18. În textul dat să se schimbe o literă printr-un cuvînt. Litera şi cuvintul se introduc
de la tastatura în variabile de tip dat.
19. Din textul dat să se excludă o oarecare combinaţie de litere. Combinaţia din
două şi mai multe litere se introduce de la tastatură.
20. Cuvîntul dat să se împarte în litere. Literele se afişează în acelaşi rând, între
litere se insereaza cîte 2 spaţii.
21. Să se elaboreze programul ce triplează fiecare literă în cuvăntul dat.
22. Sînt date 7 cuvinte. Să se tipărească acele cuvinte, lungimea cărora e mai mică
decît 4. Cuvintele se introduc aleator de la tastatură.
23. Sînt date 16 cuvinte. Să se tipărească accele cuvinte, lungimea cărora e mai
mare ca 8. Cuvintele se introduc aleator de la tastatură.
24. Sînt date 20 cuvinte. Să se determine şi să se afişeze de 3 ori la ecran, din rind
nou cuvîntul cu lungimea maximă.
25. Într-un string introdus de la tastatură să se înlocuiască consoanele cu simbolul ‘-
*’.
26. Cîte vocale conţine textul dat? De afişat la ecran numărul lor.
27. Cîte simboluri ‘+’,’-’,’*’,’/’ conţine textul dat? De le exclus din text.
28. În textul dat să se schimbe o combinaţie de litere printr-o literă. Litera şi
combinaţia de litere se introduc de la tastatură.
29. În textul dat să se tipărească în ordine inversă (prima literă–ultima, a doua–
penultima ş.a.m.d.).
30. Cîte simboluri ‘0’..’9’,’/’, ’+’, ’-’,’*’ conţine textul dat? De afişat la ecran
numărul lor. Textul se introduce de la tastatură.
Exemplu
Program P2; { Sînt date 10 cuvinte. Să se determine şi să se tipărească cuvîntul cu lungimea
maximă.}

const n=10;
var T:array[1..N]of string;
Max:string;
i:integer;
begin
writeln(‘Introduceti ’,n,’ cuvinte prin apasarea tastei <ENTER>’);
for i:=1 to n do
readln(T[i]);
Max:=T[1];
for i:=1 to n do
if length(T[i])>length(max) then
Max:=T[i];
writeln(‘Cuvintul cu lungime maxima este : ’,Max,’ cu lungimea de :
’,length(max));
readln;
end.
 Lucrare practică № 3
Tema: Tipul de date ARTICOL (record)
Scopul lucrării:
1. Utilizarea tipurilor de date combinate.
2. Programarea însărcinărilor cu utilizarea înregistrărilor.

Conţinutul lucrării:
1. Despre studenţi din grupă este dată următoarea informaţie: FNP, anul, ziua şi
luna naşterii, anul de studii, anul înmatriculării la Colegiu, semestrul, notele pe
fiecare semestru.
2. Este determinată înregistrarea:
record denum: string[M];
aria : real;
popul, scoli, spitale, IM: Integer;
end;

Indicaţii metodice:
1. De alcătuit programul, care permite afişarea informaţiei iniţiale şi a informaţiei
conform variantei indicată în formă de tabel.
2. Datele de ieşire(rezultatele) se afişează la ecran în LP.

