SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII

ACADEMIA NAŢIONALĂ DE INFORMAŢII

“MIHAI VITEAZUL”
Studii universitare de masterat
Managementul informaţiilor în combaterea terorismului
- Mecanisme și strategii internaționale în prevenirea și combaterea terorismului-

Structuri europene cu atribuţii în domeniul CT aferente

Consiliului European

Coordonator:
Prof. ZUGRAVU Sorin

Întocmit de:
Student masterand CICEU Vasile

- Bucureşti 2019 -
CUPRINS

1. INTRODUCERE...................................................................................3
2. CONSILIUL UNIUNII EUROPENE.....................................................3
3. GRUPURILE DE LUCRU ȘI
COMITETELE SPECIALIZATE..........................................................5
4. CONCLUZIE.......................................................................................11
5. BIBLIOGRAFIE..................................................................................12

2
 “Terorismul reprezintă principala amenintare a lumii moderne din secolul XXI, fiind influenţat
si de evoluţia fenomenului globalizării care îi potenţiază capacităţile de afectare a securităţii şi
stabilităţii internaţionale mai mult ca niciodată în istorie”1

1. INTRODUCERE
Uniunea Europeană doreşte să se menţină şi să se dezvolte ca o zonă a libertăţii, securităţii şi
justiţiei,în care să se asigure libera circulaţie a persoanelor în strânsă legătură cu măsurile
corespunzătoare referitoare la controlul extern al frontierelor şi la prevenirea şi combaterea
infracţiunilor. Evenimentele tragice de la 11 septembrie 2001 au influenţat radical politica mondială în
ceea ce priveşte lupta împotriva terorismului şi a crimei organizate impunând schimbarea legilor.
Terorismul amenință securitatea noastră, valorile societăților noastre democratice și drepturile și
libertățile cetățenilor europeni. Combaterea terorismului reprezintă o prioritate majoră pentru UE și
statele sale membre, precum și pentru partenerii săi internaționali.
UE a adoptat o abordare cuprinzătoare pentru a trata problemele reprezentate de luptătorii
străini și terorismul endogen. Printre acțiunile recente în acest domeniu se numără:
 norme consolidate de prevenire a noilor forme de terorism;
 verificări consolidate la frontierele externe;
 controale îmbunătățite pentru armele de foc;
 crearea unui organism dedicat reducerii propagandei teroriste online.2

2. CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

Consiliul Uniunii Europene este un organism parte a legislativului Uniunii Europene
reprezentând guvernele statelor membre, celălalt organism fiind Parlamentul European 3. Consiliul UE,
este locul în care miniștrii din toate țările UE se reunesc pentru a adopta legi și pentru a coordona
politici.

1
George Cristian Maior, Incertitudine, gândire strategică şi relaţii internaţionale în secolul XXI, Rao, 2009, p.207
2
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/fight-against-terrorism/
3
Diego Varela, Guvernarea Uniunii Europene, Editura Institutul European, 2008, Iasi
3
 Consiliul este un factor decizional esențial al UE. Negociază și adoptă noua legislație a UE, o
adaptează când este cazul și coordonează politici. În majoritatea cazurilor, Consiliul decide împreună
cu Parlamentul European prin procedura legislativă ordinară, cunoscută și sub numele de „codecizie”.
Codecizia se aplică în domenii de politică în care UE are competență exclusivă sau competență
partajată cu statele membre. În acest caz, Consiliul legiferează pe baza propunerilor transmise de
Comisia Europeană.
Într-o serie de domenii prioritare și foarte specifice pentru orientarea activității UE pe parcursul
următorilor ani, Consiliul adoptă decizii folosind proceduri legislative speciale (procedura de aprobare
și procedura de consultare) în care rolul Parlamentului este limitat. Aceste priorități sunt:
1. Negociază și adoptă legislația UE - negociază și adoptă acte legislative în majoritatea cazurilor
împreună cu Parlamentul European;
2. Coordonează politicile statelor membre - Consiliul este responsabil de coordonarea politicilor
statelor membre în domenii specifice, cum ar fi:
 politicile economice și bugetare;
 educație, cultură, tineret și sport;
 politica de ocupare a forței de muncă
3. Dezvoltă politica externă și de securitate comună a UE - Consiliul definește și pune în aplicare
politica externă și de securitate a UE pe baza orientărilor stabilite de Consiliul European. Aceasta
include totodată ajutorul umanitar și pentru dezvoltare al UE, apărarea și comerțul. Consiliul,
împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, asigură
unitatea, coerența și eficacitatea acțiunii externe a UE.
4. Încheie acorduri international - Consiliul acordă Comisiei mandatul de negociere, în numele UE,
a acordurilor dintre UE și țările care nu sunt membre ale UE și organizațiile internaționale. Aceste
acorduri pot acoperi domenii largi, precum comerțul, apărare, cooperarea și dezvoltarea, sau se pot
referi la subiecte specifice, cum ar fi textilele, pescuitul, terorismul, vămile, transporturile, știința și
tehnologia etc.
5. Adoptă bugetul UE4.

