ROMÂNIA

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

Academia Forţelor Terestre
„Nicolae Bălcescu“

SERIA 2015-2018

DOMENIUL DE STUDII
„ŞTIINŢE MILITARE, INFORMAŢII ŞI ORDINE PUBLICĂ“

PROGRAMUL DE STUDII/SPECIALIZAREA
„MANAGEMENTUL ORGANIZAŢIEI“

– SIBIU 2015 –

1
ŞEFUL COLECTIVULUI DE ELABORARE:
– General de brigadă [Link]. GHIŢĂ BÂRSAN

COLECTIV DE ELABORARE:
– [Link]. DANIEL-SORIN CONSTANTIN
– [Link]. LUCIAN ISPAS
– [Link]. ŞTEFANIA BUMBUC
– P.c.c. LAURA DAVID

2
„Mereu împreună!”

3
4
 STRUCTURA GHIDULUI

Partea Scurtă prezentare a structurii instituţionale a Academiei

I Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” şi a facilităţilor oferite 7
în campus .....................................................................................
Evoluţie şi perspective .................................................................... 9
I.2. Identitatea instituţiei ............................................................... 13
I.3. Cadrul normativ intern ........................................................... 15
I.4. Conducerea academică ........................................................... 16

I.5. Organizarea instituţiei pentru componenta de

învăţământ ..................................................................................... 18
I.6. Logistica didactică................................................................... 18

Partea Prezentarea programului de studii

a II-a Managementul organizaţiei .............................................................. 19
Partea
I.1. Prezentarea sintetică a planului de învăţământ şi a fişelor
a III-a disciplinelor ....................................................................................... 21
III.1. Planul de învăţământ seria 2015-2018 ............................... 23
III.2. Fişele disciplinelor seria 2015-2018 ................................... 31

5
6
 Partea I

SCURTĂ PREZENTARE A STRUCTURII INSTITUŢIONALE A

ACADEMIEI FORŢELOR TERESTRE „NICOLAE BĂLCESCU” ŞI A
FACILITĂŢILOR OFERITE ÎN CAMPUSUL UNIVERSITAR

7
8
 I.1. EVOLUŢIE ŞI PERSPECTIVE

Oştirea română, instituţie organic integrată în procesul devenirii naţiunii ale cărei
interese, fiinţare şi neatârnare le apără, a format şi a beneficiat totdeauna de aportul unui
valoros şi devotat corp de comandă, care a asigurat pregătirea şi conducerea competentă a
acţiunilor în care armata a fost angajată. Continuum-ul procesului de formare a acestui corp
poartă amprenta caracteristicilor socioistorice şi militare specifice diferitelor perioade ale
zbuciumatei şi îndelung ameninţatei existenţe a poporului român şi înregistrează evoluţii ce
încorporează întreaga şi completa gamă de modalităţi de realizare, de la simplul transfer de
experienţă între generaţii la moderna abordare sistemică, din perspectivă curriculară, a
formării continue. Calitatea sa a constituit, în timp, fundamentul unor contribuţii valoroase a
personalităţilor militare la gestionarea evoluţiei societăţii româneşti şi la dezvoltarea unei
culturi şi civilizaţii proprii în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Actul de naştere a învăţământului militar românesc l-a
reprezentat Porunca Domnească nr. 36 din 13 iunie 1847 a
domnitorului Gheorghe Bibescu, prin care s-a înfiinţat în Ţara
Românească prima şcoală militară cu menirea de a „pregăti ofiţeri
care să posede pregătirea militară impusă de cerinţele vremii şi
să fie capabili să instruiască subunităţile după criteriile adoptate
şi în alte armate din Europa“.
Răspunzând aceloraşi necesităţi, în Moldova, prin Hrisovul
nr. 41 din 17 februarie 1857 al Căimăcămiei Principatului
Moldovei începe să funcţioneze din anul 1857 Şcoala regimentară
provizorică. Reperele fundamentale ale devenirii istorice a
instituţiei până în prezent sunt următoarele:
Înaltul Ordin de zi nr. 204 din 2 iulie 1861 al domnitorului Al. I. Cuza – unificarea
şcolilor sub denumirea Şcoala militară de infanterie şi cavalerie;
Decretul nr. 5376 din 17 decembrie 1920 – se înfiinţează Şcoala Militară de Ofiţeri la
Sibiu;
septembrie 1949 – o nouă denumire: Şcoala Militară de Infanterie;
1952 – se atribuie instituţiei numele patronimic „Nicolae Bălcescu” denumirea
acesteia devenind Şcoala Militară de Infanterie „Nicolae Bălcescu”;
1 iulie 1961 – Şcoala Militară de Ofiţeri „Nicolae Bălcescu”;
5 ianuarie 1962 – Şcoala Militară Superioară de Ofiţeri „Nicolae Bălcescu”;
Decretul nr. 1037 din 1 noiembrie 1968 – Şcoala Militară de Ofiţeri Activi „Nicolae
Bălcescu”;
Hotărârea de Guvern nr. 190 din martie 1991 – se înfiinţează Institutul militar de
infanterie, grăniceri şi chimie „Nicolae Bălcescu”, instituţie de învăţământ militar superior;
Hotărârea de Guvern nr. 616/1995 şi O.G. nr. 26/04.07.1995 al ministrului apărării
naţionale – se înfiinţează Academia Trupelor de Uscat „Nicolae Bălcescu”, la 15 iulie
1995;
Ordinul Şefului Statului Major General nr. G. 2/0008 din 1 august 2000 – denumirea
instituţiei devine Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”:
 H.G. nr. 294 din 16.06.1997 – autorizaţia de funcţionare provizorie;
 H.G. nr. 410 din 25.04.2002 – acreditarea specializării Managementul
organizaţiei, profilul Ştiinţă militară;
 H.G. nr. 693/2003, în baza acceptului Consiliului Naţional de Evaluare
Academică şi Acreditare transmis cu nr. 652/22.03.2002 şi a Ordinului Ministrului
Apărării Naţionale nr. M. 43 din 23.04.2002 – autorizaţie de funcţionare provizorie a

9
 specializării Management economico-financiar, profilul Ştiinţă militară, şi a specializării
Administraţie publică, profilul Ştiinţe administrative;
 H.G. nr. 631/30.06.2010 – academia este acreditată cu următoarele programe
de studii de licenţă: Managementul organizaţiei, Management economico-financiar,
Administraţie publică;
 Certificatul nr. 54/2010 al Biroului Executiv al Consiliului ARACIS –
academia este apreciată în urma evaluării instituţionale cu calificativul „GRAD DE
ÎNCREDERE RIDICAT”;
 Ordinul MECTS nr. 4630 din 11.08.2010 – academia este acreditată, în
domeniul Ştiinţe militare şi informaţii pe următoarele programe de studii de masterat:
Leadership organizaţional, Managementul capabilităţilor organizaţionale, Management şi
tehnologie.
 Ordinul ministrului apărării naţionale nr. C 3949/26.05.2015 privind aprobarea
Planului de perfecţionare a pregătirii ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor prin cursuri de
carieră, programe postuniversitare de formare şi de dezvoltare profesională continuă, organizate
de unităţile / instituţiile de învăţământ militar, în anul de învăţământ 2015-2016:
 Leadership în câmp tactic;
 Comunicaţii şi informatică;
 Audit intern organizaţional;
 Managementul integrat al sprijinului de luptă;
 Protecţia mediului în activităţile militare;
 Managementul situaţiilor de criză;
 Managementul calităţii totale în activităţile militare;
 Managementul protecţiei infrastructurilor critice.
 Ordinul MECTS nr 5224 din 30 august 2011 privind aprobarea programelor
de studii universitare de masterat evaluate de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în
Învăţământul Superior – academia este acreditată pentru următoarele programe de studii de
masterat, învăţământ cu frecvenţă, fiecare cu câte 120 de credite, 2 locuri subvenţionate de la
buget şi 48 de locuri cu taxă în domeniul Ştiinţe militare şi informaţii:
 Leadership organizaţional;
 Managementul capabilităţilor organizaţionale;
 Management şi tehnologie;
 Intelligence în organizaţii - H.G. nr 581/30.07.2013
 Ordinul MECTS nr. 5262 din 05.09.2011 privind constatarea rezultatelor
clasificării universităţilor – în urma procesului de evaluare externă, instituţia a fost clasificată în
categoria B, a universităţilor de educaţie şi cercetare ştiinţifică.
 H.G. nr 575/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al
specializărilor/programelor de studii universitare și a structurii instituţiilor de învățământ
superior pentru anul universitar 2015-2016 – Academia Forţelor Terestre este
acreditată/autorizată pentru următoarele programe de studii de licenţă, învăţământ cu
frecvenţă, fiecare cu câte 180 de credite:
 domeniul Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
– specializarea Managementul organizaţiei
– specializarea Management economico-financiar
– specializarea Managementul sistemelor de comunicaţii militare
 domeniul de studii Ştiinţe administrative
– specializarea Administraţie publică

10
 Prin Hotărârea din 26.02.2015 a Autorităţii Române de Asigurare a Calităţii în
Învăţământul Superior specializarea Management Economico-financiar, domeniul de studii
Ştiinţe militare şi informaţii şi ordine publică a obţinut avizul „încredere ridicată-menţinerea
acreditării”, pentru un număr de 75 de locuri la învăţământul cu frecvenţă, 180 de credite, iar
specializarea Managementul sistemelor de comuncaţii militare, domeniul de studii Ştiinţe
militare şi informaţii şi ordine publică, a obţinut avizul „Încredere-autorizare” pentru un
număr de 75 de locuri la învăţământul cu frecvenţă, 180 de credite.

Sistemul învăţământului militar superior cunoaşte în continuare adaptări structurale şi

funcţionale concordante mutaţiilor ce se produc la nivelul sistemului naţional şi european de
învăţământ. Actualul cadru normativ, concretizat în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011cu
modificările şi completările ulterioare implică reproiectarea procesului de formare în acord cu
exigenţele promovate la nivel naţional. În acest context, a fost adaptat intregul cadru normativ
al studiilor universitare din Academia Forţelor Terestre.

Misiunea asumată academiei este de a genera şi de a transfera cunoaştere prin:

a) formarea iniţială şi continuă, la nivel
universitar şi postuniversitar, a ofiţerilor pentru toate
armele/specialităţile militare aparţinând Forţelor Terestre,
precum şi a specialiştilor militari şi civili, pentru alţi
beneficiari interni şi externi, potrivit protocoalelor/
contractelor încheiate în acest sens;
b) cercetare ştiinţifică, dezvoltare, inovare şi
transfer tehnologic, prin creaţie individuală şi colectivă, în
domeniul ştiinţelor, precum şi valorificarea şi diseminarea
rezultatelor acestora.

Academia a extins programele de formare şi a dezvoltat oferta educaţională pentru o

mai bună integrare a cerinţelor beneficiarilor instituţiei noastre.
Prin programele de licenţă academia asigură formarea ofiţerilor de comandă pentru
Forţele Terestre şi pentru alte instituţii beneficiare din sistemul naţional de apărare, prin studii
universitare de licenţă, astfel încât fiecare absolvent să poată exercita în strânsa lor conexiune
rolurile de conducător/lider militar, luptător, specialist militar, educator şi cetăţean în serviciul
naţiunii, devotat valorilor supreme: Patrie, Onoare, Datorie.
Prin programele universitare de masterat, academia asigură aprofundarea cunoştinţelor
specifice domeniului Ştiinţe militare şi informaţii, formarea de competenţe suplimentare/
complementare pentru masteranzi, în funcţie de studiile universitare de licenţă absolvite şi
dezvoltarea capacităţii de cercetare ştiinţifică.
Esenţială pentru funcţionalitatea demersului educaţional şi instructiv din Academia
Forţelor Terestre este calitatea resurselor implicate în derularea sa. Preocupările instituţiei în
acest domeniu s-au orientat primordial către asigurarea unei resurse umane competente atât la
nivelul corpului studenţilor militari, cât şi al corpului profesoral.
Personalul didactic este format din personalul militar şi civil, titularizat în învăţământ
conform standardelor universitare, şi din corpul instructorilor militari, selecţionaţi prin
concurs. Totodată, se acţionează în mod consecvent pentru cooptarea, ca personal didactic
asociat, a personalităţilor militare şi civile cu competenţă profesională recunoscută în
elaborarea strategiilor în domeniu, în luarea deciziilor majore şi în evaluarea lecţiilor învăţate,
provenite din structurile superioare ale Ministerului Apărării Naţionale şi din comunitatea
universitară.

11
 Racordându-se permanent la schimbările şi evoluţiile
petrecute în sistemul militar şi gândirea militară, academia
asigură procesului de generare a resursei umane
specializate în conducerea structurilor militare o certă
fundamentare ştiinţifică şi praxiologică, valoare care
conferă instituţiei militare româneşti prestigiu pe plan
intern şi internaţional.

12
 I.2. IDENTITATEA INSTITUŢIEI

Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” este instituţia de învăţământ militar

superior integrată sistemului naţional de învăţământ, cu autonomie universitară garantată prin
lege şi cu personalitate juridică, abilitată să organizeze şi să desfăşoare programe de studii
universitare de licenţă şi masterat acreditate pentru formarea ofiţerilor de comandă pentru
Forţele Terestre ale Armatei României şi alţi beneficiari.
În cadrul Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” funcţionează două facultăţi,
care gestionează următoarele programe de studii:

FACULTATEA DE ŞTIINŢE MILITARE:

Ciclul I de studii (studii universitare de licenţă) – acreditat prin H.G. nr. 966/2011:
 Managementul organizaţiei – în domeniul Ştiinţe militare, informaţii şi ordine
publică;
Ciclul II de studii (studii universitare de masterat) – acreditat prin ordinul MECTS nr.
5224/2011:
 Leadership organizaţional – în domeniul Ştiinţe militare şi informaţii;
 Intelligence în organizaţii – în domeniul Ştiinţe militare şi informaţii, acreditat
prin H.G. nr. 581/30.07.2013.

FACULTATEA DE MANAGEMENT MILITAR:

Ciclul I de studii – acreditat prin H.G. nr. 966/2011:
 Management economico-financiar – în domeniul Ştiinţe militare, informaţii şi
ordine publică;
 Managementul sistemelor de comunicaţii militare – în domeniul Ştiinţe
militare, informaţii şi ordine publică;
 Administraţie publică în domeniul Ştiinţe administrative.
Ciclul II de studii – acreditat prin ordinul MECTS nr 5224/2011:
 Managementul capabilităţilor organizaţionale – în domeniul Ştiinţe militare şi
informaţii;
 Management şi tehnologie – în domeniul Ştiinţe militare şi informaţii.

Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” se subordonează din punct de vedere

academic Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi din punct de vedere
administrativ Statului Major al Forţelor Terestre.
Identitatea instituţiei este definită prin:
Denumire: Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”
Adresă: Sibiu, str. Revoluţiei nr. 3-5, cod 550170; tel 0269432990, fax: 0269215554,
0269436362.
Emblemă:

Deviză: „MEREU ÎMPREUNĂ”

Pagină web: [Link]; e-mail:office@[Link]
13
 Ziua Academiei Forţelor Terestre – 13 iunie
Însemne şi sigilii: ştampilă cu denumirea în clar, drapel de identificare academie,
emblemă, insignă, număr de unitate militară: U.M .01512, Drapel de luptă, ştampilă cu
numărul unităţii în clar.
Tradiţie: Succesoare şi continuatoare a tradiţiilor Şcolii ostăşeşti înfiinţată la Bucureşti
prin Porunca Domnească nr. 36 din 13 iunie 1846 a domnitorului GHEORGHE BIBESCU.
Spaţiul universitar: Totalitatea edificiilor, terenurilor şi dotărilor de orice fel şi cu orice
destinaţie utilizate de instituţie, indiferent de titlul juridic sub care academia este abilitată să le
folosească, existente în Cazarma nr. 380 şi Cazarma nr. 634 (dislocate în municipiul Sibiu),
precum şi în complexul de poligoane PERII DĂII şi complexul pentru instrucţia de munte
CRINŢU.

14
 I.3. CADRUL NORMATIV INTERN

Procesul formativ derulat în academie în cadrul ciclului I de studii se situează la baza

ciclului de formare a resursei umane cu calificare superioară în domeniul conducerii
structurilor militare. Fundamentând devenirea în cariera militară, se finalizează cu acordarea
diplomei de licenţă şi înălţarea la primul grad de ofiţer şi asigură, totodată, accesul la studii
universitare de masterat şi în şcoala de aplicaţie pentru specializarea în armă şi pregătirea
pentru prima funcţie.
Carta universitară constituie documentul care conturează cadrul normativ fundamental
al instituţiei. Sunt incluse, ca părţi componente ale acesteia, următoarele:
– Regulamentul de organizare şi funcţionare a Academiei Forţelor Terestre „Nicolae
Bălcescu”;
– Regulamentul de organizare şi funcţionare a Facultăţii de Management Militar;
– Regulamentul de organizare şi funcţionare a Facultăţii de Ştiinţe Militare;
– Regulamentul de organizare şi funcţionare a Centrului de Pregătire Militară;
– Regulamentul organizării şi desfăşurării alegerilor conducerii academice;
– Regulamentul de funcţionare a Senatului universitar;
– Regulamentul de funcţionare a Consiliului facultăţii;
– Regulamentul de organizare şi funcţionare a Sistemului de evaluare şi asigurare a
calităţii;
– Regulamentul activităţii profesionale a studenţilor;
– Regulamentul privind examinarea şi notarea studenţilor;
– Regulamentul de funcţionare a bibliotecii universitare;
– Regulamentul studiilor universitare de licenţă;
– Codul de etică universitară;
– Metodologii privind:
● organizarea şi desfăşurarea admiterii;
● organizarea şi desfăşurarea examenului de licenţă;
● organizarea şi desfăşurarea practicii universitare;
● organizarea şi desfăşurarea evaluării interne a calităţii;
● organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru ocuparea funcţiilor de conducere.

15
 I.4. CONDUCEREA ACADEMICĂ

LA NIVELUL INSTITUŢIEI
SENATUL
UNIVERSITAR

LA NIVELUL FACULTĂŢILOR

CONSILIUL FACULTĂŢII DE CONSILIUL FACULTĂŢII DE

ŞTIINŢE MILITARE MANAGEMENT MILITAR

LA NIVELUL DEPARTAMENTELOR

CONSILIUL
CONSILIUL
CONSILIUL DEPARTAMENTULUI CONSILIUL
DEPARTAMENTULUI
DEPARTAMENTULUI MANAGEMENT DEPARTAMENTULUI
ŞTIINŢE SOCIALE
ŞTIINŢE MILITARE ŞI ŞTIINŢE ŞTIINŢE TEHNICE
ŞI UMANISTE
ADMINISTRATIVE

Funcţii de conducere operativă

Comandant (rector) [Link]. BÂRSAN GHIŢĂ

Prorector (locţiitorul comandantului
[Link]. UDEANU GHEORGHE
pentru învăţământ)
Prorector (locţiitorul comandantului
[Link]. CĂRUŢAŞU VASILE
pentru cercetare ştiinţifică)
Prorector (locţiitorul comandantului
[Link]. MOŞTEANU DĂNUŢ
pentru relaţii internaţionale)
Prorector (locţiitorul comandantului
pentru formare continuă şi relaţia cu [Link]. STANCIU LEONTIN
studenţii)
Locţiitor pentru probleme de stat [Link]. STĂNCIULESCU ROBERT
[Link]. CONSTANTIN DANIEL-
Decan Facultate Ştiinţe Militare
SORIN
[Link]. PATEŞAN MARIOARA
Prodecan Facultate Ştiinţe Militare [Link]. RAŢIU AURELIAN
Decan Facultate Management Militar [Link]. NEAG MIHAI
Prodecan Facultate Management Col. [Link]. FLORIŞTEANU ELENA
Militar [Link]. GIURGIU LUMINIŢA
16
Şef Centru Pregătire Militară [Link]. CONSTANTIN GRIGORAŞ
Şef Secţie Management educaţional [Link]. CĂRUŢAŞU DANIELA
Şef Secţie Cercetare ştiinţifică, programe
comunitare, logistică didactică şi [Link] CONSTANTIN
experienţă acumulată
Directori departamente:
Ştiinţe militare [Link]. LUCIAN ISPAS
Ştiinţe sociale şi umaniste [Link]. BUMBUC ŞTEFANIA
Management şi ştiinţe administrative [Link]. IANCU DUMITRU
Ştiinţe tehnice [Link]. VIRCA IOAN
Curs Pregătire militară generală [Link]. POPENŢA MARIUS

RECTOR
(COMANDANT) SENATUL UNIVERSITAR

BIROUL SENATULUI UNIVERSITAR

DECAN FACULTATE DE DECAN FACULTATE DE

DIRECTOR ŞTIIŢE MILITARE
PRORECTOR MANAGEMENT
PRORECTOR ADMINISTRATIV
(LOCŢIITOR AL (LOCŢIITOR AL
MILITAR
COMANDANTULUI COMANDANTULUI
PENTRU PENTRU CERCETARE
ÎNVĂŢĂMÂNT) ŞTIINŢIFICĂ)
DIRECTORI DE
DIRECTORI DE
DEPARTAMENTE
DEPARTAMENTE
PRORECTOR PRORECTOR
(LOCŢIITOR AL (LOCŢIITOR AL
COMANDANTULUI COMANDANTULUI
PENTRU FORMARE PENTRU PROGRAME ŞI DIRECTOR ŞCOALĂ
CONTINUĂ ŞI RELAŢIA RELAŢII DIRECTOR ŞCOALĂ
POSTUNIVERSITARĂ
CU STUDENŢII) INTERNAŢIONALE) POSTUNIVERSITARĂ

17
I.5. ORGANIZAREA INSTITUŢIEI PENTRU COMPONENTA DE ÎNVĂŢĂMÂNT

COMANDANT (RECTOR)

PRORECTOR
(LOCŢIITOR AL COMANDANTULUI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT)

SECŢIA
FACULTATEA DE MANAGEMENT BIBLIOTECA EDITURA ŞI FACULTATEA DE
MANAGEMENT EDUCAŢIONAL UNIVERSITARĂ TIPOGRAFIA ŞTIINŢE
MILITAR MILITARE

CONSILIUL CONSILIUL
FACULTĂŢII FACULTĂŢII

CENTRUL DE CENTRUL DE
DEPARTAMENTUL CERCETARE DEPARTAMENTUL CERCETARE
MANAGEMENT ŞI ŞTIINŢE MANAGEMENTUL ŞTIINŢE MILITARE LEADERSHIP
ADMINISTRATIVE CAPABILITĂŢILOR ORGANIZAŢIONAL
ORGANIZAŢIONALE
CENTRUL DE CERCETARE
DEPARTAMENTUL DEZVOLTARE
DEPARTAMENTUL CENTRUL DE CERCETARE CARACTERIALĂ ŞI
TEHNICĂ ŞI TEHNOLOGII ŞTIINŢE SOCIALE ŞI
ŞTIINŢE TEHNICE COMPORTAMENT
MILITARE UMANISTE APLICATE
ORGANIZAŢIONAL MILITAR

I.6. LOGISTICA DIDACTICĂ

– o aulă;
– 8 amfiteatre;
– 29 săli de seminar;
– 37 de laboratoare, cabinete şi săli tehnice;
– o editură şi o tipografie proprie;
– 2 complexe de poligoane pentru pregătire
militară, din care unul în zona montană;
– baze sportive: sală de sport, bazin de înot;
pista CISM, sală judo etc.;
– bibliotecă universitară cu 5 săli de lectură şi o sală multimedia;
– complex de spaţii de cazare şi de hrănire.

18
 Partea a II-a

PREZENTAREA
PROGRAMULUI DE STUDII
MANAGEMENTUL ORGANIZAŢIEI

19
 PREZENTAREA
PROGRAMULUI DE STUDII
MANAGEMENTUL ORGANIZAŢIEI

Necesitatea corelării reformei organizaţiei militare româneşti cu schimbările ce s-au

produs şi se produc în sistemul militar în spaţiul euroatlantic şi la nivel global, noile
dimensiuni ale acţiunii militare şi complexitatea misiunilor Forţelor Terestre au impus
adoptarea modalităţii de formare a ofiţerilor prin învăţământ superior şi adaptarea sistemului
de pregătire a acestora în conformitate cu acest obiectiv.
În acest context, Statul Major al Forţelor Terestre din Armata României, în calitate de
beneficiar, a formulat, pe de o parte, comanda socială pentru programul de studii, şi, pe de altă
parte, a identificat necesităţile concrete de pregătire profesională a ofiţerilor de comandă care
au fost cuprinse în Modelul absolventului.
Programul de studii este gestionat de Departamentul Ştiinţe militare şi se desfăşoară în
colaborare cu Departamentul Ştiinţe sociale şi umaniste, Departamentul Management şi ştiinţe
administrative şi Departamentul Ştiinţe tehnice.
Programul de studii Managementul organizaţiei răspunde particularităţilor specifice
activităţilor din instituţia militară, satisfăcând, astfel, o necesitate a sistemului militar în
condiţiile în care instituţiile de învăţământ superior civil nu asigură pregătirea specialiştilor
capabili să exercite astfel de atribuţii în situaţii de criză şi de război.
Facultatea de Ştiinţe Militare şi Centrul de Pregătire Militară şi-au asumat, prin
organizarea şi desfăşurarea programului de studii universitare Managementul organizaţiei, în
domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică, misiunea de a forma ofiţeri de
comandă cu o temeinică pregătire în domenii vitale pentru funcţionarea şi devenirea
organizaţiei militare, cum sunt cele ale ştiinţei şi practicii în domeniul militar, informaticii,
juridic etc. Asimilarea cunoştinţelor şi formarea competenţeecliofircseppermit absolven ţilor
să ocupe funcţii de la baza ierarhiei militare şi să exercite rolurile asociate statusului de ofiţer
la nivelul structurilor militare respective, în contextul diferitelor misiuni atribuite de
eşaloanele superioare în situaţii de pace, de criză şi la război.
Aceste argumente susţin alinierea programului de studii la politica instituţiei de
îndeplinire a misiunii constitutive şi faptul că acesta răspunde cu prioritate nevoilor armatei,
respectiv ale Forţelor Terestre şi ale altor beneficiari, prin asigurarea fundamentului pregătirii
absolvenţilor în acord cu oportunităţile de evoluţie în cariera militară. În acelaşi timp,
programul susţine, inclusiv prin activitatea de cercetare ştiinţifică specifică, procesul de
compatibilizare cu armatele din statele membre NATO.
Datorită specificului învăţământului superior militar, studenţii vor parcurge şi activităţi
de pregătire militară, organizate modular de-a lungul anilor de studii şi prevăzute cu credite
ECTS.

20
 Partea a III-a

PREZENTAREA SINTETICĂ
A
PLANULUI DE
ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI A FIŞELOR
DISCIPLINELOR
SERIA 2015-2018

21
22
 III.1. Planul de învăţământ

PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT
AL ACADEMIEI FORŢELOR TERESTRE „NICOLAE BĂLCESCU“
valabil începând cu anul universitar 2015-2016
Seria 2015-2018

DOMENIUL DE STUDIU: Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică

SPECIALIZAREA UNIVERSITARĂ/PROGRAMUL DE STUDII: Managementul organizaţiei
DURATA STUDIILOR: 3 ani
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: cu frecvenţă
DIPLOME ACORDATE: diplomă de licenţă, supliment la diplomă, Brevet de ofiţer*

* Se eliberează absolvenţilor care îndeplinesc prevederile Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare

23
 MISIUNE
Formarea absolvenţilor prin studii universitare de licenţă pentru necesităţile Forţelor Terestre şi ale altor structuri din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate
naţională, astfel încât să poată exercita în strânsa lor conexiune rolurile de conducător /lider militar, luptător, specialist militar, educator şi cetăţean în serviciul naţiunii, devotați
valorilor supreme: Patrie, Onoare, Datorie.

OBIECTIV GENERAL
Formarea ofițerilor de comandă pentru armele de luptă, armele pentru sprijin de luptă și serviciile pentru sprijin logistic al acțiunilor de luptă (Auto) prin studii
universitare de licență în domeniul Științe militare, informații și ordine publică, programul de studii Managementul organizației, cu durata de 3 ani/180 de credite de studiu
transferabile.

OBIECTIVE SPECIFICE
Formarea competențelor specificate în Grila 1L - Descrierea domeniului/programului de studii prin competențe profesionale și transversale, înregistrată în Registrul
Național al Calificărilor din Învățământul Superior, după cum urmează:

Competenţe profesionale

1. Aplicarea principiilor leadership-ului în organizație

2. Identificarea și aplicarea funcțiilor manageriale pentru îndeplinirea obiectivelor organizației
3. Susținerea procesului info-decizional în managementul organizației militare
4. Aplicarea cunoștințelor de bază necesare în exercitarea atribuțiilor funcționale și tehnice pentru soluționarea de probleme specifice
5. Implementarea strategiilor de instruire și evaluare a performanțelor în cadrul instrucției individuale și colective
6. Aplicarea tehnicilor militare de acțiune individuală în diferite contexte situaționale

Competențe transversale

1. Îndeplinirea responsabilă a sarcinilor profesionale, cu respectarea valorilor și eticii profesiei de ofițer, în condiții de autonomie restrânsă și asistență calificată, pe baza
principiilor, normelor și a valorilor regulamentelor militare

2. Aplicarea tehnicilor de relaționare în grup; dezvoltarea capacităților empatice de comunicare interpersonală și de asumare de roluri specifice în cadrul muncii în echipă.

3. Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională continuă, utilizarea eficientă a abilită ților lingvistice, a cunoștințelor de tehnologia informației și a comunicării, prin
corelarea cu necesitățile și facilitățile de dezvoltare profesională specifice organizației militare

24
 I. O R G A N I Z A R E A C U R R I C U L U M - U L U I E D U C A Ţ I O N A L

I. 1 STRUCTURA ANILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT (pe săptămâni)

An învăţământ
ANUL I ANUL II ANUL III
TOTAL
SEM 1 SEM 2 SEM 3 SEM 4 SEM 5 SEM 6
Activităţi
Învăţământ academic 14 14 14 14 14 10 80
Elaborarea lucrării de licenţă - - - - - 4 4
Sesiune semestrială 3 3 3 3 3 3 18
Examene
Examen de licenţă - - - - - 2 2
Pregătire militară generală 4*+3 4 3 4 3 1 22
Vacanţă (concediu şi permisii) 3 8 3 8 3 - 25
Semestru 27* 29 23 29 23 20
TOTAL 151
An 56* 52 43
Festivitate înălţare în grad - - - - - 1 zi 1 zi
NOTĂ: * - se desfăşoară în luna septembrie

I. 2 STRUCTURA COMPONENTELOR CURRICULARE

NUMĂR DE ORE TOTAL
COMPONENTA CURRICULARĂ ANUL I ANUL II ANUL III
ORE % ECTS
SEM 1 SEM 2 SEM 3 SEM 4 SEM 5 SEM 6
Discipline fundamentale 196 112 60 24 - - 392 20,00 38
Discipline de pregătire în domeniu şi de
PREGĂTIRE ACADEMICĂ 98 210 236 272 352 328 1496 76,33 136
specialitate
Discipline complementare 14 14 12 12 12 8 72 3,67 6
TOTAL ORE PREGĂTIRE ACADEMICĂ 308 336 308 308 364 336 1960 54,99 180
PREGĂTIRE MILITARĂ GENERALĂ 424* 300 240 280 240 120 1604 45,01 30
TOTAL GENERAL 732 636 548 588 604 456 3564 100 210

25
 I.3. DISCIPLINE DE ÎNVĂŢĂMÂNT
1.3.1. COMPONENTA ACADEMICĂ
A. DISCIPLINE OBLIGATORII
ANULI A N U L II A N U L III
Forme de verificare Număr de ore pe

TOTAL
SEMESTRUL 1 SEMESTRUL 2 SEMESTRUL 3 SEMESTRUL 4 SEMESTRUL 5 SEMESTRUL 6
Nr. (semestre) disciplină din care:
crt.
DENUMIREA DISCIPLINEI 14 săptămâni 14 săptămâni 12 săptămâni 12 săptămâni 12 săptămâni 8 săptămâni
EC EC EC EC EC EC EC
C S L C S L C S L C S L C S L C S L E Cv Pr C S L
TS TS TS TS TS TS TS
A.1 DISCIPLINE FUNDAMENTALE
1 Teoria organizaţiei 1 1 3 E2 28 14 14 3
2 Psihosociologie militară 2 1 4 E1 42 28 14 4
3 Opţional A 2 1 1 5 E1 56 28 14 14 5
4 Ştiinţe militare 2 2 5 E1 56 28 28 5
5 Pedagogie 1 1 2 1 1 3 E2, E3 52 26 26 5
6 Sisteme şi doctrine politico-militare 1 1 3 E2 28 14 14 3
7 Matematică aplicată 2 1 4 E1 42 28 14 4
8 Probabilităţi şi statistică 1 1 3 Cv2 28 14 14 3
9 Bazele managementului 2 1 3 E3 36 24 12 3
10 Comunicare. Relaţii publice 1 1 3 E4 24 12 12 3
TOTAL: 14 x 14 = 196 18 8 x 14 = 112 11 5 x 12 = 60 6 2 x 12 = 24 3 392 216 148 28 38
A.2 DISCIPLINE DE PREGĂTIRE ÎN DOMENIU ŞI ÎN SPECIALITATE
1 Informatică aplicată 1 1 3 1 1 1 3 P2, P5 64 26 12 26 6
Cv1,Cv2,
2 Limba engleză 1 1 1 3 1 1 1 3 1 1 1 3 1 1 1 3 Cv3,Cv4
156 52 52 52 12
3 Explozivi şi muniţii 1 1 4 E1 28 14 14 4
4 Topografie militară 1 1 2 E2 28 14 14 2
5 Drept internaţional umanitar 2 1 4 E2 42 28 14 4
6 Balistică şi teoria tragerii 1 1 4 E1 28 14 14 4
7 Sisteme de armament 1 1 3 E2 28 14 14 3
8 Elemente de artă militară 1 1 3 1 1 2 1 1 3 E4, E5 Cv3 72 36 36 8
9 Geografie şi istorie militară 2 2 3 E3 48 24 24 3
10 Comportament organizaţional militar 1 1 3 E3 24 12 12 3
11 Leadership militar 1 1 3 E4 24 12 12 3
12 Managementul organizaţiei militare 1 1 2 1 1 3 E4, E5 48 24 24 5
13 Securitate militară 1 1 3 Cv4 24 12 12 3
14 Modelarea şi simularea acţiunilor militare 2 2 4 E5 48 24 24 4
15 Opţional B 2 1 4 E6 24 16 8 4
16 Didactica specialităţii militare 1 1 2 2 2 3 E4, E5 72 36 36 5
17 Managementul resurselor de apărare 2 2 4 E6 32 16 16 4
18 Opţional 1 2 1 4 E6 24 16 8 4
19 Opţional 2 1 1 3 E3 24 12 12 3
20 Opţional 3 2 1 3 E4 36 24 12 3
21 Opţional 4 1 1 1 2 1 1 1 3 Cv5, Cv6 60 20 20 20 5
22 Opţional 5 2 1 3 E5 36 24 12 3
Discipline de bază pentru specializarea în armă E2, E3,
23 2 1 3 2 1 3 2 1 3 2 1 1 3 2 1 1 4 194 116 58 20 16
(opţional) E4,E5, E6
24 Opţional C 4 1 1 5 E6 48 32 8 8 5
Cv3, Cv4,
25 Practica universitară (de specialitate/stagiu) 2 săpt.x 22 = 44 5 2 săpt.x 22 = 44 5 2 săpt. x 26 = 52 5 2 săpt. x 24 = 48 5 Cv5, Cv6 188 188 20
26 Elaborarea lucrării de licenţă 4 săpt. x 24 = 96 96 96
23 x 8 = 184
16 x 12 = 192 2 19 x 12 = 228 25 x 12 = 300 2
TOTAL: 7 x 14 = 98 11 15 x 14 = 210 18 23 26 29 2 săpt. x 24 = 48 29 1496 618 716 162 136
săpt. x 22 = 44 2 săpt. x 22 = 44 săpt. x 26 = 52
4 săpt. x 24 = 96
A.3 DISCIPLINE COMPLEMENTARE
V1, V2, V3,
1 Educaţie fizică militară 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 V4, V5, V6 72 72 6
TOTAL: 1 x 14 = 14 1 1 x 14 = 14 1 1 x 12 = 12 1 1 x 12 = 12 1 1 x 12 = 12 1 1x8=8 1 72 72 6
24 x 8 = 192
22 x 12 = 264 22 x 12 = 264 2 26 x 12 = 312
TOTAL ORE PREGĂTIRE UNIVERSITARĂ 22 x 14 = 308 30 24 x 14 = 308 30 30 30 30 2 săpt. x 24 = 48 30 1960 834 936 190 180
2 săpt. x 22 = 44 săpt. x 22 = 44 2 săpt. x 26 = 52
4 săpt. x 24 = 96
Nr. E. / Cv. / Pr./ V. 6/ 1 / - / 1 7/2/1/1 6 / 3 / - /1 7/3/-/1 6/2/1/1 5/ 2 / - / 1 37 / 13 / 2 / 6

26
 B. DISCIPLINE OPŢIONALE

OPŢIONAL 1 OPŢIONAL 4 OPŢIONAL B

• Managementul comparat • Limba franceză • Politici sociale şi publice
• Managementul calităţii totale • Limba germană • Finanţe publice
• Managementul serviciilor publice • Limba rusă • Drept şi legislaţie
• Securitate, geopolitică, geostrategie • Bazele contabilităţii
• Economie politică
DISCIPLINE DE BAZĂ DISCIPLINE DE BAZĂ DISCIPLINE DE BAZĂ
DISCIPLINE DE BAZĂ PENTRU PENTRU
OPŢIONAL A SPECIALIZAREA ÎN ARMĂ
OPŢIONAL 2 PENTRU SPECIALIZAREA OPŢIONAL 3 PENTRU SPECIALIZAREA ÎN OPŢIONAL 5 OPŢIONAL C
ARMA ÎN ARMĂ ARMĂ SPECIALIZAREA ÎN
ARMĂ
Sem. 1 Sem. 2 Sem. 3 Sem. 3 Sem. 4 Sem. 4 Sem. 5 Sem. 5 Sem. 6 Sem. 6
Tactica subunităţilor de
Scenarii tactice specifice
Auto Tehnică auto pe roţi transport/evacuare/ Transporturi militare
armei
Mecanisme şi acţionări mentenanţă Mentenanţa şi fiabilitatea
Carburanţi, lubrifianţi
electrice, hidraulice şi Tactică arme Termotehnică şi motoare echipamentelor de blindate,
Sisteme constructive şi lichide speciale
pneumatice Tactica subunităţilor de Leadership în câmp automobile şi tractoare Scenarii tactice specifice
Tancuri specifice tehnicii de
tancuri tactic armei
Mecanică şi rezistenţa blindate
materialelor
Balistică şi teoria Sisteme tehnice şi Asigurare tehnică cu Sisteme tehnice şi aparatură Tactica subunităţilor de Topogeodezie Sisteme tehnice şi Scenarii tactice specifice
Artilerie terestră tragerilor de artilerie aparatură de artilerie I armament şi muniţie de artilerie II
Tragerile artileriei
artilerie artileristică aparatură de artilerie III armei

Elemente de Tactica subunităţilor Poduri militare şi Fortificaţii, mascare şi Scenarii tactice specifice
Geniu distrugeri
Baraje de mine
de geniu
Drumuri militare
treceri asigurare cu apă
Echipamente de geniu Elemente de C-IED
armei

Operaţii militare în
Infanterie, Vânători de munte, Cercetare, Scenarii tactice specifice
Tactică I Cercetare Administraţie militară Tactică II Tactică III Transporturi militare Tactica IV condiţii acţionale Leadership în câmp tactic
Paraşutişti extreme
armei

Aparate şi echipam.
Termodinamică şi Agenţi chimici şi Dozimetria Tactica subunitatilor de Bazele tehnologice ale Ecologie şi protecţia Scenarii tactice specifice
Apărare CBRN fizică moleculară biologici de luptă
utilizate în domeniul Ap.
radiaţiilor ionizante
Control nuclear şi chimic
Ap CBRN
Radiometrie şi radioprotecţie
decontaminării RBC mediului armei
CBRN
Informaţii militare I Informaţii militare II Informaţii militare III Informaţii militare IV
Informaţii pentru apărare Informaţii pentru Informaţii pentru apărare Informaţii pentru
Cercetare Operaţii speciale Contrainformaţii Contrainformaţii Diplomaţia apărării Contrainformaţii Contrainformaţii militare
Forţe speciale apărare I II apărare III
militare I militare II militare III IV
Sisteme speciale de Scenarii tactice specifice
Poliţie militară Tactică I Cercetare Administraţie militară Tactică II Tactică III Transporturi militare Legislaţie şi control rutier
protecţie şi pază
Leadership în câmp tactic
armei

C. DISCIPLINE FACULTATIVE
ANULI A N U L II A N U L III
Forme de verificare Număr de ore pe disciplină
SEMESTRUL 1 SEMESTRUL 2 SEMESTRUL 3 SEMESTRUL 4 SEMESTRUL 5 SEMESTRUL 6
Nr. (semestre) din care:
DENUMIREA DISCIPLINEI 14 săptămâni 14 săptămâni 12 săptămâni 12 săptămâni 12 săptămâni 8 săptămâni TOTAL
crt.
EC EC EC EC EC EC
C S L TS C S L TS C S L TS C S L TS C S L TS C S L TS E Cv Pr C S L ECTS
1 Relaţii internaţionale şi studii europene 1 1 2 Cv4 24 12 12 2
2 Bazele conduitei rutiere 1 1 2 Cv3 24 12 12 2
3 Pachete de programe specifice armei 1 1 2 Cv3 24 12 12 2
4 Chimie generală 1 1 2 Cv1 28 14 14 2
5 Metodologia cercetării ştiinţifice 1 1 2 Cv1 28 14 14 2
6 Dinamica autovehiculelor militare 1 1 2 Cv3 24 12 12 2
7 Materiale de construcţii 1 1 2 Cv4 24 12 12 2
Diagnosticarea şi repararea autovehiculelor
8 1 1 2 Cv5 24 12 12 2
militare
9 Conducerea focului de artilerie 1 1 2 Cv5 24 12 12 2
10 Managementul protecţiei mediului 1 1 2 Cv5 24 12 12 2
Cv5,
11 Limba engleză 2 2 2 2 Cv6 40 40 4
12 Securitate militară 1 1 2 Cv6 16 8 8 2
13 Psihologia educaţiei 1 1 2 Cv2 28 14 14 2
14 Control managerial intern 1 1 2 Cv5 24 12 12 2
TOTAL 2 2 4 1 1 2 3 1 2 6 2 2 4 4 5 1 10 1 3 4 15 356 158 162 36 30

27
 I.3.2. C O M P O N E N T A DE P R E G Ă T I R E M I L I T A R Ă GENERALĂ

T I M P A L O C A T (O R E)
ANIDEÎNVĂŢĂMÂNT Număr de ore

TOTAL
COMPONENTE FORMA DE EC pe disciplină
DISCIPLINE / SUBMODULE AN 1 AN 2 AN 3
ALE INSTRUIRII EVALUARE TS din care:
S.1 S.2 S.3 S.4 S.5 S.6
C S A C S A C S A C S A C S A C S A C S A
Tactică I 10 6 38 4 6 20 84 14 12 58
ITAI I 6 10 68 10 36 130 6 20 104
Instrucţie pentru formarea

Arme I (Ge, NBC, Trs, Topo) 6 12 30 14 12 74 6 26 42

deprinderilor de militar

Pregătire psihică pentru luptă 4 4 4 12 8 4

Instrucţie sanitară 10 4 V1 3 14 14
Cunoaşterea tehnicii militare
I n s t r u c ţ i e d e b a z ă, i n d i v i d u a l ă și colectivă

4 V2 3 4 4
Instrucţie antitero 2 8 10 2 8
Instrucţie de front I 50 22 72 72
Legi, regulamente militare generale 2 14 6 22 2 20 0
Educaţie fizică militară I 52 36 88 88
TOTAL 30 42 260 8 36 134 510 38 78 394
TOTAL AN 510 510
Instrucţie montană/schi 4 36 V1 2 40 4 36
complementară

Cercetare, supravieţuire, informaţii 8 58 V2 2 66 8 58

Instrucţie

Conducere auto 8 42 8 42 V4 2 100 16 84

TOTAL 4 36 8 58 8 42 8 42 206 28 178

TOTAL AN 106 100 206

Tactică II
menţinere şi dezvoltare

4 4 4 4 2 2 8 28 14 6 8
Instrucţie pentru

ITAI II 4 4 4 4 8 18 42 20 22
aptitudinală

Instrucţie de front II 4 4 12 8 V3 2 28 28
Educaţie militară 2 2 8 4 V4 2 16 16
Educaţie fizică militară II 8 4 24 20 V5 2 56 56
Metodica instrucţiei 4 4 4 4 4 6 8 V6 2 34 12 10 12
TOTAL 4 6 12 8 6 8 8 20 44 6 20 62 204 26 52 126
TOTAL AN 44 160 204
Educaţie fizică militară III* 52 56 48 48 48 32 284 284
Instrucţie de

Bazele tehnice ale armei 24 96 V3 3 120 24 96

specialitate

Bazele tactice ale armei 32 128 24 96 V4 4 280 56 224

TOTAL 24 96 32 128 24 96 V5 3 400 80 320
TOTAL AN 280 120 400
34 42 348 16 36 248 36 6 198 48 6 226 32 20 188 6 20 94 1604 172 130 1302
TOTALGENERAL 424 300 240 280 240 120 30
1604
724 520 360
* Orele alocate se programează în componenta de pregătire academică

28
 II. O R G A N I Z A R E A P R A C T I C I I U N I V E R S I T A R E
( D E S P E C I A L I T A T E/S T A G I U )
ANUL / NUMĂR DE NUMĂR DE FORMA DE
DISCIPLINA CONŢINUTUL ACTIVITĂŢII ECTS DETALII
semestru ZILE ORE EVALUARE
Participarea la activităţi de cunoaştere, exploatare şi
Cunoaşterea, instrucţia/exploatarea şi mentenanţa aparaturii şi
Sisteme de armament mentananţă a tehnicii şi armamentului, exerciţii
II tehnicii din dotarea armei/specialităţii militare.
Explozivi şi muniţii 10 44 COLOCVIU 5 demonstrative, şedinţe de pregătire şi executare a tragerilor
sem. 3 Executarea tragerilor cu toate categoriile de armament din dotare cu armamentul individual şi din dotarea armei/specialităţii
Balistica şi teoria tragerii
(excepţie armamentul de pe tanc). militare etc.

II Exercitarea stilurilor de leadership în context organizaţional

Leadership militar 10 44 COLOCVIU 5
sem. 4 militar. Soluţionarea sarcinilor didactice conform specializării
universitare prin elaborarea portofoliului de practică;
III pregătirea şi participarea la activităţi de instruire, exerciţii
Managementul organizaţiei 10 52 Utilizarea metodelor manageriale în domeniul militar. Aplicarea COLOCVIU 5
sem. 5 demonstrative, instructaje metodice etc.
militare imperativelor artei militare şi capabilităţilor armei/specialităţii Întocmirea documentelor specifice activităţilor desfăşurate.
Discipline de specializare în militare pentru soluţionarea problemelor specifice în diferite Participarea la analizele executate la nivelul
III armă contexte situaţionale.
10 48 COLOCVIU 5 subunităţii/compartimentului.
sem. 6

III. E X A M E N U L D E L I C E N Ţ Ă

NR. CRT. DENUMIREA PROBELOR FELUL PROBELOR ECTS SESIUNEA DE EXAMEN

1 EVALUAREA CUNOŞTINŢELOR FUNDAMENTALE ŞI DE SPECIALITATE EXAMEN SCRIS 5 Iulie

2 PREZENTAREA ŞI SUSŢINEREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ ORAL 5 Iulie

IV. P R E C I Z Ă R I O R G A N I Z A T O R I CE

1. Procesul de învăţământ se organizează cu un ritm săptămânal diferenţiat, astfel: pentru componenta de pregătire academică 22 de ore (sem. 1/anul I de studiu şi anul II de studiu), 24 de ore (sem. 2/anul I de studiu şi sem. 6/anul III de studiu),
respectiv 26 de ore (sem. 5/anul III de studiu), şi pentru componenta de pregătire militară generală 40 de ore . Structura semestrelor (dezvoltarea, alternanţa şi succesiunea modulelor de pregătire) se stabileşte anual de Senatul universitar şi se
precizează în documentele de conducere a învăţământului şi Planul cu principalele activităţi ale Academiei Forţelor Terestre "Nicolae Bălcescu" în anul universitar respectiv.
2. Disciplina Limba engleză vizează formarea capacităţii de comunicare pe teme uzuale şi de utilizare a terminologiei specifice NATO la nivelul [Link], STANAG – 6001.
3. Înaintea începerii anului de învăţământ se aleg disciplinele opţionale, fiind obligatorie o disciplină din fiecare pachet.
4. Disciplinele facultative se aleg înaintea începerii anului de învăţământ şi sunt planificate în afara ritmului săptămânal.
5. Pregătirea militară generală se organizează modular, în alternanţă cu modulele de învăţământ academic, cu preponderenţă în condiţii climaterice favorabile îndeplinirii obiectivelor educaţionale. Etapa instruirii militare iniţiale din anul I începe cu
4 săptămâni înainte de deschiderea anului universitar. Studenţii care nu obţin rezultate pozitive la evaluarea de la sfârşitul etapei, realizată pe baza standardelor de performanţă specifice, sunt îndepărtaţi din academie. Evaluarea se organizează pe
submodule, în registrul matricol consemnându-se pentru fiecare modul media semestrială a notelor obţinute.
6. Studenţii sunt apreciaţi semestrial cu note la comportament militar şi li se vor întocmi aprecieri anuale de serviciu, potrivit criteriilor metodologice în vigoare.
7. Repartiţia studenţilor pe arme/servicii/specialităţi militare se va efectua în urma concursului de admitere, la începutul anului I de studii, pe baza opţiunilor personale exprimate în ordinea strict descrescătoare a mediilor generale de admitere şi a
rezultatelor examinării medicale şi psihologice, în conformitate cu metodologia specifică de aplicare referitoare la repartiţia studenţilor pe arme/servicii/specialităţi militare stabilită la nivelul Facultăţii de Ştiinţe Militare şi aprobată de Senatul
universitar.
8. Evaluarea nivelului de pregătire a absolvenţilor la Pregătire Militară Generală se realizează în semestrul 6 de către comisii externe, constituite conform ordinului şefului Statului Major al Forţelor Terestre.
9. Creditele alocate pregătirii militare generale sunt în afara celor 180 de credite prevăzute la pregătirea universitară, conform SMG - 39/2012.

COMANDANTUL (RECTORUL) ACADEMIEI FORŢELOR TERESTRE

"NICOLAE BĂLCESCU"
General de brigadă 29
[Link]. Ghiţă BÂRSAN
30
 III.2. FIŞELE DISCIPLINELOR
ANUL I DE STUDII
SERIA 2015-2018

DOMENIUL DE STUDIU:
„ŞTIINŢE MILITARE, INFORMAŢII ŞI ORDINE PUBLICĂ“

SPECIALIZAREA UNIVERSITARĂ
„MANAGEMENTUL ORGANIZAŢIEI“

31
32
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei TEORIA ORGANIZAŢIEI
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Raluca RUSU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Raluca RUSU
2.5. 2.6. Tipul 2.7. Regimul Obligatorie,
2.4. Anul de studiu I Semestrul 2 Ex.
de evaluare disciplinei Fundamentală

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3.3. seminar/
2 din care 3.2. curs 1 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
28 din care 3.5. curs 14 laborator 14
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 12
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate 9
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 24
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 47
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Psihosociologie militară
C1.1. Descrierea conceptelor, teoriilor, paradigmelor
şi metodologiilor utilizate de leadership.

C5.1. Definirea conceptelor specifice teoriei

curriculum-ului, doctrinei instruirii forțelor armate şi
4.2. de competenţe teoriilor despre personalitate, descrierea metodelor şi
tehnicilor de învățare, a mecanismului instrucției
individului și grupurilor mici, a metodologiei
autoformării, automenținerii și dezvoltarii
deprinderilor precum și a atitudinilor și
comportamentului militarilor.

33
 5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Sală de predare dotată cu videoproiector
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

C2. Identificarea şi aplicarea funcţiilor manageriale pentru îndeplinirea obiectivelor
organizaţiei
profesionale
Competenţe

C2.5 Elaborarea de modele şi proceduri pentru rezolvarea problemelor specifice

organizaţiei militare
C3. Susţinerea procesului infodecizional in managementul organizaţiei militare
C3.4. Analiza comparativă a metodelor de diagnoză a stării organizațiilor, a proceselor
organizaţionale, a vulnerabilităților și riscurilor în funcție fundamentul lor teoretic şi a
caracteristicilor organizării sociale piramidale și în rețea.
transversale
Competenţe

CT1. Capacitatea de a asuma şi exercita funcţional rolurile profesionale în diferite

structuri organizaţionale, în spiritul normelor şi valorilor organizaţiei

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Formarea reprezentărilor teoretice corecte despre organizaţii şi
7.1. Obiectivul general a competenţei de evaluare a rezultatelor şi consecinţelor
al disciplinei generate în organizaţia militară de exercitare a rolurilor
profesionale şi sociale.
 Diferenţierea critică a posibilităţilor explicative ale teoriilor
despre organizaţii şi procesele organizaţionale;
 Explicarea particularităţilor proceselor implicate în
7.2. Obiectivele specifice funcţionarea şi reproducerea organizaţiei militare;
 Elaborarea unor produse ştiinţifice (recenzii, referat) care să
ateste capacităţi de analiză cu repere teoretice a situaţiei
organizaţiei militare.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Organizaţii: definire şi clasificare 2
Teorii clasice şi moderne în analiza organizațiilor 2
Structuri organizaţionale. Elemente și surse de
Expunere 2
generare ale structurii organizaționale.
Explicaţie
Surse şi efecte ale schimbării organizaționale. Ieșirea
Conversaţie 2
din birocrație. Noi forme organizaționale.
Descriere
Organizaţiile şi mediul lor 2
Problematizare
Conflict, putere şi acțiuni politice în organizații. 2
Cultura organizaţională şi viața simbolică a
2
organizațiilor.
34
Bibliografie:
1. Chirică, S., Psihologie organizaţională. Modele de diagnoză şi intervenţie, Cluj-Napoca,
Casa de editură şi consultanţă „Studiul organizării”, 1996.
2. Hoffman, Oscar, Sociologia organizaţiilor, Editura Economică, Bucureşti, 2004.
3. Hofstede, Geert, Hofstede Gert Jan, Minkov, Michael Culturi şi organizaţii: Softul mental:
cooperarea interculturală şi importanţa ei pentru supravieţuire, Humanitas, 2012.
4. Păuă, Viorica Aura Comunicare şi resurse umane, Polirom, 2006
5. Vlăsceanu, M., Organizaţiile şi cultura organizării, Iaşi, Editura Trei, 1999.
6. Vlăsceanu, M., Organizaţii şi comportament organizaţional, Polirom, 2003.
7. Zlate, Mielu, Tratat de psihologie organizaţional-managerială, vol. I şi II, Editura Polirom,
Iaşi, 2004 şi 2007.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Expunere
Seminar introductiv (prezentarea tematicii seminariilor
Conversaţie
şi a cerinţelor pentru întocmirea portofoliilor)
Explicaţie
Metafore în analiza organizaţională. Surse de variaţie a Problematizare
semnificaţiilor ataşate organizaţiilor (Gareth Morgan) Dezbatere
Organizaţiile ca sistem rațional, natural și deschis. Problematizare Studiu de caz
Analiza de conținut a filmului Modern Times. Dezbatere
Avantaje şi dezavantaje ale birocrației. Iraționalitatea Conversaţie Test
raționalității. Explicaţie intermediar
Componentele sistemului social organizaţional.
Dezbatere Fişe de lucru
Studiul cărților George Orwell Ferma animalelor și
Explicaţie
William Golding Împăratul muștelor.
Indicatori de caracterizare a mediului unei organizaţii. Referat
Aplicaţie privind relaţia organizaţiei militare cu Explicaţie
mediul în care funcţionează. Johnson & Johnson – Conversaţie
studiul cazului Tylenol.
Identitatea organizaţiei. Studiu privind particularităţile Dezbatere
culturii la nivelul grupei de studiu (subunităţii) – Conversaţie
prezentarea rezultatelor şi a concluziilor. Descriere
Bibliografie:
1. Constantin, Daniel-Sorin, Teoria organizaţiei. Îndrumar metodic pentru studiu şi seminar,
Editura Academiei Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2009.
2. Kim, Daniel H. (1993), The Link between Individual and Organizational Learning, Sloan
Management Review 35 (1): 37–50.
3. Hofstede, G. (1980), Culture's Consequences: International Differences in Work Related
Values, Beverly Hills, CA, Sage Publications.
4. Orwell, George Ferma animalelor, Polirom, 2011.
5. Golding, William Împăratul muștelor, Humanitas Fiction, 2012.
6. Morgan Gareth, (1986), Images of Organization, Sage Publication.
7. Senge, Peter, The Fifth Discipline, New York, Doubleday, 1994.
8. Vlăsceanu, Mihaela, Organizaţii şi comportament organizaţional, Editura Polirom, Iaşi,
2003.
9. Zlate, Mielu, Tratat de psihologie organizaţional-managerială, vol. I şi II, Editura Polirom,
Iaşi, 2004 şi 2007.

35
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Teoriile prezentate în cadrul disciplinei Teoria organizaţiei sunt validate de comunitatea
ştiinţifică. Utilizarea acestora de către absolvenţi creează premise favorabile pentru integrarea
socială conştientă şi funcţională în cadrul entităţilor organizaţionale, pentru angajarea
responsabilă în implementarea strategiilor de transformare la nivelul organizaţiilor, în general,
şi, mai ales, la nivelul Armatei României, precum şi pentru identificarea corectă a surselor
situaţiilor problematice individuale şi colective cu care se pot confrunta în exercitarea
rolurilor profesionale.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate de evaluare din nota
finală
 Capacitatea de a argumenta diferenţierea
posibilităţilor explicative ale teoriilor despre
organizaţie şi procesele organizaţionale;
10.4.  Capacitatea de a opera cu semnificaţia corectă a
Probă scrisă 60%
Curs conceptelor promovate în teorii pentru explicarea
proceselor organizaţionale;
 Capacitatea de a argumenta, cu repere furnizate de
teorii, situaţii particulare concretizate în organizaţii
 Capacitatea de a se implica responsabil în exercitarea
rolurilor profesionale specifice activităţii didactice
(rolul de student şi rolul de partener în echipe
constituite pentru soluţionarea unor sarcini Observaţia
didactice); curentă
Chestionare
 Capacitatea de a opera cu semnificaţia corectă a
orală
10.5. conceptelor specifice pentru explicarea proceselor
Portofoliu:
Seminar/ organizaţionale ce întreţin funcţionarea şi 40%
recenzii,
laborator reproducerea organizaţiei militare;
referat,
 Capacitatea de a proiecta şi aplica instrumente
studiu de caz
de diagnosticare a caracteristicilor situaţiei
entităţilor organizaţionale/organizaţiei militare;
TEST
 Capacităţile de analiză, de sinteză şi de evaluare
atestate prin elaborarea unor produse ştiinţifice (eseu,
referat)
10.6. Standard minim de performanţă
- utilizarea corectă a conceptelor specifice teoriilor despre organizaţie;
- alcătuirea progresivă a portofoliului de-a lungul activităţilor de seminar.

36
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei PSIHOSOCIOLOGIE MILITARĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs Lector [Link]. Crenguţa MACOVEI
2.3. Titularul activităţilor de Lector [Link]. Crenguţa MACOVEI
seminar
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul Obligatorie,
I 2.5. Semestrul 1 Ex.
studiu de evaluare disciplinei Fundamentală

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de
42 din care 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 15
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 16
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7 Total ore studiu individual 56
3.8 Total ore pe semestru 100
3.9 Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum -

4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

-
5.1. de desfăşurare a cursului
5.2. de desfăşurare a -
seminarului/laboratorului

37
6. Competenţele specifice acumulate
C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în organizaţie
C1.1 Descrierea conceptelor, teoriilor, paradigmelor şi metodologiilor utilizate de
leadership
C1.2 Explicarea şi interpretarea fenomenelor specifice leadership-ului utilizând
cunoştinţele fundamentale
C1.3 Aplicarea conceptelor şi teoriilor fundamentale pentru rezolvarea unor probleme
Competenţe profesionale

bine definite specifice domeniului ştiinţe militare şi informaţii

C1.4 Analiza organizaţiei militare, identificarea problemelor şi luarea deciziei pentru
aplicarea măsurilor de eliminare a disfuncţiilor
C1.5 Elaborarea şi aplicarea procedurilor specifice pentru optimizarea conducerii
organizaţiei militare
C5. Implementarea strategiilor de instruire şi de evaluare a performanţelor în
cadrul instrucţiei individuale şi colective
C5.1 Definirea conceptelor specifice teoriei curriculum-ului, doctrinei instruirii
forţelor armate şi teoriilor despre personalitate, descrierea metodelor şi tehnicilor de
învăţare, a mecanismului instrucţiei individului şi grupurilor mici, a metodologiei
autoformării, automenţinerii şi dezvoltării deprinderilor precum şi a metodologiei
influenţării formative a atitudinilor şi comportamentului militarilor
C5.3 Aplicarea unor metodologii de instruire performante şi corelarea necesităţilor de
autoformare cu dinamica solicitărilor socioprofesionale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea teoriei şi metodologiei psihosociologice necesare în
7.1. Obiectivul general al
identificarea, analiza şi ameliorarea relaţiilor şi proceselor
disciplinei
psihosociale din interiorul organizaţiei militare
 însuşirea conceptelor şi teoriilor referitoare la funcţionarea
personalităţii umane în context social
 explicarea şi interpretarea unor concepte, procese şi fenomene
psihosociale
 valorificarea informaţiilor acumulate prin studierea fenomenelor
7.2. Obiectivele specifice psihosociale în propria activitate de pregătire profesională
 utilizarea metodelor şi tehnicilor de cercetare a fenomenelor
psihosociale precum şi a modalităţilor de prelucrare şi interpretare a
datelor
 fundamentarea şi manifestarea unui comportament social
adaptativ, productiv
8. Conţinuturi
Metode de
8.1 Curs Observaţii
predare
[Link] psihosociologiei; locul şi rolul psihosociologiei
Prelegere 2 ore
în contextul ştiinţelor sociale
C2. Metode şi tehnici de cercetare în psihosociologie Prelegere 2 ore
C3. Construirea realităţii sociale: operatori psihoindividuali Prelegere 2 ore
C4. Socializarea. Învăţarea socială Prelegere 2 ore
C5. Influenţa socială Prelegere 2 ore
C6. Comportamentul prosocial Prelegere 2 ore
C7. Agresivitatea şi comportamentul agresiv Prelegere 2 ore

38
C8. Grupul în psihologia socială Prelegere 2 ore
C9. Fenomene psihosociale de grup Prelegere 2 ore
C10. Grupul militar ca grup social Prelegere 2 ore
C11. Relaţii interpersonale Prelegere 2 ore
C12. Stereotipuri, prejudecăţi, discriminare Prelegere 2 ore
C13. Construcţia socială a sinelui Prelegere 2 ore
C14. Stresul ca fenomen psihosocial Prelegere 2 ore
Bibliografie
1. Cristea, D., Tratat de psihologie socială, Editura Pro Transilvania, Bucureşti, 2000.
2. Doise, W., Mugny, G., Psihologie socială şi dezvoltare cognitivă, Polirom, 1998.
3. Hăvârneanu, C., Cunoaşterea psihologică a persoanei, Polirom, 2000.
4. Macovei, M.C. Psihosociologie socială – note de curs, Editura Academiei Forţelor
Terestre, Sibiu, 2014
5. Neculau, A., Manual de psihologie socială, Editura Polirom 2005.
Metode de
8.2. Seminar/laborator Observaţii
predare
Seminar introductiv Conversaţie 2ore
Conversaţie,
Metode de investigare a realităţii sociale. exerciţiu, 4 ore
demonstraţie
Conversaţie,
Relaţiile preferenţiale. Sociometria exerciţiu, 2 ore
demonstraţie
Conversaţie,
Metode de analiză a microgrupului militar exerciţiu, 2 ore
demonstraţie
Joc de rol,
Metode, tehnici şi strategii de intervenţie în microgrupul
conversaţie, 2 ore
militar
demonstraţie
Seminar recapitulativ Conversaţie 2 ore

Bibliografie
1. Cristea, D., Tratat de psihologie socială, Editura Pro Transilvania, Bucureşti, 2000.
2. Doise, W., Mugny, G., Psihologie socială şi dezvoltare cognitivă, Polirom, 1998.
3. Hăvârneanu, C., Cunoaşterea psihologică a persoanei, Polirom, 2000.
4. Macovei, M.C. Psihosocilogie socială – note de curs, Editura Academiei Forţelor
Terestre, Sibiu, 2014
5. Neculau, A., Manual de psihologie socială, Editura Polirom, 2005.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Studiind fenomene şi procese care se produc într-un spaţiu relaţional şi în zona de
interferenţă dintre individual şi social, conţinuturile proiectate oferă o perspectivă sintetică
asupra fenomenelor psihosociale reprezentând un instrument important atât în formarea
personalităţii cât şi în înţelegerea şi optimizarea activităţilor de zi cu zi.
Problematica avută în vedere este în concordanţă cu particularităţile sociale, economice,
politice ale României, ceea ce face să aibă aplicabilitate în aproape toate domeniile vieţii
individuale şi sociale şi să corespundă astfel cerinţelor actuale ale angajatorilor.

39
10. Evaluare
10.3
Tip 10.2 Metode Pondere
10.1 Criterii de evaluare
activitate de evaluare din nota
finală
 definirea, explicarea şi utilizarea corectă a
conceptelor specifice domeniului
psihosociologiei;
 interpretarea şi argumentarea principalelor
procese şi fenomene psihosociale;
 utilizarea corectă a teoriilor, conceptelor şi
10.4 Curs noţiunilor psihosociologiei moderne pentru Probă orală 70 %
explicarea, exemplificarea şi argumentarea unor
situaţii-problemă specifice microgrupurilor
militare;
 explicarea şi argumentarea influenţei mediului
macro şi microsocial asupra stărilor şi
comportamentului individului;
 utilizarea corectă a limbajului psihosociologiei
în relaţionarea şi comunicarea interpersonală;
 însuşirea principalelor modalităţi de
autocunoaştere şi utilizarea corectă a
metodologiei ştiinţifice de prelucrare şi
10.5
interpretare a datelor; Portofoliu,
Seminar/ 30 %
laborator  utilizarea corectă a metodei sociometrice în conversaţie
cunoaşterea relaţiilor preferenţiale existente în
microgrupul militar;
 identificarea principalelor particularităţi ale
microgrupului militar şi a strategiilor de
intervenţie în scop ameliorator;
10.6 Standard minim de performanţă
- definirea şi explicarea conceptelor de bază ale psihosociologiei militare;
- rezolvarea corectă a cel puţin două sarcini concrete din cadrul şedinţelor de seminar

40
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

MECANICĂ ŞI REZISTENŢA
2.1. Denumirea disciplinei
MATERIALELOR
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Ghiţă BÂRSAN
[Link]. Simona MICLĂUŞ
2.3. Titularul activităţilor de seminar
[Link]. Silviu Mihai PETRIŞOR
2.6. Tipul 2.7. De pregătire
2.4. Anul de
I 2.5. Semestrul 1 de Ex. Regimul în domeniu şi
studiu
evaluare disciplinei în specialitate

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2. curs 2 2
laborator
3.6. seminar/
3.4. Total ore din planul de învăţământ 56 din care 3.5. curs 28 28
laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe
18
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 24
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 69
3.8. Total ore pe semestru 125
3.9. Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

 Discipline efectuate în liceu:
4.1. de curriculum
Matematică, Fizică
4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului  amfiteatru, sală de curs
5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului  cabinet laborator, cabinet seminar

41
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelorde bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă şi
utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor
şi strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor
doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor
normative specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor
Competenţe profesionale

concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de

specialitate.
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea
de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale
tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei.
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi
armamentului specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor militare şi a
procedeelor tactice specifice armei şi nivelului structurii militare.
C4.4 Analiza şi evaluarea parametrilor de funcţionare a armamentului şi tehnicii
specifice armei şi valorificarea acestora în constituirea capabilităţilor funcţionale ale
entităţilor organizaţionale specifice armei şi redactarea documentelor de planificare,
organizare şi desfăşurare a activităţilor structurilor de armă, conform formei şi
conţinutului instituţionalizat.
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
Însuşirea teoriei generale a ştiinţelor militare tehnice (mecanică şi
rezistenţa materialelor), teorii şi principii fundamentale, principii
[Link] general
constructive şi de funcţionare a tehnicii, armamentului şi
al disciplinei
aparaturii specifice armei tancuri şi auto, softuri informatice 2D şi
3D, standarde militare, modele ale acţiunilor militare.
 Cunoaşterea şi înţelegerea noţiunilor fundamentale ale
mecanicii şi rezistenţei materialelor, identificarea de termeni,
relaţii, teorii specifice mecanicii mediului continuu deformabil şi
rezistenţei materialelor;
 Crearea capabilităţilor necesare pentru utilizarea cunoştinţelor
în domeniul mecanicii mediului continuu deformabil cât şi a
deprinderilor practice de calcul a caracteristicilor geometrice ale
secţiunilor plane;
7.2. Obiectivele  Însuşirea metodelor de calcul a dimensiunilor elementelor de
rezistenţă în condiţii date de material şi încărcare, îmbinând
specifice
criteriile de bună funcţionare şi eficienţă economică;
 Dezvoltarea capacităţii intelectuale ale viitorului specialist
militar, utilizarea de tehnici de cercetare şi experimentare
performante (ex. învăţarea şi utilizarea unor softuri de modelare
2D şi 3D deosebit de importante în practica de proiectare şi
simulare, aplicarea unor metode şi modele de rezistenţă în
vederea studiului de deformaţii şi tensiuni ce pot apărea la
anumite piese reprezentative din organologia unor module
proiectate).

42
8. Conţinuturi
Metode de
8.1 Curs Observaţii
predare
1. Noţiuni introductive de mecanică Filmuleţe
Expunere
1.1. Noţiuni introductive, definiţii; didactice,
Explicaţie
1.2. Sisteme de referinţă. Grad de libertate. Scheme,
Conversaţie
Axioma legăturilor; Imagini, Soft 2D,
Demonstraţia
1.3. Sistemul internaţional de unităţi de măsură. 3D
2. Statica
2.1. Forţa. Moment polar. Moment axial. Cuplu de
forţe. Momentul unui cuplu;
2.2. Reducerea forţelor. Reducerea unei forţe în Descriere
raport cu un punct. Reducerea unei forţe oarecare Demonstraţie Scheme, Imagini
într-un punct. Torsor minimal; Exerciţiu
2.3. Axa centrală. Cazuri particulare de reducere;
2.4. Statica solidului rigid. Metode şi condiţii de
determinare a echilibrului static.
3. Geometria maselor
3.1. Centrul de greutate şi centrul maselor.
Teoremele lui Guldin-Pappus;
Expunere
3.2. Momente statice. Teorema momentelor Filmuleţe
Explicaţie
statice; didactice,
Conversaţie
3.3. Momente de inerţie. Raze de inerţie. Variaţia Scheme, Imagini
Demonstraţia
momentelor de inerţie la rotaţia axelor. Direcţii
principale de inerţie. Momente de inerţie
principale.
4. Cinematica punctului material
4.1. Definiţii. Componentele vitezei şi acceleraţiei
în sistemul de coordonate intrinseci (naturale).
Descriere Filmuleţe
Triedrul lui Frenet;
Demonstraţie didactice,
4.2. Componentele vitezei si acceleraţiei în
Exerciţiu Scheme, Imagini
sistemul de coordonate polare;
4.3. Cazuri particulare de mişcare ale punctului
material.
Filmuleţe
5. Mişcarea relativă a punctului material Expunere
didactice,
5.1. Derivata unui vector dat prin proiecţii, într-un Explicaţie
Scheme,
sistem de referinţă mobil; Conversaţie
Imagini, Soft 2D,
5.2. Ecuaţiile mişcării relative a punctului material. Demonstraţia
3D
6. Cinematica solidului rigid
6.1. Mişcarea generală a solidului rigid;
Filmuleţe
6.2. Mişcarea de translaţie a solidului rigid;
Descriere didactice,
6.3. Mişcarea de rotaţie a solidului rigid cu axă
Demonstraţie Scheme,
fixă;
Exerciţiu Imagini, Soft 2D,
6.4. Mişcarea plan paralelă a solidului rigid;
3D
6.5. Mişcarea de rotaţie a solidului rigid în jurul
unui punct fix.

43
7. Obiectul şi problemele rezistenţei
materialelor Expunere
7.1. Clasificarea corpurilor solide. Forţe exterioare. Explicaţie
Scheme, Imagini
Eforturi interioare; Conversaţie
7.2. Deplasări şi deformaţii. Legea lui Hooke; Demonstraţia
7.3. Ipotezele rezistenţei materialelor.
Filmuleţe
8. Diagrame de eforturi Descriere
didactice, Scheme,
8.1. Diagrame de eforturi in barele drepte; Demonstraţie
Imagini, Soft 2D,
8.2. Diagrame de eforturi in cadrele drepte. Exerciţiu
3D
9. Noţiuni de teoria elasticităţii
Descriere
9.1. Starea de tensiune. Starea de deformaţie; Scheme, Imagini,
Demonstraţie
9.2. Relaţii între tensiuni şi deformaţii; Soft 2D, 3D
Exerciţiu
9.3. Teorii de rezistenţă.
10. Solicitarea axială a barelor drepte Expunere Filmuleţe
10.1. Tensiuni şi deformaţii; Explicaţie didactice, Scheme,
10.2. Probleme de calcul: dimensionare, verificare, Conversaţie Imagini, Soft 2D,
efort capabil. Demonstraţia 3D
11. Forfecarea barelor de secţiune mică
Descriere Filmuleţe
11.1. Tensiuni şi deformaţii;
Demonstraţie didactice, Scheme,
11.2. Probleme de calcul: dimensionare, verificare,
Exerciţiu Imagini
efort capabil. Relaţia lui Juravski.
12. Torsiunea barelor drepte
Filmuleţe
12.1. Torsiunea barelor drepte de secţiune Descriere
didactice, Scheme,
circulară. Demonstraţie
Imagini, Soft 2D,
12.2. Arcuri elicoidale cu pas mic; Exerciţiu
3D
12.3. Sisteme static nedeterminate la torsiune.
13. Încovoierea barelor drepte
13.1 Încovoierea pură. Încovoierea simplă;
Expunere Filmuleţe
13.2. Relaţia lui Navier;
Explicaţie didactice, Scheme,
13.3. Deformarea barelor drepte solicitate la
Conversaţie Imagini, Soft 2D,
încovoiere. Ecuaţia fibrei medii deformate;
Demonstraţia 3D
13.4. Metode de calcul: analitică, parametrilor în
origine, grinda conjugată.
14. Solicitări compuse Expunere Filmuleţe
14.1. Incovoierea oblica (dublă); Explicaţie didactice, Scheme,
14.2. Întinderea (compresiunea) excentrică; Conversaţie Imagini, Soft 2D,
14.3. Încovoierea cu torsiune. Relaţii de calcul. Demonstraţia 3D
Bibliografie:
1. Bârsan, Gh., Mecanica, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2005, I.S.B.N. 973-
7809-25-4.
2. Voinea R., Voiculescu D., Ceauşu V., Mecanica, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1983.
3. Buzdugan Gh., Rezistenţa materialelor, Editura Tehnică, Bucureşti, 1980.
4. Deutsch I., Rezistenţa materialelor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979.
5. Ispas,V., Deteşan, O.A., Petrişor, S.M., „Mecanica. Statica”, [Link], 543 pg., Cluj-
Napoca, 2007, ISBN 978-973-663-323-3.
6. Petrişor, S.M., Bârsan, Gh., „Mecanică. Statică şi Cinematica - Curs”, Editura
Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2011, ISBN 978-973-153-116-8, 311 pg.

44
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Conversaţie
Explicaţie
L1. Statică -
Demonstraţie
Instructaj
Exerciţiu
L2. Geometria maselor Dezbatere -
Experiment
Problematizare
Simulare
L3. Cinematica punctului material -
Instruire asistată de
calculator
Exerciţiu
L4. Mişcarea relativă a punctului material Explicaţie -
Demonstraţie
Problematizare
L5. Noţiuni de teoria elasticităţii -
Simulare
Instruire asistată de
L6. Încovoierea barelor drepte calculator -
Simulare
Explicaţie
L7. Solicitări compuse -
Demonstraţie
Bibliografie:
1. Bălan, Şt., Probleme de mecanică, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1997
2. Ghiţă Bârsan, Ioan Haş, Andi Adrianescu, Mecanica - Statica, Cinematica şi Dinamica-
Culegere de probleme, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2006, I.S.B.N.973-
7809-38-6.
3. Ştefan St., Ionescu D., Fuiorea I., Poradici P., Lazăr I., Pădurean V., Mecanica, Culegerea
de probleme. Mecanica analitică, Bucureşti, Editura Academiei Tehnice Militare, 1994.
4. Năstăsescu Vasile, Bârsan Ghiţă, Rezistenţa materialelor, Culegere de probleme, vol. I,
Editura Academiei Tehnice Militare, Bucureşti, 1997.
5. Sofonea G., Frăţilă M., Vasiloaica C-tin, Pascu A., Avrigeanu E., Lucrări de laborator de
rezistenţa materialelor, U. Sibiu 2000.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Mecanică şi Rezistenţa Materialelor corespund următoarelor
repere teoretice şi practice contemporane:
 Educaţia centrată pe cursant;
 Participarea activă a cursanţilor, parteneriat între educator şi cursanţi;
 Metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare;
 Educaţia permanentă, autoeducaţia.
 Tematica disciplinei Mecanică şi Rezistenţa Materialelor corespunde următoarelor cerinţe
ale angajatorilor:
 Desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor;
 Instruirea individuală şi colectivă a militarilor;
 Strategii didactice eficiente;
 Utilizarea tehnologiilor moderne.

45
10. Evaluare
10.3.
10.2. Metode Pondere
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare
de evaluare din nota
finală
 Utilizarea corectă a limbajului tehnic de
specialitate;
Proba orală
 Realizarea de conexiuni între predare-
Probă scrisă
10.4. Curs învăţare-evaluare; 70 %
Caiet
 Utilizarea teoriilor, principiilor şi metodelor probleme
predate în formularea şi argumentarea unor
puncte de vedere personale.
 Utilizarea corectă a limbajului tehnic de
specialitate;
 Realizarea de conexiuni între predare-
Miniproiect
învăţare-evaluare;
10.5. Portofoliu
 Manifestarea unei atitudini pozitive şi
Seminar/ lucrări 30 %
responsabile faţă de implicaţiile şi aplicaţiile
laborator Probă
tehnice însuşite în profesia militare;
practică
 Valorificarea eficientă şi inovativă a
strategiilor de instruire şi autoinstruire în propria
activitate de pregătire profesională.
10.6. Standard minim de performanţă
Să enumere principiile mecanicii newtoniene, să calculeze principalele caracteristici
geometrice ale secţiunilor plane, să cunoască elementele unui torsor de reducere şi să aplice
proprietăţile acestuia, să definească mişcările punctului material, sistemelor de puncte
materiale, solidului rigid, să identifice tipul mişcărilor executate de către un corp material
(solid rigid), să identifice tipul de solicitari simple care apar în corpurile deformabile, să
construiască diagramele de eforturi pentru barele drepte, să stabilească tipul tensiunilor si
deformaţiilor care apar în barele drepte supuse solicitaruilor simple si/sau compuse, să-şi
însuşească teoriile clasice de rezistenţă.

46
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei TACTICĂ I
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Daniel SOLESCU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Marius PRICOPI
2.4. Anul 2.6. Tipul de 2.7. Regimul Opţională,
I 2.5. Semestrul 1 Ex.
de studiu evaluare disciplinei Fundamentală

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. Seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2. curs 2 2
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
56 din care 3.5. curs 28 28
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe
11
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 69
3.8. Total ore pe semestru 125
3.9. Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum -
4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului -
5.2. de desfăşurare a
-
seminarului/laboratorului

47
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
Competenţe profesionale

şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de

probleme specifice
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea
de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale
tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei.
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite.
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general Însuşirea şi explicarea fenomenelor, legilor, principiilor ce
al disciplinei caracterizează structurile militare de nivel tactic.
 Să-şi însuşească noţunile de bază şi principiile care guvernează
lupta armată;
 Identificarea principalelor forme şi procedee de ducere a
acţiunilor militare;
 Cunoşterea principalelor misiuni care pot fi îndeplinite de către
forţele terestre, la nivel tactic;
 Să cunoască regulile de echipare şi mascare a luptătorului;
 Să cunoască tehnicile individuale de acţiune în cadrul
7.2. Obiectivele specifice echipei în principalele forme ale luptei;
 Sa-şi însuşească particularităţile luptei în zonele urbane şi în
zonele cu climă specifică;
 Să cunoască tehnicile individuale de cercetare şi indicii de
demascare a acţiunilor inamicului;
 Să fie în măsură să organizeze observarea şi supravegherea
câmpului de luptă individual şi în cadrul echipei;
 Să cunoască capabilităţile acţionale specifice necesare
luptătorului pentru îndeplinirea cu succes a misiunilor.
8. Conţinuturi
Metode de
8.1. Curs Observaţii
predare
Expunere
C1: Delimitări conceptuale privind acţiunile Explicaţie
tactice în cadrul operaţiilor Forţelor Terestre. Demonstraţie
Conversaţie
Expunere
C2: Tipuri de forţe tactice, elemente, organizare Explicaţie
şi capabilităţi specifice. Demonstraţie
Conversaţie
Expunere
C3: Locul şi rolul luptătorului în cadrul Explicaţie
diferitelor structuri tactice de nivel mic. Demonstraţie
Conversaţie
48
 Expunere
C4: Tehnici de echipare şi mascare (ascundere,
Explicaţie
adăpostire, camuflare) în câmpul tactic. Demonstraţie
C5: Deplasarea echipei de luptători pe câmpul Expunere
Explicaţie
de luptă şi dispozitive adoptate în diferite
Demonstraţie
situaţii. Conversaţie
C6: Acţiunile echipei de luptători în zone cu Expunere
Explicaţie
factori de risc ridicat şi trecerea obstacolelor şi a
Demonstraţie
raioanelor controlate de inamic. Conversaţie
Expunere
C7: Acţiunile echipei de luptători pentru Explicaţie
observarea şi supravegherea câmpului de luptă. Demonstraţie
Conversaţie
Expunere
C8: Acţiunile echipei de luptători la contactul Explicaţie
cu inamicul. Demonstraţie
Conversaţie
Expunere
C9: Acţiunile echipei de luptători ca patrulă de Explicaţie
cercetare. Demonstraţie
Conversaţie
Expunere
C10: Acţiunile echipei de luptători în lupta Explicaţie
ofensivă. Demonstraţie
Conversaţie
Expunere
C11: Acţiunile echipei de luptători în lupta de Explicaţie
apărare Demonstraţie
Conversaţie
Expunere
C12: Acţiunile echipei de luptători în cadrul Explicaţie
Operaţiunilor de stabilitate şi de sprijin. Demonstraţie
Conversaţie
Expunere
C13: Acţiunile echipei de luptători în mediu
Explicaţie
urban. Demonstraţie
C14: Acţiunile echipei de luptători pentru trecerea
cursurilor de apă folosind mijloacele Expunere
improvizate şi pentru ducerea luptei în medii Explicaţie
specifice (zone tropicale/deşertice, zone polare Demonstraţie
sau cu temperature scăzute, zone muntoase- Conversaţie
împădurite)
Metode de
8.2. Seminar/laborator Observaţii
predare
S1: Seminar introductiv
Conversaţie,
Evoluţia tacticii subunităţilor de infanterie (VM,
Explicaţie,
Cc, Pşt, PM).

49
 Conversaţie,
L1: Influenţa terenului asupra desfăşurării
Explicaţie,
acţiunilor militare de către echipa de luptători.
Problematizare
Dezbatere,
S2: Atribuţiile şi obligaţiile luptătorului în
Explicaţie,
cadrul structurii şi echipei din care face parte.
Studiu de caz
L2: Echiparea, înzestrarea şi camuflarea Problematizare,
luptătorului în funcţiei de situaţiile câmpului de Demonstraţie
luptă şi misiunea de îndeplinit; Explicaţie
Explicaţie,
S3: Deplasare individuală în câmpul de luptă şi
Problematizare,
alegerea poziţiilor de luptă temporare;
Demonstraţie
Dezbatere,
L3: Tehnici individuale de trecere a raioanelor Conversaţie,
controlate de inamic şi a obstacolelor. Explicaţie,
Problematizare
S4: Tehnici individuale de executare a
misiunilor de supraveghere a terenului şi a Dezbatere,
inamicului în cadrul postului de observare; Conversaţie,
elaborarea şi completarea documentele specifice Explicaţie
şi raportarea informaţiile obţinute
Dezbatere,
L4: Tehnici individuale de acţiune/ reacţie a
Conversaţie,
luptătorului la contactul cu inamicul.
Explicaţie
Dezbatere,
S5: Tehnici individuale de cercetare a formelor
Conversaţie,
de relief şi a detaliilor de planimetrie
Explicaţie
Dezbatere,
L5: Tehnici individuale de acţiune în cadrul
Conversaţie,
echipei de luptători în lupta ofensivă.
Explicaţie
S6: Tehnici individuale de acţiune în cadrul Dezbatere,
echipei de luptători în lupta de apărare; Tehnici Conversaţie,
individuale specifice vânătorilor de tancuri. Explicaţie

L6: Tehnici individuale de acţiune în cadrul Dezbatere,

echipei de luptători specifice Operaţiunilor de Conversaţie,
stabilitate şi sprijin. Explicaţie

Dezbatere,
S7: Tehnici individuale de acţiune în cadrul
Conversaţie,
echipei de luptători în mediu urban.
Explicaţie
L7: Tehnici individuale de acţiune în cadrul
echipei de luptători pentru trecerea cursurilor de
Dezbatere,
apă folosind mijloacele improvizate. Tehnici de
Conversaţie,
acţiune individuale în zone tropicale/deşertice,
Explicaţie
în zone polare sau cu temperature scăzute, în
zone împădurite

50
Bibliografie:
1. Daniel SOLESCU, Tactică 1. Noţiuni teoretice privind tehnicile individuale de acţiune
în cadrul echipei şi grupei de luptători în câmpul tactic (curs), Editura Academiei Forţelor
Terstre, Sibiu, 2015.
2. Daniel SOLESCU, Tactică 1. Noţiuni teoretice privind procedurile şi tehnicile
fundamentale de acţiune în câmpul tactic (curs), Editura Academiei Forţelor Terstre, Sibiu,
2015.
3. Daniel SOLESCU, Studiu privind optimizarea fişelor ASIE din PII-I. Bz. – I Ta. G.,
Editura Academiei Forţelor Terstre, Sibiu, 2015
4. F.T./I.8, Manualul instrucţiei luptătorului, Editura Academiei Forţelor Terestre Sibiu,
2007.
5. [Link].-[Link].G., Programul de instrucţie individuală la instrucţie tactică generală.
6. F.T. – 1, Doctrina Operaţiilor Forţelor Terestre, Bucureşti, 2007.
7. F.T. – 3, Manualul de tactică generală a Forţelor Terestre, Bucureşti, 2013.
8. ***, Tratat de tactică militară – Forţele Terestre, Editura Academiei Forţelor Terstre,
Sibiu, 2003.
9. SH 21 – 76 Ranger Handbook, Fort Benning, Georgia, 2011.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Tactică I corespund următoarelor repere teoretice şi practice
contemporane:
 Analiza fenomenului militar contemporan;
 Diversitatea acţiunii militare;
 Tematica disciplinei Tactică I corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Formarea unui limbaj operaţional comun;
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice domeniului militar;
 Aplicarea corectă a principiilor acţiunilor militare;
 Înţelegerea modalităţilor de concretizare a cunoştinţelor teoretice în practica
operaţiilor militare de diverse tipuri.
10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi
conceptelor specifice tacticii;
 Realizarea de conexiuni între elementele
10.4. Curs domeniului tactic; Probă scrisă 60 %
 Argumentarea unor puncte de vedere
privind utilizarea structurilor militare de nivel
tactic în luptă.

51
  Abilităţi minime în explicarea conceptelor
fundamentale din tactică; Referat
10%
 Realizarea de conexiuni între elementele individual
domeniului tactic;
 Materializarea grafică corectă a Teste scrise
20%
10.5. principalelor tipuri de acţiuni specifice luptei intermediare
Seminar/ armate;
laborator  Particularizarea tehnicilor individuale de
acţiune la specificul misiunii şi condiţiilor
fizico-geografice; Evaluare
10%
 Manifestarea unei atitudini pozitive şi continuă
responsabile faţă de implicaţiile teoriei
militare în formarea profesională.
10.6. Standard minim de performanţă
- utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice tacticii;
- abilităţi minime în explicarea conceptelor fundamentale din domeniul tactic;
- întocmirea şi prezentarea unui referat prin care demonstrează că a studiat bibliografia
minimală;
- pentru promovare este obligatoriu ca studenţii să obţină minimum nota 5, nota fiind media
ponderată a metodelor de evaluare.

52
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţemilitare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei TERMODINAMICA ŞI FIZICĂ MOLECULARĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. Simona MICLĂUŞ
2.3. Titularul activităţilor de
Prof. univ. dr. Simona MICLĂUŞ
seminar
2.4. Anul de 2.5. 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
I Semestrul 1 evaluare Ex disciplinei Opţională
studiu

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2 curs 2 3.4 seminar/laborator 2
3.4 Total ore din planul de
56 din care 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 17
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7 Total ore studiu individual 69
3.8 Total ore pe semestru 125
3.9 Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum nu

4.2. de competenţe nu

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului

5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului

53
6. Competenţele specifice acumulate

C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă

şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice
Competenţe profesionale

C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare,

politicilor şi strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea
principiilor doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a
actelor normative specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea
principalelor concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a
limbajului de specialitate
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în
activitatea de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de
funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea noţiunilor fundamentale ale termodinamicii şi fizicii
7.1. Obiectivul general al moleculare în vederea acumulării de cunoştinţe şi practici
disciplinei necesare specialistului apărării CBRN.

 Însuşirea metodelor şi tehnicilor specifice fizicii fenomenelor

termice si moleculare
 Dezvoltarea capacităţii de analiza si interpretare corectă a
fenomenelor termo-moleculare
7.2. Obiectivele specifice  Deprinderea abilitatilor aplicative si practice in vederea
rezolvarii unor probleme specifice de fizica moleculei si a
fenomenelor termodinamice in sistemele fizice

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
Expunere,
Fizica moleculară: obiect şi metode de
Explicaţie,
studiu. Noţiuni fundamentale de
Conversaţie,
termodinamică.
Demonstraţie
Expunere,
Principiul zero al termodinamicii. Explicaţie,
Temperatura. Măsurarea temperaturii. Conversaţie,
Demonstraţie
Lucrul mecanic. Căldură şi calorimetrie. Expunere,
(Schimbul de căldură prin conducţie, Explicaţie,
convecţie, radiaţie). Coeficienţi calorici. Demonstraţie

54
Primul principiu al termodinamicii.
Descriere
Aplicaţii ale primului principiu al
Demonstraţie
termodinamicii la gazul ideal
Al doilea principiu al termodinamicii. Expunere,
Ciclul Carnot. Randamentul ciclului Explicaţie,
Carnot. Masini termice. Teorema lui Conversaţie,
Carnot Demonstraţie
Entropia. Ecuaţia fundamentală a Expunere,
termodinamicii. Legătura cu fizica Explicaţie,
statistică. (Formula lui Boltzmann). Conversaţie,
Procese reversibile si ireversibile. Demonstraţie
Principiul al III-lea al termodinamicii.
Expunere,
Consecinţe; Potenţiale termodinamice.
Explicaţie,
Energia interna. Entalpia. Energia
Conversaţie,
liberă. Entalpia liberă. Relaţiile lui
Demonstraţie
Maxwell. Ecuaţiile Gibbs-Helmholtz
Teoria cinetico-moleculară a gazelor
(miscarea termica, modelul gazul ideal, Expunere,
interpretarea cinetico-moleculara a Explicaţie,
presiunii si temperaturii). Ciocniri Conversaţie,
intermoleculare. Drum liber mediu; Demonstraţie
Miscarea browniana.
Expunere,
Fenomene de transport în gaze; Explicaţie,
Interacţiuni moleculare. Gaze reale. Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
Notiuni de fizica temperaturilor joase;
Explicaţie,
Starea lichidă. Caracteristici generale.
Conversaţie,
Presiunea internă.
Demonstraţie
Expunere,
Tensiunea superficială, capilaritate.
Explicaţie,
Starea solida. Fenomene de contact si de
Conversaţie,
suprafata; Transformări de fază.
Demonstraţie
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Mărimi şi unităţi de măsură. Elemente de Explicaţie,
calcul al erorilor. Exerciţiu
Masurarea temperaturii. Explicaţie,
Masurarea presiunii. Exerciţiu
Determinarea caldurii specifice a
lichidelor si solidelor. Explicaţie,
Determinarea exponentului adiabatic la Problematizare,
gaze. Exerciţiu
Studiul legilor gazului ideal.
55
Tensiunea superficiala a lichidelor.
Explicaţie,
Determinarea caldurii latente de
Problematizare, Exerciţiu
vaporizare si cristalizare.
Explicaţie,
Dilatarea termica a solidelor si lichidelor.
Problematizare, Exerciţiu
Proprietatile materialelor la temperaturi Explicaţie,
joase; Miscarea Browniana. Problematizare, Exerciţiu
Explicaţie,
Studiul fenomenelor de transport in gaze
Problematizare, Exerciţiu
Bibliografie
1. G. I. Rusu, Mihaela Rusu, M. Sorohan, Fizică moleculară şi căldură, lucrări practice,
vol I şi II, Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1986.
2. Sabina Stefan, Fizica Moleculara – Lucrari Practice, Ed. Univ. din Bucuresti, 2003
3. Probleme de fizica moleculara si termodinamica, Ed. Tehnica, Bucuresti, 2003

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Termodinamică şi fizică moleculară corespund următoarelor
repere teoretice şi practice contemporane:
 Educaţia centrată pe cursant;
 Participarea activă a cursanţilor, parteneriat între educator şi cursanţi;
 Metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare;
 Educaţia permanentă, autoeducaţia.
 Tematica disciplinei Termodinamică şi fizică moleculară corespunde următoarelor cerinţe
ale angajatorilor:
 Desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor;
 Instruirea individuală şi colectivă a militarilor;
 Strategii didactice eficiente;
 Utilizarea tehnologiilor moderne.

10. Evaluare
10.3
Tip 10.2 Metode de
10.1 Criterii de evaluare Pondere din
activitate evaluare
nota finală
 Utilizarea corectă a noţiunilor de
termodinamică şi fizică moleculară
Examen scris
10.4 Curs  Demonstrarea valabilităţii şi aplicabilităţii 40 %
teoremelor şi principiilor fizicii
fenomenelor termice
 Aplicarea noţiunilor teoretice în
rezolvarea problemelor şi studiilor de caz, Aplicaţie+
Portofoliu date
 Însuşirea metodelor şi tehnicilor 40 % pe
10.5 = evaluare pe
specifice fizicii fenomenelor termice, parcurs +
Seminar/ parcurs (oral)
laborator  Dezvoltarea abilităţilor de calcul corect şi 20% prin
rapid examen
Probleme =
 Rezolvarea de probleme prin modelare Examen scris
analitică şi algoritmizare

56
10.6 Standard minim de performanţă
 Utilizarea corectă a noţiunilor de termodinamică şi fizică moleculară
 Demonstrarea valabilităţii şi aplicabilităţii teoremelor şi principiilor fizicii fenomenelor
termice
 Aplicarea noţiunilor teoretice în rezolvarea problemelor şi studiilor de caz

57
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei INFORMAŢII PENTRU APĂRARE (I)
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Costel LĂCĂTUŞU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Costel LĂCĂTUŞU
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
I 2.5. Semestrul I Ex.1 Opţ. A
studiu evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat

[Link]/
3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2. curs 2 2
laborator
3.6. seminar/
3.4. Total ore din planul de învăţământ 56 din care 3.5. curs 28 28
laborator
3.7. Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 25
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi …
3.7. Total ore studiu individual 77
3.8. Total ore pe semestru 125
3.9. Numărul de credite 5

4. Precondiţii

4.1. de curriculum -

4.2. de competenţe -

5. Condiţii
Sală de curs, retroproiector, laptop, note de curs,
5.1. de desfăşurare a cursului
prezentare în format PPT.
Sală de curs / unitate publică adaptată la specificul
5.2. de desfăşurare a
domeniului de referinţă, retroproiector, laptop,
seminarului/laboratorului
suport de curs, prezentare în format PPT.

58
6. Competenţele specifice acumulate
C3. Susţinere a procesului info-decizional în managementul organizaţiei
Competenţe profesionale
militare, explicitată prin următorii descriptori de nivel:
C3.3. Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru modelarea deciziei şi
analiza fluxurilor de activităţi din organizaţie;
C3.5. Elaborarea strategiilor de acţiune în raport cu finalităţile asumate de
organizaţia militară şi tendinţele de dezvoltare sociale şi economice.

CT1 - Executare responsabilă a sarcinilor profesionale

Îndeplinirea responsabilă a sarcinilor profesionale, cu respectarea valorilor şi eticii
profesiei de ofiţer, în condiţii de autonomie restrânsă şi asistenţă calificată, pe baza
transversale
Competenţe

principiilor, normelor şi a valorilor regulamentelor militare.

CT2 - Conştientizarea nevoii de formare continuă
Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională continuă, utilizarea
eficientă a abilităţilor lingvistice, a cunoştinţelor de tehnologia informaţiei şi a
comunicării, prin corelarea cu necesităţile şi facilităţile de dezvoltare profesională
specifice organizaţiei militare.