VARIANTELE ÎNSĂRCINĂRILOR

1. De afişat lista studenţilor în ordinea crescătoare a reitingului total(media

aritmetică a notelor pe cei 4 ani de studii). (1)
2. De afişat lista studenţilor în ordinea crescătoare a reitingului după ultima
sesiune. (1)
3. De calculat reitingul total al grupei şi de afişat lista studenţilor cu reitingul mai
mare decît reitingul mediu.(1)
4. De calculat reitingul total al grupei şi de afişat lista studenţilor cu reitingul mai
mic decît reitingul mediu.(1)
5. De afişat lista studenţilor în ordinea crescătoare a numelui de familie. (1)
6. De afişat lista studenţilor în ordinea crescătoare a anului de naştere. (1)
7. De afişat lista studenţilor–eminenţi(cu note de 9 şi 10) în ordinea crescătoare a
anului de studii. (1)
8. De afişat informaţia despre studenţii care au bursă(cu media mai mare de 8).(1)
9. De afişat informaţia despre studenţii care nu au bursă(cu media mai mică de 8).
(1)
10. De afişat informaţia despre studenţii cu numele de familie, ce încep cu o literă,
dintr–un interval anumit.(1)
11. De afişat informaţia despre ţara (ţările) cu densitate(locuitori/km2) maximă. (2)
12. De afişat informaţia despre ţări în ordine descrescătoare a populaţiei. (2)
13. De afişat informaţia despre ţări în ordine descrescătoare a numărului de spitale
la 1000 de locuitori. (2)
14. De afişat informaţia despre ţări indicînd densitatea poulaţiei, numărul şcolilor,
spitalelor la 1000 de locuitori. (2)
15. De afişat informaţia despre ţări în ordine descrescătoare a numărului de şcoli,
IMÎ la 1000 de locuitori. (2)
16. De afişat informaţia despre ţara (ţările) cu densitate minimă. (2)
17. De calculat reitingul total al grupei şi de afişat lista studenţilor cu reitingul mai
mic decît reitingul mediu.(1)
18. De afişat lista studenţilor în ordinea descrescătoare a numelui de familie. (1)
19. De afişat lista studenţilor în ordinea descrescătoare anului de naştere. (1)
20. De afişat informaţia despre ţări în ordine crescătoare a populaţiei. (2)
21. De afişat informaţia despre ţări în ordine crescătoare a numărului de spitale la
1000 de oamemi. (2)
22. De afişat lista studenţilor–eminenţi în ordinea descrescătoare a anului de studii.
(1)
23. De afişat informaţia despre studenţii care au bursă. Media>8 (1)
24. De afişat informaţia despre ţara (ţările) cu densitate maximă. (2)
25. De afişat informaţia despre ţara (ţările) cu densitate minimă. (2)
26. De afişat lista studenţilor–eminenţi în ordinea descrescătoare a numelui de
familie(1)
27. De afişat lista studenţilor în ordinea crescătoare a reitingului după prima sesiune.
(1)
28. De afişat lista studenţilor–restanţieri în ordinea crescătoare a anului de studii. (1)
29. De afişat informaţia despre ţări indicînd densitatea poulaţiei, spitalelor la 1000 de
locuitori. (2)
30. De afişat informaţia despre ţări în ordine crescătoare a ariei. (2)
Exemplu {De afişat lista ţărilor în ordine descrescatoare a numărului de şcoli la 1000 de
locuitori}

Program P3;
type Tara=record
den:string[20];
aria:real;
popul,scoli,spitale,IM:integer;
end;
var T:array[1..10] of Tara;
n,i,j:integer;
T1:tara;

begin
writeln('Introduceti numarul de tari:');
readln(n);
writeln('Introduceti date despre ',n,' tari:');
for i:=1 to n do
begin
writeln('Denumirea tarii:',i);
readln(T[i].den);
writeln('Aria tarii: ',T[i].den);
readln(T[i].aria);
writeln('Populatia tarii: ',T[i].den);
readln(T[i].popul);
writeln('Cite scoli sint in tara: ',T[i].den);
readln(T[i].scoli);
writeln('Cite spitale sint in tara: ',T[i].den);
readln(T[i].spitale);
writeln('Cite IM sint in tara: ',T[i].den);
readln(T[i].IM);
end;
for i:=1 to n do
begin
for j:=1 to n-i do
if ((T[j].popul)/(T[j].scoli)*1000)<((T[j+1].popul)/(T[j+1].scoli)*1000) then
begin
T1:=T[j];
T[j]:=T[j+1];
T[j+1]:=T1;
end;
end;
writeln('Tarile in ordine descrescatoare a numarului de scoli la 1000 de locuitori');
for i:=1 to n do
begin
writeln(T[i].den);
end;
readln;
end.
 Lucrare practică № 4
Tema: Tipul de date MULTIME (set of)
Scopul lucrării:
Atribuirea valorilor variabilelor TD mulţime şi operaţiile asupra lor.

Conţinutul lucrării:
Este dat şirul nenul de caractere. Se cere de construit şi de afişat mulţimea,
elementele căreia aparţin şirului, indicat în variantă.
Indicaţii metodice:
1. Programul trebuie să lucreze pentru orice set de caractere.
2. Cazul cînd nu există nici un simbol din diapazonul celor indicat în variantă de
afişat mesajul respectiv la ecran.