3. GRUPURILE DE LUCRU ȘI COMITETELE SPECIALIZATE

4
https://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/
4
 Consiliul este sprijinit de Comitetul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre
pe lângă Uniunea Europeană (Coreper) și de peste 150 de grupuri de lucru și comitete ajută la
pregătirea lucrărilor miniștrilor care examinează propunerile în cadrul diferitelor formațiuni ale
Consiliului. Aceste grupuri de lucru și comitete sunt alcătuite din funcționari din toate statele membre.
Odată ce Consiliul primește o propunere a Comisiei, textul este examinat în mod simultan de
Consiliu și de Parlamentul European. Examinarea este cunoscută sub numele de „lectură”. Se pot
efectua maximum trei lecturi până când Consiliul și Parlamentul convin asupra unei propuneri
legislative sau o resping.
La fiecare lectură, propunerea trece prin trei niveluri în cadrul Consiliului:
− Grupul de lucru;
− Comitetul Reprezentanților Permanenți (Coreper);
− Formațiunea Consiliului.
Acest lucru asigură examinarea tehnică a propunerii la nivelul grupului de lucru, responsabilitatea
politică pentru propunere la nivelul miniștrilor, precum și examinarea de către ambasadori în cadrul
Coreper, care îmbină cunoștințele tehnice cu analiza politică.
În cadrul „grupurilor de pregătire ale Consiliuluiˮ, așa cum mai sunt numite aceste grupuri de
lucru, există grupuri de lucru dedicate luptei împotriva terorismului la nivel comunitar, pentru
dezvoltarea şi implementarea unor programe de modernizare a capabilităţilor existente în vederea
adaptării la cerinţele abordării noilor tipuri de terrorism sau pentru a asigura caracterul integrat al
abordării infracţiunilor teroriste la nivelul UE.

3.1. GRUPUL DE LUCRU PENTRU PROBLEME DE TERORISM – Aspecte Interne,

(WORKING PARTY ON TERRORISM − TWP)
Grupul de lucru pentru probleme de terorism gestionează agenda Consiliului în materie de
combatere a terorismului și dirijează lucrările conexe.
Principalele sale responsabilități sunt:
 evaluarea amenințărilor teroriste și schimbul de informații cu privire la acestea;
 combaterea radicalizării și a recrutării de potențiali teroriști;
 efectuarea de evaluări inter pares ale bunelor practici ale statelor membre privind combaterea
terorismului.
5
 Grupul de lucru cooperează îndeaproape cu coordonatorul UE pentru lupta împotriva
terorismului și cu Europol. Totodată, acesta desfășoară lucrări comune în mai multe domenii de
politică împreună cu Grupul de lucru pentru probleme de terorism (aspecte internaționale).