7. Obiectivele disciplinei
Cunoaşterea, asimilarea şi operarea adecvată a noţiunilor,
7.1. Obiectivul general
conceptelor, sintagmelor şi principiilor ce definesc domeniul
al disciplinei
Informaţii pentru apărare.
 asimilarea şi operarea adecvată cu noţiuni, concepte, sintagme
şi principii ce definesc domeniul securităţii naţionale, domeniul
informaţii pentru apărare şi activităţile de informaţii militare,
contrainformaţii şi securitate militară, cercetare şi operaţii
speciale;
 explicarea rolului şi locului activităţilor subînscrise domeniului
informaţii pentru apărare în planul activităţilor militare externe
întreprinse de Armata României;
 identificarea şi interpretarea ameninţărilor, riscurilor şi
vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale din perspectiva
7.2. Obiectivele domeniului informaţii pentru apărare;
specifice
 aplicarea algoritmilor de analiză specifici domeniului
informaţii pentru apărare în diferite situaţii din organizaţia
militară;
 utilizarea adecvată a unor metode, tehnici şi instrumente
specifice domeniului informaţii, contrainformaţii şi securitate
militară pentru gestionarea activităţii proprii;
 asumarea voluntară a responsabilităţilor specifice domeniului
informaţiilor pentru apărare asociate statutului de militar;
 manifestarea unei atitudini constructive în prevenirea situaţiilor
problematice specifice domeniului informaţii pentru apărare.

59
8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Nr. ore
Securitatea – de la paradigmele clasice la
ameninţările tradiţionale ale secolului XXI
1.1. Concept şi domenii de manifestare Explicaţie
1.2. Paradigmele clasice ale studiului securităţii Expunere 4
1.3. Ameninţările nontradiţionale la adresa Conversaţie euristică
securităţii
- Dimensiunea militară a securităţii
De la spionaj la activitatea modernă de informaţii
2.1. Începuturile culegerii de informaţii
2.2. Spionajul în antichitate Explicaţie
2.3. Evul mediu şi creşterea nevoii de informaţii Expunere 4
2.4. Epoca modernă: O nouă abordare a culegerii Conversaţie euristică
de informaţii
2.5. Activitatea de informaţii în secolul al XXI-lea
Comunitatea Naţională de Informaţii – rezultat al
sinergiei principalelor servicii de informaţii din
România; constituire, compunere şi principii de
funcţionare Explicaţie
3.1. Modele de organizare şi funcţionare ale unor Expunere 4
comunităţi de informaţii din alte state Conversaţie euristică
3.2. Comunitatea Naţională de Informaţii din
România. Constituire, compunere, principii de
funcţionare
Direcţia Generală de Informaţii a Apărării –
componentă principală a Comunităţii Naţionale
de Informaţii din România
4.1. Direcţia Generală de Informatii a apărării -
prezent şi perspective Explicaţie
4.2. Direcţia Generală de Informaţii a Apărării – Expunere 4
pilon important al Comunităţii Naţionale de Conversaţie euristică
Informaţii din România
- [Link] dintre structurile de informaţii
ale Armatei României şi serviciile de informaţii din
armatele statelor aliate şi partenere
Direcţia Informaţii Militare - între ficţiune şi
adevăr
5.1. Direcţia Informaţii Militare
5.1.1. Locul şi rolul informaţiilor militare în
contextul actual de securitate. Informaţiile militare
factor multiplicator de putere
Explicaţie
5.1.2. Viziunea, valorile şi misiunile, Direcţiei
Expunere 4
Informaţii Militare
Conversaţie euristică
5.1.3. Adaptarea Direcţiei Informaţii Militare la
noile provocări de securitate
5.2. Cercetarea strategică
5.2.1. Cercetarea în Armata României - tradiţie şi
actualitate
5.2.2. Structura subsistemului de cercetare în

60
Armata României
5.2.3. Lanţul de comandă al subsistemului de
cercetare (informaţii militare) pe timp de pace
[Link], planificarea, comanda, controlul
operaţiilor bazate pe informaţii
5.3. Forţele speciale
5.3.1 Locul, rolul şi misiunile forţelor speciale din
Armata României
5.3.2. Participarea forţelor speciale la misiunile
externe în teatrele de operaţii militare
- 5.3.3. Aportul forţelor speciale la colectarea
datelor şi informaţiilor, precum şi alegerea, lovirea
şi evaluarea efectelor loviturilor proprii asupra
ţintelor din teatrele de operaţii militare
Locul şi rolul Direcţiei Contrainformaţii şi
Securitate Militară în cadrul Direcţiei Generale
de Informaţii a Apărării
6.1. Locul şi rolul Direcţiei Contrainformaţii şi
Securitate Militară în identificarea şi contracararea
vulnerabilităţilor, ameninţărilor şi riscurilor la
adresa securităţii naţionale a României
[Link] apariţiei şi dezvoltării structurilor
de contrainformaţii militare. Context şi repere
istorice
6.1.2. Cadrul juridic al înfiinţării, organizării şi
funcţionării Direcţiei Contrainformaţii şi Securitate
Militară
6.1.3. Activitatea informativ-operativă de
contrainformaţii militare desfăşurată pentru
cunoaşterea, prevenirea şi contracararea
vulnerabilităţilor, ameninţărilor şi riscurilor la Explicaţie
adresa securităţii naţionale. Domenii de activitate şi Expunere 4
direcţii de acţiune ale Direcţiei Contrainformaţii şi Conversaţie euristică
Securitate Militară
6.2. Securitatea militară, misiune de bază a Direcţiei
Contrainformaţii şi Securitate Militară în activitatea
de protecţie a informaţiilor clasificate
6.2.1. Cadrul legal şi departamental care
reglementează activitatea de protecţie a
informaţiilor clasificate în Ministerul Apărării
Naţionale
6.2.2. Modul de organizare şi desfăşurare a
activităţii de protecţie a informaţiilor clasificate în
cadrul Ministerului Apărării Naţionale
- Rolul şi locul Direcţiei Contrainformaţii şi
Securitate Militară ca autoritate abilitatăia Direcţie
Generale de Informaţii a Apărării în planificarea,
organizarea, desfăşurarea şi controlul activităţii de
protecţie a informaţiilor clasificate

61
Structuri Intelligence în cadrul NATO şi UE
7.1. NATO şi UE: trecut şi prezent
7.2. Mediul de securitate şi structuri de intelligence
[Link] securităţii în perioada Războiului Rece
[Link] securităţii în context NATO şi UE; Explicaţie
[Link] ale NATO şi UE pentru asigurarea securităţii Expunere 4
7.3. Structuri de intelligence în cadrul NATO şi UE Conversaţie euristică
7.3.1. Structuri de intelligence şi responsabilităţi
7.3.2. Integrare şi cooperare în domeniul intelligence
7.3.3. Avantaje şi dezavantaje ale unei politici
comune de intelligence
Bibliografie:
MINIMALĂ
 „Informaţii pentru apărare (I)” – Note de curs, Editura Academiei Forţelor Terestre
„Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2012.
 Ivanov, Lucian-Marius, „Lumea reală: spionaj şi spioni” - Editura Academiei Forţelor
Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2013.
 Kolodziej, Edward A. Securitatea şi relaţiile internaţionale, Editura Polirom, Bucureşti,
2007.
 Morgenthau, Hans J., Politica între naţiuni, Editura Polirom, Bucureşti, 2007.
 Sava, Ionel Nicu, Studii de securitate, Centrul Român de Studii Regionale, Bucureşti, 2005.
 Shulsky, Abram N., SCHMITT, Garry J., Războiul Tăcut, Ed. Polirom, 2008.
 Waltz, Kenneth N., Teoria politicii internaţionale, Editura Polirom, Bucureşti, 2006.

APROFUNDATĂ
 Legea nr. 14/24.02.1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de
Informaţii, Monitorul Oficial, Partea I nr. 33 din 03.03.1992.
 Legea nr. 1/06.01.1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii
Externe, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 511 din 18.10.2001.
 Tratatul de la Lisabona de modificare a tratatului privind Uniunea Europeană şi a
tratatului de instituire a Comunităţii Europene, Bruxelles, 3 Decembrie 2007.
 Anuarul ştiinţific al Facultăţii de ştiinţe politice, relaţii internaţionale şi studii de
securitate, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu, 2007.
 Claval, Paul, Geopolitică şi geostrategie, Editura CORINT, Bucureşti, 2001.
 Crăciun Ion, Manta Dănuţ, Sarcinschi Alexandra, Gestionarea crizelor în cadrul NATO,
Editura UNAp, Bucureşti, 2004.
 Ghica, Luciana Alexandra; Zulean, Marian, Politica de securitate naţională, Editura
Polirom, Bucureşti, 2007.
 Hlihor, Constantin, Geopolitica şi geostrategia în analiza relaţiilor internaţionale
contemporane, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2005.
 Huntington, Samuel P., Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale, Editura Antet
XX Press, 2005.
 Maior, George Cristian, Un război al minţii, Editura Rao, Bucureşti, 2010.
 Nye Joseph Samuel jr., Descifrarea conflictelor internaţionale. Teorie şi istorie, trad.,
Vlădoiu Ion, Editura Antet, 2005.
 Petrescu, Stan, Despre intelligence şi putere, Editura Militară, Bucureşti, 2009.
 Sun-Tzî, Arta războiului, Editura Militară, Bucureşti, 1977.
 von Clausewitz Karl, Despre război, Editura Militară, Bucureşti, 1982.
SURSE DE INTERNET
 Preşedinţia României - [Link]
62
 Guvernul României - [Link]
 Senatul României - [Link]
 Camera Deputaţilor - [Link]
 Serviciul de Informaţii Externe - [Link]
 Ministerul Apărării Naţionale - [Link]
 Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord - [Link]
 Uniunea Europeană - [Link]
 Organizaţia Naţiunilor Unite - [Link]
 Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” -[Link]
8.2. Seminar şi laborator Metode de predare Observaţii
Dezbatere
Securitatea – de la paradigmele clasice la
Conversaţie euristică 4
ameninţările tradiţionale ale secolului XXI
Explicaţie
Dezbatere
De la spionaj la activitatea modernă de informaţii Conversaţie euristică 4
Explicaţie
Comunitatea Naţională de Informaţii – rezultat al
Dezbatere
sinergiei principalelor servicii de informaţii din
Conversaţie euristică 4
România; constituire, compunere şi principii de
Explicaţie
funcţionare
Direcţia Generală de Informaţii a Apărării – Dezbatere
componentă principală a Comunităţii Naţionale Conversaţie euristică 4
de Informaţii din România Explicaţie
Dezbatere
Direcţia Informaţii Militare - între ficţiune şi
Conversaţie euristică 4
adevăr
Explicaţie
Dezbatere
Locul şi rolul Direcţiei Contrainformaţii şi
Conversaţie euristică
Securitate Militară în cadrul Direcţiei Generale 4
Explicaţie,
de Informaţii a Apărării
Problematizare
Dezbatere
Conversaţie euristică
Structuri Intelligence în cadrul NATO şi UE 4
Explicaţie
Problematizare
Bibliografie
MINIMALĂ
 „Informaţii pentru apărare (I)” – Note de curs, Editura Academiei Forţelor Terestre
„Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2012.
 Ivanov, Lucian-Marius, „Lumea reală: spionaj şi spioni” - Editura Academiei Forţelor
Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2013.
 Constituţia României - Legea de revizuire nr. 429/2003, Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 758 din 29 /10/ 2003; republicată, cu reactualizarea denumirilor şi dându-se
textelor o nouă numerotare, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din
31/10/2003.
 Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României, Monitorul Oficial al României,
Partea I nr. 163 din 07/08/1991.
 Legea apărării naţionale a României nr. 45/1994, Monitorul Oficial al României, Partea I
nr. 172 din 07/07/1994.
 Legea nr. 415/27.06.2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de
63
Apărare a Ţării, Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 494 din 10.07. 2002.
 Legea nr. 346/21.07.2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Apărării Naţionale, Monitorul Oficial nr. 654 din 28 iulie 2006.
 Legea nr. 535/25.11.2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.
 Legea nr. 182/12.04.2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, modificată
prin Ordonanţa de urgentă 16/2005.
 Hotărârea Guvernului României nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor
naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, modificată şi completată
prin Hotărârea 2202/2004.
 Hotărârea Guvernului României nr. 353/2002 pentru aprobarea Normelor privind
protecţia informaţiilor clasificate ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în
România, modificată prin Hotărârea 590/2004.
 Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 146/18.11.2005 pentru
înfiinţarea Comunităţii Naţionale de Informaţii.
 Strategia de securitate naţională a României, Bucureşti, 2007.
 Strategia Naţională de Apărare, Bucureşti, 2010.
 Doctrina naţională a informaţiilor pentru securitate, Bucureşti, 2004.
 Doctrina pentru informaţii, contrainformaţii şi securitate a armatei, I.P.S.3, Bucureşti,
2005.
 Doctrina pentru Sprijinul cu Informaţii al Operaţilor Întrunite. Bucureşti, 2003.
 Doctrina HUMINT în Sprijinul Acţiunilor Militare conduse de NATO, 2009.
 Doctrina pentru Informaţii, Contrainformaţii şi Securitate NATO – AJP 2.0., 2004.

APROFUNDATĂ
 Legea nr. 14/24.02.1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de
Informaţii, Monitorul Oficial, Partea I nr. 33 din 03.03.1992.
 Legea nr. 1/06.01.1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii
Externe, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 511 din 18.10.2001.
 Tratatul de la Lisabona de modificare a tratatului privind Uniunea Europeană şi a
tratatului de instituire a Comunităţii Europene, Bruxelles, 3 Decembrie 2007.
 Anuarul ştiinţific al Facultăţii de ştiinţe politice, relaţii internaţionale şi studii de
securitate, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu, 2007.
 Ghica, Luciana Alexandra; Zulean, Marian, Politica de securitate naţională, Editura
Polirom, Bucureşti, 2007.
 Medar, T. Sergiu, Capabilităţi ale Serviciilor de Informaţii Militare, Bucureşti, Editura
CTEA, 2007.
 Sun-Tzî, Arta războiului, Editura Militară, Bucureşti, 1977.
SURSE DE INTERNET
 Preşedinţia României - [Link]
 Guvernul României - [Link]
 Senatul României - [Link]
 Camera Deputaţilor - [Link]
 Serviciul de Informaţii Externe - [Link]
 Ministerul Apărării Naţionale - [Link]
 Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord - [Link]
 Uniunea Europeană - [Link]
 Organizaţia Naţiunilor Unite - [Link]
 Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” -[Link]

64
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Informaţii pentru apărare (I) corespund următoarelor repere
teoretice şi practice contemporane:
- diversitatea acţiunilor de informaţii pentru apărare;
- adaptarea serviciilor de informaţii la mediul strategic contemporan;
- cultură de securitate complexă şi adaptată provocărilor mediului de securitate actual;
- aplicarea politicii de apărare şi planificarea integrată a apărării.
 Tematica disciplinei Informaţii pentru apărare (I) corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
- cunoaşterea, descrierea şi aprofundarea conceptelor referitoare la mediul de securitate
contemporan şi domeniul relaţiilor internaţionale;
- cunoaşterea şi înţelegerea principalelor noţiuni de securitate şi aplicarea lor în
activitatea curentă;
- dezvoltarea interesului pentru cercetare în domeniile securităţi şi informaţiilor pentru
apărare.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi
conceptelor specifice domeniului
informaţiilor pentru apărare;
 Utilizarea feedback-ului pe toate palierele
10.4. Curs activităţii de informaţii pentru apărare; Probă scrisă 60 %
 Utilizarea teoriilor specifice în formularea
şi argumentarea unor puncte de vedere
privind actvitatea de informaţii militare la
nivel tactic-operativ.
 Abilităţi minime în explicarea conceptelor
fundamentale din domeniul informaţiilor
pentru apărare;
 Înţelegerea şi dezvoltarea de abilităţi Referat,
10.5. minime în identificarea şi interpretarea Participarea la
Seminar/ ameninţărilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor la sesiuni de 40 %
laborator adresa securităţii naţionale din perspectiva comunicări
domeniului informaţii pentru apărare; ştiinţifice
 Manifestarea unei atitudini pozitive şi
responsabile faţă de implicaţiile teoriei
militare în formarea profesională.
10.6. Standard minim de performanţă
- definirea noţiunilor generale şi explicarea conceptelor specifice domeniului
informaţiilor pentru apărare;
- întocmirea şi prezentarea unui referat prin care să fie abordată o problemă definită pe
baza tematicii studiate;
- atitudine pozitivă în raport cu sarcinile didactice.
65
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei TACTICĂ I
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Daniel SOLESCU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Marius PRICOPI
2.4. Anul 2.6. Tipul de 2.7. Regimul Opţională,
I 2.5. Semestrul 1 Ex.
de studiu evaluare disciplinei Fundamentală

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. Seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2. curs 2 2
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
56 din care 3.5. curs 28 28
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe
11
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 69
3.8. Total ore pe semestru 125
3.9. Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum -
4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului -
5.2. de desfăşurare a
-
seminarului/laboratorului

66
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
Competenţe profesionale

şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de

probleme specifice
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea
de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale
tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei.
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite.
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general Însuşirea şi explicarea fenomenelor, legilor, principiilor ce
al disciplinei caracterizează structurile militare de nivel tactic.
 Să-şi însuşească noţunile de bază şi principiile care guvernează
lupta armată;
 Identificarea principalelor forme şi procedee de ducere a
acţiunilor militare;
 Cunoşterea principalelor misiuni care pot fi îndeplinite de către
forţele terestre, la nivel tactic;
 Să cunoască regulile de echipare şi mascare a luptătorului;
 Să cunoască tehnicile individuale de acţiune în cadrul
7.2. Obiectivele specifice echipei în principalele forme ale luptei;
 Sa-şi însuşească particularităţile luptei în zonele urbane şi în
zonele cu climă specifică;
 Să cunoască tehnicile individuale de cercetare şi indicii de
demascare a acţiunilor inamicului;
 Să fie în măsură să organizeze observarea şi supravegherea
câmpului de luptă individual şi în cadrul echipei;
 Să cunoască capabilităţile acţionale specifice necesare
luptătorului pentru îndeplinirea cu succes a misiunilor.
8. Conţinuturi
Metode de
8.1. Curs Observaţii
predare
Expunere
C1: Delimitări conceptuale privind acţiunile Explicaţie
tactice în cadrul operaţiilor Forţelor Terestre. Demonstraţie
Conversaţie
Expunere
C2: Tipuri de forţe tactice, elemente, organizare Explicaţie
şi capabilităţi specifice. Demonstraţie
Conversaţie
Expunere
C3: Locul şi rolul luptătorului în cadrul Explicaţie
diferitelor structuri tactice de nivel mic. Demonstraţie
Conversaţie
67
 Expunere
C4: Tehnici de echipare şi mascare (ascundere,
Explicaţie
adăpostire, camuflare) în câmpul tactic. Demonstraţie
C5: Deplasarea echipei de luptători pe câmpul Expunere
Explicaţie
de luptă şi dispozitive adoptate în diferite
Demonstraţie
situaţii. Conversaţie
C6: Acţiunile echipei de luptători în zone cu Expunere
Explicaţie
factori de risc ridicat şi trecerea obstacolelor şi a
Demonstraţie
raioanelor controlate de inamic. Conversaţie
Expunere
C7: Acţiunile echipei de luptători pentru Explicaţie
observarea şi supravegherea câmpului de luptă. Demonstraţie
Conversaţie
Expunere
C8: Acţiunile echipei de luptători la contactul Explicaţie
cu inamicul. Demonstraţie
Conversaţie
Expunere
C9: Acţiunile echipei de luptători ca patrulă de Explicaţie
cercetare. Demonstraţie
Conversaţie
Expunere
C10: Acţiunile echipei de luptători în lupta Explicaţie
ofensivă. Demonstraţie
Conversaţie
Expunere
C11: Acţiunile echipei de luptători în lupta de Explicaţie
apărare Demonstraţie
Conversaţie
Expunere
C12: Acţiunile echipei de luptători în cadrul Explicaţie
Operaţiunilor de stabilitate şi de sprijin. Demonstraţie
Conversaţie
Expunere
C13: Acţiunile echipei de luptători în mediu
Explicaţie
urban. Demonstraţie
C14: Acţiunile echipei de luptători pentru trecerea
cursurilor de apă folosind mijloacele Expunere
improvizate şi pentru ducerea luptei în medii Explicaţie
specifice (zone tropicale/deşertice, zone polare Demonstraţie
sau cu temperature scăzute, zone muntoase- Conversaţie
împădurite)
Metode de
8.2. Seminar/laborator Observaţii
predare
S1: Seminar introductiv
Conversaţie,
Evoluţia tacticii subunităţilor de infanterie (VM,
Explicaţie,
Cc, Pşt, PM).

68
 Conversaţie,
L1: Influenţa terenului asupra desfăşurării
Explicaţie,
acţiunilor militare de către echipa de luptători.
Problematizare
Dezbatere,
S2: Atribuţiile şi obligaţiile luptătorului în
Explicaţie,
cadrul structurii şi echipei din care face parte.
Studiu de caz
L2: Echiparea, înzestrarea şi camuflarea Problematizare,
luptătorului în funcţiei de situaţiile câmpului de Demonstraţie
luptă şi misiunea de îndeplinit; Explicaţie
Explicaţie,
S3: Deplasare individuală în câmpul de luptă şi
Problematizare,
alegerea poziţiilor de luptă temporare;
Demonstraţie
Dezbatere,
L3: Tehnici individuale de trecere a raioanelor Conversaţie,
controlate de inamic şi a obstacolelor. Explicaţie,
Problematizare
S4: Tehnici individuale de executare a
misiunilor de supraveghere a terenului şi a Dezbatere,
inamicului în cadrul postului de observare; Conversaţie,
elaborarea şi completarea documentele specifice Explicaţie
şi raportarea informaţiile obţinute
Dezbatere,
L4: Tehnici individuale de acţiune/ reacţie a
Conversaţie,
luptătorului la contactul cu inamicul.
Explicaţie
Dezbatere,
S5: Tehnici individuale de cercetare a formelor
Conversaţie,
de relief şi a detaliilor de planimetrie
Explicaţie
Dezbatere,
L5: Tehnici individuale de acţiune în cadrul
Conversaţie,
echipei de luptători în lupta ofensivă.
Explicaţie
S6: Tehnici individuale de acţiune în cadrul Dezbatere,
echipei de luptători în lupta de apărare; Tehnici Conversaţie,
individuale specifice vânătorilor de tancuri. Explicaţie

L6: Tehnici individuale de acţiune în cadrul Dezbatere,

echipei de luptători specifice Operaţiunilor de Conversaţie,
stabilitate şi sprijin. Explicaţie

Dezbatere,
S7: Tehnici individuale de acţiune în cadrul
Conversaţie,
echipei de luptători în mediu urban.
Explicaţie
L7: Tehnici individuale de acţiune în cadrul
echipei de luptători pentru trecerea cursurilor de
Dezbatere,
apă folosind mijloacele improvizate. Tehnici de
Conversaţie,
acţiune individuale în zone tropicale/deşertice,
Explicaţie
în zone polare sau cu temperature scăzute, în
zone împădurite

69
Bibliografie:
1. Daniel SOLESCU, Tactică 1. Noţiuni teoretice privind tehnicile individuale de acţiune
în cadrul echipei şi grupei de luptători în câmpul tactic (curs), Editura Academiei Forţelor
Terstre, Sibiu, 2015.
2. Daniel SOLESCU, Tactică 1. Noţiuni teoretice privind procedurile şi tehnicile
fundamentale de acţiune în câmpul tactic (curs), Editura Academiei Forţelor Terstre, Sibiu,
2015.
3. Daniel SOLESCU, Studiu privind optimizarea fişelor ASIE din PII-I. Bz. – I Ta. G.,
Editura Academiei Forţelor Terstre, Sibiu, 2015
4. F.T./I.8, Manualul instrucţiei luptătorului, Editura Academiei Forţelor Terestre Sibiu,
2007.
5. [Link].-[Link].G., Programul de instrucţie individuală la instrucţie tactică generală.
6. F.T. – 1, Doctrina Operaţiilor Forţelor Terestre, Bucureşti, 2007.
7. F.T. – 3, Manualul de tactică generală a Forţelor Terestre, Bucureşti, 2013.
8. ***, Tratat de tactică militară – Forţele Terestre, Editura Academiei Forţelor Terstre,
Sibiu, 2003.
9. SH 21 – 76 Ranger Handbook, Fort Benning, Georgia, 2011.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Tactică I corespund următoarelor repere teoretice şi practice
contemporane:
 Analiza fenomenului militar contemporan;
 Diversitatea acţiunii militare;
 Tematica disciplinei Tactică I corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Formarea unui limbaj operaţional comun;
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice domeniului militar;
 Aplicarea corectă a principiilor acţiunilor militare;
 Înţelegerea modalităţilor de concretizare a cunoştinţelor teoretice în practica
operaţiilor militare de diverse tipuri.
10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi
conceptelor specifice tacticii;
 Realizarea de conexiuni între elementele
10.4. Curs domeniului tactic; Probă scrisă 60 %
 Argumentarea unor puncte de vedere
privind utilizarea structurilor militare de nivel
tactic în luptă.

70
  Abilităţi minime în explicarea conceptelor
fundamentale din tactică; Referat
10%
 Realizarea de conexiuni între elementele individual
domeniului tactic;
 Materializarea grafică corectă a Teste scrise
20%
10.5. principalelor tipuri de acţiuni specifice luptei intermediare
Seminar/ armate;
laborator  Particularizarea tehnicilor individuale de
acţiune la specificul misiunii şi condiţiilor
fizico-geografice; Evaluare
10%
 Manifestarea unei atitudini pozitive şi continuă
responsabile faţă de implicaţiile teoriei
militare în formarea profesională.
10.6. Standard minim de performanţă
- utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice tacticii;
- abilităţi minime în explicarea conceptelor fundamentale din domeniul tactic;
- întocmirea şi prezentarea unui referat prin care demonstrează că a studiat bibliografia
minimală;
- pentru promovare este obligatoriu ca studenţii să obţină minimum nota 5, nota fiind media
ponderată a metodelor de evaluare.

71
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei ŞTIINŢE MILITARE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Mihai Marcel NEAG
[Link]. dr. Aurelian RAŢIU
2.3. Titularul activităţilor de [Link]. dr. Aurelian RAŢIU
seminar [Link]. Marius PRICOPI
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul Obligatorie,
I 2.5. Semestrul 1 Ex.
studiu de evaluare disciplinei Fundamentală

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2 curs 2 3.5 seminar 2
3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care 3.5 curs 28 3.6 seminar 28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 14
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7 Total ore studiu individual 69
3.8 Total ore pe semestru 125
3.9 Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum -

4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului -
5.2. de desfăşurare a
-
seminarului/laboratorului

72
6. Competenţele specifice acumulate
C3. Susţinerea procesului infodecizional în managementul organizaţiei militare
C3.1 Definirea conceptelor specifice teoriei organizaţiilor în vederea comunicării
profesionale inclusiv în limba engleză, cu descrierea modelelor de simularea deciziei.
C3.2 Analiza, interpretarea şi explicarea fenomenelor specifice organizaţiei (militare)
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă şi
utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative
specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi
Competenţe profesionale

procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate

C4.2 Explicarea fundamentelor
teoretice ale specializării în armă şi misiunilor structurilor de armă de la baza ierarhiei
militare, ale suportului aplicativ în activitatea de stat major şi logisticii militare, a
principiilor constructive şi de funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii
specifice armei
C5. Implementarea strategiilor de instruire şi de evaluare a performanţelor în
cadrul instrucţiei individuale şi colective
C5.1 Definirea conceptelor specifice teoriei curriculum-ului, doctrinei instruirii
forţelor armate şi teoriilor despre personalitate, descrierea metodelor şi tehnicilor de
învăţare, a mecanismului instrucţiei individului şi grupurilor mici, a metodologiei
autoformării, automenţinerii şi dezvoltării deprinderilor precum şi a metodologiei
influenţării formative a atitudinilor şi comportamentului militarilor
C6. Aplicarea tehnicilor militare de acţiune individuală în diferite contexte
situaţionale
C6.1 Identificarea şi definirea fundamentelor normative ale comportamentului
organizaţional militar în diferite contexte situaţionale
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul Însuşirea şi explicarea fenomenelor, legilor, principiilor ce
general al caracterizează războiul şi lupta armată, precum şi a teoriilor privind
disciplinei instruirea şi organizarea forţelor
 Identificarea şi utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor
specifice ştiinţei militare;
 Cunoaşterea din perspectivă nomologică a caracteristicilor
conflictelor militare din epoca contemporană;
7.2. Obiectivele
 Identificarea dimensiunilor războiului şi cunoaşterea mutaţiilor
specifice
profunde ce s-au produs în conţinutul şi fizionomia acestuia;
 Explicarea fenomenelor şi activităţilor desfăşurate în etapele
conflictului militar;
 Înţelegerea modalităţilor de concretizare a cunoştinţelor teoretice în

73
 practica războiului;
 Utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare privind
determinarea nomologică a acţiunilor militare;
 Materializarea grafică a formelor de bază a luptei armate.

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
C1: Conceptul de ştiinţă militară
Expunere
1.1 Obiectul de studiu al ştiinţei militare
Explicaţie
1.2 Structura ştiinţei militare
Conversaţie
1.3 Funcţiile ştiinţei militare
C2: Războiul - formă de violenţă armată
2.1 Apariţia şi evoluţia fenomenului război
Descriere
2.2 Delimitări conceptuale privind conflictul,
Explicaţie Film didactic
conflictul armat şi războiul
Conversaţie
2.3 Cauzele războiului (conflictului armat)
2.4 Tipologia războaielor (conflictelor)
C3: Acţiunea militară – tipologia acţiunilor
militare
Expunere
3.1 Definire, clasificare, elemente de conţinut
Explicaţie Imagini,
3.2 Coordonate doctrinare ale acţiunilor
Demonstraţie Scheme
militare
Conversaţie
3.3 Lupta armată
3.4 Acţiunile militare ale Forţelor Terestre
C4: Legile şi principiile războiului şi ale
luptei armate
Expunere
4.1 Legile obiective ale războiului
Explicaţie
4.2 Principiile războiului
Conversaţie
4.3 Legile particulare ale luptei armate
4.3 Principiile luptei armate
C5: Arta militară, istoria şi geografia
militară, componente ale ştiinţei militare
5.1 Teoria artei militare Expunere
5.2 Funcţiile artei militare Demonstraţie Scheme,
5.3 Importanţa concluziilor şi a învăţămintelor Explicaţie Imagini
din conflictele anterioare Conversaţie
5.4 Influenţa mediului asupra acţiunilor
militare
C6: Teoria instruirii şi educării forţelor
6.1 Principiile şi cerinţele instruirii
Expunere
6.2 Învăţământul militar
Explicaţie Imagini
6.3 Instrucţia şi exerciţiile
Conversaţie
6.4 Instruirea prin practicare (practicarea
atribuţiilor funcţiei)

74
C7: Teoria organizării militare
7.1 Stadii structurale ale armatelor
contemporane Descriere
Scheme,
7.2 Transformarea structurală a Armatei Explicaţie
Imagini
României Expunere
7.3 Concordanţa dintre structurarea şi dotarea
forţelor şi evoluţia acţiunilor militare
C8: Revoluţia în Afacerile Militare în epoca
contemporană
Expunere
8.1. Revoluţia militară, tehnico-
Explicaţie Film didactic
militară/ştiinţifică
Conversaţie
8.2. Revoluţia în Afacerile Militare (RMA)
8.3. Domenii de referinţă în RMA
C9: Fenomenul militar contemporan şi
rolul ştiinţei militare în cunoaşterea
acestuia
9.1. Delimitări conceptuale
Descriere
9.2. Trăsături ale fenomenului militar
Explicaţie
contemporan
Expunere
9.3. Conflictele şi influenţele asupra
fenomenului militar contemporan
9.4. Posibile perspective în evoluţia
fenomenului militar
C10: Noi concepte operaţionale în teoria şi
practica acţiunilor militare
Expunere
10.1. Concepte operaţionale definitorii
Demonstraţie Scheme,
10.2. Concepte ale transformării militare
Explicaţie Imagini
10.3. Corelaţia dintre conceptele operaţionale,
Conversaţie
tehnologie, structurile militare şi eficienţa
militară
C11: Tendinţe şi perspective în evoluţia
războaielor. Viitorul conflictelor
militare
Descriere
11.1. Războiul la început de mileniu
Explicaţie
11.2. Fenomenologia războiului
Expunere
11.3. Alte forme posibile ale războiului
viitorului
11.4. Conceptul post-război, post-conflict
C12: Războiul informaţional – actualitate şi
perspectivă
12.1. Războiul informaţional, fundamente şi Expunere
Scheme,
forme de manifestare. Explicaţie
Imagini
12.2. Clasificarea războaielor informaţionale Conversaţie
şi procedee de acţiune specifice acestora
12.3. Operaţii informaţionale
C13: Războiul Bazat pe Reţea, operaţii
bazate pe efecte (EBAO) – concepte al Descriere
acţiunii militare moderne Explicaţie Film didactic
13.1. Apariţia şi evoluţia conceptelor Expunere
13.2. Principii şi implicaţii asupra acţiunii
75
 militare
13.3. Transformări asupra sistemului de
organizare şi de instruire al forţelor
C14: Simetrie şi asimetrie în acţiunile
Expunere
militare moderne
Explicaţie
14.1. Simetrie – disimetrie – asimetrie
Conversaţie
14.2. Idiosincrasia în acţiunile militare
Bibliografie:
1. Neag Mihai, Stoina Neculai, Ratiu Aurelian, Mihai Sorin, Ştiinţă militară – Curs,
Volumul. 1, Concepte şi teorii, Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre, 2008.
2. Ţenu Costică, Stăncilă Lucian, Bazele nomologice ale acţiunilor militare în războiul
modern, Bucureşti, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 2003.
3. Bărbulescu Ionel, Baboş Alexandru, Habian Liviu, Principiile şi normele acţiunii
militare, Sibiu, Editura Techno-Media 2003.
4. Bărbulescu Ionel, Habian Liviu, Lege, principiu, normă - corelaţii, Bucureşti, Editura
Ager, 2002.
5. Bădălan Eugen (coordonator), Concepte strategice şi operative de actualitate, Bucureşti,
Editura Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, 2004.
6. Mureşan Mircea, Ţenu Costică, Stăncilă Lucian, Corelaţia artei militare cu fenomenul
militar contemporan, Bucureşti, Editura Universitaăţliei dNeaA
ţiopn ărare, 2005.
7. Stăncilă Lucian, Grecu Ioan, Lupta armată modernă, Bucureşti, Editura Academiei de
Înalte Studii Militare, 2002.
8. Grigoraş Constantin, Operaţii de stabilitate şi de sprijin. Generarea şi regenerarea
forţelor, Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre, 2012.
9. Neag Mihai, Ratiu Aurelian, Alin Cîrdei, Ştiinţă militară – Curs, Volumul. I1, Sibiu,
Editura Academiei Forţelor Terestre, 2011.
10. Bădălan Eugen (coordonator), Concepte strategice şi operative de actualitate, Bucureşti,
Editura Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, 2004.
11. Bădălan Eugen, Frunzeti Teodor, Simetria şi idiosoncrasia în acţiunile militare, Editura
Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2004.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Repere ale evoluţiei istorice a ştiinţei militare Conversaţie,
Obiectul de studiu al ştiinţei militare şi Explicaţie,
analiza elementelor structurale ale acesteia Problematizare
Dezbatere,
Caracteristicile principalelor tipuri de
Explicaţie,
războaie (conflicte militare)
Studiu de caz,
Problematizare,
Materializarea grafică a acţiunilor militare Demonstraţie
Explicaţie,
Explicaţie,
Aplicarea practică a legilor şi principiilor
Problematizare,
războiul şi a luptei armate
Demonstraţie
Dezbatere,
Elemente structurale ale artei militare; Conversaţie,
locul luptei armate în confruntările actuale Explicaţie,
Problematizare,
Dezbatere,
Corelaţia dintre legile şi principiile luptei
Conversaţie,
armate în organizarea unor structuri
Explicaţie,
76
Analiza domeniile de referinţă în Dezbatere,
principalele Revoluţii în Afacerile Militare Conversaţie,
contemporane Explicaţie,
Conversaţie,
Analiza conflicte din perspectiva evoluţie
Explicaţie,
fenomenului militar
Problematizare
Implicaţii ale aplicării conceptelor Problematizare,
operaţionale prin prisma corelaţiei lege- Demonstraţie
principiu în lupta armată Explicaţie,
Explicaţie,
Acţiunile militare ale Forţelor Terestre.
Problematizare,
Rolul informaţiei în lupta armată
Demonstraţie
Dezbatere,
Analiza domeniile de referinţă în
Conversaţie,
principalele Revoluţii în Afacerile Militare
Explicaţie,
contemporane
Problematizare,
Dezbatere,
Avantaje şi dezavantaje ale RBR Conversaţie,
Explicaţie,
Dezbatere,
EBAO - implicaţii în Doctrina Operaţiilor Conversaţie,
Forţelor Terestre Explicaţie,
Studiu de caz,
Dezbatere,
Asimetria războiului terorist Conversaţie,
Explicaţie,
Bibliografie
1. Neag Mihai, Stoina Neculai, Ratiu Aurelian, Mihai Sorin, Ştiinţă militară – Curs,
Volumul. 1, Concepte şi teorii, Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre, 2008.
2. Neag Mihai, Ratiu Aurelian, Alin Cîrdei, Ştiinţă militară – Curs, Volumul. I1, Sibiu,
Editura Academiei Forţelor Terestre, 2011.
3. Ţenu Costică, Stăncilă Lucian, Bazele nomologice ale acţiunilor militare în războiul
modern, Bucureşti, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 2003.
4. Bărbulescu Ionel, Baboş Alexandru, Habian Liviu, Principiile şi normele acţiunii
militare, Sibiu, Editura Techno-Media 2003.
5. Bărbulescu Ionel, Habian Liviu, Lege, principiu, normă - corelaţii, Bucureşti, Editura
Ager, 2002.
6. Bădălan Eugen (coordonator), Concepte strategice şi operative de actualitate, Bucureşti,
Editura Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, 2004.
7. Grigoraş Constantin, Osptaerbailţiitiatdee şi de sprijin. Generarea şi regenerarea
forţelor, Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre, 2012.
8. Bădălan Eugen (coordonator), Concepte strategice şi operative de actualitate, Bucureşti,
Editura Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, 2004.
9. Bădălan Eugen, Frunzeti Teodor, Simetria şi idiosoncrasia în acţiunile militare, Editura
Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, [Link]ăncilă Lucian, Grecu Ioan, Lupta
armată modernă, Bucureşti, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 2002.
10. F.T.-3, Manualul de tactică generală a Forţelor Terestre, Bucureşti, 2013.

77
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Ştiinţă militară corespund următoarelor repere teoretice şi practice
contemporane:
 Analiza fenomenului militar contemporan;
 Diversitatea acţiunii militare;
 Transformarea organismului militar;
 Tematica disciplinei Ştiinţă militară corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Formarea unui limbaj operaţional comun;
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice domeniului militar;
 Aplicarea corectă a principiilor acţiunilor militare;
 Înţelegerea modalităţilor de concretizare a cunoştinţelor teoretice în practica
conflictelor militare.

10. Evaluare
10.3
Tip 10.2 Metode de Pondere
10.1 Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi
conceptelor specifice ştiinţelor militare;
 Realizarea corelaţiei dintre legile,
principiile şi normele luptei armate;
 Explicarea tendinţelor fenomenului
militar contemporan prin exigenţele
10.4 Curs Probă scrisă 60 %
metodologiei de analiză a conflictelor şi a
crizelor;
 Utilizarea teoriilor specifice în formularea
şi argumentarea unor puncte de vedere
privind transformările militare ce au loc în
era informaţională.
 Abilităţi minime în explicarea conceptelor
fundamentale din ştiinţa militară;
 Explicarea corelaţiei dintre legile şi
principiile luptei armate;
10.5
Seminar/  Explicarea impactului tehnologiilor Referat,
40 %
laborator moderne asupra fizionomiei acţiunii militare Studiu de caz
şi a conceptelor doctrinar-operaţionale;
 Manifestarea unei atitudini pozitive şi
responsabile faţă de implicaţiile teoriei
militare în formarea profesională.
10.6 Standard minim de performanţă
- abilităţi minime în explicarea conceptelor fundamentale din ştiinţa militară;
- utilizarea adecvată a metodelor de investigare a fenomenului militar contemporan şi a
criteriilor de analiză a conflictelor;
- întocmirea şi prezentarea unui referat prin care demonstrează că a studiat bibliografia
minimală.

78
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei PEDAGOGIE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Ştefania BUMBUC
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Ştefania BUMBUC
2.6. Tipul
2.4. Anul de 2.7. Regimul Obligatorie,
I 2.5. Semestrul 2 de Ex.
studiu disciplinei Fundamentală
evaluare

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână din care 3.2 curs 1 [Link]/laborator 1
2
3.4 Total ore din planul de
28 din care 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 4
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 8
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7 Total ore studiu individual 20
3.8 Total ore pe semestru 50
3.9 Numărul de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum -

4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului -

5.2. de desfăşurare a -
seminarului/laboratorului

79
6. Competenţele specifice acumulate
C5. Implementarea strategiilor de instruire şi de evaluare a performanţelor
în cadrul instrucţiei individuale şi colective
C5.1 Definirea conceptelor specifice teoriei curriculum-ului, doctrinei instruirii
forţelor armate şi teoriilor despre personalitate, descrierea metodelor şi tehnicilor de
Competenţe profesionale

învăţare, a mecanismului instrucţiei individului şi grupurilor mici, a metodologiei

autoformării, automenţinerii şi dezvoltării deprinderilor precum şi a metodologiei
influenţării formative a atitudinilor şi comportamentului militarilor
C5.2 Fundamentarea teoretică a strategiilor de proiectare, executare şi evaluare a
instrucţiei individuale şi colective specifice armei
C5.3 Aplicarea unor metodologii de instruire performante şi corelarea necesităţilor de
autoformare cu dinamica solicitărilor socioprofesionale
C5.4 Evaluarea nivelului şi calităţii performanţei educaţionale, identificarea
disfuncţionalităţilor şi măsurilor de reglare a procesului instrucţiei
C5.5 Proiectarea şi implementarea programelor de instrucţie individuală şi a
programelor de instrucţie pentru misiuni specifice armei
transversale
Competenţe

Capacitatea de a gestiona funcţional propria carieră profesională în corelaţie cu

necesităţile de pregătire proprii şi cu facilităţile de dezvoltare oferite de organizaţii

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea teoriei şi metodologiei pedagogice moderne, necesare în
7.1. Obiectivul general al organizarea şi desfăşurarea şedinţelor de instruire individuală şi
disciplinei colectivă a militarilor

 însuşirea fundamentelor teoretice ale proiectării, desfăşurării şi

evaluării activităţilor de instruire individuală şi colectivă a
militarilor;
7.2. Obiectivele specifice
 înţelegerea conexiunilor dintre predare-învăţare-evaluare;
 manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de
componenta educaţională a profesiei de ofiţer.

8. Conţinuturi
Observaţii
8.1 Curs Metode de predare

Pedagogia – ştiinţă a educaţiei Prelegere 2

Educabilitatea Prelegere 2

Dimensiunile educaţiei Prelegere 4

Conţinutul învăţământului Prelegere 2

Curriculum educaţional Prelegere 2

Finalităţile educaţiei Prelegere 2

80
Bibliografie:
1. Bumbuc Ş., Curs de pedagogie – pentru formarea studenţilor militari, ediţia a II-a, Ed.
AFT, Sibiu, 2015;
2. Cristea, S., Curriculum pedagogic, EDPRA, Bucureşti, 2006;
3. Cucoş, C., Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi, 2006;
4. Jinga, I., Istrate, E., (coord.), Manual de pedagogie, Ed. All, Bucureşti, 2006.
5. Macavei, E., Pedagogie. Teoria educaţiei, Ed. Aramis, Bucureşti, 2001.
Observaţii
8.2. Seminar/laborator Metode de predare

Formele şi funcţiile educaţiei Discuţie colectivă 2

Exerciţiu,
Autoeducaţia. Educaţia permanentă. Tehnici de 2
demonstraţie,
autoinstruire
conversaţie
Exerciţiu,
Educaţia morală 2
demonstraţie,
conversaţie
Exerciţiu,
4
Dimensiunile educaţiei demonstraţie,
conversaţie
Exerciţiu,
demonstraţie, 2
Conţinutul învăţământului
conversaţie
Exerciţiu,
Finalităţile educaţiei demonstraţie, 2
conversaţie
Bibliografie
1. Bumbuc Ş., Curs de pedagogie – pentru formarea studenţilor militari, ediţia a II-a, Ed.
AFT, Sibiu, 2015;
2. Cristea, S., Curriculum pedagogic, EDPRA, Bucureşti, 2006;
3. Cucoş, C., Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi, 2006;
4. Jinga, I., Istrate, E., (coord.), Manual de pedagogie, Ed. All, Bucureşti, 2006.
5. Macavei, E., Pedagogie. Teoria educaţiei, Ed. Aramis, Bucureşti, 2001.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile proiectate corespund principalelor repere ale teoriei şi practicii educaţionale
contemporane:
 educaţia centrată pe cursant;
 parteneriat educaţional între educator şi cursanţi;
 promovarea metodelor activ-participative;
 educaţia permanentă.
 Conţinuturile disciplinei corespund cerinţelor actuale ale angajatorilor în privinţa instruirii:
 standardizarea activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor;
 instruirea individuală şi colectivă a militarilor;
 utilizarea tehnologiilor moderne în procesul de instruire a militarilor.

81
10. Evaluare
10.3
Tip 10.2 Metode de Pondere
10.1 Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 explicarea sensurilor termenilor şi
utilizarea corectă a conceptelor specifice
domeniului pedagogic;
 explicarea/argumentarea unor norme şi
exigenţe pedagogice necesare instruirii
10.4 Curs Chestionare orală 60 %
militarilor;
 utilizarea teoriilor, principiilor şi
normelor pedagogice moderne pentru
abordarea şi soluţionarea unor situaţii-
problemă specifice instruirii militarilor.
 utilizarea conţinutului teoretic şi a
10.5
experienţei personale pentru argumentarea
Seminar/ Test 40 %
opiniilor referitoare la problematica
laborator
educaţională.
10.6 Standard minim de performanţă

- realizarea unei analize a unui text cu conţinut pedagogic

82
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei SISTEME ŞI DOCTRINE POLITICO-MILITARE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Anca DINICU
2.3. Titularul activităţilor de [Link]. Anca DINICU
seminar [Link]. Ileana METEA
Disciplină,
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
I 2.5. Semestrul 2 E obligatorie,
studii evaluare disciplinei
fundamentală
3. Timpul total estimat
3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de
28 din care 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiu după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 16
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 14
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 17
Tutoriat
Examinări 2
Alte activităţi
3.7 Total ore studiu individual 47
3.8 Total ore pe semestru 75
3.9 Numărul de credite 3

4. Precondiţii
–
4.1. de curriculum

–
4.2. de competenţe

5. Condiţii
5.1. de desfăşurare a cursului –

5.2. de desfăşurare a –
seminarului/laboratorului

83
6. Competenţele specifice acumulate
C2. Identificarea şi aplicarea funcţiilor manageriale pentru îndeplinirea obiectivelor
organizaţiei
Competenţe profesionale

C2.3 Crearea şi aplicarea strategiilor şi politicilor pentru rezolvarea problemelor

organizaţiei militare
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă şi
utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative specifice
şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi procese tehnice
specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate
Competenţe transversale

7. Obiectivele disciplinei
 Studierea sistemelor şi doctrinelor politico-militare în
7.1. Obiectivul general al
contextul dinamicii mediului de securitate actual, prin abordarea
disciplinei
integrată şi analiza comparativă a sistemelor de securitate.
 Identificarea şi utilizarea adecvată a noţiunilor şi sintagmelor
specifice cadrului teoretic de analiză a sistemelor politico-
militare.
 Analiza aspectelor specifice funcţionării sistemelor politico-
7.2. Obiectivele specifice militare şi particularizarea pe sistemul românesc.
 Corelarea dimensiunilor comune ale conţinuturilor strategiilor
politico-militare naţionale.
 Construirea unor modele şi scenarii pe baza principalelor teorii
ce abordează sistemul politico-militar.

8. Conţinuturi
Nr.
8.1 Curs Metode de predare
ore
Sisteme politice şi militare
- Sistemul politic Expunere, descriere,
2
- Sistemul militare explicaţie, conversaţie
- Sistemul politico-militar

84
Politici şi strategii de securitate
- Binomul politică-strategie
Expunere, descriere, explicaţie 2
- Chestiunea securităţii
- Securitatea umană
Doctrine politice şi militare
- Doctrine politice
- Doctrine militare
Expunere, descriere, explicaţie 2
- Doctrina naţională a informaţiilor pentru
securitate
- Doctrine ale relaţiilor internaţionale
Sisteme de securitate: ONU
- Structură şi funcţionare
Expunere, descriere, explicaţie 2
- Principalele domenii de activitate
- Reforma Organizaţiei
Sisteme de securitate: OSCE
- Istoricul construcţiei instituţionale Expunere, descriere, explicaţie,
2
- Structură şi instituţii conversaţie
- Domenii de acţiune
Organizaţii politico-militare: NATO
- Funcţii, structură şi scopuri politice
Expunere, descriere, explicaţie,
- Elemente cheie în definirea organizaţiei 2
conversaţie
- Conceptele strategice
- Parteneriatele Alianţei
Organizaţii politice supranaţionale: UE
- Istoricul construcţiei europene
Expunere, descriere, explicaţie 2
- Instituţiile UE
- Dimensiunea de securitate şi apărare
14
Total ore

Bibliografie:

1. Dinicu, A., Neag, M., Sisteme şi doctrine politico-militare, Sibiu, Editura AFT, 2013
2. Ionescu C., Regimuri politice contemporane, Bucureşti, Editura All Beck, 2004
3. Duţu, P., Perspective în evoluţia armatelor naţionale, Bucureşti, Editura Universităţii
Naţionale de Apărare, 2007
4. Frunzeti, T., Globalizarea securităţii, Bucureşti, Editura Militară, 2006
5. Ghica, L.A., Zulean, M., Politica de securitate naţională. Concepte, instituţii, procese,
Iaşi, Editura Polirom, 2007
6. Radu, A., Sisteme politice contemporane. Forme de guvernare în 29 de state, Bucureşti,
Editura [Link], 2010
7. *** Strategia Naţională de Apărare
8. *** Constituţia României
8.2. Seminar Metode de predare Nr. ore

Sistemul politic din România Dezbatere, analiză comparativă 2

Strategia Naţională de Apărare Dezbatere 2
Relaţia politică-strategie-doctrină Dezbatere 2
ONU. Acţiunile de peacekeeping Dezbatere, studiu de caz 2
OSCE. Măsuri de construire a încrederii şi Descriere, dezbatere ,
2
securităţii problematizare

85
NATO. Analiza conceptelor strategice din
Dezbatere, studiu de caz 2
pespectiva evenimentelor care le-au generat
Descriere, dezbatere, studiu de
UE. Ajutorul umanitar şi protecţia civilă 2
caz
Total ore 14
Bibliografie
1. Dinicu, A., Neag, M., Sisteme şi doctrine politico-militare, Sibiu, Editura AFT, 2013
2. Carpinschi,A., Mărgărit, D., Organizaţii internaţionale, Iaşi, Editura Polirom, 2011
3. Leftwich, A., Ce este politica?, Bucureşti, CA Publishing, 2010
4. Radu, A., Sisteme politice contemporane. Forme de guvernare în 29 de state, Bucureşti,
Editura [Link], 2010
5. *** Vienna Document 2011 on Confidence and Security-Building Measures
6. *** Strategia de Apărare Naţională
7. *** Constituţia României

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Sisteme şi doctrine politico-militare corespund următoarelor repere
teoretice şi practice contemporane:
 Integrarea noţiunilor specifice disciplinei în contextul general al ştiinţelor sociale;
 Identificarea mutaţiilor survenite în context politic din perspectiva consecinţelor
procesului de asigurarea a apărării şi securităţii la nivel naţional şi internaţional;
 Aplicarea creativă a teoriilor privind apărarea şi securitatea, reflectată în capacitatea
de a analiza strategii favorabile asigurării securităţii.
Tematica disciplinei Sisteme şi doctrine politico-militare corespunde următoarelor cerinţe
ale angajatorului:
 Valorificarea cunoştinţelor esenţiale pentru înţelegerea elementelor de bază ale
sistemelor politice şi militare, a doctrinelor politice şi militare, a instituţiilor şi
instrumentelor puterii politice;
 Înţelegerea complexităţii raportului politică-strategie de securitate prin aplicarea
analizei sistemice asupra factorilor care condiţionează procesul de dezvoltare;
 Formarea competenţelor necesare în analiza politicilor din domeniul apărării şi
securităţii.

10. Evaluare
Tip 10.2 Metode de 10.3 Pondere
10.1 Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota finală
 Folosirea corectă a
limbajului propriu
disciplinei.
10.4 Curs  Utilizarea teoriilor analitice Chestionare orală 70 %
în formularea şi
argumentarea unor puncte
de vedere personale.
10.5  Folosirea corectă a
Proiect
Seminar/ limbajului specific. 30%
Studiu de caz
laborator  Realizarea conexiunilor

86
 corecte între politică,
doctrină şi strategie.
 Susţinerea afirmaţiilor şi
concluziilor prin
exemplificare, demonstraţie
sau studiu de caz.
 Punerea în valoare a
cunoştinţelor asimilate în
vederea elaborării unor
produse de natură să
formeze aptitudini
proactive.
10.6 Standard minim de performanţă
 Utilizarea corectă a noţiunilor de bază.
 Prezenţa şi participarea activă la cursuri şi seminarii.
 Susţinerea şi promovarea proiectului din cursul semestrului.
 Nota minimă 5 (cinci) obţinută pe parcursul evaluării continue.

87
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei MATEMATICĂ APLICATĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Vasile CĂRUŢAŞU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link] BABOŞ
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
I 2.5. Semestrul 1 Ex1 Obligatorie
studiu evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de
42 din care 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 21
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 15
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7 Total ore studiu individual 58
3.8 Total ore pe semestru 100
3.9 Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum

4.2. de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului

88
6. Competenţele specifice acumulate

C3. Suţinerea procesului infodecizional în managementul organizaţiei militare şi

C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
Competenţe profesionale

şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de

probleme specifice

C3.2 Analiza, interpretarea şi explicarea fenomenelor specifice organizaţiei

(militare)
C3.3 Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru modelarea deciziei şi
analiza fluxurilor de activităţi din organizaţie
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea noţiunilor teoretice fundamentale ale analizei
7.1. Obiectivul general al matematice, cercetărilor operaţionale şi ecuațiilor diferențiale,
disciplinei cu aplicații în managementul organizaţiei militare

 Însuşirea metodelor şi tehnicilor specifice analizei matematice,

cercetărilor operaționale şi ecuațiilor diferențiale, cu aplicații în
managementul organizaţiei militare;
 Dezvoltarea capacităţii de interpretare corectă a rezultatelor
furnizate de modele şi de stabilire a deciziei optime;
7.2. Obiectivele specifice  Modelarea corecta a activităţilor militare utilizând scheme,
algoritmi si metode ale matematicilor aplicate;
 Formarea deprinderilor privind utilizarea programelor
specializate în prezentarea şi prelucrarea datelor, optimizarea
calculelor si simularea algoritmilor;
 Rezolvarea de probleme prin modelare analitică şi
algoritmizare.

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii

Expunere,
Explicaţie,
Metode de rezolvare a sistemelor liniare
Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
Explicaţie,
Spaţii vectoriale
Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
Funcţii de mai multe variabile.
Explicaţie,
Continuitate
Demonstraţie

89
Funcţii de mai multe variabile. Descriere
Derivabilitate şi diferenţiabilitate Demonstraţie
Expunere,
Extremele funcţiilor de mai multe Explicaţie,
variabile Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
Explicaţie,
Extreme cu legături
Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
Explicaţie,
Integrale generalizate (improprii)
Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
Explicaţie,
Aplicaţii ale integralelor improprii
Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
Explicaţie,
Integrala dublă
Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
Explicaţie,
Integrala triplă
Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
Explicaţie,
Ecuaţii diferenţiale de ordinul I
Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
Aplicaţii ale ecuaţiilor diferenţiale de Explicaţie,
ordinul I Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
Ecuaţii diferenţiale liniare de ordinul n cu Explicaţie,
coeficienţi constanţi Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
Explicaţie,
Sisteme de ecuaţii diferenţiale
Conversaţie,
Demonstraţie

Bibliografie:
[Link] Graţiela „Matematici pentru economişti” Editura Universitară Bucuresti 2005;
[Link] O. şi alţii, „Matematici aplicate în economie”, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1997;
3. Sireţchi Gh., „Analiză matematică”, Tip. Univ. Bucureşti, 1978;
4. Stănăşilă O., „Analiză matematică” Editura Didactică şi Pedagogică, 1981.

90
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Conversaţie,
Spaţii vectoriale Explicaţie,
Exerciţiu
Studiul continuităţii şi calculul derivatelor Conversaţie,
unor funcţii de mai multe variabile Explicaţie,
Exerciţiu
Conversaţie,
Aplicaţii ale problemelor de extrem si
Explicaţie,
extrem cu legături
Problematizare
Conversaţie,
Calcul integral. Integrale improprii Explicaţie,
Problematizare
Conversaţie,
Calculul integralei duble şi triple Explicaţie,
Problematizare
Conversaţie,
Calculul ecuaţiilor diferenţiale de ordinul I Explicaţie,
Problematizare
Calculul ecuaţiilor diferenţiale liniare de Conversaţie,
ordinul n cu coeficienţi constanţi şi a Explicaţie,
sistemelor de ecuaţii diferenţiale Problematizare
Bibliografie
1. Baboş A., Matematică aplicată. Caiet seminar, Ed. AFT, Sibiu, 2011;
2. Chiriţă S.„Probleme de Matematici Superioare” Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1989;
3. Dragusin, L.; Dragusin, C.,” Calcul integral si ecuatii diferentiale. Exercitii si
probleme”, Editura Du Style, Bucuresti, 1996;
4. Ghic Graţiela „Matematici aplicate în economie-culegere de probleme” Editura
Universitară Bucuresti 2005.
5. Petrisor P. „Analiza matematica. Culegere de probleme”, Editura s.n., Sibiu, 1994

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Matematică aplicată corespund următoarelor repere teoretice şi
practice contemporane:
 Educaţia centrată pe cursant;
 Participarea activă a cursanţilor, parteneriat între educator şi cursanţi;
 Metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare;
 Educaţia permanentă, autoeducaţia.
 Tematica disciplinei Matematică aplicată corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
 Desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor;
 Instruirea individuală şi colectivă a militarilor;
 Strategii didactice eficiente;
 Utilizarea tehnologiilor moderne.

91
10. Evaluare
10.3
Tip 10.2 Metode de Pondere
10.1 Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Utilizarea corectă a elementelor de analiză
matematică, cercetări operaţionale şi ecuaţii
diferenţiale
10.4 Curs Examen 60 %
 Însuşirea metodelor şi tehnicilor specifice
analizei matematice, cercetărilor operaţionale
şi ecuaţiilor diferenţiale
 Utilizarea corectă a elementelor de analiză
matematică, cercetări operaţionale şi ecuaţii
diferenţiale
10.5
 Dezvoltarea abilităţilor de calcul corect şi Referat,
Seminar/ 40 %
rapid Probă orală
laborator
 Rezolvarea de probleme prin modelare
analitică şi algoritmizare

10.6 Standard minim de performanţă

- cunoaşterea noţiunilor de integrală improprie, derivată parţială, diferenţială, integrală
dublă, integală improprie de speţa I şi II, problemă de programare liniară;
- cunoaşterea algoritmilor de rezolvare pentru ecuaţii şi sisteme de ecuaţii diferenţiale liniare
şi metodelor de cercetări operaţionale: algoritmul simplex;
- alcătuirea progresivă a portofoliului, de-a lungul activităţilor de seminar.

92
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei PROBABILITĂŢI ŞI STATISTICĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link] CĂRUŢAŞU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link] BABOŞ
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul
I 2.5. Semestrul 2 Cv2 Obligatorie
studiu de evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de
28 din care 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 10
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7 Total ore studiu individual 47
3.8 Total ore pe semestru 75
3.9 Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Studierea disciplinei “Matematică aplicată”

4.2. de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului

93
6. Competenţele specifice acumulate

C3. Suţinerea procesului infodecizional în managementul organizaţiei militare şi

Competenţe profesionale

C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă

şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice
C3.2 Analiza, interpretarea şi explicarea fenomenelor specifice organizaţiei
(militare)
C3.3 Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru modelarea deciziei şi
analiza fluxurilor de activităţi din organizaţie
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
Însuşirea noţiunilor teoretice fundamentale ale probabilităţilor si
7.1. Obiectivul general al
statisticii matematice cu aplicaţii în managementul organizaţiei
disciplinei
militare
 Însuşirea metodelor şi tehnicilor specifice probabilităţilor si
statisticii matematice;
 Dezvoltarea capacităţii de interpretare corectă a rezultatelor
furnizate de modele şi de stabilire a deciziei optime;
7.2. Obiectivele specifice  Formarea deprinderilor privind utilizarea programelor
specializate în prezentarea şi prelucrarea datelor, optimizarea
calculelor si simularea algoritmilor;
 Rezolvarea de probleme prin modelare analitică şi
algoritmizare.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
Expunere,
Explicaţie,
Introducere în teoria probabilităţilor
Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
Explicaţie,
Formule şi scheme de probabilitate
Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
Variabile aleatoare discrete Explicaţie,
Demonstraţie
Descriere
Statistică descriptivă
Demonstraţie
Expunere,
Explicaţie,
Indicatori statistici
Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
Explicaţie,
Metode de estimare
Conversaţie,
Demonstraţie
94
Bibliografie:
1. Beganu G. „Elemente de teoria probabilităţilor si statistică matematică”, Meteor
Press 2006;
2. Ghic Graţiela „Matematici pentru economişti” Editura Universitară Bucuresti 2005;
3. Mihoc G. si Micu N. „Teoria probabilităţilor şi statistică matematică”, Bucureşti, Editura
didactică şi pedagogică;
4. Popescu O. şi alţii, „Matematici aplicate în economie”, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1997.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Conversaţie,
Exerciţii de utilizare a modelelor stohastice Explicaţie,
Exerciţiu
Aplicaţii ale schemelor de probabilitate în Conversaţie,
teoria tragerilor şi modelarea acţiunilor Explicaţie,
militare Exerciţiu
Conversaţie,
Variabile aleatoare discrete Explicaţie,
Problematizare
Conversaţie,
Analiza primară a datelor Explicaţie,
Problematizare
Conversaţie,
Analiza indicatorilor Explicaţie,
Problematizare
Conversaţie,
Aplicaţii ale metodelor de previzionare:
Explicaţie,
determinarea unor estimatori
Problematizare
Conversaţie,
Testarea ipotezelor statistice Explicaţie,
Problematizare
Bibliografie
1. Baboş A., Probabilităţi şi statistică. Caiet seminar, Ed. AFT, Sibiu, 2012;
2. Blaga P. „Calculul probabilităţilor şi statistică matematică”, Editura Albastră Cluj –
Napoca 2002;
3. Chiriţă S.„Probleme de Matematici Superioare” Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1989;
4. Dootz R., „Statistica asistată de calculator” Editura TIPOSIB 2004;
5. Ghic Graţiela „Matematici aplicate în economie-culegere de probleme” Editura
Universitară Bucuresti 2005.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Probabilităţi şi statistică corespund următoarelor repere teoretice şi
practice contemporane:
 Educaţia centrată pe cursant;
 Participarea activă a cursanţilor, parteneriat între educator şi cursanţi;
 Metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare;
 Educaţia permanentă, autoeducaţia.

95
 Tematica disciplinei Probabilităţi şi statistică corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
 Desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor;
 Instruirea individuală şi colectivă a militarilor;
 Strategii didactice eficiente;
 Utilizarea tehnologiilor moderne.

10. Evaluare
10.3
Tip 10.2 Metode de Pondere
10.1 Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Utilizarea corectă a elementelor de
probabilităţi şi statistică
10.4 Curs Colocviu 60 %
 Însuşirea metodelor şi tehnicilor specifice
probabilităţilor şi statisticii
 Utilizarea corectă a elementelor de
probabilităţi şi statistică
10.5
 Dezvoltarea abilităţilor de calcul corect şi Proiect,
Seminar/ 40 %
rapid Probă orală
laborator
 Rezolvarea de probleme prin modelare
analitică şi algoritmizare
10.6 Standard minim de performanţă
- cunoaşterea modelului matematic al câmpului de evenimente şi a noţiunilor de variabilă
aleatoare, caracteristică, indicator, estimator
- cunoaşterea relaţiilor de compatibilitate sau dependenţă între evenimente, regresie şi
corelaţie;
- formarea deprinderilor privind utilizarea programelor specializate EXEL (SPSS) în
prezentarea şi prelucrarea datelor şi optimizarea calculelor
- alcătuirea progresivă a portofoliului, de-a lungul activităţilor de seminar.

96
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe Militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei INFORMATICĂ APLICATĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Romana OANCEA
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Romana OANCEA
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul
I 2.5. Semestrul 2 P Obligatorie
studiu de evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 2 3.2. din care curs 1 [Link]/laborator 1
3.4. Total ore din planul de 28 3.5. din care curs 14 3.6. seminar/laborator 14
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 5
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 47
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum nu

4.2. de competenţe nu

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului laptop, ecran, videoproiector
5.2. de desfăşurare a
calculatoare, ecran, videoproiector
seminarului/laboratorului

97
6. Competenţele specifice acumulate
C3. Susţinerea procesului infodecizional în managementul organizaţiei
militare
C3.3 Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru modelarea deciziei şi
analiza fluxurilor de activităţi din organizaţie
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în
armă şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea
Competenţe profesionale

de probleme specifice
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi
armamentului specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor militare şi
a procedeelor tactice specifice armei şi nivelului structurii militare
C6. Aplicarea tehnicilor militare de acţiune individuală în diferite contexte
situaţionale
C6.2 Explicarea principiilor constructive şi de funcţionare a armamentului
individual, a modului de operare cu sistemele informaţionale, a modalităţilor de
asigurare a acţiunilor şi discriminarea procedeelor şi tehnicilor individuale şi
colective de acţiune în funcţie de contextul misiunii ordonate
C6.5 Proiectarea procedeelor de acţiune individuală în funcţie de caracteristicile
situaţiilor şi utilizarea eficientă şi oportună a aparaturii, armamentului şi
echipamentelor din dotare pentru îndeplinirea misiunii

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea teoriei şi metodologiei pedagogice moderne, necesare
7.1. Obiectivul general
în organizarea şi desfăşurarea şedinţelor de instruire
al disciplinei
a militarilor şi utilizarea tehnicii din dotare
 cunoaşterea şi utilizarea corectă a noţiunilor de bază ale
disciplinei, din perspectivă curriculară;
 înţelegerea impactului tehnologiilor informatice în
societate, precum şi a conexiunilor dintre informatică şi
alte obiecte de studiu;
 înţelegerea importanţei studierii disciplinei Informatica
aplicată, ca fundament al pregătirii teoretice şi practice a
7.2. Obiectivele specifice
viitorilor ofiţeri;
 însuşirea conceptelor de bază şi metodologiei privind
dezvoltarea unor aplicaţii concrete de gestiune a bazelor
de date relaţionale
 deprinderea abilităţilor aplicative şi practice în vederea
rezolvării unor probleme specifice prin bazelor de date prin
problematizare, simulare şi algoritmizare.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
C1. Calcul tabelar avansat în MS Excel.
1.1 Formule, funcţii şi baze de date
1.2 Reprezentări grafice Expunere,
1.3 Instrumente de analiză statistică (Analysis Explicaţie,
ToolPak) Demonstraţie
1.4 Rezolvarea problemelor de optimizare
(Goal Seek, Solver)

98
 C2 . Sisteme de gestiune a bazelor de date
(SGBD). Microsoft Access
2.1 Baze de date relaţionale
2.2 Obiecte bază de date Expunere,
2.3 Proiectarea tabelelor şi tipurile de date ale Explicaţie,
câmpurilor în Microsoft Access Demonstraţie
2.4. Adăugarea înregistrărilor în tabele
2.5 Relaţii între tabele
2.6 Integritate referenţială
C3. Interogări de selecţie şi interogări
parametrice
3.1 Tipuri de interogări şi utilitatea acestora Expunere,
3.2 Proiectarea interogarilor şi selectarea Explicaţie,
înregistrărilor în funcţie de criterii simple sau Demonstraţie
compuse
3.3 Interogări parametrice
C4. Interogări în MS Access - II Expunere,
4.1 Interogări de acţiune Explicaţie,
4.2 Interogări încrucişate Demonstraţie
C5 . Formulare în Microsoft Access
5.1 Tipuri de formulare
5.2 Proiectarea formularelor utilizând wizard Expunere,
şi modurile de lucru. Explicaţie,
5.3. Secţiunile formularului. Demonstraţie
5.4 Proprietăţi şi evenimente specifice
controalelor din formular
C6. Rapoarte în Microsoft Access
6.1 Proiectare rapoartelor şi moduri de lucru Expunere,
6.2. Secţiunile raportului Explicaţie,
6.2 Proprietăţi şi evenimente specifice Demonstraţie
controalelor din raport
C7. Macro şi module în Microsoft Access
Expunere,
7.1 Proiectare şi mod de lucru
Explicaţie,
7.2 Acţiuni
Demonstraţie
7.3 Structuri de program
Bibliografie
1. Giurgiu Luminiţa, Informatică Aplicată. Elemente avansate de Excel, Editura
Academiei Forţelor Terestre, 2007;
2. Kovacs Sandor, Excel 2000 - Ghid de utilizare, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2001;
3. Kovacs Sandor, Access 2000- implementarea bazelor de date, Editura Albastră, Cluj-
Napoca, 2008
4. Steve Johnson, Microsoft Office – Access 2007, Editura Teora, Bucureşti, 2008;
5. Indicaţii privind modul de întocmire a proiectului:
[Link]
6. [Link]
8.2. Laborator Metode de predare Observaţii
1) Funcţii Excel. Grafice. Analiză statistică. Explicaţie,
Lucrul cu instrumentele Analysis ToolPak Demonstraţie

99
2) Folosirea programului Excel pentru
Explicaţie,
rezolvarea problemelor de optimizare. Lucrul
Problematizare,
cu instrumentele de optimizare GoolSeek şi
Demonstraţie
Solver
3)Utilizarea aplicaţiei MS Access: concepte de
bază baze de date relaţionale, tabele, tipuri de Explicaţie,
date, moduri de creare, operaţii specifice, Demonstraţie
definire chei
4)Tipuri de relaţii: one-to-one, one–to–many, Explicaţie,
many-to-many, Problematizare
Demonstraţie
5) Spargerea relaţiilor many-to-many, Explicaţie,
integritate referenţială. Problematizare
Demonstraţie
6)Interogări: interogări de selecţie, criterii de Explicaţie,
filtrare, interogări cu câmp calculat. Problematizare
Demonstraţie
7)Interogări de selecţie- Structured Query Explicaţie,
Language – SELECT sintaxă, clauze. Problematizare
Interogări parametrice. Demonstraţie
8)Alte tipuri de interogări: interogări
încrucişate (Crosstab), interogări de acţiune:
Explicaţie,
creare tabele (Make-Table Query), modificare
Problematizare
câmpuri (Update), adăugare (Append Query)
Demonstraţie
ştergere înregistrări (Delete Query), instrucţiuni
SQL.
Explicaţie,
9)Formulare: moduri de creare, elemente
Problematizare
componente, tipuri de formulare, utilitate.
Demonstraţie
10)Tratarea evenimentelor şi a proprietăţilor
specifice Controalelor din formular: Label,
Text Box, OptionGroup, ToggleButton,
Explicaţie,
OptionButton, CheckBox, CombBox, ListBox,
Demonstraţie
CommandButton, Image,
UnboundObjectFrame, BoundObjectFrame,
PageBreak, TabControl, SubForm/SubReport.
11)Rapoarte: moduri de creare, secţiunile
Explicaţie,
raportului, proprietăţi şi evenimente asociate
Problematizare
controalelor, pregătirea rezultatelor, publicare
Demonstraţie
pe web.
12) Macrouri şi module. Utilizarea macro- Explicaţie,
urilor pentru filtrarea înregistrărilor, execuţia Problematizare
acţiunilor, tratarea erorilor. Demonstraţie
Explicaţie,
13) Structuri de program VBA, tipuri de
Problematizare
module.
Demonstraţie
14) Realizarea unei baze de date în Microsoft
Demonstraţie
Access şi prezentarea conceptelor specifice

100
Bibliografie
Indicaţii de întocmire a proiectului final:
[Link]

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Informatică aplicată corespund următoarelor repere teoretice şi
practice contemporane:
 Dezvoltarea noii viziuni şi atitudini practice asupra educaţiei, prin prisma tehnologiei
informaţiei şi a rolului acesteia în progresul omenirii;
 Corelarea aspectelor învăţare-societatea cunoaşterii cu amplificarea capacităţii de
gândire, comunicare şi acţiune;
 Cultivarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific şi
activitatea ştiinţifică, în vederea autoperfecţionării personale şi profesionale continue.
 Tematica disciplinei Informatică aplicată corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Utilizarea de către militari a tehnicii şi aparaturii moderne de specialitate;
 Utilizarea softurilor de gestionare a bazelor de date, analiza datelor şi interpretarea
rezultatelor folosind instrumente de analiză specifice.
 Utilizarea tehnologiilor informaţionale moderne.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Utilizarea corectă a limbajului specific
bazelor de date;
 Explicarea şi demonstrarea mecanismelor Probă practică,
10.4. Curs 70 %
de proiectare a unei baze de date în Access; Proiect
 Utilizarea teoriilor, principiilor şi metodelor
moderne în domeniul bazelor de date.
 Răspunsurile la temele, exerciţiile şi
10.5. Test,
lucrările practice de laborator;
Seminar/ Probă practică, 30 %
laborator  Rezolvarea etapelor premergătoare Studiu de caz
finalizării proiectului.
10.6. Standard minim de performanţă
1. Să cunoască formule, funcţii şi reprezentări grafice în MS Excel.
2. Să cunoască conceptele de bază BDR, tipuri de date, moduri de creare a obiectelor unei
baze de date Access, operaţii principale cu tabele, adăugare câmpuri în tabele, adăugare
înregistrări, definire chei;
3. Să explice: tipurile de relaţii one-to-one, one–to–many, many-to-many, spargerea relaţiilor
many-to-many, regulile de integritate referenţială;
4. Să proiecteze interogări de selecţie, formulare şi rapoarte simple;
5. Să întocmească proiectul final conform cerinţelor specificate.

101
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei LIMBA ENGLEZĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Brânduşa-Oana NICULESCU
2.3. Titularul activităţilor de seminar Conf. univ. dr. Mihăilă-Lică Gabriela, Lector.
univ. dr. Obilişteanu Georgeta, Lector univ. dr.
Niculescu Brânduşa-Oana, Lector univ. dr.
Boştină-Bratu Simona
Obligatorie,
2.4. Anul de 2.5. 2.6. Tipul 2.7. Regimul De pregătire
I 1 CV
studiu Semestrul de evaluare disciplinei în domeniu şi
în specialitate

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2 curs 1 3.3. seminar/laborator 1/1
3.4 Total ore din planul de
42 din care 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14/14
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi
11
pe teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat
Examinări 2
Alte activităţi …
3.7 Total ore studiu individual 31
3.8 Total ore pe semestru 75
3.9Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. De curriculum  Limba engleză din semestrele anterioare
4.2. De competenţe  CEF nivel B1

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. De desfăşurare a cursului  Modular, în amfiteatre
5.2. De desfăşurare a  Modular, în laboratoarele, sălile multifuncţionale şi
seminarului/laboratorului cabinetele de limbi străine
102
6. Competenţele specifice acumulate
C1.1 Descrierea conceptelor, teoriilor, paradigmelor şi metodologiilor utilizate de
Competenţe profesionale
leadership
C1.2 Explicarea şi interpretarea fenomenelor specifice leadership-ului utilizând
cunoştinţele fundamentale
C2.1 Definirea, clasificarea şi alegerea metodelor, tehnicilor şi procedeelor
utilizate în management
C2.2 Explicarea şi interpretarea conceptelor şi situaţiilor din management
C3.1 Identificarea principalelor modalităţi de comunicare din domeniu, precum şi
a particularităţilor şi implicaţiilor acestora
C3.2 Interpretarea particularităţilor diverselor contexte în care trebuie să fie
prezentate informaţiile de specialitate
transversale
Competenţe

Capacitatea de a fi un lider ataşat eticii şi deontologiei profesionale, un partener

eficace în sistemul managerial al organizaţiilor, inclusiv al organizaţiilor
multinaţionale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general  Însuşirea, utilizarea corectă şi adaptarea structurilor lexico-
al disciplinei gramaticale de bază la contexte situaţionale tipice.
 realizarea de conexiuni între noţiunile teoretice însuşite şi
aplicarea lor în exerciţii practice;
 utilizarea conştientă şi fluentă, oral şi în scris, a registrelor
7.2. Obiectivele formal şi informal de limbă;
specifice  capacitatea de a reacţiona la diverse situaţii neprevăzute de
comunicare;
 folosirea structurilor lexico-gramaticale de bază în simularea
unor situaţii reale de comunicare.

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
Expunere,
1. The Verb – Present, Past and Perfect Tabele,
Explicaţie,
Tenses (Active and Passive Voices) Soft
Conversaţie
Explicaţie,
Scheme,
Expunere,
2. Means of expressing Future Time Tabele,
Descriere,
Soft
Conversaţie

Conversaţie,
3. The Noun Group (Types of Nouns, the
Explicaţie, Scheme,
Plural of Nouns, the Case, the Gender,
Expunere, Soft
Determiners and Pronouns)
Demonstraţie
Explicaţie,
Tabele,
4. The Adjective and the Adverb Expunere,
Soft
Conversaţie
103
 Expunere,
Scheme,
Explicaţie,
5. Modal Verbs Tabele,
Conversaţie,
Soft
Demonstraţie
Explicaţie,
Scheme,
6. Conditional Clauses Conversaţie,
Soft
Expunere
Expunere,
Scheme,
Explicaţie,
7. Sequence of Tenses and Reported Speech Tabele,
Conversaţie,
Soft
Demonstraţie
Bibliografie:
1. Cobuild, Collins, English Grammar Exercises, Birmingham, Harper Collins Publishers,
1995;
2. Foley, Mark & Hall, Diane, Advanced Learners’ Grammar (A self-study reference &
practice book with answers), Harlow, Pearson Education Limited, 2008;
3. Murphy, Raymond, English Grammar in Use, Cambridge, Cambridge University Press,
1994;
4. Obilişteanu, Georgeta, Mihăilă-Lică Gabriela, Cristea, Ileana, Modal Verbs, Editura
Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, 2005;
5. Obilişteanu, Georgeta, Mihăilă-Lică Gabriela, Morfologia (vol. I), Sibiu, Editura
Academiei Forţelor Terestre, 20 c05;
6. Vince, Michael, Advanced Language Practice, English Grammar and Vocabulary,
Oxford, Macmillan Publishers Ltd., 2003.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Conversaţie,
1. Extended speaking/The verb tenses (Active and
Explicaţie,
Passive Voices): practical exercises
Exerciţiu
Descriere,
2. Listening comprehension practice/Means of
Conversaţie,
expressing futurity: practical exercises
Exerciţiu
Conversaţie,
3. Reading skill/The noun: practical exercises Exerciţiu,
Prezentare orală
Conversaţie,
4. The adjective and the adverb/Describing people:
Explicaţie,
practical exercises
Exerciţiu
Explicaţie,
5. Reading and listening comprehension/Modal
Joc de rol,
verbs: practical exercises
Exerciţiu
Explicaţie,
6. Speaking skill/Conditional Clauses: practical Simulare,
exercises Joc de rol,
Exerciţiu
Test scris,
7. Colocviu/ Reported Speech and Sequence of
Conversaţie,
Tenses: practical exercises
Exerciţiu

104
Bibliografie
1. Boştină-Bratu, Simona, Obilişteanu, Georgeta, Limbă şi civilizaţie engleză (volumele I, II),
Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre, „Nicolae Bălcescu”, 2002;
2. Gude, Kathy, Duckworth, Michael, Proficiency Masterclass, Oxford, Oxford University
Press, 2005;
3. May, Peter, Towards Proficiency, Oxford, Oxford University Press, 2003;
4. Murphy, Raymond, English Grammar in Use, Cambridge, Cambridge University Press,
1994;
5. Oxenden, Clive, Latham-Koenig, Christina, English File, Oxford, Oxford University
Press, 2009;
6. Pateşan, Marioara, Boştină-Bratu, Simona, Niculescu Brânduşa, Obilişteanu, Georgeta,
Palea, Lucia, Step by Step - Grammar Exercises, Sibiu, Editura Academiei Forţelor
Terestre ,,Nicolae Bălcescu, 2012;
7. Thompson, A.J., Martinet, A.V., A Practical English Grammar, Oxford, Oxford
University Press, 2006;
8. Vince, Michael, Advanced Language Practice, English Grammar and Vocabulary,
Oxford, Macmillan Publishers Ltd., 2003.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Limba engleză – Grammar Issues corespund următoarelor repere
teoretice şi practice contemporane:
 dobândirea noţiunilor morfologice şi sintactice de bază ale limbii engleze;
 utilizarea conştientă şi fluentă, oral şi în scris, a structurilor lexico-gramaticale ale
limbii engleze;
 familiarizarea cu cele două registre de limbă, formal şi informal;
 dezvoltarea capacităţii de a reacţiona la diverse situaţii de comunicare;
 stimularea dorinţei de autoperfecţionare şi dezvoltare profesională.
 Tematica disciplinei Limba engleză – Grammar Issues corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
 dobândirea celor patru deprinderi de limba engleză de bază (vorbit, citit, ascultat,
scris), nivel 2 STANAG 6001;
 adaptarea cunoştinţelor şi deprinderilor de limba engleză asimilate la diferite contexte
situaţionale pentru a putea participa la misiuni internaţionale;
 integrarea structurilor lingvistice în simularea unor situaţii neprevăzute de comunicare.

10. Evaluare

10.3
Tip 10.2 Metode de Pondere
10.1 Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală

 însuşirea şi utilizarea corectă a noţiunilor

morfologice de bază ale limbii engleze;
10.4 Curs Probă scrisă 70%
 adaptarea structurilor lexico-gramaticale de
bază la contexte situaţionale tipice.

105
  realizarea de conexiuni între noţiunile
teoretice însuşite şi aplicarea lor în exerciţii
practice de tip cloze, multiple-choice, gap-
10.5 filling etc.; Teste de
Seminar/  utilizarea corectă a registrelor de limba progres 30%
laborator engleză (informal şi formal); Portofoliu
 simularea unor situaţii reale de comunicare;
 capacitatea de a reacţiona la diverse situaţii
neprevăzute de comunicare.

10.6 Standarde minime de performanţă

- identificarea şi utilizarea corectă a noţiunilor morfologice şi lexicale de bază;
- alcătuirea progresivă a portofoliului, de-a lungul activităţilor de seminar/laborator.

106
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei LIMBA ENGLEZĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link] Marioara PATEŞAN
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Mihăilă-Lică Gabriela, [Link].
Obilişteanu Georgeta, [Link]. Niculescu
Brânduşa-Oana, [Link]. Boştină-Bratu
Simona
Obligatorie,
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
I 2.5. Semestrul 2 Cv. de
studiu evaluare disciplinei
specialitate

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2 curs 1 3.6 seminar/laborator 2
3.4 Total ore din planul de 42 din care 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 28
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 11
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 10
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 31
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Limba engleză - Grammar Issues

Limba engleză nivel B1 conform Cadrului

4.2. de competenţe European de Referinţă pentru Limbi străine (CEF)
si Portofoliului Lingvistic

107
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului  amfiteatre/aulă
5.2. de desfăşurare a
 în sala multifuncţional – limba engleză
seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în organizaţie
Competenţe profesionale

C1.3 Aplicarea conceptelor şi teoriilor fundamentale pentru rezolvarea unor probleme

bine definite specifice domeniului ştiinţe militare şi informaţii
C3. Susţinerea procesului infodecizional în managementul organizaţiei militare
C3.1 Definirea conceptelor specifice teoriei organizaţiilor în vederea comunicării
profesionale inclusiv în limba engleză, cu descrierea modelelor de simularea deciziei.
C3.2 Analiza, interpretarea şi explicarea fenomenelor specifice organizaţiei
C3.4 Analiza comparativă a metodelor de diagnoză a stării organizaţiilor, a proceselor
organizaţionale, a vulnerabilităţilor şi riscurilor în funcţie de fundamentul lor teoretic,
şi a caracteristicilor organizării sociale piramidale şi în reţea
transversale
Competenţe

Capacitatea de a fi un lider ataşat eticii şi deontologiei profesionale, un partener

eficace în sistemul managerial al organizaţiilor, inclusiv al organizaţiilor
multinaţionale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Dezvoltarea competenţelor de limbă destinate asimilării
7.1. Obiectivul general al
entităţilor lingvistice noi ce contribuie la îmbogăţirea lexicului si
disciplinei
la cunoaşterea culturilor si civilizaţiilor britanice si americane
- cunoaşterea faptică a ţării/ţărilor în care se vorbeşte limba
engleză (Marea Britanie şi SUA) — informaţii geografice,
istorice, economice, politice;
- cunoaşterea şi înţelegerea relaţiilor (similitudinilor si
deosebirilor) între cultura română şi cea britanică/americană
7.2 Obiectivele specifice pentru conştientizarea interculturală;
- utilizarea într-o discuţie/dezbatere tematică a cunoştinţelor
generale cu privire la istoria Marii Britanii şi a SUA;
- realizarea de interacţiuni în comunicarea orală şi scrisă,
exprimarea în mod clar şi justificat a unui punct de vedere pe
diferite teme cunoscute;

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
Expunere,
[Link] English Language: Slides
Explicaţie,
C1 The English Language. Varieties of English
Conversaţie
2. British Culture and Civilization:
Expunere, Slides,
C2 Britain: The Four Lands
Explicaţie, Film didactic,
C3 Moments in British History
Conversaţie Imagini, Hartă
C4 The Political British System

108
3. American Culture and Civilization: Expunere, Slides,
C5 Brief Outline of American History Explicaţie, Film didactic
C6 American Politics and Constitution Conversaţie Imagini, Hartă
Expunere
Slides,
4. C7 American Politics and Constitution Explicaţie,
Imagini
Conversaţie
Bibliografie:
1. Boştină-Bratu, Simona, Obilişteanu, Georgeta, Limbă şi civilizaţie engleză (volumele I,
II), Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre, „Nicolae Bălcescu”, 2002;
2. Morgan, Kenneth O., The Oxford Illustrated History of Britain, Oxford, Oxford
University Press, 2000;
3. Patesan, Marioara, Life and Culture in the English Speaking World, Notes, Ed. AFT,
Sibiu, 2010.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Conversaţie
1. English as an international language seminar
Explicaţie
Exerciţiu
2. British versus American English Dezbatere laborator
Problematizare
Metode de învăţare
3. Making suggestions prin cooperare (lucrul seminar
în perechi /grup
4. London – a modern capital Conversaţie, Exerciţiu laborator
Explicaţie
Problematizare
5. Identifying information Metode de învăţare seminar
prin cooperare (lucrul
în perechi /grup
6. British kings and queens Conversaţie, Exerciţiu, laborator
[Link] of a historical figure/event in the
Prezentare
history of GB or US that impressed you
Explicaţie,
Problematizare,
8. Understanding referencing Metode de învăţare seminar
prin cooperare (lucrul
în perechi /grup
9. Washington DC Conversaţie, Exerciţiu laborator
Explicaţie
10. Gapped text Problematizare seminar
Conversaţie
Dezbatere, Metode de
11. Elections învăţare prin cooperare laborator
(lucrul în perechi /grup
Explicaţie
12. Themed discussion Problematizare seminar
Conversaţie
Colocviu
Bibliografie
1. Cosma, Brânduşa-Oana (coord.), Topic-Based Vocabulary Exercises, Sibiu, Editura
Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, 2008.
109
2. Gude, Kathy, Duckworth, Michael, Profiency Masterclass, Oxford, Oxford University
Press, 2003.
3. O’Driscoll, James, Britain, Oxford, Oxford University Press, 2000.
4. Roberts, Rachel, Roberts, J., The English Speaking World, Milan, Modern Languages, 2006.
5. Oxenden, Clive, Latham-Koenig, Christina, English File, Oxford, Oxford University
Press, 2007.
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului

Conţinuturile disciplinei Limba engleză corespund următoarelor repere teoretice şi practice

contemporane:
 dezvoltarea competentelor lingvistice si cultivarea creativităţii in aplicarea acestora;
 înţelegerea altor culturi si cutume lingvistice
 dezvoltarea gândirii autonome, critice prin receptarea unei varietăţi de texte in limba
engleza;
 participarea activă a studenţilor in procesul educativ
 metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare;
Tematica disciplinei Limba engleză corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor;
 desfăşurarea standardizată a activităţilor de predare si seminarizare şi evaluare a
studenţilor;
 formarea unei atitudini profesionale corecte si avizate;
 dezvoltarea interesului pentru culturiile altor popoare;
 conştientizarea culturală şi acceptarea diversităţii;
 integrarea cunoştinţelor si deprinderilor lingvistice şi de interpretare în diferite situaţii
de comunicare;
 utilizarea tehnologiilor moderne;

10. Evaluare
10.3
Tip 10.2 Metode de Pondere
10.1 Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 exprimarea corectă in limba engleza;
 acurateţea lingvistică a informaţiilor
transmise;
 identificarea unor relaţii şi conexiuni între
evenimente trecute şi contemporane din istoria
Marii Britanii şi a SUA;
10.4 Curs Proba orală 70 %
 prezentarea orală, cu un grad ridicat de
claritate, a unor mesaje structurate referitoare
la o problemă studiata, cu un nivel mediu de
complexitate;
 stabilirea, dezvoltarea şi implementarea de
strategii comunicaţionale in limba străină.

110
  utilizarea corectă a limbajului;
 întocmirea unui referat pe o temă dată, prin
care să demonstreze cunoaşterea faptică a
istoriei, geografiei, educaţiei şi cutumelor din Test,
10.5
Marea Britanie si SUA Portofoliu,
Seminar/ 30 %
 descrierea unor evenimente din istoria Marii Prezentare
laborator
Britanii şi a SUA folosind surse de informare orala
variate.
 formularea de argumente si contraargumente
in cadrul unei discuţii/dialog
10.6 Standard minim de performanţă
- receptarea corecta a mesajelor transmise oral;
- producerea corecta de mesaje orale adecvate unor anumite contexte;
- realizarea de interacţiuni in comunicarea orala, exprimarea clara şi logica a unui punct de
vedere pe o tema studiată;
- alcătuirea progresivă a portofoliului, de-a lungul activităţilor de seminar;

111
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei EXPLOZIVI ŞI MUNIŢII
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Florin ILIE
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Florin ILIE
2.4. Anul 2.5. 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
I 1 Ex1 Obligatorie
de studiu Semestrul evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2 curs 1 3.3. seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de
învăţământ 28 din care 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 10
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 30
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7 Total ore studiu individual 72
3.8 Total ore pe semestru 100
3.9 Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

discipline din cadrul modulului de formare a
4.1. de curriculum
deprinderilor
4.2. de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului
5.2. de desfăşurare a în laboratorul Sisteme de armament
seminarului/laboratorului

112
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă şi utilizarea
capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de probleme specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei militare
naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative specifice şi a
manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi procese tehnice specifice
Competenţe profesionale

armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate

C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor structurilor de
armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea de stat major şi
logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale tehnicii, armamentului şi
aparaturii specifice armei
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi armamentului
specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor militare şi a procedeelor tactice
specifice armei şi nivelului structurii militare
C4.4 Analiza şi evaluarea parametrilor de funcţionare a armamentului şi tehnicii specifice
armei şi valorificarea acestora în constituirea capabilităţilor funcţionale ale entităţilor
organizaţionale specifice armei şi redactarea documentelor de planificare, organizare şi
desfăşurare a activităţilor structurilor de armă, conform formei şi conţinutului instituţionalizat
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor organizaţionale
specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul 1) Formarea cadrului teoretic cu privire la cunoaşterea munitiilor si
general explozivilor folosite pentru executarea tragerilor;
1.1. cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor de bază specifice
explozivilor şi muniţiilor;
1.2. identificarea şi utilizarea termenilor de specialitate necesari în descrierea
diferitelor părţi componente ale elementelor de muniţie;
1.3. înţelegerea proceselor ce au loc în timpul funcţionării în gura de foc, pe
traiectorie şi la obiectiv;
1.4. înţelegerea efectelor produse ca urmare a funcţionării muniţiei în diferite
medii;
1.5. explicarea şi interpretarea unor concepte, procese şi fenomene chimice
7.2. Obiectivele specifice substanţelor explozive şi muniţiilor, precum şi a conţinuturilor
specifice teoretice specifice teoriilor moderne în domeniu;
1.6. realizarea de conexiuni între reperele teoretice şi experienţele practice de
laborator şi poligon;
1.7. valorificarea informaţiilor obţinute prin studierea fundamentelor
explozivilor şi muniţiilor în elaborarea unor lucrări de natură să formeze
capacităţi de analiză, sinteză şi aplicare;
1.8. rezolvarea de probleme prin modelare, simulare şi algoritmizare;
1.9. capacitatea de a transpune în practică cunoştinţele acumulate;
1.10. capacitatea de a soluţiona probleme ivite pe parcursul experimentelor
şi lucrărilor practic-aplicative în poligon.

113
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
Expunere,
Efectele psihopatologice ale exploziei asupra corpului uman.
Explicaţie,
Utilizarea dispozitivelor explozive improvizate si modul de
Conversaţie,
protectie in fata acestora.
Demonstraţie
Noţiuni generale, definiţii şi clasificări ale combustiei şi
zonei de reacţie. Proprietăţi fizico-chimice şi modul de Expunere,
utilizare a explozivilor de iniţiere. Proprietăţi fizico-chimice Explicaţie,
şi modul de utilizare a explozivilor brizanţi. Modul de Conversaţie,
utilizare a pulberilor şi propergolilor. Deflagraţia, explozia, Demonstraţie
semsibilitatea şi brizanţa.
Expunere,
Muniţii de infanterie. Analiza elementelor constitutive ale Explicaţie,
cartuşelor de infanterie cu glonţ obişnuit şi cu glonţ special. Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
Muniţii de infanterie. Analiza elementelor constitutive ale
Explicaţie,
grenadelor de mână cu efect prin suflu şi schije şi/sau
Conversaţie,
cumulativ.
Demonstraţie
Expunere,
Muniţii de infanterie. Analiza elementelor constitutive ale
Explicaţie,
muniţiei utilizate de aruncătoarele de grenade A.G.-7 şi
Conversaţie,
A.G.-9.
Demonstraţie
Bibliografie:
1. Nicolae Moro, Dan Moşteanu, Ion Iacovescu - Explozivi şi muniţii. Muniţii
convenţionale
2. *** - A-106 Memorator pentru cunoaşterea muniţiilor de infanterie, aruncătoare, artilerie şi
reactive, ediţie revizuită, Bucureşti, 1986.
3. L. Duncan – Armamentul secolului XX.
4. F. Moraru – Manual de balistică exterioară, Editura Militară, 1976.
5. P.E. Marshall – Studiu privind puterea de stopare muniţiilor pentru pistoale, Editura Sanow
J.E., SUA, 1995.
6. D Legrain – Eficacitatea muniţiilor pentru pistoale, Ediţia a III-a, Editura Crepin–Lebond,
Paris, 1993.
7. O. Orban, D. Goga – Fabricaţia şi proprietăţile substanţelor explozive, Editura Academiei
Tehnice Militare, Bucureşti, 1997.
8. C. Bodin – Fizica explozivilor, Editura Academiei Tehnice Militare, Bucureşti, 1972.
9. O. Orban, D. Goga, T. Paraschiv – Explozivi şi combustibili speciali, Editura A&C
International, Bucureşti, 1994.
10. C. Bodin – Explozivi, date termodinamice, Editura Academiei Tehnice Militare, Bucureşti,
1972.
11. I. Popa – Curs de pulberi şi explozivi, Editura Academiei Tehnice Militare, Bucureşti, 1975.
12. T. Trulcă – Pirotehnie şi explozivi, Editura Tehnică, Bucureşti, 1984.
13. P. Tudoriu – Explozivi şi pulberi – chimia şi tehnologia, Editura Academiei Tehnice Militare,
Bucureşti, 1973.
14. Jacqueline Akhavan - The Chemistry of Explosives;
15. Fred Volk şi Fritz Schedlbauer - Analysis of Post Detonation Products of Different Explosive
Charges;
16. P. Bucur – Teoria şi proiectarea focoaselor, vol. I. Editura Academiei Tehnice Militare,
114
 1997;
17. D. Goga– Pulberi şi propergoli. Editura Academiei Tehnice Militare
18. T. Vasile – Balistica interioară a gurilor de foc, vol. I, Editura Academiei Tehnice Militare,
1993
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Elemente de fizica şi chimia explozivilor. Sensibilitatea
balanţei de oxigen. Calculul balanţei de oxigen pentru Explicaţie, demonstrare,
diferite substanţe explozive. Calculul formării experiment
amestecurilor explozive cu balanţă de oxigen nulă.
Formulele moleculare ale principalilor explozivi.
Explicaţie, demonstrare,
Formarea amestecurilor explozive. Alcătuirea ecuaţiei
experiment
şi transformării explozive.
Distrugerea unui element de muniţie cu ajutorul
substanţelor explozive (TNT real). Executarea Explicaţie, demonstrare,
Poligon
dispozitivelor pirotehnice de aprindere cu explozivi experiment
reali
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Analiza elementelor constitutive şi a principiilor de
funcţionare ale cartuşelor de infanterie cu glonţ obişnuit Muniţie
expunere, explicaţie
şi cu glonţ special şi ale grenadelor de mână cu efect secţionată
prin suflu şi schije şi/sau cumulativ.
Tuburi cartuş şi încărcături de azvârvire. Analiza
elementelor constitutive şi a principiilor de funcţionare Muniţie
expunere, explicaţie
ale dispozitivelor de aprindere (iniţiere) a încărcăturilor secţionată
de azvârlire

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului

 Conţinuturile disciplinei Explozivi si munitii corespund următoarelor repere teoretice şi

practice contemporane:
 Educaţia centrată pe cursant;
 Participarea activă a cursanţilor, parteneriat între educator şi cursanţi;
 Metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare;
 Educaţia permanentă, autoeducaţia.