VARIANTELE ÎNSĂRCINĂRILOR
1. Cifrele de la '0' pînă la '9' şi semnele de punctuaţie.
1. Literele de la 'A' la 'F' şi de la 'X' la 'Z'.
2. Literele le la 'G' la 'N' şi cifrele de la '0' la '9'.
3. Semnele de punctuaţie şi literele de la 'A' la 'F' .
4. Literele le la 'A' la 'Z' şi cifrele de la '0' la '5'.
5. Literele le la 'T' la 'X' şi semnele de punctuaţie.
6. Cifrele de la '5' la '9' şi semnele operaţiilor aritmetice.
7. Semnele operaţiilor aritmetice şi cele de punctuaţie.
8. Cifrele şi semnele operaţiilor aritmetice.
9. Semnele de punctuaţie şi literele de la 'E' la 'N'.
10. Semnele operaţiilor relaţionale şi cifrele.
11. Cifrele de la '3' la '9', literele de la 'A' la 'F' şi semnele de punctuaţie.
12. Semnele operaţiilor aritmetice, relaţionale şi cifrele.
13. Literele de la 'F' la 'M' şi semnele operaţiilor aritmetice.
14. Semnele de punctuaţie şi a operaţiilor relaţionale.
15. Semnele operaţiilor relaţionale şi literele de la 'a' la 'l'.
16. Literele le la 'A' la 'G' şi semnele de punctuaţie.
17. Cifrele de la '1' la '7' şi semnele operaţiilor aritmetice.
18. Semnele operaţiilor aritmetice, cele de punctuaţie şi literele mici.
19. Cifrele, semnele operaţiilor aritmetice şi literele mari ale alfabetului.
20. Semnele de punctuaţie şi literele de la 'C' la 'O'.
21. Semnele operaţiilor relaţionale, cifrele şi literele mari.
22. Cifrele de la '1' la '5', literele de la 'A' la 'M' şi semnele de punctuaţie.
23. Semnele operaţiilor aritmetice, relaţionale şi semnele de punctuaţie.
24. Literele de la 'H' la 'Z' şi semnele operaţiilor relaţionale.
25. Cifrele de la '1' la '7' şi semnele operaţiilor aritmetice.
26. Literele le la 'B' la 'X' şi semnele de punctuaţie.
27. Cifrele de la '5' la '9' şi semnele operaţiilor aritmetice.
28. Semnele operaţiilor relaţionale şi literele de la 'h' la 'm'.
29. Literele le la 'a' la 'f' şi semnele de punctuaţie.

Exemplu
Program P4; { Semnele operaţiilor aritmetice şi cele de punctuaţie. }
var S:string;
M:set of char;
begin
M:=[‘+’,’-’,‘*’,’/’,‘.’,’,’,‘?’,’!’];
writeln(‘Introduceti sirul de caractere de la tastatura:’);
readln(s);

for i:=1 to length(s) do

if S[i] in M then
write(S[i]);

readln;
end.
 Lucrare practică № 5
Tema: Tipul de date fişier (file of)
Scopul lucrării:
1. Utilizarea fişierelor de pe disc.
2. Utilizarea TD combinate.

Conţinutul lucrării:
1. De pregătit informaţia conform următoarelor atribute: Nume, Prenume,
Vârstă, Sex, Adresa, Nota medie.
2. De elaborat programului înscrierii datelor precăutate în fişierul de pe disc şi
prelucrarea acestui fişier conform variantei.

Indicaţii metodice:
De alcătuit programul, care permite afişarea informaţiei iniţiale şi a informaţiei
conform variantei.
(în formă de tabel)

type DatePersonale = record

nume,prenume:string[20];
virsta:integer;
sex:(M,F);
adresa:string[20];
media:real;
end;
var
Registru:file of DatePersonale;

VARIANTELE ÎNSĂRCINĂRILOR

1. De afişat lista studenţilor de genul masculin.

2. De afişat lista studenţilor de genul feminin.
3. De afişat lista studenţilor în ordine crescătoare a vârstei.
4. De afişat lista studenţilor în ordine descrescătoare a vârstei.
5. De afişat studentul cu media cea mai mare.
6. De afişat studentul cu media cea mai mică.
7. De afişat acei studenţi care au media mai mică de 5.00. Dacă nu sunt
studenţi cu aşa medie să se afişeze mesajul respectiv.
8. De afişat acei studenţi care au media între 8.05 şi 9.05. Dacă nu sunt studenţi
cu aşa medie să se afişeze mesajul respectiv.
9. De afişat lista studenţilor în ordine alfabetică.
10. De afişat studenţii care au bursă (media mai mare de 8,00).
11. De afişat studenţii care nu au bursă.
12. De afişat cel mai mare student din grupă (după vârstă).
13. De afişat cel mai mic student din grupă (după vârstă).
14. De afişat lista studenţilor eminenţi (media>9).
15. De afişat lista studenţilor ce nu au împlinit încă 18 ani.
16. De afişat acei studenţi care au media între 6.00 şi 8.00. Dacă nu sunt studenţi
cu aşa medie să se afişeze mesajul respectiv.
17. De afişat lista studenţilor în ordine descrescătoare a numelui de familie.
18. De afişat lista studenţilor ce locuiesc pe o adresă anumită introdusa de la
tastatură.
19. De afişat lista fetelor ce primesc bursă.
20. De afişat lista studenţilor a căror virstă este cuprinsă între 15 şi 17 ani.
21. De afişat lista studenţilor în ordine crescătoare a mediei.
22. De afişat lista studenţilor ce au nota medie mai mică ca 7.
23. De afişat lista baieţilor ce nu primesc bursă.
24. De afişat informaţiile despre studentul cu media cea mai mare.
25. De afişat acei studenţi care au media între 5 şi 8. Dacă nu sunt studenţi cu
aşa medie să se afişeze mesajul respectiv.
26. De afişat lista studenţilor ce locuiesc pe adresa introdusa de la tastatură în
ordine crescatoare.
27. De afişat cel mai mare student din grupă (după vârstă).
28. De afişat lista studenţilor ce au virsta mai mare ca virsta medie a grupei.
29. De afişat studentul cu media cea mai mică.
30. De afişat acei studenţi care au media mai mică de 4.00. Dacă nu sunt
studenţi cu aşa medie să se afişeze mesajul respectiv.
Exemplu { De afişat studentul cu media cea mai mică }
Program P5;
uses crt;
type DatePersonale=record
nume,prenume:string[20];
virsta:integer;
sex:char;
adresa:string[50];
media:real;
end;