3.2. GRUPUL DE LUCRU PENTRU TERORISM – Aspecte Internaționale, (WORKING

PARTY ON TERRORISM – COTER)
Cel de-al doilea grup de lucru al Consiliului, dedicat pe deplin luptei împotriva terorismului,
este Grupul de lucru pentru terorism (Aspecte Internaționale) – COTER, compus în principal din
reprezentanți ai ministerelor afacerilor externe ale statelor membre
Grupul de lucru pentru terorism coordonează pozițiile statelor membre cu privire la aspectele
internaționale ale luptei împotriva terorismului. Acest grup se reunește o dată pe lună și se ocupă de
aspecte legate de:
 chestiuni externe, evaluări ale amenințărilor și recomandări politice în ceea ce privește țările și
regiunile terțe;
 punerea în aplicare a convențiilor Organizației Națiunilor Unite;
 coordonarea activității, în special în cadrul Organizației Națiunilor Unite, privind finanțarea
terorismului .
Ea efectuează, în principal, analize de amenințare cu privire la țările din afara UE, cu scopul
de a spori cooperarea UE cu aceste țări în combaterea terorismului internațional. De asemenea, grupul
de lucru pregătește întâlniri și dialoguri privind terorismul cu țări din afara UE.

3.3. GRUPUL DE LUCRU PENTRU COOPERARE ÎN MATERIE PENALĂ (COPEN)

Grupul de lucru pentru cooperare în materie penală se ocupă de activitățile legislative privind
cooperarea între statele membre în materie penală, inclusiv:
 asistența juridică reciprocă în investigații și proceduri penale;
 predarea și transferarea persoanelor condamnate;
 executarea hotărârilor judecătorești.

6
 Grupul de lucru invită Eurojust și Rețeaua judiciară europeană să contribuie la reuniunile sale.
De asemenea, grupul de lucru urmărește punerea în aplicare pe teren a actelor legislative ale UE, în
special în ceea ce privește instrumentele de recunoaștere reciprocă.

3.4. COMITETUL POLITIC ȘI DE SECURITATE (COPS)

Rolul și alcătuirea Comitetului politic și de securitate (COPS) sunt explicate la articolul 38 din
Tratatul privind Uniunea Europeană.
Rol
Comitetul politic și de securitate este responsabil de politica externă și de securitate comună (PESC) și
de politica de securitate și apărare comună (PSAC) ale UE. În acest sens:
 monitorizează situația international;
 recomandă Consiliului abordări strategice și opțiuni de politică;
 oferă orientări Comitetului militar, Grupului politico-militar și Comitetului însărcinat cu aspectele
civile ale gestionării crizelor;
 asigură controlul politic și direcția strategică ale operațiilor de gestionare a crizelor.
Alcătuire
COPS este format din ambasadorii statelor membre la Bruxelles și este prezidat de
reprezentanți ai Serviciului European de Acțiune Externă. Comitetul politic și de securitate se reunește
de două ori pe săptămână și mai frecvent, dacă este necesar.
Articolul 385: Fără a aduce atingere articolului 240 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene, un Comitet Politic și de Securitate urmărește situația internațională în domeniile care țin de
politica externă și de securitate comună și contribuie la definirea politicilor emițând avize adresate
Consiliului, la cererea acestuia, a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de
securitate, sau din proprie inițiativă. De asemenea, Comitetul supraveghează punerea în aplicare a
politicilor convenite, fără a aduce atingere atribuțiilor Înaltului Reprezentant. În cadrul prezentului
capitol, Comitetul Politic și de Securitate exercită, sub autoritatea Consiliului și a Înaltului
Reprezentant, controlul politic și conducerea strategică a operațiilor de gestionare a crizelor prevăzute
la articolul 43. Consiliul poate autoriza Comitetul ca, în vederea unei operații de gestionare a crizei și

5
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (Versiune Consolidată)
7
pe durata acesteia, în conformitate cu cele stabilite de Consiliu, să ia deciziile corespunzătoare de
control politic și de conducere strategică a operației.