 Tematica disciplinei Explozivi si munitii corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:

 Desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor;
 Instruirea individuală şi colectivă a militarilor;
 Strategii didactice eficiente;
 Utilizarea tehnologiilor moderne.

115
10. Evaluare
10.3
10.2
Tip Pondere
10.1 Criterii de evaluare Metode de
activitate din nota
evaluare
finală
1. Enumerarea şi identificarea în proporţie de minim
90 % a părţilor componente ale elementului de muniţie.
2. Explicarea principiului de funcţionare utilizând Probă
10.4 Curs 90 %
numai termenii consacraţi de lucrările recunoscute. scrisă
3. Realizarea de conexiuni cu alte discipline (fizică,
chimie) în explicarea principiilor de funcţionare.
1. Enumerarea şi identificarea în proporţie de minim
90 % a părţilor componente ale elementului de muniţie.
Referate,
2. Explicarea principiului de funcţionare utilizând
Dezbateri
10.5 numai termenii consacraţi de lucrările recunoscute.
pe anumite
Seminar/ 3. Realizarea de conexiuni cu alte discipline (fizică, 10 %
tematici,
laborator chimie) în explicarea principiilor de funcţionare.
Activităţi
4. Realizarea, în condiţii de siguranţă, respectând
curente.
normativele în vigoare, a unui dispozitiv pirotehnic de
aprindere cu material real.
10.6 Standarde minime de performanţă
Enumerarea şi identificarea aleatoare şi în proporţie de minim 50 % a părţilor componente ale
elementului de muniţie.
Explicarea principiului de funcţionare alternând termenii consacraţi cu cei proprii.

116
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei TOPOGRAFIE MILITARĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Nicolae MORO
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Nicolae MORO
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul Obligatorie,
I 2.5. Semestrul 2 Ex.
studiu evaluare disciplinei Fundamentală

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2 curs 1 3.7 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de 28 din care 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 6
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7 Total ore studiu individual 22
3.8 Total ore pe semestru 50
3.9 Numărul de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum  discipline din cadrul modulului de formare a
deprinderilor
4.2. de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Sală dotată cu videoproiector
5.2. de desfăşurare a
Sală dotată cu tablă interactivă
seminarului/laboratorului

117
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă şi
utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative
specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi
Competenţe profesionale

procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate

C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea
de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale
tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi armamentului
specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor militare şi a procedeelor
tactice specifice armei şi nivelului structurii militare
C4.4 Analiza şi evaluarea parametrilor de funcţionare a armamentului şi tehnicii
specifice armei şi valorificarea acestora în constituirea capabilităţilor funcţionale ale
entităţilor organizaţionale specifice armei şi redactarea documentelor de planificare,
organizare şi desfăşurare a activităţilor structurilor de armă, conform formei şi
conţinutului instituţionalizat
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul Însuşirea noţiunilor teoretice şi formarea deprinderilor practice necesare
general al în scopul orientării în teren şi în situaţii diferite cu sau fără hartă sau
disciplinei dispozitive de poziţionare.
1. Dezvoltarea abilităţii de a opera corect cu termenii şi noţiunile
caracteristice topografiei militare.
2. Dezvoltarea capacităţii de a folosi just termenii şi noţiunile tehnice
specifice privind descrierea terenului.
7.2. Obiectivele 3. Cunoaşterea elementelor caracteristice ale terenului şi folosirea lor în scop
specifice tactic;
4. Dobândirea abilităţilor necesare orientării în teren cu hartă sau fără hartă
şi întocmirea documentelor grafice de conducere a acţiunilor militare;
5. Formarea deprinderilor practice pentru rezolvarea pe hartă a diferitelor
probleme.

8. Conţinuturi
Metode de
8.1 Curs Observaţii
predare
C.1. Semne convenţionale pentru reprezentarea
expunere,
reliefului şi a detaliilor de planimetrie naturale şi prezentare PowerPoint
explicaţie
artificiale pe hărţile topografice militare.

expunere, asamblaj de 4 foi de

C.2. Asamblarea hărţilor topografice militare.
explicaţie hartă

118
C.3. Tipologia şi descrierea semnelor convenţionale
utilizate în lucrul de stat major. Semne expunere, prezentare PowerPoint,
convenţionale care se realizează cu ajutorul explicaţie scheme, manual
pictogramelor şi a reprezentărilor grafice tactice.
expunere,
C.4. Descrierea şi poziţionarea câmpurilor asociate prezentare PowerPoint,
explicaţie,
semnelor convenţionale. scheme, manual
demonstraţie
C.5. Lista semnelor convenţionale pentru expunere,
prezentare PowerPoint,
reprezentarea unităţilor şi acţiunilor acestora explicaţie,
scheme, manual
specifice domeniului terestru. demonstraţie
C.6. Lista semnelor convenţionale pentru expunere,
prezentare PowerPoint,
reprezentarea echipamentelor şi tehnicii şi acţiunilor explicaţie,
scheme, manual
acestora specifice domeniului terestru. demonstraţie
expunere,
C.7 Lista semnelor convenţionale pentru reprezentări prezentare PowerPoint,
explicaţie,
grafice tactice ale geometriei spaţiului de luptă scheme, manual
demonstraţie
Bibliografie:
1. Topografie militară, Bucureşti, Direcţia Topografică Militară,Bucureşti, 1976.
2. Topografie militară, vol. I, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 1999.
3. Topografie militară vol. II, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2001.
4. Topogeodezie militară modernă, vol. I, Editura Militară, Bucureşti, 1993.
5. Colectiv de autori - Topografie militară, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu,
2008.
6. N. Moro, A. Rizescu - Sisteme de poziţionare globală, Editura Academiei Forţelor Terestre,
Sibiu, 2008.
7. Col. A. Dănescu, Lt. Col. L. Rudas, Lt. Col. L Rotar, Topografie militară pentru maiştri
militari, subofiţeri, gradaţi şi soldaţi, Editura Militară, Bucureşti, 1975.
8. Gl. mr. dr. ing. M. Rotaru, col. ing. Ghe. Anculete. Topogeodezie militară modernă, vol.
1: Noţiuni introductive: teren-harta-fotograma, Secţia Asigurare Tehnico-Economică a
Presei şi Tipăriturilor Ministerului Apărării Naţionale, Bucureşti, 1994.
9. Gl. mr. dr. ing. M. Rotaru, col.(r) ing. Ghe. Anculete. col. ing. I. Ghica, col. ing. A. Soare,
Topogeodezie militară modernă, vol. 2 Mijloace moderne de obţinere şi folosire a
documentelor şi datelor despre teren, Editura Militară, Bucureşti, 1994.
Metode de
8.2. Seminar/laborator Observaţii
predare
S.1. Semne convenţionale pentru reprezentarea hărţi de învăţământ la
explicaţie,
reliefului şi a detaliilor de planimetrie naturale şi scările 1:25.000 şi
exerciţiu
artificiale 1:50.000
hărţi de învăţământ la
L.1 Indicarea unui punct (ţinte) pe harta topografică explicaţie,
scările 1:25.000 şi
militară exerciţiu
1:50.000
S.2. Determinarea coordonatelor rectangulare ale hărţi de învăţământ la
explicaţie,
unei ţinte utilizând caroiajul rectangular militar de scările 1:25.000 şi
exerciţiu
referinţă (MGRS). 1:50.000
L.2 Exerciţii pentru determinarea coordonatelor hărţi de învăţământ la
explicaţie,
rectangulare ale unei ţinte utilizând caroiajul scările 1:25.000 şi
exerciţiu
rectangular militar de referinţă (MGRS). 1:50.000
S.3. Exerciţii pentru determinarea coordonatelor hărţi de învăţământ la
explicaţie,
geografice ale unui detaliu de planimetrie utilizând scările 1:25.000 şi
exerciţiu
cadrul geografic al foilor de hartă. 1:50.000
119
L.3 Exerciţii pentru determinarea distanţelor între
hărţi de învăţământ la
două puncte pe o hartă topografică militară. explicaţie,
scările 1:25.000 şi
Determinarea altitudinii unui punct pe o hartă exerciţiu
1:50.000
topografică militară. Determinarea pantei terenului.
S.4. Exerciţii pentru determinarea distanţelor între
hărţi de învăţământ la
două puncte pe o hartă topografică militară. explicaţie,
scările 1:25.000 şi
Determinarea altitudinii unui punct pe o hartă exerciţiu
1:50.000
topografică militară. Determinarea pantei terenului.
hărţi de învăţământ la
explicaţie,
L.4 Determinarea vizibilităţii între două puncte scările 1:25.000 şi
exerciţiu
1:50.000
raportoare artileristice,
explicaţie, hărţi de învăţământ la
S.5. Cunoaşterea şi lucrul cu raportorul artileristic
exerciţiu scările 1:25.000 şi
1:50.000
raportoare artileristice,
L.5 Aplicaţie practică privind lucrul cu raportorul
explicaţie, hărţi de învăţământ la
artileristic. Determinarea elementelor topografice pe
exerciţiu scările 1:25.000 şi
hartă cu ajutorul raportorului artileristic.
1:50.000
raportoare artileristice,
S.6. Aplicaţie practică privind lucrul cu raportorul
explicaţie, hărţi de învăţământ la
artileristic. Determinarea elementelor topografice pe
exerciţiu scările 1:25.000 şi
hartă cu ajutorul raportorului artileristic.
1:50.000
L.6 Orientarea hărţii în teren. Măsurarea azimutului explicaţie,
hărţi cu zona Sibiu
magnetic pe hartă şi întocmirea schiţei de itinerar. exerciţiu
S.7. Semne convenţionale pentru reprezentări grafice Scheme, Manual semne
exerciţiu
tactice ale geometriei spaţiului de luptă convenţionale
L.7 Compunerea semnelor convenţionale pentru
explicaţie, Scheme, Manual semne
reprezentări grafice tactice ale geometriei spaţiului
exerciţiu convenţionale
de luptă
Bibliografie
1. Topografie militară, Bucureşti, Direcţia Topografică Militară,Bucureşti, 1976.
2. Topografie militară, vol. I, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 1999.
3. Topografie militară vol. II, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2001.
4. Colectiv de autori - Topografie militară, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2008.
5. N. Moro, A. Rizescu - Sisteme de poziţionare globală, Editura Academiei Forţelor Terestre,
Sibiu, 2008.
6. Col. A. Dănescu, Lt. Col. L. Rudas, Lt. Col. L Rotar, Topografie militară pentru maiştri
militari, subofiţeri, gradaţi şi soldaţi, Editura Militară, Bucureşti, 1975.
7. Gl. mr. dr. ing. M. Rotaru, col. ing. Ghe. Anculete. Topogeodezie militară modernă, vol. 1:
Noţiuni introductive: teren-harta-fotograma, Secţia Asigurare Tehnico-Economică a Presei
şi Tipăriturilor Ministerului Apărării Naţionale, Bucureşti, 1994.
8. Gl. mr. dr. ing. M. Rotaru, col.(r) ing. Ghe. Anculete. col. ing. I. Ghica, col. ing. A. Soare,
Topogeodezie militară modernă, vol. 2 Mijloace moderne de obţinere şi folosire a
documentelor şi datelor despre teren, Editura Militară, Bucureşti, 1994.

120
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Topografie militară corespund următoarelor repere teoretice şi
practice contemporane:
 Educaţia centrată pe cursant; Participarea activă a cursanţilor, parteneriat între
educator şi cursanţi; Metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare;
 Educaţia permanentă, autoeducaţia.
 Tematica disciplinei Topografie militară corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
 Desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor;
 Instruirea individuală şi colectivă a militarilor;
 Strategii didactice eficiente; Utilizarea tehnologiilor moderne.

10. Evaluare
10.3
10.2
Tip Pondere
10.1 Criterii de evaluare Metode de
activitate din nota
evaluare
finală
1. Enumerarea şi identificarea în proporţie de minim 90
% a simbolurilor şi altor semne convenţionale reprezentate
pe o hartă.
2. Explicarea principiilor de proiectare cartografică
Probă
3. Executarea algoritmilor pentru măsurarea coordonatelor
10.4 Curs practică, 70 %
unor ţinte pe foi de hartă topografică militară la diferite
scrisă
scări.
4. Realizarea de conexiuni cu alte discipline (Elemente de
artă militară, Tactică, Modelare şi simulare) în lucrul pe
hartă.
1. Enumerarea şi identificarea în proporţie de minim 90 %
a simbolurilor şi altor semne convenţionale reprezentate pe
o hartă.
10.5 Probă
2. Executarea algoritmilor pentru măsurarea coordonatelor
Seminar/ practică, 30 %
unor ţinte pe foi de hartă topografică militară la diferite
laborator scrisă
scări; Realizarea de conexiuni cu alte discipline (Elemente
de artă militară, Tactică, Modelare şi simulare) în lucrul pe
hartă.
10.6 Standard minim de performanţă
 să identifice corect detaliile de planimetrie pe o hartă militară
 să identifice corect simbolurile militare pe o hartă militară
 să determine coordonatele unui punct pe o hartă militară cu precizia de ± 3 mm la scara hărţii
 să localizeze o ţintă cu ajutorul coordonatelor rectangulare şi polare
 să măsoare a distanţele pe hartă cu precizia de ± 3 mm la scara hărţii
 să măsoare diferenţele de nivel între două puncte din teren pe hartă cu precizia de ± 15 m la scara
hărţii
 să selecteze corect un itinerar de deplasare folosind harta militară
 să pregătească şi să completeze corect harta pentru deplasarea la obiectiv
 să orienteze harta cu ajutorul detaliilor din teren cu precizia de ± 1-50
 să măsoare azimutul magnetic cu ajutorul hărţii şi busolei cu precizia de ± 1-50
121
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei DREPT INTERNAŢIONAL UMANITAR
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Sabin GUŢAN
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Sabin GUŢAN
2.6. Tipul
2.4. Anul de 2.7. Regimul Obligatorie,
I 2.5. Semestrul 2 de Ex.
studiu disciplinei De specialitate
evaluare

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2 curs 2 3.3. seminar/laborator 1
3.4. Total ore din planul de 42 din care 3.5 curs 28 3.6. seminar/laborator 14
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 11
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 56
3.8. Total ore pe semestru 100
3.9. Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum -

4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului -
5.2. de desfăşurare a seminarului/
-
laboratorului

122
6. Competenţele specifice acumulate
C3. Susţinerea procesului infodecizional în managementul organizaţiei militare
C3.2 Analiza, interpretarea şi explicarea fenomenelor specifice organizaţiei (militare)
C3.4 Analiza comparativă a metodelor de diagnoză a stării organizaţiilor, a proceselor
organizaţionale, a vulnerabilităţilor şi riscurilor în funcţie de fundamentul lor teoretic,
şi a caracteristicilor organizării sociale piramidale şi în reţea
Competenţe profesionale

C3.5 Elaborarea strategiilor de acţiune în raport cu finalităţile asumate de organizaţia

militară şi tendinţele de dezvoltare sociale şi economice
C6. Aplicarea tehnicilor militare de acţiune individuală în diferite contexte
situaţionale
C6.1 Identificarea şi definirea fundamentelor normative ale comportamentului
organizaţional militar în diferite contexte situaţionale
C6.2 Explicarea principiilor constructive şi de funcţionare a armamentului individual, a
modului de operare cu sistemele informaţionale, a modalităţilor de asigurare a acţiunilor
şi discriminarea procedeelor şi tehnicilor individuale şi colective de acţiune în funcţie
de contextul misiunii ordonate
C6.5 Proiectarea procedeelor de acţiune individuală în funcţie de caracteristicile
situaţiilor şi utilizarea eficientă şi oportună a aparaturii, armamentului şi
echipamentelor din dotare pentru îndeplinirea misiunii

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea cunoştinţelor teoretice fundamentale ale Dreptului
internaţional umanitar, a regulilor de conduită instituite de tratatele
7.1. Obiectivul general al
internaţionale pe care militarii trebuie să le respecte în operaţiile
disciplinei
militare, precum şi cunoaşterea şi înţelegerea regulilor de protecţie
şi limitărilor în acţiunile militare impuse de dreptul internaţional.
- însuşirea noţiunilor, fenomenelor şi principiilor juridice de bază
în domeniul dreptului umanitar internaţional, explicarea relaţiilor
şi conexiunilor dintre acestea;
- cunoaşterea tratatelor, actelor normative interne şi
internaţionale care reglementează domeniul, cu particularităţile
imprimate de acţiunea lor la nivelul organizaţiei militare;
- explicarea instituţiilor juridice specifice dreptului internaţional
7.2. Obiectivele specifice
umanitar, identificarea normelor juridice ce le reglementează şi
interpretarea corectă a acestora;
- promovarea valorilor dreptului intern şi internaţional în materie
şi manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de
acestea;
- manifestarea unui comportament etic în profesia militară,
construit pe fundamentele dreptului.

8. Conţinuturi
Metode de
8.1 Curs Observaţii
predare
1. Introducere în dreptul internaţional umanitar
I. Diviziunea dreptului. Relaţia dintre dreptul internaţional şi
dreptul intern
Prelegere 2 ore
II. Introducere în dreptul internaţional umanitar
III. Relaţia dintre dreptul internaţional umanitar şi alte ramuri
de drept
123
 2. Conflictul armat – noţiuni generale
I. Conceptele de război şi conflict armat
II. Tipuri de conflicte armate
III. Distincţia între conflicte armate internaţionale şi Prelegere 2 ore
neinternaţionale
IV. Aplicarea dreptului internaţional umanitar în diferite
conflicte armate
3. Statutul juridic al persoanelor aflate în zona de conflict
armat
I. Noţiune şi categorii
III. Combatanţii Prelegere 2 ore
IV. Necombatanţii
V. Statutul militarilor care participă la operaţii militare sub
egida unor organizaţii internaţionale sau regionale
4. Norme juridice privind desfăşurarea conflictului armat
I. Conflictul armat terestru
Prelegere 4 ore
II. Norme specifice aplicabile conflictelor armate navale şi
aeriene

5. Metode şi mijloace de război

I. Principii fundamentale Prelegere 2 ore
II. Mijloace şi metode de război interzise

6. Neutralitatea în timp de conflict armat

I. Conceptul de neutralitate în timp de conflict armat şi evoluţia
sa
Prelegere 2 ore
II. Neutralitatea în războiul terestru
III. Neutralitatea în războiul maritim
IV. Neutralitatea în războiul aerian

7. Protecţia răniţilor, bolnavilor şi a naufragiaţilor în conflictele

armate
I. Scurt istoric
II. Normele de protecţie consacrate prin Convenţiile de Prelegere 2 ore
la Geneva din 1949
III. Noile reglementări ale Protocolului I de la Geneva
din 1977
8. Protecţia populaţiei civile, a persoanelor civile şi a
bunurilor în conflictele armate. instituţia protecţiei civile
I. Protecţia populaţiei civile şi a persoanelor civile în
conflictele armate
Prelegere 4 ore
II. Norme speciale privind protecţia femeilor şi copiilor în
conflictele armate
III. Protecţia bunurilor civile în conflictele armate
IV. Instituţia Protecţiei Civile

124
9. Protecţia mediului în dreptul internaţional umanitar
I. Introducere
II. Efectele antiecologice ale operaţiilor militare
Prelegere 2 ore
III. Protecţia mediului în dreptul internaţional public
IV. Principiile şi normele care reglementează protecţia
mediului în dreptul internaţional umanitar
10. Statutul prizonierilor de război
I. Evoluţie istorică
II. Conceptul de prizonier de război
III. Protecţia generală a prizonierilor de război Prelegere 2 ore
IV. Norme speciale privind protecţia femeilor şi minorilor
prizonieri de război
IV. Mecanisme de protecţie a prizonierilor de război
11. Reguli de drept internaţional umanitar aplicabile
operaţiilor militare sub mandat ONU şi NATO
I. Reguli de conduită a combatanţilor
Prelegere 2 ore
II. Dreptul de intervenţie. Statutul ONU şi NATO
III. Tipuri de operaţii militare internaţionale
IV. Mandate şi reguli de angajare
12. Răspunderea pentru violarea dreptului internaţional
umanitar
I. Răspunderea internaţională a statelor şi a organizaţiilor
internaţionale pentru violarea dreptului umanitar Prelegere 2 ore
II. Răspunderea persoanelor fizice pentru violarea dreptului
umanitar
III. Crimele internaţionale
Bibliografie:
Minimală
1. Guţan S., Drept internaţional umanitar, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2012.
2. Uscoi, N., Oprea, G., Introducere în dreptul international umanitar, Editura Cartega,
Bucureşti 1999.
3. *** DIU 1, Ministerul Apărări Naţionale, Ploieşti 2005.
4. *** DIU 2, Ministerul Apărări Naţionale, Ploieşti 2006.
5. *** DIU 3, Ministerul Apărări Naţionale, Ploieşti 2007.
6. *** Culegere cu principalele convenţii de drept internaţional umanitar, Ministerul
Apărări Naţionale, Ploieşti 2004.
7. *** Culegere tratate internaţionale “Dreptul de la Geneva”, Ministerul Apărări
Naţionale, Ploieşti 2006.
8. *** Dreptul internaţional al conflictelor armate. Documente, Casa de Ed. şi Presă
„Şansa SRL”, Bucureşti,1993 (Asociaţia Română de Drept Umanitar).
Suplimentară
9. Cloşca I ., Suceavă I., Tratat de drept internaţional umanitar, Bucuresti, 2000.
10. Cloşcă I., Suceavă I., Drept internaţional umanitar, Editura “Şansa SRL”, Bucureşti, 1992
11. Drogoman, I., Drept international umanitar, Ed. fundaţiei "Andrei Şaguna", Constanţa,
1999.
12. Frederic de Mulinen, Manual de drept al războiului pentru forţele armate, CICR
13. Scăunaş S., Drept internaţional public, [Link] Beck, Bucureşti, 2002.
14. Scăunaş S., Drept internaţional umanitar, Editura Burg, Sibiu, 2001.
15. Scăunaş S., Răspunderea internaţională pentru violarea dreptului umanitar, Editura All
Beck, Bucureşti, 2002.
125
16. Uscoi, N., (colectiv) Culegere de instrumente juridice de drept internaţional aplicabil în
conflictele armate, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2005.
17. Lupulescu, N., Drept umanitar, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2009.
18. Sassou, M., Bouvier, A., How Does Law Protect In War?, International Commitiee od
the Red Cross, Geneva, 2006.
19. Bădescu, V., Umanizarea dreptului umanitar, C,H. Beck, Bucureşti, 2007.
20. Dragoman, I., Dragoman, C., Organizaţiile internaţionale şi dreptul internaţional
umanitar, ASIM, Bucureşti, 2000.
21. Dragoman, I., Operaţii militare umanitare, [Link]., Bucureşti, 2005.
22. Henckaerts, J.M., Doswaldeck, l., Customary International Humanitarian Law,
Cambridge University Press, U.K., 2005/2009.
23. Vlădoiu, N.M., Elemente de drept internaţional umanitar, [Link]., Bucureşti, 2006
24. Bârsan, I., Dreptul conflictelor armate, A.T.U., Sibiu, 1998.
25. Onica-Jarka, B. Drept internaţional umanitar. Note de curs, Editura Universul Juridic,
Bucureşti, 2011.
Metode de
8.2. Seminar/laborator Observaţii
predare
Dreptul internaţional umanitar al conflictelor armate – ramură a Conversaţie,
dreptului internaţional public Explicaţie 2 ore
a. Tipuri de conflicte armate Dezbatere,
b. Categorii de participanţi la conflictele armate 2 ore
Studiu de caz
a. Reguli generale şi specifice aplicabile conflictelor armate Conversaţie,
terestre, navale şi aeriene Explicaţie, 2 ore
b. Mijloace şi metode de război interzise Problematizare
Conversaţie,
a. Neutralitatea conflictelor armate
Explicaţie, 2 ore
b. Protecţia răniţilor, bolnavilor şi naufragiaţilor
Studiu de caz
Conversaţie,
a. Protecţia populaţiei civile şi a bunurilor civile
Explicaţie, 2 ore
b. Protecţia mediului în conflictele armate
Problematizare
Conversaţie,
a. Statutul prizonierilor de război
Explicaţie, 2 ore
b. Reguli aplicabile operaţiilor militare sub mandat ONU
Studiu de caz
Conversaţie,
Realizarea şi răspunderea în dreptul internaţional umanitar Explicaţie, 2 ore
Studiu de caz
Bibliografie
1. Guţan S., Drept internaţional umanitar – aplicaţii, studii de caz, teste, Editura Academiei
Forţelor Terestre, Sibiu, 2014
2. *** Culegere cu principalele convenţii de drept internaţional umanitar, Ministerul
Apărări Naţionale, Ploieşti 2004
3. *** Culegere tratate internaţionale “Dreptul de la Geneva”, Ministerul Apărări
Naţionale, Ploieşti 2006
4. *** DIU 1, Ministerul Apărări Naţionale, Ploieşti 2005
5. *** DIU 2, Ministerul Apărări Naţionale, Ploieşti 2006
6. *** DIU 3, Ministerul Apărări Naţionale, Ploieşti 2007
7. *** Dreptul internaţional al conflictelor armate. Documente, Casa de Ed. şi Presă
„Şansa SRL”, Bucureşti,1993 (Asociaţia Română de Drept Umanitar).
8. Uscoi, N., (colectiv) Culegere de instrumente juridice de drept internaţional aplicabil în
conflictele armate, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2005
9. Guţan S., Drept internaţional umanitar, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2012
126
10. Uscoi, N., Oprea, G., Introducere în dreptul international umanitar, Editura Cartega,
Bucureşti 1999
11. Onica-Jarka, B. Drept internaţional umanitar. Note de curs, Editura Universul Juridic,
Bucureşti, 2011.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Disciplina Drept internaţional umanitar este un element important în formarea ofiţerilor de
comandă. Pregătirea în acest domeniu este o obligaţie pe care România şi-a asumat-o prin
tratatele internaţionale ratificate în domeniu.
Tematica cursurilor şi seminariilor oferă viitorilor ofiţeri cunoştinţele de bază în Dreptul
internaţional umanitar şi răspunde în întregime Dispoziţiei S.M.G.-101/2008 privind
instruirea în drept internaţional umanitar.

10. Evaluare
10.3
Tip 10.2 Metode Pondere
10.1 Criterii de evaluare
activitate de evaluare din nota
finală
 utilizarea corectă a terminologiei juridice specifice;
 realizarea de conexiuni între diferite concepte ale
dreptului internaţional umanitar;
10.4 Curs  cunoaşterea actelor normative care reglementează
Probă
70%
domeniul; scrisă,
 utilizarea teoriilor, principiilor şi normelor
dreptului internaţional umanitar în diferite ipostaze
legate de profesia militară.
 utilizarea corectă a terminologiei juridice specifice;
 realizarea de conexiuni între diferite concepte ale
dreptului internaţional umanitar; (test)
 aplicarea corectă a normelor juridice în diverse Test,
10.5
situaţii legate de profesia militară; (studiu de caz) Studiu de
Seminar/ 30%
laborator  manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile caz,
faţă de valorilor dreptului intern şi internaţional în Probă orală
materie;
 manifestarea unui comportament etic în profesia
militară, construit pe fundamentele dreptului.
10.6 Standard minim de performanţă
- capacitatea de a defini conceptele specifice disciplinei „Drept internaţional umanitar” şi
realizarea de conexiuni între acestea;
- deţinerea de cunoştinţe privind regulile şi protecţia în conflictele armate, conducerea
atacurilor, realizarea şi răspunderea juridică;
- capacitatea de a respecta normele juridice în toate situaţiile.

127
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2 Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3 Departamentul Ştiinţe militare
1.4 Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/Calificarea Managementul Organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei BALISTICĂ ŞI TEORIA TRAGERII
2.2 Titularul activităţilor de curs [Link]. Florin ILIE
2.3 Titularul activităţilor de seminar [Link]. Florin ILIE
2.4 Anul de 2.5 2.6 Tipul 2.7 Regimul
I 1 Ex1 Obligatorie
studiu Semestrul de evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Numărul de ore pe 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/ 1
săptămână laborator
3.4 Total din planul de învăţământ 28 din care 3.5 curs 14 3.6 seminar 14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 16
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platforme electronice de specialitate şi pe 14
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi -
3.7 Total ore studiu individual 47
3.8 Total ore pe semestru 75
3.9 Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

1. Matematică. Probabilităţi, statistică.
4.1 de curriculum
2. Fizică: termodinamică, mişcarea solidului.
4.2 de competenţe nu

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului sală de curs cu sistem de proiecţie
5.2 de desfăşurare a
seminarului/laboratorului

128
6. Competenţele specifice acumulate
C.4 Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea şi utilizarea
capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de probleme
specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative specifice şi
Competenţe profesionale

a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi procese tehnice

specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate.
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor structurilor
de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea de stat major şi
logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale tehnicii, armamentului şi
aparaturii specifice armei.
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi armamentului
specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor militare şi a procedeelor tactice
specifice armei şi nivelului structurii militare.
C4.4 Analiza şi evaluarea parametrilor de funcţionare a armamentului şi tehnicii specifice
armei şi valorificarea acestora în constituirea capabilităţilor funcţionale ale entităţilor
organizaţionale specifice armei şi redactarea documentelor de planificare, organizare şi
desfăşurare a activităţilor structurilor de armă, conform formei şi conţinutului
instituţionalizat.
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor organizaţionale
specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al Asimilarea de către studenţi a cunoştinţelor necesare
disciplinei rezolvării problemelor balisticii interioare, exterioare şi
ale teoriei tragerilor cu armamentul de infanterie, în
vederea optimizării acţiunilor militare specifice la care
vor participa.
7.2 Obiectivele specifice  însuşirea fenomenelor care au loc la arderea
pulberilor balistice
 descrierea desfăşurării procesului tragerii şi a
fenomenelor conexe
 determinarea traiectoriilor proiectilelor în vid;
 calculul corect al elementelor traiectoriilor, a
parametrilor de tragere,
8. Conţinuturi
Metode de
8.1 Curs Observaţii
predare
Balistica interioară: obiectul balisticii interioare, procesul Expunere,
tragerii şi secvenţele sale, aspecte conexe tragerii. Explicaţie,
Conversaţie,
Arderea pulberilor balistice la volum constant, clasificarea Expunere,
pulberilor, caracteristicile pulberilor, arderea pulberilor, Explicaţie,
legea vitezei de ardere, influenţa formei şi a dimensiunilor Conversaţie,
elementelor de pulbere asupra vitezei de formare a gazelor, Demonstraţie
factorii care influenţează arderea reală.
Ecuaţia de stare a gazelor pulberii, relaţia pentru presiunea Expunere,
maximă, formula generală a pirostaticii. Variaţia presiunii Explicaţie,
în funcţie de timp, caracteristicile p(t), v(t) şi p(l), v(l), Conversaţie,

129
metode experimentale de determinare a presiunii, Demonstraţie
determinarea experimentală a caracteristicilor balistice ale
pulberilor, bilanţul energetic a procesului tragerii, ecuaţia
principală a balisticii interioare.
Balistica exterioară: obiectul balisticii exterioare; Expunere,
traiectoria proiectilelor; sistemul de referinţă şi elementele Explicaţie,
traiectoriei; efectul forţei de greutate asupra mişcării Conversaţie,
centrului de masă al proiectilului. Demonstraţie
Mişcarea proiectilelor în vid, calculul elementelor Expunere,
traiectoriei: ecuaţia traiectoriei în vid, viteza într-un punct Explicaţie,
de pe traiectorie, înclinarea tangentei la traiectorie, Conversaţie,
elementele traiectoriei în vârful traiectoriei, elementele Demonstraţie
traiectoriei în punctul de cădere, familia traiectoriilor de
aceeaşi viteză iniţială, parabola de siguranţă.
Elemente de teoria tragerii: Împrăştierea loviturilor: Expunere,
snopul traiectoriilor, legea împrăştierii traiectoriilor, unităţi Explicaţie,
de măsură ale împrăştierii, scara împrăştierii, erori, scara Conversaţie,
erorilor, legea distribuţiei normale. Demonstraţie
Bibliografie:
[1] *** „Manual de Balistică interioară” Editura Militară Bucureşti 1975.
[2] *** „Manual de Balistică exterioară” Editura Militară Bucureşti 1975.
[3] *** „Principii de tragere cu armamentul de infanterie” Editura Militară Bucureşti 1974.
[5] *** „Regulamentul Tragerilor cu Armamentul de Infanterie” Editura Militară Bucureşti
2006.
[6]  „Principii de tragere armamentul de infanterie” – Şcoala militară de ofiţeri activi
„N. Bălcescu” – Sibiu, 1972.
[7] Note de curs pe suport electronic.
[8] Tabele de tragere.
Metode Observaţii
8.2. Seminar/laborator de
predare
Clasificarea armamentului şi muniţiei de infanterie. Dependenţa
Explicaţie,
vitezei de ardere de caracteristicile pulberii. Calculul
Exerciţiu
caracteristicilor de formă ale unor tipuri de pulberi balistice.
Legea vitezei de ardere, influenţa formei şi a dimensiunilor
Explicaţie,
elementelor de pulbere asupra vitezei de formare a gazelor.
Exerciţiu
Rezolvări de probleme.
Calculul elementelor traiectoriei în vid. Rezolvări de probleme. Explicaţie,
Exerciţiu
Elementele traiectoriei în vârful traiectoriei. Rezolvări de Explicaţie,
probleme. Exerciţiu
Elementele traiectoriei în punctul de cădere. Rezolvări de Explicaţie,
probleme. Exerciţiu
Realizarea unor aplicaţii de teoria tragerii. Rezolvări de probleme. Explicaţie,
Exerciţiu
Bibliografie:
1.  „Manual de Balistică interioară” Editura Militară Bucureşti 1975
2.  „Manual de Balistică exterioară” Editura Militară Bucureşti 1975
3.  „Principii de tragere cu armamentul de infanterie” Şcoala Militară de ofiţeri
activi „Nicolae Bălcescu” Sibiu, 1972.
130
 4. Tabele de tragere cu armamentul de infanterie

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul
programului.
Conţinuturile disciplinei Balistică şi teoria tragerii corespund următoarelor repere teoretice
şi practice contemporane:
 educaţia centrată pe student
 participare activă a studenţilor, parteneriat între educator şi cursant
 metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare
 educaţia permanentă, autoeducaţia
Tematica disciplinei Balistică şi teoria tragerii corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
 desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor
 instruirea individuală şi colectivă a militarilor
 strategii didactice eficiente
 utilizarea de tehnologii moderne.

10. Evaluare
10.3
Tip 10.2 Metode Pondere
10.1 Criterii de evaluare
activitate de evaluare din nota
finală
 Utilizarea corectă a noţiunilor de balistică şi
teoria tragerii
10.4 Curs Examen scris 90 %
 Utilizarea în aplicaţii a relaţiilor de calcul din
balistica exterioară
 Utilizarea noţiunilor teoretice în rezolvarea
problemelor şi studiilor de caz Evaluare pe
10.5  Exersarea aplicării metodelor de rezolvare a parcurs +
10 %
Seminar/ problemelor, în scopul optimizării acţiunilor portofoliu
laborator la care se referă probleme +
 Rezolvarea unui număr minim de probleme proiect
din capitolele studiate
10.6 Standard minim de performanţă
– nota 5 minim la verificarea pe parcurs
– nota 5 minim la verificarea finală prin examen

131
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei SISTEME DE ARMAMENT
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Florin ILIE
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Florin ILIE
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
I 2.5. Semestrul 2 Ex2 Obligatoriu
studiu evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de 28 din care 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 10
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 30
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7 Total ore studiu individual 47
3.8 Total ore pe semestru 75
3.9 Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum

4.2. de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului

132
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
profesionale
Competenţe

probleme specifice
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în
activitatea de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de
funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Cunoaşterea şi înţelegerea principiilor de funcţionare şi părţilor
mari componente ale tehnicii, aparaturii şi armamentului
7.1. Obiectivul general al
specifice armei din armatele moderne, în diferite contexte
disciplinei
situaţionale şi utilizarea lor adecvată în comunicarea
profesională;
 Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor, metodelor de bază
privind organizarea şi înzestrarea structurilor de armă NATO de
la baza ierarhiei militare;
7.2. Obiectivele specifice  Deprinderea abilitatilor aplicative si practice in vederea
rezolvarii unor probleme specifice sistemelor de armament;
 Formarea deprinderilor privind descrierea sistemelor de
armament.

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
Expunere,
Introducere în cadrul conceptelor de
Explicaţie,
capabilitate, sisteme de armament, explozivi
Conversaţie,
si munitii
Demonstraţie
Legislatia in vigoare privind regimul Expunere,
armelor si al munitiilor, tipologia sistemelor Explicaţie,
de armament şi tehnologii folosite în cadrul Conversaţie,
acestora. Demonstraţie
Expunere,
Sisteme de armă uşoare de asalt, pistoale, Explicaţie,
pistoale automate si munitia acestora. Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
Sisteme de armă uşoare de asalt, puşti de asalt, Explicaţie,
pusti cu luneta si munitia acestora. Conversaţie,
Demonstraţie
Sisteme de arme grele de asalt, mitraliere,
artilerie uşoară până la calibrul 30 mm,
grenade de mână, aruncătoare manuale şi Expunere,
automate de grenade şi bombe cu calibrul Explicaţie,
între 40mm şi 140mm, Sisteme antitanc Conversaţie,
(rachete şi tunuri), blindate grele, medii şi Demonstraţie
uşoare, sisteme soldat de luptă şi arme
neletale si munitia acestora.

133
Bibliografie:
[Link] Popa, Constantin Trocan, Ghiţă Bârsan, Nicolae Moro, Ion Iacovescu
Capabilităţi ale forţelor de sprijin, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2006.
2.L. Keresztes, A. Iacobescu, D. Homei – Curs sisteme de armament, vol. 1, Editura
Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 1999, cota C 179.
3.A. Baboş, C. Trocan, S. Cristea – Sisteme de armament şi capabilităţi pentru infanterie,
Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2007, cota C 428.
4.L. Keresztes - Curs sisteme de armament, vol. I1 infanterie, partea a II-a, Editura
Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2000, cota C 191.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
TT, Carpati,
Glock 17, Five
Conversaţie, Seven, Beretta,
Sisteme de armă uşoare de asalt. Pistoale. Explicaţie, Desert Eagle,
Proiect HK mark 23,
munitia folosita
de acestea.
MP7, Five seven
Conversaţie,
Sisteme de armă uşoare de asalt. Pistoale P90, Uzi,
Explicaţie,
automate. munitia folosita
Proiect
de acestea.
AK47, M16,
Conversaţie, FAMAS, G36,
Sisteme de armă uşoare de asalt. Pusti de asalt. Explicaţie, TAR21, munitia
Proiect folosita de
acestea.
pusti cu luneta
cal 7,62*51
NATO, cal
Conversaţie, 7,62*67 mm,
Sisteme de armă uşoare de asalt. Pusti cu
Explicaţie, 8,6*70 mm,
luneta.
Proiect 12,7*99 mm,
12,7*108 mm,
9*39 mm vss
vintorez
Sisteme de arme grele de asalt, mitraliere,
artilerie uşoară până la calibrul 30 mm, Conversaţie,
grenade de mână, aruncătoare manuale şi Explicaţie,
automate de grenade şi bombe cu calibrul Proiect
între 40mm şi 140mm

Blindate grele, medii şi uşoare, sisteme Conversaţie,

antitanc (rachete şi tunuri), sisteme soldat de Explicaţie,
luptă şi arme neletale Proiect

134
Bibliografie:
[Link] Popa, Constantin Trocan, Ghiţă Bârsan, Nicolae Moro, Ion Iacovescu
Capabilităţi ale forţelor de sprijin, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2006.
2.L. Keresztes, A. Iacobescu, D. Homei – Curs sisteme de armament, vol. 1, Editura
Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 1999, cota C 179.
3.A. Baboş, C. Trocan, S. Cristea – Sisteme de armament şi capabilităţi pentru infanterie,
Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2007, cota C 428.
4.L. Keresztes - Curs sisteme de armament, vol. I1 infanterie, partea a II-a, Editura
Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2000, cota C 191.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Sisteme de armament corespund următoarelor repere teoretice şi
practice contemporane:
 Educaţia centrată pe cursant;
 Participarea activă a cursanţilor, parteneriat între educator şi cursanţi;
 Metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare;
 Educaţia permanentă, autoeducaţia.
 Tematica disciplinei Matematică aplicată corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
 Desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor;
 Instruirea individuală şi colectivă a militarilor;
 Strategii didactice eficiente;
 Utilizarea tehnologiilor moderne.

10. Evaluare
10.3
Tip 10.2 Metode de Pondere
10.1 Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Utilizarea corectă a noţiunilor specifice prin
compararea diferitelor sisteme de armament
10.4 Curs Examen oral 75 %
 Explicarea principiului de funcţionare
alternând termenii consacraţi cu cei proprii
Referate,
 Enumerarea şi identificarea părţilor mari Dezbateri pe
10.5
componente ale sistemului de armament anumite
Seminar/ 25 %
 Dezvoltarea abilităţilor de prezentare a tematici,
laborator
unui sistem de armament Activităţi
curente.
10.6 Standard minim de performanţă

- Min. Nota 5 la evaluarea pe parcurs

- Min. Nota 5 la evaluarea finala prin examen

135
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei TEHNICĂ AUTO PE ROŢI
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Viorel DASCĂLU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Viorel DASCĂLU
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul Opţională,
I 2.5. Semestrul 2 Ex.
studiu evaluare disciplinei Specialitate

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de 42 din care 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 11
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 10
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7 Total ore studiu individual 33
3.8 Total ore pe semestru 75
3.9 Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum  DISCIPLINE DIN SEMESTRELE
ANTERIOARE :
 Mecanică şi rezistenţa materialelor;
 Mecanisme şi motoare.
4.2. de competenţe  C4.1
 C4.2

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului  în sală de specialitate

5.2. de desfăşurare a  în sală de specialitate, parc auto, pluton mentenanţă

seminarului/laboratorului

136
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor specialităţii militare pentru soluţionarea problemelor
specifice
Competenţe profesionale

C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor

şi strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor
doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor
normative specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor
concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de
specialitate
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în
activitatea de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de
funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei
Competenţe transversale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea noţiunilor particulare despre construcţia
autovehiculelor militare pe roţi, precum şi înţelegerea
7.1. Obiectivul general al
fenomenelor şi proceselor care stau la baza funcţionării
disciplinei
ansamblurilor autovehiculelor, necesare formării şi dezvoltării
competenţelor de specialist auto studenţilor militari.
 Cunoaşterea construcţiei principalelor autovehicule militare pe
roţi din dotarea unităţilor şi a caracteristicilor tehnico-tactice ale
acestora;
 Aplicarea cunoştinţelor dobândite la disciplinele „Mecanică şi
rezistenţa materialelor” şi „Mecanisme şi motoare parcurse în
anul I;
 Înţelegerea principiilor funcţionale ale ansamblurilor şi
subansamblurilor componente ale autovehiculelor militare pe
roţi;
7.2. Obiectivele specifice
 Explicarea particularităţilor constructive ale autovehiculelor
militare pe roţi şi analiza comparativă a soluţiilor tehnice;
 Formarea capacităţii de a identifica ansambluri şi
subansambluri constructive, de a explica rolul şi importanţa
acestora în construcţia şi funcţionarea autovehiculelor militare pe
roţi;
 Formarea şi dezvoltarea aptitudinilor tehnice şi abilităţilor de
operare în mod fluent cu terminologia folosită în practica
construcţiei şi mentenanţei autovehiculelor militare pe roţi;
137
  Cunoaşterea autovehiculelor pe roţi modernizate sau nou
intrate în dotarea Forţelor Terestre în scopul folosirii raţionale a
acestora în teatrele de operaţii sau alte misiuni;
 Dobândirea capacităţii de a elabora lucrări tehnice în vederea
perfecţionării pregătirii de specialitate şi participării la
manifestări ştiinţifice studenţeşti.

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
C1. Descrierea generală a autovehiculelor pe
roţi din dotarea Forţelor Terestre.
1.1. Destinaţia şi compunerea generală a
autovehiculelor militare pe roţi. Expunere Film didactic,
1.2. Caracteristicile tehnico-tactice a Explicaţie Imagini, Soft,
autovehiculelor militare pe roţi – transportorul Conversaţie Planşe, Scheme
Piranha, vehiculele de luptă Humvee şi Vamtac,
TAB, autocamioanele DAC, autoturisme de teren
şi oraş.
C2. Descrierea şi funcţionarea motoarelor ce
echipează autovehiculele militare pe roţi
2.1. Rolul, compunerea şi dispunerea motoarelor
la principalele tipuri de autovehicule militare pe
roţi. Expunere Film didactic,
2.2. Particularităţi constructive la transportorul Explicaţie Imagini, Soft,
Piranha, vehiculele de luptă Humvee şi Vamtac, Conversaţie Planşe, Scheme
TAB, autocamioanele DAC, autoturisme de teren
şi oraş.
2.3. Reguli de întreţinere.
2.4. Defecţiunile principale şi mod de remediere.
C3. Descrierea şi funcţionarea transmisiei ce
echipează autovehiculele militare pe roţi
3.1. Rolul, compunerea şi dispunerea
ansamblurilor transmisiei la principalele
Expunere Film didactic,
autovehicule militare pe roţi.
Explicaţie Imagini, Soft,
3.2. Particularităţi constructive la transportorul
Conversaţie Planşe, Scheme
Piranha, vehiculele de luptă Humvee şi Vamtac,
TAB, autocamioanele DAC, autoturisme de teren
şi oraş.
3.3. Reguli de întreţinere.
3.4. Defecţiunile principale şi mod de remediere.
C4. Descrierea şi funcţionarea instalaţiilor de
frânare şi mecanismelor de direcţie ce
echipează autovehiculele militare pe roţi
Expunere Film didactic,
4.1. Rolul, compunerea şi dispunerea instalaţiei
Explicaţie Imagini, Soft,
de frânare şi a mecanismului de direcţie la
Conversaţie Planşe, Scheme
principalele tipuri de autovehicule militare pe
roţi.
4.2. Particularităţi constructive la transportorul
Piranha, vehiculele de luptă Humvee şi Vamtac,

138
TAB, autocamioanele DAC, autoturisme de teren
şi oraş.
4.3. Reguli de întreţinere.
4.4. Defecţiunile principale şi mod de remediere.
C5. Descrierea şi funcţionarea instalaţiei
electrice, suspensiei şi propulsiei ce echipează
autovehiculele militare pe roţi
5.1. Rolul, compunerea şi dispunerea instalaţiei
electrice, suspensiei şi propulsiei la principalele
Expunere Film didactic,
tipuri de autovehicule militare pe roţi.
Explicaţie Imagini, Soft,
5.2. Particularităţi constructive la transportorul
Conversaţie Planşe, Scheme
Piranha, vehiculele de luptă Humvee şi Vamtac,
TAB, autocamioanele DAC, autoturisme de teren
şi oraş.
5.3. Reguli de întreţinere.
2.4. Defecţiunile principale şi mod de remediere.
C6. Descrierea şi funcţionarea instalaţiilor
speciale ce echipează autovehiculele militare
pe roţi
6.1. Rolul, compunerea şi dispunerea instalaţiilor
speciale la principalele tipuri de vehicule militare Expunere Film didactic,
pe roţi. Explicaţie Imagini, Soft,
6.2. Particularităţi constructive la transportorul Conversaţie Planşe, Scheme
Piranha, vehiculele de luptă Humvee şi Vamtac,
TAB, autocamioanele DAC.
6.3. Reguli de întreţinere.
6.4. Defecţiunile principale şi mod de remediere.
C7. Analiza comparativă a vehiculelor
militare pe roţi pe generaţii constructive şi
tendinţele în proiectarea şi construcţia lor pe
plan mondial
7.1. Evoluţia vehiculelor militare pe roţi şi
particularităţi tehnico-tactice ale fiecărei generaţii Expunere Film didactic,
constructive Explicaţie Imagini, Soft,
7.3. Stadiul actual al dotării Forţelor Terestre cu Conversaţie Planşe, Scheme
tehnică auto pe roţi şi al producţiei autohtone de
transportoare blindate.
7.2. Stadiul actual al dotării armatelor statelor
membre NATO cu tehnică auto pe roţi şi tendinţe
în construcţia acesteia pe plan mondial.
Bibliografie:
1. Urdăreanu Tiberiu, Popa Ştefan, Transportorul blindat, Editura Militară, 1973.
2. Petrescu Alexandru, Autoblindate uşoare moderne. Editura Militară, Bucureşti, 1997.
3. Manualele de cunoaştere şi exploatare ale autocamioanelor DAC 665T şi T.A.B.
4. Manualele de utilizare şi întreţinere ale transportoarelor Piranha şi vehiculelor Humvee şi
Vamtac.

139
8.2. Seminar Metode de predare Observaţii
S1. Cunoaşterea tehnicii auto pe roţi din parcul Conversaţie Loc de
de autovehicule al Academiei Forţelor Terestre şi Explicaţie desfăşurare:
identificarea părţilor mari componente ale Demonstrare parcul auto,
acestora. Tehnica auto
Loc de
desfăşurare:
S2. Identificarea părţilor componente şi analiza sălile tehnice
Conversaţie
funcţională a motoarelor din sălile tehnice de auto, piese şi
Explicaţie
specialitate. Demontarea-montarea motorului ce ansambluri
Demonstrare
echipează autoturismul Dacia. secţionate,
planşe
Loc de
desfăşurare:
S3. Identificarea părţilor componente ale Conversaţie sălile tehnice
transmisiei. Demontarea-montarea ambreiajului Explicaţie auto, piese şi
şi cutiei de viteze. Analiza constructiv- Demonstrare ansambluri
funcţională a soluţiilor studiate. secţionate,
planşe
Loc de
desfăşurare:
S4. Identificarea părţilor componente ale Conversaţie sălile tehnice
instalaţiei de frânare şi mecanismului de direcţie. Explicaţie auto, piese şi
Analiza constructiv-funcţională a soluţiilor Demonstrare ansambluri
studiate. secţionate,
planşe
Loc de
desfăşurare:
S5. Identificarea părţilor componente ale Conversaţie sălile tehnice
instalaţiei electrice, suspensiei, propulsiei pe Explicaţie auto, piese şi
uscat şi pe apă. Analiza constructiv-funcţională a Demonstrare ansambluri
soluţiilor studiate. secţionate,
planşe
Loc de
desfăşurare:
S6. Identificarea părţilor componente ale Conversaţie sălile tehnice
instalaţiilor speciale. Analiza constructiv- Explicaţie auto, piese şi
funcţională a soluţiilor studiate. Prezentarea Demonstrare ansambluri
lotului de bord al unui autovehicul secţionate,
planşe
S7. Identificarea părţilor componente ale unui
Loc de
autovehicul funcţional; crearea unor probleme de Conversaţie desfăşurare
depistare a unor defecţiuni şi remedierea acestora; Explicaţie Parcul auto,
efectuarea operaţiunilor de verificare a Demonstrare autovehicul
autovehiculului la punctul de control tehnic pentru funcţional.
plecarea în cursă.
Bibliografie
[Link] Claudiu, Autoturismul Dacia, descriere şi întreţinere.
2. Manualele de cunoaştere şi exploatare ale autocamioanelor DAC 665T şi T.A.B.
[Link] de utilizare şi întreţinere ale transportoarelor Piranha şi vehiculelor Humvee şi
Vamtac.
4. Notiţele tehnice de întreţinere ale autocamioanelor DAC, reviste de specialitate.
140
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Tehnică auto pe roţi, corespund următoarelor repere teoretice şi
practice actuale:
 Formarea de specialişti în domeniul exploatării şi mentenanţei autovehiculelor
militare, capabili să planifice şi organizeze activităţi tehnice specifice.
 Folosirea unor proceduri eficiente şi raţionale în exploatarea şi mentenanţa
autovehiculelor;
 Urmărirea în exploatare a sistemelor tehnice, colectarea de date privind comportarea
acestora şi transmiterea lor către producător în scopul corectării deficienţelor.
o Tematica disciplinei Tehnică auto pe roţi corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Analiza tehnico-economică a soluţiilor constructive din compunerea tehnicii auto pe
roţi în scopul luării unor decizii raţionale;
 Aplicarea corectă a procedurilor de operare privind utilizarea, evacuarea şi mentenanţa
autovehiculelor militare.

10. Evaluare
10.3
Tip 10.2 Metode de Pondere
10.1 Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Precizarea destinaţiei principalelor tipuri de
autovehicule militare pe roţi şi definirea
caracteristicilor tehnico-tactice ale acestora;
 Enumerarea părţilor componente ale
autovehiculelor militare pe roţi şi
particularizarea funcţionării acestora;
 Evidenţierea elementelor ce concură la
asigurarea protecţiei autovehiculelor de luptă
10.4 Curs Probă scrisă 70 %
pe roţi şi a capacităţii de trecerea acestora în
teren;
 Elaborarea schemelor bloc de transmitere a
mişcării de la motor la roţile autovehiculului
şi a schemelor cinematice din cadrul
transmisiei;
 Explicarea rolului şi a modului de utilizare
a instalaţiilor speciale.
 Identificarea corectă a părţilor
componente şi explicarea principiilor
Lucrări de
funcţionale ale acestora;
10.5 laborator şi
Laborator  Indicarea precisă a modului de verificare a 30 %
referat
nivelului lichidelor speciale din instalaţiile
Probă practică
componente şi a locurilor de gresare a
diferitelor mecanisme.

141
10.6 Standard minim de performanţă
- Să definească caracteristicile tehnico-tactice ale autovehiculelor militare pe roţi în
proporţie de minim 25%;
- Să enumere ansamblurile principale ale autovehiculelor militare pe roţi şi a componentelor
acestora, în proporţie de minim 30%;
- Să indice locurile de gresare a diferitelor mecanisme şi de verificare a nivelului lichidelor
speciale din instalaţiile componente în proporţie de minim 30%;

142
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei SISTEME CONSTRUCTIVE SPECIFICE
TEHNICII DE BLINDATE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Aurel NEAGU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Constantin GRIGORAŞ
2.7.
2.4. Anul de 2.6. Tipul Obligatorie,
I 2.5. Semestrul 2 Cv. Regimul
studiu de evaluare Fundamentală
disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3.3. seminar/
2 din care 3.2 curs 2 1
laborator
3.4 Total ore din planul de învăţământ 3.6 seminar/
42 din care 3.5 curs 28 14
laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 11
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 10
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 33
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum  DISCIPLINE DIN SEMESTRELE
ANTERIOARE :
 Mecanică şi rezistenţa materialelor
4.2. de competenţe  C4.1
 C4.2
 C 4.3

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului 
5.2. de desfăşurare a 
seminarului/laboratorului

143
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice
Competenţe profesionale

C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor

şi strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor
doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor
normative specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor
concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de
specialitate
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea
de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale
tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea principiilor constructive şi funcţionale specifice tehnicii
7.1. Obiectivul general al
de blindate necesare în pregătirea de specialitate în domeniul
disciplinei
tancuri
 Definirea principiilor constructive şi funcţionale specifice
tehnicii de blindate;
 Identificarea elementelor componente specifice tehnicii de
blindate;
7.2. Obiectivele specifice
 Explicarea funcţionării ansamblurilor componente şi a
reperelor specifice tehnicii de blindate;
 Identificarea stadiului actual în domeniul construcţiei de
tehnică blindată pe plan mondial şi de perspectivă;
 Cunoaşterea principalelor operaţiuni de mentenanţă ce revin în
sarcina personalului operator;

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Expunere, Scheme,
1. Clasificarea tehnicii de blindate. Organizarea
Explicaţie, Imagini,
şi compunerea generală.
Conversaţie, Harta, Soft
Expunere, Scheme,
2. Cunoaşterea caracterisiticilor tehnico-tactice
Explicaţie, Imagini,
ale tehnicii de blindate.
Conversaţie, Harta, Soft
Expunere, Scheme,
3. Carcasa blindată, turela şi armamamentul de
Explicaţie, Imagini,
pe tanc. Motorul şi transmisia.
Conversaţie, Harta, Soft
Expunere, Scheme,
4. Echipamentul de rulare, direcţia şi frânarea
Explicaţie, Imagini,
blindatelor pe şenile, echipamentului electric.
Conversaţie, Harta, Soft
Expunere, Scheme,
5. Sistemul de conducere a focului. Sisteme
Explicaţie, Imagini,
moderne pe conducere a tehnicii de blindate.
Conversaţie, Harta, Soft

144
 Expunere, Scheme,
6. Echipamentele speciale din construcţia
Explicaţie, Imagini,
tehnicii de blindate.
Conversaţie, Harta, Soft
Bibliografie:
1. Manualul de cunoaştere şi exploatare al tancului T-55.
2. Notiţa tehnică a tancului TR-77-580 şi TR-800;
3. Manualul de cunoaştere şi exploatare al maşini de luptă a infanteriei MLI-84;
4. Manualele de cunoaştere şi notiţele tehnice ale altor tipuri de blindate pe şenile.
8.2. Seminar/Laborator Metode de predare Observaţii
Identificarea modului de dispunere a
Conversaţie,
principalelor părţi componente ale blindatelor pe
Explicaţie,
şenile şi modul de compartimentare.
Experiment,
Analiza practică a principalelor caracterisitici
Problematizare,
tehnico-tactice ale blindatelor pe şenile.
Instructaj
Identificarea parţilor componente şi Experiment,
funcţionării motorului şi transmisiei Problematizare,
blindatelor pe şenile. Instructaj
Identificarea parţilor componente şi Experiment,
funcţionării echipamnetului de rulare şi Problematizare,
echipamentului electric. Instructaj
Experiment,
Identificarea parţilor componente şi
Problematizare,
funcţionării sistemului de conducere a focului.
Instructaj
Identificarea parţilor componente şi Experiment,
funcţionării echpamentelor speciale din Problematizare,
construcţia blindatelor pe şenile. Instructaj
Bibliografie:
1. Manualul de cunoaştere şi exploatare al tancului T-55.
2. Notiţa tehnică a tancului TR-77-580 şi TR-800;
3. Manualul de cunoaştere şi exploatare al maşini de luptă a infanteriei MLI-84;
4. Manualele de cunoaştere şi notiţele tehnice ale altor tipuri de blindate pe şenile.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei corespund următoarelor repere teoretice şi practice contemporane:
 Corelarea aspectelor teoretice şi practice specifice construcţiei tancurilor.
 Crearea de situaţii tehnice în domeniul exploatării şi mentenanţei blindatelor.
Tematica disciplinei corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Respectarea procedurilor de mentenanţă specifice blindatelor;
 Utilizarea de către militari a tehniciilor şi procedeelor de deplasare eficientă în teren.

145
10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Cunoaşterea mecanismelor şi instalaţiilor şi
10.4. Curs Probă scrisă 75 %
explicarea funcţionării acestora .
10.5.  Identificarea părţilor componente şi a Referat,
25 %
Laborator reperelor constructive. Probă practică
10.6. Standard minim de performanţă
Explicarea generală a destinaţiei, construcţiei şi funcţionării tehnicii de blindate.

146
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2 Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3 Departamentul Ştiinţe militare
1.4 Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei BALISTICĂ ŞI TEORIA TRAGERILOR DE
ARTILERIE
2.2 Titularul activităţilor de curs [Link]. Georgel OPREAN
2.3 Titularul activităţilor de seminar [Link]. Georgel OPREAN
De bază
2.4 Anul de 2.5 2.6 Tipul 2.7 Regimul pentru
I 2 Ex.
studiu Semestrul de evaluare disciplinei specializarea
în armă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Numărul de ore pe
3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1
săptămână
3.4 Total din planul de
42 din care 3.5 curs 28 3.6 seminar 14
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 11
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platforme electronice de specialitate şi pe 10
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi -
3.7 Total ore studiu individual 33
3.8 Total ore pe semestru 75
3.9 Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum 1. Matematică. Probabilităţi, statistică.
2. Fizică: termodinamică, mişcarea solidului.
3. Balistică şi teoria tragerii
4.2 de competenţe nu

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului sală de curs cu sistem de proiecţie
5.2 de desfăşurare a
seminarului/laboratorului

147
6. Competenţele specifice acumulate
C.4 Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea şi utilizarea
capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de probleme
specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative
specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi
procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate.
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în
activitatea de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de
funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei.
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi
armamentului specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor militare
şi a procedeelor tactice specifice armei şi nivelului structurii militare.
C4.4 Analiza şi evaluarea parametrilor de funcţionare a armamentului şi tehnicii
specifice armei şi valorificarea acestora în constituirea capabilităţilor funcţionale ale
entităţilor organizaţionale specifice armei şi redactarea documentelor de planificare,
organizare şi desfăşurare a activităţilor structurilor de armă, conform formei şi
conţinutului instituţionalizat.
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al Asimilarea de către studenţi a cunoştinţelor necesare
disciplinei rezolvării problemelor balisticii interioare, exterioare şi ale
teoriei tragerilor de artilerie, în vederea optimizării acţiunilor
militare specifice la care vor participa.
7.2 Obiectivele specifice  însuşirea fenomenelor care au loc la arderea pulberilor
balistice in gurile de foc de artilerie;
 descrierea desfăşurării procesului tragerii cu piesele de
artilerie şi a fenomenelor conexe;
 determinarea traiectoriilor proiectilelor de artilerie în vid
şi în aer;
 calculul corect al elementelor traiectoriilor, a parametrilor
de tragere, a consumului de muniţie, a corecţiilor, de
estimare a erorilor balistice şi meteo;
 utilizarea tabelelor de tragere;

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de Observaţii
predare
Balistica interioară: rezolvarea problemei directe a balisticii Expunere,
interioare a gurilor de foc de artilerie, perioadele fenomenului Explicaţie,
tragerii, procesele principale ale tragerii, bilanţul energetic a Conversaţie,
procesului tragerii, ecuaţia principală a balisticii interioare, Demonstraţie
noţiuni privind rezolvarea problemei directe a balisticii
interioare analitic şi tabelar, particularitati in rezolvarea
problemei directe a balisticii interioare.

148
Noţiuni generale de proiectare balistică a unei guri de foc cu Expunere,
ţeavă ghintuită pentru artilerie, particularităţi ale balisticii Explicaţie,
interioare in cazul armamentului de artilerie. Conversaţie,
Demonstraţie
Formule de corecţie în balistica interioară a gurilor de foc de Expunere,
artilerie, balistica interioară a proiectilelor reactive. Explicaţie,
Conversaţie,
Demonstraţie
Balistica exterioară: miscarea proiectilelor de artilerie în aer. Expunere,
Explicaţie,
Conversaţie,
Demonstraţie
Determinarea traiectoriilor proiectilelor şi bombelor. Expunere,
Explicaţie,
Conversaţie,
Demonstraţie
Mişcarea proiectilelor reactive. Expunere,
Explicaţie,
Conversaţie,
Demonstraţie
Noţiuni introductive în teoria tragerilor. Fundamentarea
teoretică a calcului probabilităţilor. Determinarea Explicaţie,
probabilităţilor. Reguli şi teoreme de calcul. Erori de
măsurare şi clasificarea erorilor. Probabilitatea de lovire a Expunere,
unui obiectiv. Descriere,
Noţiuni introductive în teoria tragerilor artileriei terestre; Demonstraţie
Fundamentarea teoretică a calculului probabilităţilor;
Determinarea probabilităţilor. Reguli şi teoreme de calcul;
Repetarea experienţelor. Scheme clasice;
Variabile aleatoare, caracteristici; Legi de probabilitate clasice;
Erori de măsurare. Clasificarea erorilor;
Legile erorilor accidentale;
Prelucrarea rezultatelor măsurătorilor;
Probabilitatea de lovire a unui obiectiv.

Pregătirea tragerii. Precizia elementelor tragerii de efect.

Tragerea de efect. Explicaţie,
Pregătirea tragerii;
Reglajul tragerii prin observarea sensului spargerii; Expunere,
Reglajul tragerii prin măsurarea abaterilor; Descriere,
Precizia pregătirii complete a tragerii; Demonstraţie
Precizia transportului de foc pe bază geodezică;
Precizia întrebuinţării datelor piesei de reglaj;
Precizia elementelor tragerii de efect. Corectarea tragerii;
Bazele teoretice ale tragerii de efect;
Eficacitatea tragerii asupra obiectivelor neobservate;
Eficacitatea tragerii asupra obiectivelor observate;
Stabilirea posibilităţilor de foc şi a procedeelor de executare a
tragerii pe diferite obiective.
Bibliografie:

149
[1] *** „Manual de Balistică interioară” Editura Militară Bucureşti 1975.
[2] *** „Manual de Balistică exterioară” Editura Militară Bucureşti 1975.
[3] *** „Teoria tragerilor artileriei terestre”, vol.I, Editura Militară Bucureşti 2004.
[4] Teoria tragerilor artileriei terestre, volumul I, Bucureşti 1974;
[5] Teoria tragerilor artileriei terestre, volumul II, Bucureşti 1975;
[6] Teoria tragerilor artileriei terestre, exerciţii aplicative, Bucureşti 1981.
[7] Note de curs pe suport electronic.
[8] Tabele de tragere.
Metode de Observaţii
8.2. Seminar/laborator
predare
Rezolvarea problemei directe a balisticii interioare a gurilor de
Explicaţie,
foc de artilerie, perioadele fenomenului tragerii, procesele
Exerciţiu
principale ale tragerii. Rezolvare de probleme.
Bilanţul energetic a procesului tragerii, ecuaţia principală a Explicaţie,
balisticii interioare. Rezolvare de probleme. Exerciţiu
Miscarea proiectilelor de artilerie în aer. Rezolvare de Explicaţie,
probleme. Exerciţiu
Probabilitatea de lovire a unui obiectiv. . Rezolvare de
Explicaţie,
probleme.
Exerciţiu
Bibliografie:
[1] *** „Manual de Balistică interioară” Editura Militară Bucureşti 1975.
[2] *** „Manual de Balistică exterioară” Editura Militară Bucureşti 1975.
[3] *** „Teoria tragerilor artileriei terestre”, vol.I, Editura Militară Bucureşti 2004.
[4] Tabele de tragere.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul
programului.
Conţinuturile disciplinei Balistică şi teoria tragerilor de artilerie corespund următoarelor
repere teoretice şi practice contemporane:
 educaţia centrată pe student
 participare activă a studenţilor, parteneriat între educator şi cursant
 metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare
 educaţia permanentă, autoeducaţia
Tematica disciplinei Balistică şi teoria tragerilor de artilerie corespunde următoarelor
cerinţe ale angajatorilor:
 desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor
 instruirea individuală şi colectivă a militarilor
 strategii didactice eficiente
 utilizarea de tehnologii moderne.

150
10. Evaluare
10.3
Tip 10.2 Metode de Pondere
10.1 Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Utilizarea corectă a noţiunilor de balistică şi
teoria tragerii
10.4 Curs Examen scris 90 %
 Utilizarea în aplicaţii a relaţiilor de calcul din
balistica exterioară
 Utilizarea noţiunilor teoretice în rezolvarea
problemelor şi studiilor de caz Evaluare pe
10.5  Exersarea aplicării metodelor de rezolvare a parcurs +
10 %
Seminar/ problemelor, în scopul optimizării acţiunilor portofoliu
laborator la care se referă probleme +
 Rezolvarea unui număr minim de probleme proiect
din capitolele studiate
10.6 Standard minim de performanţă
– nota 5 minim la verificarea pe parcurs
– nota 5 minim la verificarea finală prin examen

151
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare şi informaţii
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei ELEMENTE DE DISTRUGERI
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Mircea VLADU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. drd. ing. Ioan Dan POPA
Disciplină de
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul bază pentru
I 2.5. Semestrul 2 E
studiu evaluare disciplinei specializare în
armă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de 42 din care 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 18
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 8
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7 Total ore studiu individual 31
3.8 Total ore pe semestru 75
3.9 Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

Mecanică şi rezistenţa materialelor
4.1. de curriculum
Matematica aplicată
4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs cu sistem de proiecţie
5.2. de desfăşurare a
Poligon specialitate
seminarului/laboratorului

152
6. Competenţele specifice acumulate
C6. Aplicarea tehnicilor militare de acţiune individuală în diferite contexte
situaţionale
C6.1 Identificarea şi definirea fundamentelor normative ale comportamentului
organizaţional militar în diferite contexte situaţionale
C6.2 Explicarea principiilor constructive şi de funcţionare a armamentului individual,
Competenţe profesionale

a modului de operare cu sistemele informaţionale, a modalităţilor de asigurare a

acţiunilor şi discriminarea procedeelor şi tehnicilor individuale şi colective de acţiune
în funcţie de contextul misiunii ordonate
C6.3 Aplicarea unor metodologii de instruire performante şi corelarea necesităţilor de
autoformare cu dinamica solicitărilor din organizaţia militară
C6.4 Evaluarea riscului în spaţiul de luptă tactic şi integrarea adecvată a procedeelor
şi tehnicilor de acţiune individuală în ansamblul acţiunilor de grup în situaţii de luptă
simulată
C6.5 Proiectarea procedeelor de acţiune individuală în funcţie de caracteristicile
situaţiilor şi utilizarea eficientă şi oportună a aparaturii, armamentului şi
echipamentelor din dotare pentru îndeplinirea misiunii

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Valorificarea informaţiilor şi deprinderilor intelectuale dobândite
pentru utilizarea în condiţii de maximă siguranţă a explozivilor şi
7.1. Obiectivul general al
disciplinei mijloacelor de aprindere în vederea îndeplinirii misiunilor
specifice.

 asimilarea, înţelegerea şi utilizarea corectă a noţiunilor şi

conceptelor de bază privind lucrările de distrugeri;
 asimilarea, înţelegerea şi utilizarea corectă a succesiunii
lucrărilor pentru executarea unei distrugeri utilizând mijloacele
de aprindere electrice şi pirotehnice;
 asimilarea, înţelegerea şi utilizarea corectă a regulilor şi
normelor privind securitatea şi sănătatea în muncă pe timpul
executării lucrărilor de distrugeri cu exploziv real;
7.2. Obiectivele specifice  însuşirea caracteristicilor tehnice, principiilor de funcţionare şi
modului de lucru pentru echipamentele şi materialele specifice
lucrărilor de distrugeri;
 asimilarea, înţelegerea şi utilizarea corectă a normelor unitare de
executare a lucrărilor de distrugeri;
 stabilirea, prin calcul, a valorilor dispozitivelor electrice de
aprindere.

8. Conţinuturi
Metode de Observaţii
8.1 Curs
predare
C1: Generalităţi privind lucrările de distrugeri
1.1 Scopul lucrărilor de distrugeri; Expunere 2 ore
1.2 Gradele de pregătire; Conversaţie
1.3 Termeni specifici lucrărilor de distrugeri.
153
C2: Explozivii şi pulberi
2.1 Definiţie, clasificare; Expunere
2.2 Caracteristicile explozivilor de iniţiere; 2 ore
Conversaţie
2.3 Caracteristicile explozivilor brizanţi.
2.3 Caracteristicile pulberilor.
C3: Sistemul pirotehnic de aprindere
3.1 Caracteristicile mijloacelor de aprindere folosite la Expunere
sistemul pirotehnic de aprindere; Conversaţie 2 ore
3.2 Amorsa, definiţie, operaţiuni de executare; Demonstraţie
3.3 Dispozitive pirotehnice de aprindere.
C4: Sistemul electric de aprindere Expunere
4.1 Caracteristicile mijloacelor de aprindere folosite la 2 ore
Conversaţie
sistemul electric de aprindere;
4.2 Dispozitivele electrice de aprindere. Demonstraţie
C5: Elemente de calcul pentru dispozitivele electrice de
aprindere
5.1 Elemente de calcul pentru dispozitivele electrice de Expunere
aprindere în serie; (Explicaţie) 2 ore
5.2 Elemente de calcul pentru dispozitivele electrice de Conversaţie
aprindere în derivaţie; Demonstraţie
5.3 Elemente de calcul pentru dispozitivele electrice de
aprindere combinate.
C6: Încărcături de exploziv Expunere
6.1 Prezentarea încărcăturilor de exploziv de exerciţiu; 2 ore
Conversaţie
6.2 Clasificarea încărcăturilor de exploziv;
6.3 Caracteristicile încărcăturilor de exploziv cumulative.
Expunere
C7: Distrugeri în lemn. (Explicaţie)
7.1 Elemente de calcul pentru distrugerea lemnului rotund; 2 ore
Conversaţie
7.2 Elemente de calcul pentru distrugerea lemnului ecarisat.
Demonstraţie
C8: Distrugeri în metal. Expunere
8.1 Elemente de calcul pentru distrugerea platbandelor şi a (Explicaţie)
cablurilor de oţel; 2 ore
Conversaţie
8.2 Elemente de calcul pentru distrugerea grinzilor
compuse. Demonstraţie
C9: Distrugeri în zidărie, beton şi beton armat Expunere
9.1 Elemente de calcul pentru distrugeri în zidărie; (Explicaţie) 2 ore
9.2 Elemente de calcul pentru distrugeri în beton şi beton Conversaţie
armat. Demonstraţie
Expunere
C10: Distrugeri pe cursuri de apă (Explicaţie)
10.1 Distrugerea gheţii şi a zăpoarelor de gheaţă; 2 ore
Conversaţie
10.2 Protecţia podurilor împotriva sloiurilor.
Demonstraţie
Expunere
C11: Distrugerea zidurilor şi clădirilor (Explicaţie)
11.1 Distrugerea zidurilor izolate; 2 ore
Conversaţie
11.2 Distrugerea clădirilor.
Demonstraţie

154
 Expunere
C12: Distrugeri în pământ şi stâncă (Explicaţie)
12.1 Elemente de calcul pentru distrugeri în pământ şi 2 ore
Conversaţie
stâncă.
Demonstraţie
C13 Norme privind securitatea şi sănătatea în muncă pe
timpul executării lucrărilor de distrugeri cu exploziv real Expunere 2 ore
13.1 Prelucrarea normelor generale şi speciale privind
Conversaţie
securitatea şi sănătatea în muncă pe timpul executării
lucrărilor de distrugeri cu exploziv real.
C14 Regimul materiilor explozive
14.1 Mânuirea şi folosirea materiilor explozive; Expunere
14.2 Transportul Materiilor explozive; 2 ore
Conversaţie
14.3 Evidenţa, primirea, distribuţia şi scăderea din evidenţă
a materiilor explozive.
Bibliografie:
Documente normative în domeniul de referinţă
*** F.T./G. – 7.2, Manualul instrucţiei genistului, Pionierul, Rm.Vâlcea, 2008;
*** G-4 - Col. Alexandru Tarola, , Lucrări de distrugeri, Ed. Militară, Bucureşti, 1975;
*** L-19- Norme tehnice privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea,
transportul, depozitarea, mânuirea, folosirea, controlul şi verificarea materiilor explozive în
armată.
*** Pulberi şi explozivi - [Link]. D.I Dima, Editura Militară 1973.
Metode de Observaţii
8.2. Seminar/laborator
predare
Expunere
(Explicaţie)
Calculul dispozitivelor electrice de aprindere Conversaţie 2 ore
Demonstraţie
Exersare
Expunere
Calculul încărcăturilor de exploziv pentru distrugeri în (Explicaţie)
lemn. Calculul încărcăturilor de exploziv pentru Conversaţie 2 ore
distrugeri în metal. Demonstraţie
Exersare
Expunere
Calculul încărcăturilor de exploziv pentru distrugeri în (Explicaţie)
zidărie, beton, beton armat, pământ şi stâncă. Calculul 2 ore
Conversaţie
încărcăturilor de exploziv pentru distrugerea zidurilor şi
clădirilor Demonstraţie
Exersare
Expunere
(Explicaţie)
Şedinţă practică – Distrugerea unor elemente din lemn şi Conversaţie 4 ore
metal
Demonstraţie
Exersare

155
 Expunere
(Explicaţie)
Şedinţă practică - Executarea distrugerilor în pământ Conversaţie 4 ore
Demonstraţie
Exersare
Bibliografie:
Documente normative cu caracter informaţional general
*** F.T./G. – 7.2, Manualul instrucţiei genistului, Pionierul, Rm.Vâlcea, 2008;
*** G-4 - Col. Alexandru Tarola, , Lucrări de distrugeri, Ed. Militară, Bucureşti, 1975;

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Elemente de distrugeri corespund reperelor epistemice
contemporane din domeniul profesionalizării activităţii militarilor.
Tematica disciplinei Elemente de distrugeri corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
 Cunoaşterea noţiunilor şi conceptelor asociate lucrărilor de distrugeri;
 Cunoaşterea operaţiunilor de executare a lucrărilor de distrugeri.
 Cunoaşterea explozivilor, mijloacelor de aprindere şi materialelor folosite la lucrările
de distrugeri.
 Cunoaşterea modului de calcul a încărcăturilor de exploziv în vederea executării
distrugerilor în diferite medii.
10. Evaluare
10.3
Tip 10.2 Metode Pondere
10.1 Criterii de evaluare
activitate de evaluare din nota
finală
 utilizarea corectă a noţiunilor şi conceptelor
generale asociate lucrărilor de distrugeri;
 utilizarea corectă a elementelor de calcul a
încărcăturilor de exploziv în vederea distrugerii
10.4 Curs în diferite medii; Probă scrisă 70 %
 asigurarea concordanţei dintre prevederile
instrucţiunilor de specialitate şi soluţiile
identificate în vederea executării lucrărilor de
distrugerii;
 Utilizarea noţiunilor teoretice în rezolvarea
problemelor şi studiilor de caz
10.5  Exersarea aplicării metodelor de rezolvare a
Evaluare pe
Seminar/ problemelor, în scopul optimizării acţiunilor la 30 %
parcurs
laborator care se referă
o Rezolvarea unui număr minim de probleme din
capitolele studiate

156
10.6 Standard minim de performanţă
- utilizarea corectă a noţiunilor şi conceptelor generale asociate lucrărilor de distrugeri;
- utilizarea corectă a elementelor de calcul a încărcăturilor de exploziv în vederea distrugerii
în diferite medii;
- asigurarea concordanţei dintre prevederile instrucţiunilor de specialitate şi soluţiile
identificate în vederea executării lucrărilor de distrugerii;

157
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei CERCETARE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Lucian ISPAS
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Lucian ISPAS
Disc. de
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
I 2.5. Semestrul 2 Ex. spec. în
studiu evaluare disciplinei
armă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 2 3.3. seminar 1
3.4. Total ore din planul de
42 din care 3.5. curs 28 3.6. seminar 14
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 11
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 10
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 33
[Link] ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

[Link] curriculum –

[Link] competenţe –

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului –

5.2. de desfăşurare a
–
seminarului/laboratorului

158
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative
specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi
procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate
Competenţe profesionale

C4.2 Explicarea fundamentelor

teoretice ale specializării în armă şi misiunilor structurilor de armă de la baza ierarhiei
militare, ale suportului aplicativ în activitatea de stat major şi logisticii militare, a
principiilor constructive şi de funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii
specifice armei
C5. Implementarea strategiilor de instruire şi de evaluare a performanţelor în
cadrul instrucţiei individuale şi colective
C5.1 Definirea conceptelor specifice teoriei curriculum-ului, doctrinei instruirii
forţelor armate şi teoriilor despre personalitate, descrierea metodelor şi tehnicilor de
învăţare, a mecanismului instrucţiei individului şi grupurilor mici, a metodologiei
autoformării, automenţinerii şi dezvoltării deprinderilor precum şi a metodologiei
influenţării formative a atitudinilor şi comportamentului militarilor
C5.2 Fundamentarea teoretică a strategiilor de proiectare, executare şi evaluare a
instrucţiei individuale şi colective specifice armei
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul Însuşirea cunoştinţelor şi formarea abilităţilor practice şi intelectuale
general al disciplinei necesare înţelegerii
 cunoaşterea şi utilizarea în mod adecvat a noţiunilor şi
conceptelor specifice acţiunilor de cercetare şi supraveghere în
ansamblul acţiunilor militare;
 cunoaşterea locului, rolului, misiunilor şi principiilor de
întrebuinţare în acţiuni tactice a structurilor/elementelor de
cercetare specializate şi de armă;
 explicarea procedeelor, tacticilor şi tehnicilor de acţiune
7.2. Obiectivele specifice în dispozitivul propriu, la contact şi în adâncimea
specifice dispozitivului inamicului;
 integrarea tehnicilor şi procedurilor de acţiune individuală în
diferite contexte situaţionale, în cadrul acţiunilor elementului de
cercetare;
 utilizarea tipurilor de rapoarte şi ceeri standard pentru raportare,
informare şi sprijin;
 formarea gândirii algoritmice, eficiente şi inovative pentru
analiza acţiunilor de nivel tactic.

159
8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
T1: Principii generale privind organizarea şi Expunere
Imagini,
executarea acţiunilor de cercetare şi supraveghere: Explicaţie
Scheme
2h Conversaţie
T2: Locul, rolul, organizarea, dotarea, misiunile şi Expunere
Imagini,
principii de întrebuinţare în acţiuni tactice a Explicaţie
Scheme
structurilor de cercetare(Gr./Pl./Gp/Cp./[Link].): 4h Conversaţie
Expunere
T3: Forţe, mijloace şi elemente de cercetare ce se Imagini,
Explicaţie
constituie din structurile de cercetare – 4h Scheme
Conversaţie
Expunere
T4: Procedee şi metode de cercetare Scheme
Explicaţie
(pasive/active)-4h Imagini
Conversaţie
T5: Procedee de pătrundere (infiltrare) / Expunere
Scheme
recuperare (exfiltrare) în din dispozitivul Explicaţie
Imagini
inamicului – 4h Conversaţie
T6:Tehnici de cercetare folosite pentru Descriere
Imagini,
cercetarea formelor de relief şi a detaliilor de Explicaţie
Scheme
planimetrie – 4 h Expunere
Expunere
T7: Modul de acţiune al cercetaşului/elementului Explicaţie Scheme
de cercetare pe timpul îndeplinirii misiunii – 4h Demonstraţie Imagini
Conversaţie
Expunere
T8: Formatul rapoartelor şi cererilor de sprijin
Explicaţie Imagini,
folosite de cercetaş/elementul de cercetare în
Demonstraţie Scheme
diferite situaţii – 2h
Conversaţie
Bibliografie:
*** SMG /Cc.- 2.2, Manualul pentru luptă al unităţilor de cercetare, Bucureşti,2005;
*** FT / Cc.- 4, Manualul pentru luptă al plutonului de cercetare, Buzău, 2005;
*** FT/ Cc. - 6, Manualul instrucţiei cercetaşului, Buzău, 2007;
*** FT/ Cc – 5, Manualul pentru luptă al elementelor de cercetare în dispozitiv, Buzău, 2012.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Conversaţie
Principiile şi cerinţele acţiunilor de cercetare în Scheme,
Explicaţie
dispozitiv Imagini
Problematizare
Problematizare
Tehnici / formaţii de deplasare a elementelor de Scheme,
Demonstraţie
cercetare Imagini
Explicaţie
Semne şi semnale de conducere şi avertizare; Explicaţie
Scheme,
semnale pentru comunicare cu echipele de căutare Problematizare
Imagini
în condiţii de izolare Demonstraţie
Explicaţie
Scheme,
Reacţia elementului de cercetare în diferite situaţii Problematizare
Imagini
Demonstraţie
Explicaţie
Tehnici de asigurare a traiului şi supravieţuirii în Scheme,
Problematizare
condiţii de izolare Imagini
Demonstraţie
160
 Explicaţie
Indicii de descoperire a obiectivelor, acţiunilor şi Scheme,
Problematizare
activităţilor inamicului Imagini
Demonstraţie
Explicaţie
Particularităţile acţiunilor de cercetare în diferite Scheme,
Problematizare
medii Imagini
Demonstraţie
Bibliografie:
*** SMG /Cc.- 2.2, Manualul pentru luptă al unităţilor de cercetare, Bucureşti,2005;
*** FT / Cc.- 4, Manualul pentru luptă al plutonului de cercetare, Buzău, 2005;
*** FT/ Cc. - 6, Manualul instrucţiei cercetaşului, Buzău, 2007;
*** FT/ Cc – 5, Manualul pentru luptă al elementelor de cercetare în dispozitiv, Buzău, 2012.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei „Cercetare” corespund următoarelor repere teoretice şi practice
contemporane:
 Înţelegerea rolului cercetării şi supravegherii în ansamblul acţiunilor militare,
indispensabil procesului de planificare şi conducere a acţiunilor tactice;
 Multidimensionalitatea confruntării militare şi evoluţia fizionomiei luptei armate;
 Necesitatea desfăşurării unor operaţii întrunite în context multinaţional;
 Tematica disciplinei „Cercetare” corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Formarea unui limbaj operaţional comun;
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice domeniului cercetare şi
supraveghere;
 Înţelegerea modalităţilor de concretizare a cunoştinţelor teoretice în practica pregătirii
acţiunilor tactice.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi
conceptelor specifice acţiunilor de cercetare şi
supraveghere în ansamblul acţiunilor militare;
 Înţelegerea şi explicarea organizării, dotării
şi misiunilor structurilor/elementelor de
cercetare;
 Înţelegerea şi explicarea metodelor şi
procedeelor de cercetare, a procedeelor de
10.4. Curs Examen scris 70 %
infiltrare/exfiltrare în/din dispozitivul
inamicului în funcţie de condiţiile tactice;
 Interpretarea şi materializarea grafică a
principalelor procedee şi metode de cercetare;
 Formularea unor misiuni specifice şi
completarea corectă a documentelor specifice
conducerii acţiunilor de cercetare
(rapoarte/cereri);
161
  Identificarea modalităţilor şi procedurilor
adecvate de acţiune în diferite contexte
situaţionale.
 Contextualizarea acţiunilor specifice unui
mediu restrictiv fluid şi imprevizibil;
 Manifestarea unei atitudini pozitive şi
responsabile în formarea profesională.
 Identificarea particularităţilor unor acţiuni
de cercetare desfăşurate în întreaga zonă de
operaţii;
 Utilizarea în cadrul tactic în funcţie de
teren şi situaţia inamicului, a
tehnicilor/formaţiilor de deplasare, îndeplinind
orice funcţiune în cadrul elementului de
cercetare;
 Cunoaşterea şi folosirea semnelor şi Referat,
10.5. semnalelor pentru conducere şi avertizare în Proiect,
Seminar/ orice mediu de acţiune; Eseu, 30 %
laborator  Aplicarea în funcţie de mediu de acţiune, Test,
anotimp şi stare a vremii, a particularităţilor Studiu de caz
specifice de pregătire şi desfăşurare a
acţiunilor de cercetare;
 Formularea de indicii şi avertizări privind
obiectivele, acţiunile şi activităţile inamicului
 Cunoaşterea şi aplicarea tehnicilor de
supravieţuire şi asigurare a traiului în condiţii
de izolare, în teritoriu ostil;

10.6. Standard minim de performanţă

- abilităţi minime în explicarea conceptelor fundamentale specifice acţiunilor de
cercetare şi supraveghere;
- utilizarea adecvată a metodelor de interpretare şi a normelor de materializare grafică a
principalelor metode şi procedee de cercetare;
- întocmirea şi prezentarea unui referat prin care demonstrează că a studiat bibliografia
minimală;??
- pentru promovare este obligatoriu ca studenţii să obţină minimum nota 5, atât la
evaluarea continuă cât şi la cea finală.

162
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei AGENŢI CHIMICI ŞI BIOLOGICI DE LUPTĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Dănuţ MOŞTEANU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Dănuţ MOŞTEANU
[Link] de 2.5. [Link] de [Link] Obligatorie,
I 2 Ex.
studiu Semestrul evaluare disciplinei Opţională

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2 curs 2 3.3. 1
seminar/laborator
3.4 Total ore din planul de 42 din care 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 12
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 7
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7 Total ore studiu individual 33
3.8 Total ore pe semestru 75
3.9 Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

10.1. de curriculum  DISCIPLINE DIN SEMESTRELE
ANTERIOARE
 Chimie generală
10.2. de competenţe  C4.1
 C4.2
 C4.3

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

10.3. de desfăşurare a cursului 

10.4. de desfăşurare a 
seminarului/laboratorului

163
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice
Competenţe profesionale

C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor

şi strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor
doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor
normative specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor
concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de
specialitate
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea
de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale
tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea teoriilor şi tehnicilor operaţionale specifice agenţilor
7.1. Obiectivul general
biologici şi chimici de luptă, necesare în pregătirea de
al disciplinei
specialitate în domeniul apărării CBRN
 Cunoaşterea şi utilizarea corectă a noţiunilor de bază specifice
agenţilor chimici şi biologici de luptă;
 Identificarea de termeni, relaţii, procese şi conexiuni specifice
agenţilor chimici şi biologici de luptă;
7.2. Obiectivele
 Explicarea şi interpretarea unor concepte, procese şi fenomene
chimice specifice agenţilor chimici şi biologici de luptă;
specifice
 Realizarea de conexiuni între reperele teoretice şi experienţele
practice de laborator;
 Valorificarea informaţiilor obţinute prin studierea fundamentelor
chimiei toxicilor în elaborarea unor lucrări de natură se formeze
capacităţi de analiză, sinteză şi aplicare;

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
[Link]ăţi generale şi specifice ale
compuşilor toxici.
1.1. Doze toxice letale.
Expunere, Scheme, Imagini,
1.2. Concentraţii maxime admise.
Explicaţie, Soft
1.3. Toxicocinetică
Conversaţie
1.4. Toxicodinamică.
1.5. Depozitare adsorbţie acumulare
bioatransformarea toxicilor.
C2 . Substanţe toxice de luptă
neuroparalitice.
2.1. Caracterizare generală.
Expunere,
2.2. Mecanism de acţiune biochimic. Film didactic,
Explicaţie,
2.3. Proprietăţi fizico chimice. Scheme, Imagini,
Conversaţie,
2.4. Detecţie. Soft
Demonstraţie
2.5. Decontaminarea chimică.
2.6. Măsuri de prim şi autoajutor.
[Link] de compuşi organofosforici.
164
C3 . Substanţe toxice de luptă vezicante.
3.1. Caracterizare generală. Expunere,
3.2. Mecanism de acţiune biochimic. Explicaţie, Film didactic,
3.3. Proprietăţi fizico chimice. Conversaţie, Scheme, Imagini,
3.4. Detecţie. Demonstraţie Soft
3.5. Decontaminarea chimică
3.6. Măsuri de prim şi autoajutor
C4 . Substanţe toxice de luptă sufocante.
Expunere,
4.1. Caracterizare generală.
Explicaţie,
4.2. Mecanism de acţiune biochimic. Scheme, Imagini,
Conversaţie,
4.3. Proprietăţi fizico chimice. , Soft
Demonstraţie
4.4. Detecţie.
4.5. Măsuri de prim şi autoajutor
C5 . Substanţe toxice de luptă iritant
lacrimogene.
Expunere,
5.1. Caracterizare generală.
Explicaţie,
5.2. Mecanism de acţiune biochimic.
Conversaţie,
5.3. Proprietăţi fizico chimice.
Demonstraţie
5.4. Detecţie.
5.5. Măsuri de prim şi autoajutor
C6 . Substanţe toxice de luptă psihochimice.
Expunere,
6.1. Caracterizare generală.
Explicaţie, Scheme, Imagini,
6.2. Mecanism de acţiune biochimic.
Conversaţie, Soft
6.3. Proprietăţi fizico chimice.
Demonstraţie
6.4. Detecţie.6.5. Măsuri de prim şi autoajutor.
C7 . Substanţe toxice de luptă cu acţiune
generală.
7.1. Caracterizare generală. Expunere,
7.2. Mecanism de acţiune biochimic. Explicaţie, Scheme, Imagini,
7.3. Proprietăţi fizico chimice. Conversaţie, Soft
7.4. Detecţie. Demonstraţie
7.5. Decontaminarea chimică.
7.6. Măsuri de prim şi autoajutor.
C8 . Substanţe toxice. Erbicide.
8.1. Caracterizare generală.
8.2. Clasificarea şi structura chimică a Expunere,
erbicidelor. Explicaţie, Film didactic,
8.3. Mecanism de acţiune biochimic. Conversaţie, Imagini,
8.4. Proprietăţi fizico chimice. Demonstraţie
8.5. Erbicidele ca agenţi chimici.
8.6. Reprezentanţi ai erbicidelor.
C9 . Substanţe toxice industriale
9.1. Caracterizare generală.
[Link] substanţelor chimice toxice
Expunere,
industriale după tipul şi severitatea pericolului
Explicaţie, Film didactic,
pe care îl pot cauza.
Conversaţie, Scheme, Imagini
9.3. Simbolurile şi indicaţiile de pericol pentru
Demonstrație
substanţele şi preparatele chimice periculoase
9.4. Exemplificarea modului în care se poate
lucra în sistemul NFPA 704
165
9.6. Convenţia privind interzicerea dezvoltării,
producerii, stocării şi folosirii armelor chimice
şi distrugerea acestora
C10 . Substanţe fumigene
10.1. Caracterizare generală.
Expunere,
10.2. Clasificarea substanţelor fumigene
Explicaţie,
10.3. Caracteristici fizico-chimice a Scheme, Imagini,
Conversaţie,
substanţelor fumigene;
Demonstrație
10.4 Tipuri de substanţe şi amestecuri
fumigene
C11 . Substanţe şi amestecuri incendiare
11.1. Caracterizare generală.
11.2. Clasificarea substanţelor şi amestecurilor Expunere,
incendiare Explicaţie,
Scheme, Imagini,
11.3. Caracteristici fizico-chimice a Conversaţie,
substanţelor şi amestecurilor incendiare; Demonstrație
11.4 Tipuri de substanţe şi amestecuri
incendiare
C12 . Agenţi biologici de luptă
12.1. Scurt istoric al armei biologice.
12.2.. Caracterizare generală
12.3. Caracteristici biologice – toxicocinetica
si toxicodinamica mecanismului de actiune.
12.4. Bacterii, virusuri si ricketsi
12.5. Clasificarea agentilor biologici de luptă
12.6. Detectia si protectia impotriva agentilor
biologici de luptă
12.7. Decontaminarea chimică a agenţilor
biologici de luptă
Bibliografie:
1. Cs CBRN vol I si II , Agenţi chimici de luptă, Centrul ştiinţific de Cc CBRN şi ecologie, II
ediţie Bucureşti 2009
2. M. Cotrău, M. Proca, Toxicologie analitică, Editura Medicală, Bucuresti, 1988.
3. M. Cotrău, M. Proca, Toxicologie, Editura Medicală, Bucuresti, 1998.
4. C-12. Substanţe chimice de luptă. Regulament militar.
5. D. Moşteanu, Curs de Substanţe Chimice de Luptă, , Editura Academiei Trupelor de Uscat,
Sibiu, 1997.
8.2. Laborator Metode de predare Observaţii
N.T.S.M. în laboratoarele de chimie a Conversaţie,
Scheme
compuşilor toxici Explicaţie
Determinarea concentraţiei soluţiilor de
Experiment, Instalaţie de
neutralizare utilizare în procesul
Problematizare laborator
decontaminării RBC.
Experiment,
Prepararea probelor în vederea identificării Instalaţie de
Problematizare,
prin analize tehnice instrumentale. laborator
Instructaj
Experiment,
Detectarea substanţelor toxice organice prin Problematizare, Instalaţie de
spectofotometrie în I.R. Instructaj laborator

166
Determinarea tensiunii superficiale a soulţiilor Experiment,
Instalaţie de
de decontaminare care conţin agenţi activi de Problematizare,
laborator
suprafaţă Instructaj
Experiment,
Determinarea prin spectofotometrie UV-VIS a Instalaţie de
Problematizare,
substanţelor toxice industriale anorganice laborator
Instructaj
Determinarea pH-ului soluţiilor de Aparatura
Experiment
decontaminare RBC specifică
Bibliografie
1. Cs CBRN vol I si II , Agenţi chimici de luptă, Centrul ştiinţific de Cc CBRN şi ecologie, II
ediţie Bucureşti 2009
2. D. Mosteanu, G Epure, Indrumar de laborator – substanţe toxice de luptă, Editura AFT
Sibiu 2009
3. M. Cotrău, M. Proca, Toxicologie analitică, Editura Medicală, Bucuresti, 1988.
4. M. Cotrău, M. Proca, Toxicologie, Editura Medicală, Bucuresti, 1998.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei corespund următoarelor repere teoretice şi practice contemporane:
 Corelarea aspectelor structură-reactivitate-aplicabilitate.
 Diversificarea materialelor, prospectarea de noi substanţe toxice, obţinute prin procese şi
tehnologii neconvenţionale.
 Crearea de sisteme complexe caracterizate prin transfer de informaţie şi energie cu
mediul.
Tematica disciplinei, corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Respectarea procedurilor specifice controlului calitativ si cantitativ de substanţe toxice de
luptă;
 Utilizarea de către militari a tehnicii şi aparaturii moderne de specialitate în domeniul
detecţiei STL şi STI;
 Utilizarea softurilor in modelarea simularea unor fenomene sau procese chimice.

10. Evaluare
10.3
Tip 10.2 Metode de Pondere
10.1 Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Cunoaşterea şi utilizarea corectă a
noţiunilor de bază specifice agenţilor chimici
şi biologici de luptă;
 Explicarea şi interpretarea unor mecanisme
de reacţie chimice specifice agenţilor chimici
şi biologici de luptă;
10.4 Curs Probă scrisă 70 %
 Identificarea de termeni, relaţii, procese şi
conexiuni specifice agenţilor chimici şi
biologici de luptă;
 Utilizarea teoriilor, principiilor şi
metodelor moderne în domeniul chimiei în
formularea şi interpretarea proprietăţilor

167
 fizice, chimice si biologice ale substanţelor
chimice.
 Realizarea de experimentelor chimice
10.5 conform algoritmului de lucru; Referat,
30 %
Laborator  Interpretarea rezultatelor obţinute Probă practică
experimental;
10.6 Standard minim de performanţă
definirea, şi clasificare agenţilor chimici şi biologici de luptă;
explicarea şi interpretarea principalelor proprietăţi fizice, chimice şi toxice a agenţilor chimici
şi biologici de luptă;
executarea corectă a analizelor chimice cantitative şi calitative;
cunoaşterea modului de protecţie , ajutor şi autoajutor în cazul contaminării cu agenţii chimici
şi biologici de luptă.