var E1,e:DatePersonale;
R:file of DatePersonale;
i,n:integer;
begin
clrscr;
assign(R,'registruMS218');
rewrite(R);
writeln('Introduceti numarul de elevi:');
readln(n);

for i:=1 to n do
begin
writeln('Introduceti numele elevului: ',i);
readln(E.nume);
writeln('Introduceti prenumele elevului: ',i);
readln(E.prenume);
writeln('Introduceti virsta elevului: ',i);
readln(E.virsta);
writeln('Introduceti sexul elevului: ',i);
readln(E.sex);
writeln('Introduceti adresa elevului: ',i);
readln(E.adresa);
writeln('Introduceti nota medie a elevului: ',i);
readln(E.media);
write(R,e);
end;
close(R);
reset(R);
E1.media:=10;
writeln('---------------------------------------------------------------------------');
writeln('| Numele | Prenumele | virsta | sex | Adresa | media |');
writeln('---------------------------------------------------------------------------');
for i:=1 to n do
begin
read(R,e);
if E.media<E1.media then
E1:=e;
writeln('|',E.nume:10,' |',E.prenume:12,' |',E.virsta:9,' |',E.sex:6,' |',E.adresa:16,' |',E.media:8:2,' |');
writeln('---------------------------------------------------------------------------');
end;
writeln;
writeln('Elevul cu media cea mai mica este:');
writeln('---------------------------------------------------------------------------');
writeln('| Numele | Prenumele | virsta | sex | Adresa | media |');
writeln('---------------------------------------------------------------------------');
writeln('|',E1.nume:10,' |',E1.prenume:12,' |',E1.virsta:9,' |',E1.sex:6,' |',E1.adresa:16,' |',E1.media:8:2,' |');
writeln('---------------------------------------------------------------------------');

readln;
end.
 Lucrare practică № 6
Tema: Informaţia. Cantitatea de informaţie
Scopul lucrării:
1. să definească unitatea de măsură a cantităţii de informaţie;
2. să calculeze cantitatea de informaţie emisă de sursă.

Indicaţii metodice:
Cantitatea de informaţie I ce se conţine într-un mesaj emis de sursă se determină de
relaţia :
I = logan
unde n numărul de mesaje posibile ale sursei.
valoarea concretă a constantei a se stabileşte prin alegerea unităţii de măsură a
cantităţii de informaţie. De obicei, ca unitate de măsură se utilizează bitul:
log 2n =1 rezultă a=2
Prin urmare cantitatea de informaţie I, măsurată în biţi, se determină de relaţia:
I =log 2 n (bit).