3.5. GRUPUL DE LUCRU JAI-RELEX

Grupul de lucru JAI-RELEX se ocupă cu coordonarea relațiilor externe în domeniul justiției și
afacerilor interne. Tot în sarcina sa cade pregătirea dialogurilor structurate purtate de UE în domeniul
justiției și afacerilor interne cu partenerii UE (Parteneriatul estic, SUA, Rusia, Balcanii de Vest și
Consiliul Europei) la diferite niveluri politice. Totodată, grupul de lucru poate organiza dezbateri cu
caracter ocazional pe tema activităților externe ale diferitelor agenții europene cu atribuții în domeniul
justiției și afacerilor interne.

3.6. GRUPUL DE LUCRU AL CONSILIERILOR PENTRU RELAȚII EXTERNE

(RELEX)
Grupul de lucru RELEX se ocupă de chestiunile juridice, financiare și instituționale ale politicii
externe și de securitate comună (PESC).
Prioritățile sale includ:
 sancțiuni;
 operațiile UE de gestionare a crizelor;
 reprezentanții speciali ai UE;
 finanțarea activităților externe;
 neproliferarea;
 alte aspecte transversal.
În 2004, în cadrul grupului de lucru a fost creată o nouă formațiune numită „Sancțiuni”. Principala
sa sarcină este de a face schimb de bune practici și de a revizui și pune în aplicare orientările comune
pentru a asigura punerea în aplicare eficientă și uniformă a regimurilor de sancțiuni instituite de UE.