168
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei CERCETARE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Lucian ISPAS
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Lucian ISPAS
Disc. de
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
I 2.5. Semestrul 2 Ex. spec. în
studiu evaluare disciplinei
armă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 2 3.3. seminar 1
3.4. Total ore din planul de
42 din care 3.5. curs 28 3.6. seminar 14
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 11
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 10
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 33
[Link] ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum –

[Link] competenţe –

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului –

5.2. de desfăşurare a
–
seminarului/laboratorului

169
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative
specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi
procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate
Competenţe profesionale

C4.2 Explicarea fundamentelor

teoretice ale specializării în armă şi misiunilor structurilor de armă de la baza ierarhiei
militare, ale suportului aplicativ în activitatea de stat major şi logisticii militare, a
principiilor constructive şi de funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii
specifice armei
C5. Implementarea strategiilor de instruire şi de evaluare a performanţelor în
cadrul instrucţiei individuale şi colective
C5.1 Definirea conceptelor specifice teoriei curriculum-ului, doctrinei instruirii
forţelor armate şi teoriilor despre personalitate, descrierea metodelor şi tehnicilor de
învăţare, a mecanismului instrucţiei individului şi grupurilor mici, a metodologiei
autoformării, automenţinerii şi dezvoltării deprinderilor precum şi a metodologiei
influenţării formative a atitudinilor şi comportamentului militarilor
C5.2 Fundamentarea teoretică a strategiilor de proiectare, executare şi evaluare a
instrucţiei individuale şi colective specifice armei
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul Însuşirea cunoştinţelor şi formarea abilităţilor practice şi intelectuale
general al disciplinei necesare înţelegerii
 cunoaşterea şi utilizarea în mod adecvat a noţiunilor şi
conceptelor specifice acţiunilor de cercetare şi supraveghere în
ansamblul acţiunilor militare;
 cunoaşterea locului, rolului, misiunilor şi principiilor de
întrebuinţare în acţiuni tactice a structurilor/elementelor de
cercetare specializate şi de armă;
 explicarea procedeelor, tacticilor şi tehnicilor de acţiune
7.2. Obiectivele specifice în dispozitivul propriu, la contact şi în adâncimea
specifice dispozitivului inamicului;
 integrarea tehnicilor şi procedurilor de acţiune individuală în
diferite contexte situaţionale, în cadrul acţiunilor elementului de
cercetare;
 utilizarea tipurilor de rapoarte şi ceeri standard pentru raportare,
informare şi sprijin;
 formarea gândirii algoritmice, eficiente şi inovative pentru
analiza acţiunilor de nivel tactic.

170
8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
T1: Principii generale privind organizarea şi Expunere
Imagini,
executarea acţiunilor de cercetare şi supraveghere: Explicaţie
Scheme
2h Conversaţie
T2: Locul, rolul, organizarea, dotarea, misiunile şi Expunere
Imagini,
principii de întrebuinţare în acţiuni tactice a Explicaţie
Scheme
structurilor de cercetare(Gr./Pl./Gp/Cp./[Link].): 4h Conversaţie
Expunere
T3: Forţe, mijloace şi elemente de cercetare ce se Imagini,
Explicaţie
constituie din structurile de cercetare – 4h Scheme
Conversaţie
Expunere
T4: Procedee şi metode de cercetare Scheme
Explicaţie
(pasive/active)-4h Imagini
Conversaţie
T5: Procedee de pătrundere (infiltrare) / Expunere
Scheme
recuperare (exfiltrare) în din dispozitivul Explicaţie
Imagini
inamicului – 4h Conversaţie
T6:Tehnici de cercetare folosite pentru Descriere
Imagini,
cercetarea formelor de relief şi a detaliilor de Explicaţie
Scheme
planimetrie – 4 h Expunere
Expunere
T7: Modul de acţiune al cercetaşului/elementului Explicaţie Scheme
de cercetare pe timpul îndeplinirii misiunii – 4h Demonstraţie Imagini
Conversaţie
Expunere
T8: Formatul rapoartelor şi cererilor de sprijin
Explicaţie Imagini,
folosite de cercetaş/elementul de cercetare în
Demonstraţie Scheme
diferite situaţii – 2h
Conversaţie
Bibliografie:
*** SMG /Cc.- 2.2, Manualul pentru luptă al unităţilor de cercetare, Bucureşti,2005;
*** FT / Cc.- 4, Manualul pentru luptă al plutonului de cercetare, Buzău, 2005;
*** FT/ Cc. - 6, Manualul instrucţiei cercetaşului, Buzău, 2007;
*** FT/ Cc – 5, Manualul pentru luptă al elementelor de cercetare în dispozitiv, Buzău, 2012.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Conversaţie
Principiile şi cerinţele acţiunilor de cercetare în Scheme,
Explicaţie
dispozitiv Imagini
Problematizare
Problematizare
Tehnici / formaţii de deplasare a elementelor de Scheme,
Demonstraţie
cercetare Imagini
Explicaţie
Semne şi semnale de conducere şi avertizare; Explicaţie
Scheme,
semnale pentru comunicare cu echipele de căutare Problematizare
Imagini
în condiţii de izolare Demonstraţie
Explicaţie
Scheme,
Reacţia elementului de cercetare în diferite situaţii Problematizare
Imagini
Demonstraţie
Explicaţie
Tehnici de asigurare a traiului şi supravieţuirii în Scheme,
Problematizare
condiţii de izolare Imagini
Demonstraţie
171
 Explicaţie
Indicii de descoperire a obiectivelor, acţiunilor şi Scheme,
Problematizare
activităţilor inamicului Imagini
Demonstraţie
Explicaţie
Particularităţile acţiunilor de cercetare în diferite Scheme,
Problematizare
medii Imagini
Demonstraţie
Bibliografie:
*** SMG /Cc.- 2.2, Manualul pentru luptă al unităţilor de cercetare, Bucureşti,2005;
*** FT / Cc.- 4, Manualul pentru luptă al plutonului de cercetare, Buzău, 2005;
*** FT/ Cc. - 6, Manualul instrucţiei cercetaşului, Buzău, 2007;
*** FT/ Cc – 5, Manualul pentru luptă al elementelor de cercetare în dispozitiv, Buzău, 2012.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei „Cercetare” corespund următoarelor repere teoretice şi practice
contemporane:
 Înţelegerea rolului cercetării şi supravegherii în ansamblul acţiunilor militare,
indispensabil procesului de planificare şi conducere a acţiunilor tactice;
 Multidimensionalitatea confruntării militare şi evoluţia fizionomiei luptei armate;
 Necesitatea desfăşurării unor operaţii întrunite în context multinaţional;
 Tematica disciplinei „Cercetare” corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Formarea unui limbaj operaţional comun;
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice domeniului cercetare şi
supraveghere;
 Înţelegerea modalităţilor de concretizare a cunoştinţelor teoretice în practica pregătirii
acţiunilor tactice.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi
conceptelor specifice acţiunilor de cercetare şi
supraveghere în ansamblul acţiunilor militare;
 Înţelegerea şi explicarea organizării, dotării
şi misiunilor structurilor/elementelor de
cercetare;
 Înţelegerea şi explicarea metodelor şi
procedeelor de cercetare, a procedeelor de
10.4. Curs Examen scris 70 %
infiltrare/exfiltrare în/din dispozitivul
inamicului în funcţie de condiţiile tactice;
 Interpretarea şi materializarea grafică a
principalelor procedee şi metode de cercetare;
 Formularea unor misiuni specifice şi
completarea corectă a documentelor specifice
conducerii acţiunilor de cercetare
(rapoarte/cereri);
172
  Identificarea modalităţilor şi procedurilor
adecvate de acţiune în diferite contexte
situaţionale.
 Contextualizarea acţiunilor specifice unui
mediu restrictiv fluid şi imprevizibil;
 Manifestarea unei atitudini pozitive şi
responsabile în formarea profesională.
 Identificarea particularităţilor unor acţiuni
de cercetare desfăşurate în întreaga zonă de
operaţii;
 Utilizarea în cadrul tactic în funcţie de
teren şi situaţia inamicului, a
tehnicilor/formaţiilor de deplasare, îndeplinind
orice funcţiune în cadrul elementului de
cercetare;
 Cunoaşterea şi folosirea semnelor şi Referat,
10.5. semnalelor pentru conducere şi avertizare în Proiect,
Seminar/ orice mediu de acţiune; Eseu, 30 %
laborator  Aplicarea în funcţie de mediu de acţiune, Test,
anotimp şi stare a vremii, a particularităţilor Studiu de caz
specifice de pregătire şi desfăşurare a
acţiunilor de cercetare;
 Formularea de indicii şi avertizări privind
obiectivele, acţiunile şi activităţile inamicului
 Cunoaşterea şi aplicarea tehnicilor de
supravieţuire şi asigurare a traiului în condiţii
de izolare, în teritoriu ostil;

10.6. Standard minim de performanţă

- abilităţi minime în explicarea conceptelor fundamentale specifice acţiunilor de
cercetare şi supraveghere;
- utilizarea adecvată a metodelor de interpretare şi a normelor de materializare grafică a
principalelor metode şi procedee de cercetare;
- întocmirea şi prezentarea unui referat prin care demonstrează că a studiat bibliografia
minimală;??
- pentru promovare este obligatoriu ca studenţii să obţină minimum nota 5, atât la
evaluarea continuă cât şi la cea finală.

173
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei EDUCAŢIE FIZICĂ MILITARĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Fabiana MARTINESCU
2.3. Titularul activităţilor de seminar
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul Şedinţe
I 2.5. Semestrul I evaluare V.F. disciplinei
studii practice
3. Timpul total estimat
3.1. Număr de ore pe săptămână 1 din care 3.2 curs - 3.3 şedinţă practică 1
3.4 Total ore din planul de 28 din care 3.5 curs - 3.6 verificare 28
învăţământ

Distribuţia fondului de timp ore

Studiu după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 8
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 4
Tutoriat
Examinări 2
Alte activităţi
3.7 Total ore studiu individual 14
3.8 Total ore pe semestru 28
3.9 Numărul de credite 1

4. Precondiţii
–
4.1. de curriculum

4.2. de –
competenţe

5. Condiţii
–
5.1. de desfăşurare a cursului

–
5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

174
6. Competenţele specifice acumulate
C8.1 Identificarea şi definirea fundamentelor normative ale comportamentului
organizaţional militar în diferite contexte situaţionale
C8.2 Explicarea principiilor constructive şi de funcţionare a armamentului individual,
a modului de operare cu sistemele informaţionale, a modalităţilor de asigurare a
Competenţe profesionale

acţiunilor şi discriminarea procedeelor şi tehnicilor individuale şi colective de acţiune

în funcţie de contextul misiunii ordonate
C8.3 Aplicarea unor metodologii de instruire performante şi corelarea necesităţilor de
autoformare cu dinamica solicitărilor din organizaţia militară
C8.4 Evaluarea riscului în spaţiul de lu`ptă tactic şi integrarea adecvată a procedeelor
şi tehnicilor de acţiune individuală în ansamblul acţiunilor de grup în situaţii de luptă
simulată
C8.5 Proiectarea procedeelor de acţiune individuală în funcţie de caracteristicile
situaţiilor şi utilizarea eficientă şi oportună a aparaturii, armamentului şi
echipamentelor din dotare pentru îndeplinirea misiunii

7. Obiectivele disciplinei
 Educaţia fizică militară asigură formarea, consolidarea şi
perfecţionarea deprinderilor şi priceperilor motrice de bază şi
7.1. Obiectivul general al utilitar aplicative ale militarilor, în funcţie de solicitările
disciplinei câmpului de luptă modern, dezvoltarea capacităţii fizice
necesare îndeplinirii misiunilor de luptă în orice condiţii de
teren şi stare a vremii.
 dezvoltarea rezistenţei la eforturi îndelungate, în condiţii
grele de teren şi stare a vremii şi a capacităţii de a acţiona rapid
şi precis pe timpul exerciţiilor şi aplicaţiilor tactice;
 însuşirea şi consolidarea mecanismului de bază privind
tehnica alergării în teren variat, deplasării rapide şi aruncării
grenadelor de mână;
 formarea, consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor motrice
specifice luptei corp la corp;
 dezvoltarea calităţilor psihice necesare îndeplinirii unor misiuni
independente (cu şi fără folosirea armamentului din dotare;
7.2. Obiectivele specifice  formarea deprinderilor de luptă în condiţii complexe ce
necesită aplicarea procedeelor de alergare, sărituri, escaladări,
căţărări;
 dezvoltarea fizică armonioasă a organismului, formarea unei
ţinute corecte a corpului, prevenirea instalării unor deficienţe
fizice;
 dezvoltarea şi perfecţionarea calităţilor motrice de bază în
special a forţei şi capacităţii de coordonare a mişcărilor;
 formarea deprinderilor de a executa mişcări şi exerciţii cu
precizie şi rapiditate;
dezvoltarea iniţiativei, încrederii în forţele proprii, a spiritului
de camaraderie ostăşească prin ajutorarea reciprocă

175
8. Conţinuturi
Nr.
8.1 Şedinţe practice Metode de predare ore

Alergare în teren variat, deplasare rapidă şi aruncarea Exerciţiu, demonstraţie, 8

grenadelor de mână la distanţă şi precizie explicaţie, antrenament
Autoapărare (luptă corp la corp cu armamentul Exerciţiu, demonstraţie, 8
indivdual din dotare explicaţie, antrenament
Exerciţii fizice aplicative – pista cu obstacole pentru Exerciţiu, demonstraţie, 4
toate armele. Tip CISM explicaţie, antrenament
Exerciţiu, demonstraţie, 4
Gimnastică
explicaţie, antrenament
Exerciţiu, demonstraţie, 4
Dezvoltarea calităţiilor motrice
explicaţie, antrenament
Bibliografie:

1. ARMANU, I., Educaţia fizică în armata română, Editura A.F.T „N.Bălcescu”, Sibiu,
2011
2. STĂNCIULESCU, R., Teoria şi metodica educaţiei fizice militare, Editura A.F.T.,
„N.Bălcescu”, Sibiu,1998.
3. *** Regulamentul Educaţiei Fizice Militare, Bucureşti, 2013

9. Evaluare

Evaluarea se realizează conform standardelor finale de evaluare a capacităţii motrice pentru

cadrele militare.

176
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei EDUCAŢIE FIZICĂ MILITARĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Fabiana MARTINESCU
2.3. Titularul activităţilor de seminar
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul Şedinţe
I 2.5. Semestrul II evaluare V.F. disciplinei
studii practice
3. Timpul total estimat
3.1. Număr de ore pe săptămână 1 din care 3.2 curs - 3.3.şedinţă practică 1
3.4 Total ore din planul de 28 din care 3.5 curs - 3.6 verificare 28
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiu după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 8
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 4
Tutoriat
Examinări 2
Alte activităţi
3.7 Total ore studiu individual 14
3.8 Total ore pe semestru 28
3.9 Numărul de credite 1

4. Precondiţii
–
4.1. de curriculum

–
4.2. de competenţe

5. Condiţii
–
5.1. de desfăşurare a cursului

5.2. de desfăşurare a –
seminarului/laboratorului

177
6. Competenţele specifice acumulate
C8.1 Identificarea şi definirea fundamentelor normative ale comportamentului
organizaţional militar în diferite contexte situaţionale
C8.2 Explicarea principiilor constructive şi de funcţionare a armamentului individual, a
modului de operare cu sistemele informaţionale, a modalităţilor de asigurare a acţiunilor
Competenţe profesionale

şi discriminarea procedeelor şi tehnicilor individuale şi colective de acţiune în funcţie

de contextul misiunii ordonate
C8.3 Aplicarea unor metodologii de instruire performante şi corelarea necesităţilor de
autoformare cu dinamica solicitărilor din organizaţia militară
C8.4 Evaluarea riscului în spaţiul de lu`ptă tactic şi integrarea adecvată a procedeelor şi
tehnicilor de acţiune individuală în ansamblul acţiunilor de grup în situaţii de luptă
simulată
C8.5 Proiectarea procedeelor de acţiune individuală în funcţie de caracteristicile
situaţiilor şi utilizarea eficientă şi oportună a aparaturii, armamentului şi
echipamentelor din dotare pentru îndeplinirea misiunii

7. Obiectivele disciplinei
 Educaţia fizică militară asigură formarea, consolidarea şi
perfecţionarea deprinderilor şi priceperilor motrice de bază şi
7.1. Obiectivul general al utilitar aplicative ale militarilor, în funcţie de solicitările
disciplinei câmpului de luptă modern, dezvoltarea capacităţii fizice necesare
îndeplinirii misiunilor de luptă în orice condiţii de teren şi stare a
vremii.
 dezvoltarea rezistenţei la eforturi îndelungate, în condiţii grele
de teren şi stare a vremii şi a capacităţii de a acţiona rapid şi
precis pe timpul exerciţiilor şi aplicaţiilor tactice;
 însuşirea şi consolidarea mecanismului de bază privind
tehnica alergării în teren variat, deplasării rapide şi aruncării
grenadelor de mână;
 formarea, consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor motrice
specifice luptei corp la corp;
 dezvoltarea calităţilor psihice necesare îndeplinirii unor misiuni
independente (cu şi fără folosirea armamentului din dotare;
7.2. Obiectivele specifice  formarea deprinderilor de luptă în condiţii complexe ce
necesită aplicarea procedeelor de alergare, sărituri, escaladări,
căţărări;
 dezvoltarea fizică armonioasă a organismului, formarea unei
ţinute corecte a corpului, prevenirea instalării unor deficienţe
fizice;
 dezvoltarea şi perfecţionarea calităţilor motrice de bază în
special a forţei şi capacităţii de coordonare a mişcărilor;
 formarea deprinderilor de a executa mişcări şi exerciţii cu
precizie şi rapiditate;
dezvoltarea iniţiativei, încrederii în forţele proprii, a spiritului de
camaraderie ostăşească prin ajutorarea reciprocă

178
8. Conţinuturi
Nr.
8.1 Şedinţe practice Metode de predare ore

Alergare în teren variat, deplasare rapidă şi aruncarea Exerciţiu, demonstraţie, 8

grenadelor de mână la distanţă şi precizie explicaţie, antrenament
Autoapărare (luptă corp la corp cu armamentul Exerciţiu, demonstraţie, 8
indivdual din dotare explicaţie, antrenament
Exerciţii fizice aplicative – pista cu obstacole pentru Exerciţiu, demonstraţie, 4
toate armele. Tip CISM explicaţie, antrenament
Exerciţiu, demonstraţie, 4
Gimnastică
explicaţie, antrenament
Exerciţiu, demonstraţie, 4
Dezvoltarea calităţiilor motrice
explicaţie, antrenament
Bibliografie:
1. ARMANU, I., Educaţia fizică în armata română, Editura A.F.T „N.Bălcescu”, Sibiu,
2011
2. STĂNCIULESCU, R., Teoria şi metodica educaţiei fizice militare, Editura A.F.T.,
„N.Bălcescu”, Sibiu,1998.
3. *** Regulamentul Educaţiei Fizice Militare, Bucureşti, 2013

9. Evaluare
Evaluarea se realizează conform standardelor finale de evaluare a capacităţii motrice pentru
cadrele militare.

179
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei CHIMIE GENERALĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Dănuţ MOŞTEANU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Dănuţ MOŞTEANU
2.6. Tipul de 2.7. Regimul
2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul 2 Cv F.
evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de 28 din care 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 4
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7 Total ore studiu individual 22
3.8 Total ore pe semestru 50
3.9 Numărul de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum nu

4.2. de competenţe nu

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului

5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului

180
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice
Competenţe profesionale

C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor

şi strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor
doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor
normative specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor
concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de
specialitate
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în
activitatea de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de
funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea teoriei şi metodologiei pedagogice moderne, necesare
7.1. Obiectivul general al în organizarea şi desfăşurarea şedinţelor de instruire a
disciplinei militarilor

 identificarea de termeni, relaţii, procese şi conexiuni specifice

substanţelor chimice;
 explicarea şi interpretarea unor concepte, procese şi fenomene
chimice specifice chimiei, precum şi a conţinuturilor teoretice
specifice teoriilor chimice moderne (M.O.M. şi M.L.V.);
7.2. Obiectivele specifice
 demonstrarea unor proprietăţi (reactivitate, viteză de reacţie,
randament) derivate din analiza structurii substanţelor chimice;
 Deprinderea abilitatilor aplicative si practice in vederea
rezolvarii unor probleme specifice de chimie prin modelare,
simulare şi algoritmizare.

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii

C1. Teorii ale structurii chimice.

1.1. Teoria clasică a structurii chimice. Expunere, Scheme, Imagini
1.2. Teoria electronică a structurii chimice. Soft specializat
Explicaţie,
1.3. Teoria cuantică a structurii chimice
1.4. Energia legăturii covalente. Conversaţie,
1.5. Forţe de atracţie între molecule.
C3 . Alcani şi cicloalcani.
3.1. Clasificare şi nomenclatură.
3.2. Structură şi proprietăţi caracteristice Expunere,
Explicaţie, Scheme,
legăturii simple.
3.3. Proprietăţi fizico-chimice. Descriere Imagini, Soft
3.4. Noţiuni de termochimie. Demonstraţie
3.5. Carbocationi.
3.6. Stereochimia compuşilor saturaţi

181
C4 . Alchene şi alchine.
4.1. Clasificare şi nomenclatură. Expunere,
4.2. Structură şi proprietăţi caracteristice Explicaţie, Scheme,
legăturii duble şi triple. Imagini, Soft
Descriere
4.3. Proprietăţi fizico-chimice.
4.4. Noţiuni de termochimie. Demonstraţie
[Link]
C5 . Hidrocarburi aromatice monociclice şi
policiclice.
5.1. Clasificare şi nomenclatură.
5.2. Benzenul, naftalina, antracenul, Expunere,
Explicaţie, Scheme,
fenantrenul. Structură şi proprietăţi
caracteristice inelului aromatic. Descriere Imagini, Soft
5.3. Proprietăţi fizico-chimice. Demonstraţie
5.4. Intermediari benzilici stabilizaţi prin
conjugare.
5.5. Izomerie
C6 . Compuşii halogenaţi.
6.1. Clasificare şi nomenclatură. Expunere,
Explicaţie, Scheme,
6.2. Structură şi proprietăţi caracteristice
6.3. Proprietăţi fizico-chimice. Descriere Imagini, Soft
[Link] reacţiilor compuşilor Demonstraţie
halogenaţi
C7 . Compuşii hidroxilici. Alcooli şi fenoli
7.1. Clasificare şi nomenclatură.
7.2. Structură şi proprietăţi caracteristice Expunere,
Explicaţie, Scheme,
7.3. Proprietăţi fizico-chimice.
[Link] reacţiilor compuşilor Descriere Imagini, Soft
hidroxilici Demonstraţie
7.5. Reacţii specifice alcoolilor, fenolilor di şi
poliolilor
C8 . Compuşii carbonilici. Aldehide şi
cetone
8.1. Clasificare şi nomenclatură. Expunere,
Explicaţie, Scheme,
8.2. Structură şi proprietăţi caracteristice
8.3. Proprietăţi fizico-chimice. Descriere Imagini, Soft
[Link] reacţiilor compuşilor Demonstraţie
hidroxilici
8.5. Reacţii specifice aldehidelor şi cetonelor
C9 . Compuşii carboxilici. Acizii organici şi
derivaţi ai acizilor organici.
9.1. Clasificare şi nomenclatură. Expunere,
Explicaţie, Scheme,
9.2. Structură şi proprietăţi caracteristice
9.3. Proprietăţi fizico-chimice. Descriere Imagini, Soft
9.4. Mecanismul reacţiilor compuşilor Demonstraţie
carboxilici, cloruri acide , esteri şi amide

182
Bibliografie
1. C.D. Neniţescu, Chimie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresti, 1985.
2. C.D. Neniţescu, Chimie organică, vol. 1 şi 2, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresti,
1987.
3. Margareta Avram, Chimie organică, vol. 1 şi 2, Editura ZECASIN, Bucureşti, 1994.
4. W. Atkins, Tratat de Chimie Fizică, Editura Tehnică, 1996, Bucureşti.
8.2. Laborator Metode de predare Observaţii
Explicaţie,
N.T.S.M. în laboratoarele de chimie.
Demonstraţie
Experiment,
Determinarea echivalentului chimic.
Problematizare,
Experiment,
Determinarea durităţii apei.
Problematizare,
Experiment,
Distilarea simplă.
Problematizare,
Experiment,
Determinarea vitezei de reacţie.
Problematizare,
Experiment,
Determinarea acidităţii şi bazicităţii unei soluţii
Problematizare,

Bibliografie
1. C.D. Neniţescu, chimie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresti, 1985.
2. C.D. Neniţescu, chimie organică, vol. 1 şi 2, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresti,
1987.
3. Margareta Avram, chimie organică, vol. 1 şi 2, Editura ZECASIN, Bucureşti, 1994.
4. W. Atkins, Tratat de Chimie Fizică, Editura Tehnică, 1996, Bucureşti.
5. Heinz Becker, Werner Berger, Gunter Domschke, Egon Fanghanel, Jurgen faust, Mechtild
Fischer, Frithjot Genty, Karl Gewald, Reiner Gluch, Roland Mayer, Klaus Muller,
Dietrich Pavel, Hermann Schmidt, Karl Scholberg, Klaus Schetlick, Erika Seiler Gunter
Zeppenfeld, ORGANICUM, Chimie organică practică, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti 1982.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Chimie generală corespund următoarelor repere teoretice şi practice
contemporane:
 Utilizarea teoriilor moderne în domeniul chimiei , binomul chimie-calitatea vieţii şi
chimie-protecţia mediului;
 Corelarea aspectelor structură-reactivitate-aplicabilitate.
 Diversificarea materialelor, prospectarea de noi substanţe obţinute prin nanotehnologie
şi procese neconvenţionale.
 Crearea de sisteme complexe autostructurate caracterizate prin transfer de informaţie
şi energie cu mediul.
Tematica disciplinei Chimie generală corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Respectarea procedurilor specifice controlului calitativ si cantitativ de substanţe
chimice;
 Utilizarea de către militari a tehnicii şi aparaturii moderne de specialitate;
 Utilizarea softurilor in modelarea simularea unor fenomene sau procese
183
[Link] didactice eficiente;
 Utilizarea tehnologiilor moderne.

10. Evaluare
10.3
Tip 10.2 Metode de Pondere
10.1 Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Utilizarea corectă a limbajului de
specialitate conform I.U.P.A.C.;
 Explicarea şi demonstrarea unor
Proba orală,
mecanisme specifice de reactie a
Probă scrisă,
10.4 Curs substanţelor anorganice şi organice; 70 %
Probă practică,
 Utilizarea teoriilor, principiilor şi metodelor Proiect
moderne în domeniul chimiei în formularea şi
interpretarea proprietăţilor fizice, chimice si
toxice ale substanţelor chimice.
Referat,
 Realizarea de experimentelor chimice Proiect,
conform algoritmului de lucru; Eseu,
10.5  Interpretarea rezultatelor obţinute Test,
Seminar/ experimental; Portofoliu, 30 %
laborator  Valorificarea eficientă şi inovativă a Experiment,
cunoştinţelor de specialitate în propria activitate Probă orală,
de pregătire profesională. Probă practică,
Studiu de caz
10.6 Standard minim de performanţă
- utilizarea corectă a teoriilor moderne în domeniul legăturii chimice;
- definirea, şi clasificare substanţelor chimice anorganice şi organice;
- executarea corectă a analizelor chimice simple
- utilizarea corectă a unităţilor de măsură în sistemul internaţional.

184
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Ştefania BUMBUC
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Ştefania BUMBUC
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul
I 2.5. Semestrul 1 Cv Facultativă
studii de evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat

3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2. curs 1 3.3. seminar/ 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 28 din care 3.5. curs 14 3.6. seminar/ 14
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiu după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 5
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat
Examinări 2
Alte activităţi
3.7. Total ore studiu individual 20
3.8. Total ore pe semestru 50
3.9. Numărul de credite 2

4..Precondiţii

4.1. de curriculum

4.2. de competenţe

5. Condiţii
5.1. de desfăşurare a cursului –
5.2. de desfăşurare a
–
seminarului/laboratorului

185
6. Competenţele specifice acumulate
C5. Implementarea strategiilor de instruire şi de evaluare a performanţelor în
cadrul instrucţiei individuale şi colective
C5.1 Definirea conceptelor specifice teoriei curriculum-ului, doctrinei instruirii forţelor
Competenţe profesionale

armate şi teoriilor despre personalitate, descrierea metodelor şi tehnicilor de învăţare, a

mecanismului instrucţiei individului şi grupurilor mici, a metodologiei autoformării,
automenţinerii şi dezvoltării deprinderilor precum şi a metodologiei influenţării
formative a atitudinilor şi comportamentului militarilor
C5.2 Fundamentarea teoretică a strategiilor de proiectare, executare şi evaluare a
instrucţiei individuale şi colective specifice armei
C5.3 Aplicarea unor metodologii de instruire performante şi corelarea necesităţilor de
autoformare cu dinamica solicitărilor socioprofesionale
C5.4 Evaluarea nivelului şi calităţii performanţei educaţionale. identificarea
disfuncţionalităţilor şi măsurilor de reglare a procesului instrucţiei
C5.5 Proiectarea şi implementarea programelor de instrucţie individuală şi a
programelor de instrucţie pentru misiuni specifice armei

7. Obiectivele disciplinei
Utilizarea adecvată a aparatului teoretic şi metodologic al
7.1. Obiectivul general al
cercetării ştiinţifice şi respectarea principiilor etice în alcătuirea
disciplinei
de către studenţi a lucrărilor cu caracter ştiinţific.
- cunoaşterea şi utilizarea reperelor teoretice şi a rigorilor
metodologice privind selectarea şi valorificarea surselor
relevante de informare pentru desfăşurarea cercetării ştiinţifice;
7.2. Obiectivele specifice - respectarea exigenţelor comunităţii academice privind
elaborarea şi redactarea unei lucrări cu caracter ştiinţific;
- cunoaşterea şi respectarea etapelor unui demers de cercetare
ştiinţifică.

8. Conţinuturi
Nr.
8.1 Curs Metode de predare
ore
C1: Tipologia şi principiile cercetării ştiinţifice. Expunere, explicaţie,
2
Elemente de deontologie a cercetării ştiinţifice conversaţie, demonstraţie
C2: Documentarea şi valorificarea surselor bibliografice. Expunere, explicaţie,
4
Conspectul, notele de lectură, sinteza, eseul, referatul conversaţie, demonstraţie
C3: Planificarea cercetării: etape şi demersuri. Obiective Expunere, explicaţie,
2
şi ipoteze conversaţie, demonstraţie
C4: Metode de colectare a datelor în activitatea de
Expunere, explicaţie,
cercetare ştiinţifică. Metode de organizare şi prelucrare 2
conversaţie, demonstraţie
statistică a datelor cercetării. Stabilirea concluziilor
C5: Valorificarea cercetării. Exigenţe ale elaborării şi
Expunere, explicaţie,
prezentării/diseminării unei lucrări cu caracter ştiinţific. 2
conversaţie, demonstraţie
Proiectul, studiul de caz
Expunere, explicaţie,
C6: Prezentarea unei lucrări cu caracter ştiinţific 2
conversaţie, demonstraţie

186
Bibliografie:
1. Bernat E.S., Tehnica învăţării eficiente, Editura Presa Universitară Clujeană, 2003.
2. Caciuc L., Metodologia cercetării ştiinţifice, Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2012
3. Chelcea S., Metodologia elaborării unei lucrări ştiinţifice, Editura [Link], 2003.
4. Chelcea S., Metodologia cercetării sociologice: metode cantitative şi calitative, Bucureşti
Editura Economică, 2007.
5. King R., Strategia cercetării, Editura Polirom, 2005.
6. Oprean C., Metode şi tehnici ale cunoaşterii ştiinţifice, Sibiu, Editura Universităţii „Lucian
Blaga”, 2006.
7. Pisoschi A., Ardelean A., Aspecte metodologice în cercetarea ştiinţifică, Bucureşti, Editura
Academiei Române, 2007.
8. Rădulescu M., Metodologia cercetării ştiinţifice, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,
2011.
9. Yin R.K., Studiul de caz: designul, analiza şi colectarea datelor, Iaşi, Editura Polirom, 2005.
Nr.
8.2. Seminar Metode de predare
ore
Tipologia şi principiile cercetării ştiinţifice. Elemente de Explicaţie, conversaţie,
2
deontologie a cercetării ştiinţifice demonstraţie, exerciţiu
Documentarea şi valorificarea surselor bibliografice. Explicaţie, conversaţie, 4
Conspectul, notele de lectură, sinteza, eseul, referatul demonstraţie, exerciţiu
Planificarea cercetării: etape şi demersuri. Obiective şi Explicaţie, conversaţie, 2
ipoteze demonstraţie, exerciţiu
Metode de colectare a datelor în activitatea de cercetare 2
Explicaţie, conversaţie,
ştiinţifică. Metode de organizare şi prelucrare statistică a
demonstraţie, exerciţiu
datelor cercetării. Stabilirea concluziilor
Valorificarea cercetării. Exigenţe ale elaborării şi Explicaţie, conversaţie, 2
prezentării/diseminării unei lucrări cu caracter ştiinţific demonstraţie, exerciţiu
Expunere, explicaţie,
Prezentarea unei lucrări cu caracter ştiinţific 2
conversaţie, demonstraţie
Bibliografie:
1. Bernat E.S., Tehnica învăţării eficiente, Editura Presa Universitară Clujeană, 2003.
2. Caciuc L., Metodologia cercetării ştiinţifice, Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2012
3. Chelcea S., Metodologia elaborării unei lucrări ştiinţifice, Editura [Link], 2003.
4. Chelcea S., Metodologia cercetării sociologice: metode cantitative şi calitative, Bucureşti
Editura Economică, 2007.
5. King R., Strategia cercetării, Editura Polirom, 2005.
6. Oprean C., Metode şi tehnici ale cunoaşterii ştiinţifice, Sibiu, Editura Universităţii „Lucian
Blaga”, 2006.
7. Pisoschi A., Ardelean A., Aspecte metodologice în cercetarea ştiinţifică, Bucureşti, Editura
Academiei Române, 2007.
8. Rădulescu M., Metodologia cercetării ştiinţifice, Bucureşti, Editura DidacticăeşdiaPgogic ă,
2011.
9. Yin R.K., Studiul de caz: designul, analiza şi colectarea datelor, Iaşi, Editura Polirom, 2005.

187
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Metodologia cercetării ştiinţifice corespund următoarelor repere
teoretice şi practice ale domeniului:
integrarea cunoştinţelor specifice specialităţii universitare în activităţile de cercetare
ştiinţifică;
promovarea principiilor deontologiei cercetării;
asigurarea condiţiilor procedurale necesare desfăşurării cercetării şi inovării în toate
domeniile.
Tematica disciplinei Metodologia cercetării ştiinţifice corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorului:
deschiderea spre nou, modernizare şi actualitate în domeniul profesional;
creşterea calităţii resurselor umane.

10. Evaluare
10.3 Pondere
10.2 Metode
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare din nota
de evaluare
finală
Elaborarea şi prezentarea unui plan de
10.4 Curs Probă orală 60 %
cercetare, pe o temă la alegere

Elaborarea pe parcursul semestrului a

10.5 Seminar/ elementelor componente ale portofoliului:
Portofoliu 40%
laborator conspect, note de lectură, sinteză, eseu,
referat

10.6 Standard minim de performanţă

Elaborarea tuturor elementelor componente ale portofoliului

188
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI
2.2. Titularul activităţilor de curs Lector [Link]. Crenguţa MACOVEI
2.3. Titularul activităţilor de seminar Lector [Link]. Crenguţa MACOVEI
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul
I 2.5. Semestrul 2 Cv Facultativă
studiu de evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2 curs 1 3.4 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de
învăţământ 28 din care 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 6
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 4
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7 Total ore studiu individual 20
3.8 Total ore pe semestru 50
3.9 Numărul de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum -

4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului -
5.2. de desfăşurare a
-
seminarului/laboratorului

189
6. Competenţele specifice acumulate
C5. Implementarea strategiilor de instruire şi de evaluare a performanţelor în
Competenţe profesionale

cadrul instrucţiei individuale şi colective

C5.1 Definirea conceptelor specifice teoriei curriculum-ului, doctrinei instruirii
forţelor armate şi teoriilor despre personalitate, descrierea metodelor şi tehnicilor de
învăţare, a mecanismului instrucţiei individului şi grupurilor mici, a metodologiei
autoformării, automenţinerii şi dezvoltării deprinderilor precum şi a metodologiei
influenţării formative a atitudinilor şi comportamentului militarilor
C5.3 Aplicarea unor metodologii de instruire performante şi corelarea necesităţilor de
autoformare cu dinamica solicitărilor socioprofesionale
C5.4 Evaluarea nivelului şi calităţii performanţei educaţionale. identificarea
disfuncţionalităţilor şi măsurilor de reglare a procesului instrucţiei
transversale
Competenţe

Capacitatea de a gestiona funcţional propria carieră profesională în corelaţie cu

necesităţile de pregătire proprii şi cu facilităţile de dezvoltare oferite de organizaţii

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea teoriei şi metodologiei psihologiei educaţionale în
7.1. Obiectivul general
vederea optimizării activităţilor didactice şi a creşterii
al disciplinei
performanţelor în învăţare.
 însuşirea principalelor concepte şi teorii specifice psihologiei
educaţiei precum şi a conţinuturilor teoretice şi practice specifice
aspectelor psihologice ale educaţiei
 identificarea principalelor componente ale activităţii de învăţare
7.2. Obiectivele în vederea adecvării procesului educaţional la cerinţele educatului
specifice  înţelegerea caracterului de sistem unic şi irepetabil al
personalităţii umane ca fundament al individualizării procesului
educaţional
 utilizarea metodelor şi instrumentelor psihologice în cunoaşterea
şi caracterizarea personalităţii proprii şi a altora

8. Conţinuturi
Metode de Observaţ
8.1 Curs
predare ii
Obiectul de studiu şi importanţa psihologiei educaţiei Prelegere 2 ore
Învăţarea: definire, caracterizare, tipuri şi teorii Prelegere 2 ore
Conceptualizări ale psihicului umane implicate în învăţare Prelegere 2 ore
Procese şi mecanisme implicate în învăţare Prelegere 2 ore
Personalitatea umană Prelegere 2 ore
Dezvoltarea umană: periodizare, caracteristici şi domenii
Prelegere 2 ore
principale
Modelul aptitudinal al profesorului Prelegere 2 ore
Bibliografie
1. Dumitru, Gh., Dumitru C., Psihologia procesului de învăţământ, EDPRA, Bucureşti, 1997
2. Radu, N. ş.a., Psihologia educaţiei, Editura Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 2001
3. Sălăvăstru, D., Psihologia educaţiei, Polirom, Iaşi, 2004
190
 Metode de
8.2. Seminar/laborator Observaţii
predare
Discuţie
Seminar introductiv 2 ore
colectivă
Cunoaşterea şi caracterizarea psihologică a individului Conversaţie 2 ore
Conversaţie,
Fişa psihopedagogică 2 ore
demonstraţie
Metodele de investigare a abilităţilor cognitive Conversaţie, 2 ore
Conversaţie,
Caietul de observaţii 2 ore
exerciţiu
Completarea caietului de observaţii şi a fişei
Exerciţiu 2 ore
psihopedagogice
Colocviu 2 ore
Bibliografie
Dumitru, Gh., Dumitru C., Psihologia procesului de învăţământ, EDPRA, Bucureşti, 1997.
Radu, N. ş.a., Psihologia educaţiei, Editura Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 2001.
Sălăvăstru, D., Psihologia educaţiei, Polirom, Iaşi, 2004.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile proiectate corespund principalelor repere ale teoriilor dezvoltării şi învăţării
umane în vederea adecvării procesului educaţional nivelului beneficiarilor educaţiei şi în
concordanţă cu cerinţele actuale ale angajatorilor.

10. Evaluare
10.3
Tip 10.2 Metode de Pondere
10.1 Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 definirea, explicarea şi utilizarea corectă a
conceptelor specifice domeniului psihologie
educaţiei;
 interpretarea şi argumentarea principalelor
10.4 Curs fenomene psihice implicate în învăţare; Probă scrisă 60 %
 utilizarea corectă a teoriilor, conceptelor şi
noţiunilor psihologie educaţiei în vederea
rezolvării unor situaţii-problemă specifice
domeniului educaţional;

 utilizarea corectă a limbajului psihologic; Portofoliu (caietul

10.5  însuşirea şi utilizarea corectă a principalelor de observaţii şi
Seminar/ modalităţi de cunoaştere şi caracterizare 40 %
fişa
laborator psihologică; psihopedagogică)
10.6 Standard minim de performanţă
definirea şi explicarea conceptelor de bază ale psihologiei educaţiei;
completarea caietului de observaţii şi a fişei psihopedagogice

191
192
 ANUL II DE STUDII
SERIA 2015-2018

DOMENIUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ

„ŞTIINŢE MILITARE, INFORMAŢII ŞI ORDINE PUBLICĂ“

SPECIALIZAREA UNIVERSITARĂ
„MANAGEMENTUL ORGANIZAŢIEI“

193
194
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei PEDAGOGIE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Ştefania BUMBUC
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Ştefania BUMBUC
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul
II 2.5. Semestrul 3 Ex. Obligatorie
studiu de evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de
24 din care 3.5 curs 12 3.6 seminar/laborator 12
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 19
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7 Total ore studiu individual 49
3.8 Total ore pe semestru 75
3.9 Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Parcurgerea disciplinei Pedagogie în semestrul 2

4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului -
5.2. de desfăşurare a -
seminarului/laboratorului

195
 6. Competenţele specifice acumulate
profesionale
Competenţe

C6. Aplicarea tehnicilor militare de acţiune individuală în diferite contexte

situaţionale
C6.3 Aplicarea unor metodologii de instruire performante şi corelarea necesităţilor de
autoformare cu dinamica solicitărilor din organizaţia militară
transversale
Competenţe

 Capacitatea de a gestiona funcţional propria carieră profesională în corelaţie cu

necesităţile de pregătire proprii şi cu facilităţile de dezvoltare oferite de organizaţii

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea teoriei şi metodologiei pedagogice moderne, necesare în
7.1. Obiectivul general al organizarea şi desfăşurarea şedinţelor de instruire individuală şi
disciplinei colectivă a militarilor

 însuşirea fundamentelor teoretice ale proiectării, desfăşurării şi

evaluării activităţilor de instruire individuală şi colectivă a
militarilor;
 utilizarea unei varietăţi de strategii didactice, metode şi tehnici
de predare-învăţare-evaluare în proiectarea unor şedinţe de
instruire a militarilor;
7.2. Obiectivele specifice
 înţelegerea conexiunilor dintre predare-învăţare-evaluare;
 valorificarea eficientă şi inovativă în propria activitate de
pregătire profesională a strategiilor de instruire şi autoinstruire
moderne;
 manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de
componenta educaţională a profesiei de ofiţer.

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii

Procesul de învăţământ Prelegere 2 ore

Metodologia didactică Prelegere 2 ore

Mijloace de învăţământ şi strategie didactică Prelegere 2 ore

Forme de organizare a activităţii didactice Prelegere 2 ore

Proiectarea didactică Prelegere 2 ore

Evaluarea în procesul de învăţământ Prelegere 2 ore

196
Bibliografie:
1. Bocoş M., Instruirea interactivă. Repere axiologice şi metodologice, Ed. Polirom,
Bucureşti, 2013.
2. Bumbuc Ş., Curs de pedagogie pentru formarea studenţilor militari, Ed. AFT, Sibiu,
2015.
3. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Ed. Polirom, Iaşi, 2006.
4. Cristea, S., Curriculum pedagogic, EDPRA, Bucureşti, 2006.
5. Cucoş, C., Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi, 2002.
6. Jinga, I., Istrate, E., (coord.), Manual de pedagogie, Ed. All, Bucureşti, 2006.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Stiluri de predare Discuţie colectivă 2 ore
Joc de rol, conversaţie,
Metodologia didactică 2 ore
demonstraţie
Conversaţie,
Mijloace de învăţământ 2 ore
demonstraţie
Conversaţie,
Instruirea individuală şi colectivă 2 ore
demonstraţie
Conversaţie,
Proiectarea activităţilor standardizate de
demonstraţie, 2 ore
instruire a militarilor
exerciţiu
Demonstraţie,
Testul docimologic 2 ore
exerciţiu, conversaţie
Bibliografie
1. Bocoş M., Instruirea interactivă. Repere axiologice şi metodologice, Ed. Polirom,
Bucureşti, 2013.
2. Bumbuc Ş., Curs de pedagogie pentru formarea studenţilor militari, Ed. AFT, Sibiu,
2015.
3. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Ed. Polirom, Iaşi, 2006.
4. Cristea, S., Curriculum pedagogic, EDPRA, Bucureşti, 2006.
5. Cucoş, C., Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi, 2002.
6. Jinga, I., Istrate, E., (coord.), Manual de pedagogie, Ed. All, Bucureşti, 2006.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile proiectate corespund principalelor repere ale teoriei şi practicii educaţionale
contemporane:
 educaţia centrată pe cursant;
 parteneriat educaţional între educator şi cursanţi;
 promovarea metodelor activ-participative;
 educaţia permanentă.
Conţinuturile disciplinei corespund cerinţelor actuale ale angajatorilor în privinţa instruirii:
 standardizarea activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor;
 instruirea individuală şi colectivă a militarilor;
 utilizarea tehnologiilor moderne în procesul de instruire a militarilor.

197
10. Evaluare
10.3
Tip 10.2 Metode de Pondere
10.1 Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 explicarea sensurilor termenilor şi
utilizarea corectă a conceptelor specifice
domeniului pedagogic;
 explicarea interdependenţei
activităţilor de predare-învăţare-
evaluare;
 explicarea/argumentarea unor norme şi
10.4 Curs Probă orală 60 %
exigenţe pedagogice necesare utilizării
strategiilor didactice specifice instruirii
militarilor;
 utilizarea teoriilor, principiilor şi
normelor pedagogice moderne pentru
abordarea şi soluţionarea unor situaţii-
problemă specifice instruirii militarilor.
 utilizarea corectă a limbajului
pedagogic şi participarea la discuţiile
colective;
10.5  analiza stilurilor de predare; - Discuţie colectivă
Seminar/  prezentarea unei metode didactice; - Exerciţiu 40 %
laborator  utilizarea conţinutului teoretic şi a - Joc de rol
experienţei personale pentru argumentarea
opiniilor referitoare la problematica
educaţională.
10.6 Standard minim de performanţă
- completarea unui tabel de analiză a stilurilor de predare;
- realizarea unei fişe de prezentare a unei metode didactice utilizate în activităţile de
instruire a militarilor;
- participarea la discuţiile colective organizate în cadrul seminariilor

198
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei BAZELE MANAGEMENTULUI
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Dumitru IANCU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Dumitru IANCU
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul Obligatorie,
II 2.5. Semestrul 3 Ex.
studiu de evaluare disciplinei fundamentală

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 2 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
36 din care 3.5. curs 24 12
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 10
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 17
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 37
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Teoria organizaţiei

4.2. de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului -
5.2. de desfăşurare a
-
seminarului/laboratorului

199
6. Competenţele specifice acumulate
C2. Identificarea şi aplicarea funcţiilor manageriale pentru îndeplinirea
obiectivelor organizaţiei.
Competenţe profesionale

C2.1 Definirea, clasificarea şi alegerea metodelor, tehnicilor şi procedeelor utilizate în

management
C2.2 Explicarea şi interpretarea conceptelor şi situaţiilor din management
C2.3 Crearea şi aplicarea strategiilor şi politicilor pentru rezolvarea problemelor
organizaţiei militare
C2.4 Aplicarea standardelor specifice pentru evaluarea activităţilor organizaţiei
militare
C2.5 Elaborarea de modele şi proceduri pentru rezolvarea problemelor specifice
organizaţiei militare
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor, relaţiilor, proceselor şi
7.1. Obiectivul general al conexiunilor dintre acestea în cadrul managementului ca
disciplinei disciplină şi a rolului managementului în creşterea eficacităţii şi
eficienţei organizaţionale.
 generalizarea, particularizarea, integrarea conceptelor
specifice managementului în cadrul organizaţiilor;
 creşterea capacităţii de analiză a situaţiilor specifice în
vederea identificării de posibile modalităţi de acţiune pentru
atingerea obiectivelor asumate sau impuse de organizaţie;
7.2. Obiectivele specifice
 utilizarea de metodelor şi tehnicilor decizionale şi de
previziune în situaţii date, specifice procesului de
management al unei organizaţii;
 dezvoltarea capacităţii de a transpune în practică
cunoştinţele dobândite.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Expunere 2 ore
Explicaţie Scheme,
C1: Ştiinţa managementului
Conversaţie Slide-uri de prezentare
Problematizare a conţinuturilor
Expunere 2 ore
Explicaţie Scheme,
C2: Managementul ca proces
Conversaţie Slide-uri de prezentare
Problematizare a conţinuturilor
Expunere 4 ore
Explicaţie Scheme,
C3: Procesul decizional (4 ore)
Conversaţie Slide-uri de prezentare
Problematizare a conţinuturilor

200
 Expunere 2 ore
C4: Funcţiile managementului: Explicaţie Scheme,
Previziunea Conversaţie Slide-uri de prezentare
Problematizare a conţinuturilor
Expunere 2 ore
C5: Funcţiile managementului: Explicaţie Scheme,
Organizarea Conversaţie Slide-uri de prezentare
Problematizare a conţinuturilor
Expunere 2 ore
C6: Funcţiile managementului: Explicaţie Scheme,
Coordonarea Conversaţie Slide-uri de prezentare
Problematizare a conţinuturilor
Expunere 2 ore
C7: Funcţiile managementului: Explicaţie Scheme,
Antrenarea Conversaţie Slide-uri de prezentare
Problematizare a conţinuturilor
Expunere 2 ore
C8: Funcţiile managementului: Explicaţie Scheme,
Control – evaluarea Conversaţie Slide-uri de prezentare
Problematizare a conţinuturilor
Expunere 2 ore
Explicaţie Scheme,
C9: Managementul riscurilor
Conversaţie Slide-uri de prezentare
Problematizare a conţinuturilor
Expunere 2 ore
Explicaţie Scheme,
C10: Managementul schimbării
Conversaţie Slide-uri de prezentare
Problematizare a conţinuturilor
Expunere 2 ore
C11: Sisteme, metode şi tehnici de Explicaţie Scheme,
management Conversaţie Slide-uri de prezentare
Problematizare a conţinuturilor
Bibliografie:
1. Druker, P., Despre profesia de manager, Bucureşti, Editura Meteor Press, 2007
2. Nicolescu, O., Nicolescu, L., Economia, firma şi managementul bazate pe cunoştinţe,
Bucureşti, Editura Economică, 2005
3. Nicolescu, O., Verboncu, I., Managementul organizaţiei, Bucureşti, Editura, Economică,
2007
4. Nicolescu, O., Verboncu, I., Fundamentele managementului organizaţiei, Bucureşti,
Editura Universitară, 2008
5. Owen, J., Cum să fii un bun manager, Iaşi, Editura Polirom, 2008
6. Stăncioiu, I., Militaru, Ghe., Management – Elemente fundamentale, Bucureşti, Editura
Teora, 1998
7. Teleşpan, C., Stanciu, L., Bazele managementului, curs, Sibiu, Editura Academiei
Foţelor Terestre, 2005
8. Teleşpan, C., Stanciu, L., Fundamente ale managementului organizaţiei militare, curs,
Sibiu, Editura Academiei Foţelor Terestre, 2005
9. Teleşpan, C., Stanciu, L., Bazele mamagementului – Fundamente teoretico – aplicative
ale deciziei, Sibiu, Editura Constant, 2002

201
 Metode de
8.2. Seminar/laborator Observaţii
predare
Prezentarea disciplinei, a formelor şi metodelor de evaluare,
a ponderii acestora în stabilirea notei finale
Explicaţia,
Genuri de implicaţii ale factorilor de influenţă din mediul
Exerciţiul,
ambiant al organizaţiei asupra procesului de management
Metode de luarea deciziilor Demonstraţia,
Conversaţia
Metode cantitative de prognoză
Dezbaterea
Managementului conflictului
Modele de măsurare / evaluare a riscului
Bibliografie:
1. Căprărescu, Ghe., Bucă-Chendi, G., Degan., Anghel, G., Bazele managementului: caiet de
seminar, Bucureşti, Editura Uranus, 2007
2. Nicolescu, O., Verboncu, I., Bazele managementului, Bucureşti, Editura, Economică,
1999
3. Teleşpan, C., Stanciu, L., Bazele managementului, curs, Sibiu, Editura Academiei Foţelor
Terestre, 2005
4. Teleşpan, C., Stanciu, L., Fundamente ale managementului organizaţiei militare, curs,
Sibiu, Editura Academiei Foţelor Terestre, 2005
5. Teleşpan, C., Stanciu, L., Bazele mamagementului – Fundamente teoretico – aplicative
ale deciziei, Sibiu, Editura Constant, 2007

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Bazele managementului au ca scop dezvoltarea abilităţilor de
conducere ale absolvenţilor în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor specifice subunităţilor
din Forţele Terestre.

10. Evaluare
10.3.
Tip Pondere
10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare
activitate din nota
finală
 Cunoaşterea conceptelor
şi teoriilor specifice ştiinţei
managementului;
 Utilizarea metodelor de
investigare a organizaţiei
militare şi proceselor
10.4. Curs Probă scrisă 60 %
organizaţionale în vederea
înlăturării disfuncţionalităţilor
 Utilizarea teoriilor în
formularea şi argumentarea
unor puncte de vedere
personale.

202
  Utilizarea corectă a
conceptelor specifice
domeniului;
 Manifestarea unei
atitudini pozitive şi responsabile
faţă de exercitarea funcţională
10.5.
a rolurilor profesionale; Dezbateri seminar, teste
Seminar/ 40%
laborator  Valorificarea docimologice, referate
informaţiilor obţinute în
elaborarea unor produse
ştiinţifice (eseu, referat) de
natură să formeze capacităţi
de analiză, sinteză şi
interpretare.
10.6. Standard minim de performanţă
- însuşirea noţiunilor generale şi a conceptelor asociate ştiinţei managementului,
exprimarea unor puncte de vedere personale, argumentate ştiinţific, în cadrul dezbaterilor
organizate în cadrul dezbaterilor organizate în cadrul seminariilor – nota minimă 5 (cinci);
- realizarea şi predarea unui referat pe o temă impusă, din care să rezulte înţelegerea
conexiunilor dintre conceptele specifice ştiinţei managementului, în conformitate cu
cerinţele indicate – nota minimă 5 (cinci);
- susţinerea testelor docimologice– nota minimă 5 (cinci);
- nota minimă evaluare finală: 5 (cinci).

203
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei COMUNICARE. RELAŢII PUBLICE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Oana ILIE
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Oana ILIE
2.7.
2.4. Anul de 2.6. Tipul de Obligatorie,
II 2.5. Semestrul 4 Ex. Regimul
studiu evaluare fundamentală
disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2. curs 1 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
24 din care 3.5. curs 12 laborator 12
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe
14
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 51
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum -

4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului -
5.2. de desfăşurare a
-
seminarului/laboratorului

204
6. Competenţele specifice acumulate
C1 Aplicarea principiilor leadership-ului în organizaţie
C1.3 Aplicarea conceptelor şi teoriilor fundamentale pentru rezolvarea unor
probleme bine definite specifice domeniului ştiinţe militare şi informaţii
C1.4 Analiza organizaţiei militare, identificarea problemelor şi luarea deciziei pentru
aplicarea măsurilor de eliminare a disfuncţiilor
C1.5 Elaborarea şi aplicarea procedurilor specifice pentru optimizarea conducerii
organizaţiei militare
C3. Susţinerea procesului infodecizional în managementul organizaţiei militare
Competenţe profesionale

C3.1 Definirea conceptelor specifice teoriei organizaţiilor în vederea comunicării

profesionale inclusiv în limba engleză, cu descrierea modelelor de simularea deciziei.
C3.2 Analiza, interpretarea şi explicarea fenomenelor specifice organizaţiei (militare)
C3.3 Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru modelarea deciziei şi analiza
fluxurilor de activităţi din organizaţie
C3.4 Analiza comparativă a metodelor de diagnoză a stării organizaţiilor, a proceselor
organizaţionale, a vulnerabilităţilor şi riscurilor în funcţie de fundamentul lor teoretic,
şi a caracteristicilor organizării sociale piramidale şi în reţea
C5. Implementarea strategiilor de instruire şi de evaluare a performanţelor în
cadrul instrucţiei individuale şi colective
C5.1 Definirea conceptelor specifice teoriei curriculum-ului, doctrinei instruirii
forţelor armate şi teoriilor despre personalitate, descrierea metodelor şi tehnicilor de
învăţare, a mecanismului instrucţiei individului şi grupurilor mici, a metodologiei
autoformării, automenţinerii şi dezvoltării deprinderilor precum şi a metodologiei
influenţării formative a atitudinilor şi comportamentului militarilor
C5.3 Aplicarea unor metodologii de instruire performante şi corelarea necesităţilor de
autoformare cu dinamica solicitărilor socioprofesionale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea teoriei, cunoaşterea, explicarea şi interpretarea unor
7.1. Obiectivul general
concepte, procese şi fenomene, cunoaşterea principalelor teorii
al disciplinei
ale comunicării şi relaţiilor publice
 Însuşirea fundamentelor teoretice ale disciplinei, analiza
desfăşurării activităţilor de comunicare în oganizaţia militară
 Înţelegerea importanţei comunicării ca fundament al
pregătirii teoretice şi practice a viitorilor ofiţeri
 Identificarea şi argumentarea principalelor teorii despre
relaţiile publice
 Identificarea, analiza şi argumentarea cauzelor apariţiei
crizelor în organizaţii şi a metodelor de soluţionare a
7.2. Obiectivele specifice
acestora
 Utilizarea unei varietăţi de strategii didactice, metode şi
tehnici de predare-învăţare în rezolvarea unor studii de caz
specifice activităţii de conducere şi instruire a militarilor
 Manifestarea unei atitudini pozitive faţă de implicaţiile şi
responsabilităţile de ordin comunicaţional ale profesiei
militare, faţă de activitatea de conducere, educare şi instruire
în vederea autoperfecţionării personale şi profesionale

205
8. Conţinuturi
Metode de
8.1. Curs Observaţii
predare
C1. Introducere în Teoria Comunicării Prelegere
C2. Comunicarea, verbală, non-verbală şi scrisă Prelegere
C3. Obstacole şi patologii ale comunicării - Prelegere
C4. Mass-media: efecte asupra culturii şi societăţii Prelegere
C5. Introducere in Relaţii Publice Prelegere
C6. Gestionarea imaginii organizaţiilor Prelegere
Bibliografie:
1. Arădăvoaice, Gh., Comunicarea în mediul militar, Editura Militară, Bucureşti, 2002.
2. Cândea, M. Rodica, Comunicare managerială, vol. I, II, Bucureşti, Editura Expert, 1998.
3. Chiciudean, Ion, Gestionarea imaginii în procesul comunicării, Bucureşti, Editura
Licorna, 2000.
4. Coman, Cristina, Relaţiile Publice. Principii şi strategii, Iaşi, Editura Polirom, 2001.
5. David, Gh., Managementul comunicării în Armata României, Editura Universităţii
Naţionale de Apărare, Carol I, Bucureşti, 2005.
6. Drăgan, Ioan, Comunicarea, Paradigme şi teorii, vol I,II, Bucureşti, Editura RAO,
International Publishing Company,2007
7. Olteanu Tudor, Ştiinţa Comunicării, Editura Humanitas, Bucureşti, 2002.
8. Pânişoară Ion Ovidiu, Comunicarea eficientă, Editura Polirom, 2004.
9. Alexandru Rizescu, Bălăşoiu Raluca, Teoria comunicării şi relaţii publice, Editura Alma
Mater, Sibiu, 2006.
Metode de
8.2. Seminar/laborator Observaţii
predare
Comunicarea, definiţii, structură, funcţii, modele
Comunicarea şi imaginea de sine Explicaţia
Obstacole ale comunicării interpersonale şi organizaţionale Exerciţiul
Efecte pozitive si negative ale realităţii mass-media Demonstraţia
Relaţiile publice ca formator de comunicare Conversaţia
Campanii şi materiale de relaţii publice
Bibliografie:
1. Lohisse, Jean, Comunicarea. De la transmitere mecanică la interacţiune, Iaşi, Editura
Polirom, 2001.
2. McQuail, Dennis, Comunicarea, Iaşi, Editura Institutului European, 2001.
3. Marin, Vasile, Comunicare în conducerea militară, Braşov, Editura Academiei Forţelor
Aeriene Heni Coandă, 2006
4. Marinescu Valentina, Introducere în teoria comunicării, Editura Tritonic, Bucureşti,
2003.
5. Pedler, Emanuel, Sociologia comunicării, Editura Cartea Românească, 2001.
6. Prutianu, Ştefan, Antrenamentul abilităţilor de comunicare, Iaşi, Editura Polirom, 2004

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Comunicare. Relaţii Publice urmăresc dezvoltarea abilităţilor de
comunicare a studenţilor din cadrul Academiei Forţelor Terestre şi corespunde cerinţelor
specificului carierei militare.

206
10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Însuşirea fundamentelor teoretice ale
disciplinei Comunicare. Relaţii Publice;
 Identificarea şi argumentarea principalelor
teorii despre relaţiile publice;
10.4. Curs Probă scrisă 75 %
 Utilizarea noţiunilor teoretice în
soluţionarea unor situaţii concrete de
comunicare specifice activităţii de
conducere şi instruire a militarilor.
 Însuşirea noţiunilor de bază ale disciplinei;
10.5. Dezbatere
 Manifestarea unei atitudini pozitive faţă de
Seminar/ Exerciţii 25 %
implicaţiile şi responsabilităţile de ordin
laborator practice
comunicaţional ale profesiei militare.
10.6. Standard minim de performanţă
- utilizarea corectă a noţiunilor de bază ale disciplinei;
- participarea activă la discuţiile de la clasă şi la activităţile de seminar;
- întocmirea şi susţinerea, la alegere, a unei prezentări, unui interviu, redactarea unui
comunicat de presă pe parcursul semestrului.

207
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei LIMBA ENGLEZĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Marioara PATEŞAN
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Marioara Pateşan, [Link].
Georgeta Obilişteanu, [Link]. Simona
Boştină-Bratu, [Link]. Gabriela Mihăilă-
Lică, [Link]. Oana Ilie
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul Obligatorie,
II 2.5. Semestrul 3 evaluare Cv. disciplinei
studiu de specialitate

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 1 2
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
36 din care 3.5. curs 12 24
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 13
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 12
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 37
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

Limba engleză - Life and Culture in the English
4.1. de curriculum
Speaking World
Limba engleză nivel B1 conform Cadrului
4.2. de competenţe European de Referinţă pentru Limbi străine
(CEF) şi Portofoliului Lingvistic

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului  amfiteatre/aulă
5.2. de desfăşurare a seminarului/
 în sala multifuncţională – limba engleză
laboratorului
208
6. Competenţele specifice acumulate
C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în organizaţie
C1.3 Aplicarea conceptelor şi teoriilor fundamentale pentru rezolvarea unor probleme
Competenţe profesionale

bine definite specifice domeniului ştiinţe militare şi informaţii

C2. Identificarea şi aplicarea funcţiilor manageriale pentru îndeplinirea
obiectivelor organizaţiei
C2.4 Aplicarea standardelor specifice pentru evaluarea activităţilor organizaţiei militare
C2.5 Elaborarea de modele şi proceduri pentru rezolvarea problemelor specifice
organizaţiei militare
C3. Susţinerea procesului infodecizional în managementul organizaţiei militare
C3.1 Definirea conceptelor specifice teoriei organizaţiilor în vederea comunicării
profesionale inclusiv în limba engleză, cu descrierea modelelor de simularea deciziei.
C3.2 Analiza, interpretarea şi explicarea fenomenelor specifice organizaţiei
transversale
Competenţe

Capacitatea de a fi un lider ataşat eticii şi deontologiei profesionale, un partener eficace

în sistemul managerial al organizaţiilor, inclusiv al organizaţiilor multinaţionale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general Dezvoltarea competenţei lingvistice de scriere si comunicării
al disciplinei non-verbale
 valorificarea cunoştinţelor de limbă în scop comunicativ;
 utilizarea registrului de limbă şi adoptarea unui stil clar,
concis, convingător, argumentativ prin folosirea unui
vocabular adecvat, bogat;
 identificarea şi utilizarea diverselor semnificaţii ale
limbajului non-verbal;
7.2. Obiectivele  utilizarea cunoştinţelor generale cu privire la tehnicile de
specifice scriere;
 explicarea tipurilor de scriere prin redactarea de paragrafe,
scrisori, rapoarte, eseuri;
 sintetizarea informaţiilor şi argumentelor provenite din
surse diferite;
 exprimarea punctelor de vedere în scris despre subiecte
concrete şi abstracte uzuale şi din domeniul profesional.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
[Link] Communication
C1 What is writing?
Expunere,
C2 From paragraphs to whole compositions
Explicaţie, Slides
C3 Essays
Conversaţie
C4 Report writing
C5 Correspondence
Expunere, Slides,
[Link]- Verbal Communication
Explicaţie, Film didactic,
C6 Non-verbal communication
Conversaţie Imagini,

209
Bibliografie:
1. Chelcea Septimiu, Ivan, Loredana, Chelcea, Adina: Comunicarea non-verbala: gesturile
si postura, [Link],2008.
2. Evans, Virginia: Successful Writing, London, Express Publishing, 2002.
3. Fairbairn, J., Gavin: Reading, Writing and Reasoning, Open University Press,
Maidenhead,2006.
4. Patesan, Marioara: Communicative Issues. From Theory to Practice, Editura AFT, Sibiu,
2009.
5. Wilbers, Stephen: Keys to Great Writing, Writer’s Digest Books, Cincinnati, Ohio, 2007.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Conversaţie
1. Sentence completion seminar
Explicaţie
2. Writing and speech differences Exerciţiu practic laborator
Metode de învăţare prin
3. Emphasis in speech and writing cooperare (lucrul în seminar
perechi /grup)
4. Types of paragraphs Exerciţiu practic laborator
Problematizare
5. Biographical writing. Describing people Metode de învăţare prin
seminar
and places cooperare (lucrul în
perechi /grup)
6. Narratives Exerciţiu practic laborator
7. Planning and writing Explicaţie,
seminar
Prezentare
Conversaţie, Exerciţiu
8. Opinion and argumentative writing laborator
practic
Explicaţie,
Problematizare,
9. Argumentative discourse Metode de învăţare prin seminar
cooperare (lucrul în
perechi /grup)
Conversaţie,
10. Paraphrasing laborator
Exerciţiu practic
Explicaţie,
Metode de învăţare prin
11. Writing letters seminar
cooperare (lucrul în
perechi /grup)
Conversaţie,
12. Written messages (notes, memos, reports) laborator
Exerciţiu practic
Colocviu
Bibliografie
1. Hutchinson, Tom: Project English 3, Oxford, Oxford University Press, 1991.
2. Oxenden, Clive, Latham-Koenig, Christina, English File, Oxford, Oxford University
Press, 2007.
3. Gude, Kathy, Duckworth, Michael, Profiency Masterclass, Oxford, Oxford University
Press, 2003.

210
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Limba engleză corespund următoarelor repere teoretice şi practice
contemporane:
 Deprinderea şi dezvoltarea tehnicilor de redactare şi completare a
documentelor;
 Dobândirea încrederii în sine în exprimarea personala în scris prin practica
extensivă;
 Dezvoltarea gândirii autonome, critice prin receptarea unei varietăţi de texte în
limba engleză;
 Redactarea şi transferul mesajelor scrise în situaţii variate de comunicare;
 Înţelegerea atitudinilor şi comportamentului nonverbal;
 Formarea unei atitudini profesionale corecte şi avizate;
 Exprimarea în scris a unor opinii pertinente, susţinute de argumente
justificative asupra unor teme de interes general şi profesional;
Tematica disciplinei Limba engleză corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Desfăşurarea standardizată a activităţilor de predare şi seminarizare şi evaluare
a studenţilor;
 Formarea unei atitudini profesionale corecte şi avizate;
 Integrarea cunoştinţelor şi deprinderilor lingvistice şi de interpretare in diferite
situaţii de comunicare;
 Cunoaşterea tehnicilor de scriere specifice limbii engleze necesare în
redactarea documentelor profesionale;
 Recunoaşterea şi extragerea informaţiilor relevante dintr-un material în limba
engleză pentru rezolvarea unei sarcini de serviciu.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 redactarea unor texte clare, cu
structură logică, prin care să transmită
informaţii, să descrie un obiect, eveniment,
demers;
 elaborarea unui eseu sau raport,
10.4. Curs Proba scrisă 70 %
transmiţând o informaţie sau enumerând
motive pro şi contra;
 redactarea unei scrisori care să pună în
valoare sensul pe care-l atribuie personal
diferitelor evenimente sau experienţe.
 redactarea de texte descriptive şi de
ficţiune clare, detaliate, bine construite,
10.5. într-un stil sigur, personal şi firesc prin Test,
Seminar/ valorificarea optimă a diferitelor stiluri de Portofoliu, 30 %
laborator scriere, de citare, de redare a surselor Probă scrisă
bibliografice;
 redactarea diferitelor tipuri de
211
 corespondenţă exprimând diferite grade de
emoţie, comentând asupra unor puncte de
vedere sau subliniind ceea ce e important
într-un eveniment/demers;
 utilizarea creativă a tehnicilor de
scriere pentru a realiza în scris descrieri ale
unor evenimente şi experienţe reale sau
imaginare;
 manifestarea unui comportament
paralingvistic pentru a) a recunoaşte şi
înţelege şi b) a utiliza indici non-verbali,
fără efort;
 implicarea în interacţiuni cu alte
persoane, depistarea si utilizarea corecta a
indiciilor non-verbale.
10.6. Standard minim de performanţă
- receptarea corectă a mesajelor transmise în scris;
- producerea corecta de mesaje scrise adecvate unor anumite contexte;
- realizarea de interacţiuni în exprimarea în scris, clară şi logică a unui punct de vedere
pe o temă studiată;
- alcătuirea progresivă a portofoliului, de-a lungul activităţilor de seminar;
- explicarea tipurilor de scriere prin redactarea de paragrafe, scrisori, rapoarte, eseuri.

212
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei LIMBA ENGLEZĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Gabriela Mihăilă-Lică
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Marioara Pateşan, [Link].
Georgeta Obilişteanu, [Link]. Simona
Boştină-Bratu, [Link]. Brânduşa Oana
Niculescu
2.7.
2.4. Anul de 2.5. 2.6. Tipul Obligatorie,
II 4 Cv Regimul
studiu Semestrul de evaluare de specialitate
disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

10.1. Număr de ore pe săptămână din care 3.2. 3.4 seminar/laborator
3 1 1/1
curs
3.4 Total ore din planul de din care 3.5. 3.6. seminar/laborator
36 12 12/12
învăţământ curs
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi 10
pe teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi …
3.7. Total ore studiu individual 37
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

 Limba engleză – Grammar Issues;
 Limba engleză – Life and Culture in the English
4.1. de curriculum
Speaking World;
 Limba engleză – Communicative Issues
4.2. de competenţe  Limba engleză nivel B1 (CEF)

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului  modular, în amfiteatre

213
5.2. de desfăşurare a seminarului/  modular, în cabinetele, laboratoarele şi sălile
laboratorului multifuncţionale de limbi străine

6. Competenţele specifice acumulate

C1.1 Descrierea conceptelor, teoriilor, paradigmelor şi metodologiilor utilizate de
Competenţe profesionale

leadership
C1.2 Explicarea şi interpretarea fenomenelor specifice leadershipului utilizând
cunoştinţele fundamentale
C2.1 Definirea, clasificarea şi alegerea metodelor, tehnicilor şi procedeelor utilizate
în management
C2.2 Explicarea şi interpretarea conceptelor şi situaţiilor din management
C3.1 Definirea conceptelor specifice teoriei organizaţiilor în vederea comunicării
profesionale inclusiv în limba engleză, cu descrierea modelelor de simularea deciziei
C3.2 Analiza, interpretarea şi explicarea fenomenelor specifice organizaţiei (militare)
transversale
Competenţe

Capacitatea de a fi un lider ataşat eticii şi deontologiei profesionale, un partener

eficace în sistemul managerial al organizaţiilor, inclusiv al organizaţiilor
multinaţionale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general  Asimilarea terminologiei militare specifice diferitelor
al disciplinei categorii de arme
 utilizarea corectă a termenilor militari de bază;
 identificarea ideilor principale dintr-un text cu specific militar
7.2. Obiectivele
citit sau ascultat;
specifice
 folosirea vocabularului militar general la soluţionarea unor
probleme profesionale.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Expunerea, explicaţia,
Armed Forces: missions, organization & ranks 2
descrierea
Joining the military. Professional development. Conversaţia euristică,
4
A portrait of the military leader expunerea, explicaţia
Uniforms and equipment Prelegerea, explicaţia 2
Conversaţia euristică,
Prisoners of war 2
explicaţia
Military customs & courtesies. Orders &
Dezbaterea, explicaţia 2
commands
Bibliografie:
1. ***, Army Topics, Lackland, DLI, 1999, vol. I şi II.
2. Arnold, James, Sacco, Robert, Command English, Longman, 1988.
3. Boştină-Bratu, Simona, Obilişteanu, Georgeta, Terminologie militară şi NATO, Sibiu,
Editura Academiei Forţelor Terestre, 2003.
4. Lonergan, Jack, Williams, Rob, At Ease in English, Plovdiv, Lettera Publishers, 2003.
5. Mellor-Clark, Simon, Campaign, Oxford, Macmillan Publishers Ltd., 2006, vol. II şi III.
6. Mellor-Clark, Simon, Campaign. Workbook, Oxford, Macmillan Publishers Ltd., 2006.
214
7. Pateşan, Marioara, A Handbook of NATO Acronyms and Abbreviations, Sibiu, Land Forces
Academy Publishing House, 2006.
8. Pateşan, Marioara, UN Rules and Regulations, Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre,
2003.
9. Rodgers, Drew, English for International Negotiations, Oxford, Macmillan Publishers
Ltd., 2005.
10. Utley, Derek, Intercultural Resource Pack, Oxford, Macmillan Publishers Ltd., 2006.
11. Mihăilă-Lică G., Military English Lessons, Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre,
2014.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Conversaţia, exerciţiul,
Roles and missions of the US army seminar
lucrul în perechi
Integrated skills (listening and speaking): Army Exerciţiul, lucrul în
laborator
branches and ranks grup, jocuri de rol
Brainstorming,
What is being an officer all about? seminar
conversaţia, exerciţiul
Integrated skills (listening and speaking): Brainstorming, lucrul
laborator
Joining up în perechi, exerciţiul
Conversaţia, exerciţiul,
Being a good military leader seminar
lucrul în perechi
Reading comprehension and writing practice: Conversaţia, exerciţiul,
laborator
Memorable characters – Hannibal lucrul în echipă
Reading comprehension test. Branch description Conversaţia, exerciţiul seminar
Listening and reading: Dining in Conversaţia, exerciţiul laborator
Brainstorming,
International military structures seminar
conversaţia, exerciţiul
Integrated skills (Reading, Writing and Conversaţia, exerciţiul,
laborator
Speaking): Working group explicaţia, jocuri de rol
Listening and speaking: Giving orders and Explicaţia, exerciţiul,
laborator
commands. Military English jocuri de rol
Colocviu/Military customs and courtesies seminar
Bibliografie:
1. ***, Army Topics, Lackland, DLI, 1999, vol. I şi II
2. Arnold, James, Sacco, Robert, Command English, Longman, 1988
3. Baker de Altamirano, Yvonne, Campaign, Oxford, Macmillan Publishers Ltd., 2006, vol. II.
4. Boştină-Bratu, Simona, Obilişteanu, Georgeta, Terminologie militară şi NATO, Sibiu,
Editura Academiei Forţelor Terestre, 2003
5. Mellor-Clark, Simon, Campaign, Oxford, Macmillan Publishers Ltd., 2006, vol. III
6. Mellor-Clark, Simon, Campaign. Workbook, Oxford, Macmillan Publishers Ltd., 2006
Mihăilă-Lică G., Military English Lessons, Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre,
2014.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei LIMBA ENGLEZĂ – MILITARY ISSUES corespund
următoarelor repere teoretice şi practice contemporane:
 dezvoltarea deprinderilor de limba engleză (citit, scris, ascultat, vorbit) conform
standardelor STANAG 6001, nivel 2;
Tematica disciplinei LIMBA ENGLEZĂ – MILITARY ISSUES corespunde următoarelor
215
cerinţe ale angajatorilor:
 dezvoltarea vocabularului militar general şi NATO pentru a putea participa la misiuni în
teatrele de operaţii internaţionale;
 dezvoltarea competenţelor interculturale pentru integrarea în formaţiunile internaţionale de
militari.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 utilizarea corectă a limbajului militar
general;
 explicarea anumitor aspecte profesionale în
- se realizează
10.4. Curs limba engleză; 70%
prin probă scrisă
 utilizarea vocabularului militar general în
formularea şi argumentarea unor puncte de
vedere personale.
 redactarea de documente militare;
 argumentarea unui punct de vedere privind
aspecte ale vieţii profesionale;
- se realizează
 analizarea şi sintetizarea unui text citit sau
prin teste de
10.5. ascultat cu specific militar;
progres, teste
Seminar/  manifestarea unei atitudini pozitive şi grilă, prezentări
30%
laborator responsabile faţă de implicaţiile pedagogice orale, studii de
ale profesiei militare; caz
 valorificarea eficientă şi inovativă a
deprinderilor de limbă pentru pregătirea
profesională.
10.6. Standarde minim de performanţă
- realizarea portofoliului lingvistic;
- utilizarea corectă a termenilor militari de bază;
- adaptarea strategiilor de citire conştientă la texte militare.

216
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei ELEMENTE DE ARTĂ MILITARĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Lucian ISPAS
[Link]. Aurelian RAŢIU
2.3. Titularul activităţilor de [Link]. Lucian ISPAS
seminar [Link]. Aurelian RAŢIU
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul
II 2.5. Semestrul 3 Cv. Obligatorie
studiu de evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2. curs 1 3.3. seminar 1
3.4. Total ore din planul de
24 din care 3.5. curs 12 3.6 seminar 12
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 14
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 20
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 51
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum  Ştiinţe militare

C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare,

politicilor şi strategiilor de securitate naţională şi internaţională,
prezentarea principiilor doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi
deontologiei militare, a actelor normative specifice şi a manualelor
militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi procese
4.2. de competenţe tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de
specialitate;
 C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare
şi armamentului specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a
acţiunilor militare şi a procedeelor tactice specifice armei şi nivelului
structurii militare;
217
  C5.1 Definirea conceptelor specifice teoriei curriculum-ului,
doctrinei instruirii forţelor armate şi teoriilor despre personalitate,
descrierea metodelor şi tehnicilor de învăţare, a mecanismului
instrucţiei individului şi grupurilor mici, a metodologiei autoformării,
automenţinerii şi dezvoltării deprinderilor precum şi a metodologiei
influenţării formative a atitudinilor şi comportamentului militarilor;

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului –

5.2. de desfăşurare a
–
seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative
specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi
procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate
Competenţe profesionale

C4.2 Explicarea fundamentelor

teoretice ale specializării în armă şi misiunilor structurilor de armă de la baza ierarhiei
militare, ale suportului aplicativ în activitatea de stat major şi logisticii militare, a
principiilor constructive şi de funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii
specifice armei
C5. Implementarea strategiilor de instruire şi de evaluare a performanţelor în
cadrul instrucţiei individuale şi colective
C5.1 Definirea conceptelor specifice teoriei curriculum-ului, doctrinei instruirii
forţelor armate şi teoriilor despre personalitate, descrierea metodelor şi tehnicilor de
învăţare, a mecanismului instrucţiei individului şi grupurilor mici, a metodologiei
autoformării, automenţinerii şi dezvoltării deprinderilor precum şi a metodologiei
influenţării formative a atitudinilor şi comportamentului militarilor
C5.2 Fundamentarea teoretică a strategiilor de proiectare, executare şi evaluare a
instrucţiei individuale şi colective specifice armei
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

 Identificarea şi utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor
specifice geografiei militare pentru a realiza analiza terenului,
pornind de la elementele geografice, în scopul planificării şi
7.1. Obiectivul desfăşurării acţiunilor militare;
general al disciplinei  Însuşirea fundamentelor teoretice necesare realizării analizei
comparative a efectelor aplicării principiilor şi normelor luptei
armate în contexte operaţionale relevante, în diferite perioade
istorice.
218
  înţelegerea importanţei studierii geografiei militare, ca fundament
al pregătirii teoretice şi practice a viitorilor ofiţeri;
 cunoaşterea factorilor geografici şi identificarea influenţei
acestora asupra acţiunilor militare;
 explicarea influenţei elementelor geografice asupra procesului de
planificare şi desfăşurare a acţiunilor militare;
 interpretarea datelor geografice obţinute din diferite surse şi
folosirea lor în procesul decizional;
 identificarea şi utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor
7.2. Obiectivele specifice istoriei militare;
specifice  înţelegerea importanţei studierii istoriei militare, ca fundament al
pregătirii teoretice şi practice a viitorilor ofiţeri;
 înţelegerea transformărilor care s-au petrecut, în timp, la nivelul
artei militare şi a cauzelor care au determinat aceste transformări;
 identificarea dimensiunilor războiului şi cunoaşterea mutaţiilor
profunde ce s-au produs în conţinutul şi fizionomia acestuia de-a
lungul timpului;
 explicarea şi interpretarea unor concepte, procese şi fenomene
militare, precum şi a conţinuturilor teoretice şi practice specifice
evoluţiei fenomenului militar naţional.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii

Expunere
Teoria artei militare - concepte, corelaţii, Imagini, Film
Explicaţie
perspective didactic
Conversaţie
Expunere
Explicaţie
Nivelul tactic al operaţiei ofensive Scheme, Imagini
Demonstraţie
Conversaţie
Expunere
Apărarea structurilor tactice Explicaţie Scheme, Imagini
Conversaţie
Descriere
Tipuri de manevră la nivel tactic specifice Scheme, Film
Explicaţie
acţiunilor de luptă didactic,
Expunere
Expunere
Operaţii intermediare - organizare şi
Explicaţie Scheme, Imagini
desfăsurare
Conversaţie
Expunere
Comanda şi controlul acţiunilor de luptă la
Explicaţie Imagini
nivel tactic. Desfăşurarea operaţiilor
Conversaţie
Bibliografie
1. *** F.T.-1 Doctrina operaţiilor Forţelor Terestre, Bucureşti, 2007;
2. *** F.T.-3 Manualul de tactică generală a Forţelor Terestre, Bucureşti, 2013;
3. *** F.T./I.-7 – Manualul pentru luptă al grupei de infanterie, Făgăraş, 2006;
4. *** F.T./I.-4.1.– Manualul pentru luptă al plutonului de infanterie, Bucureşti, 2013.
5. [Link]. Nicolae N. Roman, [Link]. Lucian Ispas, Elemente de artă
militara - tactică, (Curs) A.F.T., Sibiu, 2010;
219
6. Bădălan, Eugen, Arsenie, Valentin, Alexiu, Dumitru, Tratat de tactică militară, vol. I şi
II, AF.T., Sibiu, 2003.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Conversaţie,
Semne convenţionale şi abrevieri folosite în
Explicaţie,
arta militară
Problematizare
Organizarea şi dotarea structurilor militare de Problematizare,
la nivel tactic. Factori determinanţi ai puterii Demonstraţie
de luptă Explicaţie,
Explicaţie,
Analiza şi reprezentarea grafică a principalelor
Problematizare,
tipuri de operaţii ofensive
Demonstraţie
Explicaţie,
Analiza şi reprezentarea grafică a principalelor
Problematizare,
tipuri de operaţii defensive
Demonstraţie
Explicaţie,
Simularea principiilor luptei armate în
Problematizare,
principalele forme ale manevrei tactice
Demonstraţie
Colocviu
Bibliografie
1. *** F.T.-1 Doctrina operaţiilor Forţelor Terestre, Bucureşti, 2007;
2. *** F.T.-3 Manualul de tactică generală a Forţelor Terestre, Bucureşti, 2013;
3. *** F.T./I.-7 – Manualul pentru luptă al grupei de infanterie, Făgăraş, 2006;
4. *** F.T./I.-4.1.– Manualul pentru luptă al plutonului de infanterie, Bucureşti, 2013.
5. [Link]. Nicolae N. Roman, [Link]. Lucian Ispas, Elemente de artă
militara - tactică, (Curs) A.F.T., Sibiu, 2010;
6. Bădălan, Eugen, Arsenie, Valentin, Alexiu, Dumitru, Tratat de tactică militară, vol. I şi
II, AF.T., Sibiu, 2003.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Elemente de artă militară corespund următoarelor repere teoretice
şi practice contemporane:
 Analiza fenomenului militar contemporan;
 Multidimensionalitatea confruntării militare şi evoluţia fizionomiei luptei armate;
 Transformarea organismului militar;
 Tematica disciplinei Elemente de artă militară corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
 Formarea unui limbaj operaţional comun;
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice domeniului militar;
 Înţelegerea modalităţilor de concretizare a cunoştinţelor teoretice în practica luptei
armate.

220
10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi
conceptelor specifice artei militare;
 Realizarea corelaţiei dintre tipurile de
acţiuni specifice luptei armate;
 Interpretarea şi materializarea grafică a
10.4. Curs Probă orală 60 %
principalelor tipuri de operaţii, respectiv forme
de manevră;
 Utilizarea teoriilor specifice în formularea
şi argumentarea unor puncte de vedere privind
utilizarea formelor de manevră.
 Explicarea conceptelor generale referitoare
la teoria generală a artei militare, determinările
şi tendinţele de evoluţie a principalelor tipuri
de tactici în confruntările militare;
Referat,
 Materializarea grafică a principalelor tipuri
10.5. Proiect,
de operaţii, respectiv forme de manevră;
Seminar/ Eseu, 40 %
 Explicarea impactului tehnologiilor
laborator Test,
moderne asupra fizionomiei acţiunii militare
Studiu de caz
specifice luptei armate;
 Manifestarea unei atitudini pozitive şi
responsabile faţă de implicaţiile teoriei artei
militare în formarea profesională.
10.6. Standard minim de performanţă
- abilităţi minime în explicarea conceptelor fundamentale din teoria artei militare;
- utilizarea adecvată a metodelor de interpretare şi a normelor de materializare grafică a
principalelor tipuri de operaţii, respectiv forme de manevră;
- întocmirea şi prezentarea unui referat prin care demonstrează că a studiat bibliografia
minimală;
- pentru promovare este obligatoriu ca studenţii să obţină minimum nota 5, atât la evaluarea
continuă cât şi la cea finală.

221
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei ELEMENTE DE ARTĂ MILITARĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Lucian ISPAS
2.3. Titularul activităţilor de
[Link]. Lucian ISPAS
seminar
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
II 2.5. Semestrul 4 evaluare Ex. Obligatorie
studiu disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2. curs 1 3.3. seminar 1
3.4. Total ore din planul de 24 din care 3.5. curs 12 3.6. seminar 12
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 6
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 8
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 26
3.8. Total ore pe semestru 50
3.9. Numărul de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

Elemente de artă militară
4.1. de curriculum

C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare

în exercitarea atribuţiilor în armă şi
utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii
militare pentru soluţionarea de probleme
specifice
4.2. de competenţe C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei
generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi
internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi
deontologiei militare, a actelor normative

222
 specifice şi a manualelor militare; definirea,
clasificarea principalelor concepte şi procese
tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a
limbajului de specialitate
C4.2 Explicarea fundamentelor
teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei
militare, ale suportului aplicativ în activitatea de
stat major şi logisticii militare, a principiilor
constructive şi de funcţionare ale tehnicii,
armamentului şi aparaturii specifice armei

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

–
5.1. de desfăşurare a cursului

5.2. de desfăşurare a –
seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative
specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi
procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate
Competenţe profesionale

C4.2 Explicarea fundamentelor

teoretice ale specializării în armă şi misiunilor structurilor de armă de la baza ierarhiei
militare, ale suportului aplicativ în activitatea de stat major şi logisticii militare, a
principiilor constructive şi de funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii
specifice armei
C5. Implementarea strategiilor de instruire şi de evaluare a performanţelor în
cadrul instrucţiei individuale şi colective
C5.1 Definirea conceptelor specifice teoriei curriculum-ului, doctrinei instruirii
forţelor armate şi teoriilor despre personalitate, descrierea metodelor şi tehnicilor de
învăţare, a mecanismului instrucţiei individului şi grupurilor mici, a metodologiei
autoformării, automenţinerii şi dezvoltării deprinderilor precum şi a metodologiei
influenţării formative a atitudinilor şi comportamentului militarilor
C5.2 Fundamentarea teoretică a strategiilor de proiectare, executare şi evaluare a
instrucţiei individuale şi colective specifice armei
transversale
Competenţe

223
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
Formarea şi perfecţionarea deprinderilor necesare analizei
7.1. Obiectivul general etapelor şi proceselor ce au loc în acţiunile militare specifice
al disciplinei luptei armate

 cunoaşterea şi utilizarea în mod adecvat a noţiunilor şi

conceptelor specifice operaţiilor de stabilitate şi sprijin, din
perspectivă multinaţională;
 înţelegerea naturii şi multidimensionalităţii conflictelor
militare şi cunoaşterea în profunzime a transformărilor ce s-
au produs în fizionomia şi conţinutul operaţiilor de
stabilitate şi sprijin;
 explicarea şi interpretarea unor concepte, procese şi
7.2. Obiectivele
fenomene specifice operaţiilor de stabilitate şi sprijin;
specifice
 integrarea tehnicilor şi procedurilor specifice operaţiilor de
pace în cadrul operaţiilor de stabilitate şi sprijin, precum şi
particularizarea relaţiilor dintre diferitele tipuri şi forme
specifice operaţiilor de stabilitate şi sprijin;
 înţelegerea modalităţilor de aplicare a cunoştiinţelor teoretice
în practică;
 formarea gândirii algoritmice, eficiente şi inovative pentru
analiza acţiunilor de nivel tactic.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Expunere
Introducere în Operaţiile de Stabilitate şi Imagini
Explicaţie
Sprijin Film didactic
Conversaţie
Expunere
Cadrul operaţional general şi specific al Imagini,
Explicaţie
operaţiilor de stabilitate şi de sprijin Scheme
Conversaţie
Expunere
Promovarea consensului şi cooperării pe Scheme
Explicaţie
timpul operaţiilor de sprijin al păcii Imagini
Conversaţie
Expunere
Punctul de control trafic, percheziţia Scheme
Explicaţie
persoanelor şi autovenhiculelor Imagini
Conversaţie
Descriere
Tactici şi tehnici de acţiune specifice Scheme
Explicaţie
pentru controlul mulţimilor Film didactic
Expunere
Expunere
Aspecte privind planificarea şi conducerea Explicaţie Scheme
operaţiilor de stabilitate şi de sprijin Demonstraţie Imagini
Conversaţie
Bibliografie:
1. *** F.T.-1 Doctrina operaţiilor Forţelor Terestre, Bucureşti, 2007;
2. *** F.T.-3 Manualul de tactică generală a Forţelor Terestre, Bucureşti, 2013;
3. *** Manualul cu tehnici şi proceduri pentru operaţii de sprijin al păcii Bucureşti, 2010;
4. LTG. Sorin IOAN, CPT. Horaţiu- Adrian NEAGOIE Military Art – Stability and

224
 Support Operations- Curs, , Editura AFT, 2009;
5. [Link]. Nicolae N. Roman, [Link]. Lucian Ispas, Elemente de artă
militara - tactică, (Curs) A.F.T., Sibiu, 2010;
6. UN Charter.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Conversaţie
Principiile operaţiilor de stabilitate şi de sprijin Explicaţie
Problematizare
Problematizare
Aspecte legate de regulile de angajare în
Demonstraţie
operaţiile de pace
Explicaţie
Explicaţie
Reacţia la contact, reacţia la atacuri sinucigase
Problematizare
si la dispozitive explozive improvizate
Demonstraţie
Explicaţie
Tactici, tehnici şi proceduri de acţiune
Problematizare
specifice în operaţiile de stabilitate
Demonstraţie
Explicaţie
Aaspecte generale şi particulare privind
Problematizare
patrularea
Demonstraţie
Explicaţie
Proceduri de conducere specifice operaţiilor
Problematizare
de stabilitate la nivel tactic
Demonstraţie
Bibliografie:
1. *** F.T.-1 Doctrina operaţiilor Forţelor Terestre, Bucureşti, 2007;
2. *** F.T.-3 Manualul de tactică generală a Forţelor Terestre, Bucureşti, 2007;
3. *** Manualul cu tehnici şi proceduri pentru operaţii de sprijin al păcii Bucureşti, 2007;
4. LTG. Sorin IOAN, CPT. Horaţiu- Adrian NEAGOIE Military Art – Stability and
Support Operations- Curs, , Editura AFT, 2009;
5. [Link]. Nicolae N. Roman, [Link]. Lucian Ispas, Elemente de artă
militara - tactică, (Curs) A.F.T., Sibiu, 2010;
6. UN Charter.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Elemente de artă militară corespund următoarelor repere teoretice
şi practice contemporane:
 Analiza fenomenului militar contemporan;
 Multidimensionalitatea confruntării militare şi evoluţia fizionomiei luptei armate;
 Necesitatea desfăşurării unor operaţii întrunite în context multinaţional;
 Tematica disciplinei Elemente de artă militară corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
 Formarea unui limbaj operaţional comun;
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice domeniului militar;
 Înţelegerea modalităţilor de concretizare a cunoştinţelor teoretice în practica luptei
armate.

225
10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi
conceptelor specifice operaţiilor de stabilitate
şi sprijin;
 Formularea unor misiuni specifice şi
completarea corectă a documentelor specifice
conducerii la nivel tactic;
10.4. Curs Examen scris 60 %
 Interpretarea şi materializarea grafică a
principalelor tipuri de acţiuni specifice
operaţiilor de stabilitate;
 Identificarea modalităţilor şi procedurilor
adecvate de acţiune în diferite contexte
situaţionale.
 Explicarea conceptelor generale referitoare
la Operaţiile de stabilitate şi sprijin;
 Identificarea particularităţillor unor operaţii
Referat,
finalizate sau în curs de desfăşurare in mediul
10.5. Proiect,
de securiate internaţional;
Seminar/ Eseu, 40 %
 Contextualizarea acţiunilor specifice unui
laborator Test,
mediu restrictiv fluid şi imprevizibil;
Studiu de caz
 Manifestarea unei atitudini pozitive şi
responsabile faţă de implicaţiile teoriei artei
militare în formarea profesională.
10.6. Standard minim de performanţă
- abilităţi minime în explicarea conceptelor fundamentale specifice operaţiilor de stabilitate
şi sprijin;
- utilizarea adecvată a metodelor de interpretare şi a normelor de materializare grafică a
principalelor tipuri de acţiuni tactice;
- întocmirea şi prezentarea unui referat prin care demonstrează că a studiat bibliografia
minimală;
- pentru promovare este obligatoriu ca studenţii să obţină minimum nota 5, atât la evaluarea
continuă cât şi la cea finală.