Variantele însărcinărilor:
1. Considerând că textul este reprezentat în codul ASCII extins determinaţi
aproximativ cantitatea de informaţie dintr-o dictare scrisă timp de 10 minute de un
elev care este capabil să scrie circa 200 caractere pe minut.
2. Reprezentarea în cod poziţional a indicaţiilor numerice de forma ll.zz.aa (ll-luna;
zz-ziua; aa-anul) ultimele două cifre ale unui calendar electronic este
0101010110100010. Decodificaţi şi scrieţi această dată. Motivaţi răspunsul.
3. Câtă informaţie se conţine într-o fotografie color cu dimensiunile 20x20cm,
reprodusă cu ajutorul unui rastru cu rezoluţia de 60 puncte/cm. Pot fi redate până la
256 niveluri luminanţă ale punctelor respective.
4. Pe o pagină standardă pot fi tipărite 60 de rânduri de text, fiecare rând conţine 90
de caractere. Calculaţi cantitatea de informaţie într-o pagină text. Câte pagini cu
text pot fi memorate în formă nearhivată pe o dischetă cu capacitatea de memorare
1.44MB?
5. Pe o pagină standard poate fi tipărite o singură ilustraţie color cu dimensiunile
17x26cm. Ilustraţia este redusă cu o rezoluţie de 120 puncte/cm. Pot redate 256
niveluri de intensitate luminoasă ale punctelor respective. Calculaţi cantitatea de
informaţie într-o ilustraţie. Câte ilustraţii pot fi memorate în formă nearhivată pe o
dischetă cu capacitatea de memorare 1.44MB.
6. Reprezentarea în cod poziţional a indicaţiilor numerice de forma ll.zz.aa (ll-luna;
zz-ziua; aa-anul;) ultimele două cifre ale unui calendar electronic este
0111101010000010. Decodificaţi şi scrieţi această dată. Motivaţi răspunsul.
7. Capacitatea de memorare a unui disc optic CD-ROM este 640Mocteţi. Pe acest
disc sunt înregistrate în formă binară ne comprimată circa 74 de minute de muzică.
Estimaţi câtă informaţie va conţine un cântec cu durata de 4 minute 30 secunde?
8. Evaluaţi cantitatea de informaţie într-o fotografie monocrom cu dimensiunile
10x10cm, redată cu ajutorul unui rastru cu rezoluţia 24 puncte/cm. Fiecare punct
poate avea următoarele nuanţe: alb, gri-deschis, gri-închis, negru.
9. Reprezentarea în cod poziţional a indicaţiilor numerice de forma hh:mm:ss (hh-ora,
mm-minute, ss-secunde)ale unui ceas electronic este 01001001011101010.
Decodificaţi şi scrieţi această indicaţie a timpului. Argumentaţi răspunsul.
10. Scrieţi lungimea minimă a şirurilor binare, necesare pentru codificare şi
decodificare univocă a informaţiei, dacă mulţimea mesajelor posibile ale sursei de
informaţie este S={0,1,…,9,A,B,C,…,Z}. Argumentaţi răspunsul.
11. Capacitatea de memorare a unui disc optic CD-ROM este 640 Mocteţi. Pe cele
circa 20000 de piste ale acestui disc sunt înregistrate în formă binară ne
comprimată circa 74 de minute de muzică. Determinaţi câte piste şi câtă memorie
va ocupa un cântec cu durata de 4 minute 30 secunde?
12. Scrieţi lungimea minimă a şirurilor binare, necesare pentru codificare şi
decodificare univocă a informaţiei, dacă mulţimea mesajelor posibile ale sursei de
informaţie este S={0,1,…,9,+,-,*,/,(,)}. Argumentaţi răspunsul.
13. Reprezentarea în cod poziţional a indicaţiilor numerice de forma ll.zz.aa (ll-luna;
zz-ziua; aa-anul) ultimele două cifre ale unui calendar electronic este
1101010010101110. Decodificaţi şi scrieţi această dată. Motivaţi răspunsul.
14. Capacitatea de memorare a unui disc optic DVD-ROM este 4,7 Gocteţi. Pe acest
disc sunt înregistrate în formă binară ne comprimată circa 518 de minute de
muzică. Estimaţi câtă informaţie va conţine un cântec cu durata de 12 minute 15
secunde?
15. Evaluaţi cantitatea de informaţie într-o fotografie coloră cu dimensiunile 20x10cm,
redată cu ajutorul unui rastru cu rezoluţia 60 puncte/cm. Fiecare punct poate avea
una 256 de culori.
16. Reprezentarea în cod poziţional a indicaţiilor numerice de forma hh:mm:ss (hh-ora,
mm-minute, ss-secunde)ale unui ceas electronic este 11101001111101010.
Decodificaţi şi scrieţi această indicaţie a timpului. Argumentaţi răspunsul.
17. Reprezentarea în cod poziţional a indicaţiilor numerice de forma ll.zz.aa (ll-luna;
zz-ziua; aa-anul;) ultimele două cifre ale unui calendar electronic este
0111101010000010. Decodificaţi şi scrieţi această dată. Motivaţi răspunsul.
18. Considerând că textul este reprezentat în codul ASCII extins determinaţi
aproximativ cantitatea de informaţie dintr-o dictare scrisă timp de 30 minute de un
elev care este capabil să scrie circa 100 caractere pe minut.
19. Reprezentarea în cod poziţional a indicaţiilor numerice de forma ll.zz.aa (ll-luna;
zz-ziua; aa-anul) ultimele două cifre ale unui calendar electronic este
1101010000101110. Decodificaţi şi scrieţi această dată. Motivaţi răspunsul.
20. Câtă informaţie se conţine într-o fotografie color cu dimensiunile 25,4x12,7cm,
reprodusă cu ajutorul unui rastru cu rezoluţia de 600 puncte/inch. Pot fi redate până
la 256 niveluri luminanţă ale punctelor respective.
21. Pe o pagină standardă pot fi tipărite 80 de rânduri de text, fiecare rând conţine 60
de caractere. Calculaţi cantitatea de informaţie într-o pagină text. Câte pagini cu
text pot fi memorate în formă nearhivată pe o dischetă cu capacitatea de memorare
1.44MB?
22. Pe o pagină standard poate fi tipărite o singură ilustraţie color cu dimensiunile
10x15cm. Ilustraţia este redusă cu o rezoluţie de 80 puncte/cm. Pot redate 256
niveluri de intensitate luminoasă ale punctelor respective. Calculaţi cantitatea de
informaţie într-o ilustraţie. Câte ilustraţii pot fi memorate în formă nearhivată pe o
dischetă cu capacitatea de memorare 1.44MB.
23. Scrieţi lungimea minimă a şirurilor binare, necesare pentru codificare şi
decodificare univocă a informaţiei, dacă mulţimea mesajelor posibile ale sursei de
informaţie este S={0,1,…,9,+,-,*,/,(,)}. Argumentaţi răspunsul.
24. Reprezentarea în cod poziţional a indicaţiilor numerice de forma ll.zz.aa (ll-luna;
zz-ziua; aa-anul) ultimele două cifre ale unui calendar electronic este
1101010111101111. Decodificaţi şi scrieţi această dată. Motivaţi răspunsul.
25. Reprezentarea în cod poziţional a indicaţiilor numerice de forma ll.zz.aa (ll-luna;
zz-ziua; aa-anul) ultimele două cifre ale unui calendar electronic este
1111011111111101. Decodificaţi şi scrieţi această dată. Motivaţi răspunsul.
26. Reprezentarea în cod poziţional a indicaţiilor numerice de forma hh:mm:ss (hh-ora,
mm-minute, ss-secunde)ale unui ceas electronic este 10001011010011010.
Decodificaţi şi scrieţi această indicaţie a timpului. Argumentaţi răspunsul.
27. Capacitatea de memorare a unui disc optic DVD-ROM este 4,7 Gocteţi. Pe acest
disc sunt înregistrate în formă binară ne comprimată circa 620 de minute de
muzică. Estimaţi câtă informaţie va conţine un cântec cu durata de 4 minute 50
secunde?
28. Evaluaţi cantitatea de informaţie într-o fotografie coloră cu dimensiunile 30x10cm,
redată cu ajutorul unui rastru cu rezoluţia 70 puncte/cm. Fiecare punct poate avea
una 256 de culori.
29. Reprezentarea în cod poziţional a indicaţiilor numerice de forma hh:mm:ss (hh-ora,
mm-minute, ss-secunde)ale unui ceas electronic este 10101111001101110.
Decodificaţi şi scrieţi această indicaţie a timpului. Argumentaţi răspunsul.
30. Pe o pagină standardă pot fi tipărite 65 de rânduri de text, fiecare rând conţine 100
de caractere. Calculaţi cantitatea de informaţie într-o pagină text. Câte pagini cu
text pot fi memorate în formă nearhivată pe o dischetă cu capacitatea de memorare
1.44MB.
 Lucrare practică № 7
Tema: Conversia numerelor dintr-un sistem în altul
Scopul lucrării:
1. Utilizarea regulilor de conversie dintr-un sistem în altul.
2. Folosirea metodei substituţiei autonome.