3.7. COMITETUL PERMANENT PENTRU COOPERAREA OPERAȚIONALĂ ÎN

MATERIE DE SECURITATE INTERNĂ (COSI)
8
 Comitetul permanent pentru cooperarea operațională în materie de securitate internă reuneşte
reprezentanţi din capitalele statelor membre, responsabili în domeniul combaterii criminalităţii
organizate şi terorismului.
Noua structură raportează în mod regulat Consiliului UE care informează, la rândul lui,
Parlamentul European şi cele naţionale. De asemenea, COSI este însărcinat cu evaluarea direcţiei
generale şi eficienţei cooperării operaţionale în scopul identificării de eventuale deficienţe şi, implicit,
formulării de recomandări cu privire la măsuri de depăşire a acestora.
Rolul și alcătuirea Comitetului permanent pentru cooperarea operațională în materie de
securitate internă (COSI) sunt explicate la articolul 71 din Tratatul privind funcționarea UE.
Rol
COSI facilitează, promovează și consolidează coordonarea acțiunilor operaționale ale statelor
membre ale UE în privința securității interne a UE. În acest sens:
 asigură cooperarea operațională eficace axată pe chestiuni de securitate internă a UE, inclusiv în
domeniul aplicării legii, al controlului la frontiere și al cooperării judiciare în materie penală;
 evaluează direcția generală și eficiența cooperării operaționale;
 asistă Consiliul în reacțiile la atacuri teroriste sau la catastrofele naturale sau provocate de om.
Alcătuire
COSI este alcătuit din funcționari de înalt nivel din Ministerul de Interne și/sau de Justiție al
fiecărui stat membru al UE, precum și din reprezentanți ai Comisiei și ai SEAE. Europol, Eurojust,
Frontex, CEPOL și alte organisme relevante pot fi invitate să participe la reuniuni ca observatori.
Articolul 716: În cadrul Consiliului se instituie un comitet permanent care să asigure în cadrul
Uniunii promovarea și consolidarea cooperării operaționale în materie de securitate internă. Fără a
aduce atingere articolului 240, comitetul promovează coordonarea acțiunii autorităților competente ale
statelor membre. La lucrările comitetului pot fi implicați reprezentanții organelor, ai oficiilor și ai
agențiilor în cauză ale Uniunii. Parlamentul European și parlamentele naționale sunt informate cu
privire la derularea acestor lucrări.
3.8. COMITETUL ARTICOLULUI 36 (CATS)
Grupul a fost înființat în temeiul articolului 36 din Tratatul privind Uniunea Europeană pentru a
îndeplini rolul de coordonare în materie penală a cooperării polițienești și judiciare și pentru a emite
avize în atenția Consiliului, fie la solicitarea Consiliului, fie la din proprie inițiativă. De asemenea,
6
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (Versiune Consolidată)
9
contribuie, fără a aduce atingere responsabilităților COREPER, pregătirea discuțiilor Consiliului în
domeniile reglementate de articolul 29 din Tratatul privind Uniunea Europeană.
CATS este, prin natura sa, un comitet de coordonare format din înalți funcționari din cadrul
ministerelor de interne și / sau de justiție ale statelor membre. Ea coordonează activitatea diferitelor
grupuri de lucru din cadrul celui de-al treilea pilon care abordează cooperarea polițienească,
cooperarea judiciară în materie penală, sistemul de informații Schengen, precum și activitatea
agențiilor UE și a diferitelor organisme care colaborează cu poliția și cooperarea judiciară (Europol,
Eurojust, Cepol etc) . Ca regulă generală, CATS se întrunește o dată pe lună.
Articolul 367: Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate
consultă periodic Parlamentul European cu privire la aspectele principale și la opțiunile fundamentale
din domeniul politicii externe și de securitate comune și ale politicii de securitate și apărare comune și
îl informează în privința evoluției acestora. Acesta se asigură că punctele de vedere ale Parlamentului
European să fie luate în considerare în mod corespunzător. Reprezentanții speciali pot fi implicați în
activitatea de informare a Parlamentului European. Parlamentul European poate adresa întrebări sau
formula recomandări Consiliului și Înaltului Reprezentant. Parlamentul European organizează de două
ori pe an o dezbatere privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a politicii externe și de
securitate comune, inclusiv a politicii de securitate și apărare comune.

4. CONCLUZIE
Consiliul Uniunii Europene pune accent pe importanța bunei cooperări la nivelul UE în ceea ce
privește aspecte legate de securitate precum terorismul și gestionarea fluxurilor migratorii.

7
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (Versiune Consolidată)
10
Evenimentele dramatice de la 11 septembrie 2001, într-un moment în care ameninţarea teroristă a
dobândit o dimensiune globală, necesitând un răspuns la acelaşi nivel, UE şi-a manifestat intenţia
fermă de a evalua realizările, limitele şi perspectivele politicii de luptă împotriva terorismului a
Uniunii. Uniunea este decisă să lupte împotriva terorismului sub toate formele, indiferent dacă
originile sau activităţile acestui fenomen se situează în interiorul sau în exteriorul frontierelor sale,
acţionând în limitele definite de statul de drept şi de respectarea drepturilor fundamentale, şi în special
în lupta împotriva terorii, nu trebuie să existe niciun domeniu în care drepturile fundamentale să nu fie
respectate.

5. SURSE BIBLIOGRAFICE

1. Ina Raluca TOMESCU, Instituţii şi instrumente europene de luptă împotriva terorismului,

Universitatea “Constantin Brâncuşi”, Târgu Jiu, 2011;
11
2. https://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/
3. https://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/decision-making/
4. https://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/international-agreements/
5. https://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/preparatory-bodies/
6. https://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/conclusions-resolutions/
7. https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:2bf140bf-a3f8-4ab2-b506-
fd71826e6da6.0001.02/DOC_2&format=PDF
8. https://lege5.ro/Gratuit/gm3demzwgu/atributiile-serviciului-afaceri-europene-si-relatii-
internationale-regulament?dp=gy2dsnrtheztg

12