226
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei GEOGRAFIE ŞI ISTORIE MILITARĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Mihai Marcel NEAG
[Link]. Florin ŞPERLEA
2.3. Titularul activităţilor de seminar Dr. Cosmin ROMAN
Obligatorie,
2.6. Tipul
2.4. Anul de 2.7. Regimul De pregătire în
II 2.5. Semestrul 3 de Cv.
studiu disciplinei domeniul de
evaluare
specialitate

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

2 3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2. curs 2
laborator
3.4. Total ore din planul de
24 3.6 seminar/
învăţământ 48 din care 3.5. curs
laborator
24

Distribuţia fondului de timp or

e
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe
10
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 27
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum  Ştiinţe militare

C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare,

politicilor şi strategiilor de securitate naţională şi internaţională,
prezentarea principiilor doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi
4.2. de competenţe deontologiei militare, a actelor normative specifice şi a manualelor
militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi procese
tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de
specialitate;
227
  C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare
şi armamentului specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a
acţiunilor militare şi a procedeelor tactice specifice armei şi nivelului
structurii militare;
 C5.1 Definirea conceptelor specifice teoriei curriculum-ului,
doctrinei instruirii forţelor armate şi teoriilor despre personalitate,
descrierea metodelor şi tehnicilor de învăţare, a mecanismului
instrucţiei individului şi grupurilor mici, a metodologiei autoformării,
automenţinerii şi dezvoltării deprinderilor precum şi a metodologiei
influenţării formative a atitudinilor şi comportamentului militarilor;

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului –

5.2. de desfăşurare a
–
seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în organizaţie
C1.3 Aplicarea conceptelor şi teoriilor fundamentale pentru rezolvarea unor
probleme bine definite specifice domeniului ştiinţe militare şi informaţii
C1.4 Analiza organizaţiei militare, identificarea problemelor şi luarea deciziei pentru
aplicarea măsurilor de eliminare a disfuncţiilor
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
Competenţe profesionale

militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative

specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi
procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite
C6. Aplicarea tehnicilor militare de acţiune individuală în diferite contexte
situaţionale
C6.2 Explicarea principiilor constructive şi de funcţionare a armamentului individual,
a modului de operare cu sistemele informaţionale, a modalităţilor de asigurare a
acţiunilor şi discriminarea procedeelor şi tehnicilor individuale şi colective de acţiune
în funcţie de contextul misiunii ordonate
C6.4 Evaluarea riscului în spaţiul de luptă tactic şi integrarea adecvată a procedeelor
şi tehnicilor de acţiune individuală în ansamblul acţiunilor de grup în situaţii de luptă
simulată
C6.5 Proiectarea procedeelor de acţiune individuală în funcţie de caracteristicile
situaţiilor şi utilizarea eficientă şi oportună a aparaturii, armamentului şi
echipamentelor din dotare pentru îndeplinirea misiunii
transversale
Competenţe

228
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
 Identificarea şi utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor
specifice geografiei militare pentru a realiza analiza terenului,
pornind de la elementele geografice, în scopul planificării şi
7.1. Obiectivul desfăşurării acţiunilor militare;
general al disciplinei  Însuşirea fundamentelor teoretice necesare realizării analizei
comparative a efectelor aplicării principiilor şi normelor luptei
armate în contexte operaţionale relevante, în diferite perioade
istorice.
 înţelegerea importanţei studierii geografiei militare, ca
fundament al pregătirii teoretice şi practice a viitorilor ofiţeri;
 cunoaşterea factorilor geografici şi identificarea influenţei
acestora asupra acţiunilor militare;
 explicarea influenţei elementelor geografice asupra procesului de
planificare şi desfăşurare a acţiunilor militare;
 interpretarea datelor geografice obţinute din diferite surse şi
folosirea lor în procesul decizional;
 identificarea şi utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor
7.2. Obiectivele specifice istoriei militare;
specifice  înţelegerea importanţei studierii istoriei militare, ca fundament al
pregătirii teoretice şi practice a viitorilor ofiţeri;
 înţelegerea transformărilor care s-au petrecut, în timp, la nivelul
artei militare şi a cauzelor care au determinat aceste transformări;
 identificarea dimensiunilor războiului şi cunoaşterea mutaţiilor
profunde ce s-au produs în conţinutul şi fizionomia acestuia de-a
lungul timpului;
 explicarea şi interpretarea unor concepte, procese şi fenomene
militare, precum şi a conţinuturilor teoretice şi practice specifice
evoluţiei fenomenului militar naţional.
8. Conţinuturi
8.1. Curs
Metode de Observaţii
predare
Expunere
C1. Noţiuni introductive în istoria militară a românilor
Explicaţie
1.1. Scopul, locul, obiectul, metoda şi izvoarele istoriei
Conversaţie
militare;
Descriere
1.2. Noţiuni şi concepte cu care operează istoria militară.
Demonstraţie

229
C2. Armata şi societatea românească în secolele XIV – XVI:
război asimetric în Evul Mediu. Ţările Române în timpul lui
Mihai Viteazul
2.1. Contextul geopolitic şi geostrategic european;
2.2. Războiul asimetric în Ţările Române în Evul Mediu –
expresie a adaptării oştirilor române la specificul confruntărilor
cu otomanii;
2.3. Principalele războaie purtate de români împotriva
Imperiului Otoman şi consecinţele politico – militare ale
acestora.
C3. Armata română în Războiul de Independenţă a României
(1877 – 1878)
3.1. Independenţa – deziderat major al românilor;
3.2. Participarea armatei române la războiul ruso-turc;
3.3. Consecinţe de ordin politico - militar ale participării
României la războiul ruso – turc.
C4. Războiul românilor pentru întregire naţională
4.1. Intrarea României în război. Planurile de campanie de la
începutul ostilităţilor;
4.2. Luptele armatei române în campania din anul 1916;
4.3. Reorganizarea şi refacerea armatei române. Bătăliile de la
Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz;
4.4. Contribuţia armatei române la reîntregirea naţională.
C5. Participarea României la cel de-al Doilea Război
Mondial. Blitzkrieg în Est. Acţiuni desfăşurate de armata
română pe frontul de Est. Trecerea României de partea
Naţiunilor Unite.
5.1. Cauzele intrării României în război;
5.2. Acţiunile Armatei române pentru eliberarea Basarabiei şi a
Bucovinei de Nord;
5.3. Participarea Armatei române la luptele din Crimeea şi de la
Stalingrad.
5.4. Contextul trecerii României de partea Naţiunilor Unite;
5.5. Consecinţe de ordin politic şi militar ale actului de la 23
august 1944.
C6. Sfârşitul armatelor de masă. Avatarurile armatelor
postbelice
6.1. Războaiele locale şi mutaţiile produse în arta militară după
cel de-al Doilea Război Mondial;
6.2. Rolul tehnologiei în transformarea artei militare în secolul
XXI.
C7. Geografia militară: rol, importanţă, corelaţii cu celelalte
componente ale Ştiinţei Militare Scheme
Expunere
7.1. Termeni specifici cu care se operează în geografia militară; Imagini
Explicaţie
7.2. Factorii geografici şi influenţa acestora asupra acţiunilor Harta
Conversaţie
militare; Film
Descriere
7.3. Elemente de analiză geografico – militară; didactic
Demonstraţie
Poziţia geopolitică şi geostrategică a României, consecinţe de
ordin militar.

230
C8. Influenţa reliefului asupra acţiunilor militare
8.1 Elemente de relief şi modul în care pot influenţa operaţiile
militare;
8.2 Principalele forme de relief de pe teritoriul României;
8.3. Particularităţi ale planificării şi desfăşurării acţiunilor
militare în teren muntos;
8.4 caracteristicile planificării şi organizrii acţiunilor militare în
zone de deal şi şes;
8.5 Culoare de mobilitate şi posibilităţi de trecere pe teritoriul
României.
C9. Reţeaua hidrografică, sistemul de comunicaţii şi
transporturile speciale
9.1 Aspecte generale ale hidrografiei pe teritoriul României;
9.2 Influenţa reţelei hidrografice asupra cursului acţiunii
militare;
9.3 Sistemul de comunicaţii, transporturi şi transporturi
speciale de pe teritoriul României şi din zona de interes militar
a României.
C10. Pregătirea informativă a câmpului de luptă (IPB)
10.1 Etapele şi algoritmul activităţilor specifice procesului IPB;
10.2. Model de IPB.
C11. Zone geografice pe teritoriul României
11.1 Delimitarea zonelor geografice;
11.2 Elemente de analiză militară a zonelor geografice.
C12. Zone geografice din sfera de interes a NATO şi a
României
12.1 Spaţiul euro-atlantic: delimitare, analiză geografico –
militară;
12.2 Teatrul de acţiuni militare din Afganistan;
12.3 Elemente caracteristice ale Teatrului de acţiuni militare
din zona Golfului Persic şi Orientul Apropiat;
12.4 Prezentare geografico – militară a unor posibile zone din
sfera de interes a NATO.
Bibliografie:
a. Istorie militară
1. Baboş Alexandru, Brezoiu Miron, Istoria militară a românilor. Culegere de lecţii,
Sibiu, Editura AFT, 2008;
2. Constantiniu Florin, O istorie sinceră a poporului român, Bucureşti, Editura Univers
Enciclopedic, patru ediţii, 1997, 2998, 2002, 2007;
3. Duţu Alesandru, Dobre Florin, Loghin Leonida, Armata română în Al Doilea Război
Mondial (1941 – 1945). Dicţionar Enciclopedic, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1999;
4. Fuller J.F.C., Armament and History. The influence of armament on history from the
dawn of classical warfare to the end of Second World War, New York, 1998;
5. Fuller J.F.C., The conduct of War. A study of the impact of the French, Industrial and
Russian Revolutions on War and its Conduct, 1789 – 1961, New Brunswick, 1992;
6. Howard Michael, Războiul în istoria Europei, Editura Sedona, Bucureşti, 1997;
7. Iorga Nicolae, Istoria armatei româneşti, Editura Militară, Bucureşti, 1970;
8. Istoria artei militare, Bucureşti, vol.I 1989, [Link], 1990, vol. III, 1988, vol. IV, 1993.
9. Istoria militară a poporului român, Bucureşti, [Link], 1986, vol. III, 1987, [Link],

231
1987, vol.V, 1988, vol. VI, 1989.
10. Istoria românilor, Vol III - IX, sub egida Academiei Române, Bucureşti, 2003,
2008, 2010;
11. Rosetti Radu, Istoria artei militare a românilor până la mijlocul veacului al XVII-
lea, Editura Corint, 2003;
12. Kiriţescu Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, vol. I – II,
Bucureşti, 1989;
13. Maxim Mihai, Ţările Române şi Înalta Poartă. Cadrul juridic al relaţiilor româno –
otomane în Evul Mediu, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1993.
14. Mic atlas istoric al secolului XX, Marc Nouschi, Editura Polirom, 2002;
15. Moskos Charles, Armata, mai mult decât o ocupaţie?, Bucureşti, Editura Ziua,
2005;
16. Otu Petre (coord.), 100 de mari bătălii din istoria României, Bucureşti, Editura
Orizonturi, 2009;
17. Parker Geoffrey, The Military Revolution. Military innovation and the rise of the
West, 1500 – 1800, Cambridge University Press, 1996;
18. Războiul din Golf, studiu politico-militar, Bucureşti, 1991.
19. România în anii primului război mondial, vol .I, II, Bucureşti, Editura Militară,
1987;
20. România în anii celui de-al doilea război mondial, vol I – III, Bucureşti, Editura
Militară, 1989;
21. Martin van Creveld, The changing Face of War: combat from the Marne to Iraq,
New York, 2008.
b. Geografie militară
1. GEO-1. Instrucţiuni pentru asigurarea geografică în armata României, Bucureşti,
2004;
2. Ostropel Viorel, Neag Mihai, Radu Gheorghe, Geografie militară – Curs, A.F.T.,
Sibiu, 2008;
3. Neag, Mihai Marcel; Trocan, Constantin, Studii de geografie militară, A.F.T., Sibiu,
2006;
4. Col. Alexandru Baboş, Lt. Col. Grigore Laurenţiu, Geografie militară, editura
A.F.T., SIBIU, 1999;
5. Constantin Posea, Geografia României - Studiu geografic militar, Editura ATU,
Sibiu, 1996;
6. Col. Mihai Cucu, Factorul geografic în acţiunile militare, Editura Militară,
Bucureşti, 1981;
7. Col ing. Dănescu Aurel, lt. col. Rudas Ladislau, lt. col. Rotar Laurenţiu, Topografie
militară pentru maiştri militari, subofiţeri gradaţi şi soldaţi, Editura DTM, Bucureşti, 1975;
8. John M. Collins, Military Geography for professionals and the public, National
Defense University Press, Washington, 1998.
9. F.T. – 3 Manualul de tactică generală a Forţelor Terestre, Bucureşti, 2013.
10. F.T./I. -4 Manualul pentru luptă al plutonului de infanterie, Bucureşti, 2013;
11. S.M.G./Cc. 2.3 Manualul pentru pregătirea informativă a câmpului de luptă,
Bucureşti, 2005;

8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

Introducere în istoria militară a românilor.

Evoluţia artei militare româneşti până în
secolul XV

232
Campanii militare în secolele XV – XVI. Studiu
de caz: campaniile otomane ale lui Mehmed al
II-lea în Ţara Românească (1462) şi Moldova
(1476)
Campaniile militare ale lui Mihai Viteazul
Acţiuni ale armatei române în Războiul de
Independenţă (1877 – 1878). Studiu de caz:
asediul Plevnei
Acţiuni ale armatei române în Primul Război
Mondial (1916 - 1919). Studiu de caz: Bătălia
Moldovei (1917) Odessei (1941)
Acţiunile armatei române pe frontul de Vest
după 23 august 1944 Conversaţie Scheme
Poziţia geografică şi geopolitică a României; Explicaţie Imagini
consecinţe de ordin militar Demonstraţie Harta
Particularităţi ale desfăşurării acţiunilor Exerciţiu Film didactic
militare de nivel tactic în zone de munte Dezbatere
Particularităţi ale desfăşurării acţiunilor Studiu de caz
militare de nivel tactic în zone de podiş şi Problematizare
câmpie Eseu
Influenţa factorilor climatici şi a reţelei
hidrografice asupra pregătirii şi desfăşurării
acţiunilor militare în spectru complet
Utilizarea elementelor geografice în procesul
de pregătire informativă a câmpului de luptă.
Relevanţa elementelor geografice în procesul
de redactare a ordinului de operaţii
Realizarea analizei geografico – militare a
zonelor geografice de pe teritoriul României
Colocviu
Bibliografie
a. Istorie militară
1. Baboş Alexandru, Brezoiu Miron, Istoria militară a românilor. Culegere de lecţii,
Sibiu, Editura AFT, 2008;
2. Constantiniu Florin, O istorie sinceră a poporului român, Bucureşti, Editura
Univers Enciclopedic, patru ediţii, 1997, 2998, 2002, 2007;
3. Duţu Alesandru, Dobre Florin, Loghin Leonida, Armata română în Al Doilea
Război Mondial (1941 – 1945). Dicţionar Enciclopedic, Bucureşti, Editura
Enciclopedică, 1999;
4. Fuller J.F.C., Armament and History. The influence of armament on history from
the dawn of classical warfare to the end of Second World War, New York, 1998;
5. Fuller J.F.C., The conduct of War. A study of the impact of the French, Industrial
and Russian Revolutions on War and its Conduct, 1789 – 1961, New Brunswick,
1992;
6. Howard Michael, Războiul în istoria Europei, Editura Sedona, Bucureşti, 1997;
7. Iorga Nicolae, Istoria armatei româneşti, Editura Militară, Bucureşti, 1970;
8. Istoria artei militare, Bucureşti, vol.I 1989, [Link], 1990, vol. III, 1988, vol. IV, 1993.
9. Istoria militară a poporului român, Bucureşti, [Link], 1986, vol. III, 1987, [Link],
1987, vol.V, 1988, vol. VI, 1989.
233
 10. Istoria românilor, Vol III - IX, sub egida Academiei Române, Bucureşti, 2003,
2008, 2010;
11. Rosetti Radu, Istoria artei militare a românilor până la mijlocul veacului al XVII-
lea, Editura Corint, 2003;
12. Kiriţescu Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, vol. I – II,
Bucureşti, 1989;
13. Maxim Mihai, Ţările Române şi Înalta Poartă. Cadrul juridic al relaţiilor româno –
otomane în Evul Mediu, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1993.
14. Mic atlas istoric al secolului XX, Marc Nouschi, Editura Polirom, 2002;
15. Moskos Charles, Armata, mai mult decât o ocupaţie?, Bucureşti, Editura Ziua,
2005;
16. Otu Petre (coord.), 100 de mari bătălii din istoria României, Bucureşti, Editura
Orizonturi, 2009;
17. Parker Geoffrey, The Military Revolution. Military innovation and the rise of the
West, 1500 – 1800, Cambridge University Press, 1996;
18. Războiul din Golf, studiu politico-militar, Bucureşti, 1991.
19. România în anii primului război mondial, vol .I, II, Bucureşti, Editura Militară,
1987;
20. România în anii celui de-al doilea război mondial, vol I – III, Bucureşti, Editura
Militară, 1989;
21. Martin van Creveld, The changing Face of War: combat from the Marne to Iraq,
New York, 2008.
b. Geografie militară
1. GEO-1. Instrucţiuni pentru asigurarea geografică în armata României, Bucureşti,
2004;
2. Ostropel Viorel, Neag Mihai, Radu Gheorghe, Geografie militară – Curs, A.F.T.,
Sibiu, 2008;
3. Neag, Mihai Marcel; Trocan, Constantin, Studii de geografie militară, A.F.T., Sibiu,
2006;
4. Col. Alexandru Baboş, Lt. Col. Grigore Laurenţiu, Geografie militară, editura
A.F.T., SIBIU, 1999;
5. Dr. Constantin Posea, Geografia României – Studiu geografic militar, Editura ATU,
Sibiu, 1996;
6. Col. Mihai Cucu, Factorul geografic în acţiunile militare, Editura Militară,
Bucureşti, 1981;
7. Col ing. Dănescu Aurel, lt. col. Rudas Ladislau, lt. col. Rotar Laurenţiu, Topografie
militară pentru maiştri militari, subofiţeri gradaţi şi soldaţi, Editura DTM,
Bucureşti, 1975;
8. John M. Collins, Military Geography for professionals and the public, National
Defense University Press, Washington, 1998.
9. F.T. – 3 Manualul de tactică generală a Forţelor Terestre, Bucureşti, 2013.
10. F.T./I. -4 Manualul pentru luptă al plutonului de infanterie, Bucureşti, 2013;
11. S.M.G./Cc. 2.3 Manualul pentru pregătirea informativă a câmpului de luptă,
Bucureşti, 2005;

234
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Geografie şi istorie militară corespund următoarelor repere
teoretice şi practice contemporane:
 Analiza fenomenului militar contemporan;
 Multidimensionalitatea confruntării militare şi evoluţia fizionomiei conflictelor
armate;
 Transformarea organismului militar;
 Tematica disciplinei Geografie şi istorie militară corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
 Formarea unui limbaj operaţional comun;
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice domeniului militar;
 Aplicarea corectă a principiilor acţiunilor militare;
 Înţelegerea modalităţilor de concretizare a cunoştinţelor teoretice în practica
conflictelor militare.

10. Evaluare
10.3.
10.2.
Tip Pondere
10.1. Criterii de evaluare Metode de
activitate din nota
evaluare
finală
 Utilizarea corectă a limbajului specific;
 Realizarea de conexiuni între predare-
învăţare-evaluare;
 Explicarea importanţei elementelor geografice
în cadrul procesului de planificare şi desfăşurare
a acţiunilor militare;
 Utilizarea unui algoritm specific pentru
realizarea analizei terenului;
10.4. Curs  Utilizarea teoriilor, principiilor şi normelor Probă
60 %
specifice geografiei şi istoriei militare în scrisă
formularea şi argumentarea unor puncte de vedere
personale;
 Explicarea transformărilor care s-au petrecut, în
timp, la nivelul artei militare româneşti şi a
cauzelor care au determinat aceste transformări;
 Explicarea contextului şi consecinţelor
participării armatei române la diferite confruntări
militare de-a lungul timpului.
 Utilizarea corectă a limbajului specific;
 Realizarea de conexiuni între predare-
Referat,
învăţare-evaluare;
Proiect,
10.5.  Valorificarea eficientă şi inovativă a cunoştinţelor
Eseu,
Seminar/ acumulate pentru a realiza analiza geografico- 40 %
Test,
laborator militară a terenului;
Studiu de
 Explicarea transformărilor care s-au petrecut, în caz
timp, la nivelul artei militare româneşti şi a
cauzelor care au determinat aceste transformări;
235
  Realizarea unei analize a fenomenelor, legilor şi
principiilor ce caracterizează războiul, ca fenomen
social, şi lupta armată – etapa cea mai importantă a
războiului, din perspectiva evoluţiei artei militare.
10.6. Standard minim de performanţă
- utilizarea corectă a noţiunilor specifice disciplinei;
- îndeplinirea sarcinilor didactice, de-a lungul activităţilor de seminar;
- prezentarea şi exemplificarea unui algoritm de realizare a analizei geografico – militare
a terenului;
- analiza unui conflict la care a participat armata română, punând accentul pe cauzele
declansării conflictului, modul de desfăşurare a acestuia şi elementele de artă militară
specifice, precum şi pe consecinţele de ordin politico - militar ale acestuia.

236
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei COMPORTAMENT ORGANIZAŢIONAL
MILITAR
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Raluca RUSU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Raluca RUSU
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul Obligatorie,
II 2.5. Semestrul 3 Ex.
studiu de evaluare disciplinei Fundamentală

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2. curs 1 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6 seminar/
24 din care 3.5. curs 12 12
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 10
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 21
Tutoriat
Examinări 2
Alte activităţi …
3.7. Total ore studiu individual 51
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

Teoria organizaţiei
4.1. de curriculum Psihosociologie militară

4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Amfiteatru dotat cu videoproiector.

5.2. de desfăşurare a Laborator dotat cu videoproiector. Soft SPPS.

seminarului/laboratorului

237
6. Competenţele specifice acumulate
C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în organizaţie
Competenţe profesionale
C1.3 Aplicarea conceptelor şi teoriilor fundamentale pentru rezolvarea unor probleme
bine definite specifice domeniului ştiinţe militare şi informaţii
C6. Aplicarea tehnicilor militare de acţiune individuală în diferite contexte
situaţionale
C6.1. Identificarea şi definirea fundamentelor normative ale comportamentului
organizaţional militar în diferite contexte situaţionale
transversale
Competenţe

Capacitatea de a fi un lider ataşat eticii şi deontologiei profesionale, un partener

eficace în sistemul managerial al organizaţiilor, inclusiv al organizaţiilor
multinaţionale.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea cunoştinţelor necesare analizei comportamentului
7.1. Obiectivul general
al disciplinei individual şi de grup în organizaţia militară.

 Cunoaşterea conceptelor şi teoriilor despre comportament

organizaţional şi procesele organizaţionale;
 Diferenţierea teoriilor despre organizaţie şi procesele
organizaţionale în funcţie de capacitatea explicativă a acestora;
 Explicarea corelaţiei dintre comportament organizaţional şi
procesele organizaţionale specifice organizaţiei militare;
7.2. Obiectivele specifice
 Manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de
exercitarea funcţională a rolurilor profesionale;
 Valorificarea informaţilor obţinute prin studierea teorie
organizaţiei şi proceselor organizaţionale în elaborarea unor
produse ştiinţifice (eseu, referat) de natură să formeze capacităţi
de analiză, sinteză şi interpretare.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii

Problematica şi semnificaţia comportamentului Expunere Scheme,

organizaţional. Situaţia oamenilor în Explicaţie Slide-uri de
Conversaţie prezentare a
organizaţii. Omul organizaţional.
Demonstraţie conţinuturilor
Descriere Scheme,
Modele explicative privind comportamentul Expunere Slide-uri de
individual în organizaţia militară. Explicaţie prezentare a
Conversaţie conţinuturilor

238
 Scheme,
Expunere
Slide-uri de
Valori, atitudini şi satisfacţia în muncă. Explicaţie
prezentare a
Conversaţie
conţinuturilor
Scheme,
Expunere
Angajament organizaţional şi comportament Slide-uri de
Explicaţie
civic organizaţional în mediul militar. prezentare a
Conversaţie
conţinuturilor
Expunere Scheme,
Modele explicative privind comportamentul Explicaţie Slide-uri de
de grup în organizaţia militară. Conversaţie prezentare a
Descriere conţinuturilor
Scheme,
Comportamente contraproductive în Expunere
Slide-uri de
organizaţii. Workaholism, mobbing şi burn- Explicaţie
prezentare a
out. Conversaţie
conţinuturilor
Bibliografie:
1. Avram, E., Cooper, C.L., Psihologie organizaţional-managerială. Tendinţe actuale, Iaşi,
Polirom, 2008.
2. Baron, A., R. & Greenberg J., Behavior in organizations. Understanding and Managing
the Human Side of Work. New York, Simon & Schuster, 1990.
3. Meyer, J.P., Allen, N.J., & Smith, C.A. (1993). Commitment to organizations and
occupations: Extension and test of a three-component conceptualization. Journal of
Applied Psychology, 78(4).
4. Meyer, J. P., Allen, N.J., (1997) Commitment in the workplace. Thousand Oaks, CA: Sage
Publication.
5. Johns, G., Comportament organizaţional, Bucureşti, Editura Economică, 1998.
6. Preda, M., Comportament organizaţional, Iaşi, Editura Polirom, 2006.
7. Sfărlog, B., Ralea, M., Badea, D., Comportament organizaţional militar, curs, Editura
Academiei Forţelor Terestre, 2010.
8. Vlăsceanu, M., Organizaţii şi comportament organizaţional, Iaşi, Editura Polirom, 2003.
9. Zlate, M., Tratat de psihologie organizaţional-managerială, vol. 1, 2, Iaşi, Editura
Polirom, 2007.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Obs.
Seminar introductiv - prezentarea tematicii
Conversaţie
seminariilor şi a cerinţelor pentru întocmirea
Explicaţie
portofoliilor. Design-ul cercetării.
Dezbatere
Particularităţi ale comportamentului individual
Conversaţie fişe de lucru
în mediul militar.
Problematizare
Dezbatere
Angajament afectiv, normativ sau de
Conversaţie
continuitate în organizaţia militară?
Problematizare
Studiu de caz
Particularităţi ale comportamentului de grup în Dezbatere
fişe de lucru
mediul militar. Conversaţie
Descriere
Procese şi fenomene de grup. Sindromul Conversaţie
Apolo, gândirea de grup şi lenea socială. Problematizare

239
Rolul proceselor de mentoring şi coaching în Conversaţie
socializarea profesională. Problematizare
Bibliografie:
1. Avram, E., Cooper, C.L., Psihologie organizaţional-managerială. Tendinţe actuale, Iaşi,
Polirom, 2008.
2. Baron, A., R. & Greenberg J., Behavior in organizations. Understanding and Managing
the Human Side of Work. New York, Simon & Schuster, 1990.
3. Bourhis, Richard Y. & Leyens, Jacques Philipe: Stereotipuri, discriminare şi relaţii
intergrupuri, Polirom, Iaşi, 1997.
4. Constantin, Daniel-Sorin, Echipa. Reconsiderări teoretice, Editura Academiei Forţelor
Terestre “Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2009.
5. Hofstede, G. (1980), Culture's Consequences: International Differences in Work Related
Values, Beverly Hills, CA, Sage Publications.
6. Meyer, J.P., Allen, N.J., & Smith, C.A. (1993). Commitment to organizations and
occupations: Extension and test of a three-component conceptualization. Journal of
Applied Psychology, 78(4).
7. Meyer, J. P., Allen, N.J., (1997) Commitment in the workplace. Thousand Oaks, CA: Sage
Publication.
8. Ruginiş, Cosima, Explicaţia sociologică, Polirom 2007.
9. Rusu, Raluca, Comportament organizaţional. Caiet de seminar, Editura Academiei
Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2006.
10. Vlăsceanu, Mihaela, Organizaţii şi comportament organizaţional, Polirom, Iaşi, 2003.
11. Zlate, Mielu, Tratat de psihologie organizaţional-managerială, vol. I şi II Iaşi, Editura
Polirom, 2004 şi 2007.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Teoriile prezentate in cadrul disciplinei Comportament organizaţional militar sunt validate
de comunitatea ştiinţifică. Prezentarea acestora are ca scop generarea unor modele de
înţelegere a organizaţiilor moderne în contextul adaptabilităţii la dinamica mediului socio-
economic şi îmbinarea aspectelor teoretice cu cele practice pentru înţelegerea multitudinii de
situaţii problematice cu care absolvenţii se pot confrunta în viaţa reală a organizaţiei militare.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de
10.1. Criterii de evaluare Pondere din
activitate evaluare
nota finală
 Cunoaşterea conceptelor şi teoriilor
despre procesele organizaţionale si
relaţia om-organizaţie;
 Explicarea comportamentului individual
şi de grup în organizaţia militară;
 Utilizarea unor strategii de investigare a
10.4. Curs Probă scrisă 60 %
organizaţiei militare şi proceselor
organizaţionale în vederea înlăturării
disfuncţionalităţilor
 Utilizarea teoriilor în formularea şi
argumentarea unor puncte de vedere
personale.
240
  Utilizarea corectă a conceptelor
specifice domeniului;
 Aplicarea cunostintelor in analiza
omului organizaţional
10.5  Manifestarea unei atitudini pozitive şi
Proiect (20%)
Seminar/ responsabile faţă de exercitarea funcţională 40%
Test (20%)
laborator a rolurilor profesionale;
 Valorificarea informaţilor obţinute în
elaborarea unor produse ştiinţifice (eseu,
referat) de natură să formeze capacităţi de
analiză, sinteză şi interpretare.
10.6. Standard minim de performanţă
- Utilizarea corectă a noţiunilor generale şi a conceptelor asociate disciplinei
Comportament organizaţional militar, exprimarea unor puncte de vedere personale,
argumentate ştiinţific, în cadrul dezbaterilor organizate în cadrul seminariilor – nota
minimă 5 (cinci);
- Realizarea, susţinerea şi predarea unui referat pe o temă impusă, din care să rezulte
înţelegerea conexiunilor dintre conceptele specifice disciplinei Comportament
organizaţional militar, în conformitate cu cerinţele indicate – nota minimă 5 (cinci);
- Nota minimă evaluare finală: 5 (cinci)

241
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordone publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei LEADERSHIP MILITAR
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Dumitru IANCU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Alexandru BABOŞ
Obligatorie,
2.6. Tipul 2.7.
2.4. Anul de de pregătire
II 2.5. Semestrul 4 de Ex. Regimul
studiu în domeniu şi
evaluare disciplinei
în specialitate

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2. curs 1 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
24 din care 3.5. curs 12 12
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 20
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 19
Tutoriat
Examinări 2
Alte activităţi …
3.7. Total ore studiu individual 49
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Teoria organizaţiei, Bazele managementului

C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în

organizaţie
C1.4 Analiza organizaţiei militare, identificarea
problemelor şi luarea deciziei pentru aplicarea
4.2. de competenţe
măsurilor de eliminare a disfuncţiilor
C2. Identificarea şi aplicarea funcţiilor
manageriale pentru îndeplinirea obiectivelor
organizaţiei

242
 C2.1 Definirea, clasificarea şi alegerea metodelor,
tehnicilor şi procedeelor utilizate în management
C2.2 Explicarea şi interpretarea conceptelor şi
situaţiilor din management
C2.4 Aplicarea standardelor specifice pentru
evaluarea activităţilor organizaţiei militare

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în organizaţie
C1.1 Descrierea conceptelor, teoriilor, paradigmelor şi metodologiilor utilizate de
Competenţe profesionale

leadership
C1.2 Explicarea şi interpretarea fenomenelor specifice leadershipului utilizând
cunoştinţele fundamentale
C1.3 Aplicarea conceptelor şi teoriilor fundamentale pentru rezolvarea unor
probleme bine definite specifice domeniului ştiinţe militare şi informaţii
C1.4 Analiza organizaţiei militare, identificarea problemelor şi luarea deciziei pentru
aplicarea măsurilor de eliminare a disfuncţiilor
C1.5 Elaborarea şi aplicarea procedurilor specifice pentru optimizarea conducerii
organizaţiei militare

- Exercitarea leadership-ului în cadrul echipei, inclusiv al echipelor multinaţionale

transversale
Competenţe

- Capacitatea de a fi un lider ataşat eticii şi deontologiei profesionale, un partener

eficace în sistemul managerial al organizaţiilor, inclusiv al organizaţiilor
multinaţionale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general Însuşirea, explicitarea şi particularizarea teoriilor specifice
al disciplinei leadership-ului la contextul organizaţional militar
 Cunoaşterea conceptelor şi teoriilor despre comportamentul
liderului;
 Generalizarea, particularizarea, integrarea conceptelor
specifice leadership-ului în organizarea şi desfăşurarea
activităţilor din organizaţia militară;
 Analiza principalelor caracteristici ale comportamentului
7.2. Obiectivele specifice
liderului în cadrul organizaţiei militare, la diferite niveluri ale
ierarhiei militare.
 Valorificarea informaţilor obţinute prin studierea teoriei
leadership-ului în elaborarea unor produse ştiinţifice (eseu,
referat) de natură să formeze capacităţi de analiză, sinteză şi
interpretare.

243
8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Scheme,
Expunere
Slide-uri de
C1 Repere conceptuale despre leadership Explicaţie
prezentare a
Conversaţie
conţinuturilor
Descriere Scheme,
Expunere Slide-uri de
C2 Teorii şi modele clasice ale leadership-ului
Explicaţie prezentare a
Conversaţie conţinuturilor
Scheme,
Expunere
Slide-uri de
C3 Teoriile moderne ale leadership-ului Explicaţie
prezentare a
Conversaţie
conţinuturilor
Scheme,
Expunere
Slide-uri de
C4 Competenţele liderului militar Explicaţie
prezentare a
Conversaţie
conţinuturilor
Expunere Scheme,
C5 Leadership-ul fundamentat pe inteligenţă Explicaţie Slide-uri de
emoţională Conversaţie prezentare a
Descriere conţinuturilor
Scheme,
Expunere
Slide-uri de
C6 Liderul, echipa şi munca în echipă Explicaţie
prezentare a
Conversaţie
conţinuturilor
Bibliografie:
1. Bennis, W., Nanus, B., Liderii: strageii pentru preluarea conducerii, Bucureşti, Editura
Bussiness Tech international Press, 2000
2. Goleman, D., Boyatzis, R., McKee, A., Inteligenţa emoţională în leadership, Bucureşti,
Editura Curtea Veche, 2005
3. Johns, G., Comportament organizaţional, Bucureşti, Editura Economică, 1998
4. Manfred, K.V., Leadership: arta şi măestria de a conduce, Bucureşti, Editura Codecs,
2003
5. Sfârlog, B., Ralea, M., Giurcă, D.F., Leadership organizaţional militar, curs, Editura
Academiei Forţelor Terestre, 2010
6. Sfârlog, B., Ralea, M., Giurcă, D.F., Leadership organizaţional militar, caiet de seminar,
Editura Academiei Forţelor Terestre, 2010
7. Zlate, M., Leadership şi management , Iaşi, Editura Polirom, 2004
8. Zlate, M., Tratat de psihologie organizaţional-managerială, vol. 1, 2, Iaşi, Editura
Polirom, 2007
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Obs.
1. Seminar introductiv (prezentarea tematicii
Conversaţie
seminariilor şi a cerinţelor pentru întocmirea
Explicaţie
portofoliilor)
Dezbatere
2. Leader versus manager Conversaţie
Problematizare

244
 Studiu de caz
Dezbatere
3. Carisma liderului
Conversaţie
Descriere
Conversaţie
4. Leadership-ul participativ
Explicaţie
Dezbatere
5. Leadership-ul transformaţional Conversaţie
Explicaţie
Conversaţie
6. Echipa managerială
Explicaţie
Bibliografie:
1. Bennis, W., Nanus, B., Liderii: strageii pentru preluarea conducerii, Bucureşti, Editura
Bussiness Tech international Press, 2000
2. Goleman, D., Boyatzis, R., McKee, A., Inteligenţa emoţională în leadership, Bucureşti,
Editura Curtea Veche, 2005
3. Johns, G., Comportament organizaţional, Bucureşti, Editura Economică, 1998
4. Manfred, K.V., Leadership: arta şi măestria de a conduce, Bucureşti, Editura Codecs,
2003
5. Sfârlog, B., Ralea, M., Giurcă, D.F., Leadership organizaţional militar, curs, Editura
Academiei Forţelor Terestre, 2010
6. Sfârlog, B., Ralea, M., Giurcă, D.F., Leadership organizaţional militar, caiet de seminar,
Editura Academiei Forţelor Terestre, 2010
7. Zlate, M., Leadership şi management , Iaşi, Editura Polirom, 2004
8. Zlate, M., Tratat de psihologie organizaţional-managerială, vol. 1, 2, Iaşi, Editura
Polirom, 2007

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Leadership militar au ca scop dezvoltarea abilităţilor de conducere
ale absolvenţilor în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor specifice subunităţilor din Forţele
Terestre.

10. Evaluare
10.3.
Tip Pondere
10.1 Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare
activitate din nota
finală
 Cunoaşterea conceptelor şi
teoriilor despre leadership;
 Explicarea leadership-ului în
context prganizaţional militar;
 Utilizarea leadership-ului în
10.4 Curs proiectarea şi desfăşurarea Probă orală 60 %
activităţilor specifice organizaţiei
militare;
 Utilizarea teoriilor în formularea
şi argumentarea unor puncte de
vedere personale.
245
  Utilizarea corectă a conceptelor
specifice domeniului;
 Aplicarea cunoştinţelor în
analiza omului organizaţional;
 Manifestarea unei atitudini pozitive
10.5
şi responsabile faţă de exercitarea Dezbateri seminar,
Seminar/ 40%
funcţională a rolurilor profesionale; portofoliu
laborator
 Valorificarea informaţiilor
obţinute în elaborarea unor produse
ştiinţifice (eseu, referat) de natură
să formeze capacităţi de analiză,
sinteză şi interpretare.
10.6. Standard minim de performanţă
- Utilizarea corectă a noţiunilor generale şi a conceptelor asociate disciplinei Leadership
militar, exprimarea unor puncte de vedere personale, argumentate ştiinţifice, în cadrul
dezbaterilor organizate în cadrul seminariilor – nota minimă 5 (cinci);
- Realizarea şi predarea portofoliului, în conformitate cu cerinţele indicate – nota
minimă 5 (cinci);
- Nota minimă evaluare finală: 5 (cinci)

246
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei MANAGEMENTUL ORGANIZAŢIEI
MILITARE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Dumitru IANCU
2.3. Titularul activităţilor de
[Link]. Dumitru IANCU
seminar
Obligatorie,
2.6. Tipul
2.4. Anul de 2.5. 2.7. Regimul de pregătire în
II 4 de Ex.
studiu Semestrul disciplinei domeniu şi în
evaluare
specialitate

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2. curs 1 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
24 din care 3.5. curs 12 12
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 6
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 6
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12
Tutoriat
Examinări 2
Alte activităţi …
3.7. Total ore studiu individual 24
3.8. Total ore pe semestru 50
[Link]ărul de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Teoria organizaţiei, Bazele managementului

C2. Identificarea şi aplicarea funcţiilor

manageriale pentru îndeplinirea obiectivelor
organizaţiei
4.2. de competenţe
C2.1 Definirea, clasificarea şi alegerea metodelor,
tehnicilor şi procedeelor utilizate în management
C2.3 Crearea şi aplicarea strategiilor şi politicilor

247
 pentru rezolvarea problemelor organizaţiei militare
C2.5 Elaborarea de modele şi proceduri pentru
rezolvarea problemelor specifice organizaţiei militare
C3. Susţinerea procesului infodecizional în
managementul organizaţiei militare
C3.1 Definirea conceptelor specifice teoriei
organizaţiilor în vederea comunicării profesionale
inclusiv în limba engleză, cu descrierea modelelor de
simularea deciziei.
C3.2 Analiza, interpretarea şi explicarea fenomenelor
specifice organizaţiei (militare)

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

C2. Identificarea şi aplicarea funcţiilor manageriale pentru îndeplinirea
obiectivelor organizaţiei
C2.1 Definirea, clasificarea şi alegerea metodelor, tehnicilor şi procedeelor utilizate în
management
C2.2 Explicarea şi interpretarea conceptelor şi situaţiilor din management
C2.3 Crearea şi aplicarea strategiilor şi politicilor pentru rezolvarea problemelor
organizaţiei militare
Competenţe profesionale

C2.4 Aplicarea standardelor specifice pentru evaluarea activităţilor organizaţiei

militare
C2.5 Elaborarea de modele şi proceduri pentru rezolvarea problemelor specifice
organizaţiei militare
C5. Implementarea strategiilor de instruire şi de evaluare a performanţelor în
cadrul instrucţiei individuale şi colective
C5.1 Definirea conceptelor specifice teoriei curriculum-ului, doctrinei instruirii
forţelor armate şi teoriilor despre personalitate, descrierea metodelor şi tehnicilor de
învăţare, a mecanismului instrucţiei individului şi grupurilor mici, a metodologiei
autoformării, automenţinerii şi dezvoltării deprinderilor precum şi a metodologiei
influenţării formative a atitudinilor şi comportamentului militarilor
C5.2 Fundamentarea teoretică a strategiilor de proiectare, executare şi evaluare a
instrucţiei individuale şi colective specifice armei
transversale
Competenţe

Capacitatea de a fi un lider ataşat eticii şi deontologiei profesionale, un partener

eficace în sistemul manageriale al organizaţiilor, inclusiv al organizaţiilor
multinaţionale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor, relaţiilor, proceselor şi
7.1. Obiectivul general conexiunilor dintre acestea în cadrul managementului
al disciplinei organizaţiei militare ca disciplină şi a rolului managementului în
creşterea eficacităţii şi eficienţei organizaţionale.
248
  identificarea conceptelor, relaţiilor, proceselor şi
conexiunilor în cadrul managementului organizaţiei militare ca
disciplină;
 creşterea capacităţii de adaptare la situaţii specifice
managementului organizaţiei militare;
7.2. Obiectivele specifice
 înţelegerea rolului managementului în creşterea eficacităţii
şi eficienţei organizaţionale în domeniul militar;
 creşterea capacităţii de analiză a situaţiilor specifice şi de
identificare a modalităţilor de acţiune în vederea atingerii
obiectivelor asumate sau impuse de acestea.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Scheme,
Expunere
C1 Ştiinţa managementului şi conducerea Slide-uri de
Explicaţie
militară (2 ore) prezentare a
Conversaţie
conţinuturilor
Descriere Scheme,
C2 Procesul de management în organizaţia Expunere Slide-uri de
militară (2 ore) Explicaţie prezentare a
Conversaţie conţinuturilor
Scheme,
Expunere
C3 Decizia şi procesul decizional în Slide-uri de
Explicaţie
organizaţia militară (4 ore) prezentare a
Conversaţie
conţinuturilor
Scheme,
Expunere
C4 Funcţiile managementului în organizaţia Slide-uri de
Explicaţie
militară (2 ore) prezentare a
Conversaţie
conţinuturilor
Expunere Scheme,
Explicaţie Slide-uri de
C5 Funcţiunile organizaţiei militare (2 ore)
Conversaţie prezentare a
Descriere conţinuturilor
Bibliografie:
1. Habian, L., Teleşpan, C., Managementul organizaţiei militare – funcţiuni, Sibiu, Editura
Editura Academiei Forţelor Terestre, 2003
2. Habian, L., Teleşpan, C., Managementul organizaţiei militare – procesul decizional,
Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre, 2003
3. Iancu, D., Managementul organizaţiei militare – elemente fundamentale, Sibiu, Editura
Editura Academiei Forţelor Terestre, 2013
4. Petca, I.C., Managementul organizaţiei militare, vol. 1,2, Sibiu, Editura Academiei
Trupelor de Uscat, 1999
5. Stanciu, L., Managementul organizaţiei militare, Sibiu, Editura Alma Mater, 2005
6. Teleşpan, C., Stanciu, L., Bazele managementului – Fundamente teoretico-aplicative ale
deciziei, Sibiu, Editura Constant, 2002
7. Zlate, M., Tratat de psihologie organizaţional-managerială, vol. 1 - 2, Iaşi, Editura
Polirom, 2007

249
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Obs.
Conversaţie
1. Seminar introductiv
Explicaţie
Dezbatere
2. Contextul actual şi de perspectivă a
Conversaţie
managementului organizaţiei militare
Problematizare
3. Sistemul de management în organizaţia Dezbatere
militară şi componentele acestuia Conversaţie
Conversaţie
4. Decizia militară
Explicaţie
Dezbatere
5. Ipostaze ale funcţiilor managementului
Conversaţie
organizaţiei militare
Explicaţie
6. Stiluri de management în organizaţia Conversaţie
militară Explicaţie
Bibliografie:
1. Habian, L., Teleşpan, C., Managementul organizaţiei militare – funcţiuni, Sibiu, Editura
Editura Academiei Forţelor Terestre, 2003
2. Habian, L., Teleşpan, C., Managementul organizaţiei militare – procesul decizional,
Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre, 2003
3. Iancu, D., Managementul organizaţiei militare – elemente fundamentale, Sibiu, Editura
Editura Academiei Forţelor Terestre, 2013
4. Petca, I.C., Managementul organizaţiei militare, vol. 1,2, Sibiu, Editura Academiei
Trupelor de Uscat, 1999
5. Stanciu, L., Managementul organizaţiei militare, Sibiu, Editura Alma Mater, 2005
6. Teleşpan, C., Stanciu, L., Bazele managementului – Fundamente teoretico-aplicative ale
deciziei, Sibiu, Editura Constant, 2002
7. Zlate, M., Tratat de psihologie organizaţional-managerială, vol. 1 - 2, Iaşi, Editura
Polirom, 2007

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului

Disciplina Managementul organizaţie militare are ca scop generarea unor modele de

înţelegere a organizaţiei militare în contextul adaptabilităţii la dinamica mediului socio-
economic şi îmbinarea aspectelor teoretice cu cele practice pentru înţelegerea şi soluţionarea
multitudinii de situaţii problematice cu care absolvenţii se pot confrunta în viaţa reală a
organizaţiei militare.

250
10. Evaluare
10.3.
Tip Pondere
10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare
activitate din nota
finală
 explicitarea conceptelor,
relaţiilor, proceselor şi conexiunilor
în cadrul managementului
organizaţiei militare ca disciplină;
 identificarea modalităţilor de
creştere a capacităţii de adaptare la
situaţii specifice managementului
10.4. Curs organizaţiei militare; Probă scrisă 60%
 înţelegerea rolului
managementului în creşterea
eficacităţii şi eficienţei
organizaţionale în domeniul militar.
 utilizarea teoriilor în formularea
şi argumentarea unor puncte de
vedere personale.
 Utilizarea corectă a conceptelor
specifice domeniului;
 Aplicarea cunoştinţelor în
analiza omului organizaţional;
 Manifestarea unei atitudini pozitive
10.5.
şi responsabile faţă de exercitarea Dezbateri seminar, test
Seminar/ 40%
funcţională a rolurilor profesionale; docimologic, portofoliu
laborator
 Valorificarea informaţiilor
obţinute în elaborarea unor produse
ştiinţifice (eseu, referat) de natură
să formeze capacităţi de analiză,
sinteză şi interpretare.
10.6. Standard minim de performanţă
- Utilizarea corectă a noţiunilor generale şi a conceptelor asociate managementului
organizaţiei militare, exprimarea unor puncte de vedere personale, argumentate ştiinţific, în
cadrul dezbaterilor organizate în cadrul seminariilor – nota minimă 5 (cinci);
- Realizarea şi predarea portofoliului, în conformitate cu cerinţele indicate – nota minimă 5
(cinci);
- Nota minimă evaluare finală: 5 (cinci).

251
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei SECURITATE MILITARĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs Dr. Alin Marian PUNCIOIU
2.3. Titularul activităţilor de seminar Cpt. Leonard LĂZĂROIU
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul Obligatorie,
II 2.5. Semestrul 4 Cv.
studiu de evaluare disciplinei Fundamentală

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2. curs 1 3.3. seminar 1
3.4. Total ore din planul de
24 din care 3.5. curs 12 3.6. seminar 12
învăţământ
Distribuţia fondului de timp or
e
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 29
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe
10
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 51
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum –

4.2. de competenţe –

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului –
5.2. de desfăşurare a
–
seminarului/laboratorului

252
6. Competenţele specifice acumulate
C3. Susţinerea procesului infodecizional în managementul organizaţiei militare
C3.2 Analiza, interpretarea şi explicarea fenomenelor specifice organizaţiei (militare)
profesionale
Competenţe

C3.3 Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru modelarea deciziei şi analiza
fluxurilor de activităţi din organizaţie
C6. Aplicarea tehnicilor militare de acţiune individuală în diferite contexte
situaţionale
C6.3 Aplicarea unor metodologii de instruire performante şi corelarea necesităţilor
de autoformare cu dinamica solicitărilor din organizaţia militară
transversale
Competenţe

Capacitatea de a asuma şi exercita funcţional rolurile profesionale în diferite

structuri organizaţionale, în spiritul normelor şi valorilor organizaţiei

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea noţiunilor generale referitoare la securitate militară,
7.1. Obiectivul
determinările, tendinţele şi perspectivele de evoluţie a politicilor de
general al disciplinei
securitate.
 identificarea de termeni, relaţii, procese, perceperea unor relaţii
şi conexiuni specifice domeniului de securitate;
 utilizarea corectă a termenilor de specialitate în domeniul
securităţii militare;
 generalizarea, particularizarea, integrarea unor domenii specifice
securităţii militare în alte domenii conexe;
 dezvoltarea capacităţii de analiză şi sinteză în situaţii specifice
reglementărilor în domeniul securităţii militare;
 formarea competenţelor necesare pentru implementarea
cerinţelor specifice securităţii militare în cadrul structurilor
7.2. Obiectivele specializate din ministerul apărării naţionale;
specifice  dezvoltarea deprinderilor în lucru cu documentele de evidenţă,
planificare şi administrare a activităţii de securitate militară,
corespunzător subdomeniilor specifice: securitatea personalului,
fizică, a documentelor, industrială şi INFOSEC;
 reacţia pozitivă şi responsabilă la cerinţele specifice domeniului
securităţii militare;
 abilitatea de a colabora cu specialiştii din alte domenii conexe
securităţii militare;
 reacţia pozitivă la rezolvarea diverselor sarcini didactice,
satisfacţia de a răspunde şi de a se implica în activitatea de
seminar.

8. Conţinuturi
Metode de
8.1. Curs Observaţii
predare
C1: Cadrul legislativ naţional şi departamental privind Expunere
securitatea informaţiilor clasificate Explicaţie Imagini,
[Link] legislativ naţional şi departamental privind Demonstraţie Scheme
securitatea informaţiilor naţionale, NATO şi UE clasificate. Conversaţie
253
 [Link] şi atribuţiile acestora în procesul acordării
accesului la informaţii naţionale, NATO şi UE clasificate.
C2: Clasificarea, declasificarea şi trecerea la un nivel
inferior de secretizare a informaţiilor Expunere
2.1. Aspecte conceptuale privind informaţia şi informaţia Explicaţie Imagini,
clasificată. Necesitatea clasificării informaţiilor. Demonstraţie Scheme
2.2. Norme şi proceduri de clasificare şi declasificare a Conversaţie
informaţiilor.
C3: Securitate fizică Expunere
3.1 Principii şi reguli generale de securitate fizică. Explicaţie Imagini,
3.2. Zone de securitate, administrative, asigurate tehnic. Demonstraţie Scheme
3.3. Sistemele tehnice de securitate. Conversaţie
C4: Politici de securitate în domeniul INFOSEC
Expunere
4.1. Acreditarea SIC.
Explicaţie Imagini,
4.2. Contracararea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor în SIC
Demonstraţie Scheme
4.3. Modalităţi de monitorizare a ameninţărilor, reducerea
Conversaţie
vulnerabilităţilor şi managementul riscurilor de securitate.
C5: Managementul securităţii la nivelul unităţii Expunere
5.1. Proiectarea politicii/măsurilor de securitate în cadrul Explicaţie Imagini,
unităţii. Demonstraţie Scheme
5.2. Instrumente manageriale de management al securităţii. Conversaţie
C6:Securitatea personalului. Verificările de securitate
6.1. Introducere. Definiţii. Cadrul legal. Expunere
6.2. Autorităţi abilitate să execute verificările de securitate. Explicaţie Imagini,
6.3. Executarea şi conţinutul verificărilor de securitate. Demonstraţie Scheme
[Link] de incompatibilitate pentru accesul Conversaţie
solicitantului la informaţii clasificate.
Bibliografie:
1. Doctrina naţională a informaţiilor pentru securitate, C.S.A.T., ed. S.R.I., 2004.
2. Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, publicată în Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002.
3. Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a
Ţării, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 494 din 10.07.2002.
4. Legea nr. 268/2007 pentru completarea art. 7 din Legea nr. 182/2002 privind protecţia
informaţiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 678 din 04.10.2007.
5. Hotărârea Guvernului nr. 353 din 15 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor privind
protecţia informaţiilor clasificate aparţinând Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord
în România, publicat în MO Partea I nr. 315 din 13 mai 2002.
6. Hotărârea Guvernului nr. 781 din 25 iulie 2002 privind protecţia informaţiilor secrete de
serviciu, publicat în MO Partea I nr. 575 din 5 august 2002.
7. Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor de protecţie a
informaţiilor clasificate în România, publicată în Monitorul Oficial nr. 485 din 5 iulie
2002.
8. Ordinul ministrului naţionale nr. M-9 din 06 februarie 2013, „Norme privind protecţia
informaţiilor clasificate în Ministerul Apărării Naţionale”.
9. Norme privind protecţia informaţiilor clasificate în sistemele informatice şi de
comunicaţii – INFOSEC din MapN, MS-22-17.02.2014.
10. MS-40/2009, „IA-40 - Ghidul de clasificare a informaţiilor secrete de stat în Ministerul
Apărării Naţionale”.
11. DGA-3/2009, „I.A.-40.1, Metodologia privind întocmirea listei cu informaţiile secrete de
254
 serviciu specifice unităţii militare şi declasificarea informaţiilor clasificate în Ministerul
Apărării Naţionale”.
12. C-M(2002)49 – Securitatea în cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.
13. Directiva de securitate a Consiliului Uniunii Europene nr. 2001/264/EC.
Metode de
8.2. Seminar/laborator Observaţii
predare
Seminar introductiv

Atribuţii şi responsabilităţi cdt. şi structuri de

securitate
Conversaţie
Instrumente de realizare a managementului securităţii Problematizare
Demonstraţie
Incidente de securitate. Cauze. Modalităţi soluţionare Studiu de caz
Reguli generale privind marcarea, evidenţa, păstrarea, Explicaţie
procesarea, multiplicarea, manipularea, transportul şi
distrugerea IC
Elemente de incompatibilitate pentru accesul
solicitantului la informaţii clasificate
Bibliografie:
1. Doctrina naţională a informaţiilor pentru securitate, C.S.A.T., ed. S.R.I., 2004
2. Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, publicată în Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002
3. Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a
Ţării, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 494 din 10.07.2002
4. Legea nr. 268/2007 pentru completarea art. 7 din Legea nr. 182/2002 privind protecţia
informaţiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 678 din 04.10.2007
5. Hotărârea Guvernului nr. 353 din 15 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor privind
protecţia informaţiilor clasificate aparţinând Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord
în România, publicat în MO Partea I nr. 315 din 13 mai 2002
6. Hotărârea Guvernului nr. 781 din 25 iulie 2002 privind protecţia informaţiilor secrete de
serviciu, publicat în MO Partea I nr. 575 din 5 august 2002
7. Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor de protecţie a
informaţiilor clasificate în România, publicată în Monitorul Oficial nr. 485 din 5 iulie
2002
8. Ordinul ministrului naţionale nr. M-9 din 6 februarie 2013, „Norme privind protecţia
informaţiilor clasificate în [Link].N."
9. Norme privind protecţia informaţiilor clasificate în sistemele informatice şi de
comunicaţii – INFOSEC din MapN, MS-22-17.02.2014.
10. MS-40/2009, „IA-40 - Ghidul de clasificare a informaţiilor secrete de stat în Ministerul
Apărării Naţionale”
11. DGA-3/2009, „I.A.-40.1, Metodologia privind întocmirea listei cu informaţiile secrete de
serviciu specifice unităţii militare şi declasificarea informaţiilor clasificate în Ministerul
Apărării Naţionale”
12. C-M(2002)49 – Securitatea în cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord
13. Directiva de securitate a Consiliului Uniunii Europene nr. 2001/264/EC

255
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Securitate militară corespund următoarelor repere teoretice şi
practice contemporane: Fundamente ale securităţii militare, Principii generale, Politici de
securitate
Tematica disciplinei Securitate militară cuprinde domeniile reglementate de Normele privind
protecţia informaţiilor clasificate:
- Organizarea şi administrarea securităţii;
- Protecţia personalului;
- Protecţia fizică;
- Protecţia documentelor naţionale, NATO şi UE clasificate;
- Securitatea industrială;
- INFOSEC.

10. Evaluare
10.3. Pondere
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare din nota
finală
Evaluare continuă (30%)
Referat, participarea în
10.4. Curs Probă scrisă
cadrul dezbaterilor,
10.5. Seminar/ Referat 70 %
traduceri, proiecte,
laborator Studiu de caz
participări la sesiuni de
comunicări ştiinţifice;
10.6. Standarde minime de performanţă
- însuşirea noţiunilor generale referitoare la securitate militară, determinările, tendinţele
şi perspectivele de evoluţie a politicilor de securitate;
- întocmirea şi prezentarea unui referat prin care demonstrează că au studiat bibliografia
minimală;
- reacţie pozitivă la sarcini.

256
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei DIDACTICA SPECIALITĂŢII MILITARE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Ştefania BUMBUC
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Ştefania BUMBUC
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
II 2.5. Semestrul 4 evaluare Ex disciplinei Obligatorie
studii

3. Timpul total estimat

3.1. Număr de ore pe săptămână 24 din care 3.2. curs 1 3.3. seminar 1
3.4. Total ore din planul de
24 din care 3.5. curs 12 3.6. seminar 12
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiu după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi
9
pe teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi
3.7. Total ore studiu individual 26
3.8. Total ore pe semestru 50
3.9. Numărul de credite 2

4. Precondiţii

4.1. de curriculum

4.2. de competenţe

5. Condiţii
5.1. de desfăşurare a cursului
5.2. de desfăşurare a seminarului/
laboratorului

257
6. Competenţele specifice acumulate
C5. Implementarea strategiilor de instruire şi de evaluare a performanţelor în
cadrul instrucţiei individuale şi colective
C5.1 Definirea conceptelor specifice teoriei curriculum-ului, doctrinei instruirii forţelor
armate şi teoriilor despre personalitate, descrierea metodelor şi tehnicilor de învăţare, a
Competenţe profesionale

mecanismului instrucţiei individului şi grupurilor mici, a metodologiei autoformării,

automenţinerii şi dezvoltării deprinderilor precum şi a metodologiei influenţării
formative a atitudinilor şi comportamentului militarilor
C5.2 Fundamentarea teoretică a strategiilor de proiectare, executare şi evaluare a
instrucţiei individuale şi colective specifice armei
C5.3 Aplicarea unor metodologii de instruire performante şi corelarea necesităţilor de
autoformare cu dinamica solicitărilor socioprofesionale
C5.4 Evaluarea nivelului şi calităţii performanţei educaţionale, identificarea
disfuncţionalităţilor şi măsurilor de reglare a procesului instrucţiei
C5.5 Proiectarea şi implementarea programelor de instrucţie individuală şi a programelor
de instrucţie pentru misiuni specifice armei

7. Obiectivele disciplinei
Utilizarea adecvată a aparatului teoretic şi metodologic al didacticii
7.1. Obiectivul
specialităţii militare pentru proiectarea, desfăşurarea şi evaluarea
general al disciplinei
activităţilor de instruire individuală, a grupei şi a plutonului
- cunoaşterea elementelor specifice doctrinei instruirii forţelor
armate
- analizarea şi explicarea specificului activităţii de predare-învăţare-
evaluare în funcţie de particularităţile instruirii militarilor;
- cunoaşterea metodelor, tehnicilor şi strategiilor de predare-
7.2. Obiectivele
învăţare-evaluare care pot fi utilizate în cadrul şedinţelor teoretice
specifice
şi practice de instruire individuală şi colectivă a militarilor;
- aplicarea modelului de proiectare curriculară bazat pe competenţe
la specificul instruirii militarilor;
- cunoaşterea şi utilizarea documentelor de planificare şi conducere
a instruirii standardizate a militarilor.

8. Conţinuturi
Nr.
8.1 Curs Metode de predare
ore
C1: Elemente doctrinare şi norme privind instruirea Expunere, explicaţie,
2
forţelor terestre. Standardizarea instruirii militarilor conversaţie
C2: Metode de predare-învăţare şi forme de organizare a Expunere, explicaţie,
2
activităţii militarilor în cadrul şedinţelor de instruire demonstraţie, conversaţie
C3: Finalităţi ale predării şi învăţării de cunoştinţe şi
Expunere, explicaţie,
abilităţi din domeniul militar. Derivarea, clasificarea 2
demonstraţie, conversaţie
şi operaţionalizarea obiectivelor instrucţiei
Expunere, explicaţie,
C4: Organizarea şi desfăşurarea instrucţiei individuale 2
demonstraţie, conversaţie
Expunere, explicaţie,
C5: Organizarea şi desfăşurarea instrucţiei colective 2
demonstraţie, conversaţie
C6: Metodica organizării şi desfăşurării unui exerciţiu Expunere, explicaţie,
2
situaţional (STX) cu grupa/similare demonstraţie, conversaţie

258
Bibliografie:
1. Concepţia de modernizare a instrucţiei Forţelor Terestre, nr. SMFT-31 din 05.07 2007;
2. Concepţia standardizării instrucţiei, Bucureşti, nr. SMG-104/2003;
3. Dordea, M., Probleme generale de pedagogie militară, Ed. A.F.T., Sibiu, 2001;
4. F.T.-1, Doctrina Operaţiilor Forţelor Terestre, Bucureşti, ediţie 2006;
5. F.T.-17, Instrucţiuni de evaluare a instrucţiei colective în Forţele Terestre, Bucureşti,
ediţie 2008.
6. Ghidul elaborării Programelor de Instrucţie Individuală, Bucureşti, nr. SMG-75 din
27.07 2007;
7. Ghidul elaborării Programelor de Instrucţie pentru Misiune, Bucureşti, nr. SMG-56 din
30.11 2004;
8. Istrate, E., Vasiliu V., Rîşnoveanu, A., Didactica specialităţii, Ed. UNAp., Bucureşti,
2005;
9. Metodica organizării şi desfăşurării instrucţiei în forţele terestre, Nr. SMFT-13 din
13.04.2009
10. Norme privind instrucţia în Forţele Terestre, nr. SMFT-44 din 15.09 2006;
11. Ordin privind instrucţia şi exerciţiile în Forţele Terestre în perioada 2007-2010, nr.
SMFT-43 din 15.09 2006;
12. Precizări privind lista generală cu cerinţele misiunilor Forţelor Terestre, nr. SMFT-
7/2005;
13. Precizări privind modul de utilizare a Programelor de Instrucţie pentru Misiuni şi a
Programelor de Instrucţie Individuală, nr. SMFT-407 din 15.10 2008;
14. Rizescu, Al., Stănciulescu, R., Didactica specialităţii militare, Sibiu, Editura Academiei
Forţelor Terestre, 2008;
15. Rizescu, Al., Stănciulescu, R., Cîrneanu, N., Didactica specialităţii. Aspecte
metodologice, Sibiu, Editura Alma Mater, 2009.
Nr.
8.2. Seminar/Laborator Metode de predare
ore
Proiectarea activităţilor de instruire a militarilor. Exerciţiu, conversaţie,
Documente specifice proiectării la nivel macrostructural explicaţie, 2
şi microstructural: LCEM, PIM, PII, ASIE demonstraţie
Exerciţiu, conversaţie,
Formele de organizare a instruirii militarilor: şedinţe
explicaţie, 2
teoretice şi practice, şedinţe individuale şi colective
demonstraţie
Finalităţi ale predării şi învăţării de cunoştinţe şi abilităţi din Exerciţiu, conversaţie,
domeniul militar. Derivarea, clasificarea şi operaţionalizarea explicaţie, 2
obiectivelor instrucţiei demonstraţie
Exerciţiu, conversaţie,
Organizarea şi desfăşurarea instrucţiei individuale explicaţie, 2
demonstraţie
Exerciţiu, conversaţie,
Organizarea şi desfăşurarea instrucţiei colective explicaţie, 2
demonstraţie
Exerciţiu, conversaţie,
Metodica organizării şi desfăşurării unui exerciţiu
explicaţie, 2
situaţional (STX) cu grupa/similare
demonstraţie
Bibliografie:
1. Concepţia de modernizare a instrucţiei Forţelor Terestre, nr. SMFT-31 din 05.07 2007;
2. Concepţia standardizării instrucţiei, Bucureşti, nr. SMG-104/2003;
3. Dordea, M., Probleme generale de pedagogie militară, Ed. A.F.T., Sibiu, 2001;
259
4. F.T.-1, Doctrina Operaţiilor Forţelor Terestre, Bucureşti, ediţie 2006;
5. F.T.-17, Instrucţiuni de evaluare a instrucţiei colective în Forţele Terestre, Bucureşti,
ediţie 2008.
6. Ghidul elaborării Programelor de Instrucţie Individuală, Bucureşti, nr. SMG-75 din 27.07
2007;
7. Ghidul elaborării Programelor de Instrucţie pentru Misiune, Bucureşti, nr. SMG-56 din
30.11 2004;
8. Istrate, E., Vasiliu V., Rîşnoveanu, A., Didactica specialităţii, Ed. UNAp., Bucureşti,
2005;
9. Metodica organizării şi desfăşurării instrucţiei în forţele terestre, Nr. SMFT-13 din
13.04.2009
10. Norme privind instrucţia în Forţele Terestre, nr. SMFT-44 din 15.09 2006;
11. Ordin privind instrucţia şi exerciţiile în Forţele Terestre în perioada 2007-2010, nr.
SMFT-43 din 15.09 2006;
12. Precizări privind lista generală cu cerinţele misiunilor Forţelor Terestre, nr. SMFT-
7/2005;
13. Precizări privind modul de utilizare a Programelor de Instrucţie pentru Misiuni şi a
Programelor de Instrucţie Individuală, nr. SMFT-407 din 15.10 2008;
14. Rizescu, Al., Stănciulescu, R., Didactica specialităţii militare, Sibiu, Editura Academiei
Forţelor Terestre, 2008;
15. Rizescu, Al., Stănciulescu, R., Cîrneanu, N., Didactica specialităţii. Aspecte
metodologice, Sibiu, Editura Alma Mater, 2009.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Didactica specialităţii militare corespund următoarelor repere
teoretice şi practice contemporane:
 integrarea noţiunilor specifice specialităţii în activităţile de formare profesională;
 centrarea instruirii pe cursant;
 promovarea metodelor activ-participative.
Tematica disciplinei Didactica specialităţii militare corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorului:
 standardizarea activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor;
 integrarea evaluării militarilor în pratica predării şi învăţării, prin intermediul ASIE;
 instruirea individuală şi colectivă a militarilor;
 utilizarea tehnologiilor moderne în procesul de instruire a militarilor.

260
10. Evaluare
10.3. Pondere
10.2. Metode
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare din nota
de evaluare
finală
 folosirea corectă a terminologiei
specifice activităţilor de instruire;
 nivelul de înţelegere a structurii şi a
modului de utilizare a documentelor de
10.4. Curs planificare şi conducere a instrucţiei; Probă scrisă 60 %
 realizarea de conexiuni între
cunoştinţele de pedagogie generală,
psihologie, sociologie şi didactica
specialităţii militare.
 folosirea corectă a terminologiei
specifice activităţilor de instruire;
 întocmirea şi utilizarea documentelor
standardizate de planificare şi
10.5.
conducere a instrucţiei;
Seminar/ Probă scrisă 40%
laborator  respectarea algoritmului specific şi
utilizarea de strategii didactice variate
în proiectarea şi conducerea unei
şedinţe de instruire individuală/
colectivă a militarilor.
10.6. Standard minim de performanţă
 Utilizarea corectă a noţiunilor de bază, participarea activă la cursuri şi seminarii;
 Cunoaşterea şi utilizarea documentelor standardizate şi a metodelor de instruire
individuală şi colectivă a militarilor

261
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei TACTICĂ ARME /AU
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Ioan VIRCA
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Ioan VIRCA
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul
II 2.5. Semestrul 3 Cv. Opţional 2
studiu de evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2. curs 1 3.3. seminar/laborator 1
3.4. Total ore din planul de 24 din care 3.5. curs 12 3.6. seminar/laborator 12
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 9
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 51
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum  DISCIPLINE DIN SEMESTRELE ANTERIOARE:
 Tehnică auto pe roţi
 Control nuclear şi chimic
4.2. de competenţe  C4.1
 C4.2
 C 4.3

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului

5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului

262
 6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor
Competenţe profesionale

şi strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor

doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor
normative specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor
concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de
specialitate
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea
de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale
tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei
Competenţe transversale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea teoriilor şi tehnicilor operaţionale specifice tactici
7.1. Obiectivul general al
de Auto necesare în pregătirea de specialitate în domeniul
disciplinei
auto
 Definirea conceptelor legate de teoriile şi practiciile tacticii de
specialitate;
 Identificarea de termeni, relaţii, procese şi conexiuni specifice
tacticii de specialitate;
7.2. Obiectivele specifice
 Explicarea şi realizarea unor exerciţii tactice de specialitate;
 Realizarea de conexiuni între reperele teoretice şi exerciţii
tactice în domeniul Auto;
 Generalizarea, particularizarea, unor proceduri specifice
tacticii de specialitate;

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Expunere, Scheme,
1. Tactica subunităţiilor de artilerie Explicaţie, Imagini,
Conversaţie, Harta, Soft
Expunere, Scheme,
2. Tactica subunităţiilor de geniu Explicaţie, Imagini,
Conversaţie, Harta, Soft
263
 Expunere, Scheme,
3. Tactica subunităţiilor de tancuri. Explicaţie, Imagini,
Conversaţie, Harta, Soft
Expunere, Scheme,
4. Tactica subunităţiilor de infanterie. Explicaţie, Imagini,
Conversaţie, Harta, Soft
Expunere, Scheme,
5. Tactica subunităţiilor de vînători de munte. Explicaţie, Imagini,
Conversaţie, Harta, Soft
Expunere, Scheme,
6. Tactica subunităţiilor de Comunicaţii şi
Explicaţie, Imagini,
informatică şi apărare CBRN
Conversaţie, Harta, Soft
Bibliografie:
1. Doctrina instruirii Armatei României, Bucureşti 2006
2. F.T./I-8/V, Manualul instrucţiei luptătorului, Sibiu, 2007;
3. Doctrina operaţională a forţelor terestre;
4. Manualele Pentru Luptă al plutoanelor/arme
5. Manualul pentru luptă al plutonului transport
8.2. Seminar/Laborator Metode de predare Observaţii
Acţiunile subunităţii de artilerie în principalele Conversaţie,
operaţii specifice luptei armate Explicaţie,
Experiment,
Acţiunile subunităţii de geniu în principalele
Problematizare,
operaţii specifice luptei armate
Instructaj
Experiment,
Acţiunile subunităţii de tancuri în principalele
Problematizare,
operaţii specifice luptei armate
Instructaj
Experiment,
Acţiunile subunităţii de infanterie şi cercetare
Problematizare,
în principalele operaţii specifice luptei armate
Instructaj
Experiment,
Acţiunile subunităţii de vînători de munte în
Problematizare,
principalele operaţii specifice luptei armate
Instructaj
Acţiunile subunităţii de comunicaţii şi Experiment,
informatică şi apărare CBRN în principalele Problematizare,
operaţii specifice luptei armate Instructaj
Bibliografie:
1. Doctrina instruirii Armatei României, Bucureşti 2006
2. F.T./I-8/V, Manualul instrucţiei luptătorului, Sibiu, 2007;
3. Doctrina operaţională a forţelor terestre;
4. Manualele Pentru Luptă al plutoanelor/arme
5. Manualul pentru luptă al plutonului transport

264
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei corespund următoarelor repere teoretice şi practice contemporane:
 Corelarea aspectelor teoretice şi practice specifice tacticii în domeniul Auto.
 Crearea de scenarii tactice caracterizate prin eficienţă şi opurtunitate.
Tematica disciplinei corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Respectarea procedurilor specifice tacticii de specialitate;
 Utilizarea de către militari a tehniciilor şi procedeelor de a acţiona în câmp tactic.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Cunoaşterea activităţiilor tactice pentru
10.4. Curs pregătirea, organizarea şi executarea Probă scrisă 75 %
misiunilor grupelor aparţinând celorlate arme.
 Exerciţii privind acţiunile subunităţiilor de
10.5. artilerie, geniu, tancuri, infanterie şi cercetare, Referat,
25 %
Laborator vînători de munte, comunicaţii şi informatică, Probă practică
apărare CBRN
10.6. Standard minim de performanţă
Acţiunile grupei specifice fiecărei arme în operaţiile de apărare şi ofensivă

265
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei TACTICĂ ARME/TC
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Constantin GRIGORAŞ
2.3. Titularul activităţilor de [Link]. Constantin GRIGORAŞ
seminar
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
II 2.5. Semestrul 3 evaluare Cv. disciplinei Opţional 2
studiu

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2. curs 1 3.3. seminar/laborator 1
3.4. Total ore din planul de 24 din care 3.5. curs 12 3.6. seminar/laborator 12
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe
9
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 51
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum  DISCIPLINE DIN SEMESTRELE ANTERIOARE
:
 Tehnică auto pe roţi
 Control nuclear şi chimic

4.2. de competenţe  C4.1

 C4.2
 C 4.3

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
266
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
Competenţe profesionale

probleme specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative
specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi
procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea
de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale
tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei
Competenţe transversale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea teoriilor şi tehnicilor operaţionale specifice tactici
7.1. Obiectivul general al
de tancuri necesare în pregătirea de specialitate în domeniul
disciplinei
tancuri
 Definirea conceptelor legate de teoriile şi practiciile tacticii de
specialitate;
 Identificarea de termeni, relaţii, procese şi conexiuni specifice
tacticii de specialitate;
7.2. Obiectivele specifice  Explicarea şi realizarea unor exerciţii tactice de specialitate;
 Realizarea de conexiuni între reperele teoretice şi exerciţii
tactice în domeniul tancuri;
 Generalizarea, particularizarea, unor proceduri specifice
tacticii de specialitate;

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Expunere, Scheme,
1. Tactica subunităţiilor de artilerie Explicaţie, Imagini,
Conversaţie, Harta, Soft
Expunere, Scheme,
2. Tactica subunităţiilor de geniu Explicaţie, Imagini,
Conversaţie, Harta, Soft
Expunere, Scheme,
3. Tactica subunităţiilor de tancuri Explicaţie, Imagini,
Conversaţie, Harta, Soft

267
 Expunere, Scheme,
4. Tactica subunităţiilor de infanterie Explicaţie, Imagini,
Conversaţie, Harta, Soft
Expunere, Scheme,
5. Tactica subunităţiilor de vînători de munte Explicaţie, Imagini,
Conversaţie, Harta, Soft
Expunere, Scheme,
6. Tactica subunităţiilor de Comunicaţii şi
Explicaţie, Imagini,
informatică şi apărare CBRN
Conversaţie, Harta, Soft
Bibliografie:
1. Doctrina instruirii Armatei României, Bucureşti 2006
2. F.T./I-8/V, Manualul instrucţiei luptătorului, Sibiu, 2007;
3. Doctrina operaţională a forţelor terestre;
4. Manualele Pentru Luptă al plutoanelor/arme
5. Manualul pentru luptă al plutonului transport
8.2. Seminar/Laborator Metode de predare Observaţii
Acţiunile subunităţii de artilerie în principalele Conversaţie,
operaţii specifice luptei armate Explicaţie,
Experiment,
Acţiunile subunităţii de geniu în principalele
Problematizare,
operaţii specifice luptei armate
Instructaj
Experiment,
Acţiunile subunităţii de tancuri în principalele
Problematizare,
operaţii specifice luptei armate
Instructaj
Experiment,
Acţiunile subunităţii de infanterie şi cercetare
Problematizare,
în principalele operaţii specifice luptei armate
Instructaj
Experiment,
Acţiunile subunităţii de vînători de munte în
Problematizare,
principalele operaţii specifice luptei armate
Instructaj
Acţiunile subunităţii de comunicaţii şi Experiment,
informatică şi apărare CBRN în principalele Problematizare,
operaţii specifice luptei armate Instructaj
Bibliografie:
1. Doctrina instruirii Armatei României, Bucureşti 2006
2. F.T./I-8/V, Manualul instrucţiei luptătorului, Sibiu, 2007;
3. Doctrina operaţională a forţelor terestre;
4. Manualele Pentru Luptă al plutoanelor/arme
5. Manualul pentru luptă al plutonului transport

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei corespund următoarelor repere teoretice şi practice contemporane:
 Corelarea aspectelor teoretice şi practice specifice tacticii în domeniul tancuri.
 Crearea de scenarii tactice caracterizate prin eficienţă şi opurtunitate.
Tematica disciplinei corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Respectarea procedurilor specifice tacticii de specialitate;
 Utilizarea de către militari a tehniciilor şi procedeelor de a acţiona în câmp tactic.

268
10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Cunoaşterea activităţiilor tactice pentru
10.4. Curs pregătirea, organizarea şi executarea Probă scrisă 75 %
misiunilor grupelor aparţinând celorlate arme.
 Exerciţii privind acţiunile subunităţiilor de
10.5. artilerie, geniu, tancuri, infanterie şi cercetare, Referat,
25 %
Laborator vînători de munte, comunicaţii şi informatică, Probă practică
apărare CBRN
10.6. Standard minim de performanţă
Acţiunile grupei specifice fiecărei arme în operaţiile de apărare şi ofensivă

269
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei ASIGURARE TEHNICĂ CU ARMAMENT ŞI
MUNIŢII
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Florin ILIE
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Florin ILIE
2.4. Anul 2.5. 2.6. Tipul
II Semestrul 3 Ex 2.7. Regimul disciplinei Opţional 2
de studiu de evaluare

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2. curs 1 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
24 din care 3.5. curs 12 12
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 19
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 15
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 51
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum
4.2. de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului sală de curs cu sistem de proiecţie
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului

270
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă şi
utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de probleme
specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei militare
naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative specifice şi a
Competenţe profesionale

manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi procese tehnice specifice

armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor structurilor de
armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea de stat major şi
logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale tehnicii, armamentului şi
aparaturii specifice armei
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi armamentului
specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor militare şi a procedeelor tactice
specifice armei şi nivelului structurii militare
C4.4 Analiza şi evaluarea parametrilor de funcţionare a armamentului şi tehnicii specifice
armei şi valorificarea acestora în constituirea capabilităţilor funcţionale ale entităţilor
organizaţionale specifice armei şi redactarea documentelor de planificare, organizare şi
desfăşurare a activităţilor structurilor de armă, conform formei şi conţinutului instituţionalizat
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor organizaţionale
specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Asimilarea de către studenţi a cunoştinţelor necesare rezolvării problemelor
7.1. Obiectivul
legate de asigurarea tehnica cu armament si munitii, în vederea optimizării
general
acţiunilor militare specifice la care vor participa.
1) cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor de bază specifice
asigurarii tehnice cu armament si munitii;
7.2. Obiectivele
2) realizarea de conexiuni între reperele teoretice şi experienţele practice
specifice
de predare primire a armamentului si munitiei;
3) rezolvarea de probleme prin modelare, simulare şi algoritmizare;

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Principii generale. Conducerea asigurarii tehnice cu Expunere,Explicaţie,
armament si munitie; atributii si indatoriri. Conversaţie.
Expunere,Explicaţie,
Evidenta armamentului si munitiilor.
Conversaţie.
Expunere,Explicaţie,
Exploatarea armamentului si munitiilor.
Conversaţie.
Expunere,Explicaţie,
Depozitarea armamentului si munitiilor.
Conversaţie.
Expunere,Explicaţie,
Pastrarea in securitate a armamentului si munitiilor.
Conversaţie.
Completarea cu armament si munitie. Predarea primirea
Expunere,Explicaţie,
armamentului si a munitiilor intre unitati si in cadrul
Conversaţie.
unitatilor

271
Bibliografie:
1. *** - A-106 Memorator pentru cunoaşterea muniţiilor de infanterie, aruncătoare, artilerie şi
reactive, ediţie revizuită, Bucureşti, 1986.
2. “Regulamentul asigurării tehnice cu armament şi muniţii în timp de pace”, Bucureşti-2014;
3. L8/1 – Instructiuni privind pastrarea si conservarea tehnicii, Bucuresti 2003;
4. L – 11/1 vol. 2 – Instructiuni privind mentenanta armamentului, Bucuresti 2004;
5. L – 11/5 – Instructiuni si norme de consum privind mentenanta munitiilor explozivilor si
rachetelor, Bucuresti 2006;
6. Instructiuni privind organizarea si conducerea evidentei cantitativ-valorice a bunurilor aflate
in administrarea Ministerului apararii Nationale, Bucuresti 1998;
7. Norme metodologice pentru intocmirea si utilizarea formularelor specifice, Bucuresti 2000.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Rezolvari de probleme privind modul de tinere a
Explicaţie, demonstrare,
evidentei cantitativ valorice a armamentului si a
experiment
munitiilor.
Rezolvari de probleme privind modul de completare a
Explicaţie, demonstrare,
documentelor legate de exploatarea armamentului si a
experiment
munitiilor.
Rezolvari de probleme privind modul de predare
Explicaţie, demonstrare,
primire a armamentului si a munitiilor la si de la alta
experiment
unitate.
Rezolvari de probleme privind modul de predare Explicaţie, demonstrare,
primire a armamentului si a munitiilor la subunitate. experiment
Depozitarea armamentului si munitiilor. expunere, explicaţie
Pastrarea in securitate a armamentului si munitiilor. expunere, explicaţie

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Asigurare tehnica cu armament si munitii corespund următoarelor
repere teoretice şi practice contemporane:
 Educaţia centrată pe cursant;
 Participarea activă a cursanţilor, parteneriat între educator şi cursanţi;
 Metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare;
 Educaţia permanentă, autoeducaţia.

 Tematica disciplinei Asigurare tehnica cu armament si munitii corespunde următoarelor

cerinţe ale angajatorilor:
 Desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor;
 Instruirea individuală şi colectivă a militarilor;
 Strategii didactice eficiente;
 Utilizarea tehnologiilor moderne.

272
10. Evaluare
10.3.
10.2.
Tip Pondere
10.1. Criterii de evaluare Metode de
activitate din nota
evaluare
finală
1. Enumerarea şi identificarea în proporţie de minim
90 % a atributiilor ce revin pe linia asigurarii tehnice cu
armament si munitie;
2. Explicarea regulilor privind modul de tinere a Probă
10.4. Curs 90 %
evidentei si a exploatarii armamentului si a munitiilor; scrisă
3. Explicarea regulilor privind modul de predare
primire a armamentului si a munitiilor intre unitati si in
cadrul unitatilor militare.
Referate,
1. Explicarea regulilor privind modul de tinere a
Dezbateri
evidentei si a exploatarii armamentului si a
10.5. pe
munitiilor;
Seminar/ anumite 10 %
2. Explicarea regulilor privind modul de predare
laborator tematici,
primire a armamentului si a munitiilor intre unitati
Activităţi
si in cadrul unitatilor militare.
curente.
10.6. Standarde minime de performanţă
– nota 5 minim la verificarea pe parcurs
– nota 5 minim la verificarea finală prin examen

273
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei TACTICA SUBUNITĂŢILOR DE GENIU
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Mircea VLADU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Mircea VLADU
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
II 2.5. Semestrul 3 E Opţional
studiu evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2. curs 1 3.3. seminar 1
3.4 Total ore din planul de învăţământ 24 din care 3.5. curs 12 3.6. seminar 12
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe
11
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 49
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Elemente de artă militară

4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs cu sistem de proiecţie

5.2. de desfăşurare a
-
seminarului/laboratorului

274
6. Competenţele specifice acumulate
C6. Aplicarea tehnicilor militare de acţiune individuală în diferite contexte
situaţionale
C6.1 Identificarea şi definirea fundamentelor normative ale comportamentului
organizaţional militar în diferite contexte situaţionale
C6.2 Explicarea principiilor constructive şi de funcţionare a armamentului individual,
Competenţe profesionale

a modului de operare cu sistemele informaţionale, a modalităţilor de asigurare a

acţiunilor şi discriminarea procedeelor şi tehnicilor individuale şi colective de acţiune
în funcţie de contextul misiunii ordonate
C6.3 Aplicarea unor metodologii de instruire performante şi corelarea necesităţilor de
autoformare cu dinamica solicitărilor din organizaţia militară
C6.4 Evaluarea riscului în spaţiul de luptă tactic şi integrarea adecvată a procedeelor
şi tehnicilor de acţiune individuală în ansamblul acţiunilor de grup în situaţii de luptă
simulată
C6.5 Proiectarea procedeelor de acţiune individuală în funcţie de caracteristicile
situaţiilor şi utilizarea eficientă şi oportună a aparaturii, armamentului şi
echipamentelor din dotare pentru îndeplinirea misiunii

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Dobândirea cunoştinţelor referitoare la componenta
genistică în acţiunile militare ale forţelor armate, necesare pentru
7.1. Obiectivul general
integrarea măsurilor de protecţie genistică în asamblul măsurilor
al disciplinei
de protecţie a forţelor şi integrării sprijinului de geniu în
desfăşurarea operaţiilor.
 asimilarea, înţelegerea şi utilizarea corectă a noţiunilor şi
conceptelor specifice de geniu cu care se operează pe timpul
pregătirii şi desfăşurării diferitelor tipuri de acţiuni militare
 prezentarea formei şi conţinutului documentelor de conducere
ale subunităţilor de geniu de nivel grupă pe timpul pregătirii şi
7.2. Obiectivele specifice desfăşurării operaţiilor de geniu;
 formarea capacităţii de a redacta documente de conducere
pentru, pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor subunităţilor de
geniu de nivel grupă în concordanţă cu prevederile
instrucţiunilor, regulamentelor şi manualelor pentru luptă
actuale;

8. Conţinuturi
Metode de
8.1. Curs Observaţii
predare
C1: Locul şi rolul armei geniu în cadrul categoriilor de forţe
ale armatei, tipurile şi principiile de întrebuinţare în operaţie
a subunităţilor, unităţilor şi marilor unităţi de geniu
1.1 Subunităţi de geniu de nivel grupă, pluton, companie: loc, Expunere
rol, tipuri, principii de întrebuinţare în operaţie. Conversaţie 2ore
1.2 Unităţi de geniu de nivel batalion: loc, rol, tipuri, principii Demonstraţie
de întrebuinţare în operaţie.
1.3 Mari unităţi de geniu de nivel brigadă: loc, rol, tipuri,
principii de întrebuinţare în operaţie.

275
C2: Protecţia genistică şi sprijinul de geniu
Expunere
2.1 Protecţia genistică şi sprijinul de geniu-delimitări
(Explicaţie)
conceptuale 2 ore
Conversaţie
2.2 Sprijinul de geniu: funcţiuni, niveluri, roluri,
Demonstraţie
misiuni/sarcini.
C3: Sprijinul de geniu pentru asigurarea mobilităţii
forţelor luptătoare Expunere
3.1 Mobilitate – concept. (Explicaţie) 2 ore
3.2 Misiuni/sarcini de geniu pentru asigurarea mobilităţii Conversaţie
forţelor luptătoare.
C4: Sprijinul de geniu pentru realizarea contramobilităţi
forţelor inamicului Expunere
4.1 Contramobilitate – concept. (Explicaţie) 2 ore
4.2 Misiuni de geniu pentru realizarea contramobiltăţii forţelor Conversaţie
inamicului.
C5: Menţinerea capacităţii de luptă a forţelor luptătoare.
Expunere
5.1 Menţinerea capacităţii de luptă – concept.
(Explicaţie) 2 ore
5.2 Misiuni/sarcini de geniu pentru menţinerea capacităţii de
Conversaţie
luptă a forţelor luptătoare
C6: Sprijinul de geniu general. Expunere
6.1 Sprijin de geniu general – concept. (Explicaţie) 2 ore
6.2 Misiunile/sarcinile sprijinului de geniu general. Conversaţie
Bibliografie:
Documente normative în domeniul de referinţă
*** G.1- Doctrina sprijinului de geniu în operaţiile întrunite, Bucureşti, 2010;
*** F.T. – 9, Manualul sprijinului de geniu în operaţiile F.T., Bucureşti, 2007.
*** F.T./G.-1, Manualul pentru luptă al brigăzii de geniu, Bucureşti, 2005.
*** F.T./G.-2, Manualul pentru luptă al batalionului de geniu, Bucureşti, 2005.
*** F.T./G-6.1, Manualul pentru luptă al companiei geniu luptă, Râmnicu Vâlcea, 2009;
*** F.T./G-6.2, Manualul pentru luptă al companiei geniu sprijin general, Râmnicu
Vâlcea, 2010;
*** F.T./G.-6.3, Manualul pentru luptă al companiei pontonieri, Râmnicu Vâlcea, 2010;
*** F.T./G.-6.4, Manualul pentru luptă al companiei geniu construcţii pe orizontală, Rm.
Vâlcea, 2010;
*** F.T./G.-6.5, Manualul pentru luptă al companiei geniu construcţii pe verticală,
Râmnicu Vâlcea, 2011;
*** F.T./G-6.6, Manualul pentru luptă al companiei poduri, Râmnicu Vâlcea, 2012;
*** F.T./G-6.7, Manualul pentru luptă al companiei cercetare de geniu, Râmnicu Vâlcea,
2012;
*** F.T./G.-6.8, Manualul pentru luptă al companiei asigurare cu apă, Râmnicu Vâlcea,
2012;
*** F.T./G.-10, vol. 1, Manualul pentru luptă al plutonului cercetare geniu din
compunerea M.U. şi U. De Ge., Râmnicu Vâlcea, 2006;
*** F.T./G.-10, vol. 2, Manualul pentru luptă al plutonului construcţii refacere drumuri
şi poduri din compunerea U. De Ge., Râmnicu Vâlcea, 2006;
*** F.T./G.-10, vol. 3, Manualul pentru luptă al plutoanelor poduri plutitoare şi treceri
desant din compunerea U. De Ge., Râmnicu Vâlcea, 2006;
*** F.T./G.-10, vol. 4, Manualul pentru luptă al plutonului fortificaţii şi plutonului
construcţii din compunerea U. De Ge., Râmnicu Vâlcea, 2006;
*** F.T./G.-10, vol. 5, Manualul pentru luptă al plutonului pionieri din compunerea
276
unităţilor de geniu, Râmnicu Vâlcea, 2006;
*** F.T./G.-4.5, Manualul pentru luptă al plutonului sprijin geniu luptă din batalionului
tancuri
*** F.T./G.-5.1, Manualul pentru luptă al grupelor de geniu cu sarcini în sprijinul
mobilităţii, Râmnicu Vâlcea, 2007.
*** F.T./G.-5.2, Manualul pentru luptă al grupelor de geniu cu sarcini în sprijinul
contramobilităţii, Râmnicu Vâlcea, 2008.
*** F.T./G.-5.3, Manualul pentru luptă al grupelor de geniu cu sarcini în sprijinul
menţinerii capacităţii , Râmnicu Vâlcea, 2008.
Metode de
8.2. Seminar Observaţii
predare
Expunere
Semne convenţionale, acronime şi abrevieri specifice armei (Explicaţie)
4 ore
geniu Conversaţie
Demonstraţie
Expunere
(Explicaţie)
Proceduri de lucru pe hartă. 4 ore
Conversaţie
Demonstraţie
Expunere
„Overlay”: pregătire, trecerea simbolurilor grafice, trecerea (Explicaţie)
4 ore
informaţiilor marginale. Conversaţie
Demonstraţie
Bibliografie:
Documente normative cu caracter informaţional general

*** S.M.G.-12 – Manualul de semne convenţionale din armata României, Bucuresti,

2014,
*** F.T./G.-5.1, Manualul pentru luptă al grupelor de geniu cu sarcini în sprijinul
mobilităţii, Râmnicu Vâlcea, 2007.
*** F.T./G.-5.2, Manualul pentru luptă al grupelor de geniu cu sarcini în sprijinul
contramobilităţii, Râmnicu Vâlcea, 2008.
*** F.T./G.-5.3, Manualul pentru luptă al grupelor de geniu cu sarcini în sprijinul
menţinerii capacităţii , Râmnicu Vâlcea, 2008.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Tactica subunităţilor de geniu corespund reperelor epistemice
contemporane din domeniul profesionalizării activităţii militarilor.
Tematica disciplinei Tactica subunităţilor de geniu corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
 Desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor;
 Instruirea individuală şi colectivă a militarilor;
 Adecvarea pregătirii militarilor la fizionomia mediului de acţiune modern.

277
10. Evaluare
10.3.
10.2.
Tip Pondere
10.1. Criterii de evaluare Metode de
activitate din nota
evaluare
finală
 identificarea rolului, locului, misiunilor şi
principiilor de întrebuinţare a subunităţilor,
unităţilor şi marilor unităţi de geniu în diferite
tipuri de acţiuni militare;
 delimitarea conceptuală dintre protecţia
10.4. Curs genistică şi sprijinul de geniu, concepte de mare Probă scrisă 70 %
actualitate în războiul modern;
 Prezentarea formei şi conţinutului
documentelor de conducere ale subunităţilor de
geniu de nivel grupă pe timpul pregătirii şi
desfăşurării operaţilor de geniu.
 Elaborarea şi prezentarea portofoliului cu
10.5. următorul conţinut: documente de conducere
Portofoliu 30 %
Seminar specifice subunităţilor de geniu de nivel grupă în
operaţiile de geniu.
10.6. Standard minim de performanţă
- să identifice rolul, locul, misiunile şi principiile de întrebuinţare în operaţie a structurilor
militare de geniu;
- să definească conceptele: protecţia genistică şi sprijinul de geniu;
- să prezinte forma şi conţinutul documentelor de conducere specifice subunităţilor de geniu
de nivel grupă, conform manualelor pentru luptă actuale;
- să întocmească şi să prezinte documente de conducere specifice subunităţilor de geniu de
nivel grupă pe o tematică dată;

278
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei TACTICĂ II
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Daniel SOLESCU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Daniel SOLESCU
2.4. Anul 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
II 2.5. Semestrul 3 Ex. Opţional 2
de studiu evaluare disciplinei
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.3. Seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2. curs 1 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. Seminar/
24 din care 3.5. curs 12 12
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 19
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi 10
pe teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 51
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum -

4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului -
5.2. de desfăşurare a
-
seminarului/laboratorului

279
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
Competenţe profesionale

şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de

probleme specifice
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea
de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale
tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul Însuşirea şi explicarea fenomenelor, legilor, principiilor ce
general al disciplinei caracterizează structurile militare de nivel tactic.
 Identificarea şi utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor
specifice domeniului tactic;
 Identificarea principalelor forme şi procedee de ducere a
acţiunilor militare;
 Cunoşterea principalelor misiuni care pot fi îndeplinite de către
forţele terestre, la nivel tactic;
 Cunoaşterea şi înţelegerea particularităţilor de acţiune ale grupei
de infanterie în medii specifice;
7.2. Obiectivele  Dezvoltarea capacităţilor profesionale de planificare, pregătire şi
specifice conducere a acţiunilor de luptă la nivel grupă;
 Perfecţionarea deprinderilor teoretice şi practice privind aplicarea
procedurilor de conducere ale grupei de infanterie în luptă
 Perfecţionarea cunoştinţelor teoretice şi a deprinderilor practice
pentru organizarea şi conducerea STX- urilor cu grupa şi de
infanterie în operaţiile de bază, intermediare şi de stabilitate şi
sprijin;
 Conştientizarea importanţei sprijinului logistic şi măsurilor de
asigurare acţiunilor de luptă/protecţie a forţelor.
8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Descriere
C1: Organizarea, dotarea şi misiunile grupei de
Explicaţie
infanterie. Proceduri de conducere la nivel
Conversaţie
Expunere
C2: Ofensiva – particularităţi la nivel grupă de
Explicaţie
infanterie
Conversaţie
Expunere
C3: Apărarea – particularităţi la nivel grupă de Demonstraţie
infanterie Explicaţie
Conversaţie

280
 Expunere
C4: Operaţii intermediare – particularităţi la
Explicaţie
nivel grupă de infanterie
Conversaţie
Descriere
C5: Organizarea, pregătirea şi executarea
Explicaţie
misiunii de patrulare la nivel grupă de infanterie
Expunere
Descriere
C6: Particularităţi ale luptei grupei de infanterie Explicaţie
Expunere
Bibliografie:
1.F.T/I-8 Manualul instrucţiei luptătorului, Sibiu, 2007;
2.F.T/I-7 Manualul de luptă al grupei de infanterie, Făgăraş, 2006;
[Link] – Tehnici individuale şi colective de acţiune în câmpul de luptă, Sibiu, 2002;
4.F.T/I-6 Manualul instrucţiei infanteriştilor, Făgăraş, 2007;
[Link] 1.4.a., Programul de instrucţie pentru misiuni al grupei de infanterie.
6.F.T. – 3: Manualul de tactică generală a Forţelor Terestre, Bucureşti, 2006;
7. Tratat de tactică militară – Forţele Terestre, Editura Academiei Forţelor Terstre, Sibiu,
2003;
8. AJP 3.2 – Allied Joint Doctrine for Land Operations, Ratification Draft;
[Link] 3.2 – Land Operation, june, 2003;
10. Sun Tzu, Arta războiului, Editura Antet, Oradea, 1999;
11. Carl von Clausewitz, Despre război, Editura Antet, Oradea, 2006;
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
S1: Seminar introductiv - Puterea de luptă a grupei
de infanterie şi principiile de întrebuinţare în luptă
Dezbatere
S2: T.L.P grupei de infanterie Conversaţie
Explicaţie
Explicaţie
S3: Acţiunile grupei de infanterie în principalele
Problematizare
forme ale luptei armate
Demonstraţie
S4: Particularităţi ale acţiunilor de luptă în teren Dezbatere
muntos, în mediu urban şi în operaţuiile de Conversaţie
stabilitate şi sprijin Explicaţie
Dezbatere
S5: Acţiunile grupei în operaţii de stabilitate şi
Explicaţie Studiu de
sprijin
caz
S6: Sprijinul logistic, asigurarea acţiunilor de luptă Dezbatere
şi protecţia forţelor la nivelul grupei de infanterie Conversaţie Explicaţie
Bibliografie:
1. F.T.-3: Manualul de tactică generală a Forţelor Terestre, Bucureşti, 2006;
2. Tratat de tactică militară – Forţele Terestre, Editura Academiei Forţelor Terstre, Sibiu,
2003;
3. F.T/I-8 Manualul instrucţiei luptătorului, Sibiu, 2007;
4. F.T/I-7 Manualul de luptă al grupei de infanterie, Făgăraş, 2006;
5. Curs – Tehnici individuale şi colective de acţiune în câmpul de luptă, Sibiu, 2002;
6. F.T/I-6 Manualul instrucţiei infanteriştilor, Făgăraş, 2007;
7. PIM 1.4.a., Programul de instrucţie pentru misiuni al grupei de infanterie.

281
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Tactică II corespund următoarelor repere teoretice şi practice
contemporane:
 Analiza fenomenului militar contemporan;
 Diversitatea acţiunii militare;
 Tematica disciplinei Tactică II corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Formarea unui limbaj operaţional comun;
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice domeniului militar;
 Aplicarea corectă a principiilor acţiunilor militare;
 Înţelegerea modalităţilor de concretizare a cunoştinţelor teoretice în practica operaţiilor
militare de diverse tipuri.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi
conceptelor specifice tacticii;
 Realizarea de conexiuni între elementele
10.4. Curs domeniului tactic; Probă scrisă 70 %
 Argumentarea unor puncte de vedere
privind utilizarea structurilor militare de nivel
tactic în principalele forme de luptă.
 Abilităţi minime în explicarea conceptelor
fundamentale din tactică;
 Realizarea de conexiuni între elementele
domeniului tactic;
10.5.  Materializarea grafică corectă a
Referat 30 %
Seminar principalelor tipuri de acţiuni specifice
acţiunilor militare ale grupei infanterie;
 Manifestarea unei atitudini pozitive şi
responsabile faţă de implicaţiile teoriei
militare în formarea profesională.
10.6. Standard minim de performanţă
- utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice tacticii;
- abilităţi minime în explicarea conceptelor fundamentale din domeniul tactic;
- întocmirea şi prezentarea unui referat prin care demonstrează că a studiat bibliografia
minimală;
- pentru promovare este obligatoriu ca studenţii să obţină minimum nota 5, atât la
evaluarea continuă cât şi la cea finală.