VARIANTELE ÎNSĂRCINĂRILOR.
№ AB № AB № AB
1 34 11 55 21 66
2 24 12 61 22 33
3 16 13 72 23 52
4 27 14 54 24 64
5 65 15 37 25 45
6 35 16 46 26 76
7 23 17 56 27 62
8 77 18 57 28 34
9 56 19 61 29 75
10 43 20 44 30 76

Variantele se aleg conform algoritmului de mai jos, după numărul de catalog

se alege varianta respectivă. Deoarece varianta constă din 2 cifre AB respectiv se
fac înlocuirile necesare şi se efectueaza conversia conform următoarelor formule:
V = A+B
1. Să se efectueze conversia din sistemul zecimal în sistemele binar, ternal,
cuternal, octal şi hexazecimal:
1. V2+ A2 +B2
2. V-A3+B2
3. 2V+A2+B2
4. (A+B)2+(B-A)4+V
2. Să se transforme în zecimal:
1. (babab)8 ; (abvbv)16
2. (bbaab)8; (bavab)16
3. (babba)8; (vbbab)16
 Lucrare practică № 8
Tema: Operaţiile de bază în sistemul binar de numeraţie
Scopul lucrării:

Utilizarea cunoştinţelor de la lucrarea precedentă şi aplicarea cunoştinţelor despre

efectuarea operaţiilor în sistemul binar. Efectuarea conversiei numărului zecimal subunitar în alte
sisteme de numeraţie.