282
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei DOZIMETRIA RADIAŢIILOR IONIZANTE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Simona MICLĂUŞ
2.3. Titularul activităţilor de
[Link]. Simona MICLĂUŞ
seminar
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul
II 2.5. Semestrul 3 Opţională
studiu de evaluare E3 disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 1 1
laborator
3.4. Total ore din planul de învăţământ din care 3.5. curs 12 3.6 seminar/
24 12
laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 9
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 20
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 51
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Studierea disciplinei “Matematică aplicată”

4.2. de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului

5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului

283
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
Competenţe profesionale

probleme specifice
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea
de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale
tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi
armamentului specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor militare şi
a procedeelor tactice specifice armei şi nivelului structurii militare

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general Insusirea de termeni, fenomene, procese, perceperea unor relaţii
al disciplinei şi conexiuni din domeniul radioactivitatii naturale si artificiale
 realizarea de conexiuni între rezultatele masuratorilor de
radioactivitate si necesarul de protectie radiobiologica;
particularizarea, generalizarea si integrarea notiunilor din
domeniile fizicii atomului, nucleului, reactiilor nucleare,
energeticii nucleare, a mijloacelor si metodelor de
detectie a radiatiilor nucleare si de dozare a lor;
 argumentarea unor enunţuri din domeniul efectelor
biologice ale radiatiilor nucleare;
generarea si demonstrarea modelelor de arme nucleare
clasice si moderne;
 organizarea şi planificarea activitatilor de management in
cazul unui accident nuclear sau a unui eveniment nuclear;
 analiza şi sinteza cu privire la impactul radioactivitatii
asupra factorului material si uman.
 rezolvarea de probleme de radioactivitate si de reactii
7.2. Obiectivele specifice nucleare, prin algoritmizare şi modelare;
 relaţionări între diferite tipuri de reprezentări, între
reprezentări şi obiect;
 reducerea la o schemă sau model, pentru tipurile de
radiatii nucleare si pentru tipurile de reactii nucleare
 aplicarea unor legi privind stări, sisteme, procese,
fenomene din fizica nucleara;
 transpunerea în practică a cunoştinţelor dobândite, prin
determinari cantitative de material radioactiv, timp de
viata, perioada de injumatatire, doza, debit de doza, masa
critica, energie de reactie, energie de legatura nucleara,
doze maxim admise, etc.
 abilităţi de masurare in domeniul radioactivitatii alfa, beta
si gamma;
integrarea notiunilor fundamentale din energetica
nucleara in exemple aplicative.

284
8. Conţinuturi
Metode de
8.1. Curs Observaţii
predare
1. Fortele nucleare. Nucleul atomic - fundamente
1.1. Fortele fundamentale din natura, caracteristici - in
speta fortele nucleare.
1.2. Nucleul atomic: caracteristicile generale (bariera
de potential nuclear; spinul nuclear; momentul
magnetic nuclear; momentul electric cudripolar al
nucleului; energia de legatura nucleara, etc.).
1.3. Modele nucleare (modelul hidrodinamic, modelul
in paturi, modelul generalizat)
2. Radioactivitatea: fundamente fizice
2.1. Radioactivitatea naturala si artificiala;
2.2. Marimi si legi caracteristice fenomenelor
radioactive.
2.3. Serii si familii radioactive.
3. Principiile fizice ale detectiei si dozarii radiatiilor
nucleare
3.1. Principiile detectiei nucleare
3.2. Sistemul rontgenologic si radiobiologic al
dozimetriei nucleare – marimi si unitati de masura 3.3.
Interactia radiatiei cu substanta - mecanisme
4. Etapele interactiei radiatiei nucleare cu organismele
vii. Expunere,
4.1. Mecanismul molecular, celular, tisular si organic Explicaţie,
al interactiei radiatiilor ioniante cu tinta biologica Conversaţie,
5. Reactii nucleare: fisiunea si fuziunea nucleara Demonstraţie
5.1. Tipuri de reactii nucleare; marimi si legi in
reactiile nucleare
5.2. Fisiunea nucleara – mecanismul de declansare;
Reactia in lant; Masa critica.
5.3. Caracteristicile fizico-chimice ale uraniului si
izotopilor sai
5.3. Fuziunea nucleara – conditii de declansare a
reactiei si caracteristici
5.4. Arsenalul nuclear clasic si modern - clasificare
6. Reactorul si centrala nucleara.
Uraniul saracit si utilizarile militare.
6.1. Compunerea si functiile reactorului nuclear
6.2. Tipuri de reactori nucleari
6.3. Uraniul saracit si intrebuintarile militare
7. Terorismul nuclear si radiobiologic.
7.1. Caracteristicile terorismului nuclear.
7.2. Efectele radiobiologice datorate actelor de
terorism nuclear.
7.3. Iradierea profesionala si neprofesionala;
7.4. Riscul iradierii, mijloace de protectie, legislatie,
cazuistica.

285
 Metode de Observaţii
8.2. Seminar/laborator
predare
Energii de legatura, clasificarea nucleelor.
Stabilitate si instabilitate nucleara
Dezintegrari alfa, beta, gama, captura electronica,
radiatia X
Caracteristicile dezintegrarilor radioactive
Principii in evaluarea dozelor de radiatie ionizanta
Caracterizarea surselor de iradiere.
Clasificarea cazuisticii efectelor nucleare (precoce,
medii, tarzii)
Efectele biologice nefaste ale radiatiilor nucleare – Explicaţie,
lectii invatate Exerciţiu
Probleme de energetica nucleara in reactiile de fisiune
Problematizare
si fuziune nucleara.
Exemple de realizare a reactiilor de fisiune si fuziune Sintetizare
nucleara
Centrala nucleara de la Cernavoda si din tarile vecine:
probleme de managementul riscului si al accidentului
nuclear.
Utilizarea uraniului saracit in conflictele militare –
lectii invatate
Probleme de energetica nucleara si risc radioactiv.
Metode si mijloace de preventie si interventie in caz
de accident sau atac nuclear
Bibliografie
1. Miclăuş Simona - Elemente de fizica nucleara: Note de curs, Editura Academiei Forţelor
Terestre, Sibiu, 2010
2. Marcu Gh., Marcu T., Elemente radioactive: Poluarea mediului si riscurile iradierii, Ed.
Tehnica, Bucuresti, 1996.
3. Duliu G.O., Aplicatiile radiatiilor nucleare, Ed. Univ. Bucuresti, 1993.
4. Muhin K.N., Fizica nucleara experimentala, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1982.
5. Bunus T.F., Izotopii radioactivi, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1970.
6. Celan E., Materia vie si radiatiile, Ed. Stiint. Si Enciclopedica, Bucuresti, 1985.
7. Gutul M., Muntean M., Structura atomului. Notiuni teoretice. Exercitii si probleme., Ed.
Inst. Politehnic, Bucuresti, 1992.
8. Miclaus S., Culegere de probleme de fizica, Inst. Militar de Transmisiuni Decebal, Sibiu,
1992.
9. Rusescu C., Tudose C., Modele si modelare in fizica, Ed. Stiint. si Enciclopedica,
Bucuresti, 1987.
10. *** Traim cu radiatii, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1989.
11. site Internet al Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare:
[Link]
12. Site academic: [Link]

286
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei corespund următoarelor repere teoretice şi practice contemporane:
 Educaţia centrată pe cursant;
 Participarea activă a cursanţilor, parteneriat între educator şi cursanţi;
 Metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare;
 Educaţia permanentă, autoeducaţia.
 Tematica disciplinei corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor;
 Instruirea individuală şi colectivă a militarilor;
 Strategii didactice eficiente;
 Utilizarea tehnologiilor moderne.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Însuşirea fenomenelor, legitatilor,
caracteristicilor radioactivitatii si a radiatiilor
ionizante
10.4. Curs Examen scris 60 %
 Utilizarea corectă si pertinenta a
algoritmilor de calcul pentru stabilirea de
solutii in cazuri aplicative concrete
Portofoliu de
aplicatii
 Dezvoltarea abilităţilor de calcul, analiza,
10.5. practice si
interpertare
Seminar/ probleme 40 %
 Rezolvarea de probleme prin modelare
laborator +
analitică şi algoritmizare
Evaluare orală
curenta
10.6. Standard minim de performanţă
Utilizarea corectă a noţiunilor generale precum şi a conceptelor asociate domeniului fizică
nucleară si a dozimetriei radiatiei
Întocmirea şi prezentarea unui referat pe o temă aleasă / dată, prin care să demonstreze
studierea şi aprofundarea bibliografiei de specialitate.
Aplicarea noţiunilor teoretice în probleme şi aplicaţii practice cu identificarea soluţiei optime;
Explicarea fenomenelor de bază legate de caracteristicile nucleului atomic.

287
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii / Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei INFORMAŢII PENTRU APĂRARE (III)
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Costel LĂCĂTUŞU
2.3. Titularul activităţilor de [Link]. Costel LĂCĂTUŞU
Disciplină de
2.6. Tipul
2.4. Anul de 2.7. Regimu specializare în
II 2.5. Semestrul 3 de Ex.
studii l disciplinei armă, Opţional
evaluare
2

3. Timpul total estimat

[Link]/
3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care [Link] 1 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
24 din care 3.5. curs 12 12
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiu după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 15
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 24
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi – consultaţii
3.7. Total ore studiu individual 51
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii
4.1. De curriculum Parcurgerea disciplinei „Informaţii pentru apărare (II)”
4.2. De competenţe

5. Condiţii
5.1. De desfăşurare a cursului calculator, videoproiector, ecran mobil,
tablă
5.2. De desfăşurare a seminarului/ calculator, videoproiector, ecran mobil,
laboratorului tablă

288
6. Competenţe specifice acumulate
C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în organizaţie.
C1.3 Aplicarea conceptelor şi teoriilor fundamentale pentru rezolvarea unor probleme
profesionale
Competenţe

bine definite, specifice domeniului ştiinţe militare şi informaţii.

C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor
funcţionale şi tehnice pentru soluţionarea de probleme specifice.
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei, pentru atingerea performanţelor stabilite.
CT1. Îndeplinirea responsabilă a sarcinilor profesionale, cu respectarea valorilor şi
transversale
Competenţe

eticii profesiei de ofiţer, în condiţii de autonomie restrânsă şi asistenţă calificată, pe

baza principiilor, normelor şi a valorilor regulamentelor militare.
CT2. Aplicarea tehnicilor de relaţionare în grup; dezvoltarea capacităţilor empatice de
comunicare interpersonală şi de asumare de roluri specifice în cadrul muncii în
echipă.

7. Obiectivele disciplinei
Dobândirea competenţelor profesionale specifice domeniului
psihologiei militare aplicate, în vederea utilizării adecvate şi eficiente
a conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază în domeniul activităţii de
7.1. Obiectivul
informaţii pentru apărare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea
general al disciplinei
unor abilităţi necesare, precum relaţionarea, motivarea şi
comunicarea interpersonală, influenţarea socială, evaluarea
psihologică a individului şi a grupului.
 Dobândirea unor capacităţi de gândire critică şi divergentă, în
măsură să sprijine utilizarea cunoştinţelor şi competenţelor specifice
domeniului informaţii pentru apărare.
 Utilizarea corectă a informaţiei factuale şi dezvoltarea capacităţii
de a lucra cu ea.
7.2. Obiectivele
 Cunoaşterea fenomenelor psihice, a componentelor şi trăsăturilor
specifice
specifice personalităţii umane, familiarizarea cu specificul
cunoaşterii psihologice în activitatea cu sursele umane de informaţii.
 Valorificarea în practica activităţii din domeniul informaţii pentru
apărare a cunoştinţelor dobândite privind relaţiile interpersonale şi
comunicarea în cadrul acestora.

8. Conţinuturi
Metode de
8.1. Curs Nr. ore
predare
Factori psihologici implicaţi în activitatea din domeniul Expunere
informaţii pentru apărare. Explicaţie 2
Aspecte psihologice ale activităţii informativ-operative. Conversaţie
Metode şi tehnici de cunoaştere psihologică a surselor
umane de informaţii. Evaluarea psihologică indirectă
pentru activitatea informativ – operativă.
Elemente de psihologia personalităţii: Temperamentul.
Descriere
Aptitudinile. Caracterul. 2
Explicaţie
Comportamentul: perspective teoretice de explicare a
Problematizare
comportamentului unei surse de informaţii.
Evaluarea, clasificarea şi ierarhizarea trăsăturilor
caracteristice ale surselor umane de informaţii.
289
Psihicul uman – ţinta agresiunilor psihologice.
Persuasiunea ca principal mecanism de influenţare în
activitatea informativ-operativă.
Expunere
Persuasiune şi putere; Definiţii şi procese psihosociale ale
Explicare 2
influenţei şi controlului.
Conversaţie
Factorii de care depinde schimbarea
atitudinilor/persuasiunea (caracteristicile comunicatorului,
conţinutul şi forma mesajului, caracteristicile receptorului).
Metode şi tehnici de stimulare şi dezvoltare a memoriei
Expunere
pentru activitatea informativ-operativă.
Explicaţie
Definirea memoriei. 2
Demonstraţie
Tipuri de memorie.
Conversaţie
Mnemotehnici.
Valorificarea inteligenţei emoţionale în activitatea
informativ-operativă.
Expunere
Inteligenţa emoţională indicator al eficienţei şi performanţei
Explicaţie
ofiţerului care desfăşoară activitatea în domeniul informaţii 2
Problematizare
pentru apărare.
Conversaţie
Inteligenţa emoţională în practica activităţii din domeniul
informaţii pentru apărare.
Comunicarea verbală şi nonverbală în cadrul relaţiilor
operative.
Expunere
Comunicarea şi limbajul.
Explicaţie
Comunicarea nonverbală: expresia feţei şi gesturile, 2
Demonstraţie
contactul vizual, contactul corporal, aspectul exterior,
Conversaţie
poziţia corpului, orientarea, proximitatea, spaţiul şi distanţa.
Interpretarea proactivă a mesajelor comunicării nonverbale.
Bibliografie:
1. Goleman, Daniell - Inteligenţa emoţională, Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2001;
2. Moscovici Serge -Psihologia socială sau maşina de fabricat zei, traducere din
[Link]ă, Polirom, 1997;
3. Mucchielli, Alex - „Arta de a influenţa. Analiza tehnicilor de manipulare”, Ed.
POLIROM, Bucureşti, 2002;
4. Navaro, Joe, Karlins, Marvin dr. – „Secretele comunicării nonverbale”, Ed. METEOR
PRESS, Bucureşti, 2008;
5. Perţea, Gheorghe - Psihologie militară aplicată, Ed. AISM, 2003;
6. Tieger Paul, Tieger Barbara - Descoperirea propriei personalităţi, traducere din
[Link]ă, Editura Teora, Colecţia Psihologie aplicată, Bucureşti, 1998;
7. Wren Timothy - Seducţia, Arta de a cuceri, traducere din [Link]ă, Editura Ştiinţă şi
Tehnică, 1997.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Factori psihologici implicaţi în activitatea din
domeniul informaţii pentru apărare. Dezbatere
Aspecte psihologice ale activităţii informativ- Explicaţie 2
operative. Problematizare

290
Metode şi tehnici de cunoaştere psihologică a
interlocutorului. Evaluarea psihologică indirectă
pentru activitatea informativ – operativă. Clarificarea
Identificarea trăsăturilor temperamentale; conceptuală
Determinarea comportamentului de către atitudini şi Exemplul
2
determinarea atitudinilor de către comportament; demonstrativ
Prejudecăţi, preconcepţii, stereotipuri în evaluarea Descoperire dirijată
comportamentului propriu şi al surselor umane de Învaţarea în echipă
informaţii; dinamica şi schimbarea atitudinilor şi
comportamentului.
Psihicul uman – ţinta agresiunilor psihologice.
Tehnici de influenţare în activitatea informativ-
operativă.
Dezbatere
Tehnici de manipulare/ supunere fără constrângere
Explicaţie 2
(tehnica piciorului-în-uşă, tehnica uşii-în-nas,
Problematizare
tehnica amorsării, tehnica spălării creierului / brain
washing) şi consecinţele acestora asupra
comportamentului.
Dezbatere
Metode şi tehnici de stimulare şi dezvoltare a Explicaţie
memoriei pentru activitatea informativ-operativă. Exemplul 2
Mnemotehnici. demonstrativ
Problematizare
Valorificarea inteligenţei emoţionale în activitatea
informativ-operativă.
Principii de folosire a inteligenţei emoţionale în
practica activităţii din domeniul informaţii pentru Dezbatere
apărare. Explicaţie
2
Profilul psihologic al persoanelor cu un nivel ridicat Problematizare
al coeficientului de inteligenţă emoţională. Descoperire dirijată
Dezvoltarea principalelor abilităţi ce ţin de
inteligenţa emoţională necesare în activitatea
informativ-operativă.
Comunicarea verbală şi nonverbală în activitatea
informativă. Dezbatere
Procedee de creare a unei legături interpersonale Explicaţie
2
prin folosirea comunicării verbale şi nonverbale. Descoperire dirijată
Dificultăţi şi fenomene distorsionante în relaţia Problematizare
interindividuală.
Bibliografie:
1. Allport, G. - Structura şi dezvoltarea personalităţii, E.D.P., Bucureşti, 1991;
2. Bowdon,T.B. - 50 de cărţi fundamentale de psihologie, Meteor Press, Bucureşti, 2009;
3. Cosma, M. - Protecţia psihologică în acţiunile militare, Note de curs, Ed. Academiei
Forţelor Terestre, Sibiu, 2000;
4. Dafinoiu, I. - Personalitatea – metode calitative de abordare, Ed. Polirom, Iaşi, 2002;
5. Dewerpe, Alain - Spionul. Antropologia secretului de stat contemporan, Ed. Nemira,
Bucureşti, 1998, p 225-227;
6. Dreyden, Windy şi DiGiuseppe, Raymond - Ghid de terapie raţional-emotivă şi
comportamentală, Bucureşti, Editura ASCR, 2003, p. 8 şi 9;
7. Golu, M. - Dinamica personalităţii, Editura Geneza, Bucureşti, 1993;
291
 8. Hedges, P. - Personalitate şi temperament, editura Humanitas, Bucureşti, 1999;
9. Zamfir, Elena - Cultura relaţiilor interpersonale, Editura Politică, Bucureşti, 1982;
10. Iluţ, Petru - Valori, atitudini şi comportamente sociale. Teme actuale de
psihosociologie, Ed. Polirom, Iaşi, 2004;
11. Ioan Radu, Petru Iluţ, Liviu Matei - Psihologie socială, Editura EXE S.R.L., Cluj-
Napoca, 1994;
12. Moscovici, S.(coord.) - Psihologia socială a relaţiilor cu celălalt, Ed. Polirom, Iaşi,
1998;
13. Neculau, A. (coord.) - Psihologie socială – aspecte contemporane, Ed. Polirom, Iaşi,
1996;
14. Neculau, A. - Dinamica grupurilor: texte de bază, Ed. Polirom, Iaşi, 2001;
15. Zlate, M. - Eul şi personalitatea, Editura Trei, Bucureşti, 1997.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Informaţii pentru apărare (III) corespund, din punctul de vedere al
teoriei şi practicii contemporane, cerinţelor pregătirii psihologice a resursei umane pentru
îndeplinirea responsabilă a sarcinilor profesionale, în condiţiile diversităţii acţiunilor specifice
domeniului informaţii pentru apărare.
 Tematica disciplinei Informaţii pentru apărare (III) răspunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
● dezvoltarea aptitudinilor, capacităţilor şi abilităţilor psihice pentru desfăşurarea
activităţilor din domeniul informaţii pentru apărare;
● formarea competenţelor profesionale necesare adaptării eficiente la activitatea
specifică.

10. Evaluare
10.2. Metod 10.3. Pondere
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare
e de evaluare din nota finală
Modul de analiză, sinteză şi
integrare a informaţiei teoretice,
astfel:
- utilizarea teoriilor specifice
pentru explicarea şi argumentarea
comportamentului într-o situaţie
dată;
- evaluarea psihologică a unei
10.4. Curs Probă scrisă 60%
persoane folosind clasificarea şi
ierarhizarea trăsăturilor
personalităţii:
- argumentarea rolului limbajului
nonverbal în activitatea
informativ-operativă;
- cunoaşterea principalelor tehnici
de persuasiune şi influenţare.

292
 - abilitatea de a aplica metodele şi
tehnicile psihologice specifice;
- manifestarea unei atitudini
10.5. Seminar/lab Referat
pozitive şi responsabile faţă de 40%
orator Studiu de caz
implicaţiile psihologiei militare
aplicate în formarea şi dezvoltarea
profesională.
10.6. Standard minim de performanţă
 Definirea noţiunilor generale, teoriilor şi metodelor de bază specifice psihologiei militare
aplicată în domeniul informaţiilor pentru apărare;
 Formarea abilităţilor minimale cel puţin pentru relaţionare, comunicare interpersonală şi
evaluare psihologică a individului;
 Elaborarea unui element de portofoliu care să demonstreze studierea şi înţelegerea minimală
a subiectului tratat.

293
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei TACTICĂ II
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Daniel SOLESCU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Daniel SOLESCU
2.4. Anul 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
II 2.5. Semestrul 3 Ex. Opţional 2
de studiu evaluare disciplinei
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.3. Seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2. curs 1 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. Seminar/
24 din care 3.5. curs 12 12
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 19
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi 10
pe teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 51
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum -

4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului -
5.2. de desfăşurare a
-
seminarului/laboratorului

294
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
Competenţe profesionale

şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de

probleme specifice
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea
de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale
tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul Însuşirea şi explicarea fenomenelor, legilor, principiilor ce
general al disciplinei caracterizează structurile militare de nivel tactic.
 Identificarea şi utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor
specifice domeniului tactic;
 Identificarea principalelor forme şi procedee de ducere a
acţiunilor militare;
 Cunoşterea principalelor misiuni care pot fi îndeplinite de către
forţele terestre, la nivel tactic;
 Cunoaşterea şi înţelegerea particularităţilor de acţiune ale grupei
de infanterie în medii specifice;
7.2. Obiectivele  Dezvoltarea capacităţilor profesionale de planificare, pregătire şi
specifice conducere a acţiunilor de luptă la nivel grupă;
 Perfecţionarea deprinderilor teoretice şi practice privind aplicarea
procedurilor de conducere ale grupei de infanterie în luptă
 Perfecţionarea cunoştinţelor teoretice şi a deprinderilor practice
pentru organizarea şi conducerea STX- urilor cu grupa şi de
infanterie în operaţiile de bază, intermediare şi de stabilitate şi
sprijin;
 Conştientizarea importanţei sprijinului logistic şi măsurilor de
asigurare acţiunilor de luptă/protecţie a forţelor.
8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Descriere
C1: Organizarea, dotarea şi misiunile grupei de
Explicaţie
infanterie. Proceduri de conducere la nivel
Conversaţie
Expunere
C2: Ofensiva – particularităţi la nivel grupă de
Explicaţie
infanterie
Conversaţie
Expunere
C3: Apărarea – particularităţi la nivel grupă de Demonstraţie
infanterie Explicaţie
Conversaţie

295
 Expunere
C4: Operaţii intermediare – particularităţi la
Explicaţie
nivel grupă de infanterie
Conversaţie
Descriere
C5: Organizarea, pregătirea şi executarea
Explicaţie
misiunii de patrulare la nivel grupă de infanterie
Expunere
Descriere
C6: Particularităţi ale luptei grupei de infanterie Explicaţie
Expunere
Bibliografie:
1.F.T/I-8 Manualul instrucţiei luptătorului, Sibiu, 2007;
2.F.T/I-7 Manualul de luptă al grupei de infanterie, Făgăraş, 2006;
[Link] – Tehnici individuale şi colective de acţiune în câmpul de luptă, Sibiu, 2002;
4.F.T/I-6 Manualul instrucţiei infanteriştilor, Făgăraş, 2007;
[Link] 1.4.a., Programul de instrucţie pentru misiuni al grupei de infanterie.
6.F.T. – 3: Manualul de tactică generală a Forţelor Terestre, Bucureşti, 2006;
7. Tratat de tactică militară – Forţele Terestre, Editura Academiei Forţelor Terstre, Sibiu,
2003;
8. AJP 3.2 – Allied Joint Doctrine for Land Operations, Ratification Draft;
[Link] 3.2 – Land Operation, june, 2003;
10. Sun Tzu, Arta războiului, Editura Antet, Oradea, 1999;
11. Carl von Clausewitz, Despre război, Editura Antet, Oradea, 2006;
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
S1: Seminar introductiv - Puterea de luptă a grupei
de infanterie şi principiile de întrebuinţare în luptă
Dezbatere
S2: T.L.P grupei de infanterie Conversaţie
Explicaţie
Explicaţie
S3: Acţiunile grupei de infanterie în principalele
Problematizare
forme ale luptei armate
Demonstraţie
S4: Particularităţi ale acţiunilor de luptă în teren Dezbatere
muntos, în mediu urban şi în operaţuiile de Conversaţie
stabilitate şi sprijin Explicaţie
Dezbatere
S5: Acţiunile grupei în operaţii de stabilitate şi
Explicaţie Studiu de
sprijin
caz
S6: Sprijinul logistic, asigurarea acţiunilor de luptă Dezbatere
şi protecţia forţelor la nivelul grupei de infanterie Conversaţie Explicaţie
Bibliografie:
1. F.T.-3: Manualul de tactică generală a Forţelor Terestre, Bucureşti, 2006;
2. Tratat de tactică militară – Forţele Terestre, Editura Academiei Forţelor Terstre, Sibiu,
2003;
3. F.T/I-8 Manualul instrucţiei luptătorului, Sibiu, 2007;
4. F.T/I-7 Manualul de luptă al grupei de infanterie, Făgăraş, 2006;
5. Curs – Tehnici individuale şi colective de acţiune în câmpul de luptă, Sibiu, 2002;
6. F.T/I-6 Manualul instrucţiei infanteriştilor, Făgăraş, 2007;
7. PIM 1.4.a., Programul de instrucţie pentru misiuni al grupei de infanterie.

296
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Tactică II corespund următoarelor repere teoretice şi practice
contemporane:
 Analiza fenomenului militar contemporan;
 Diversitatea acţiunii militare;
 Tematica disciplinei Tactică II corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Formarea unui limbaj operaţional comun;
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice domeniului militar;
 Aplicarea corectă a principiilor acţiunilor militare;
 Înţelegerea modalităţilor de concretizare a cunoştinţelor teoretice în practica operaţiilor
militare de diverse tipuri.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi
conceptelor specifice tacticii;
 Realizarea de conexiuni între elementele
10.4. Curs domeniului tactic; Probă scrisă 70 %
 Argumentarea unor puncte de vedere
privind utilizarea structurilor militare de nivel
tactic în principalele forme de luptă.
 Abilităţi minime în explicarea conceptelor
fundamentale din tactică;
 Realizarea de conexiuni între elementele
domeniului tactic;
10.5.  Materializarea grafică corectă a
Referat 30 %
Seminar principalelor tipuri de acţiuni specifice
acţiunilor militare ale grupei infanterie;
 Manifestarea unei atitudini pozitive şi
responsabile faţă de implicaţiile teoriei
militare în formarea profesională.
10.6. Standard minim de performanţă
- utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice tacticii;
- abilităţi minime în explicarea conceptelor fundamentale din domeniul tactic;
- întocmirea şi prezentarea unui referat prin care demonstrează că a studiat bibliografia
minimală;
- pentru promovare este obligatoriu ca studenţii să obţină minimum nota 5, atât la
evaluarea continuă cât şi la cea finală.

297
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei TRANSPORTURI MILITARE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Ioan VIRCA
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Ioan VIRCA
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul Obligatorie,
II 2.5. Semestrul 4 Ex.
studiu de evaluare disciplinei Fundamentală

3. Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 2 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
36 din care 3.5. curs 24 12
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 13
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi 12
pe teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 11
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 39
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum  DISCIPLINE DIN SEMESTRELE
ANTERIOARE :
 Mecanică şi rezistenţa materialelor;
 Mecanisme şi motoare;
 Dinamica Autovehiculelor Militare
 Tehnică Auto pe Roţi
4.2. de competenţe  C4.1
 C4.2

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului  în sală de specialitate
5.2. de desfăşurare a  în sală de specialitate
seminarului/laboratorului
298
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor specialităţii militare pentru soluţionarea problemelor
Competenţe profesionale

specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative
specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi
procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în
activitatea de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de
funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea noţiunilor generale despre transporturile
autovehiculelor militare şi înţelegerea fenomenelor şi proceselor
care stau la baza acestei activităţi, în condiţii variate de teren şi
7.1. Obiectivul
mediu, necesare formării şi dezvoltării competenţelor de
general al disciplinei
specialist auto studenţilor militari, cu scopul de a le utiliza
eficient din punct de vedere al posibilităţilor de deplasare şi
consum în orice situaţie.
 Definirea noţiunilor de bază ale disciplinei studiate şi înţelegerea
importanţei cunoştinţelor aferente asupra modului de folosire
practică a autovehiculelor militare;
 Cunoaşterea criteriilor de bază privind transporturile militare şi
identificarea soluţiilor de bază specifice tuturor categoriilor de
autovehicule din dotare, a avantajelor şi dezavantajelor acestora;
 Înţelegerea proceselor şi fenomenelor ce stau la baza propulsării,
tracţiunii şi stabilităţii autovehiculelor militare, precum şi
cunoaşterea posibilităţilor practice de executare în teren a acţiunilor
7.2. Obiectivele caracteristice;
specifice  Explicarea particularităţilor de conducere a autovehiculelor
militare în condiţiile de teren şi interoperabilitate cu structurile din
care fac parte în acţiuni comune specifice misiunilor forţelor
luptătoare;
 Formarea şi dezvoltarea aptitudinilor tehnice şi abilităţilor de
operare în mod fluent cu terminologia folosită în practica
transporturilor militare;
 Înţelegerea necesităţii exploatării raţionale şi eficiente a
autovehiculelor militare în scopul realizării unor consumuri minime
de carburanţi-lubrifianţi.

299
 8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
C1. Sistemul militar de transport rutier
1.1. Personalul şi structurile de mişcare şi
transport rutier
1.2. Mijloace militare de transport rutier şi
misiunile structurilor de transport rutier Expunere,
1.3. Conducerea structurilor de transport rutier Explicaţie,
1.4. Asigurarea sprijinului de transport rutier Demonstraţie
1.5. Principii de organizare a operaţiilor de
mişcare şi transport rutier
1.6. Categorii şi tipuri de operaţii de transport
rutier.
C2. Planificarea operaţiilor de mişcare şi
transport rutier
2.1. Planificarea mişcării şi transporturilor
rutiere pentru îndeplinirea sarcinilor
Expunere,
administrative
Explicaţie,
2.2. Planificarea operaţională a mişcării şi
Demonstraţie
transporturilor pe căile de comunicaţie rutieră
2.3. Planificarea mişcării şi transporturilor
trupelor armatelor altor state pe căile de
comunicaţie rutiere interne
C 3. Organizarea executării mişcării şi
transporturilor pe căile de comunicaţie
rutiere
3.1. Ordine de opreraţii/mişcare, programe şi
Expunere,
grafice de circulaţie pe căile de comunicaţie
Explicaţie,
rutieră
Demonstraţie
3.2. Organizarea deplasării vehiculelor pe căile
de comunicaţie rutieră
3.3. Rute şi reţele de rute/drumuri militare
3.4. Marcarea vehiculelor militare
C4. Executarea mişcării şi transporturilor
pe căile de comunicaţie rutiere
4.1. Reguli privind executarea deplasării
coloanei de autovehicule
4.2. Pregătirea vehiculelor pentru deplasarea în Expunere,
compunerea unei coloane Explicaţie,
4.3. Responsabilităţi privind încărcarea Demonstraţie
vehiculelor şi caracteristicile încărcăturii
4.4. Proceduri utilizate pentru încărcare
4.5. Transportul materialelor periculoase şi a celor
cu gabarit depăşit
4.6. Proceduri de asigurare şi fixare a încărcăturii
C5. Reguli de bază ale traficului militar
rutier Expunere,
5.1. Reguli privind organizarea controlului Explicaţie,
traficului militar rutier Demonstraţie
5.2. Activităţile elementelor de control al

300
traficului rutier
5.3. Reguli de trafic rutier ce trebuie respectate
de către conducătorii vehiculelor militare
5.4. Personalul de control al traficului şi
relaţiile acestuia cu utilizatorii rutieri militari
C6. Condiţiile operaţionale în care se
execută operaţiile de mişcare şi transport
rutier Expunere,
6.1. Riscuri potenţiale Explicaţie,
6.2. Asigurarea securităţii operaţiilor de Demonstraţie
mişcare şi transport rutier
6.3. Planuri de securitate şi apărare
Bibliografie
1. Doctrina întrunită pentru mişcare şi transport, Bucuresti ,2006.
2. Instrucţiuni privind operaţiile de mişcare şi transport ale unităţilor şi marilor unităţi L-14/1,
Bucureşti, 2005.
3. Instrucţiuni privind transportul trupelor, tehnicii şi materialelor militare peste frontiera de
stat a României L-14/2, Bucureşti, 2006.
4. Instrucţiuni privind planificarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul
executării mişcării şi transportului pe căile de comunicaţie rutiere L-14/3, Bucureşti, 2006.
5. Instrucţiuni privind planificarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul
executării mişcării şi transportului pe căile de comunicaţie feroviare L-14/4, Bucureşti, 2005.
6. Instrucţiuni privind privind mişcarea şi transporturile militare multinaţionale L-14/7,
Bucureşti, 2006.
7. NATO Logistics Handbook, Brussels, 1997.
8.2. Seminarii Metode de predare Observaţii
1. Sistemul circulaţiei rutiere şi factorii care-i
Explicaţie,
condiţionează fucţionalitatea. Clasificarea
Demonstraţie
mijloacelor şi transporturilor rutiere.
2. Semnale pentru dirijarea şi circulaţia Explicaţie,
vehiculelor. Identificarea personalului de Problematizare,
control al mişcării şi control al traficului Demonstraţie
3. Transporturi rutiere în condiţii de teren greu Explicaţie,
şi de climă nefavorabilă Demonstraţie
8.3. Laborator Metode de predare Observaţii
1. Ordinul de marş/deplasare. Program de
Explicaţie,
circulaţie pe căile de comunicaţie rutiere.
Problematizare
Planificarea deplasării folosind programele şi
Demonstraţie
graficele de circulaţie.
5. Organizarea coloanei de vehicule. Lăţimile
drumurilor şi fluxurilor de circulaţie.
Explicaţie,
Indicatoare de circulaţie utilizate pentru
Problematizare
deplasarera vehiculelor militare. Semnalele
Demonstraţie
conducătorilor de vehicule şi de dirijare a
vehiculelor militare.

301
6. Executarea mişcării şi transporturilor rutiere
în condiţii de teren greu şi condiţii meteo
nefavorabile. Explicaţie,
Raportul de infracţiune utilizate de către Problematizare
personalul NATO de control al traficului. Demonstraţie
Corespondenţa prevederilor instrucţiunilor cu
acordurile standard NATO.
Bibliografie
1. Doctrina întrunită pentru mişcare şi transport, Bucuresti ,2006.
2. Instrucţiuni privind operaţiile de mişcare şi transport ale unităţilor şi marilor unităţi L-14/1,
Bucureşti, 2005.
3. Instrucţiuni privind transportul trupelor, tehnicii şi materialelor militare peste frontiera de
stat a României L-14/2, Bucureşti, 2006.
4. Instrucţiuni privind planificarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul
executării mişcării şi transportului pe căile de comunicaţie rutiere L-14/3, Bucureşti, 2006.
5. Instrucţiuni privind planificarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul
executării mişcării şi transportului pe căile de comunicaţie feroviare L-14/4, Bucureşti, 2005.
6. Instrucţiuni privind privind mişcarea şi transporturile militare multinaţionale L-14/7,
Bucureşti, 2006.
7. NATO Logistics Handbook, Brussels, 1997.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Transporturi militare, corespund următoarelor repere teoretice şi
practice actuale:
 Formarea de specialişti în domeniu, capabili să utilizeze eficient autovehiculele militare.
 Formarea capacităţii de a proiecta activităţi şi acţiuni în diferite condiţii de teren sau
mediu, folosind tehnica auto din dotare.
Tematica disciplinei Transporturi militare corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Aplicarea corectă a procedurilor de operare privind transporturile autovehiculelor militare;
 Transpunerea în practica transporturilor militare a elementelor de siguranţa conducerii
autovehiculelor.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Analiza constructiv-funcţională a dispunerii
principalelor ansambluri şi subansambluri din
construcţia autovehiculelor militare pe roţi;
 Identificarea corectă a mărimilor specifice
deplasării autovehiculelor, asupra cărora se
10.4. Curs Probă scrisă 50 %
poate interveni în procesul de exploatare în
scopul utilizării eficiente a acestora;
 Descrierea particularităţilor conducerii
autovehiculelor militare pe roţi pe drumurile
publice sau în alte condiţii;

302
  Explicarea fenomenelor şi proceselor
specifice deplasării autovehiculelor şi
interacţiunii acestora cu mediul asupra
consumului de carburanţi-lubrifianţi;
 Determinarea principalelor mărimi
specifice propulsiei, tracţiunii şi stabilităţii
Lucrări de
pentru autovehiculele studiate şi analiza
10.5. laborator şi
acestora. 50 %
Laborator referat
 Stabilirea corectă a tehnicilor şi mijloacelor
Probă practică
de transport a unor tipuri de tehnică din teren
greu.
10.6. Standard minim de performanţă
- Să definească mărimile ce caracterizează transportul autovehiculelor militare în
termeni tehnici consacraţi, în proporţie de minim 25%;
- Să indice modul de organizare generală a autovehiculelor militare pe roţi şi să
evidenţieze influenţa particularităţilor funcţionale ale sistemului de propulsie asupra
capacităţii de progresiune a acestora în proporţie de minim 30%;
- Să determine mărimi specifice transporturilor autovehiculelor militare şi să stabilească
tehnici şi mijloace de evacuare a acestora din teren greu în proporţie de minim 30%.

303
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare şi informaţii
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei LEADERSHIP ÎN CÂMP TACTIC
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Daniel SOLESCU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Daniel SOLESCU
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
II 2.5. Semestrul 4 Ex. Opţional 3
studiu evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 2 3.3. seminar/laborato 1
3.4. Total ore din planul de 36 din care 3.5. curs 24 3.6. seminar/laborato 12
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 10
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 17
Tutoriat
Examinări 2
Alte activităţi …
3.7. Total ore studiu individual 39
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de Leadership militar, Scenarii tactice, Tactică generală, Comportament
curriculum organizaţional militar
C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în organizaţie
C1.1 Descrierea conceptelor, teoriilor, paradigmelor şi metodologiilor utilizate
de leadership
C1.2 Explicarea şi interpretarea fenomenelor specifice leadershipului utilizând
cunoştinţele fundamentale
4.2. de
C1.3 Aplicarea conceptelor şi teoriilor fundamentale pentru rezolvarea unor
competenţe
probleme bine definite specifice domeniului ştiinţe militare şi informaţii
C1.4 Analiza organizaţiei militare, identificarea problemelor şi luarea deciziei
pentru aplicarea măsurilor de eliminare a disfuncţiilor
C1.5 Elaborarea şi aplicarea procedurilor specifice pentru optimizarea conducerii
organizaţiei militare

304
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată cu vcalculator şi videoproiector
5.2. de desfăşurare a
Sală de seminar dotată cu flipchart
seminarului/laboratorului
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor
de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă şi utilizarea capabilităţilor
armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de probleme specifice
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
Competenţe profesionale

organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite

C5. Implementarea strategiilor de instruire şi de evaluare a performanţelor în
cadrul instrucţiei individuale şi colective
C5.4 Evaluarea nivelului şi calităţii performanţei educaţionale. identificarea
disfuncţionalităţilor şi măsurilor de reglare a procesului instrucţiei
C6. Aplicarea tehnicilor militare de acţiune individuală în diferite contexte situaţionale
C6.4 Evaluarea riscului în spaţiul de luptă tactic şi integrarea adecvată a procedeelor
şi tehnicilor de acţiune individuală în ansamblul acţiunilor de grup în situaţii de luptă
simulată
C6.5 Proiectarea procedeelor de acţiune individuală în funcţie de caracteristicile
situaţiilor şi utilizarea eficientă şi oportună a aparaturii, armamentului şi
echipamentelor din dotare pentru îndeplinirea misiunii
transversale
Competenţe

- Exercitarea leadership-ului în cadrul echipei, inclusiv al echipelor multinaţionale

- Capacitatea de a fi un lider ataşat eticii şi deontologiei profesionale, un partener eficace în
sistemul managerial al organizaţiilor, inclusiv al organizaţiilor multinaţionale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul Particularizarea teoriilor specifice leadership-ului la contextul
general al organizaţional militar centrat pe planificare, pregătire, executare şi
disciplinei evaluarea acţiunilor militare
 Cunoaşterea conceptelor şi teoriilor privind organizarea şi funcţionarea
structurilor de comandă şi stat major
 Particularizarea şi integrarea conceptelor specifice leadership-ului în
organizarea şi desfăşurarea acţiunilor militare
 Cunoaşterea conceptelor teoretice privind evaluarea şi asumarea
riscurilor în acţiunea militară
 Aplicarea normativelor în vigoare pentru organizarea şi conducerea
proceselor de instrucţie în organizaţia militară
7.2. Obiectivele  Cunoaşterea documentelor de conducere utilizate pentru planificarea şi
specifice desfăşurarea acţiunilor militare precum şi aplicarea corectă a procedurilor
de conducere a forţelor la nivel tactic
 Înţelegerea principiilor şi normelor care stau la baza asigurării cu
resurse umane şi materiale pe timpul acţiunilor militare
 Familiarizarea cu modul de organizare şi conducere a unei şedinţe de
lucru (breafing) specifică planificării unei acţiuni militare
 Valorificarea informaţilor obţinute pentru planificarea, pregătirea,
executarea şi evaluarea acţiunilor militare şi nivelului instruirii
structurilor militare de nivel grupă/pluton.
305
8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Expunere, Scheme, slide-uri de
Organizarea şi funcţionarea structurilor de
explicaţie, prezentare a
comandă şi stat major la nivel B/Bg./D.
conversaţie conţinuturilor
Competenţe şi responsabilităţi ale ofiţerului Expunere, Scheme, slide-uri de
de comandă/ofiţer de stat major în acţiunea explicaţie, prezentare a
militară conversaţie conţinuturilor
Expunere, Scheme, slide-uri de
Rolul şi relaţionări ale liderului în acţiunea
explicaţie, prezentare a
militară
conversaţie conţinuturilor
Expunere, Scheme, slide-uri de
Proceduri de conducere a forţelor explicaţie, prezentare a
conversaţie conţinuturilor
Expunere, Scheme, slide-uri de
Procesul de luare a deciziilor în sistemul
explicaţie, prezentare a
militar
conversaţie conţinuturilor
Expunere, Scheme, slide-uri de
Documente de planificare, pregătire,
explicaţie, prezentare a
executare şi evaluare a operaţiilor
conversaţie conţinuturilor
Expunere, Scheme, slide-uri de
Riscuri în planificarea, pregătirea, executarea
explicaţie, prezentare a
şi evaluarea operaţiilor
conversaţie conţinuturilor
Expunere, Scheme, slide-uri de
Repetiţii în pregătirea operaţiilor explicaţie, prezentare a
conversaţie conţinuturilor
Expunere, Scheme, slide-uri de
Proceduri de control operativ explicaţie, prezentare a
conversaţie conţinuturilor
Expunere, Scheme, slide-uri de
Sincronizarea acţiunilor pe câmpul de luptă explicaţie, prezentare a
conversaţie conţinuturilor
Expunere, Scheme, slide-uri de
Generarea şi regenerarea forţelor explicaţie, prezentare a
conversaţie conţinuturilor
Expunere, Scheme, slide-uri de
Leadership situaţional în câmp tactic explicaţie, prezentare a
conversaţie conţinuturilor
Bibliografie:
1. Bennis, W., Nanus, B., Liderii: strategii pentru preluarea conducerii, Bucureşti, Editura
Bussiness Tech international Press, 2000
2. Goleman, D., Boyatzis, R., McKee, A., Inteligenţa emoţională în leadership, Bucureşti,
Editura Curtea Veche, 2005
3. Johns, G., Comportament organizaţional, Bucureşti, Editura Economică, 1998
4. Manfred, K.V., Leadership: arta şi măestria de a conduce, Bucureşti, Editura Codecs,
2003
5. Sfârlog, B., Ralea, M., Giurcă, D.F., Leadership organizaţional militar, curs, Editura
Academiei Forţelor Terestre, 2010
6. Sfârlog, B., Ralea, M., Giurcă, D.F., Leadership organizaţional militar, caiet de seminar,
Editura Academiei Forţelor Terestre, 2010
306
 7. Zlate, M., Leadership şi management , Iaşi, Editura Polirom, 2004
8. Zlate, M., Tratat de psihologie organizaţional-managerială, vol. 1, 2, Iaşi, Editura
Polirom, 2007
9. SMG / P.F.-5 Doctrina Planificării Operaţionale în Armata României
10. Grigoraş, Constantin, Operaţii de stabilitate şi de sprijin. Generarea şi regenerarea
forţelor, Editura Academiei Forţelor Terestre, 2011
11. Col. Ostropel Viorel, Instrucţia tactică a grupei şi plutonului de infanterie (exerciţii
tactice în complex), Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre, 1999.
12. F.T.-2 Manualul activităţii de stat major a comandamentelor din Forţele Terestre în
operaţii
13. FM 22-100 Leadership;
14. Programul de instrucţie individuală la instrucţia tactică generală, Făgăraş, 2008;
15. Programul de instrucţie individuală la instrucţia metodică, Făgăraş, 2008;
16. Metodica instrucţiei tactice a grupei de infanterie, Bucureşti, 1988;
17. Metodica organizării, pregătirii şi desfăşurării tragerilor de luptă cu grupa şi plutonul de
infanterie (VM, CC), Bucureşti, 1989;
18. Manualul instrucţiei luptătorului, Sibiu, 2008;
19. Metodica organizării, pregătirii şi desfăşurării exerciţiilor la nivel grupă şi pluton,
Bucureşti, 2007;
20. Dispoziţie privind planificarea, desfăşurarea şi analiza exerciţiilor în Armata României,
SMG-91/10.11.2011
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Obs.
Studiu de caz,
Organizarea şi desfăşurarea unui breafing de Dosar cu documente,
dezbatere,
informare/ analiză post-acţiune studii de caz
explicaţie
Studiu de caz,
Organizarea şi desfăşurarea unei repetiţii la
dezbatere, Scheme, studii de caz
macheta terenului
explicaţie
Studiu de caz,
Organizarea şi desfăşurarea unei repetiţii pe
dezbatere, Scheme, studii de caz
schemă / hartă
explicaţie
Documente şi activităţi pentru pregătirea şi Studiu de caz,
executarea unei şedinţe de tragere cu dezbatere, Dosar cu documente
armamentul din dotare explicaţie
Studiu de caz,
Leadership situaţional, aplicaţie practică:
dezbatere, Scheme, studii de caz
jocul de război
explicaţie
Studiu de caz,
Planificarea şi organizarea unui STX de nivel Documentarul STX-
dezbatere,
grupă ului, scheme
explicaţie
Bibliografie:
1. Bennis, W., Nanus, B., Liderii: strageii pentru preluarea conducerii, Bucureşti, Editura
Bussiness Tech international Press, 2000
2. Goleman, D., Boyatzis, R., McKee, A., Inteligenţa emoţională în leadership, Bucureşti,
Editura Curtea Veche, 2005
3. Johns, G., Comportament organizaţional, Bucureşti, Editura Economică, 1998
4. Manfred, K.V., Leadership: arta şi măestria de a conduce, Bucureşti, Editura Codecs,
2003
5. Sfârlog, B., Ralea, M., Giurcă, D.F., Leadership organizaţional militar, curs, Editura
Academiei Forţelor Terestre, 2010
307
 6. Sfârlog, B., Ralea, M., Giurcă, D.F., Leadership organizaţional militar, caiet de seminar,
Editura Academiei Forţelor Terestre, 2010
7. Zlate, M., Leadership şi management , Iaşi, Editura Polirom, 2004
8. Zlate, M., Tratat de psihologie organizaţional-managerială, vol. 1, 2, Iaşi, Editura
Polirom, 2007
9. Col. Ostropel Viorel, Instrucţia tactică a grupei şi plutonului de infanterie (exerciţii
tactice în complex), Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre, 1999.
10. F.T.-2 Manualul activităţii de stat major a comandamentelor din Forţele Terestre în
operaţii
11. FM 22-100 Leadership;
12. Ordinul Şefului SMFT privind instrucţia şi exerciţiile în Forţele Terestre în perioada
2007-2010, nr. SMFT-43/19.09.2006;
13. Programul de instrucţie individuală la instrucţia tactică generală, Făgăraş, 2008;
14. Programul de instrucţie individuală la instrucţia metodică, Făgăraş, 2008;
15. Metodica instrucţiei tactice a grupei de infanterie, Bucureşti, 1988;
16. Metodica organizării, pregătirii şi desfăşurării tragerilor de luptă cu grupa şi plutonul de
infanterie (VM, CC), Bucureşti, 1989;
17. Manualul instrucţiei luptătorului, Sibiu, 2008;
18. Ordinul Şefului Statului Major General nr. SMG-47/15.08.2006, privind instrucţia şi
exerciţiile în Armata României, în perioada 2007-2010.
19. Metodica organizării, pregătirii şi desfăşurării exerciţiilor la nivel grupă şi pluton,
Bucureşti, 2007;
20. Dispoziţie privind planificarea, desfăşurarea şi analiza exerciţiilor în Armata României,
SMG-91/10.11.2011MRU-3/1, Instrucţiuni privind aprecierea cadrelor militare,
Bucureşti, 2007.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Leadership în câmp tactic au ca scop dezvoltarea abilităţilor de
conducere ale absolvenţilor în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor specifice
subunităţilor din Forţele Terestre şi corespund următoarelor repere teoretice şi practice
contemporane:
- Participarea activă a studenţilor, parteneriat între educator şi studenţi
- Metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare
- Leadership situaţional specific organizaţiei militare
 Tematica disciplinei Leadership în câmp tactic corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
- Formarea unui limbaj operaţional comun
- Utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice domeniului militar
- Desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor
- Utilizarea tehnologiei moderne
- Înţelegerea modalităţilor de concretizare a cunoştinţelor teoretice în planificarea,
pregătirea, executarea şi evaluarea acţiunilor militare

308
10. Evaluare
10.3.
Tip Pondere
10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare
activitate din nota
finală
 Cunoaşterea conceptelor şi teoriilor care
fundamentează organizarea şi
funcţionarea structurile de comandă şi
stat major;
 Utilizarea unui algoritm specific pentru Probă scrisă
planificarea, pregătirea, executarea şi - 20 itemi (a câte 0,25 puncte
evaluarea acţiunilor militare; pentru fiecare răspuns
 Elaborarea corectă a unui document de integral corect) – 5 puncte;
conducere specific pentru conducerea -2 subiecte descriptive (din
forţelor care să rezulte studierea şi
10.4. Curs 65 %
 Explicarea algoritmilor care stau la baza înţelegerea informaţiilor
elaborării unui plan de acţiune prezentate la prelegeri şi a
 Explicarea leadership-ului în context celor acumulate prin
organizaţional militar; studierea bibliografiei
 Utilizarea leadership-ului în indicate) – 4 puncte
proiectarea şi desfăşurarea activităţilor - din oficiu – 1 punct
specifice organizaţiei militare;
 Utilizarea teoriilor în formularea şi
argumentarea unor puncte de vedere
personale.
 Utilizarea corectă a conceptelor
specifice domeniului;
 Aplicarea cunoştinţelor în organizarea
unei şedinţe de lucru (breafing);
10.5.  Manifestarea unei atitudini pozitive şi
Portofoliu (20%)
Seminar/ responsabile faţă de exercitarea 35%
Dezbateri seminar (15%)
laborator funcţională a rolurilor profesionale;
 Valorificarea informaţiilor obţinute în
elaborarea unor produse ştiinţifice (eseu,
referat) de natură să formeze capacităţi
de analiză, sinteză şi interpretare.
10.6. Standard minim de performanţă
- Utilizarea corectă a noţiunilor generale şi a conceptelor asociate disciplinei Leadership
în câmp tactic, exprimarea unor puncte de vedere personale, argumentate ştiinţific, în
cadrul dezbaterilor organizate în cadrul seminariilor – nota minimă 5 (cinci)
- Realizarea şi predarea unui portofoliu, din care să rezulte înţelegerea conexiunilor
dintre conceptele specifice disciplinei Leadership în câmp tactic, în conformitate cu
cerinţele indicate – nota minimă 5 (cinci)
- Nota minimă evaluare finală: 5 (cinci)

309
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei TRAGERILE ARTILERIEI
2.2. Titularul activităţilor de curs Colonel dr. Georgel OPREAN
2.3. Titularul activităţilor de seminar Colonel dr. Georgel OPREAN
2.4. Anul de 2.5. 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
II 4 Ex. Opţional 3
studiu Semestrul evaluare disciplinei

3. Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 2 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
36 din care 3.5 curs 24 12
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi 7
pe teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi -
3.7. Total ore studiu individual 39
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum - Nu este cazul

4.2. de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Sală dotată cu videoproiector
5.2. de desfăşurare a seminarului/ Sală dotată cu tablă/ Poligon redus de câmp
laboratorului

310
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă şi
utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de probleme
specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi
deontologiei militare, a actelor normative specifice şi a manualelor militare, definirea,
clasificarea principalelor concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a
Competenţe profesionale

limbajului de specialitate;
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea
de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale
tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei;
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi
armamentului specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor militare şi
a procedeelor tactice specifice armei şi nivelului structurii militare;
C4.4 Analiza şi evaluarea parametrilor de funcţionare a armamentului şi tehnicii
specifice armei şi valorificarea acestora în constituirea capabilităţilor funcţionale ale
entităţilor organizaţionale specifice armei şi redactarea documentelor de planificare,
organizare şi desfăşurare a activităţilor structurilor de armă, conform formei şi
conţinutului instituţionalizat;
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite.
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea noţiunilor teoretice, formarea şi dezvoltarea capacităţilor de
7.1. Obiectivul
pregătire şi executare a misiunilor de foc prin trageri prin ochire indirectă cu
general
piesa de artilerie.
1. Formarea deprinderilor de lucru cu tablele de tragere ale gurilor de foc de
artilerie;
2. Formarea deprinderilor de determinare prin calcul a corecţiilor balistice şi
7.2. Obiectivele meteorologice şi a elementelor iniţiale de tragere;
specifice 3. Formarea deprinderilor de executare a tragerilor, cu piesa, prin ochire
indirectă şi directă asupra ţintelor punctuale sau de dimensiuni mici;
4. Formarea deprinderilor de executare a reglajelor prin O.S.S. prin
încadrare şi tragerea de efect cu piesa asupra ţintelor observate.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
C.1 Elementele şi formele traiectoriei. Structura şi modul
expunere, explicaţie scheme
de utilizare a tablelor de tragere.
C.2. Pregătirea tehnică şi balistică a tragerii. expunere, explicaţie scheme
C.3. Pregătirea meteorologică a tragerii – structura,
valabilitatea şi interpretarea Buletinului Meteo Mediu. expunere, explicaţie scheme

311
C.4. Determinarea datelor iniţiale de tragere prin
expunere, explicaţie scheme
pregătire sumară.
C.5. Reglajul prin O.S.S. prin încadrare când p<5-00 şi
expunere, explicaţie scheme
tragerea de efect cu piesa asupra ţintelor observate.
C.6. Antrenament în condiţiile problemei 4 de tragere,
expunere, explicaţie scheme
reglaj prin încadrare, p<5-00.
C.7. Apreciere în condiţiile problemei 4 de tragere, reglaj
expunere, explicaţie scheme
prin încadrare, p<5-00
C.8. Reglajul prin O.S.S. prin încadrare când p≥5-00 şi
expunere, explicaţie scheme
tragerea de efect cu piesa asupra ţintelor observate.
C. 9. Antrenament în condiţiile problemei 4 de tragere,
expunere, explicaţie scheme
reglaj prin încadrare, p≥5-00.
C. 10. Apreciere în condiţiile problemei 4 de tragere, reglaj
expunere, explicaţie scheme
prin încadrare, p≥5-00.
C.11. Pregătirea tragerii prin ochire directă. expunere, explicaţie scheme
C.12. Tragerea prin ochire directă asupra ţintelor fixe şi în
expunere, explicaţie scheme
mişcare.
Bibliografie:
1. F.T./Art.R.T. -3.4. Manualul tragerilor artileriei-Baterie, pluton, piesă, Sibiu, 2011.
2. F.T./Art.R.T. -3.7. Norme privind evaluarea exerciţiilor/ tragerilor artileriei terestre.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Pregătirea tragerii: elementele şi formele traiectoriei, exersare,
determinarea variaţiilor condiţiilor balistice şi meteo ale demonstrare, exerciţii
tragerii pe baza datelor primite în exerciţii. explicaţie
Determinarea datelor iniţiale de tragere prin pregătire
sumară: principiul procedeului, condiţii de întrebuinţare,
exersare,
precizia determinării elementelor calculate; determinarea
demonstrare, exerciţii
elementelor iniţiale de tragere pe baza corecţiilor de
explicaţie
moment determinate prin trageri şi a principalelor condiţii
meteorologice şi balistice.
exersare,
Determinarea datelor iniţiale de tragere prin pregătire
demonstrare, exerciţii
sumară – exerciţii.
explicaţie
Executarea reglajului prin încadrare şi a tragerii de efect cu exersare,
piesa pentru neutralizarea ţintelor observate când p<5-00- demonstrare, exerciţii
exerciţii. explicaţie
Executarea reglajului prin încadrare şi a tragerii de efect cu exersare,
piesa pentru neutralizarea ţintelor observate când p≥5-00- demonstrare, exerciţii
exerciţii. explicaţie
exersare,
Executarea tragerii prin ochire directă cu piesa pentru
demonstrare, exerciţii
neutralizarea ţintelor fixe şi în mişcare
explicaţie
Bibliografie:
1. F.T./Art.R.T. -3.4. Manualul tragerilor artileriei-Baterie, pluton, piesă, Sibiu, 2011.
2. F.T./Art.R.T. -3.7. Norme privind evaluarea exerciţiilor/ tragerilor artileriei terestre.

312
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Tragerile artileriei corespund următoarelor repere teoretice şi
practice contemporane:
 educaţia centrată pe cursant;
 participarea activă a cursanţilor, parteneriat între educator şi cursanţi;
 metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare;
 educaţia permanentă, autoeducaţia.
Tematica disciplinei Tragerile artileriei corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor;
 instruirea individuală şi colectivă a militarilor;
 strategii didactice eficiente;
 utilizarea tehnologiilor moderne.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate Metode de evaluare din nota
finală
 Utilizarea corectă a tablelor de tragere pentru
determinarea corecţiilor balistice şi
meteorologice, elementelor iniţiale de tragere şi
Probă practică, scrisă
extragerea datelor necesare executării tragerilor;
- 3 subiecte (a câte
 Elementele calculate se aproximează la sute
3 puncte) din care să
de metri în bătaie şi la 0-05 în direcţie, în cazul
10.4. rezulte cunoaşterea
pregătirii sumare; 75 %
Curs problemelor de
 Determinarea elementelor iniţiale de tragere pregătire şi
fără a depăşi abaterile maxime (3,5%D ţ Tşi 0-15 executare a tragerii.
pentru pregătirea sumară); - din oficiu – 1 pct.
 Coeficienţii necesari executării reglajului se
determină cu o precizie de 0,1.

 Utilizarea corectă a tablelor de tragere pentru

determinarea corecţiilor balistice şi
meteorologice, elementelor iniţiale de tragere şi
extragerea datelor necesare executării tragerilor;
 Elementele calculate se aproximează la sute
10.5.
de metri în bătaie şi la 0-05 în direcţie, în cazul Rezolvări de exerciţii
Seminar/ 25 %
pregătirii sumare; impuse
laborator
 Determinarea elementelor iniţiale de tragere
fără a depăşi abaterile maxime (3,5%D ţ Tşi 0-15
pentru pregătirea sumară);
 Coeficienţii necesari executării reglajului se
determină cu o precizie de 0,1.
10.6. Standard minim de performanţă
 să descrie pe schemă/ planşă formele traiectoriei şi să identifice elementele acesteia
 să utilizeze corect tablele de tragere în vederea extragerii datelor necesare determinării corecţiilor
balistice ,meteo şi a elementelor iniţiale de tragere
313
 să descrie pregătirea tehnică a tragerii
 să determine variaţiile condiţiilor balistice şi meteorologice ale tragerii pe baza datelor primite în
exerciţii
 să precizeze condiţiile de întrebuinţare şi precizia procedeului pregătirii sumare
 să determine elementele iniţiale de tragere prin pregătire sumară pe baza corecţiilor de moment
determinate prin trageri şi prin calcul, pe baza principalelor condiţii meteo şi balistice, cu precizia de
100 m în bătaie şi 0-05 în direcţie
 să determine elementele de tragere prin pregătire sumară pe baza reperajului terenului
 să enunţe complet şi corect principiul procedeului de reglaj când p<5-00, modul de lucru şi
situaţiile de terminare a reglajului, să precizeze valoarea primei încadrări şi să determine corect
coeficienţii necesari cu precizia de 0,1
 să explice modul de executare a tragerii de efect, când p<5-00, în funcţie de natura, caracterul
ţintei şi efectul urmărit şi să enunţe regulile de corectare a elementelor pe timpul tragerii
 să îndeplinească sarcinile, cu piesa, când p<5-00, pentru neutralizarea ţintelor adăpostite şi
neadăpostite de dimensiuni mici, în condiţiile F.T./Art.R.T. -3.7.
 să enunţe complet şi corect principiul procedeului de reglaj când p≥5-00, modul de lucru şi
situaţiile de terminare a reglajului, să precizeze valoarea primei încadrări şi să determine corect
coeficienţii necesari cu precizia de 0,1
 să explice modul de executare a tragerii de efect, când p≥5-00, în funcţie de natura, caracterul
ţintei şi efectul urmărit şi să enunţe regulile de corectare a elementelor pe timpul tragerii
 să îndeplinească sarcinile, cu piesa, când p≥5-00, pentru neutralizarea ţintelor adăpostite şi
neadăpostite de dimensiuni mici, în condiţiile F.T./Art.R.T. -3.7.
 să enunţe şi să explice procedeele de executare a reglajului asupra ţintelor fixe
 să explice modul de executare a tragerii de efect asupra ţintelor fixe
 să explice modul de executare a tragerii prin ochire directă la distanţa loviturii directe şi la
distanţe mai mici decât D.L.D.
 să explice modul de executare a tragerii prin ochire directă la distanţe mai mari decât D.L.D.

314
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei PODURI MILITARE ŞI TRECERI
2.2 Titularul activităţilor de curs [Link]. Mircea VLADU
2.3 Titularul activităţilor de seminar [Link]. Mircea VLADU
2.4 Anul de 2.5 2.6 Tipul de 2.7 Regimul Opţional
II 4 E
studiu Semestrul evaluare disciplinei 3

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Numărul de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 2 3.3. seminar 1
3.4. Total din planul de învăţământ 36 din care 3.5. curs 24 3.6. seminar 12
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platforme electronice de specialitate şi pe 7
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutorat -
Examinări 2
Alte activităţi -
3.7. Total ore studiu individual 39
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum 1. Mecanică şi rezistenţa materialelor
4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului Sală de curs cu sistem de proiecţie

5.2 de desfăşurare a seminarului/ la -

315
6. Competenţele specifice acumulate
C.4 Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea şi utilizarea
capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de probleme
specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor
şi strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor
doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor
normative specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea
principalelor concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată
a limbajului de specialitate.
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în
activitatea de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de
funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei.
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi
armamentului specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor
militare şi a procedeelor tactice specifice armei şi nivelului structurii militare.
C4.4 Analiza şi evaluarea parametrilor de funcţionare a armamentului şi tehnicii
specifice armei şi valorificarea acestora în constituirea capabilităţilor
funcţionale ale entităţilor organizaţionale specifice armei şi redactarea
documentelor de planificare, organizare şi desfăşurare a activităţilor
structurilor de armă, conform formei şi conţinutului instituţionalizat.
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Valorificarea informaţiilor şi deprinderilor intelectuale dobândite
7.1. Obiectivul general
pentru elaborarea fişelor tehnologice de execuţie a lucrărilor de
al disciplinei
construcţie a podurilor militare.
 asimilarea, înţelegerea şi utilizarea corectă a procedeelor şi
tehnologiilor de construcţie, refacere şi consolidare a unui pod
7.2. Obiectivele
militar;
specifice
 dimensionarea prin calcul de rezistenţă, în baza schemelor
statice de încărcare, a elementelor podurilor militare.

8. Conţinuturi
Metode de Observaţii
8.1. Curs
predare
C1: Lucrări de construcţie a podurilor militare fixe
1.1 Lucrări pregătitoare pentru construcţia podurilor
1.2 Lucrări de bază pentru construcţia podurilor Expunere
1.3 Tehnologii de execuţie ale culeelor şi paleelor Conversaţie 6 ore
podurilor fixe Demonstraţie
1.4 Tehnologii de execuţie a suprastructurii podurilor
fixe
C2: Paza şi protecţia punctelor de trecere.
2.1 Serviciile ce se organizează la punctual de trecere,
Expunere
locul de dispunere, înzestrarea şi misiunile acestora. 4 ore
Conversaţie
2.2 Procedee tehnice de protecţie fixă a punctelor de
trecere împotriva plutitorilor aduşi de curentul apei.
316
C3: Consolidarea podurilor
Expunere
3.1 Principii generale
Conversaţie 4 ore
3.2 Consolidarea podurilor din lemn
Demonstraţie
3.3 Consolidarea podurilor masive
C4: Refacerea podurilor
Expunere
4.1 Principii generale
Conversaţie 4 ore
4.2 Refacerea podurilor metalice
Demonstraţie
4.3 Refacerea podurilor masive
C5: Verificarea, predarea-primirea şi supravegherea
tehnică a podurilor
Expunere,
5.1 Algoritmul lucrărilor de verificare, predare-primire 2 ore
Conversaţie
şi supraveghere tehnică a podurilor
5.2 Reguli privind exploatarea podurilor militare
C6: Complete / echipamente de poduri şi treceri peste
cursurile de apă din înzestrarea armatelor statelor
membre NATO Expunere
6.1 Complete / echipamente de poduri din înzestrarea (Explicaţie) 4 ore
armatelor statelor membre NATO Conversaţie
6.2 Complete / echipamente de treceri peste cursurile de
apă din înzestrarea armatelor statelor membre NATO
Bibliografie:
Documente normative în domeniul de referinţă
*** F.T./G. – 7.3, Manualul instrucţiei genistului, Constructorul de drumuri - poduri,
pontonierul, Rm.Vâlcea, 2008;
Documente normative cu caracter informaţional general
*** Andrei Pogany -„Poduri militare şi treceri”, Editura AFT, Sibiu, 2001;
*** Ioan Dan POPA – „Maşini şi utilaje de geniu”, Editura AFT, Sibiu, 2001;
*** Alexiu, I, ş.a.- „Poduri”, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1970;
*** Olaru Gheorghe - „Maşini de construcţii”, Editura Academiei Tehnice Militare,
Bucureşti, 2000;
*** NATO AJP-3.12(A): Allied Doctrine For Military Engineer Support To Joint
Operations
*** Sburlan,I.,Moldoveanu, I., – G-7 „Poduri militare”, Bucureşti, 1987;
*** „Calculul analitic al podurilor militare”, Bucureşti, 1992.
*** F.T./G 6.9. Manualul trecerii forţelor peste cursurile de apă, Bucureşti, 2011
*** G-10a, Parcul de pod de pontoane P.R.-71, Editura Militară., Bucureşti, 1981
*** Mircea Vladu, colectiv de autori – „Înzestrarea forţelor de geniu potrivit cerinţelor
războiului viitorului”, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2006
Metode de
8.2. Seminar/laborator Observaţii
predare
Expunere
(Explicaţie)
Dimensionarea elementelor căii podului Conversaţie 4 ore
Demonstraţie
Exersare
Expunere
(Explicaţie)
Dimensionarea grinzilor de rezistenţă ale podurilor Conversaţie 4 ore
Demonstraţie
Exersare
317
 Expunere
(Explicaţie)
Dimensionarea elementelor de infrastructură Conversaţie 4 ore
Demonstraţie
Exersare
Bibliografie:
Documente normative în domeniul de referinţă
*** F.T./G. – 7.3, Manualul instrucţiei genistului, Constructorul de drumuri - poduri,
pontonierul, Rm.Vâlcea, 2008;
*** G-7, Poduri militare, Editura Militară, Bucureşti, 1986
Documente normative cu caracter informaţional general
*** Andrei Pogany -„Poduri militare şi treceri”, Editura AFT, Sibiu, 2001;
*** Ioan Dan POPA – „Maşini şi utilaje de geniu”, Editura AFT, Sibiu, 2001;
*** Alexiu, I, ş.a.- „Poduri”, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1970;
*** Savu, C.- „Trecerea trupelor peste cursurile de apă, Editura Militară, Bucureşti,
1971;
*** Savu, C. – G-10a „Parcul de pod din pontoane PR 71”, Bucureşti, 1981;
*** Sburlan,I.,Moldoveanu, I., – G-7 „Poduri militare”, Bucureşti, 1987;
*** „Calculul analitic al podurilor militare”, Bucureşti, 1992;
*** Moldoveanu, Constantin, Calculul analitic al podurilor militare, Rm.
Vîlcea, 1993.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul
programului.
Conţinuturile disciplinei corespund următoarelor repere teoretice şi practice contemporane:
 educaţia centrată pe student
 participare activă a studenţilor, parteneriat între educator şi cursant
 metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare
 educaţia permanentă, autoeducaţia
Tematica disciplinei corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor
 instruirea individuală şi colectivă a militarilor
 strategii didactice eficiente
 utilizarea de tehnologii moderne.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode Pondere
10.1 Criterii de evaluare
activitate de evaluare din nota
finală
 Utilizarea corectă a noţiunilor referitoare
la poduri militare şi treceri
 Stabilirea coerentă a operaţiunilor
tehnologiilor de construcţie / întreţinere /
10.4. Curs Examen scris 70 %
reparare sau consolidare a elementelor
podurilor fixe în concordanţă cu prevederile
instrucţiunilor şi standardelor de specialitate
precum şi a situaţiei reale existente.

318
  Utilizarea noţiunilor teoretice în
rezolvarea problemelor şi studiilor de caz
10.5.  Exersarea aplicării metodelor de
Evaluare pe
Seminar/ rezolvare a problemelor, în scopul optimizării 30 %
parcurs
laborator acţiunilor la care se referă
 Rezolvarea unui număr minim de
probleme din capitolele studiate
10.6. Standard minim de performanţă
– nota 5 minim la verificarea pe parcurs
– nota 5 minim la verificarea finală prin examen

319
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei TRANSPORTURI MILITARE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Ioan VIRCA
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Ioan VIRCA
2.6. Tipul
2.4. Anul de 2.7. Regimul
II 2.5. Semestrul 4 de Ex. Opţional 3
studiu disciplinei
evaluare

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3.3. seminar/
3 din care 3.2. curs 2 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
36 din care 3.5. curs 24 12
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 13
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi 12
pe teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 11
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 39
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

 DISCIPLINE DIN SEMESTRELE
ANTERIOARE :
 Mecanică şi rezistenţa materialelor;
4.1. de curriculum
 Mecanisme şi motoare;
 Dinamica Autovehiculelor Militare
 Tehnică Auto pe Roţi
 C4.1
4.2. de competenţe
 C4.2

320
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a  în sală de specialitate
cursului
5.2. de desfăşurare a  în sală de specialitate
seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor specialităţii militare pentru soluţionarea problemelor
Competenţe profesionale

specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative
specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi
procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în
activitatea de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de
funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei
Competenţe transversale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea noţiunilor generale despre transporturile
autovehiculelor militare şi înţelegerea fenomenelor şi
proceselor care stau la baza acestei activităţi, în condiţii
7.1. Obiectivul general
variate de teren şi mediu, necesare formării şi dezvoltării
al disciplinei
competenţelor de specialist auto studenţilor militari, cu scopul
de a le utiliza eficient din punct de vedere al posibilităţilor de
deplasare şi consum în orice situaţie.
 Definirea noţiunilor de bază ale disciplinei studiate şi
înţelegerea importanţei cunoştinţelor aferente asupra modului de
folosire practică a autovehiculelor militare;
 Cunoaşterea criteriilor de bază privind transporturile militare şi
identificarea soluţiilor de bază specifice tuturor categoriilor de
autovehicule din dotare, a avantajelor şi dezavantajelor acestora;
7.2. Obiectivele specifice
 Înţelegerea proceselor şi fenomenelor ce stau la baza
propulsării, tracţiunii şi stabilităţii autovehiculelor militare,
precum şi cunoaşterea posibilităţilor practice de executare în
teren a acţiunilor caracteristice;
 Explicarea particularităţilor de conducere a autovehiculelor
militare în condiţiile de teren şi interoperabilitate cu structurile

321
 din care fac parte în acţiuni comune specifice misiunilor forţelor
luptătoare;
 Formarea şi dezvoltarea aptitudinilor tehnice şi abilităţilor de
operare în mod fluent cu terminologia folosită în practica
transporturilor militare;
 Înţelegerea necesităţii exploatării raţionale şi eficiente a
autovehiculelor militare în scopul realizării unor consumuri
minime de carburanţi-lubrifianţi.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
C1. Sistemul militar de transport rutier
1.1. Personalul şi structurile de mişcare şi
transport rutier
1.2. Mijloace militare de transport rutier şi
misiunile structurilor de transport rutier Expunere,
1.3. Conducerea structurilor de transport rutier Explicaţie,
1.4. Asigurarea sprijinului de transport rutier Demonstraţie
1.5. Principii de organizare a operaţiilor de
mişcare şi transport rutier
1.6. Categorii şi tipuri de operaţii de transport
rutier.
C2. Planificarea operaţiilor de mişcare şi
transport rutier
2.1. Planificarea mişcării şi transporturilor
rutiere pentru îndeplinirea sarcinilor
Expunere,
administrative
Explicaţie,
2.2. Planificarea operaţională a mişcării şi
Demonstraţie
transporturilor pe căile de comunicaţie rutieră
2.3. Planificarea mişcării şi transporturilor
trupelor armatelor altor state pe căile de
comunicaţie rutiere interne
C 3. Organizarea executării mişcării şi
transporturilor pe căile de comunicaţie
rutiere
3.1. Ordine de opreraţii/mişcare, programe şi
Expunere,
grafice de circulaţie pe căile de comunicaţie
Explicaţie,
rutieră
Demonstraţie
3.2. Organizarea deplasării vehiculelor pe căile
de comunicaţie rutieră
3.3. Rute şi reţele de rute/drumuri militare
3.4. Marcarea vehiculelor militare
C4. Executarea mişcării şi transporturilor
pe căile de comunicaţie rutiere
4.1. Reguli privind executarea deplasării Expunere,
coloanei de autovehicule Explicaţie,
4.2. Pregătirea vehiculelor pentru deplasarea în Demonstraţie
compunerea unei coloane
4.3. Responsabilităţi privind încărcarea

322
vehiculelor şi caracteristicile încărcăturii
4.4. Proceduri utilizate pentru încărcare
4.5. Transportul materialelor periculoase şi a celor
cu gabarit depăşit
4.6. Proceduri de asigurare şi fixare a încărcăturii
C5. Reguli de bază ale traficului militar
rutier
5.1. Reguli privind organizarea controlului
traficului militar rutier Expunere,
5.2. Activităţile elementelor de control al Explicaţie,
traficului rutier Demonstraţie
5.3. Reguli de trafic rutier ce trebuie respectate de
către conducătorii vehiculelor militare
5.4. Personalul de control al traficului şi relaţiile
acestuia cu utilizatorii rutieri militari
C6. Condiţiile operaţionale în care se
execută operaţiile de mişcare şi transport
rutier Expunere,
6.1. Riscuri potenţiale Explicaţie,
6.2. Asigurarea securităţii operaţiilor de Demonstraţie
mişcare şi transport rutier
6.3. Planuri de securitate şi apărare
Bibliografie
1. Doctrina întrunită pentru mişcare şi transport, Bucuresti ,2006.
2. Instrucţiuni privind operaţiile de mişcare şi transport ale unităţilor şi marilor unităţi L-14/1,
Bucureşti, 2005.
3. Instrucţiuni privind transportul trupelor, tehnicii şi materialelor militare peste frontiera de
stat a României L-14/2, Bucureşti, 2006.
4. Instrucţiuni privind planificarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul
executării mişcării şi transportului pe căile de comunicaţie rutiere L-14/3, Bucureşti, 2006.
5. Instrucţiuni privind planificarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul
executării mişcării şi transportului pe căile de comunicaţie feroviare L-14/4, Bucureşti, 2005.
6. Instrucţiuni privind privind mişcarea şi transporturile militare multinaţionale L-14/7,
Bucureşti, 2006.
7. NATO Logistics Handbook, Brussels, 1997.
8.2. Seminarii Metode de predare Observaţii
1. Sistemul circulaţiei rutiere şi factorii care-i
Explicaţie,
condiţionează fucţionalitatea. Clasificarea
mijloacelor şi transporturilor rutiere. Demonstraţie
2. Semnale pentru dirijarea şi circulaţia Explicaţie,
vehiculelor. Identificarea personalului de Problematizare,
control al mişcării şi control al traficului Demonstraţie
3. Transporturi rutiere în condiţii de teren greu şi Explicaţie,
de climă nefavorabilă Demonstraţie
8.3. Laborator Metode de predare Observaţii
1. Ordinul de marş/deplasare. Program de
Explicaţie,
circulaţie pe căile de comunicaţie rutiere.
Problematizare
Planificarea deplasării folosind programele şi
Demonstraţie
graficele de circulaţie.

323
5. Organizarea coloanei de vehicule. Lăţimile
drumurilor şi fluxurilor de circulaţie.
Explicaţie,
Indicatoare de circulaţie utilizate pentru
Problematizare
deplasarera vehiculelor militare. Semnalele
Demonstraţie
conducătorilor de vehicule şi de dirijare a
vehiculelor militare.
6. Executarea mişcării şi transporturilor rutiere
în condiţii de teren greu şi condiţii meteo
nefavorabile. Explicaţie,
Raportul de infracţiune utilizate de către Problematizare
personalul NATO de control al traficului. Demonstraţie
Coirespondenţa prevederilor instrucţiunilor cu
acordurile standard NATO.
Bibliografie
1. Doctrina întrunită pentru mişcare şi transport, Bucuresti ,2006.
2. Instrucţiuni privind operaţiile de mişcare şi transport ale unităţilor şi marilor unităţi L-14/1,
Bucureşti, 2005.
3. Instrucţiuni privind transportul trupelor, tehnicii şi materialelor militare peste frontiera de
stat a României L-14/2, Bucureşti, 2006.
4. Instrucţiuni privind planificarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul
executării mişcării şi transportului pe căile de comunicaţie rutiere L-14/3, Bucureşti, 2006.
5. Instrucţiuni privind planificarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul
executării mişcării şi transportului pe căile de comunicaţie feroviare L-14/4, Bucureşti, 2005.
6. Instrucţiuni privind privind mişcarea şi transporturile militare multinaţionale L-14/7,
Bucureşti, 2006.
7. NATO Logistics Handbook, Brussels, 1997.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Transporturi militare, corespund următoarelor repere teoretice şi
practice actuale:
 Formarea de specialişti în domeniu, capabili să utilizeze eficient autovehiculele militare.
 Formarea capacităţii de a proiecta activităţi şi acţiuni în diferite condiţii de teren sau
mediu, folosind tehnica auto din dotare.
Tematica disciplinei Transporturi militare corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Aplicarea corectă a procedurilor de operare privind transporturile autovehiculelor militare;
 Transpunerea în practica transporturilor militare a elementelor de siguranţa conducerii
autovehiculelor.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Analiza constructiv-funcţională a dispunerii
principalelor ansambluri şi subansambluri din
10.4. Curs construcţia autovehiculelor militare pe roţi; Probă scrisă 50 %
 Identificarea corectă a mărimilor specifice
deplasării autovehiculelor, asupra cărora se
324
 poate interveni în procesul de exploatare în
scopul utilizării eficiente a acestora;
 Descrierea particularităţilor conducerii
autovehiculelor militare pe roţi pe drumurile
publice sau în alte condiţii
 Explicarea fenomenelor şi proceselor
specifice deplasării autovehiculelor şi
interacţiunii acestora cu mediul asupra
consumului de carburanţi-lubrifianţi;
 Determinarea principalelor mărimi
specifice propulsiei, tracţiunii şi stabilităţii
Lucrări de
pentru autovehiculele studiate şi analiza
10.5. laborator şi
acestora. 50 %
Laborator referat
 Stabilirea corectă a tehnicilor şi mijloacelor
Probă practică
de transport a unor tipuri de tehnică din teren
greu.
10.6. Standard minim de performanţă
- Să definească mărimile ce caracterizează transportul autovehiculelor militare în termeni
tehnici consacraţi, în proporţie de minim 25%;
- Să indice modul de organizare generală a autovehiculelor militare pe roţi şi să evidenţieze
influenţa particularităţilor funcţionale ale sistemului de propulsie asupra capacităţii de
progresiune a acestora în proporţie de minim 30%;
- Să determine mărimi specifice transporturilor autovehiculelor militare şi să stabilească
tehnici şi mijloace de evacuare a acestora din teren greu în proporţie de minim 30%;

325
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei TACTICĂ SUBUNITĂŢILOR DE AP. CBRN
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Dănuţ MOŞTEANU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Dănuţ MOŞTEANU
2.7.
2.4. Anul de 2.6. Tipul de
II 2.5. Semestrul 4 Cv. Regimul Opţional 3
studiu evaluare
disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 2 3.3. seminar/ 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 36 din care 3.5. curs 24 3.6. seminar/ 12
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 17
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 39
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum  DISCIPLINE DIN SEMESTRELE
ANTERIOARE :
 Dozimetria radiaţiilor ionizante;
 Control nuclear şi chimic
 Aparate şi echipamente CBRN;
 Agenţi chimici şi biologici de luptă
4.2. de competenţe  C4.1
 C4.2
 C 4.3

326
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului

5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
Competenţe profesionale

probleme specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative
specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi
procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea
de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale
tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei
Competenţe transversale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea teoriilor şi tehnicilor operaţionale specifice tactici
7.1. Obiectivul general al
de Apărare CBRN necesare în pregătirea de specialitate în
disciplinei
domeniul apărării CBRN
 Definirea conceptelor legate de teoriile şi practiciile tacticii de
specialitate;
 Identificarea de termeni, relaţii, procese şi conexiuni specifice
tacticii de specialitate;
7.2. Obiectivele specifice  Explicarea şi realizarea unor exerciţii tactice de specialitate;
 Realizarea de conexiuni între reperele teoretice şi exerciţii
tactice în domeniul Apărării CBRN;
 Generalizarea, particularizarea, unor proceduri specifice
tacticii de specialitate.

327
8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
1. Fundamentele apărării CBRN
1.1. Generalităţi privind apărarea CBRN şi
sprijinul CBRN. Principiile apărării CBRN;
Componentele apărării CBRN.
2. Ameninţări şi riscuri de natură CBRN
2.1. Ameninţări şi riscuri de natură CBRN.
Expunere, Scheme,
2.2. Întrebuinţarea ADMCBRN de către inamic
Explicaţie, Imagini,
şi implicaţiile acestora asupra operaţiilor
Conversaţie, Harta, Soft
întrunite..
3. Standarde de eficienţă pentru apărarea
CBRN.
3.1. Standarde esenţiale de eficienţă.
3.2. Standarde esenţiale de eficienţă pentru
specialiştii de apărare CBRN.
4. Niveluri graduale de ameninţare CBRN şi
măsurile de protecţie corespunzătoare.
Semnale de alarmare şi avertizare în caz de
pericol/urgenţă despre contaminare sau atac
CBRN
4.1. Niveluri de ameninţare CBRN.
4.2. Niveluri de protecţie individuală CBRN.
5. Acţiunile militarului la primirea Expunere, Scheme,
semnalelor de alarmare şi avertizare în caz de Explicaţie, Imagini,
pericol/urgenţă despre contaminare sau atac Conversaţie, Harta, Soft
CBRN.
5.1. Semnale de alarmare şi avertizare în caz de
pericol/urgenţă despre contaminare sau atac
CBRN.
5.2. Acţiunile militarului la primirea semnalelor
de alarmare şi avertizare în caz de
pericol/urgenţă CBRN.
6. Semne de avertizare pentru marcare
zonelor de teren contaminate/periculoase,
completelor de echipamente de aprovizionare
şi depozitare.
echipamente de aprovizionare şi depozitare. Expunere, Scheme,
6.1. Semne de avertizare pentru marcarea Explicaţie, Imagini,
zonelor de teren contaminate/periculoase, Conversaţie, Harta, Soft
completelor de echipamente de aprovizionare şi
depozitare.
6.2. Marcarea zonelor de teren contaminate
RBC.
Expunere, Scheme,
7. Locul, rolul şi misiunile cercetaşului
Explicaţie, Imagini,
CBRN.
Conversaţie, Harta, Soft
Expunere, Scheme,
8. Locul, rolul şi misiunile
Explicaţie, Imagini,
decontaminatorului RBC
Conversaţie, Harta, Soft
328
Bibliografie:
1. F.T./CBRN-7/1, Manualul instrucţiei pentru apărare CBRN, Câmpulung, 2007.
2. F.T./CBRN-7/2, Manualul cercetaşilor CBRN, Câmpulung, 2008;
3. PIM 15.4.a, Programul de instrucţie pentru misiuni al grupei de cercetare CBRN,
Câmpulung, 2008;
4. F.T./CBRN-6, Manualul protecţiei CBRN, Câmpulung-Muscel, 2006;
5. F.T.-8, Manualul apărării CBRN în operaţii, Bucureşti, 2011.
6. Ap. NBC-4/3, Manualul instrucţiei militarilor NBC – decontaminatori RBC, Câmpulung,
2001;
7. PIM 15.4.b, Programul de instrucţie pentru misiuni al grupei de decontaminare RBC,
Câmpulung, 2008;
8. S.M.G./CBRN-1, Doctrina apărării CBRN în Armata României, Bucureşti, 2008;
8.2. Seminar/Laborator Metode de predare Observaţii
Generalităţi privind apărarea CBRN şi Conversaţie,
sprijinul CBRN. Explicaţie,
Experiment,
Ameninţări şi riscuri de natură CBRN. Problematizare,
Instructaj
Experiment,
Standarde esenţiale de eficienţă pentru
Problematizare,
specialiştii de apărare CBRN.
Instructaj
Experiment,
Niveluri de ameninţare şi protecţie individuală
Problematizare,
CBRN.
Instructaj
Acţiunile militarului la primirea semnalelor de Experiment,
alarmare şi avertizare în caz de pericol/urgenţă Problematizare,
CBRN. Instructaj
Experiment,
Marcarea zonelor de teren contaminate RBC. Problematizare,
Instructaj
Tehnici şi procedee de decontaminare armament Experiment,
şi tehnică de luptă pentru decontaminarea RBC a Problematizare,
personalului Instructaj
Bibliografie:
1. F.T./CBRN-7/1, Manualul instrucţiei pentru apărare CBRN, Câmpulung, 2007.
2. F.T./CBRN-7/2, Manualul cercetaşilor CBRN, Câmpulung, 2008;
3. PIM 15.4.a, Programul de instrucţie pentru misiuni al grupei de cercetare CBRN,
Câmpulung, 2008;
4. F.T./CBRN-7/1, Manualul instrucţiei pentru apărare CBRN, Câmpulung, 2007.
5. F.T./CBRN-13, Manualul de cunoaştere, exploatare şi întreţinere a sistemului de
decontaminare ADTT-4 M, Bucureşti, 2009;
6. Ap. NBC-4/3, Manualul instrucţiei militarilor NBC – decontaminatori RBC, Câmpulung,
2001;
7. PIM 15.4.b, Programul de instrucţie pentru misiuni al grupei de decontaminare RBC,
Câmpulung, 2008;

329
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei corespund următoarelor repere teoretice şi practice contemporane:
 Corelarea aspectelor teoretice şi practice specifice tacticii în domeniul Apărării CBRN.
 Crearea de scenarii tactice caracterizate prin eficienţă şi opurtunitate.
Tematica disciplinei corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Respectarea procedurilor specifice tacticii de specialitate;
 Utilizarea de către militari a tehniciilor şi procedeelor de a acţiona în câmp tactic.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Riscuri şi ameninţări CBRN
 Mod de acţiune în mediu contaminat
10.4. Curs Probă scrisă 70 %
CBRN
 Metode moderne de decontaminare RBC
 Standarde esenţiale de eficienţă pentru
specialiştii de apărare CBRN.
10.5. Referat,
 Acţiunile militarului la primirea semnalelor 30 %
Seminar Probă practică
de alarmare şi avertizare în caz de
pericol/urgenţă CBRN.
10.6. Standard minim de performanţă

Acţiunile militarilor la primirea semnalelor de alarmare şi avertizare CBRN pentru executarea

unei misiuni.

330
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei INFORMAŢII MILITARE (I)
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Petrişor PÎRVAN
2.3. Titularul activităţilor de
[Link]. Petrişor PÎRVAN
seminar
Disciplină de
2.6. Tipul
2.4. Anul de 2.7. Regimul specializare în
II 2.5. Semestrul 4 de Ex.
studiu disciplinei armă, Opţional
evaluare
3

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

[Link]/
3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 2 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
36 din care 3.5. curs 24 12
învăţământ laborator
3.7. Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 10
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi – consultaţii -
3.7. Total ore studiu individual 39
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii
- Parcurgerea disciplinei „Informaţii pentru apărare
4.1. de curriculum
(III)”

4.2. de competenţe -

5. Condiţii
5.1. de desfăşurare a cursului - calculator, videoproiector, ecran mobil, tablă
5.2. de desfăşurare a
- calculator, videoproiector, ecran mobil, tablă
seminarului/laboratorului
331
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă şi
Competenţe profesionale
utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice.
C4.1. Definirea unor concepte specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor
şi strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative
specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi
procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate.
C4.5. Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite.
transversale
Competenţe

CT1. Îndeplinirea responsabilă a sarcinilor profesionale, cu respectarea valorilor şi

eticii profesiei de ofiţer, în condiţii de autonomie restrânsă şi asistenţă calificată, pe
baza principiilor, normelor şi a valorilor regulamentelor militare.

7. Obiectivele disciplinei
Cunoaşterea, asimilarea şi operarea adecvată cu noţiunile,
7.1. Obiectivul general
conceptele, principiile şi terminologia ce definesc domeniul
al disciplinei
informaţiilor militare la nivel tactic-operativ.
 Explicarea principiilor care guvernează activitatea de
informaţii militare, cât şi a rolului nivelului de cultură de
intelligence al beneficiarilor şi al feddback-ului în activitatea
informativă.
 Cunoaşterea terminologiei, conceptelor specifice şi a
principalelor activităţi desfăşurate în domeniul informaţiilor
militare la nivel tactic-operativ, în mod deosebit pe timpul
operaţiilor de sprijin, stabilitate şi reconstrucţie/teatre de operaţii.
7.2. Obiectivele  Cunoaşterea elementelor specifice activităţilor de sprijin cu
specifice informaţii a operaţiilor militare şi de pregătire informativă a
câmpului de luptă.
 Cunoaşterea concepţiei NATO cu privire la culegerea
informaţiilor din surse HUMINT.
 Explicarea procedeelor de culegere a informaţiilor prin
mijloace tehnice de înaltă performanţă.
 Cunoaşterea conceptului ISTAR.
 Asumarea voluntară a responsabilităţilor specifice
domeniului informaţiilor militare asociate statutului de militar.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Nr. ore
Activitatea informativă: principiile activităţii
informative, beneficiarii produselor informative Expunere
şi cultura de intelligence a acestora. Rolul Explicaţie 4
feedback-ului în activitatea de Conversaţie
planificare/direcţionare a activităţii informative.

332
Activitatea de informaţii militare la nivel tactic- Expunere
operativ. Terminologie specifică şi concepte Explicaţie 2
utilizate. Conversaţie
Elementele de culegere în activitatea de
informaţii militare. Cercetare, cercetare de arme Descriere
(geniu, chimic, artilerie, cercetare aeriană, etc.), Explicaţie 2
război electronic, SIGINT, IMINT, COMINT, Conversaţie
ELINT, OSINT, HUMINT.
Expunere
Culegerea de date şi informaţii din surse umane
Explicaţie 2
în concepţia NATO.
Conversaţie
Expunere
Culegerea de date şi informaţii în mediul
Explicaţie 4
electromagnetic.
Conversaţie
Expunere
Culegerea de date şi informaţii prin senzori de
Explicaţie 2
culegere instalaţi pe avioane fără pilot.
Conversaţie
Expunere
Conceptul ISTAR. Explicaţie 2
Conversaţie
Descriere
Pregătirea informativă a câmpului de luptă. 4
Explicaţie, Expunere
Activitatea de informaţii militare pe timpul Descriere
operaţiei de sprijin, de stabilitate şi de Explicaţie 2
reconstrucţie/teatre de operaţii. Expunere
Bibliografie:
1. Legea nr. 415/27.06.2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 10.07.2002;
2. Legea nr. 346/21.07.2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării
Naţionale, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 28.07.2006;
3. Legea nr. 182/12.04.2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, modificată prin
Ordonanţa de urgenţă 16/2005;
4. Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 36/2002 privind Strategia naţională
de prevenire şi combatere a terorismului;
5. Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 146/18.11.2005 pentru înfiinţarea
Comunităţii Naţionale de Informaţii;
6. Hotărârea Guvernului României nr. 353/2002 pentru aprobarea Normelor privind
protecţia informaţiilor clasificate ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în România,
modificată şi completată prin Hotărârea 590/2004;
7. Carta Albă a Securităţii Apărării Naţionale, Bucureşti, 2013;
8. Strategia de securitate naţională a României, Bucureşti, 2007;
9. Strategia Naţională de Apărare, Bucureşti, 2010;
10. Doctrina pentru operaţii întrunite a Armatei României, SMG/PF-3, Bucureşti, 2008;
11. Doctrina pentru operaţiile întrunite multinaţionale, Bucureşti, 2001;
12. Doctrina planificării operaţionale în Armata României, SMG/PF-5, Bucureşti, 2008;
13. Doctrina pentru dislocarea forţelor din Armata României, SMG/PFA 3.13, Bucureşti,
2009;
14. Doctrina naţională a informaţiilor pentru securitate, Bucureşti, 2004;
15. Doctrina pentru informaţii, contrainformaţii şi securitate a armatei, I.P.S.3, Bucureşti,
2005;
333
16. Doctrina operaţiilor forţelor terestre (FT1), Bucureşti, 2007;
17. Ordinul ministrului apărării naţionale nr. MS-3/11.01.2012, privind sistemul de relaţii
între Statul Major General şi Direcţia Generală de Informaţii a Apărării în domeniile specifice
informaţii militare, operaţii speciale, prevenire şi combatere a terorismului şi reprezentare şi
diplomaţie militară, Bucureşti, 2012;
18. Doctrina pentru Informaţii, Contrainformaţii şi Securitate NATO – AJP 2.0., 2004;
19. Manualul privind procedurile de informaţii militare pentru sprijinul operaţiilor, I.P.S.-
3.1, Bucureşti, 2007;
20. Manualul pentru pregătirea informativă a câmpului de luptă, SMG/Cc 2.3, Bucureşti,
2005;
21. Doctrina pentru război electronic, RE-1, Bucureşti, 2003;
22. Informaţii pentru apărare – Note de curs, Editura Academiei Forţelor Terestre „Nicolae
Bălcescu”, Sibiu, 2012.
8.2. Seminar şi laborator Metode de predare Observaţii
Activitatea informativă: principiile activităţii
informative, beneficiarii produselor informative Conversaţie
şi cultura de intelligence a acestora. Rolul Explicaţie, 2
feedback-ului în activitatea de planificare/ Problematizare
direcţionare a activităţii informative.
Activitatea de informaţii militare la nivel tactic- Conversaţie
operativ. Terminologie specifică şi concepte Explicaţie, 2
utilizate. Problematizare
Elementele de culegere în activitatea de
informaţii militare. Cercetare, cercetare de arme Dezbatere
(geniu, chimic, artilerie, cercetare aeriană, etc.), Explicaţie, 1
război electronic, SIGINT, IMINT, COMINT, Problematizare
ELINT, OSINT, HUMINT.
Problematizare
Culegerea de date şi informaţii din surse umane
Demonstraţie 1
în concepţia NATO.
Explicaţie, Studiu de caz
Explicaţie
Culegerea de date şi informaţii în mediul
Problematizare 1
electromagnetic.
Demonstraţie
Dezbatere
Culegerea de date şi informaţii prin senzori de Conversaţie
1
culegere instalaţi pe avioane fără pilot. Explicaţie
Problematizare
Dezbatere
Conceptul ISTAR. Conversaţie 1
Explicaţie
Dezbatere
Conversaţie
Pregătirea informativă a câmpului de luptă. 2
Explicaţie
Studiu de caz
Activitatea de informaţii militare pe timpul Dezbatere
operaţiei de sprijin, de stabilitate şi de Conversaţie 1
reconstrucţie/teatre de operaţii. Explicaţie

334
Bibliografie:
1. I.P.S.3, Doctrina pentru informaţii, contrainformaţii şi securitate a armatei, Bucureşti,
2005;
2. I.P.S.-3.1, Manualul privind procedurile de informaţii militare pentru sprijinul
operaţiilor, Bucureşti, 2007;
3. SMG/Cc 2.3, Manualul pentru pregătirea informativă a câmpului de luptă, Bucureşti,
2005;
4. F.T.-1, Doctrina operaţiilor Forţelor Terestre, Bucureşti, 2006;
5. S.M.G./P.F. 3, Doctrina pentru operaţii întrunite a Armatei României, Bucureşti, 2009;
6. RE-1, Doctrina pentru război electronic, Bucureşti, 2003;
7. F.A.-1, Doctrina pentru operaţii a Forţelor Aeriene, Bucureşti, 2005;
8. Informaţii pentru apărare – Note de curs, Editura Academiei Forţelor Terestre „Nicolae
Bălcescu”, Sibiu, 2012;
9. Strategic Concept for Defence and Security of the Members of the North Atlantic Treaty
Organization, Lisbon, 2010;
10. NATO Standardization Agency (NSA), Allied Joint Publication AJP - 3.5: Allied Joint
Doctrine for Special Operations (ratification draft), Bruxelles, 2008;
11. MEDAR Sergiu, Diplomaţia apărării, Editura Centrului Tehnic Editorial al Armatei,
Bucureşti, 2007;
12. Coordonator MEDAR Sergiu, Capabilităţi ale serviciilor moderne de informaţii militare,
Editura Centrului Tehnic Editorial al Armatei, Bucureşti, 2007;
13. Coordonator MEDAR, Sergiu, Informaţiile militare în contextul de securitate actual,
Editura Centrului Tehnic Editorial al Armatei, Bucureşti, 2006;
14. PLĂVIŢU Dan, FRĂŢILĂ Ovidiu Ilie, Serviciul de Informaţii al Armatei Române –
tradiţie şi continuitate, Editura Axioma Print, Bucureşti, 2009;
15. Cornel PIVARIU, Lumea secretelor – o modalitate de a înţelege informaţiile strategice,
Editura Pastel, Braşov. 2005.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Informaţii militare (I) corespund următoarelor repere teoretice şi
practice contemporane:
 Diversitatea acţiunilor de culegere a informaţiilor în cadrul domeniului informaţiilor
militare;
 Operaţiile serviciilor de informaţii desfăşurate la nivel tactic-operativ.
 Tematica disciplinei Informaţii militare (I) corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
 Formarea unui limbaj operaţional comun;
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice domeniului informaţiilor militare;
 Înţelegerea modalităţilor de concretizare a cunoştinţelor teoretice în practica activităţii de
informaţii militare.

335
10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode
10.1. Criterii de evaluare Pondere din
activitate de evaluare
nota finală
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi
conceptelor specifice domeniilor informaţiilor
militare la nivel tactic-operativ;
 Utilizarea teoriilor specifice în formularea şi
argumentarea unor puncte de vedere privind
actvitatea de informaţii militare la nivel tactic-
Probă scrisă
10.4. Curs operativ. 60 %
(examen)
 Identificarea şi utilizarea adecvată a surselor
de informaţii;
Se realizează prin: lucrare scrisă descriptivă
şi/sau test grilă care cuprinde sarcini de analiză
teoretică şi sarcini de interpretare / aplicaţii
specifice domeniului.
 Abilităţi minime în explicarea conceptelor
fundamentale specifice domeniului
informaţiilor militare;
 Înţelegerea şi dezvoltarea de abilităţi
minime în desfăşurarea activităţilor
informative la nivel tactic-operativ, în mod
deosebit în ceea ce priveşte pregătirea
Verificare
informativă a câmpului de luptă;
10.5. parţială,
 Înţelegerea şi dezvoltarea de abilităţi
Seminar/ Referat, 40 %
minime în identificarea şi utilizarea surselor de
laborator Studiu de
informaţii;
caz
 Manifestarea unei atitudini pozitive şi
responsabile faţă de implicaţiile teoriei militare
în formarea profesională.
Se realizează prin:
- participarea studenţilor în cadrul dezbaterilor;
- prezentarea unui referat / studii de caz;
- verificarea scrisă (parţială) a cunoştinţelor.
10.6. Standard minim de performanţă
- definirea noţiunilor generale şi explicarea conceptelor specifice domeniului informaţiilor
militare;
- înţelegerea şi explicarea activităţilor de informaţii militare desfăşurate la nivel tactic-
operativ;
- întocmirea şi prezentarea unui referat prin care să fie abordată o problemă definită pe
baza tematicii studiate;
- atitudine pozitivă în raport cu sarcinile didactice.

336
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei CONTRAINFORMAŢII MILITARE (I)
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Dorin TOHĂNEAN
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Dorin TOHĂNEAN
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul
II 2.5. Semestrul 4 Ex. Opţional 3
studiu de evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat

[Link]/
3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 2 1
laborator
3.6. seminar/
3.4. Total ore din planul de învăţământ 36 din care 3.5. curs 24 12
laborator
3.7. Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 13
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 12
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14
Tutoriat -
Examinări -
Alte activităţi … -
3.7 Total ore studiu individual 39
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii
Parcurgerea disciplinei „Informaţii pentru apărare
4.1. de curriculum
(III)”.

4.2. de competenţe -

5. Condiţii
- existenţa unei săli de clasă unde să se poată
5.1. de desfăşurare a cursului desfăşura activităţi nivel Secret, dotată cu PC,
proiector şi ecran proiecţie.
5.2. de desfăşurare a
- pregătirea adecvată pe baza cunoştinţelor predate
seminarului/laboratorului

337
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
Competenţe profesionale
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice.
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare,
politicilor şi strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea
principiilor doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a
actelor normative specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea
principalelor concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a
limbajului de specialitate.
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite.
transversale
Competenţe

CT1. Îndeplinirea responsabilă a sarcinilor profesionale, cu respectarea valorilor şi

eticii profesiei de ofiţer, în condiţii de autonomie restrânsă şi asistenţă calificată, pe
baza principiilor, normelor şi a valorilor regulamentelor militare.

7. Obiectivele disciplinei
Cunoaşterea, asimilarea şi operarea adecvată a noţiunilor,
7.1. Obiectivul general
conceptelor, sintagmelor şi principiilor ce definesc domeniul
al disciplinei
contrainformaţii şi securitate militară.
Cunoaşterea, asimilarea şi operarea adecvată a noţiunilor,
7.2. Obiectivul general
conceptelor, sintagmelor şi principiilor ce definesc domeniul
al disciplinei
contrainformaţii şi securitate militară.
 să înţeleagă conceptele de bază şi principiile activităţii de
contrainformaţii militare;
 să explice modul de organizare a activităţii de
contrainformaţii militare;
 să înţeleagă conceptele privind formele activităţii de
contrainformaţii militare.
 să explice necesitatea utilizării formelor activităţii de
contrainformaţii militare;
7.3. Obiectivele  să utilizeze adecvat a formelor activităţii de
specifice contrainformaţii militare pentru identificarea, documentarea şi
contracararea ameninţărilor la adresa organismului militar;
 să explice model de realizare a cooperării cu alte structuri
abilitate în domeniul securităţii naţionale.
 să manifeste explicit sentimente de ataşament şi loialitate
faţă de organismul militar,
 să înţeleagă necesităţii protecţiei contrainformative a
persoanelor, informaţiilor, entităţilor militare în contextul
asigurării securităţii naţionale;

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Nr. ore
Expunere
Generalităţi privind activitatea de
Explicaţie 4
contrainformaţii militare.
Conversaţie
338
 Expunere
Activităţi desfăşurate pentru cunoaşterea situaţiei
Explicaţie 2
de contrainformaţii militare.
Conversaţie
Expunere
Contactele oficiale cu alte structuri cu atribuţii în
Explicaţie 2
domeniul siguranţei naţionale.
Conversaţie
Expunere
Organizarea şi exploatarea bazelor de date a
Explicaţie 2
Direcţiei Contrainformaţii şi Securitate Militară.
Conversaţie
Expunere
Formele activităţii de contrainformaţii militare. Explicaţie 14
Conversaţie
Bibliografie:
1. Legea 51/1991 privind Siguranţa Naţională a României, Monitorul Oficial nr .164,
Bucureşti, 1991;
2. IPS-3, Doctrina de informaţii, contrainformaţii şi securitate a armatei;
3. Instrucţiuni privind activitatea de contrainformaţii militare;
4. Doctrina întrunită de informaţii, contrainformaţii şi securitate militară, AJP-2.0, 2003.
8.2. Seminar şi laborator Metode de predare Observaţii
Dezbatere
Generalităţi privind activitatea de
Explicaţie 2
contrainformaţii militare.
Problematizare
Dezbatere
Activităţi desfăşurate pentru cunoaşterea situaţiei
Explicaţie 1
de contrainformaţii militare.
Problematizare
Dezbatere
Contactele oficiale cu alte structuri cu atribuţii în
Explicaţie 1
domeniul siguranţei naţionale.
Problematizare
Dezbatere
Organizarea şi exploatarea bazelor de date a
Explicaţie 1
Direcţiei Contrainformaţii şi Securitate Militară.
Problematizare
Dezbatere
Formele activităţii de contrainformaţii militare. Explicaţie 7
Problematizare
Bibliografie
1. Legea 51/1990 privind Siguranţa Naţională a României, Monitorul Oficial nr .164,
Bucureşti, 1991;
2. IPS-3, Doctrina de informaţii, contrainformaţii şi securitate a armatei;
3. Instrucţiuni privind activitatea de contrainformaţii militare;
4. R.M.I.-1 Instrucţiuni privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor internaţionale în
[Link].N., drepturile şi obligaţiile personalului care participă la astfel de activităţi sau care
stabileşte relaţii cu străinii în interes personal (Ordin M. 7 din 20.01.2006);
5. Shulsky, Abram N., SCHMITT, Garry J., Războiul Tăcut, Ed. Polirom, 2008;
6. Florian GÂRZ, Ghidul spionului român, Editura Obiectiv, Craiova 1992;
7. Victor NEGULESCU, Spionaj şi Contraspionaj, Editura Biblioteca, 1999;
8. Jeffrey R. Richelson, Un secol de spionaj, Editura Oxford University Press New York,
1995.

339
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Contrainformaţii militare I corespund următoarelor repere teoretice
şi practice contemporane:
 Analiza mediului de securitate contemporan;
 Diversitatea acţiunilor de contrainformaţii militare;
 Adaptarea serviciilor de informaţii la mediul strategic;
Tematica disciplinei Contrainformaţii militare I corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
 Formarea unui limbaj operaţional comun;
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice domeniului contrainformaţii
militare;
 Identificarea şi interpretarea ameninţărilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor la adresa
securităţii naţionale din perspectiva domeniului contrainformaţii militare;
 Înţelegerea modalităţilor de concretizare a cunoştinţelor teoretice în practica activităţii de
contrainformaţii militare;
 Conştientizarea necesităţii existenţei serviciului de contrainformaţii militare şi a rolului
acestuia în fundamentarea deciziilor la nivel strategic.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate de evaluare din nota
finală
 însuşirea conceptelor de bază şi a
principiilor activităţii de contrainformaţii
militare;
Lucrare
10.4. Curs  cunoaşterea modului de organizare a 60 %
scrisă
activităţii de contrainformaţii militare;
 înţelegerea conceptelor privind formele
activităţii de contrainformaţii militare.
 explicarea necesităţii utilizării formelor
activităţii de contrainformaţii militare;
10.5.
 folosirea adecvată a formelor activităţii Verificări
Seminar/ 40 %
de contrainformaţii militare pentru Referat
laborator
identificarea, documentarea şi contracararea
ameninţărilor la adresa organismului militar;
10.6. Standard minim de performanţă
 definirea conceptelor specifice domeniului contrainformaţiilor militare;
 întocmirea şi prezentarea a unui referat (din tematica prevăzută la laborator) prin care
demonstrează că au înţeles şi sunt în măsură să formuleze aprecieri şi concluzii în legătură cu
aspectele studiate;
 prezenţa la orele de curs şi angajarea în dezbaterile iniţiate pe timpul seminariilor.

340
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei TRANSPORTURI MILITARE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Ioan VIRCA
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Ioan VIRCA
2.6. Tipul
2.4. Anul de 2.7. Regimul
II 2.5. Semestrul 4 de Ex. Opţional 3
studiu disciplinei
evaluare

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3.3. seminar/
3 din care 3.2. curs 2 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
36 din care 3.5. curs 24 12
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 13
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi 12
pe teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 11
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 39
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

 DISCIPLINE DIN SEMESTRELE
ANTERIOARE :
 Mecanică şi rezistenţa materialelor;
4.1. de curriculum
 Mecanisme şi motoare;
 Dinamica Autovehiculelor Militare
 Tehnică Auto pe Roţi
 C4.1
4.2. de competenţe
 C4.2

341
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a  în sală de specialitate
cursului
5.2. de desfăşurare a  în sală de specialitate
seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor specialităţii militare pentru soluţionarea problemelor
Competenţe profesionale

specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative
specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi
procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în
activitatea de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de
funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei
Competenţe transversale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea noţiunilor generale despre transporturile
autovehiculelor militare şi înţelegerea fenomenelor şi
proceselor care stau la baza acestei activităţi, în condiţii
7.1. Obiectivul general
variate de teren şi mediu, necesare formării şi dezvoltării
al disciplinei
competenţelor de specialist auto studenţilor militari, cu scopul
de a le utiliza eficient din punct de vedere al posibilităţilor de
deplasare şi consum în orice situaţie.
 Definirea noţiunilor de bază ale disciplinei studiate şi
înţelegerea importanţei cunoştinţelor aferente asupra modului de
folosire practică a autovehiculelor militare;
 Cunoaşterea criteriilor de bază privind transporturile militare şi
identificarea soluţiilor de bază specifice tuturor categoriilor de
autovehicule din dotare, a avantajelor şi dezavantajelor acestora;
7.2. Obiectivele specifice
 Înţelegerea proceselor şi fenomenelor ce stau la baza
propulsării, tracţiunii şi stabilităţii autovehiculelor militare,
precum şi cunoaşterea posibilităţilor practice de executare în
teren a acţiunilor caracteristice;
 Explicarea particularităţilor de conducere a autovehiculelor
militare în condiţiile de teren şi interoperabilitate cu structurile

342
 din care fac parte în acţiuni comune specifice misiunilor forţelor
luptătoare;
 Formarea şi dezvoltarea aptitudinilor tehnice şi abilităţilor de
operare în mod fluent cu terminologia folosită în practica
transporturilor militare;
 Înţelegerea necesităţii exploatării raţionale şi eficiente a
autovehiculelor militare în scopul realizării unor consumuri
minime de carburanţi-lubrifianţi.

9. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
C1. Sistemul militar de transport rutier
1.1. Personalul şi structurile de mişcare şi
transport rutier
1.2. Mijloace militare de transport rutier şi
misiunile structurilor de transport rutier Expunere,
1.3. Conducerea structurilor de transport rutier Explicaţie,
1.4. Asigurarea sprijinului de transport rutier Demonstraţie
1.5. Principii de organizare a operaţiilor de
mişcare şi transport rutier
1.6. Categorii şi tipuri de operaţii de transport
rutier.
C2. Planificarea operaţiilor de mişcare şi
transport rutier
2.1. Planificarea mişcării şi transporturilor
rutiere pentru îndeplinirea sarcinilor
Expunere,
administrative
Explicaţie,
2.2. Planificarea operaţională a mişcării şi
Demonstraţie
transporturilor pe căile de comunicaţie rutieră
2.3. Planificarea mişcării şi transporturilor
trupelor armatelor altor state pe căile de
comunicaţie rutiere interne
C 3. Organizarea executării mişcării şi
transporturilor pe căile de comunicaţie
rutiere
3.1. Ordine de opreraţii/mişcare, programe şi
Expunere,
grafice de circulaţie pe căile de comunicaţie
Explicaţie,
rutieră
Demonstraţie
3.2. Organizarea deplasării vehiculelor pe căile
de comunicaţie rutieră
3.3. Rute şi reţele de rute/drumuri militare
3.4. Marcarea vehiculelor militare
C4. Executarea mişcării şi transporturilor
pe căile de comunicaţie rutiere
4.1. Reguli privind executarea deplasării Expunere,
coloanei de autovehicule Explicaţie,
4.2. Pregătirea vehiculelor pentru deplasarea în Demonstraţie
compunerea unei coloane
4.3. Responsabilităţi privind încărcarea

343
vehiculelor şi caracteristicile încărcăturii
4.4. Proceduri utilizate pentru încărcare
4.5. Transportul materialelor periculoase şi a celor
cu gabarit depăşit
4.6. Proceduri de asigurare şi fixare a încărcăturii
C5. Reguli de bază ale traficului militar
rutier
5.1. Reguli privind organizarea controlului
traficului militar rutier Expunere,
5.2. Activităţile elementelor de control al Explicaţie,
traficului rutier Demonstraţie
5.3. Reguli de trafic rutier ce trebuie respectate de
către conducătorii vehiculelor militare
5.4. Personalul de control al traficului şi relaţiile
acestuia cu utilizatorii rutieri militari
C6. Condiţiile operaţionale în care se
execută operaţiile de mişcare şi transport
rutier Expunere,
6.1. Riscuri potenţiale Explicaţie,
6.2. Asigurarea securităţii operaţiilor de Demonstraţie
mişcare şi transport rutier
6.3. Planuri de securitate şi apărare
Bibliografie
1. Doctrina întrunită pentru mişcare şi transport, Bucuresti ,2006.
2. Instrucţiuni privind operaţiile de mişcare şi transport ale unităţilor şi marilor unităţi L-14/1,
Bucureşti, 2005.
3. Instrucţiuni privind transportul trupelor, tehnicii şi materialelor militare peste frontiera de
stat a României L-14/2, Bucureşti, 2006.
4. Instrucţiuni privind planificarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul
executării mişcării şi transportului pe căile de comunicaţie rutiere L-14/3, Bucureşti, 2006.
5. Instrucţiuni privind planificarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul
executării mişcării şi transportului pe căile de comunicaţie feroviare L-14/4, Bucureşti, 2005.
6. Instrucţiuni privind privind mişcarea şi transporturile militare multinaţionale L-14/7,
Bucureşti, 2006.
7. NATO Logistics Handbook, Brussels, 1997.
8.2. Seminarii Metode de predare Observaţii
1. Sistemul circulaţiei rutiere şi factorii care-i
Explicaţie,
condiţionează fucţionalitatea. Clasificarea
mijloacelor şi transporturilor rutiere. Demonstraţie
2. Semnale pentru dirijarea şi circulaţia Explicaţie,
vehiculelor. Identificarea personalului de Problematizare,
control al mişcării şi control al traficului Demonstraţie
3. Transporturi rutiere în condiţii de teren greu şi Explicaţie,
de climă nefavorabilă Demonstraţie
8.3. Laborator Metode de predare Observaţii
1. Ordinul de marş/deplasare. Program de
Explicaţie,
circulaţie pe căile de comunicaţie rutiere.
Problematizare
Planificarea deplasării folosind programele şi
Demonstraţie
graficele de circulaţie.

344
5. Organizarea coloanei de vehicule. Lăţimile
drumurilor şi fluxurilor de circulaţie.
Explicaţie,
Indicatoare de circulaţie utilizate pentru
Problematizare
deplasarera vehiculelor militare. Semnalele
Demonstraţie
conducătorilor de vehicule şi de dirijare a
vehiculelor militare.
6. Executarea mişcării şi transporturilor rutiere
în condiţii de teren greu şi condiţii meteo
nefavorabile. Explicaţie,
Raportul de infracţiune utilizate de către Problematizare
personalul NATO de control al traficului. Demonstraţie
Coirespondenţa prevederilor instrucţiunilor cu
acordurile standard NATO.
Bibliografie
1. Doctrina întrunită pentru mişcare şi transport, Bucuresti ,2006.
2. Instrucţiuni privind operaţiile de mişcare şi transport ale unităţilor şi marilor unităţi L-14/1,
Bucureşti, 2005.
3. Instrucţiuni privind transportul trupelor, tehnicii şi materialelor militare peste frontiera de
stat a României L-14/2, Bucureşti, 2006.
4. Instrucţiuni privind planificarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul
executării mişcării şi transportului pe căile de comunicaţie rutiere L-14/3, Bucureşti, 2006.
5. Instrucţiuni privind planificarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul
executării mişcării şi transportului pe căile de comunicaţie feroviare L-14/4, Bucureşti, 2005.
6. Instrucţiuni privind privind mişcarea şi transporturile militare multinaţionale L-14/7,
Bucureşti, 2006.
7. NATO Logistics Handbook, Brussels, 1997.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Transporturi militare, corespund următoarelor repere teoretice şi
practice actuale:
 Formarea de specialişti în domeniu, capabili să utilizeze eficient autovehiculele militare.
 Formarea capacităţii de a proiecta activităţi şi acţiuni în diferite condiţii de teren sau
mediu, folosind tehnica auto din dotare.
Tematica disciplinei Transporturi militare corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Aplicarea corectă a procedurilor de operare privind transporturile autovehiculelor militare;
 Transpunerea în practica transporturilor militare a elementelor de siguranţa conducerii
autovehiculelor.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Analiza constructiv-funcţională a dispunerii
principalelor ansambluri şi subansambluri din
10.4. Curs construcţia autovehiculelor militare pe roţi; Probă scrisă 50 %
 Identificarea corectă a mărimilor specifice
deplasării autovehiculelor, asupra cărora se
345
 poate interveni în procesul de exploatare în
scopul utilizării eficiente a acestora;
 Descrierea particularităţilor conducerii
autovehiculelor militare pe roţi pe drumurile
publice sau în alte condiţii
 Explicarea fenomenelor şi proceselor
specifice deplasării autovehiculelor şi
interacţiunii acestora cu mediul asupra
consumului de carburanţi-lubrifianţi;
 Determinarea principalelor mărimi
specifice propulsiei, tracţiunii şi stabilităţii
Lucrări de
pentru autovehiculele studiate şi analiza
10.5. laborator şi
acestora. 50 %
Laborator referat
 Stabilirea corectă a tehnicilor şi mijloacelor
Probă practică
de transport a unor tipuri de tehnică din teren
greu.
10.6. Standard minim de performanţă
- Să definească mărimile ce caracterizează transportul autovehiculelor militare în termeni
tehnici consacraţi, în proporţie de minim 25%;
- Să indice modul de organizare generală a autovehiculelor militare pe roţi şi să evidenţieze
influenţa particularităţilor funcţionale ale sistemului de propulsie asupra capacităţii de
progresiune a acestora în proporţie de minim 30%;
- Să determine mărimi specifice transporturilor autovehiculelor militare şi să stabilească
tehnici şi mijloace de evacuare a acestora din teren greu în proporţie de minim 30%;

346
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei MECANISME, ACŢIONĂRI ELECTRICE,
HIDRAULICE ŞI PNEUMATICE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Silviu PETRIŞOR
[Link]. Emil TEODORU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Silviu PETRIŞOR
[Link]. Emil TEODORU
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul De spec.
II 2.5 Semestrul 3 evaluare Ex disciplinei
studiu în armă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar/
3.1. Numărul de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 2 1
laborator
3.6. seminar/
3.4. Total din planul de învăţământ 36 din care 3.5. curs 24 12
laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platforme electronice de specialitate şi pe 7
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi…. -
3.7. Total ore studiu individual 39
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum 1. Matematică.
2. Fizică.
4.2 de competenţe nu

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului sală de curs cu sistem de proiecţie
5.2. de desfăşurare a nu/sală laborator cu calculatoare
seminarului/laborator

347
6. Competenţele specifice acumulate
C.4 Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea şi utilizarea
capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de probleme
specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor
doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor
normative specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea
principalelor concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată
Competenţe profesionale

a limbajului de specialitate.
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în
activitatea de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de
funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei.
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi
armamentului specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor
militare şi a procedeelor tactice specifice armei şi nivelului structurii militare.
C4.4 Analiza şi evaluarea parametrilor de funcţionare a armamentului şi tehnicii
specifice armei şi valorificarea acestora în constituirea capabilităţilor
funcţionale ale entităţilor organizaţionale specifice armei şi redactarea
documentelor de planificare, organizare şi desfăşurare a activităţilor
structurilor de armă, conform formei şi conţinutului instituţionalizat.
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Asimilarea de către studenţi a cunoştinţelor de mecanică şi
acţionări electrice, hidraulice şi pneumatice necesare
7.1. Obiectivul general al
înţelegerii funcţionării şi exploatării optime a tehnicii auto şi
disciplinei
de pe tancuri, în vederea desfăşurării în condiţii de siguranţă a
acţiunilor militare specifice la care trebuie să participe.
 definirea conceptelor de bază ale mecanicii, acţionărilor
electrice, hidraulice şi pneumatice;
 cunoaşterea şi înţelegerea principiilor de funcţionare ale
mecanismelor, aparatelor şi maşinilor electrice;
7.2. Obiectivele specifice
 cunoaşterea şi înţelegerea principiilor de funcţionare şi
constructive ale aparatelor hidraulice şi pneumatice;
 dobândirea de cunoştinţe de bază referitoare la funcţionarea
circuitelor de curent continuu şi alternativ.

8. Conţinuturi
Metode de
8.1. Curs Observaţii
predare
Structura mecanismelor
Obiectul şi structura Teoriei mecanismelor şi maşinilor. Expunere,
Elemente de analiză structurală a mecanismelor. Explicaţie,
Asamblări, Demonstraţie
Noţiunea de maşină.

348
Bazele cinematicii mecanismelor
Expunere,
Problemele cinematicii mecanismelor.
Explicaţie,
Metodele cinematicii mecanismelor.
Demonstraţie
Mecanisme plane articulate.
Cinematica mecanismului patrulater Expunere,
Mecanismul patrulater R-RRR. Explicaţie,
Mecanismul patrulater R-RRT. Demonstraţie
Reţele electrice de curent continuu. Regimul
Expunere,
electrocinetic staţionar. Mărimi electrocinetice de bază.
Explicaţie,
Reţele electrice liniare de c.c. Metode de calcul în reţele
Demonstraţie
electrice liniare de c.c.
Reţele electrice de curent alternativ monofazat şi
trifazat. Regimul permanent sinusoidal. Reţele electrice Expunere,
liniare de c.a. în regim sinusoidal. Calcule în circuite Explicaţie,
simple de c.a. Producerea tensiunii electromotoare Demonstraţie
trifazate.
Surse electrochimice şi redresoare electronice.
Electroliza. Polarizarea electrolitică. Pile electrice.
Expunere,
Acumulatoare cu plumb. Acumulatoare alcaline.
Explicaţie,
Convertoare electronice. Redresoare electronice
Demonstraţie
monofazate monoalternanţă şi bialternanţă. Redresoare
electronice trifazate. Filtre.
Acţionări electrice cu maşini electrice de curent
Expunere,
continuu. Principiul de funcţionare al maşinii de c.c,.
Explicaţie,
Maşini electrice de curent continuu speciale. Funcţionarea
Demonstraţie
în regim de generator, motor, frână.
Acţionări electrice cu maşini electrice de curent
alternativ sincrone şi asincrone. Maşina sincronă, Expunere,
principiul de funcţionare. Maşina asincronă, principiul de Explicaţie,
funcţionare. Acţionări electrice pentru reglarea turaţiei, Demonstraţie
pornirii, frânării motorului electric.
Acţionări hidraulice şi pneumatice. Aparate şi
Expunere,
echipamente hidraulice. Instalaţii hidraulice. Aparate şi
Explicaţie,
echipamente pneumatice. Instalaţii electropneumatice de
Demonstraţie
comandă. Instalaţii pneumatice.
Bibliografie:
[1] Raţiu Gh. - „Bazele electrotehnicii şi maşini electrice”, vol.I, II, Editura Academiei
Trupelor de Uscat, Sibiu, 2000.
[2] Raţiu Gh. - „Bazele electrotehnicii şi maşini electrice – Culegere de probleme” Editura
Academiei Forţelor Terestre 2000.
[3] Raţiu Gh., [Link] - „Sisteme, automatizări, acţionări electrice reglabile”, Editura ATU
Sibiu, 1999.
[4] Daniele-Smaranda Ionescu - „Electrotehnică industrială”, Editura Matrix Rom,
Bucureşti 2007.
[5] N. Patachi, V. Babeş, ş.a. - „Electrotehnică, instalaţii electrice şi maşini de construcţii”,
Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1971.
[6] Kelemen, A. - „Acţionări electrice” – Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979.
[7] Ciubotaru, V. - „Acţionări electrice şi automatizări”, Editura Matrix Rom, Bucureşti
2002.

349
 Metode de Observaţii
8.2. Seminar/laborator
predare
Metode de rezolvare a reţelelor de c.c. Probleme, aplicaţii Explicaţie,
simulate. Circuite simple de c.a. Probleme, aplicaţii simulate. rezolvări de
probleme.
Analiza unor dispozitive hidraulice de pe tehnica auto. Explicaţie,
rezolvări de
probleme.
Analiza unor dispozitive pneumatice utilizate pe mijloacele Explicaţie,
auto. dialog.
Bibliografie:
1. Raţiu Gh.- „Bazele electrotehnicii şi maşini electrice - Îndrumar de laborator ” Editura
ATU Sibiu 2000.
2. Raţiu Gh.- „Bazele electrotehnicii şi maşini electrice – Culegere de probleme” Editura
ATU Sibiu 2000.
3. Gavrilă, Gh. - „Bazele electrotehnicii. Teoria circuitelor electrice. Probleme rezolvate”,
Ed. tehnică, Bucureşti, 2003.
4. Epureanu, G., ş.a. - „Teoria circuitelor electrice. Aplicaţii”, Ed. MatrixRom, Bucureşti
2010.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul
programului.
Conţinuturile disciplinei corespund următoarelor repere teoretice şi practice contemporane:
 educaţia centrată pe student
 participare activă a studenţilor, parteneriat între educator şi student
 metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare
 educaţia permanentă, autoeducaţia
Tematica disciplinei corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor
 instruirea individuală şi colectivă a militarilor
 strategii didactice eficiente
 utilizarea de tehnologii moderne.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Utilizarea corectă a noţiunilor de
electrotehnică şi acţionări electrice,
hidraulice şi pneumatice
10.4. Curs Examen scris 70 %
 Utilizarea în aplicaţii a relaţiilor de calcul
adecvate

350
  Utilizarea noţiunilor teoretice în
rezolvarea problemelor Evaluare pe
10.5.  Exersarea aplicării metodelor de parcurs +
Seminar/ rezolvare a problemelor, în scopul portofoliu 30 %
laborator optimizării acţiunilor la care se referă (probleme+referate
 Rezolvarea unui număr minim de laborator)
probleme din capitolele studiate
10.6. Standard minim de performanţă
– Rezolvare de probleme simple de circuite de cc. şi ca.
– Redresoare monofazate. Monoalternanţă.
– Motorul de curent continuu

351
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei SISTEME TEHNICE ŞI APARATURĂ DE
ARTILERIE I
2.2. Titularul activităţilor de curs Col. dr. Georgel OPREAN
[Link]. Florin ILIE
2.3. Titularul activităţilor de seminar Col. dr. Georgel OPREAN
[Link]. Florin ILIE
De bază
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul pentru
II 2.5. Semestrul 3 Ex.
studiu de evaluare disciplinei specializarea
în armă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

[Link]/
3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 2 1
laborator
3.4. Total ore din planul de
36 din care 3.5. curs 24 3.6. seminar 12
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 7
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 33
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum

4.2. de competenţe

352
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului  salile de specialitate ale U.M. 01512 si U.M. 01473
Sibiu
5.2. de desfăşurare a seminarului  laboratoare de specialitate la U.M. 01512 si U.M.
01473 Sibiu

6. Competenţele specifice acumulate

C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice
Competenţe profesionale

C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor

şi strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor
doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor
normative specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor
concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de
specialitate
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea
de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale
tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul
Formarea cadrului teoretic si practic cu privire la cunoaşterea
general al
sistemelor tehnice si ale aparaturii de artilerie;
disciplinei
 Conştientizarea rolului, locului, destinaţiei, misiunilor şi
modului de întrebuinţare în operaţii a structurilor de artilerie din
cadrul Forţelor Terestre
 Asimilarea de către studenţi a cunoştinţelor necesare
enumerararii şi identificarii rolului, destinaţiei, părţilor
7.2. Obiectivele
componente ale sistemelor tehnice si ale aparaturii de artilerie.
specifice
 Explicarea principiului de construcţie, funcţionare al sistemelor
tehnice, muniţiei şi ale aparaturii de artilerie.
 Explicarea regulilor NSSM în lucrul cu acestea, a modului de
păstrare, depozitare, întreţinere şi exploatare a tehnicii, muniţiei
şi aparaturii de artilerie

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii

C 1 Rolul, locul şi misiunile artileriei terestre.

organizarea pentru luptă a artileriei
1.1. Rolul, locul şi misiunile artileriei terestre. Expunere,
Film didactic,
1.2. Organizarea pentru luptă a artileriei. Explicaţie,
Scheme,
1.3. Sarcini specifice în operaţii. Conversaţie,
Imagini,
1.4. Dotarea cu tehnică a armei artilerie şi Descriere,
Prezentare în
rachete. Demonstraţie
Power Point
1.5. Principii de întrebuinţare în operaţie a
sistemelor de artilerie terestră din cadrul
Forţelor terestre.
353
C 2 Cunoaşterea obuzierului cal. 152 mm.
md. 1985
2.1. Rol, destinaţie, caracteristici tehnico-tactice, Scheme,
sarcini specifice. Părţi componente. Imagini,Planşe,
Expunere, Explicaţie,
2.2. Ţeava cu închizătorul Materiale
Descriere,
2.3. Legătura elastică secţionate,
Demonstraţie
2.4. Afetul Prezentare în
2.5. Aparatele de ochire Power Point
2.6. Completul PSA
2.7. Muniţia
C 3 Cunoaşterea instrumentelor şi aparatelor
de artilerie
3.1. Clasificarea instrumentelor de artilerie
Scheme,
3.2. Clasificarea aparatelor de artilerie
Imagini,Planşe,
3.3. Principalele caracteristici ale aparatelor
Expunere, Explicaţie, Materiale
optice
Descriere, prezentate
3 .4. Noţiuni generale despre asigurarea cu date
Demonstraţie.
şi executarea cercetării
Prezentare în
3.5. Rolul cercetării şi misiunile subunităţilor
Power Point
de asigurare cu date
3.6. Principii de acţiune în operaţie a
subunităţilor de asigurare cu date
C 4 Cunoaşterea aparatelor de artilerie
Completul de cercetare-observare pe bază de
Explicaţie, Scheme,
radiaţii termale ARGUS FO-1
Expunere, Imagini,Planşe,
4.1. Destinaţie
Expunere, Prezentare în
4.2. Caracteristici tehnico-tactice
Descriere. Power Point
4.3. Descrierea părţilor mari ale completului
ARGUS FO-1
C 5 Cunoaşterea tunului antiblindate cal. 100
mm. model 1977
5.1. Rol, destinaţie, caracteristici tehnico-tactice,
sarcini specifice. Părţi componente.
Scheme,
5.2. Ţeava cu închizătorul Expunere,
Imagini, Planşe,
5.3. Legătura elastică Descriere,
Materiale
5.4. Afetul Demonstraţie.
secţionate
5.5. Aparatele de ochire
5.6. Completul PSA
[Link]ţia.

C 6 Cunoaşterea aruncătorului cal. 120 mm.

model 1982
3.1. Rol, destinaţie, caracteristici tehnico-tactice, Scheme,
Problematizare,
sarcini specifice. Părţi componente. Imagini,Planşe,
Explicaţie,
3.2. Ţeava cu închizătorul Materiale
Expunere,
3.3. Legătura elastică secţionate,
Descriere,
3.4. Afetul Prezentare în
Demonstraţie.
3.5. Aparatele de ochire Power Point
3.6. Completul PSA
[Link]ţia.
354
C 7 Instrumentele de artilerie Problematizare,
Scheme,
7.1. Busola BI-69 Explicaţie,
Imagini,
7.2. Raportorul artileristic Expunere,
Materiale
7.3. Măsurătorul de unghiuri şi distanţe Descriere,
prezentate
7.4. Cronometrul Demonstraţie
8.2. Seminar Metode de predare Observaţii
S 1 Rolul, locul şi misiunile artileriei terestre.
organizarea pentru luptă a artileriei
1.1. Rolul, locul şi misiunile artileriei terestre.
1.2. Organizarea pentru luptă a [Link] Problematizare,
Scheme,
specifice în operaţii. Descriere,
Imagini, Planşe,
1.3. Dotarea cu tehnică a armei artilerie şi Explicaţie,Expunere,
Prezentare în
rachete. Demonstraţie,
Power Point
1.4. Principii de întrebuinţare în operaţie a Instructaj
sistemelor de artilerie terestră din cadrul
Forţelor terestre.
S2 Obuzierul cal. 152 mm. model 1985
Scheme,
2.1. Părţi componente. Problematizare,
Imagini,Planşe,
2.2. Ţeava cu închizătorul Descriere,
Materiale
2.3. Legătura elastică Explicaţie,Expunere,
secţionate,
2.4. Afetul Demonstraţie,
Prezentare în
2.5. Aparatele de ochire Instructaj
Power Point
2.6. Completul PSA
S3 Cunoaşterea instrumentelor şi aparatelor
de artilerie
3.1. Clasificarea instrumentelor de artilerie
3.2. Clasificarea aparatelor de artilerie Scheme,
Problematizare,
3.3. Principalele caracteristici ale aparatelor Imagini,Planşe,
Descriere,
optice Materiale
Explicaţie,Expunere,
3 .4. Noţiuni generale despre asigurarea cu date secţionate,
Demonstraţie,
şi executarea cercetării Prezentare în
Instructaj
3.5. Rolul cercetării şi misiunile subunităţilor Power Point
de asigurare cu date
3.6. Principii de acţiune în operaţie a
subunităţilor de asigurare cu date
S4 Cunoaşterea aparatelor de artilerie
Completul de cercetare-observare pe bază de Problematizare,
Scheme,
radiaţii termale ARGUS FO-1 Descriere,
Imagini,Planşe,
4.1. Destinaţie Explicaţie,Expunere,
Prezentare în
4.2. Caracteristici tehnico-tactice Demonstraţie,
4.3. Descrierea părţilor mari ale completului Power Point
Instructaj
ARGUS FO-1
S5 Cunoaşterea tunului antiblindate cal. 100
mm. model 1977 Scheme,
Problematizare,
5.1. Rol, destinaţie, caracteristici tehnico-tactice, Imagini,Planşe,
Descriere,
sarcini specifice. Părţi componente. Materiale
Explicaţie,Expunere,
5.2. Ţeava cu închizătorul secţionate,
Demonstraţie,
5.3. Legătura elastică Prezentare în
Instructaj
5.4. Afetul Power Point
5.5. Aparatele de ochire
355
5.6. Completul PSA
[Link]ţia.
S6 Cunoaşterea aruncătorului cal. 120 mm.
model 1982
6.1. Rol, destinaţie, caracteristici tehnico-tactice,
Scheme,
sarcini specifice. Părţi componente. Problematizare,
Imagini,Planşe,
6.2. Ţeava cu închizătorul Descriere,
Materiale
6.3. Legătura elastică Explicaţie,Expunere,
secţionate,
6.4. Afetul Demonstraţie,
Prezentare în
6.5. Aparatele de ochire Instructaj
Power Point
6.6. Completul PSA
[Link]ţia.
S7 Instrumentele de artilerie Problematizare,
Scheme,
7.1. Busola BI-69 Descriere,
Imagini,Planşe,
7.2. Raportorul artileristic Explicaţie,Expunere,
Prezentare în
7.3. Măsurătorul de unghiuri şi distanţe Demonstraţie,
Power Point
7.4. Cronometrul Instructaj
Bibliografie:
1. A-43, Instrucţiunile specialiştilor de artilerie, Bucureşti, 1974;
2. Manual pentru cunoaşterea tunului aniblindate cal.100 mm., Bucureşti 1990;
3. Manual pentru cunoaşterea obuzierului cal. 152 mm., Bucureşti, 1992.
4. Manual pentru cunoaşterea obuzierului cal. 152 mm., Bucureşti, 1992.
5. Manual pentru cunoaşterea aruncătorului cal. 120 mm., Bucureşti, 2007.
6. Manualul plutonului de artilerie, Bucureşti, 200.
[Link]ţii tehnice complet ARGUS, Sibiu, 2008.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Sisteme tehnice si aparatura de artilerie I corespund următoarelor
repere teoretice şi practice contemporane:
 Educaţia centrată pe cursant;
 Participarea activă a cursanţilor, parteneriat între educator şi cursanţi;
 Metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare;
 Educaţia permanentă, autoeducaţia.

 Tematica disciplinei Sisteme tehnice si aparatura de artilerie I corespunde următoarelor

cerinţe ale angajatorilor:
 Desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor;
 Instruirea individuală şi colectivă a militarilor;
 Strategii didactice eficiente;
Utilizarea tehnologiilor moderne.

356
10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
4. Enumerarea şi identificarea în proporţie de
minim 90 % a părţilor componente ale
sistemelor tehnice, muniţiei şi aparaturii de
10.4. Curs Evaluare scrisă 75 %
artilerie.
5. Explicarea principiului de funcţionare al
sistemelor tehnice si ale aparaturii de artilerie.
Referate,
prezentare de
1. Enumerarea şi identificarea în proporţie de
scheme,
minim 90 % a părţilor componente ale
dezbateri pe
sistemelor tehnice si ale aparaturii de
10.5. anumite
artilerie. 25 %
Laborator tematici,
2. Explicarea principiului de funcţionare al
evaluări orale şi
sistemelor tehnice si ale aparaturii de
practice.
artilerie.
Activităţi
curente.
10.6. Standard minim de performanţă

- Min. Nota 5 la evaluarea pe parcurs de semestru

- Min. Nota 5 la evaluarea finală prin examen

357
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei BARAJE DE MINE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Mircea VLADU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Mircea VLADU
Disciplină
de bază
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
II 2.5. Semestrul 3 Ex. pentru
studiu evaluare disciplinei
specializare
în armă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 2 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6 seminar/
36 din care 3.5. curs 24 12
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 10
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12
Tutorat -
Examinări 2
Alte activităţi -
3.7. Total ore studiu individual 37
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum
4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului -

5.2. de desfăşurare a
-
seminarului/laboratorului

358
6. Competenţele specifice acumulate
C.4 Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea şi utilizarea
capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de probleme
specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor
doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor
normative specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea
principalelor concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată
Competenţe profesionale

a limbajului de specialitate.
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în
activitatea de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de
funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei.
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi
armamentului specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor
militare şi a procedeelor tactice specifice armei şi nivelului structurii militare.
C4.4 Analiza şi evaluarea parametrilor de funcţionare a armamentului şi tehnicii
specifice armei şi valorificarea acestora în constituirea capabilităţilor
funcţionale ale entităţilor organizaţionale specifice armei şi redactarea
documentelor de planificare, organizare şi desfăşurare a activităţilor structurilor
de armă, conform formei şi conţinutului instituţionalizat.
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Dobândirea de către studenţi a cunoştinţelor de bază referitoare
7.1. Obiectivul general la tipurile de mine existente în armata română, modul de
al disciplinei executare a barajelor de mine precum şi cunoaşterea mijloacelor
pentru cercetarea şi neutralizarea barajelor explozive
 asimilarea, înţelegerea şi utilizarea corectă a noţiunilor şi
conceptelor de bază privind barajele explozive;
 asimilarea, înţelegerea şi utilizarea corectă a succesiunii
operaţiunilor pentru amorsarea, plantarea şi deplantarea minelor.
 asimilarea, înţelegerea şi utilizarea corectă a regulilor şi
normelor privind securitatea şi sănătatea în muncă pe timpul
7.2. Obiectivele specifice
utilizării minelor, echipamentelor şi materialelor specifice;
 Însuşirea caracteristicilor tehnice şi principiilor de funcţionare a
minelor, echipamentelor şi materialelor specifice lucrărilor de
baraje de mine;
 asimilarea, înţelegerea şi utilizarea corectă a normelor unitare de
executare a lucrărilor de baraje de mine;

359
8. Conţinuturi
Metode de
8.1. Curs Observaţii
predare
Expunere,
Explicaţie,
Principii generale privind executarea barajelor de mine 2 ore
Conversaţie,
Demonstraţie
Mine antipersonal şi antiblindate. Mine speciale. Mine Expunere,
improvizate. Mine cursă. Muniţii neexplodate (UXO) şi Explicaţie,
6 ore
dispozitive explozive improvizate (IED). Conversaţie,
Principii generale. Destinaţie. Funcţionare. Neutralizare. Demonstraţie
Expunere,
Plantarea manuală a câmpurilor de mine antiblindate. Explicaţie,
4 ore
Mijloace mecanizate pentru realizarea barajelor explozive. Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
Mijloace pentru cercetarea şi realizarea culoarelor prin
Explicaţie,
barajele de mine. Marcarea câmpurilor de mine 4 ore
Conversaţie,
antiblindate.
Demonstraţie
Expunere,
Acţiunea pionierului în cadrul echipei/grupei pentru
Explicaţie,
executarea câmpurilor de mine manual prin diferite 4 ore
Conversaţie,
procedee.
Demonstraţie
Expunere,
Principii generale cu privire la minarea drumurilor, Explicaţie,
4 ore
minarea cursurilor de apă şi minarea litoralului maritim Conversaţie,
Demonstraţie
Bibliografie:
[1] F.T./G.-7/1, Manualul instrucţiei genistului. Cercetaşul, Râmnicu Vâlcea, 2008;
[2] F.T./G.-7.5, Manualul de cunoaştere şi utilizare a detectorului de mine şi de încărcături
explozive improvizate VMR3 MINEHOUND, Bucureşti, 2012;
[3] G-3 Baraje de mine. Instrucţiuni pentru trupele de geniu.;
[4] Distribuitorul plantator de mine D.M.R.-4 – cunoaştere, exploatare şi întreţinere,
Bucureşti, 1982
[5] FT/G 5.2, Manualul grupei de geniu cu sarcini în sprijinul contramobilităţii,
Rm.Vâlcea, 2007;
[6] F.T./G.-10, vol. 5, Manualul pentru luptă al plutonului de pionieri din compunerea
unităţilor de geniu;
[7] L-19, Norme tehnice privind deţinerea, depozitarea, manipularea, transportul, controlul,
verificarea şi distrugerea materialelor explozive în armată;
[8] Ioan Dan POPA – „Maşini şi utilaje de geniu”, Editura AFT, Sibiu, 2001;
[9] NATO AJP-3.12(A): Allied Doctrine For Military Engineer Support To Joint Operations;
[10] FT/G 7.2. Manualul instrucţiei genistului, Pionierul, Rm. Vâlcea, 2008.
Metode de Observaţii
8.2. Seminar/laborator
predare
Activitatea militarului din grupa de geniu cu sarcini în Conversaţie
sprijinul contramobilităţii pentru executarea câmpurilor de Demonstraţie 2 ore
mine prin procedeul „mine pe rând” Exersare

360
 Activitatea militarului din grupa de geniu cu sarcini în Conversaţie
sprijinul contramobilităţii pentru executarea câmpurilor de Demonstraţie 2 ore
mine prin procedeul „fâşii minate” Exersare
Activitatea militarului din grupa de geniu cu sarcini în Explicaţie
sprijinul contramobilităţii pentru executarea câmpurilor de Demonstraţie 2 ore
mine prin procedeul „în formaţie” Exersare
Explicaţie
Pregătirea pentru lucru şi lucrul cu goniometrul busolă în
Demonstraţie 2 ore
vederea înregistrării câmpurilor de mine
Exersare
Conversaţie
Executarea măsurătorilor şi întocmirea schemei legării de
Demonstraţie 2 ore
repere a unui câmp de mine
Exersare
Activitatea militarului din grupa de geniu cu sarcini în Explicaţie
sprijinul contramobilităţii pentru completarea formularului Demonstraţie 2 ore
câmpului de mine. Exersare
Bibliografie:
[1] F.T./G.-7/1, Manualul instrucţiei genistului. Cercetaşul, Râmnicu Vâlcea, 2008;
[2] F.T./G.-7.5, Manualul de cunoaştere şi utilizare a detectorului de mine şi de încărcături
explozive improvizate VMR3 MINEHOUND, Bucureşti, 2012;
[3] G-3 Baraje de mine. Instrucţiuni pentru trupele de geniu;
[4] Distribuitorul plantator de mine D.M.R.-4 – cunoaştere, exploatare şi întreţinere,
Bucureşti, 1982
[5] FT/G 5.2, Manualul grupei de geniu cu sarcini în sprijinul contramobilităţii,
Rm.Vâlcea, 2007;
[6] F.T./G.-10, vol. 5, Manualul pentru luptă al plutonului de pionieri din compunerea
unităţilor de geniu;
[7] L-19, Norme tehnice privind deţinerea, depozitarea, manipularea, transportul, controlul,
verificarea şi distrugerea materialelor explozive în armată;
[8] Ioan Dan POPA – „Maşini şi utilaje de geniu”, Editura AFT, Sibiu, 2001;
[9] NATO AJP-3.12(A): Allied Doctrine For Military Engineer Support To Joint Operations;
[10] FT/G 7.2. Manualul instrucţiei genistului, Pionierul, Rm. Vâlcea, 2008.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul
programului.
Conţinuturile disciplinei Baraje de mine corespund următoarelor repere teoretice şi practice
contemporane:
 educaţia centrată pe student
 participare activă a studenţilor, parteneriat între educator şi cursant
 metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare
 educaţia permanentă, autoeducaţia

Tematica disciplinei Baraje de mine corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:

 desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor
 instruirea individuală şi colectivă a militarilor
 strategii didactice eficiente
 utilizarea de tehnologii moderne.

361
10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate de evaluare din nota
finală
 Utilizarea corectă a noţiunilor referitoare la
domeniul baraje de mine;
 Dobândirea cunoştinţelor referitoare la
10.4. Curs referitoare la executarea barajelor de mine, Examen scris 70 %
tipurile de mine existente în armata română,
mijloacele pentru cercetarea şi neutralizarea
barajelor explozive.
 Utilizarea noţiunilor teoretice în rezolvarea
problemelor şi studiilor de caz şi întocmirea
referatelor
10.5.  Exersarea aplicării metodelor de rezolvare a
Evaluare pe
Seminar/ problemelor, în scopul optimizării acţiunilor 30 %
parcurs
laborator la care se referă
 Dobândirea abilităţilor necesare executării, în
condiţii de siguranţă, a dispozitivelor
pirotehnice şi electrice de aprindere.
10.6. Standard minim de performanţă
– nota 5 minim la verificarea pe parcurs
– nota 5 minim la verificarea finală prin examen

362
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei ADMINISTRAŢIE MILITARĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Alexandru STOIAN
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Alexandru STOIAN
Disciplină de
2.4. Anul de 2.5. 2.6. Tipul 2.7. Regimul bază pentru
II 3 E
studiu Semestrul de evaluare disciplinei specializarea
în armă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 2 3.3. seminar/ 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 36 din care 3.5. curs 24 3.6. seminar/ 12
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 11
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 11
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 9
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 33
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Drept internaţional umanitar

4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului -

5.2. de desfăşurare a -
seminarului/laboratorului
363
 6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice
profesionale
Competenţe

C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi

strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative
specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi
procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea conceptelor şi principiilor fundamentale de
7.1. Obiectivul general organizare şi funcţionare a administraţiei militare, subsistem al
al disciplinei administraţiei publice

 cunoaşterea sistemului naţional de apărare a României;

 înţelegerea rolului diferenţiat al administraţiei militare, pe timp
de pace, în situaţii de criză şi de război sau sub mandat ONU şi
OSCE;
 cunoaşterea statutului legal al cadrelor militare, categorie
specifică de funcţionari publici;
 explicarea şi interpretarea particularităţilor deciziei
7.2. Obiectivele administrative în cadrul administraţiei militare;
specifice  utilizarea metodelor specifice de cercetare ale fenomenului
administrativ în domeniul militar;
 promovarea valorilor statului de drept şi manifestarea unei
atitudini pozitive şi responsabile faţă de sistemul de valori inserat
în legislaţia aplicabilă administraţiei militare;
 manifestarea unei atitudini responsabile şi pozitive faţă de rolul
forţelor armate ale statului român în sistemul alianţelor euro-
atlantice

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii

1. Noţiuni introductive
Expunere,
C1 Noţiunea de administraţie militară
Explicaţie 4 ore
C2 Administraţia militară – subsistem al
Conversaţie
administraţiei publice
2. Administraţia militară pe timp de pace
C1 Conducerea sistemului naţional de apărare
C2 Forţele destinate apărării
C3 Resursele apărării naţionale Expunere,
C4 Decizia administrativă în administraţia Explicaţie 14 ore
militară Conversaţie
C5 Controlul exercitat de administraţia publică
şi de societatea civilă asupra administraţiei
militare
364
3. Administraţia militară în situaţii de criză şi
de război
Expunere,
C1 Starea de asediu şi starea de urgenţă
Explicaţie 6 ore
C2 Starea de mobilizare şi starea de război
Conversaţie
C3 Administraţia militară sub mandat ONU şi
OSCE
Bibliografie:
1. Bădălan Eugen, Administraţie militară. Note de curs, Ed. Academiei Forţelor Terestre
„Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2004.
2. Santai Ioan, Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei, vol.I şi II, Ed. Alma Mater, Sibiu,
2009;
3. Tabără Vasile, Bazele administraţiei publice, Ed. AFT, Sibiu, 2012.
4. Alexandru Ioan, Tratat de administraţie publică, Ed. Universul juridic, Bucureşti, 2008;
5. Prisăcaru Valentin, Funcţionarii publici, Ed. All Beck, Bucureşti, 2004.
6. Strategia naţională de apărare a ţării, Bucureşti, 2008.
7. Strategia de securitate naţională a României, Bucureşti, 2007.
8. Strategia de transformare a Armatei României, Bucureşti, 2007.
9. Legea nr. 45/1994, a apărării naţionale a României, publicată în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 172 din 7 iulie 1994.
10. Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării, publicată în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 654 din 28 iulie 2006.
11. Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a
Ţării, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 494 din 10 iulie 2002.
12. Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, publicată în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 120 din 11 iunie 1996.
13. Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare,
publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 824 din 20 noiembrie 2003.
14. Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial, Partea
I nr. 155 din 20 iulie 1995, cu completările şi modificările ulterioare.
15. Legea nr. 473/2004 privind planificarea apărării, publicată în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 1052 din 12 noiembrie 2004.
16. Legea nr. 355/2009 privind regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor
armate şi al stării de război, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 805 din 25
noiembrie 2009.
17. Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii in afara
teritoriului statului român, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 427 din 17 iulie
2011.
18. Ordonanţa de Guvern nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de
urgenţă, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 22 din 21 ianuarie 1999.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

1. Administraţia militară – subsistem al Conversaţie, 2 ore

administraţiei publice Explicaţie
2. Sistemul naţional de apărare Conversaţie, 2 ore
Explicaţie
3. Particularităţile deciziei administrative în Conversaţie, 2 ore
administraţia militară Explicaţie
4. Controlul exercitat de administraţia publică
Conversaţie, 2 ore
şi de societatea civilă asupra administraţiei
Explicaţie
militare
365
5. Starea de asediu şi starea de urgenţă. Starea Conversaţie, 2 ore
de mobilizare şi starea de război Explicaţie
6. Administraţia militară în situaţii de criză şi
Conversaţie, 2 ore
de război Administraţia militară sub mandat
Explicaţie
ONU şi OSCE
Bibliografie:
1. Bădălan Eugen, Administraţie militară. Note de curs, Ed. Academiei Forţelor Terestre
„Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2004.
2. Santai Ioan, Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei, vol.I şi II, Ed. Alma Mater, Sibiu,
2009;
3. Tabără Vasile, Bazele administraţiei publice, Ed. AFT, Sibiu, 2012.
4. Alexandru Ioan, Tratat de administraţie publică, Ed. Universul juridic, Bucureşti, 2008;
5. Prisăcaru Valentin, Funcţionarii publici, Ed. All Beck, Bucureşti, 2004.
6. Strategia naţională de apărare a ţării, Bucureşti, 2008.
7. Strategia de securitate naţională a României, Bucureşti, 2007.
8. Strategia de transformare a Armatei României, Bucureşti, 2007.
9. Legea nr. 45/1994, a apărării naţionale a României, publicată în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 172 din 7 iulie 1994.
10. Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării, publicată în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 654 din 28 iulie 2006.
11. Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a
Ţării, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 494 din 10 iulie 2002.
12. Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, publicată în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 120 din 11 iunie 1996.
13. Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare,
publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 824 din 20 noiembrie 2003.
14. Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial, Partea
I nr. 155 din 20 iulie 1995, cu completările şi modificările ulterioare.
15. Legea nr. 473/2004 privind planificarea apărării, publicată în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 1052 din 12 noiembrie 2004.
16. Legea nr. 355/2009 privind regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor
armate şi al stării de război, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 805 din 25
noiembrie 2009.
17. Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii in afara
teritoriului statului român, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 427 din 17 iulie
2011.
18. Ordonanţa de Guvern nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de
urgenţă, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 22 din 21 ianuarie 1999.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Disciplina Administraţie militară este importantă în formarea ofiţerilor prin
promovarea valorilor statului de drept şi manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile
faţă de sistemul de valori inserat în normele aplicabile administraţiei militare, subsistem al
administraţiei publice

366
10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
- cunoaşterea şi utilizarea adecvată a
noţiunilor specifice cadrului teoretic ce
vizează domeniul administraţiei militare;
- cunoaşterea sistemului naţional de apărare
a României;
- înţelegerea rolului diferenţiat al
administraţiei militare, pe timp de pace, în
10.4. Curs situaţii de criză şi de război sau sub mandat Probă scrisă 70 %
ONU şi OSCE;
- cunoaşterea statutului legal al cadrelor
militare, categorie specifică de funcţionari
publici;
- explicarea şi interpretarea particularităţilor
deciziei administrative în cadrul
administraţiei militare
 cunoaşterea sistemului naţional de apărare a
României;
 înţelegerea rolului diferenţiat al
administraţiei militare, pe timp de pace, în
situaţii de criză şi de război sau sub mandat
ONU şi OSCE;
 cunoaşterea statutului legal al cadrelor
militare, categorie specifică de funcţionari
publici;
 explicarea şi interpretarea particularităţilor
Referat,
10.5. deciziei administrative în cadrul
Eseu,
Seminar/ administraţiei militare; 30 %
Test,
laborator  utilizarea metodelor specifice de cercetare
Probă orală
ale fenomenului administrativ în domeniul
militar;
 promovarea valorilor statului de drept şi
manifestarea unei atitudini pozitive şi
responsabile faţă de sistemul de valori inserat
în legislaţia aplicabilă administraţiei militare;
 manifestarea unei atitudini responsabile şi
pozitive faţă de rolul forţelor armate ale
statului român în sistemul alianţelor euro-
atlantice
10.6. Standard minim de performanţă
- utilizarea corectă a noţiunilor generale ale administraţiei militare, subsistem al
administraţiei publice;
- explicarea componentelor sistemului naţional de apărare şi a rolului autorităţilor care
exercita conducerea sistemului naţional de apărare.

367
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei APARATE ŞI ECHIPAMENTE UTILIZATE ÎN
DOMENIUL APĂRĂRII CBRN
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Dănuţ MOŞTEANU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Dănuţ MOŞTEANU
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul
II 2.5. Semestrul 3 Ex. Obligatorie
studiu de evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 2 3.3. seminar/ 1
laborator
3.4 .Total ore din planul de 36 din care 3.5. curs 24 3.6. seminar/ 12
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp or
e
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 12
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 39
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum

4.2. de competenţe  C4.1

 C4.2

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului

5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului

368
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
Competenţe profesionale

probleme specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative
specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi
procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în
activitatea de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de
funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea teoriilor şi tehnicilor operaţionale moderne în
7.1. Obiectivul general
domeniul aparaturii şi echipamentelor, necesare în pregătirea
al disciplinei
de specialitate în domeniul apărării CBRN.
 cunoaşterea şi utilizarea corectă a noţiunilor de bază specifice
echipamentelor de specialitate în domeniul apărării CBRN;
 identificarea de termeni, relaţii, procese şi conexiuni specifice
echipamentelor utilizate în chimia militară;
7.2. Obiectivele specifice
 explicarea şi interpretarea unor concepte, procese şi fenomene
specifice apărării CBRN
 realizarea de conexiuni între reperele teoretice şi experienţele
practice de laborator.

8. Conţinuturi
Metode de
8.1. Curs Observaţii
predare
C1. Arme nucleare.
1.1. Istoric.
1.2. Reactia nucleară şi termonucleară. Expunere, Programe
1.3. Principii de construcţie a încărcăturilor nucleare. Explicaţie, Scheme,
1.4. Clasificarea muniţiei nucleare. Conversaţie Imagini,
1.5. Clasificarea fractorilor disstructivi ai exploziei
nucleare.
C2. Detecţia radiaţiilor nucleare şi neutronice. Expunere,
Scheme,
[Link]ţii generale. Descriere
Imagini,
[Link]ăţile detectoarelor de radiaţii. Explicatie

369
2.3. Criterii pentru selectarea detectoarelor.
2.4. Detectoare bazate pe colectarea ionilor de gaze.
2.5. Detectoare cu semiconductoare.
[Link] cu scintilaţie
2.7. Contoare Cerenkov.
2.8. Detectoare autoalimentate.
2.9. Emulsii nucleare
2.10 Detectoare calorimetrice
2.11. Camera cu ceaţă.
2.12. Camera cu bule
[Link] de ionizare
2.14 Contoarele Geiger - Muller
C3 .Tehică şi materiale de control nuclear
3.1. Indicatorul de radioactivitate A.D.-85.
3.2. Röentgenometrul de bord cu afişare cifrică RBAC.
3.3. Röentgenometrul de bord AD 3
3.3. Röentgenometrul de bord RBCA.
3.4. Radiometru de radiaţii Alfa beta ,gamma, neutroni
tip RAB.-M
3.4. Radiometru – Röentgenometrul miniaturizat RRM Expunere,
Scheme,
80 şi RRM -90. Descriere
Imagini,
3.5. Radiometru – Röentgenometrul miniaturizat AD- Demonstraţie
111M.
3.6. Completul dozimetric termoluminescent gamma
neutronic AD 23.
3.7. Completul dozimetric termoluminescent AD 24
3.8. Aparat de determinara a radiaţiilor alfa, beta de
fond redus;
3.9. Aparat de determinare a radiaţiei gamma.
C4. Tehnică si materiale de control chimic.
4.1. Detectorul semiautomat de agenti toxici de luptă.
4.2. Detectorul manual de agenti toxici de luptă md.
1979
4.3. Avertizorul automat de agenţi toxici de luptă
neuroparalitici ASTN 1. Expunere,
4.4. Avertizorul automat de agenţi toxici de luptă Descriere Scheme,
neuroparalitici ASTN 2. Explicatie Imagini,
4.5. Suprafete de neergie potentiala.
4.6. Gaz cromatografie - detectia SCTI
4.7. Spectofotometrie FTIR detecţia substanţelor
organice toxice.
4.8. Spectofotometrie Uv-VIS detecia substanţelor
anorganice toxice.
Metode de
8.2. Laborator: Observaţii
predare
1.1. Calculul ecranelor de protecţie
1.2. Ecranarea surselor de radiaţii gamma. Problematizare,
1.3. Ecranarea surselor de radiaţii beta.. Instructaj
1.4. Ecranarea surselor de radiaţii de neutroni.

370
2.1. Calculul radiaţiei alfa din diferite probe de sol, apă, Problematizare,
vegetaţie şi alimente. Instructaj
3.1. Calculul radiaţiei beta globale din diferite probe de Problematizare,
sol, apă, vegetaţie şi alimente.. Instructaj
4.1. Calculul radiaţiei gamma din diferite probe de sol, Problematizare,
apă, vegetaţie şi alimente. Instructaj
5.1. Analize cantitative şi calitative de substanţe toxice Problematizare,
organice cu spectofotometrul FTIR Instructaj
6.1. Analize cantitative şi calitative de substanţe toxice Problematizare,
anorganice cu spectofotometrul UV-VIS. Instructaj
Bibliografie:
1.Dănuţ Moşteanu – Radiometrie şi Radioprotecţie, Editura AFT, 2008, Sibiu;
[Link] I Ioan Savu, Moşteanu Dănuţ- Bazele Dozimetriei, Editura AFT, 2008, Sibiu;
3. Mircea Oncescu, - Conceptele Radioprotecţiei, Editura Horia Hulubei 1996, Bucureşti;
4. Duliu Octavian, Aplicaţiile radiaţiilor nucleare, Editura Universitatea Bucureşti, 1993.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei „Echipamente şi aparate utilizate în domeniul Apărării CBRN”
corespund următoarelor repere teoretice şi practice contemporane:
 Utilizarea teoriilor moderne în domeniul tehnicii de specialitate, binomul aparatura şi
echipamente-protecţia mediului (poluare minimă);
 Corelarea aspectelor utilizare-funcţionabilitate-aplicabilitate.
 Diversificarea materialelor, prospectarea de noi tehnici cât mai puţin poluante.
Tematica disciplinei „Echipamente şi aparate utilizate în domeniul Apărării CBRN”
corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
- Respectarea procedurilor specifice utilizării tehnicii de specialitate din domeniul
chimiei militare;
- Utilizarea de către militari a tehnicii şi aparaturii moderne de specialitate;

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1 Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 cunoaşterea şi utilizarea corectă a
noţiunilor de bază specifice disciplinei
Proba orală,
 explicarea şi interpretarea unor concepte, Probă scrisă,
10.4. Curs procese şi fenomene specifice disciplinei de 70 %
Probă practică,
specialitate
Proiect
 identificarea de relaţii, procese şi
conexiuni specifice disciplinei studiate.
10.5. Problematizarea datelor referitoare la Referat,
30 %
Laborator utilizarea tehnicii în domeniul studiat. Probă practică

371
10.6. Standard minim de performanţă
- utilizarea corectă a limbajului de specialitate în tehnicii militare;
- definirea, şi clasificare aparaturii de specialitate;
- explicarea principiilor de funcţionare;
- utilizarea corectă a unităţilor de măsură în sistemul internaţional.

372
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei INFORMAŢII PENTRU APĂRARE (II)
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Dorin TOHĂNEAN
2.3. Titularul activităţilor de
[Link]. Dorin TOHĂNEAN
seminar
Disciplină de
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul
II 2.5. Semestrul 3 Ex. specializare
studiu de evaluare disciplinei
în armă

3. Timpul total estimat

3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2 curs 2 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6 seminar/
42 din care 3.5 curs 24 12
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 6
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 15
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 33
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii

4.1. de curriculum - Parcurgerea disciplinei „Informaţii pentru apărare (I)”

4.2. de competenţe -

5. Condiţii
5.1. de desfăşurare a cursului -
5.2. de desfăşurare a
-
seminarului/laboratorului

373
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă şi
Competenţe profesionale
utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative
specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi
procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate.
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite.
transversale
Competenţe

CT1. Îndeplinirea responsabilă a sarcinilor profesionale, cu respectarea valorilor şi

eticii profesiei de ofiţer, în condiţii de autonomie restrânsă şi asistenţă calificată, pe
baza principiilor, normelor şi a valorilor regulamentelor militare.

7. Obiectivele disciplinei
Cunoaşterea, asimilarea şi operarea adecvată a noţiunilor,
conceptelor, sintagmelor şi principiilor ce definesc domeniul
7.1. Obiectivul general
securităţii naţionale, domeniul informaţii pentru apărare şi
al disciplinei
activităţile de informaţii militare, contrainformaţii şi securitate
militară.
 Să explice scopul desfăşurării activităţii de informaţii,
precum şi modul concret în care funcţionează structurile cu
responsabilităţi în domeniu.
 Să înţeleagă şi să explice ciclului informaţional şi a
particularităţilor etapelor acestuia.
 Să aplice algoritmii de analiză specifici domeniului
informaţii pentru apărare în diferite situaţii din organizaţia
7.2. Obiectivele
militară.
specifice
 Să folosească adecvat metodele, tehnicile şi instrumentele
specifice domeniului informaţii, contrainformaţii şi securitate
militară pentru gestionarea activităţii proprii.
 Să conştientizeze implicaţiile implementării unor principii
ale eticii în activitatea de informaţii;
 Să manifeste o atitudine constructivă în prevenirea situaţiilor
problematice specifice domeniului informaţii pentru apărare.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Nr. ore
Mediul strategic al secolului al XXI-lea şi
activitatea de informaţii
Mediul strategic la începutul secolului al XXI-lea Expunere
Ce este activitatea de informaţii şi cine o Explicaţie 2
desfăşoară? Conversaţie
Impactul mediului strategic actual asupra
activităţii de informaţii

374
Ciclul informaţional şi încercări de redefinire a
acestuia
Ciclul informaţional „tradiţional” şi etapele Descriere
acestuia Explicaţie 2
Critica ciclului informaţional „tradiţional” Conversaţie
Activitatea de informaţii ca proces centrat pe
obiectiv
Culegerea informaţiilor
Expunere
Sursele de informaţii
Explicaţie
Sursele umane (HUMINT) 4
Demonstraţie
Sursele tehnice
Conversaţie
Sursele deschise
Analiza informaţiilor şi producţia de
intelligence
Ce este analiza informaţiilor? Expunere
Analiza şi gândirea critică Explicaţie 4
Metode de analiză Conversaţie
Erorile de analiză şi eşecurile serviciilor de
informaţii
Contrainformaţiile, domeniu al activităţii de
informaţii
Expunere
Cu ce se ocupă contrainformaţiile?
Demonstraţie
Protecţia şi securitatea informaţiilor 2
Explicaţie
Protecţia personalului
Conversaţie
Contraspionaj
Dezinformarea şi contra-dezinformarea
Acţiunile secrete
Operaţiile „acoperite” Expunere
Operaţiile clandestine Explicaţie 2
Activitatea de informaţii, acţiunile secrete şi Conversaţie
păstrarea confidenţialităţii
Personalul – resursa cea mai importantă a
serviciilor de informaţii
Responsabilităţile personalului serviciilor de
informaţii Descriere
Caracteristici ale personalului Explicaţie 2
Competenţele specifice lucrătorilor din domeniul Expunere
informaţiilor
Perfecţionarea personalului – condiţie a adaptării
la noul mediu strategic
Serviciile de informaţii în societatea
democratică. Etica activităţii de informaţii
Etica - o busolă necesară pentru activitatea de Expunere
informaţii? Explicaţie 2
Ciclul informaţional şi dilemele activităţii de Conversaţie
informaţii
Percepţii ale eticii activităţii de informaţii

375
Rolul serviciilor de informaţii în combaterea
terorismului Expunere
Terorismul la începutul mileniului al III-lea Explicaţie 2
Activitatea de informaţii şi combaterea Conversaţie
terorismului
Era informaţională: mai este nevoie de servicii
de informaţii?
Nevoia de informaţii în secolul al XXI-lea Expunere
Necesitatea adaptării serviciilor de informaţii la Explicaţie 2
noul mediu strategic Conversaţie
Colaborarea între serviciile de informaţii –
condiţie a consolidării securităţii mondiale
Bibliografie:
1. Doctrina naţională a informaţiilor pentru securitate, Bucureşti, 2004.
2. Doctrina pentru informaţii, contrainformaţii şi securitate a armatei, I.P.S.3, Bucureşti,
2005.
3. Doctrina pentru Informaţii, Contrainformaţii şi Securitate NATO – AJP 2.0., 2004.
4. Herman, Michael, Intelligence Power in Peace and War, Cambridge University Press,
1996.
8.2. Seminar şi laborator Metode de predare Observaţii
Conversaţie,
Mediul strategic al secolului al XXI-lea şi
Explicaţie, 1
activitatea de informaţii
Problematizare
Dezbatere,
Ciclul informaţional şi încercări de redefinire a
Explicaţie, 1
acestuia
Problematizare
Problematizare,
Culegerea informaţiilor Demonstraţie 2
Explicaţie,
Explicaţie,
Problematizare,
Analiza informaţiilor şi producţia de intelligence 2
Demonstraţie,
Studiu de caz
Dezbatere,
Contrainformaţiile, domeniu al activităţii de Conversaţie,
1
informaţii Explicaţie,
Problematizare
Dezbatere,
Acţiunile secrete Conversaţie, 1
Explicaţie
Dezbatere,
Personalul – resursa cea mai importantă a
Conversaţie, 1
serviciilor de informaţii
Explicaţie
Dezbatere,
Serviciile de informaţii în societatea democratică.
Conversaţie, 1
Etica activităţii de informaţii
Explicaţie
Dezbatere,
Rolul serviciilor de informaţii în combaterea
Conversaţie, 1
terorismului
Explicaţie

376
 Dezbatere,
Era informaţională: mai este nevoie de servicii de
Conversaţie, 1
informaţii?
Explicaţie
Bibliografie
1. CERNIAK, Efim B., Piati Stoletii Tainoi Voinâ, Otnoşenia, Editura Mejdunarodnâe,
1991.
2. CLARK, Robert M.”Intelligence Analisys – a target centric aproach”, CQ Press,
Washington DC, 2007.
3. GRANT, Hamil, Spies and Secret Service, Biblio Life, 2011.
4. HERMAN, Michael. “Ethics and Intelligence after September 2001”, Intelligence and
National Security, Vol.19. No.2, Summer 2004.
5. HUDSON, William E. “The Ethical Spy”: Towards Intelligence Community Rules of
Professional Conduct”, The Georgetown Law Journal, Vol.98, June 2010.
6. JOHNSON, Loch K. “Handbook of Intelligence Studies”, Routledge, 2009.
7. MACKINLEY, John and AL-BADDAWY Alison, „Rethinking Counterinsurgency”,
RAND Corporation, 2008.
8. MORAN, Lindsay. „Blowing My Cover: My Life as a CIA Spy”,Penguin Group, 2005.
9. NAKASHIMA, Ellen, MILLER Greg and TATE, Julie. “US, Israel developed Flame
computer virus to slow Iranian nuclear efforts, officials say”, Washington Post, 19 June,
2012.
10. OMAND, David. “Ethical Guidelines in Using Secret Intelligence for Public Security”,
Cambridge Review of International Affaires, Volume 19, Number 4, December 2006.
11. SUN-Tzî, Arta războiului, Editura Militară, Bucureşti, 1977.
12. SUVOROV, Victor, Inside Soviet Military Intelligence, MadMax, 2002.
13. ***, JP2-0“ Joint Intelligence”, 2007.
14. ***, JDP 2-00, “Understanding and Intelligence Support to Joint Operation”, UK
Ministry of Defence, August 2011.
15. ***, JP1-02“ Dictionary of Military and Associated Terms”, US Department of Defense,
2010.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Informaţii pentru apărare (II) corespund următoarelor repere
teoretice şi practice contemporane:
 Analiza mediului de securitate contemporan;
 Diversitatea acţiunilor de informaţii militare;
 Adaptarea serviciilor de informaţii la mediul strategic;
 Tematica disciplinei Informaţii pentru apărare (II) corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
 Formarea unui limbaj operaţional comun;
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice domeniului informaţii pentru
apărare;
 Identificarea şi interpretarea ameninţărilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor la adresa
securităţii naţionale din perspectiva domeniului informaţii pentru apărare;
 Înţelegerea modalităţilor de concretizare a cunoştinţelor teoretice în practica activităţii de
informaţii militare;
 Conştientizarea necesităţii existenţei serviciului de informaţii militar şi a rolului acestuia
în fundamentarea deciziilor la nivel strategic.

377
10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi
conceptelor specifice domeniului informaţiilor
pentru apărare;
 Realizarea de conexiuni între palierele
activităţii de informaţii pentru apărare
10.4. Curs Probă scrisă 60 %
 Utilizarea teoriilor specifice în formularea şi
argumentarea unor puncte de vedere privind
transformările ce au loc în domeniul procurării,
prelucrării şi utilizării produselor informative
specifice;
 Abilităţi minime în explicarea conceptelor
fundamentale specifice domeniului
informaţiilor pentru apărare;
 Materializarea grafică corectă a etapelor
10.5. ciclului informaţional;
Referat,
Seminar/  Explicarea rolului serviciului de informaţii 40 %
Studiu de caz
laborator militar în prevenirea şi combaterea acţiunilor
teroriste;
 Manifestarea unei atitudini pozitive şi
responsabile faţă de implicaţiile teoriei militare
în formarea profesională.
10.6. Standard minim de performanţă
- definirea noţiunilor generale şi explicarea determinărilor, tendinţelor şi perspectivelor de
evoluţie în domeniul informaţii pentru apărare;
- întocmirea şi prezentarea unui referat (din tematica prevăzută la seminar) prin care
demonstrează că au studiat bibliografia minimală;
- atitudine pozitivă în raport cu sarcinile didactice.

378
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei ADMINISTRAŢIE MILITARĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Alexandru STOIAN
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Alexandru STOIAN
Disciplină de
2.4. Anul de 2.5. 2.6. Tipul 2.7. Regimul bază pentru
II 3 E
studiu Semestrul de evaluare disciplinei specializarea
în armă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 2 3.3. seminar/ 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 36 din care 3.5. curs 24 3.6. seminar/ 12
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 11
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 11
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 9
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 33
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Drept internaţional umanitar

4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului -

5.2. de desfăşurare a -
seminarului/laboratorului

379
 6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice
profesionale
Competenţe

C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi

strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative
specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi
procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea conceptelor şi principiilor fundamentale de
7.1. Obiectivul general organizare şi funcţionare a administraţiei militare, subsistem al
al disciplinei administraţiei publice

 cunoaşterea sistemului naţional de apărare a României;

 înţelegerea rolului diferenţiat al administraţiei militare, pe timp
de pace, în situaţii de criză şi de război sau sub mandat ONU şi
OSCE;
 cunoaşterea statutului legal al cadrelor militare, categorie
specifică de funcţionari publici;
 explicarea şi interpretarea particularităţilor deciziei
7.2. Obiectivele administrative în cadrul administraţiei militare;
specifice  utilizarea metodelor specifice de cercetare ale fenomenului
administrativ în domeniul militar;
 promovarea valorilor statului de drept şi manifestarea unei
atitudini pozitive şi responsabile faţă de sistemul de valori inserat
în legislaţia aplicabilă administraţiei militare;
 manifestarea unei atitudini responsabile şi pozitive faţă de rolul
forţelor armate ale statului român în sistemul alianţelor euro-
atlantice

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii

1. Noţiuni introductive
Expunere,
C1 Noţiunea de administraţie militară
Explicaţie 4 ore
C2 Administraţia militară – subsistem al
Conversaţie
administraţiei publice
2. Administraţia militară pe timp de pace
C1 Conducerea sistemului naţional de apărare
C2 Forţele destinate apărării
C3 Resursele apărării naţionale Expunere,
C4 Decizia administrativă în administraţia Explicaţie 14 ore
militară Conversaţie
C5 Controlul exercitat de administraţia publică
şi de societatea civilă asupra administraţiei
militare
380
3. Administraţia militară în situaţii de criză şi
de război
Expunere,
C1 Starea de asediu şi starea de urgenţă
Explicaţie 6 ore
C2 Starea de mobilizare şi starea de război
Conversaţie
C3 Administraţia militară sub mandat ONU şi
OSCE
Bibliografie:
1. Bădălan Eugen, Administraţie militară. Note de curs, Ed. Academiei Forţelor Terestre
„Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2004.
2. Santai Ioan, Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei, vol.I şi II, Ed. Alma Mater, Sibiu,
2009;
3. Tabără Vasile, Bazele administraţiei publice, Ed. AFT, Sibiu, 2012.
4. Alexandru Ioan, Tratat de administraţie publică, Ed. Universul juridic, Bucureşti, 2008;
5. Prisăcaru Valentin, Funcţionarii publici, Ed. All Beck, Bucureşti, 2004.
6. Strategia naţională de apărare a ţării, Bucureşti, 2008.
7. Strategia de securitate naţională a României, Bucureşti, 2007.
8. Strategia de transformare a Armatei României, Bucureşti, 2007.
9. Legea nr. 45/1994, a apărării naţionale a României, publicată în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 172 din 7 iulie 1994.
10. Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării, publicată în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 654 din 28 iulie 2006.
11. Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a
Ţării, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 494 din 10 iulie 2002.
12. Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, publicată în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 120 din 11 iunie 1996.
13. Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare,
publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 824 din 20 noiembrie 2003.
14. Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial, Partea
I nr. 155 din 20 iulie 1995, cu completările şi modificările ulterioare.
15. Legea nr. 473/2004 privind planificarea apărării, publicată în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 1052 din 12 noiembrie 2004.
16. Legea nr. 355/2009 privind regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor
armate şi al stării de război, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 805 din 25
noiembrie 2009.
17. Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii in afara
teritoriului statului român, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 427 din 17 iulie
2011.
18. Ordonanţa de Guvern nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de
urgenţă, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 22 din 21 ianuarie 1999.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

1. Administraţia militară – subsistem al Conversaţie, 2 ore

administraţiei publice Explicaţie
2. Sistemul naţional de apărare Conversaţie, 2 ore
Explicaţie
3. Particularităţile deciziei administrative în Conversaţie, 2 ore
administraţia militară Explicaţie
4. Controlul exercitat de administraţia publică
Conversaţie, 2 ore
şi de societatea civilă asupra administraţiei
Explicaţie
militare
381
5. Starea de asediu şi starea de urgenţă. Starea Conversaţie, 2 ore
de mobilizare şi starea de război Explicaţie
6. Administraţia militară în situaţii de criză şi
Conversaţie, 2 ore
de război Administraţia militară sub mandat
Explicaţie
ONU şi OSCE
Bibliografie:
1. Bădălan Eugen, Administraţie militară. Note de curs, Ed. Academiei Forţelor Terestre
„Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2004.
2. Santai Ioan, Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei, vol.I şi II, Ed. Alma Mater, Sibiu,
2009;
3. Tabără Vasile, Bazele administraţiei publice, Ed. AFT, Sibiu, 2012.
4. Alexandru Ioan, Tratat de administraţie publică, Ed. Universul juridic, Bucureşti, 2008;
5. Prisăcaru Valentin, Funcţionarii publici, Ed. All Beck, Bucureşti, 2004.
6. Strategia naţională de apărare a ţării, Bucureşti, 2008.
7. Strategia de securitate naţională a României, Bucureşti, 2007.
8. Strategia de transformare a Armatei României, Bucureşti, 2007.
9. Legea nr. 45/1994, a apărării naţionale a României, publicată în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 172 din 7 iulie 1994.
10. Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării, publicată în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 654 din 28 iulie 2006.
11. Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a
Ţării, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 494 din 10 iulie 2002.
12. Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, publicată în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 120 din 11 iunie 1996.
13. Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare,
publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 824 din 20 noiembrie 2003.
14. Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial, Partea
I nr. 155 din 20 iulie 1995, cu completările şi modificările ulterioare.
15. Legea nr. 473/2004 privind planificarea apărării, publicată în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 1052 din 12 noiembrie 2004.
16. Legea nr. 355/2009 privind regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor
armate şi al stării de război, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 805 din 25
noiembrie 2009.
17. Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii in afara
teritoriului statului român, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 427 din 17 iulie
2011.
18. Ordonanţa de Guvern nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de
urgenţă, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 22 din 21 ianuarie 1999.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Disciplina Administraţie militară este importantă în formarea ofiţerilor prin
promovarea valorilor statului de drept şi manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile
faţă de sistemul de valori inserat în normele aplicabile administraţiei militare, subsistem al
administraţiei publice

382
10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
- cunoaşterea şi utilizarea adecvată a
noţiunilor specifice cadrului teoretic ce
vizează domeniul administraţiei militare;
- cunoaşterea sistemului naţional de apărare
a României;
- înţelegerea rolului diferenţiat al
administraţiei militare, pe timp de pace, în
10.4. Curs situaţii de criză şi de război sau sub mandat Probă scrisă 70 %
ONU şi OSCE;
- cunoaşterea statutului legal al cadrelor
militare, categorie specifică de funcţionari
publici;
- explicarea şi interpretarea particularităţilor
deciziei administrative în cadrul
administraţiei militare
 cunoaşterea sistemului naţional de apărare a
României;
 înţelegerea rolului diferenţiat al
administraţiei militare, pe timp de pace, în
situaţii de criză şi de război sau sub mandat
ONU şi OSCE;
 cunoaşterea statutului legal al cadrelor
militare, categorie specifică de funcţionari
publici;
 explicarea şi interpretarea particularităţilor
Referat,
10.5. deciziei administrative în cadrul
Eseu,
Seminar/ administraţiei militare; 30 %
Test,
laborator  utilizarea metodelor specifice de cercetare
Probă orală
ale fenomenului administrativ în domeniul
militar;
 promovarea valorilor statului de drept şi
manifestarea unei atitudini pozitive şi
responsabile faţă de sistemul de valori inserat
în legislaţia aplicabilă administraţiei militare;
 manifestarea unei atitudini responsabile şi
pozitive faţă de rolul forţelor armate ale
statului român în sistemul alianţelor euro-
atlantice
10.6. Standard minim de performanţă
- utilizarea corectă a noţiunilor generale ale administraţiei militare, subsistem al
administraţiei publice;
- explicarea componentelor sistemului naţional de apărare şi a rolului autorităţilor care
exercita conducerea sistemului naţional de apărare.

383
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei TACTICA SUBUNITĂŢIILOR DE TRANSPORT/
EVACUARE /MENTENANŢĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Aurel NEAGU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Aurel NEAGU
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul Disc. de spec.
II 2.5. Semestrul 4 E
studiu de evaluare disciplinei în armă

3. Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2 curs 2 3.3. seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de 36 din care 3.5 curs 24 3.6. seminar/laborator 12
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 18
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 9
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 39
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum  DISCIPLINE DIN SEMESTRELE
ANTERIOARE :
 Tactică arme
4.2. de competenţe  C4.1
 C4.2
 C 4.3

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului 

5.2. de desfăşurare a 
seminarului/laboratorului

384
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
Competenţe profesionale

probleme specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative
specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi
procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea
de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale
tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea teoriilor şi tehnicilor operaţionale specifice tacticii
7.1. Obiectivul general al
subunitaţiilor de transport/evacuare/mentenanţă necesare în
disciplinei
pregătirea de specialitate în domeniul auto
 Definirea conceptelor legate de teoriile şi practiciile tacticii
subunitaţiilor de transport/evacuare/mentenanţă
 Identificarea de termeni, relaţii, procese şi conexiuni specifice
tacticii subunitaţiilor de transport/evacuare/mentenanţă;
7.2. Obiectivele specifice  Explicarea şi realizarea unor exerciţii tactice de specialitate;
 Realizarea de conexiuni între reperele teoretice şi exerciţii
tactice în domeniul Auto;
 Generalizarea, particularizarea, unor proceduri tacticii
subunitaţiilor de transport/evacuare/mentenanţă.

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
Expunere, Scheme,
1. Principii generale. Comanda şi controlul Explicaţie, Imagini,
Conversaţie, Harta, Soft
Expunere, Scheme,
2. Organizarea şi executarea operaţiilor de
Explicaţie, Imagini,
transport/evacuare/mentenanţă
Conversaţie, Harta, Soft
3. Acţiunile de grupei de
Expunere, Scheme,
transport/evacuare/mentenanţă în sprijnul
Explicaţie, Imagini,
operaţiilor militare desfăşurate de unităţile
Conversaţie, Harta, Soft
luptătoare.
Expunere, Scheme,
4. Operaţii de stabilitate şi de sprijin.
Explicaţie, Imagini,
Operaţii intermediare
Conversaţie, Harta, Soft
Expunere, Scheme,
5. Asistenţa operaţională şi proceduri de
Explicaţie, Imagini,
control tactic.
Conversaţie, Harta, Soft

385
 Expunere, Scheme,
6. Asigurarea operaţiilor şi protecţia forţelor.
Explicaţie, Imagini,
Sprijinul logistic
Conversaţie Harta, Soft
Bibliografie:
1. Doctrina instruirii Armatei României, Bucureşti 2006
2. F.T./I-8/V, Manualul instrucţiei luptătorului, Sibiu, 2007;
3. Doctrina operaţională a forţelor terestre;
4. Manualele Pentru Luptă al plutoanelor/arme
5. F.T. AU.-4 Manualul pentru luptă al plutonului transport, Bucureşti 2008
8.2. Seminar/Laborator Metode de predare Observaţii
Acţiunile subunităţilor de transport în Conversaţie,
principalele operaţii specifice luptei armate Explicaţie,
Experiment,
Acţiunile subunităţilor de evacuare în
Problematizare,
principalele operaţii specifice luptei armate
Instructaj
Experiment,
Acţiunile subunităţilor de mentenanţă în
Problematizare,
principalele operaţii specifice luptei armate
Instructaj
Bibliografie:
1. Doctrina instruirii Armatei României, Bucureşti 2006
2. F.T./I-8/V, Manualul instrucţiei luptătorului, Sibiu, 2007;
3. Doctrina operaţională a forţelor terestre;
4. Manualele Pentru Luptă al plutoanelor/arme
5. F.T. AU.-4 Manualul pentru luptă al plutonului transport, Bucureşti 2008

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei corespund următoarelor repere teoretice şi practice contemporane:
 Corelarea aspectelor teoretice şi practice specifice tacticii în domeniul Auto.
 Crearea de scenarii tactice caracterizate prin eficienţă şi opurtunitate.
Tematica disciplinei corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Respectarea procedurilor specifice tacticii de specialitate;
 Utilizarea de către militari a tehniciilor şi procedeelor de a acţiona în câmp tactic.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1 Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Cunoaşterea activităţiilor tactice pentru
10.4. Curs pregătirea, organizarea şi executarea Probă scrisă 75 %
misiunilor grupelor aparţinând celorlate arme.
10.5.  Exerciţii privind acţiunile subunităţilor de Referat,
25 %
Laborator transport/evacuare/mentenanţă Probă practică
10.6. Standard minim de performanţă
Acţiunile grupei specifice fiecărei arme în operaţiile de apărare şi ofensivă

386
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei TACTICĂ SUBUNITĂŢIILOR DE TANCURI
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Constantin GRIGORAŞ
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Constantin GRIGORAŞ
Disciplină de
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul pregătire în
II 2.5. Semestrul 4 E
studiu de evaluare disciplinei domeniul de
specialitate

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 2 3.3. seminar/laborator 1
3.4. Total ore din planul de 36 din care 3.5. curs 24 3.6. seminar/laborator
12
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 18
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe
16
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 18
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 54
3.8. Total ore pe semestru 90
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum  DISCIPLINE DIN SEMESTRELE
ANTERIOARE :
 Tactică arme
4.2. de competenţe  C4.1
 C4.2
 C 4.3

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului 

5.2. de desfăşurare a 
seminarului/laboratorului
387
6. Competenţele specifice acumulate
C3. Susţinerea procesului infodecizional în managementul organizaţiei militare
C3.2 Analiza, interpretarea şi explicarea fenomenelor specifice organizaţiei (militare)
C3.3 Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru modelarea deciziei şi analiza
fluxurilor de activităţi din organizaţie
Competenţe profesionale

C3.5 Elaborarea strategiilor de acţiune în raport cu finalităţile asumate de organizaţia

militară şi tendinţele de dezvoltare sociale şi economice
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea
de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale
tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Cunoaşterea modului de pregătire şi desfăşurare a acţiunilor
7.1. Obiectivul general al militare şi dezvoltarea abilităţilor de elaborare a documentelor
disciplinei de planificare şi conducere a plutonului în luptă în
concordanţă cu principiile doctrinare.
 Cunoaştere modului de organizare a structurilor militare de
nivel pluton şi a principiilor de întrebuinţare în luptă a
acestuia;
 Identificarea elementelor puterii de lupă a plutonului şi
înţelegerea modului de aplicare a acestora în spaţiul de luptă;
 Perfecţionarea deprinderilor teoretice şi practice privind
aplicarea procedurilor de conducere ale plutonului de tancuri în
luptă;
 Dezvoltarea capacităţilor profesionale de planificare, pregătire
şi conducere a acţiunilor de luptă ale plutonului în operaţiile
7.2. Obiectivele specifice
specifice luptei armate;
 Înţelegerea modului de aplicare a măsurilor de control
operativ;
 Formarea abilităţilor de reprezentare grafică a elementelor
de dispozitiv şi a acţiunilor plutonului în concordanţă cu
concepţia acţiunii militare;
 Cunoaşterea modului de acţiune a plutonului în operaţii
intermediare;
Conştientizarea importanţei sprijinului de luptă / logistic şi
măsurilor de asigurare acţiunilor de luptă/protecţie a forţelor

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
Expunere, Scheme,
1. Plutonul de tancuri - organizare, principii de
Explicaţie, Imagini,
întrebuinţare, comandă control
Conversaţie, Harta, Soft
388
 Expunere, Scheme,
2. Proceduri şi documente de conducere a
Explicaţie, Imagini,
operaţiilor plutonului de tancuri.
Conversaţie, Harta, Soft
Expunere, Scheme,
3. Ofensiva- generalităţi, tipologie la nivelul
Explicaţie, Imagini,
plutonului de tancuri
Conversaţie, Harta, Soft
Expunere, Scheme,
4. Pregătirea şi executarea operaţiei ofensive a
Explicaţie, Imagini,
plutonului de tancuri-particularităţi
Conversaţie, Harta, Soft
Expunere, Scheme,
5.. Apărarea- generalităţi, tipologie la nivelul
Explicaţie, Imagini,
plutonului de tancuri
Conversaţie, Harta, Soft
Expunere, Scheme,
6 Pregătirea şi executarea operaţiei de apărarea
Explicaţie, Imagini,
plutonului de tancuri-particularităţi
Conversaţie, Harta, Soft
Expunere, Scheme,
7. Deplasarea, staţionarea, regruparea şi
Explicaţie, Imagini,
înlocuirea plutonului de tancuri
Conversaţie, Harta, Soft
[Link] de întâlnire, înaintarea spre contact, Expunere, Scheme,
joncţiunea forţelor şi retragerea la nivelul Explicaţie, Imagini,
plutonului de tancuri. Conversaţie, Harta, Soft
Expunere, Scheme,
9. Operaţii de stabilitate şi de sprijin-
Explicaţie, Imagini,
particularităţile misiunilor plutonului de tancuri
Conversaţie, Harta, Soft
Expunere, Scheme,
[Link] prin luptă şi sprijinul logistic la
Explicaţie, Imagini,
nivel pluton tancuri
Conversaţie, Harta, Soft
Expunere, Scheme,
11. Proceduri de control tactic Explicaţie, Imagini,
Conversaţie, Harta, Soft
Expunere, Scheme,
12. Asigurarea operaţiilor şi protecţia forţelor Explicaţie, Imagini,
Conversaţie, Harta, Soft
Bibliografie:
12.1. F.T. 1 Doctrina operaţiilor Forţelor Terestre, Bucuteşti 2006;
13.S.M.G./P.F.-5 Doctrina planificării operaţionale în Armata României, Bucureşti, 2008;
14.S.M.G.-91 Dispoziţie privind planificarea şi analiza exerciţiilor în Armata României,
Bucureşti, 2011;
15.S.M.F.T.-13 Metodica organizării şi desfăşurării instrucţiei în Forţele Terestre,
Bucureşti, 2009;
[Link] de semne convenşionale din Armata României, Bucureşti 2014;
17.F.T./Tc.-4 Manualul pentru luptă al echipajului şi plutonului de tancuri, Piteşti,2006;
[Link] 10.3., Programul de instrucţie pentru misiuni al Plutonului de tancuri,2008;.
19.F.T. – 3: Manualul de tactică generală a Forţelor Terestre, Bucureşti, 2006;
20. Tratat de tactică militară – Forţele Terestre, Editura Academiei Forţelor Terstre, Sibiu,
2003;
21. AJP 3.2 – Allied Joint Doctrine for Land Operations, Ratification Draft;
22. ATP 3.2 – Land Operation, june, 2003;
23. Sun Tzu, Arta războiului, Editura Antet, Oradea, 1999;
Carl von Clausewitz, Despre război, Editura Antet, Oradea, 2006;
389
8.2. Seminar/Laborator Metode de predare Observaţii
Plutonul de tancuri - organizare, principii de
Conversaţie,
întrebuinţare, comandă control, proceduri de
Explicaţie,
conducere.
Experiment,
Ofensiva- particularităţi la nivelul plutonului de
Problematizare,
tancuri
Instructaj
Experiment,
Apărarea- particularităţi la nivelul plutonului de
Problematizare,
tancuri
Instructaj
Experiment,
Particularităţi acţionale ale plutonului de tancuri
Problematizare,
în operaţii intermediare
Instructaj
Experiment,
Sprijinul prin luptă şi sprijinul logistic la nivel
Problematizare,
pluton tancuri
Instructaj
Experiment,
Asigurarea operaţiilor şi protecţia forţelor
Problematizare,
Bibliografie:
1. 1. 1. F.T. 1 Doctrina operaţiilor Forţelor Terestre, Bucuteşti 2006;
2.S.M.G./P.F.-5 Doctrina planificării operaţionale în Armata României, Bucureşti, 2008;
3.S.M.G.-91 Dispoziţie privind planificarea şi analiza exerciţiilor în Armata României,
Bucureşti, 2011;
4.S.M.F.T.-13 Metodica organizării şi desfăşurării instrucţiei în Forţele Terestre,
Bucureşti, 2009;
[Link] de semne convenşionale din Armata României, Bucureşti 2014;
6.F.T./Tc.-4 Manualul pentru luptă al echipajului şi plutonului de tancuri, Piteşti,2006
[Link] 10.3., Programul de instrucţie pentru misiuni al Plutonului de tancuri,2008;.
8.F.T. – 3: Manualul de tactică generală a Forţelor Terestre, Bucureşti, 2006;
9. Tratat de tactică militară – Forţele Terestre, Editura Academiei Forţelor Terstre, Sibiu,
2003;
10. AJP 3.2 – Allied Joint Doctrine for Land Operations, Ratification Draft;
[Link] 3.2 – Land Operation, june, 2003;
[Link] Tzu, Arta războiului, Editura Antet, Oradea, 1999;
Carl von Clausewitz, Despre război, Editura Antet, Oradea, 2006;

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Tactica subunităţilor de tancuri corespund următoarelor repere
teoretice şi practice contemporane:
 Analiza fenomenului militar contemporan;
 Diversitatea acţiunii militare;
 Tematica disciplinei Tactica subunităţilor de tancuri corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
 Formarea unui limbaj operaţional comun;
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice domeniului militar;
 Aplicarea corectă a principiilor acţiunilor militare;
 Înţelegerea modalităţilor de concretizare a cunoştinţelor teoretice în practica operaţiilor

390
militare de diverse tipuri.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2 Metode de Pondere
10.1 Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi
conceptelor specifice tacticii;
 Realizarea de conexiuni între elementele
10.4. Curs domeniului tactic; Probă scrisă 70 %
 Argumentarea unor puncte de vedere
privind utilizarea structurilor militare de nivel
tactic în principalele forme de luptă.
 Abilităţi minime în explicarea conceptelor
fundamentale din tactică;
 Realizarea de conexiuni între elementele
domeniului tactic;
10.5.  Materializarea grafică corectă a
Referat 30 %
Seminar principalelor tipuri de acţiuni specifice
acţiunilor militare ale grupei infanterie;
 Manifestarea unei atitudini pozitive şi
responsabile faţă de implicaţiile teoriei
militare în formarea profesională.
10.6. Standard minim de performanţă
- utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice tacticii;
- abilităţi minime în explicarea conceptelor fundamentale din domeniul tactic;
- întocmirea şi prezentarea unui referat prin care demonstrează că a studiat bibliografia
minimală;
- pentru promovare este obligatoriu ca studenţii să obţină minimum nota 5, atât la
evaluarea continuă cât şi la cea finală.