Conţinutul lucrării:
Fiecare elev are varianta care corespunde numărului din catalog. Fiecare variantă constă
din cinci puncte care sunt diferite la toate variantele. Elevul este obligat să îndeplinească
însărcinările din varianta respectivă.

Variantele însărcinărilor:
1. Să se efectueze conversia din zecimal în binar, octal şi hexazecimal:
Varianta n Varianta n Varianta n
1 280,67 11 132,70 21 99,21
2 220,24 12 257,57 22 181,16
3 89,05 13 272,36 23 147,60
4 239,72 14 255,28 24 67,28
5 83,40 15 239,12 25 138,00
6 173,40 16 243,79 26 126,82
7 227,16 17 178,54 27 190,79
8 138,61 18 101,23 28 180,70
9 148,04 19 188,91 29 176,43
10 242,92 20 218,91 30 119,96

2. Alegeţi numerele conform variante, transformaţi numerele în binar după care, efectuaţi
operaţiile de adunare, scădere, înmulţire şi împarţire:
s=a+b;
Exemplu: a=(47)10=(101111)2;
b=(17)10=(10001)2;
101111

010001
1000000

Varianta a b Varianta a b Varianta a b

1 70 15 11 118 26 21 131 16
2 162 16 12 214 23 22 134 17
3 120 24 13 162 17 23 153 23
4 124 18 14 144 71 24 92 13
5 128 10 15 152 28 25 157 28
6 150 30 16 171 26 26 124 19
7 93 22 17 135 12 27 126 17
8 84 21 18 82 12 28 94 27
9 131 14 19 15 21 29 98 18
10 212 36 20 20 33 30 154 23
 3. Reprezentaţi în cod complementar pe 8 poziţii numerele conform variantei:

Varianta a b Varianta a b Varianta a b

1 37 -32 11 29 -31 21 16 -23
2 45 -30 12 29 -27 22 29 -56
3 32 -34 13 22 -31 23 48 -35
4 23 -42 14 12 -23 24 12 -47
5 23 -23 15 11 -33 25 23 -21
6 12 -22 16 12 -22 26 35 -41
7 37 -33 17 56 -25 27 33 -15
8 38 -32 18 20 -24 28 19 -35
9 34 -32 19 36 -19 29 28 -29
10 30 -37 20 40 -36 30 31 -11

4. Fie avem următoarele numere în cod complementar determinaţi echivalentul lor în zecimal, indicaţi
calea de rezolvare:

Varian a b Varian a b Varian a b

1 11101101 00010010 11 00111110 10101101 21 11110110 00010000

2 11101001 00100010 12 11110101 00100010 22 11011110 01010000

3 11110111 00101010 13 10110100 00111100 23 10101111 00101011

4 11001101 01111010 14 11101101 01111110 24 10111111 00011101

5 01101001 10010010 15 11111110 00011100 25 00011010 11100011

6 00110100 11111011 16 11111111 01111001 26 01011101 10000111

7 11111011 00010011 17 10111010 00101101 27 11101110 00001111

8 00011101 11101101 18 11111100 00111011 28 11101111 01000001

9 11101110 00010010 19 00101101 11111101 29 11111010 01010001

10 00001110 11110101 20 01000110 10000001 30 11011101 01100001

 Lucrare practică № 9
Tema: Variabile şi expresii logice . Funcţii logice. Tabele de adevăr.

Scopul lucrării:

Alcătuirea tabelelor de adevăr ale expresiilor logice şi respectiv a

funcţiilor. Diferenţierea între variabile independente şi cele dependente. De a
observa prioritatea operaţiilor logice şi a parantezelor în componenţa expresiilor
logice respectiv în componenţa funcţiilor.

Indicaţii metodice:

X X X Y XVY X Y X& Y X Y X= Y

0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1
1 0 0 1 1 0 1 0 0 1 0
1 0 1 1 0 0 1 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 1

Negaţie Disjuncţie Conjuncţie Coincidenţă

(NU) (SAU) (ŞI)

X Y X&Y X Y X VY

0 0 1 0 0 1

0 1 1 0 1 0

1 0 1 1 0 0

1 1 0 1 1 0

ŞI-NU SAU-NU

Dacă avem N variabile independent x,y,z,…, atunci vom avea 2 n combinaţii

ale valorilor argumenţilor. Tabelul de adevăr va avea 2n rînduri.
1. Construiţi tabelul de adevăr după care minimalizaţi funcţia logică de mai jos,
conform variantei.

1. f  xz  xy  x zy
2. f  xy  xyz  z
3. f  xz  xy  x z
4. f  x  y  xy  yz
5. f  x  y  x z  yz
6. f  xz  yz  x z
7. f  xy  yz  x y
8. f  xz  xy  x y

9. f  x y  x  zx
10. f  z y  xy  x z

11. f  z y  xzy  x y

12. f  x yz  x y  x yz

13. f  x y  x yz  x z

14. f  xz  xy  x z

15. f  xyz  yz  yz

16. f  x  x y  x z  yz

2. Pentru a dezvolta gîndirea la elevi, care este unul din scopurile acestei lucrări, el
trebuie singur să alcătuiască o expresie logică (funcţie) care trebuie să aibă
minimum 3 variabile şi să se efectueze 5 operaţii (fără negaţii). Respectiv să
alcătuiască tabelul de adevăr.
 Lucrare practică № 10
Tema: Structura calculatorului
Scopul lucrării:

De a instrui elevii în domeniul structurii calculatorului, de a înţelege cauzele de

comportare a calculatorului într-un caz sau altul.
Conţinutul lucrării:

De răspuns la întrebările teoretice conform variantei.

Variantele însărcinărilor:
1. Specificaţi principalele dispozitive ale unui PC. Faceţi o descriere succintă a
acestora.
2. Blocul de sistem, componentele lui.
3. Componentele şi dispozitivele multimedia / video.
 Placa audio
 Placa video
 Boxele
 Căştile / microfonul
 Dacă cunoaşteţi, enumeraţi formatele de păstrare a datelor audio /
video în SO Windows.
4. Discurile unui PC:
 Discul fix (hard)
 Discul flexibil, unităţile de disc (floppy)
 Discul portabil, unităţile de disc (CD–ROM , CD–Writer)
Cerinţe:

 Daţi definiţia dispozitivului.

 Enumeraţi principalii parametri şi unităţile de măsură al
dispozitivului
 Enumeraţi şi explicaţi ce tipuri de dispozitive de acest fel cunoaşteţi.
 Explicaţi utilitatea acestui dispozitiv.
 Faceţi comparaţii ale dispozitivului dat cu:
1. Performanţele dispozitivelor ce se produc astăzi
2. Dispozitivele ce îndeplinesc funcţii asemănătoare.
 Dacă puteţi enumeraţi componentele de bază ale dispozitivului.
 Lucrare practică № 11
Tema: Echipamemte periferice a calculatorului
Scopul lucrării:

De a instrui elevii în domeniul structurii calculatorului, de a înţelege cauzele de

comportare a calculatorului într-un caz sau altul.
Conţinutul lucrării:

De răspuns la întrebările teoretice conform variantei.

Variantele însărcinărilor:
1. Specificaţi principalele dispozitive de intrare a datelor. Faceţi o descriere
succintă a acestora.
2. Specificaţi principalele dispozitive de ieşire a datelor. Faceţi o descriere
succintă a acestora.
3. Monitorul – dispozitiv de extragere a datelor.
4. Imprimanta – dispozitiv de extragere a datelor. (la alegere ploterul)
5. Scanner – ul – dispozitiv de introducere a datelor. (la alegere digitaizerul)
6. Tastiera şi şoricelul - dispozitive de introducere a datelor.
Cerinţe:

 Daţi definiţia dispozitivului.

 Enumeraţi principalii parametri şi unităţile de măsură al
dispozitivului
 Enumeraţi şi explicaţi ce tipuri de dispozitive de acest fel cunoaşteţi.
 Explicaţi utilitatea acestui dispozitiv.
 Faceţi comparaţii ale dispozitivului dat cu:
1. Performanţele dispozitivelor ce se produc astăzi
2. Dispozitivele ce îndeplinesc funcţii asemănătoare.
 Dacă puteţi enumeraţi componentele de bază ale dispozitivului.
 Lucrare practică № 12
Tema: Reţele de calculatoare

Scopul lucrării:

De a instrui elevii în domeniul reţelelor de calculatorului şi de a înţelege

utilitatea lor.
Conţinutul lucrării:

De răspuns la întrebările teoretice conform variantei.

Variantele însărcinărilor:
1. Caracterizaţi tipurile de reţele de calculatoare după aria de cuprindere.
2. Topologia reţelelor locale (avantaje, dezavantaje):
 Stea
 Inel
 Magistrală
3. Componetele reţelor locale
 Calculatoare (staţii servere)
 Medie de transmisie
 Adaptoare de reţea
 Dispozitive de conectare
 Terminatoare
Reţeaua globală Internet.