391
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei SISTEME TEHNICE ŞI APARATURĂ DE
ARTILERIE II
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Georgel OPREAN
[Link]. Florin ILIE
2.3. Titularul activităţilor de [Link]. Georgel OPREAN
seminar [Link]. Florin ILIE
De bază
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul pentru
II 2.5. Semestrul 4 Ex.
studiu evaluare disciplinei specializarea
în armă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 2 [Link]/laborator 1
3.4. Total ore din planul de 36 din care 3.5. curs 24 3.6. seminar/laborator 12
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 17
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 10
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 39
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum

4.2. de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului  salile de specialitate ale U.M. 01512 si U.M. 01473
Sibiu
5.2. de desfăşurare a  laboratoare de specialitate la U.M. 01512 si U.M.
seminarului/laboratorului 01473 Sibiu
392
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice
Competenţe profesionale

C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor

şi strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor
doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor
normative specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor
concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de
specialitate
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea
de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale
tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general Formarea cadrului teoretic si practic cu privire la cunoaşterea
al disciplinei sistemelor tehnice si ale aparaturii de artilerie;
 Conştientizarea rolului, locului, destinaţiei, misiunilor şi
modului de întrebuinţare în operaţii a structurilor de
artilerie din cadrul Forţelor Terestre
 Asimilarea de către studenţi a cunoştinţelor necesare
enumerărarii şi identificării rolului, destinaţiei, părţilor
7.2. Obiectivele componente ale sistemelor tehnice si ale aparaturii de
specifice artilerie.
 Explicarea principiului de construcţie, funcţionare al
sistemelor tehnice, muniţiei şi ale aparaturii de artilerie.
 Explicarea regulilor NSSM în lucrul cu acestea, a modului
de păstrare, depozitare, întreţinere şi exploatare a tehnicii,
muniţiei şi aparaturii de artilerie

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
C 1 Cunoaşterea Tunului obuzier cal 152mm.
model 1985
1.1. Rol, destinaţie, caracteristici tehnico-tactice, Scheme,
Problematizare,
sarcini specifice. Părţi componente. Imagini,Planşe,
Explicaţie,
1.2. Ţeava cu închizătorul Materiale
Expunere,
1.3. Legătura elastică secţionate ,
Descriere,
1.4. Afetul tehnica
Demonstraţie
1.5. Aparatele de ochire laborator
1.6. Completul PSA
1.7. Muniţia
C2 Cunoaşterea instalaţiei de lansare LAROM Problematizare, Scheme,
cal.160 mm. şi cal. 122 mm. Explicaţie, Imagini,Planşe,
2.1. Rol, destinaţie, caracteristici tehnico-tactice, Expunere, Materiale
sarcini specifice. Părţi componente. Descriere, secţionate,
2.2. Partea basculantă Demonstraţie Tehnica

393
2.3. Partea pivotantă LAROM
2.4. Instalaţia hidraulică
2.5. Instalaţia electrică
2.6. Aparatele de ochire
2.7. Completul PSA
2.8. Subsistemul de comunicaţii
2.9. Muniţia
C3 Aparate de artilerie
[Link], destinaţie, clasificare, păstrare, întreţinere Problematizare,
Scheme,
[Link] optice ale aparatelor de artilerie Explicaţie,
Imagini,Planşe,
3.3. Aparatele de observare: Luneta de observare, Expunere,
Materiale
binoclul 8X40. Descriere,
secţionate,
3.4. Aparate pentru conducerea focului: Demonstraţie
goniometrul busolă.
C 4 Sistemul centralizat de conducere a focului Scheme,
Problematizare,
artileriei ACCS COMBAT Imagini,Planşe,
Explicaţie,
4.1. Rol, destinaţie, caracteristici, părţi Materiale
Expunere,
componente, descriere. secţionate, Sală
Descriere,
4.2. Reguli în lucrul cu aplicaţia FTAC, GTAC, ACCS
Demonstraţie
ATAC. COMBAT
8.2. Laborator Metode de predare Observaţii
S1 Cunoaşterea Tunului obuzier cal 152mm.
model 1985
1.1. Rol, destinaţie, caracteristici tehnico-tactice, Scheme,
sarcini specifice. Părţi componente. Problematizare, Imagini,Planşe,
1.2. Ţeava cu închizătorul Explicaţie, Materiale
1.3. Legătura elastică demonstrare, secţionate,
1.4. Afetul instructaj Tehnica
1.5. Aparatele de ochire laborator
1.6. Completul PSA
1.7. Muniţia
S2 Cunoaşterea instalaţiei de lansare LAROM
cal.160 mm. şi cal. 122 mm.
2.1. Rol, destinaţie, caracteristici tehnico-tactice,
sarcini specifice. Părţi componente. Scheme,
2.2. Partea basculantă Problematizare, Imagini,Planşe,
2.3. Partea pivotantă Explicaţie, Materiale
2.4. Instalaţia hidraulică demonstrare, secţionate,
2.5. Instalaţia electrică instructaj Tehnica
2.6. Aparatele de ochire LAROM
2.7. Completul PSA
2.8. Subsistemul de comunicaţii
2.9. Muniţia
S3 Aparate de artilerie
[Link], destinaţie, clasificare, păstrare, întreţinere
Problematizare, Scheme,
[Link] optice ale aparatelor de artilerie
Explicaţie, Imagini,Planşe,
3.3. Aparatele de observare: Luneta de observare,
demonstrare Materiale
binoclul 8X40.
Instructaj secţionate,
3.4. Aparate pentru conducerea focului:
goniometrul busolă.
394
S4 Sistemul centralizat de conducere a focului
artileriei ACCS COMBAT Problematizare, Scheme,
4.1. Rol, destinaţie, caracteristici, părţi Demonstrare, Imagini,Planşe,
componente, descriere. Explicaţie, Sală ACCS
4.2. Reguli în lucrul cu aplicaţia FTAC, GTAC, Instructaj COMBAT
ATAC.
Bibliografie
1. A-43, Instrucţiunile specialiştilor de artilerie, Bucureşti, 1974;
2. Manual pentru cunoaşterea [Link].152 mm., Bucureşti 1991;
3. Manualul instrucţiei artileristului LAROM, Sibiu, 2008;

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Sisteme tehnice si aparatura de artilerie II corespund următoarelor
repere teoretice şi practice contemporane:
 Educaţia centrată pe cursant;
 Participarea activă a cursanţilor, parteneriat între educator şi cursanţi;
 Metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare;
 Educaţia permanentă, autoeducaţia.

 Tematica disciplinei Sisteme tehnice si aparatura de artilerie II corespunde următoarelor

cerinţe ale angajatorilor:
 Desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor;
 Instruirea individuală şi colectivă a militarilor;
 Strategii didactice eficiente;
Utilizarea tehnologiilor moderne.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
Enumerarea şi identificarea în proporţie de
minim 90 % a părţilor componente ale
10.4. Curs sistemelor tehnice si ale aparaturii de artilerie. Probă scrisă 75 %
Explicarea principiului de funcţionare al
sistemelor tehnice si ale aparaturii de artilerie.
Referate,
Enumerarea şi identificarea în proporţie de
Dezbateri pe
minim 90 % a părţilor componente ale
10.5. anumite
sistemelor tehnice si ale aparaturii de artilerie. 25 %
Laborator tematici,
Explicarea principiului de funcţionare al
Activităţi
sistemelor tehnice si ale aparaturii de artilerie.
curente.

395
10.6. Standard minim de performanţă

- Min. Nota 5 la evaluarea pe parcurs

- Min. Nota 5 la evaluarea finala prin examen

396
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei DRUMURI MILITARE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Mircea VLADU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Mircea VLADU
Disciplină
2.6. Tipul de bază
2.4. Anul de 2.7. Regimul
II 2.5. Semestrul 4 de E pentru
studiu disciplinei
evaluare specializarea
în armă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

[Link]ăr de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 2 3.3. seminar/ 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 36 din care 3.5. curs 24 3.6 seminar/ 12
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 12
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 8
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 17
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 37
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

a. de curriculum
b. de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

a. de desfăşurare a cursului Sală de curs cu sistem de proiecţie

b. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

397
6. Competenţele specifice acumulate
C6. Aplicarea tehnicilor militare de acţiune individuală în diferite contexte
situaţionale
C6.1 Identificarea şi definirea fundamentelor normative ale comportamentului
organizaţional militar în diferite contexte situaţionale
C6.2 Explicarea principiilor constructive şi de funcţionare a armamentului individual,
Competenţe profesionale

a modului de operare cu sistemele informaţionale, a modalităţilor de asigurare a

acţiunilor şi discriminarea procedeelor şi tehnicilor individuale şi colective de acţiune
în funcţie de contextul misiunii ordonate
C6.3 Aplicarea unor metodologii de instruire performante şi corelarea necesităţilor de
autoformare cu dinamica solicitărilor din organizaţia militară
C6.4 Evaluarea riscului în spaţiul de luptă tactic şi integrarea adecvată a procedeelor
şi tehnicilor de acţiune individuală în ansamblul acţiunilor de grup în situaţii de luptă
simulată
C6.5 Proiectarea procedeelor de acţiune individuală în funcţie de caracteristicile
situaţiilor şi utilizarea eficientă şi oportună a aparaturii, armamentului şi
echipamentelor din dotare pentru îndeplinirea misiunii

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Valorificarea informaţiilor şi deprinderilor intelectuale dobândite
[Link]
pentru elaborarea fişelor tehnologice de execuţie a lucrărilor de
general al
construcţie, întreţinere, reparare, consolidare şi restabilire a
disciplinei
circulaţiei pe drumurile militare.
 asimilarea, înţelegerea şi utilizarea corectă a noţiunilor şi conceptelor
de bază privind drumurile militare, elementele constructive, geometrice
şi suplimentare ale acestora;
 asimilarea, înţelegerea şi utilizarea corectă a succesiunii lucrărilor de
construcţie a unui drum nou;
 asimilarea, înţelegerea şi utilizarea corectă a regulilor privind
realizarea lucrărilor de restabilire a circulaţiei pe drumurile militare;
 asimilarea, înţelegerea şi utilizarea corectă a regulilor privind
7.2. Obiectivele realizarea lucrărilor de întreţinere, reparare şi consolidare a drumurilor
specifice militare;
 stabilirea, prin calcul, a valorilor elementelor principale ale
racordărilor în plan orizontal a aliniamentelor unui drum în funcţie de
destinaţia acestuia şi de valorile elementelor determinante (raza şi
unghiul schimbării de direcţie);
 stabilirea, prin calcul, a valorilor elementelor principale ale
racordărilor declivităţilor drumului, în profil longitudinal, în funcţie de
poziţia liniei roşii a platformei drumului faţă de linia neagră a terenului
natural.

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
C1: Metode de trasare a curbelor de racordare a
aliniamentelor unui drum
Expunere
1.1 Elementele curbelor de racordare 2 ore
Conversaţie
1.2 Metode de trasare a curbelor de racordare a
aliniamentelor unui drum
398
C2: Infrastructura drumurilor
2.1 Rolul şi alcătuirea infrastructurii drumurilor
Expunere
2.2 Pământurile utilizate la realizarea infrastructurii 2 ore
Conversaţie
drumurilor
2.3 Ziduri de sprijin
C3: Suprastructura drumurilor
3.1 Alcătuirea sistemului rutier
3.2 Tipologia şi modul de obţinere a agregatelor de Expunere
2 ore
balastieră şi carieră Conversaţie
3.3 Materiale de construcţii utilizate la construcţia
drumurilor
C4: Sistemul de colectare şi evacuare a apelor de
suprafaţă şi subterane
4.1 Sistemul de colectare şi evacuare a apelor de Expunere
2 ore
suprafaţă Conversaţie
4.2 Principii de realizare a elementelor sistemului de
colectare şi evacuare a apelor.
C5: Lucrări de terasamente
5.1 Lucrări pregătitoare şi de bază pentru execuţia Expunere
4 ore
lucrărilor de terasamente Conversaţie
5.2 Echipamente terasiere
C6: Lucrări de suprastructură
6.1 Tehnologia pregătirii patului drumului
6.2 Tehnologia realizării acostamentelor drumului Expunere
6.3 Tehnologii de execuţie ale straturilor sistemului (Explicaţie) 4 ore
rutier realizate din diferite materiale Conversaţie
6.4 Procedee de construcţie a drumurilor în situaţii
specifice
C7: Întreţinerea şi repararea drumurilor
7.1 Factorii ce conduc la deteriorarea drumurilor
7.2 Lucrări de întreţinere şi reparare comune tuturor
drumurilor
Expunere
7.3 Activităţi şi procedee de reparare şi întreţinere a
(Explicaţie) 4 ore
drumurilor de pământ
Conversaţie
7.4 Activităţi şi procedee de reparare şi întreţinere a
drumurilor cu îmbrăcăminţi împietruite
7.5 Procedee de reparare şi întreţinere a drumurilor în
situaţii specifice
C8: Consolidarea drumurilor militare
8.1 Procedee de consolidare a platformei drumurilor Expunere
cu îmbrăcăminiţi din pământ şi împietruite (Explicaţie) 2 ore
8.2 Procedee de consolidare a drumurilor în situaţii Conversaţie,
specifice
C9: Restabilirea circulaţiei pe drumurile existente
9.1 Procedee de execuţie a trecerilor peste obstacole Expunere
înguste (şanţuri antiblindate, tranşee etc.) (Explicaţie) 2 ore
9.2 Tehnologii de înlăturare a efectelor distrugerilor Conversaţie,
din corpul drumurilor

399
Bibliografie:
Documente normative în domeniul de referinţă
*** F.T./G. – 7.3, Manualul instrucţiei genistului, Constructorul de drumuri - poduri,
pontonierul, Rm.Vâlcea, 2008;
*** G-6, Drumuri militare, Editura Militară, Bucureşti, 1987
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Expunere
(Explicaţie)
Calculul elementelor racordărilor aliniamentelor
Conversaţie 2 ore
traseului unui drum
Demonstraţie
Exersare
Expunere
(Explicaţie)
Calculul elementelor racordărilor în profil
Conversaţie 2 ore
longitudinal, ale drumului
Demonstraţie
Exersare
Expunere
(Explicaţie)
Calculul analitic al amprizei drumului Conversaţie 2 ore
Demonstraţie
Exersare
Expunere
(Explicaţie)
Calculul hidraulic al şanţurilor şi podeţelor Conversaţie 2 ore
Demonstraţie
Exersare
Expunere
(Explicaţie)
Calculul consolidării drumului Conversaţie 2 ore
Demonstraţie
Exersare
Expunere
Asigurarea cu materiale a lucrărilor de drumuri -
(Explicaţie)
Calculul necesarului de autovehicule de transport al 2 ore
Conversaţie
diferitelor materiale
Exersare
Bibliografie:
Documente normative cu caracter informaţional general
*** F.T./G. – 7.3, Manualul instrucţiei genistului, Constructorul de drumuri - poduri,
pontonierul, Rm.Vâlcea, 2008;
*** G-6, Drumuri militare, Editura Militară, Bucureşti, 1987

400
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Drumuri militare corespund reperelor epistemice contemporane din
domeniul profesionalizării activităţii militarilor.
Tematica disciplinei Drumuri militare corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Cunoaşterea noţiunilor şi conceptelor asociate drumurilor militare;
 Cunoaşterea tehnologiilor de execuţie a lucrărilor de construcţie, întreţinere, reparare,
consolidare şi restabilire a circulaţiei pe drumurile militare.
 Cunoaşterea echipamentelor terasiere şi a schemelor tehnologice de lucru cu acestea
10. Evaluare
10.3.
10.2.
Tip Pondere
10.1. Criterii de evaluare Metode de
activitate din nota
evaluare
finală
 Utilizarea corectă a noţiunilor şi conceptelor
generale asociate drumurilor militare;
 Realizarea concordanţei dintre destinaţia
drumului şi parametrii tehnici de exploatare ai
10.4. Curs acestuia; Probă scrisă 70 %
 Asigurarea concordanţei dintre tipul drumului şi
tehnologia necesară pentru realizarea lucrărilor de
construcţie / întreţinere / reparare / consolidare
sau restabilire a circulaţiei pe acesta
 Utilizarea noţiunilor teoretice în rezolvarea
problemelor şi studiilor de caz şi întocmirea
referatelor
10.5.
 Exersarea aplicării metodelor de rezolvare Evaluare pe
Seminar/ 30 %
a problemelor, în scopul optimizării acţiunilor la parcurs
laborator
care se referă
 Rezolvarea unui număr minim de probleme din
capitolele studiate
10.6. Standard minim de performanţă
- utilizarea corectă a noţiunilor şi conceptelor generale asociate drumurilor militare;
- realizarea concordanţei dintre destinaţia drumului şi parametrii tehnici de exploatare ai
acestuia;
- asigurarea concordanţei dintre tipul drumului şi tehnologia necesară pentru realizarea
lucrărilor de construcţie / întreţinere / reparare / consolidare sau restabilire a circulaţiei pe
acesta;
- execuţia calculelor în conformitate cu algoritmul prezentat.

401
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei TACTICĂ III
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Daniel SOLESCU
2.3. Titularul activităţilor de
seminar Col. drd. Marius POPENŢA
Disciplină de
2.4. Anul 2.6. Tipul de 2.7. Regimul bază pentru
II 2.5. Semestrul 4 Ex.
de studiu evaluare disciplinei specializarea
în armă
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2 curs 2 3.3. Seminar/ 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 36 din care 3.5 curs 24 3.6. Seminar/ 12
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 16
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 16
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 72
3.8. Total ore pe semestru 54
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum -

4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului -
5.2. de desfăşurare a
-
seminarului/laboratorului

402
6. Competenţele specifice acumulate
C3. Susţinerea procesului infodecizional în managementul organizaţiei militare
C3.2 Analiza, interpretarea şi explicarea fenomenelor specifice organizaţiei (militare)
C3.3 Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru modelarea deciziei şi analiza
fluxurilor de activităţi din organizaţie
C3.5 Elaborarea strategiilor de acţiune în raport cu finalităţile asumate de organizaţia
militară şi tendinţele de dezvoltare sociale şi economice
Competenţe profesionale

C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă

şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea
de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale
tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite
C6. Aplicarea tehnicilor militare de acţiune individuală în diferite contexte
situaţionale
C6.4 Evaluarea riscului în spaţiul de luptă tactic şi integrarea adecvată a procedeelor
şi tehnicilor de acţiune individuală în ansamblul acţiunilor de grup în situaţii de luptă
simulată
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Cunoaşterea modului de pregătire şi desfăşurare a acţiunilor militare
şi dezvoltarea abilităţilor de elaborare a documentelor de planificare
7.1. Obiectivul
general al disciplinei şi conducere a plutonului în luptă în concordanţă cu principiile
doctrinare.

 Cunoaştere modului de organizare a structurilor militare de

nivel pluton şi a principiilor de întrebuinţare în luptă a acestuia;
 Identificarea elementelor puterii de lupă a plutonului şi
înţelegerea modului de aplicare a acestora în spaţiul de luptă;
 Perfecţionarea deprinderilor teoretice şi practice privind aplicarea
procedurilor de conducere ale plutonului de infanterie în luptă;
 Dezvoltarea capacităţilor profesionale de planificare, pregătire şi
conducere a acţiunilor de luptă ale plutonului în operaţiile specifice
7.2. Obiectivele
luptei armate;
specifice
 Înţelegerea modului de aplicare a măsurilor de control operativ;
 Formarea abilităţilor de reprezentare grafică a elementelor de
dispozitiv şi a acţiunilor plutonului în concordanţă cu concepţia
acţiunii militare;
 Cunoaşterea modului de acţiune a plutonului în operaţii
intermediare;
 Conştientizarea importanţei sprijinului de luptă / logistic şi
măsurilor de asigurare acţiunilor de luptă/protecţie a forţelor.
403
8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Expunere Scheme, slide-uri
C1: Pl. I. – organizare, misiuni şi principii de
Explicaţie de prezentare a
întrebuinţare în luptă.
Conversaţie conţinuturilor
Descriere Scheme, slide-uri
C2: Capabilităţi, limitări şi puterea de luptă a Pl. I. Explicaţie de prezentare a
Conversaţie conţinuturilor
Expunere Scheme, slide-uri
C3: Conducerea plutonului. Noţiuni fundamentale
Explicaţie de prezentare a
privind comanda şi controlul.
Conversaţie conţinuturilor
Expunere Scheme, slide-uri
C4: Proceduri de conducere a plutonului (TLP). Explicaţie de prezentare a
Conversaţie conţinuturilor
Expunere
Scheme, slide-uri
C5: Documente de conducere a acţiunilor de luptă Demonstraţie
de prezentare a
ale plutonului. Explicaţie
conţinuturilor
Conversaţie
Scheme, slide-uri
Expunere de prezentare a
C6: Reprezentări grafice acţiuni militare. Explicaţie conţinuturilor
Conversaţie Tablă, cretă
colorată
Expunere Scheme, slide-uri
C7: Ofensiva – particularităţi la nivel Pl. I., V.M.
Explicaţie de prezentare a
şi Cc.
Descriere conţinuturilor
Expunere Scheme, slide-uri
C8: Apărarea – particularităţi la nivel Pl. I., V.M.
Explicaţie de prezentare a
şi Cc.
Descriere conţinuturilor
Expunere Scheme, slide-uri
C9: Acţiuni intermediare în câmpul de luptă. Explicaţie de prezentare a
Descriere conţinuturilor
Expunere Scheme, slide-uri
C10: Patrularea – particularităţi la nivel Pl. I.,
Explicaţie de prezentare a
V.M. şi Cc.
Descriere conţinuturilor
Expunere Scheme, slide-uri
C11: Proceduri de control operativ:: sprijin de
Explicaţie de prezentare a
luptă şi servicii.
Descriere conţinuturilor
Expunere Scheme, slide-uri
C12: Securitatea acţiunilor şi protecţia forţelor. Explicaţie de prezentare a
Descriere conţinuturilor
Bibliografie:
1. F.T. 1 Doctrina operaţiilor Forţelor Terestre, Bucuteşti 2006;
2. S.M.G./P.F.-5 Doctrina planificării operaţionale în Armata României, Bucureşti, 2008;
3. S.M.G.-91 Dispoziţie privind planificarea şi analiza exerciţiilor în Armata României,
Bucureşti, 2011;
4. S.M.F.T.-13 Metodica organizării şi desfăşurării instrucţiei în Forţele Terestre,
Bucureşti, 2009;
5. F.T/I.-4.1 Manualul de luptă al plutonului de infanterie, Bucureşti, 2013;
6. F.T./ V.M.-4 Manualul pentruluptă al Pl. V.M. , Bucureşti 2013;
404
 7. F.T./Cc.-4 manualul pentru luptă al plutonului de cercetare ,Buzău, 2007 ;
8. Manualul pentru luptă al Pl. P.M. (provizoriu), Bucureşti, 2002;
9. F.T/I-6 Manualul instrucţiei infanteriştilor, Făgăraş, 2007;
10. Manualul de semne convenşionale din Armata României, Bucureşti 2014;
11. PIM 1.3.a., Programul de instrucţie pentru misiuni al Plutonului de infanterie,2008;.
12. F.T. – 3: Manualul de tactică generală a Forţelor Terestre, Bucureşti, 2006;
13. Tratat de tactică militară – Forţele Terestre, Editura Academiei Forţelor Terstre, Sibiu,
2003;
14. AJP 3.2 – Allied Joint Doctrine for Land Operations, Ratification Draft;
15. ATP 3.2 – Land Operation, june, 2003;
16. Sun Tzu, Arta războiului, Editura Antet, Oradea, 1999;
17. Carl von Clausewitz, Despre război, Editura Antet, Oradea, 2006;
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Dezbatere Slide-uri de
S1: Particularităţi ale organizării şi întrebuinţării
Conversaţie prezentare a
în luptă ale Pl. I., V.M. şi Cc.
Explicaţie conţinuturilor
Dezbatere Scheme, slide-uri
S2: Elemente ale puterii de luptă la nivel Pl. I. Conversaţie de prezentare a
Explicaţie conţinuturilor
Explicaţie Scheme, slide-uri
S3: Noţiuni generale privind comanda şi controlul
Problematizare de prezentare a
plutonului.
Dezbatere conţinuturilor
Dezbatere Scheme, slide-uri
S4: Algoritmul elaborării deciziei la nivel pluton. Conversaţie de prezentare a
Explicaţie conţinuturilor
Dezbatere Scheme, slide-uri
S5: Particularităţi ale procedurilor de control
Explicaţie de prezentare a
operativ – sprijin luptă / servicii la nivel pluton.
Studiu de caz conţinuturilor
Dezbatere Scheme, slide-uri
S6: Securitatea acţiunilor şi protecţia forţelor în
Explicaţie de prezentare a
operaţiile specifice luptei armate.
Studiu de caz conţinuturilor
Bibliografie:
1. S.M.G./P.F.-5 Doctrina planificării operaţionale în Armata României, Bucureşti, 2008;
2. S.M.G.-91 Dispoziţie privind planificarea şi analiza exerciţiilor în Armata României,
Bucureşti, 2011;
3. S.M.F.T.-13 Metodica organizării şi desfăşurării instrucţiei în Forţele Terestre, Bucureşti,
2009;
4. F.T/I.-4.1 Manualul de luptă al plutonului de infanterie, Bucureşti, 2013;
5. F.T./ V.M.-4 Manualul pentruluptă al Pl. V.M. , Bucureşti 2013;
6. F.T./Cc.-4 manualul pentru luptă al plutonului de cercetare ,Buzău, 2007 ;
7. Manualul pentru luptă al Pl. P.M. (provizoriu), Bucureşti, 2002;
8. F.T/I-6 Manualul instrucţiei infanteriştilor, Făgăraş, 2007;
9. Manualul de semne convenşionale din Armata României, Bucureşti 2014;
10. PIM 1.3.a., Programul de instrucţie pentru misiuni al Plutonului de infanterie,2008.

405
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Tactică III corespund următoarelor repere teoretice şi practice
contemporane:
 Analiza fenomenului militar contemporan;
 Diversitatea acţiunii militare;
 Tematica disciplinei Tactică III corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Formarea unui limbaj operaţional comun;
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice domeniului militar;
 Aplicarea corectă a principiilor acţiunilor militare;
 Înţelegerea modalităţilor de concretizare a cunoştinţelor teoretice în practica
operaţiilor militare de diverse tipuri.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi
conceptelor specifice tacticii;
 Realizarea de conexiuni între elementele
10.4. Curs domeniului tactic; Probă scrisă 70 %
 Argumentarea unor puncte de vedere
privind utilizarea structurilor militare de nivel
tactic în principalele forme de luptă.
 Abilităţi minime în explicarea conceptelor
fundamentale din tactică;
 Realizarea de conexiuni între elementele
domeniului tactic;
10.5.  Materializarea grafică corectă a
Referat 30 %
Seminar principalelor tipuri de acţiuni specifice
acţiunilor militare ale grupei infanterie;
 Manifestarea unei atitudini pozitive şi
responsabile faţă de implicaţiile teoriei
militare în formarea profesională.
10.6. Standard minim de performanţă
- utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice tacticii;
- abilităţi minime în explicarea conceptelor fundamentale din domeniul tactic;
- întocmirea şi prezentarea unui referat prin care demonstrează că a studiat bibliografia
minimală;
- pentru promovare este obligatoriu ca studenţii să obţină minimum nota 5, atât la evaluarea
continuă cât şi la cea finală.

406
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei CONTROL NUCLEAR ŞI CHIMIC
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Dănuţ MOŞTEANU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Dănuţ MOŞTEANU
Disciplină de
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul bază pentru
II 2.5. Semestrul 4 Ex.
studiu de evaluare disciplinei specializarea
în armă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

[Link]/
3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 2 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
36 din care 3.5. curs 24 12
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 12
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 39
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum 
 C4.1
4.2. de competenţe  C4.2

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului

5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului

407
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
Competenţe profesionale

probleme specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor
şi strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor
doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor
normative specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor
concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de
specialitate
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în
activitatea de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de
funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea teoriilor şi tehnicilor operaţionale moderne în
7.1. Obiectivul general
domeniul controlul nuclear şi chimic, necesare în pregătirea
al disciplinei
de specialitate în domeniul apărării CBRN.
 cunoaşterea şi utilizarea corectă a noţiunilor de bază specifice
controlului nuclear şi chimic în domeniul apărării CBRN;
 identificarea de termeni, relaţii, procese şi conexiuni specifice
echipamentelor utilizate în chimia militară;
7.2. Obiectivele specifice
 explicarea şi interpretarea unor concepte, procese şi fenomene
specifice apărării CBRN
 realizarea de conexiuni între reperele teoretice şi experienţele
practice de laborator.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Echipamente de control nuclear.
1. Caracteristici tehnico-tactice, exploatare şi
mod de lucru în medii CBRN cu:
1.1. Indicatorul de radioactivitate A.D.-85.
Expunere, Programe
1.2. Röentgenometrul de bord cu afişare
Explicaţie, Scheme,
cifrică RBAC.
Conversaţie, Imagini,
1.3. Röentgenometrul de bord AD 3
1.3. Röentgenometrul de bord RBCA.
1.4. Radiometru de radiaţii Alfa beta, gamma,
neutroni tip RAB.-M

408
1.5. Radiometru – Röentgenometrul
miniaturizat RRM 80 şi RRM -90.
1.6. Radiometru – Röentgenometrul
miniaturizat AD-111M.
1.7. Completul dozimetric termoluminescent
gamma neutronic AD 23.
1.8. Completul dozimetric termoluminescent
AD 24
1.9. Aparat de determinara a radiaţiilor alfa,
beta de fond redus;
1.10. Aparat de determinare a radiaţiei
gamma MAB-07.
Echipamente de control chimic.
[Link] tehnico-tactice, exploatare şi
mod de lucru în medii CBRN cu:
2.1. Detectorul semiautomat de agenti toxici
de luptă.
2.2. Detectorul manual de agenti toxici de
luptă md. 1979
2.3. Avertizorul automat de agenţi toxici de Expunere,
Scheme,
luptă neuroparalitici ASTN 1. Descriere
Imagini,
2.4. Avertizorul automat de agenţi toxici de Explicatie
luptă neuroparalitici ASTN 2.
2.5. Suprafete de neergie potentiala.
2.6. Gaz cromatografie - detectia SCTI
2.7. Spectofotometrie FTIR detecţia
substanţelor organice toxice.
2.8. Spectofotometrie Uv-VIS detecia
substanţelor anorganice toxice.
8.2. Seminar/Laborator Metode de predare Observaţii
1.1. Determinarea radiaţiei alfa din probe de
apă, alimente, vegetaţie şi nisip.
1.2. Determinarea radiaţiei beta din probe de Problematizare,
apă, alimente, vegetaţie şi nisip. Instructaj
1.3. Determinarea radiaţiei gamma din probe
de apă, alimente, vegetaţie şi nisip.
2.1. Determinarea compuşilor toxici
anorganici din apele de suprafaţă prin metode
spectofotometrice
2.2 Determinarea compuşilor organici toxici Problematizare,
prin spectofotometrie în infraroşu. Instructaj
2.3. Determinarea compuşilor toxici prin
metode gaz-cromatografice şi cromatografie
în strat subţire.
Bibliografie
1. F.T./CBRN-7/1, Manualul instrucţiei pentru apărare CBRN, Câmpulung-Muscel, 2007;
2. F.T./CBRN-7/2, Manualul cercetaşilor CBRN, Câmpulung-Muscel, 2008.

409
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei corespund următoarelor repere teoretice şi practice contemporane:
 Utilizarea teoriilor moderne în domeniul tehnicii de specialitate, binomul controlului
nuclear şi chimic -protecţia mediului (poluare minimă);
 Corelarea aspectelor utilizare-funcţionabilitate-aplicabilitate.
 Diversificarea materialelor, prospectarea de noi tehnici cât mai puţin poluante.
Tematica disciplinei corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
- Respectarea procedurilor specifice utilizării tehnicii de specialitate din domeniul
chimiei militare;
- Utilizarea de către militari a tehnicii şi aparaturii moderne de specialitate în controlul
nuclear şi chimic.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 cunoaşterea şi utilizarea corectă a noţiunilor
de bază specifice disciplinei
Proba orală,
 explicarea şi interpretarea unor concepte, Probă scrisă,
10.4. Curs procese şi fenomene specifice disciplinei de 70 %
Probă practică,
specialitate
Proiect
 identificarea de relaţii, procese şi conexiuni
specifice disciplinei studiate
10.5. Problematizarea datelor referitoare la Referat,
30 %
Laborator utilizarea tehnicii în domeniul studiat Probă practică
10.6. Standard minim de performanţă
- utilizarea corectă a limbajului de specialitate în tehnicii militare;
- definirea, şi clasificare aparaturii de specialitate utilizate în controlul nuclear şi chimic;
- explicarea principiilor de funcţionare;
- utilizarea corectă a unităţilor de măsură în sistemul internaţional.

410
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”
Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
Departamentul Ştiinţe militare
Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
Ciclul de studii Licenţă
Programul de studii / Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei OPERAŢII SPECIALE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Marius CRĂCIUN
2.3. Titularul activităţilor de
[Link]. Marius CRĂCIUN
seminar
Disciplină de bază
2.6. Tipul
2.4. Anul de 2.5. Semestr 2.7. Regimul pentru
II 4 de Ex.
studii ul disciplinei specializarea în
evaluare
armă

3. Timpul total estimat

[Link]/
3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care [Link] 2 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
36 din care 3.5. curs 24 12
învăţământ laborator
3.7. Distribuţia fondului de timp Ore
Studiu după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 10
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi – consultaţii
3.7. Total ore studiu individual 39
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii
4.1. De curriculum Parcurgerea disciplinei „Cercetare”
4.2. De competenţe

5. Condiţii
5.1. De desfăşurare a cursului calculator, videoproiector, ecran mobil, tablă
5.2. De desfăşurare a
calculator, videoproiector, ecran mobil, tablă
seminarului/ laboratorului

411
6. Competenţe specifice acumulate
C1. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în vederea îndeplinirii atribuţiilor
în armă şi specialitate:
profesionale
Competenţe

C1.3 Definirea şi aplicarea conceptelor şi teoriilor fundamentale pentru rezolvarea

unor probleme bine definite, specifice domeniului operaţii speciale şi informaţii.
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor
funcţionale şi tehnice pentru soluţionarea de probleme specifice.
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei, pentru atingerea performanţelor stabilite.
CT1. Îndeplinirea responsabilă a sarcinilor profesionale, cu respectarea valorilor şi
transversale
Competenţe

eticii profesiei de ofiţer, în condiţii de autonomie restrânsă şi asistenţă calificată, pe

baza principiilor, normelor şi a valorilor regulamentelor militare.
CT2. Aplicarea tehnicilor de relaţionare în grup; dezvoltarea capacităţilor empatice de
comunicare interpersonală şi de asumare de roluri specifice în cadrul muncii în
echipă, pentru elaborarea unor lucrări practice în domeniul operaţiilor speciale.

7. Obiectivele disciplinei
Dobândirea competenţelor profesionale specifice domeniului operaţii
speciale în vederea cunoaşterii şi înţelegerii fenomenului, a utilizării
adecvate şi eficiente a conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază în
7.1. Obiectivul domeniul activităţii de informaţii pentru apărare şi operaţii speciale,
general al disciplinei prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea unor abilităţi necesare,
precum relaţionarea, motivarea şi comunicarea interpersonală,
asigurarea unor cunoştinţe şi deprinderi de bază, finalizate cu
evaluarea acestora la nivel individual şi de grup.
Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei),
respectiv asimilarea şi operarea adecvată cu noţiuni, concepte,
sintagme şi principii ce definesc domeniul operaţii speciale;
Explicarea şi interpretarea unor idei, procese, precum şi a
conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei precum rolul şi locul
activităţilor subînscrise domeniului operaţii speciale în planul
activităţilor militare întreprinse de Armata României precum şi
identificarea şi interpretarea ameninţărilor, riscurilor şi
7.2. Obiectivele
vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale din perspectiva
specifice
domeniului operaţii speciale.
Proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor practice
specifice, utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de
investigare şi de aplicare a procedurilor de acţiune specifice
domeniului operaţii speciale în diferite situaţii sau forme de luptă
specifice forţelor convenţionale precum şi utilizarea adecvată a unor
metode, tehnici şi instrumente specifice domeniului operaţii speciale,
pentru gestionarea activităţii proprii.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Nr. ore
D1. Forte speciale Expunere
1.1. Definiţii si caracteristici Scurt istoric Explicaţie 4
1.2. Perspectiva istorică a operaţiilor speciale Conversaţie

412
D2. Forţele pentru operaţii speciale (FOS) din
Armata României (AR)
2.1. Definirea conceptelor de operaţii speciale si FOS.
2.2. Exemple de FOS din diferite state Descriere
4
2.3. Misiunile FOS din AR. Explicaţie
2.4. Conducerea FOS din AR. Problematizare
2.5. Caracteristicile si principiile de întrebuinţare a
FOS din AR.
D3. Cadrul operaţional al operaţiilor speciale
3.1. Zona de operaţii speciale întrunite – JSOA;
3.2. Particularităţi privind integrarea operaţiilor.
3.3. Particularităţile JSOA din TO Afganistan. Expunere
3.4. Iniţiativa de transformare a FOS din cadrul Explicare 2
NATO. Conversaţie
3.5. Comandamentul pentru operaţii speciale al
NATO – NSHQ
3.6. Cursuri de perfecţionare organizate de NSHQ.
D4. Acţiunile Detaşamentului de forte pentru
operaţii speciale - Alpha (Special Forces Operational
Detachment Alpha - SFODA) pentru executarea
inserţiei prin paraşutare folosind tehnici HALO /
HAHO si de extracţie cu elicopterul. Expunere
4.1. Tehnica de inserţie HAHO. Explicare 2
4.2. Tehnica de inserţie HALO; Conversaţie
4.3. Tehnica de inserţie pe sub apa
4.4. Tehnica de extracţie eu elicopterul.
4.5. Tehnici pentru Noncombat Evacuation
Operations -NEO
D5. Acţiunile SFODA pentru executarea unei
misiuni de cercetare speciala (SR - Special
Reconnaissance) in mediu muntos, cu întrebuinţarea
unei echipe SNIPER. Expunere
5.1. Definiţie si caracteristici; Explicaţie
4
5.2. Procedee de executare; Demonstraţie
5.3. Procedee de acţiune la descoperirea elementelor Conversaţie
FOS de către inamic;
5.4. Echipa SNIPER - destinaţie, misiuni, mod de
folosire în SR.
D6. Acţiunile SFODA pentru executarea unei
acţiuni directe (Direct Action - DA) asupra unui
obiectiv având in sprijin focul aviaţiei (Terminal
Expunere
Guidance Operations - TGO).
Explicaţie
6.1. Definiţie si caracteristici; 4
Problematizare
6.2. Procedee de executare;
Conversaţie
6.3. Folosirea focului aviaţiei prin dirijarea laser;
6.4. Executarea analizei post lovitura (BDA - Battle
Damage Assessment).

413
D7 Acţiunile SFODA pentru executarea unei
misiuni de asistenta militara (Military Assistance -
Expunere
MA) intr-un mediu permisiv.
Explicaţie
7.1. Definiţie si caracteristici. 2
Problematizare
7.2. Procedee de executare.
Conversaţie
7.3. Procedee şi tehnici de conducere a acţiunilor
subunităţilor instruite.
D8 Acţiunile SFODA pentru executarea acţiunilor
antiteroriste/contrateroriste, împreuna cu structuri
ale SRI la un obiectiv militar de pe teritoriul
naţional.
Expunere
8.1. Definiţie si caracteristici.
Explicaţie
8.2. Baza legal a de desfăşurare a misiunilor.. 2
Problematizare
8.3. Procedee de executare a misiunilor antiteroriste.
Conversaţie
8.4. Procedee de executare a misiunilor
contrateroriste.
8.5. Exploatarea informaţiilor de la obiectiv (TEO -
Technical Exploitation Operations).
Total ore 24
Bibliografie:
1. Constituţia României – Legea de revizuire nr. 429/2003, Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 758 din 29.10.2003; republicată, cu actualizarea denumirilor şi dându-se textelor
o nouă numerotare, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31.10.2003;
2. Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României, Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 163 din 07.10.1991;
3. Legea apărării naţionale a României nr.45/1994 , Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 172 din 07/07/1994;
4. Legea nr. 415/27.06.2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 10.07.2002;
5. Legea nr. 346/21.07.2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării
Naţionale, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 28.07.2006;
6. Legea nr. 535/25.11.2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului;
7. Legea nr. 182/12.04.2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, modificată prin
Ordonanţa de urgenţă 16/2005;
8. Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 36/2002 privind Strategia naţională
de prevenire şi combatere a terorismului;
9. Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 146/18.11.2005 pentru înfiinţarea
Comunităţii Naţionale de Informaţii;
10. Hotărârea Guvernului României nr. 353/2002 pentru aprobarea Normelor privind
protecţia informaţiilor clasificate ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în
România, modificată şi completată prin Hotărârea 590/2004;
11. Carta Albă a Securităţii Apărării Naţionale, Bucureşti, 2013;
12. Strategia de securitate naţională a României, Bucureşti, 2007;
13. Strategia Naţională de Apărare, Bucureşti, 2010;
14. Doctrina pentru operaţii speciale întrunite, SMG/FOS 3.2, Bucureşti, 2007;
15. Doctrina pentru operaţii întrunite a Armatei României, SMG/PF-3, Bucureşti, 2008;
16. Doctrina pentru operaţiile întrunite multinaţionale, Bucureşti, 2001;
17. Doctrina planificării operaţionale în Armata României, SMG/PF-5, Bucureşti, 2008;
18. Doctrina pentru dislocarea forţelor din Armata României, SMG/PFA 3.13, Bucureşti,
2009;
414
19. Doctrina naţională a informaţiilor pentru securitate, Bucureşti, 2004;
20. Doctrina pentru informaţii, contrainformaţii şi securitate a armatei, I.P.S.3, Bucureşti,
2005;
21. Doctrina operaţiilor informaţionale, SMG/FOP 3.15, Bucureşti, 2006;
22. Doctrina operaţiilor forţelor terestre (FT1), Bucureşti, 2007;
23. Ordinul ministrului apărării naţionale nr. MS-3/11.01.2012, privind sistemul de relaţii
între Statul Major General şi Direcţia Generală de Informaţii a Apărării în domeniile
specifice informaţii militare, operaţii speciale, prevenire şi combatere a terorismului şi
reprezentare şi diplomaţie militară, Bucureşti, 2012;
24. Manualul pentru asistenţă militară specială şi sprijin în străinătate, S.M.G./F.O.S.-3.16,
Bucureşti, 2008;
25. Doctrina pentru Informaţii, Contrainformaţii şi Securitate NATO – AJP 2.0., 2004;
26. Strategic Concept for Defence and Security of the Members of the North Atlantic Treaty
Organization, Lisbon, 2010;
27. NATO Standardization Agency (NSA), Allied Joint Publication AJP - 3.5: Allied Joint
Doctrine for Special Operations (ratification draft), Bruxelles, 2008;
28. NATO SOF Handbook, B - 7010, SHAPE, Mons, 2007;
29. ADAMS, T. US Special Operations Forces in Action, Frank Cass Publishers, Portland,
1998;
30. CRĂCIUN, Marius-Dumitru – Conducerea, comanda şi controlul forţelor pentru
operaţii speciale ale Alianţei Nord Atlantice. Principiile şi cerinţele operaţiilor speciale
întrunite ale NATO. Structuri la nivel naţional. Editura UNAp, Bucureşti, 2009;
31. CRĂCIUN, Marius-Dumitru – Utilizarea forţelor pentru operaţii speciale navale în
combaterea ameninţărilor specifice începutului de secol. Revista Gândirea Militară
Românească nr.6/2009, Bucureşti, 2009;
32. CRĂCIUN, Marius-Dumitru – Forţele pentru operaţii speciale din Armata României la
începutul secolului XXI – raport de stare. Revista Gândirea Militară Românească nr.2/2014,
Bucureşti, 2014;
33. MAIOR, George Cristian, Un război al minţii, Editura Rao, Bucureşti, 2010.
34. MEDAR, Sergiu, Diplomaţia apărării, Editura Centrului Tehnic Editorial al Armatei ,
Bucureşti, 2007.
35. PLĂVIŢU, Dan, FRĂŢILĂ, Ovidiu Ilie, Serviciul de Informaţii al Armatei Române –
tradiţie şi continuitate, Editura Axioma Print, Bucureşti, 2009.
36. SOARE, C. Vasile - Forţele Speciale. Comandouri aeropurtate în acţiuni, Editura ZIUA,
Bucureşti, 2002.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Dezbatere
Perspectiva istorică a operaţiilor speciale. Explicaţie 2
Problematizare
Clarificarea
conceptuală
FOS din AR. Exemplul 1
demonstrativ
Descoperire dirijată
Dezbatere
Cadrul operaţional al operaţiilor speciale. Explicaţie 2
Problematizare

415
 Dezbatere
Explicaţie
Inserţia şi extracţia unui SDODA. Exemplul 2
demonstrativ
Problematizare
Dezbatere
Explicaţie
Executarea misiunilor de SR. 1
Problematizare
Învaţarea în echipă
Clarificarea
conceptuală
Executarea misiunilor de DA. 1
Dezbatere
Descoperire dirijată
Dezbatere
Executarea misiunilor de MA. 1
Descoperire dirijată
Dezbatere
Explicaţie
Executarea misiunilor de CT. 1
Problematizare
Descoperire dirijată
Total ore 12
Bibliografie:
1. MC 437/1: Military Committee Special Operations Policy, North Atlantic Military
Committee, Bruxelles, 2006;
2. US Joint Chiefs of Staff, JP 3 - 07.1: Joint Tactics, Techniques and Procedures for
Foreign Internal Defense (FID), Government Printing Office, Washington DC, 2004;
3. US Joint Chiefs of Staff, JP 3 - 05: Doctrine for Joint Special Operations, Government
Printing Office, Washington DC, 2003;
4. US Joint Chiefs of Staff, JP 3 - 05.1: Joint Special Operations Task Force Operations,
Government Printing Office,Washington DC, 2007;
5. US Joint Chiefs of Staff, JP 3 - 05.5: Joint Special Operations Targeting and Mission
Planning Procedures, Government Printing Office, Washington DC, 1993;
6. Vision 2020: USSOCOM, MacDill Air Force Base, Florida, 1997;
7. US Joint Forces Command, Doctrine Pamphlet 7: Operational Implications of Effects -
based Operations, The Joint Warfighting Center, Washington DC, 2004;
8. CLAUSEWITZ, Carl von. On War, Ed. Princeton University Press, London, 1984;
9. FOAT, M.R.D. Special Operations, University Press, Manchester, 1970;
10. GRAY, Colin S. Special Operations: What Succeeds and Why? Lessons of Experience,
Phase 1. Final report, National Institute for Public Policy, Fairfax, VA, 1992;
11. McRAVEN, William H. Special Operations, Case Studies in Special Operations
Warfare, Presidio Press, Navato, 1995;
12. McRAVEN, Wiliam H. The Theory of Special Operations, Naval Postgraduate School,
Monterey, 1993;
13. MILLER, David – Special forces: The men, the weapons and the operations / Forţele
speciale: Personal, arme şi operaţii. Londra, 2001;
14. SWANSON, Scott. SOF Humint Collection: Knowing the Enemy and the Tradecraft,
S400 SOF Advanced Studies Selected Readings, US Command and General Staff College,
Fort Leavenworth, 2006;
15. TUGWELL, Maurice, CHARTERS, David. Special Operations and the Threats to
United States Interests in the 1980’s, in BARNETT, Frank R., TONAR, Hugh B., SHULTZ,

416
Richard H., eds. Special Operations in US Strategy, National Defense University Press,
Washington DC, 1984;
16. VANDENBROUCKE, Lucien S. Perilous Options: Special Operations as An Instrument
of US Foreign Policy, Oxford University Press, New York, 1993.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Forţe pentru operaţii speciale corespund necesităţii cunoaşterii
problematicii, pentru îndeplinirea responsabilă a sarcinilor profesionale, în condiţiile
diversităţii acţiunilor specifice războiului neconvenţional şi operaţiilor speciale.
 Tematica disciplinei Forţe pentru operaţii speciale răspunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
1. aplicarea procedurilor de acţiune specifice domeniului operaţii speciale în diferite situaţii
sau forme de luptă specifice forţelor convenţionale;
2. utilizarea adecvată a unor metode, tehnici şi instrumente specifice domeniului operaţii
speciale, pentru gestionarea activităţii proprii;
3. în cadrul îndeplinirii unor funcţii de informaţii sau contrainformaţii, metodele şi tehnicile
specifice forţelor pentru operaţii speciale permit înţelegerea complexă a spaţiului de luptă..

10. Evaluare
10.2. Metode 10.3. Pondere
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare
de evaluare din nota finală
Se realizează prin:
- participarea în cadrul dezbaterilor;
- prezentarea unui referat sau a unor
10.4. Curs /
traduceri sau studii de caz; Evaluare
Seminar / 40%
- participări la sesiuni de comunicări continuă
Laborator
ştiinţifice;
- cunoaşterea teoretică a problematicii
FOS.
Se realizează prin:
- lucrare scrisă descriptivă şi/sau;
10.5. Evaluare - test grilă care cuprinde sarcini de Referat
60%
finală analiză teoretică şi sarcini de Studiu de caz
interpretare / aplicaţii specifice
domeniului.
10.6. Standard minim de performanţă
- Definirea noţiunilor generale şi explicarea locului şi rolului forţelor pentru operaţii speciale;
- Întocmirea şi prezentarea unui referat (din tematica prevăzută la seminar) prin care
demonstrează că au studiat bibliografia minimală;
- Atitudine pro-activă la predări şi pe timpul desfăşurării seminarilor;
- Atitudine pozitivă în raport cu sarcinile didactice.

417
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei TACTICĂ III
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Daniel SOLESCU
2.3. Titularul activităţilor de
seminar [Link]. Daniel SOLESCU
Disciplină de
2.4. Anul 2.6. Tipul de 2.7. Regimul bază pentru
II 2.5. Semestrul 4 Ex.
de studiu evaluare disciplinei specializarea
în armă
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2 curs 2 3.3. Seminar/ 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 36 din care 3.5 curs 24 3.6. Seminar/ 12
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 16
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 16
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 72
3.8. Total ore pe semestru 54
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum -

4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului -
5.2. de desfăşurare a
-
seminarului/laboratorului

418
6. Competenţele specifice acumulate
C3. Susţinerea procesului infodecizional în managementul organizaţiei militare
C3.2 Analiza, interpretarea şi explicarea fenomenelor specifice organizaţiei (militare)
C3.3 Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru modelarea deciziei şi analiza
fluxurilor de activităţi din organizaţie
C3.5 Elaborarea strategiilor de acţiune în raport cu finalităţile asumate de organizaţia
militară şi tendinţele de dezvoltare sociale şi economice
Competenţe profesionale

C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă

şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea
de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale
tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite
C6. Aplicarea tehnicilor militare de acţiune individuală în diferite contexte
situaţionale
C6.4 Evaluarea riscului în spaţiul de luptă tactic şi integrarea adecvată a procedeelor
şi tehnicilor de acţiune individuală în ansamblul acţiunilor de grup în situaţii de luptă
simulată
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Cunoaşterea modului de pregătire şi desfăşurare a acţiunilor militare
şi dezvoltarea abilităţilor de elaborare a documentelor de planificare
7.1. Obiectivul
general al disciplinei şi conducere a plutonului în luptă în concordanţă cu principiile
doctrinare.

 Cunoaştere modului de organizare a structurilor militare de

nivel pluton şi a principiilor de întrebuinţare în luptă a acestuia;
 Identificarea elementelor puterii de lupă a plutonului şi înţelegerea
modului de aplicare a acestora în spaţiul de luptă;
 Perfecţionarea deprinderilor teoretice şi practice privind aplicarea
procedurilor de conducere ale plutonului de infanterie în luptă;
 Dezvoltarea capacităţilor profesionale de planificare, pregătire şi
conducere a acţiunilor de luptă ale plutonului în operaţiile specifice
7.2. Obiectivele
luptei armate;
specifice
 Înţelegerea modului de aplicare a măsurilor de control operativ;
 Formarea abilităţilor de reprezentare grafică a elementelor de
dispozitiv şi a acţiunilor plutonului în concordanţă cu concepţia
acţiunii militare;
 Cunoaşterea modului de acţiune a plutonului în operaţii
intermediare;
 Conştientizarea importanţei sprijinului de luptă / logistic şi
măsurilor de asigurare acţiunilor de luptă/protecţie a forţelor.
419
8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Expunere Scheme, slide-uri
C1: Pl. I. – organizare, misiuni şi principii de
Explicaţie de prezentare a
întrebuinţare în luptă.
Conversaţie conţinuturilor
Descriere Scheme, slide-uri
C2: Capabilităţi, limitări şi puterea de luptă a Pl. I. Explicaţie de prezentare a
Conversaţie conţinuturilor
Expunere Scheme, slide-uri
C3: Conducerea plutonului. Noţiuni fundamentale
Explicaţie de prezentare a
privind comanda şi controlul.
Conversaţie conţinuturilor
Expunere Scheme, slide-uri
C4: Proceduri de conducere a plutonului (TLP). Explicaţie de prezentare a
Conversaţie conţinuturilor
Expunere
Scheme, slide-uri
C5: Documente de conducere a acţiunilor de luptă Demonstraţie
de prezentare a
ale plutonului. Explicaţie
conţinuturilor
Conversaţie
Scheme, slide-uri
Expunere de prezentare a
C6: Reprezentări grafice acţiuni militare. Explicaţie conţinuturilor
Conversaţie Tablă, cretă
colorată
Expunere Scheme, slide-uri
C7: Ofensiva – particularităţi la nivel Pl. I., V.M.
Explicaţie de prezentare a
şi Cc.
Descriere conţinuturilor
Expunere Scheme, slide-uri
C8: Apărarea – particularităţi la nivel Pl. I., V.M.
Explicaţie de prezentare a
şi Cc.
Descriere conţinuturilor
Expunere Scheme, slide-uri
C9: Acţiuni intermediare în câmpul de luptă. Explicaţie de prezentare a
Descriere conţinuturilor
Expunere Scheme, slide-uri
C10: Patrularea – particularităţi la nivel Pl. I.,
Explicaţie de prezentare a
V.M. şi Cc.
Descriere conţinuturilor
Expunere Scheme, slide-uri
C11: Proceduri de control operativ:: sprijin de
Explicaţie de prezentare a
luptă şi servicii.
Descriere conţinuturilor
Expunere Scheme, slide-uri
C12: Securitatea acţiunilor şi protecţia forţelor. Explicaţie de prezentare a
Descriere conţinuturilor
Bibliografie:
1. F.T. 1 Doctrina operaţiilor Forţelor Terestre, Bucuteşti 2006;
2. S.M.G./P.F.-5 Doctrina planificării operaţionale în Armata României, Bucureşti, 2008;
3. S.M.G.-91 Dispoziţie privind planificarea şi analiza exerciţiilor în Armata României,
Bucureşti, 2011;
4. S.M.F.T.-13 Metodica organizării şi desfăşurării instrucţiei în Forţele Terestre,
Bucureşti, 2009;
5. F.T/I.-4.1 Manualul de luptă al plutonului de infanterie, Bucureşti, 2013;
6. F.T./ V.M.-4 Manualul pentruluptă al Pl. V.M. , Bucureşti 2013;
420
 7. F.T./Cc.-4 manualul pentru luptă al plutonului de cercetare ,Buzău, 2007 ;
8. Manualul pentru luptă al Pl. P.M. (provizoriu), Bucureşti, 2002;
9. F.T/I-6 Manualul instrucţiei infanteriştilor, Făgăraş, 2007;
10. Manualul de semne convenşionale din Armata României, Bucureşti 2014;
11. PIM 1.3.a., Programul de instrucţie pentru misiuni al Plutonului de infanterie,2008;.
12. F.T. – 3: Manualul de tactică generală a Forţelor Terestre, Bucureşti, 2006;
13. Tratat de tactică militară – Forţele Terestre, Editura Academiei Forţelor Terstre, Sibiu,
2003;
14. AJP 3.2 – Allied Joint Doctrine for Land Operations, Ratification Draft;
15. ATP 3.2 – Land Operation, june, 2003;
16. Sun Tzu, Arta războiului, Editura Antet, Oradea, 1999;
17. Carl von Clausewitz, Despre război, Editura Antet, Oradea, 2006;
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Dezbatere Slide-uri de
S1: Particularităţi ale organizării şi întrebuinţării
Conversaţie prezentare a
în luptă ale Pl. I., V.M. şi Cc.
Explicaţie conţinuturilor
Dezbatere Scheme, slide-uri
S2: Elemente ale puterii de luptă la nivel Pl. I. Conversaţie de prezentare a
Explicaţie conţinuturilor
Explicaţie Scheme, slide-uri
S3: Noţiuni generale privind comanda şi controlul
Problematizare de prezentare a
plutonului.
Dezbatere conţinuturilor
Dezbatere Scheme, slide-uri
S4: Algoritmul elaborării deciziei la nivel pluton. Conversaţie de prezentare a
Explicaţie conţinuturilor
Dezbatere Scheme, slide-uri
S5: Particularităţi ale procedurilor de control
Explicaţie de prezentare a
operativ – sprijin luptă / servicii la nivel pluton.
Studiu de caz conţinuturilor
Dezbatere Scheme, slide-uri
S6: Securitatea acţiunilor şi protecţia forţelor în
Explicaţie de prezentare a
operaţiile specifice luptei armate.
Studiu de caz conţinuturilor
Bibliografie:
1. S.M.G./P.F.-5 Doctrina planificării operaţionale în Armata României, Bucureşti, 2008;
2. S.M.G.-91 Dispoziţie privind planificarea şi analiza exerciţiilor în Armata României,
Bucureşti, 2011;
3. S.M.F.T.-13 Metodica organizării şi desfăşurării instrucţiei în Forţele Terestre, Bucureşti,
2009;
4. F.T/I.-4.1 Manualul de luptă al plutonului de infanterie, Bucureşti, 2013;
5. F.T./ V.M.-4 Manualul pentruluptă al Pl. V.M. , Bucureşti 2013;
6. F.T./Cc.-4 manualul pentru luptă al plutonului de cercetare ,Buzău, 2007 ;
7. Manualul pentru luptă al Pl. P.M. (provizoriu), Bucureşti, 2002;
8. F.T/I-6 Manualul instrucţiei infanteriştilor, Făgăraş, 2007;
9. Manualul de semne convenşionale din Armata României, Bucureşti 2014;
10. PIM 1.3.a., Programul de instrucţie pentru misiuni al Plutonului de infanterie,2008.

421
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Tactică III corespund următoarelor repere teoretice şi practice
contemporane:
 Analiza fenomenului militar contemporan;
 Diversitatea acţiunii militare;
 Tematica disciplinei Tactică III corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Formarea unui limbaj operaţional comun;
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice domeniului militar;
 Aplicarea corectă a principiilor acţiunilor militare;
 Înţelegerea modalităţilor de concretizare a cunoştinţelor teoretice în practica
operaţiilor militare de diverse tipuri.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi
conceptelor specifice tacticii;
 Realizarea de conexiuni între elementele
10.4. Curs domeniului tactic; Probă scrisă 70 %
 Argumentarea unor puncte de vedere
privind utilizarea structurilor militare de nivel
tactic în principalele forme de luptă.
 Abilităţi minime în explicarea conceptelor
fundamentale din tactică;
 Realizarea de conexiuni între elementele
domeniului tactic;
10.5.  Materializarea grafică corectă a
Referat 30 %
Seminar principalelor tipuri de acţiuni specifice
acţiunilor militare ale grupei infanterie;
 Manifestarea unei atitudini pozitive şi
responsabile faţă de implicaţiile teoriei
militare în formarea profesională.
10.6. Standard minim de performanţă
- utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice tacticii;
- abilităţi minime în explicarea conceptelor fundamentale din domeniul tactic;
- întocmirea şi prezentarea unui referat prin care demonstrează că a studiat bibliografia
minimală;
- pentru promovare este obligatoriu ca studenţii să obţină minimum nota 5, atât la evaluarea
continuă cât şi la cea finală.

422
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei SISTEME DE ARMAMENT/EXPLOZIVI ŞI
MUNIŢII/BALISTICA ŞI TEORIA TRAGERII
(practică universitară de specialitate/stagiu)
2.2. Titularul activităţilor de curs
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Florin ILIE
Obligatorie,
2.6. Tipul
2.4. Anul de 2.7. Regimul de pregătire
II 2.5. Semestrul 3 de Cv.
studiu disciplinei în domeniu şi
evaluare
în specialitate

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 40 din care 3.2 curs 3.3. seminar/laborator
3.4 Total ore din planul de
învăţământ 44 din care 3.5 curs 3.6 seminar/laborator

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe -
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe
41
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 40
Tutoriat
Examinări
Alte activităţi …
3.7. Total ore studiu individual 81
3.8. Total ore pe semestru 125
3.9. Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

Sisteme de armament
4.1. de curriculum Explozivi şi muniţii

4.2. de competenţe

423
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului -

5.2. de desfăşurare a -
seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă şi
utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de probleme
specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative specifice şi
a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi procese tehnice
specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate
Competenţe profesionale

C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor structurilor

de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea de stat major şi
logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale tehnicii, armamentului şi
aparaturii specifice armei
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi armamentului
specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor militare şi a procedeelor
tactice specifice armei şi nivelului structurii militare
C4.4 Analiza şi evaluarea parametrilor de funcţionare a armamentului şi tehnicii specifice
armei şi valorificarea acestora în constituirea capabilităţilor funcţionale ale entităţilor
organizaţionale specifice armei şi redactarea documentelor de planificare, organizare şi
desfăşurare a activităţilor structurilor de armă, conform formei şi conţinutului
instituţionalizat
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor organizaţionale
specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Cunoaşterea şi înţelegerea principiilor de funcţionare şi părţilor mari
7.1. Obiectivul componente ale tehnicii, aparaturii şi armamentului specifice armei din
general al armatele moderne, în diferite contexte situaţionale şi utilizarea lor
disciplinei adecvată în comunicarea profesională.

 cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor, metodelor de bază privind

organizarea şi înzestrarea structurilor de armă NATO de la baza
ierarhiei militare;
 deprinderea abilitatilor aplicative si practice in vederea rezolvarii unor
probleme specifice sistemelor de armament;
 formarea deprinderilor privind descrierea sistemelor de armament.
7.2. Obiectivele
 valorificarea informaţiilor obţinute prin studierea fundamentelor
specifice
explozivilor şi muniţiilor în elaborarea unor lucrări de natură să
formeze capacităţi de analiză, sinteză şi aplicare;
 rezolvarea de probleme prin modelare, simulare şi algoritmizare;
 capacitatea de a transpune în practică cunoştinţele acumulate;
 capacitatea de a soluţiona probleme ivite pe parcursul experimentelor
şi lucrărilor practic-aplicative în poligon.
424
8. Conţinuturi
Metode de
8.1. Tematică Observaţii
predare
Introducere în cadrul conceptelor de capabilitate, sisteme
de armament, explozivi si munitii
Efectele psihopatologice ale exploziei asupra corpului
uman. Utilizarea dispozitivelor explozive improvizate si
modul de protectie in fata acestora.
Legislatia in vigoare privind regimul armelor si al
munitiilor, tipologia sistemelor de armament şi
tehnologii folosite în cadrul acestora.
Sisteme de armă uşoare de asalt, pistoale, puşti
Muniţii de artilerie. Analiza elementelor constitutive şi
principiile de funcţionare ale proiectilelor de artilerie cu
fragmentaţie şi efect prin suflu şi schije.
Muniţii de artilerie. Analiza elementelor constitutive şi
principiile de funcţionare ale proiectilelor antiblindate (cu
efect cumulativ şi cinetic).
Muniţii de artilerie. Analiza elementelor constitutive şi
principiile de funcţionare ale proiectilelor cu destinaţie
specială.

Noţiuni generale, definiţii şi clasificări ale combustiei şi

zonei de reacţie. Proprietăţi fizico-chimice şi modul de
utilizare a explozivilor de iniţiere. Proprietăţi fizico-
chimice şi modul de utilizare a explozivilor brizanţi.
Modul de utilizare a pulberilor şi propergolilor.
Deflagraţia, explozia, semsibilitatea şi brizanţa.
Bibliografie:
1. Nicolae Moro, Dan Moşteanu, Ion Iacovescu - Explozivi şi muniţii. Muniţii convenţionale
2. A-114/I, “Dispoziţiuni privind modul de desfăşurare a unor activităţi prevăzute în regulamentul
asigurării tehnice cu armament şi muniţii în timp de pace”, Bucureşti-1989;
3. STANAG 2953 MC I-AMMO (Edition 3) – The identification of ammunition – AOP-2 (C);
4. SM STANAG 2953 – 2011 (Ediţia 1) – Identificarea muniţiilor;
5. L. Duncan – Armamentul secolului XX.
[Link] Popa, Constantin Trocan, Ghiţă Bârsan, Nicolae Moro, Ion Iacovescu Capabilităţi
ale forţelor de sprijin, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2006.
7.L. Keresztes, A. Iacobescu, D. Homei – Curs sisteme de armament, vol. 1, Editura
Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 1999, cota C 179.
8.A. Baboş, C. Trocan, S. Cristea – Sisteme de armament şi capabilităţi pentru infanterie,
Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2007, cota C 428.
9. L. Keresztes - Curs sisteme de armament, vol. I1 infanterie, partea a II-a, Editura
Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2000, cota C 191.

425
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei au ca scop dezvoltarea abilităţilor de conducere ale absolvenţilor în
proiectarea şi desfăşurarea activităţilor specifice subunităţilor din Forţele Terestre.

10. Evaluare
10.3.
Tip Pondere
10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare
activitate din nota
finală
 Enumerarea şi identificarea în
proporţie de minim 90 % a părţilor
componente ale elementului de
muniţie
 Utilizarea corectă a noţiunilor Probă orală
specifice prin compararea - proiect de practică
10.4. diferitelor sisteme de armament - aprecierea activităţii
100%
Evaluare  Dezvoltarea abilităţilor de practic-aplicative - Fişa de
prezentare a unui sistem de apreciere a pregătirii
armament profesionale
 Realizarea de conexiuni cu alte
discipline (fizică, chimie) în
explicarea principiilor de
funcţionare.
10.5. Standard minim de performanţă
- obţinerea calificativului S , acordat de către decidenţii unităţii de stagiu/practică;
- respectarea satisfăcătoare a cerinţelor stabilite pentru proiectul final;
- Nota minimă evaluare finală: 5 (cinci)

426
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei LEADERSHIP MILITAR
Practică universitară (de specialitate/stagiu)
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Alexandru BABOŞ
2.3. Titularul activităţilor de
[Link]. Alexandru BABOŞ
seminar
Obligatorie,
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul de pregătire
II 2.5. Semestrul 4 Cv.
studiu evaluare disciplinei în domeniu şi
în specialitate

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 40 din care 3.2. curs
laborator
3.4 .Total ore din planul de 3.6. seminar/
44 din care 3.5. curs
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe -
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 41
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 40
Tutoriat
Examinări
Alte activităţi …
3.7. Total ore studiu individual 81
3.8. Total ore pe semestru 125
3.9. Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

Teoria organizaţiei, Bazele managementului,
4.1. de curriculum Leaderhip militar, Comportament organizaţional
militar
C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în
organizaţie
C1.4 Analiza organizaţiei militare, identificarea
4.2. de competenţe
problemelor şi luarea deciziei pentru aplicarea măsurilor
de eliminare a disfuncţiilor
C2. Identificarea şi aplicarea funcţiilor manageriale

427
 pentru îndeplinirea obiectivelor organizaţiei
C2.1 Definirea, clasificarea şi alegerea metodelor,
tehnicilor şi procedeelor utilizate în management
C2.2 Explicarea şi interpretarea conceptelor şi situaţiilor
din management
C2.4 Aplicarea standardelor specifice pentru evaluarea
activităţilor organizaţiei militare

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului -
5.2. de desfăşurare a
-
seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în organizaţie
C1.1 Descrierea conceptelor, teoriilor, paradigmelor şi metodologiilor utilizate de
leadership
C1.2 Explicarea şi interpretarea fenomenelor specifice leadershipului utilizând
cunoştinţele fundamentale
C1.3 Aplicarea conceptelor şi teoriilor fundamentale pentru rezolvarea unor
probleme bine definite specifice domeniului ştiinţe militare şi informaţii
C1.5 Elaborarea şi aplicarea procedurilor specifice pentru optimizarea conducerii
organizaţiei militare
C2 Aplicarea artei militare şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii
militare pentru soluţionarea problemelor specifice în diferite contexte
situaţionale
Competenţe profesionale

C2.1 Înţelegerea raţiunii sociale a luptei armate, definirea conceptelor specifice

politicilor şi strategiilor de securitate naţională şi internaţională, teoriei generale a
ştiinţei militare, artei militare, Doctrinei Operaţiilor Forţelor Terestre şi doctrinelor
armelor, geografiei militare, precum şi cele specifice regulamentelor, instrucţiunilor
şi normativelor de specialitate în vigoare şi utilizarea acestora în limbajul militar de
specialitate, descrierea metodelor aplicabile în domeniul Ştiinţe militare, relaţionarea
adecvată cu structuri similare (de armă/de alte arme) şi cu eşalonul superior
C2.2 Interpretarea evoluţiei fenomenului militar românesc în contextul evoluţiilor
fenomenului militar regional şi global, explicarea fundamentelor teoretice ale
specializării în armă, ale locului, rolului, organizării şi misiunilor structurilor de armă
de la baza ierarhiei militare, descrierea organizării, înzestrării şi modului de acţiune a
adversarului potenţial, explicarea bazelor logisticii militare, a bazelor aplicative ale
lucrului de stat major, a principiilor constructive şi de funcţionare ale tehnicii,
aparaturii şi armamentului specifice armei, precum şi utilizarea acestora în diferite
contexte situaţionale (la pace, în situaţii de criză şi la război)
C2.4 Concretizarea cerinţelor funcţionale supraordonate la specificul structurii
militare de armă (echipă, echipaj, grupă) şi redactarea documentelor de planificare,
organizare şi desfăşurare a activităţilor structurilor de armă conform formei şi
conţinutului instituţionalizat

428
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general Însuşirea, explicitarea şi particularizarea teoriilor specifice
al disciplinei leadership-ului la contextul organizaţional militar
 Cunoaşterea conceptelor şi teoriilor despre comportamentul
liderului;
 Generalizarea, particularizarea, integrarea conceptelor
specifice leadership-ului în organizarea şi desfăşurarea
activităţilor din organizaţia militară;
 Analiza principalelor caracteristici ale comportamentului
7.2. Obiectivele specifice
liderului în cadrul organizaţiei militare, la diferite niveluri ale
ierarhiei militare.
 Valorificarea informaţilor obţinute prin studierea teoriei
leadership-ului în elaborarea unor produse ştiinţifice (eseu,
referat) de natură să formeze capacităţi de analiză, sinteză şi
interpretare.

8. Conţinuturi
Metode de
8.1. Tematică Observaţii
predare

Exercitarea stilurilor de leadership

Leadership-ul fundamentat pe inteligenţa emoţională

Abordarea leadershipului prin prisma comportamentului

liderului
Influenţa stilului de conducere al liderului militar
asupra aspectelor atitudinale individuale şi de grup ale
militarilor
Conexiuni între leadership şi personalitate
Dezvoltarea inteligenţei emoţionale, premisa adaptării
eficiente la situaţii tensionale şi de risc crescut
Particularităţi ale procesului de leadership în
subunitaţile militare
Rolul viziunii în exercitarea leadership-ului în context
organizaţional militar
Necesitatea combinării stilurilor de leadership în
instruirea soldaţilor gradaţi voluntari
Dezvoltarea competenţelor pentru îmbunătăţirea
performanţei individuale şi organizaţionale
Direcţii de acţiune pentru întărirea coeziunii grupului
Leadership-ul şi schimbarea organizaţională

429
Bibliografie:
1. Bennis, W., Nanus, B., Liderii: strageii pentru preluarea conducerii, Bucureşti, Editura
Bussiness Tech international Press, 2000
2. Goleman, D., Boyatzis, R., McKee, A., Inteligenţa emoţională în leadership, Bucureşti,
Editura Curtea Veche, 2005
3. Johns, G., Comportament organizaţional, Bucureşti, Editura Economică, 1998
4. Manfred, K.V., Leadership: arta şi măestria de a conduce, Bucureşti, Editura Codecs,
2003
5. Sfârlog, B., Ralea, M., Giurcă, D.F., Leadership organizaţional militar, curs, Editura
Academiei Forţelor Terestre, 2010
6. Sfârlog, B., Ralea, M., Giurcă, D.F., Leadership organizaţional militar, caiet de
seminar, Editura Academiei Forţelor Terestre, 2010
7. Zlate, M., Leadership şi management , Iaşi, Editura Polirom, 2004
8. Zlate, M., Tratat de psihologie organizaţional-managerială, vol. 1, 2, Iaşi, Editura
Polirom, 2007

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Leadership militar-practică universitară au ca scop dezvoltarea
abilităţilor de conducere ale absolvenţilor în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor specifice
subunităţilor din Forţele Terestre.

10. Evaluare
10.3.
Tip Pondere
10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare
activitate din nota
finală
 Cunoaşterea conceptelor şi
teoriilor despre leadership;
 Explicarea leadership-ului în
Probă orală
context organizaţional militar;
- proiect de practică
 Utilizarea leadership-ului în
10.4. - aprecierea activităţii
proiectarea şi desfăşurarea 100%
Evaluare practic-aplicative - Fişa de
activităţilor specifice
apreciere a pregătirii
organizaţiei militare;
profesionale
 Utilizarea teoriilor în formularea
şi argumentarea unor puncte de
vedere personale.
10.5. Standard minim de performanţă
- obţinerea calificativului S , acordat de către decidenţii unităţii de stagiu/practică;
- respectarea satisfăcătoare a cerinţelor stabilite pentru proiectul final;
- Nota minimă evaluare finală: 5 (cinci)

430
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei EDUCAŢIE FIZICĂ MILITARĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Robert STĂNCIULESCU
2.3. Titularul activităţilor de seminar
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
II 2.5. Semestrul 3,4 evaluare V.F. Fac.
studii disciplinei

3. Timpul total estimat

3.1. Număr de ore pe săptămână 1 din care 3.2. curs - 3.3. şedinţă 1
practică
3.4. Total ore din planul de învăţământ 26 din care 3.5. curs - 3.6. verificare 26

Distribuţia fondului de timp ore

Studiu după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 8
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6
Tutoriat
Examinări 2
Alte activităţi
3.7. Total ore studiu individual 24
3.8. Total ore pe semestru 50
3.9. Numărul de credite 2

4. Precondiţii
–
4.1. de curriculum

–
4.2. de competenţe

5. Condiţii
–
5.1. de desfăşurare a cursului

5.2. de desfăşurare a –
seminarului/laboratorului

431
6. Competenţele specifice acumulate
C6. Implementarea strategiilor de instruire şi de evaluare a performanţelor
în cadrul instrucţiei individuale şi colective
C6.1 Cunoasterea doctrinei instruirii fortelor armate si in particular a celei de
specialitate, a principiilor standardizării instructiei individului si grupurilor mici si a
Competenţe profesionale

modalităţilor de formare a atitudinilor si comportamentelor specifice militarilor

C6.2 Explicarea principiilor constructive si de funcţionare a armamentului si a
tehnicii de specialitate in contextul misiunilor ordonate
C6.3 Utilizarea eficientă a armamentului şi echipamentelor din dotare pentru
îndeplinirea misiunilor individuale şi ale grupei
C6.4 Evaluarea riscului în spatiul de lupta tactic si integrarea adecvata a
procedeelor de actiune individuală în ansamblul actiunilor de grup, în situatii de lupta
simulata
C6.5 Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea instrucţiei de specialitate la nivel
individual şi al grupei de Comunicaţii şi informatică
7. Obiectivele disciplinei
 Educaţia fizică militară asigură formarea, consolidarea şi
perfecţionarea deprinderilor şi priceperilor motrice de bază şi
7.1. Obiectivul general utilitar aplicative ale militarilor, în funcţie de solicitările
al disciplinei câmpului de luptă modern, dezvoltarea capacităţii fizice necesare
îndeplinirii misiunilor de luptă în orice condiţii de teren şi stare a
vremii.
 dezvoltarea rezistenţei la eforturi îndelungate, în condiţii grele
de teren şi stare a vremii şi a capacităţii de a acţiona rapid şi
precis pe timpul exerciţiilor şi aplicaţiilor tactice;
 însuşirea şi consolidarea mecanismului de bază privind
tehnica alergării în teren variat, deplasării rapide şi aruncării
grenadelor de mână;
 formarea, consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor motrice
specifice luptei corp la corp;
 dezvoltarea calităţilor psihice necesare îndeplinirii unor misiuni
independente (cu şi fără folosirea armamentului din dotare;
7.2. Obiectivele specifice  formarea deprinderilor de luptă în condiţii complexe ce
necesită aplicarea procedeelor de alergare, sărituri, escaladări,
căţărări;
 dezvoltarea fizică armonioasă a organismului, formarea unei
ţinute corecte a corpului, prevenirea instalării unor deficienţe
fizice;
 dezvoltarea şi perfecţionarea calităţilor motrice de bază în
special a forţei şi capacităţii de coordonare a mişcărilor;
 formarea deprinderilor de a executa mişcări şi exerciţii cu
precizie şi rapiditate;
dezvoltarea iniţiativei, încrederii în forţele proprii, a spiritului de
camaraderie ostăşească prin ajutorarea reciprocă

432
8. Conţinuturi
Nr.
8.1. Şedinţe practice Metode de predare
ore
Alergare în teren variat, deplasaer rapidă şi aruncarea Exerciţiu, demonstraţie, 4
grenadelor de mână la distanţă şi precizie explicaţie, antrenament
Autoapărare (judo, karate, jiu-jitsu, taekwindo şi luptă Exerciţiu, demonstraţie, 10
corp la corp cu sau fără armamentul indivdual din
explicaţie, antrenament
dotare)
Exerciţii fizice aplicative – pista cu obstacole pentru Exerciţiu, demonstraţie, 6
toate armele. Tip CISM explicaţie, antrenament
Exerciţiu, demonstraţie, 6
Dezvoltarea calităţiilor motrice
explicaţie, antrenament
Bibliografie:

1. R.E.F.M., Bucureşti, 2005.

2. Teoria şi metodica educaţiei fizice militare, Editura A.F.T., 1998.

9. Evaluare
Evaluarea se realizează conform standardelor finale de evaluare a capacităţii motrice pentru
cadrele militare.

433
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI STUDII
EUROPENE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Anca DINICU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Ileana METEA
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul
II 2.5. Semestrul 4 Cv. Facultativă
studiu de evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2. curs 1 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
24 din care 3.5. curs 12 12
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 8
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 8
Tutoriat -
Examinări
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 26
3.8. Total ore pe semestru 50
3.9. Numărul de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum -
4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului -
5.2. de desfăşurare a -
seminarului/laboratorului

434
 6. Competenţele specifice acumulate
C3. Susţinerea procesului infodecizional în managementul organizaţiei militare
profesionale
Competenţe

C3.2 Analiza, interpretarea şi explicarea fenomenelor specifice organizaţiei (militare)

transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea principalelor teorii şi metode de analiză în domeniul
7.1. Obiectivul general relaţiilor internaţiomale şi a mecanismelor de interacţiune de la
al disciplinei nivelul sistemului european astfel încât studenţii să-şi formeze şi
dezvolte capacitatea de analiză în domeniu.
 Utilizarea corectă a noţiunilor şi conceptelor cu care se
operează în domeniul relaţiilor internaţionale.
7.2. Obiectivele specifice
 Identificarea şi explicarea principalelor etape ale construcţiei
instituţionale europene.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Perspectivă istorică asupra relaţiilor Expunere, explicaţie,
2 ore
internaţionale şi a societăţii internaţionale conversaţie
Expunere,
Şcoli de gândire 2 ore
exemplificare
Actori vieţii internaţionale Expunere, conversaţie 2 ore
Instrumentul de putere în politica Expunere, conversaţie
2 ore
internaţională euristică
Expunere, explicaţie,
Construcţia europeană 4 ore
conversaţie
Bibliografie:
1. Goldstein, J.S., Pevehouse, J.C., Relaţii internaţionale, Editura Polirom, Iaşi, 2008
2. Kissinger, H., Diplomaţia, Editura All, Bucureşti, 2002
3. Neagoe, V., Dinicu, A., Relaţii internaţionale. Concepte, sisteme, determinări, Editura
AFT, Sibiu, 2006
4. Rifkin, J., Visul european, Editura Polirom, Iaşi, 2006
5. Stoina, N., Globalizarea politicii internaţionale, Editura AFT, Sibiu, 2008
6. Waltz, K.N., Teoria politicii internaţionale, Editura Polirom, Iaşi, 2006
7. *** Tratatul de la Lisabona (2009)
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Seminar introductiv Conversaţie 2 ore
Relaţiile internaţionale şi politica externă Conversaţie, dezbatere 2 ore
Conversaţie, dezbatere,
Caracterul complex al sistemului internaţional 2 ore
problematizare

435
Analiză comparativă privind manifestarea
Conversaţie, dezbatere,
puterii în perioada Războiului Rece şi în cea 2 ore
studiu de caz
post Război Rece
Uniunea Europeană, spaţiu al libertăţii,
Conversaţie, dezbatere 2 ore
justiţiei şi securităţii
Colocviu 2 ore
Bibliografie:
1. Goldstein, J.S., Pevehouse, J.C., Relaţii internaţionale, Editura Polirom, Iaşi, 2008
2. Kissinger, H., Diplomaţia, Editura All, Bucureşti, 2002
3. Neagoe, V., Dinicu, A., Relaţii internaţionale. Concepte, sisteme, determinări, Editura
AFT, Sibiu, 2006
4. Rifkin, J., Visul european, Editura Polirom, Iaşi, 2006
5. Stoina, N., Globalizarea politicii internaţionale, Editura AFT, Sibiu, 2008
6. Waltz, K.N., Teoria politicii internaţionale, Editura Polirom, Iaşi, 2006
7. *** Tratatul de la Lisabona (2009)

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Relaţii internaţionale şi studii europene corespund următoarelor
repere teoretice şi practice contemporane:
• Integrarea conţinuturilor specifice disciplinei în contextul general al ştiinţelor
sociale;
• Identificarea principalilor factori generatori ai integrării europene.
Tematica disciplinei Relaţii internaţionale şi studii europene corespunde următoarelor
cerinţe ale angajatorului:
• Înţelegerea complexităţii sistemului internaţional prin aplicarea analizei sistemice
asupra factorilor care determină şi condiţionează evoluţia sistemului internaţional;
• Formarea competenţelor necesare în analiza integrată a procesului istoric al
construcţiei europene.

10. Evaluare
10.3.
10.2. Metode Pondere
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare
de evaluare din nota
finală
 Folosirea corectă a limbajului propriu
disciplinei.
10.4. Curs  Utilizarea teoriilor analitice în formularea Probă orală 60%
şi argumentarea unor puncte de vedere
personale.
 Folosirea corectă a limbajului propriu
disciplinei.
10.5. Seminar/ Proiect,
 Argumentarea afirmaţiilor şi concluziilor 40%
laborator studiu de caz
prin exemplificare, demonstraţie, studiu
de caz.

436
10.6. Standard minim de performanţă
- Utilizarea corectă a noţiunilor de bază;
- Prezenţa şi participarea activă la cursuri şi seminarii;
- Susţinerea proiectului în cadrul orelor de seminar.

437
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei BAZELE CONDUITEI RUTIERE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Ioan VIRCA
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Ioan VIRCA
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul
II 2.5. Semestrul 3 Cv. Facultativă
studiu de evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 1 3.2 din care curs 1 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6 seminar/
24 3.5. din care curs 12 12
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp or
e
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 6
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 26
3.8. Total ore pe semestru 50
3.9. Numărul de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Cunoaşterea tehnicii militare.

4.2. de competenţe nu

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului laptop, ecran, videoproiector

5.2. de desfăşurare a calculatoare, ecran, videoproiector

seminarului/laboratorului

438
6. Competenţele specifice acumulate
C6. Aplicarea tehnicilor militare de acţiune individuală în diferite contexte
situaţionale
Competenţe profesionale

C6.1 Identificarea şi definirea fundamentelor normative ale comportamentului

organizaţional militar în diferite contexte situaţionale.
C6.2 Explicarea principiilor de funcţionare şi a modului de mânuire a armamentului
individual, a modului de operare cu tehnica de informatică, a modalităţilor de
asigurare a acţiunilor şi de protecţie a trupelor şi discriminarea procedeelor şi
tehnicilor individuale şi colective (echipa) de acţiune în funcţie de contextul
misiunii ordonate, de orientare în teren şi de determinare a coordonatelor şi a
indiciilor de demascare a obiectivelor.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea teoriei şi metodologiei pedagogice moderne, necesare
7.1. Obiectivul general în organizarea şi desfăşurarea şedinţelor de instruire a
al disciplinei militarilor

- înţelegerea sistemului circulaţiei rutiere şi a factorilor ce-i

condiţionează funcţionalitatea;
- definirea expresiilor şi termenilor de bază din domeniul
circulaţiei rutiere;
- înţelegerea semnificaţiei semnelor şi indicatoarelor rutiere, a
marcajelor şi dispozitivelor de semnalizare luminoasă;
- cunoaşterea regulilor privind circulaţia autovehiculelor pe
drumurile publice, a normelor de conduită preventivă şi de
conducere ecologică;
- cunoaşterea situaţiilor de interzicere a executării manevrelor
7.2. Obiectivele specifice
voluntare pe drumurile publice şi a obligaţiilor ce revin
conducătorilor auto în situaţii permise;
- identificarea situaţiilor critice care pot apărea în circulaţia
autovehiculelor prin zone intense de trafic prin intersecţii
aglomerate şi a modului de comportare în scopul fluidizării
circulaţiei;
- înţelegerea factorilor de risc în circulaţia autovehiculelor în
condiţii speciale (vizibilitate redusă, carosabil acoperit cu mâzgă
sau polei, conducerea în coloană de vehicule) şi cunoaşterea
regulilor de conducere preventivă în asemenea situaţii.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
C1. Prezentarea sistemului circulaţiei
rutiere. Noţiuni generale privind construcţia
şi funcţionarea automobilelor militare.
Mijloace de semnalizare rutieră 1.1. Actele Expunere,
normative ce reglementează circulaţia Explicaţie,
autovehiculelor pe drumurile publice şi Demonstraţie
prezentarea generală a acestora
1.2. Factorii ce condiţionează funcţionalitatea
sistemului circulaţiei rutiere

439
1.3. Prezentarea generală a automobilelor
militare şi a sistemului de mentenanţă specific
1.4. Cunoaşterea semnificaţie indicatoarelor şi
marcajele rutiere
C2. Reguli privind circulaţia autovehiculelor
în trafic redus în afara localităţilor
2.1. Poziţia autovehiculelor pe partea
Expunere,
carosabilă
Explicaţie,
2.2. Alegerea corectă a benzilor de circulaţie
Demonstraţie
2.3. Viteza şi distanţa dintre vehicule
2.4. Reguli privind executarea manevrelor
voluntare în rampe şi pante
C 3. Reguli privind circulaţia
autovehiculelor în oraş, pe străzi cu trafic
redus de circulaţie
3.1. Reguli de acordare a priorităţii de trecere Expunere,
autovehiculelor şi pietonilor Explicaţie,
3.2. Reguli privind depăşirea autovehiculelor Demonstraţie
staţionate sau vehiculelor în mers
3.3. Reguli privind executarea manevrelor
voluntare în localităţi
C4. Reguli de circulaţie şi acordare a
priorităţii în intersecţii dirijate şi nedirijate
4.1. Tipuri de intersecţii
4.2. Mijloace de semnalizare rutieră pentru
Expunere,
reglementarea priorităţii de trecere
Explicaţie,
4.3. Ordinea de acordare a priorităţii de trecere
Demonstraţie
între semnalele poliţistului, semnificaţia
mijloacelor de semnalizare rutieră şi regulile de
circulaţie
4.4. Autovehiculele cu regim de circulaţie prioritară
C5. Reguli de circulaţie pe străzi şi în
intersecţii cu trafic intens de circulaţie.
5.1. Păstrarea distanţelor de siguranţă faţă de Expunere,
vehiculele din trafic Explicaţie,
5.2. Reguli de pătrundere în intersecţii în Demonstraţie
situaţii de blocare a acestora
5.3. Obligaţiile conducătorilor de autovehicule în
situaţii de defectare a vehiculelor în trafic
C6. Circulaţia în condiţii de vizibilitate
redusă, pe drumuri alunecoase, acoperite cu
mâzgă, noroi, polei sau gheaţă.
6.1. Factori de risc în circulaţia autovehiculelor
Expunere,
în condiţii de vizibilitate redusă sau carosabil
Explicaţie,
acoperit cu mâzgă sau polei
Demonstraţie
6.2. Obligaţiile conducătorilor de autovehicule
în condiţii de vizibilitate sau aderenţă scăzute
6.3. Semnalele date de conducătorii de
autovehicule în condiţii de vizibilitate scăzută

440
C7. Reguli privind circulaţia autovehiculelor
în coloană
7.1. Factori de risc în circulaţia autovehiculelor Expunere,
în coloană Explicaţie,
7.2. Distanţe de siguranţă între autovehicule la Demonstraţie
circulaţia în coloană a acestora
7.3. Depăşirea autovehiculelor în coloană
Bibliografie
1. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 195/12.12.2002 privind circulaţia pe
drumurile publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2006 şi prin Legea
nr. 63/2007, inclusiv cu modificările ulterioare.
2. Hotărârea Guvernului României nr.1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare
a Ordonanţei de Urgenţă nr. 195/2002.
3. Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 268 din 2010 privind procedura de
examinare pentru obţinerea permisului de conducere.
4. Urdăreanu, T., ş.a. Propulsia şi circulaţia autovehiculelor pe roţi. Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1987, pag. 321-331, 379-395.
5. Băţaga, N., Rus, I. Conducerea automobilului. Editura Sincron, 1991, pag. 170-228.
[Link], M. Exploatarea de iarnă a autovehiculelor. Editura Tehnică, Bucureşti, 1990,
pag. 87-104.
7. Stratulat, M., Vlasie, V. Automobilul pe înţelesul tuturor. Editura Tehnică, Bucureşti, 1991,
pag. 87-107.
8. Virca, I. Curs de legislaţie rutieră, 2012.
8.2. Laborator Metode de predare Observaţii
1. Conducerea autovehiculului pe drumuri cu trafic
Explicaţie,
redus, cu urcarea şi coborârea pantelor, trecerea
peste denivelări. Demonstraţie
2. Conducerea autovehiculului pe drumuri cu
Explicaţie,
trafic redus în afara localităţilor, cu executarea
Problematizare,
manevrei de depăşire şi trecerea peste pasaje de
Demonstraţie
cale ferată, oprirea şi plecarea în pantă/rampă.
3. Conducerea autovehiculului în oraş pe străzi cu Explicaţie,
trafic redus de circulaţie. Demonstraţie
4. Conducerea autovehiculului în intersecţii cu Explicaţie,
circulaţie dirijată şi nedirijată cu acordarea Problematizare
priorităţii. Demonstraţie
5. Conducerea autovehiculului pe străzi şi în Explicaţie,
intersecţii cu trafic intens de circulaţie. Problematizare
Demonstraţie
6. Conducerea autovehiculului în condiţii de Explicaţie,
vizibilitate redusă, pe drumuri alunecoase, Problematizare
acoperite cu mâzgă, noroi, polei sau gheaţă. Demonstraţie
Explicaţie,
7. Conducerea autovehiculului în coloană pe
diferite categorii de drumuri. Problematizare
Demonstraţie
Bibliografie:
1. Chestionare de circulaţie, Editura Naţional, 2012.
2. Pălălău, I. Teste rutiere explicate. Editura Proteus, 2008, pag. 15-171, 299-629.
[Link] de instruire Tony Auto şi Auto B+.
[Link].
441
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Bazele Conduitei Rutiere corespund următoarelor repere teoretice
şi practice contemporane:
 Dezvoltarea noii viziuni şi atitudini practice asupra procesului instructiv-educativ al
cursanţilor, prin prisma respectării noilor directive ale comunităţii europene în domeniu;
 Corelarea aspectelor cunoştinţe teoretice - formarea deprinderilor practice –
perfecţionarea tehnicilor de lucru cu capacitatea de a dovedi un comportament adecvat unui
mediu de lucru demn şi respectabil;
 Cultivarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul circulaţie rutiere şi
transporturilor militare, în vederea autoperfecţionării personale şi profesionale continue.
 Tematica disciplinei Bazele Conduitei Rutiere corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
 Utilizarea eficientă de către militari a tehnicii de automobile şi blindate;
 Optimizarea activităţilor de transport şi mentenanţă la tehnica din dotare.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Înţelegerea corectă a noţiunilor şi
termenilor specifici circulaţiei rutiere;
 Explicarea şi demonstrarea modalităţilor
de aplicare în practică a regulilor şi
10.4. Curs normelor de legislaţie rutieră; Referat 70 %
 Utilizarea combinată a cunoştinţelor
teoretice cu conţinutul factorilor conduitei
preventive în scopul eliminării factorilor de
risc.
 Răspunsurile şi rezultatele la temele,
10.5.
studiile de caz, chestionarele şi lucrările de Teste
Seminar/ 30 %
laborator; Studiu de caz
laborator
10.6. Standard minim de performanţă
1. Enumerarea şi interpretarea situaţiilor de interzicere a executării unor manevre voluntare în
conducerea automobilelor în traficul rutier, minim 85%.
2. Explicarea obligaţiilor conducătorilor auto pe categorii de manevre, treceri prin puncte
caracteristice, mijloace de semnalizare rutieră, semne, semnale ale participanţilor la trafic şi
persoanelor autorizate etc., minim 85%.
3. Să demonstreze nivelul de asimilare a cunoştinţelor teoretice în conducerea autovehiculului
pe drumurile publice, minim 22 puncte la un test.

442
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2 Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3 Departamentul Ştiinţe militare
1.4 Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei/Com şi inf.

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei PACHETE DE PROGRAME SPECIFICE
ARMEI
2.2 Titularul activităţilor de curs [Link]. Emil TEODORU
2.3 Titularul activităţilor de seminar [Link]. Emil TEODORU
2.4 Anul de 2.5 2.6 Tipul 2.7 Regimul
II Semestrul 3 Cv 3 Facultativă
studiu de evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat

3.3. seminar/
3.1. Numărul de ore pe săptămână 2 din care 3.2. curs 1 1
laborator
3.6. seminar/
3.4. Total din planul de învăţământ 24 din care 3.5. curs 12 12
laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platforme electronice de specialitate şi pe 5
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 9
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi…. -
3.7. Total ore studiu individual 26
3.8. Total ore pe semestru 50
3.9. Numărul de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum 1. Matematică. 2. Semnale, circuite, dispozitive.
4.2 de competenţe Operare PC.

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului sală laborator informatică cu sistem de proiecţie
5.2 de desfăşurare a sală laborator informatică
seminarului/laborator

443
6. Competenţele specifice acumulate
C.4 Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea şi utilizarea
capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de probleme
specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor
doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor
normative specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea
principalelor concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată
Competenţe profesionale

a limbajului de specialitate.
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în
activitatea de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de
funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei.
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi
armamentului specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor
militare şi a procedeelor tactice specifice armei şi nivelului structurii militare.
C4.4 Analiza şi evaluarea parametrilor de funcţionare a armamentului şi tehnicii
specifice armei şi valorificarea acestora în constituirea capabilităţilor
funcţionale ale entităţilor organizaţionale specifice armei şi redactarea
documentelor de planificare, organizare şi desfăşurare a activităţilor
structurilor de armă, conform formei şi conţinutului instituţionalizat.
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Asimilarea de către studenţi a noţiunilor de bază necesare
7.1. Obiectivul general al
utilizării mediului Simulink al Matlab în aplicaţii specifice
disciplinei
domeniului de comunicaţii analogice şi digitale.
 asimilarea structurii Smulink, a componenţei principalelor
blockseturi folosite în realizarea unor modele Simulink din
domeniul comunicaţiilor;
 exersarea implementării şi rulării de către studenţi a unor
modele Simulink ilustrative simple din domeniul
7.2. Obiectivele specifice
comunicaţiilor, vizualizării şi măsurării semnalelor şi
datelor de interes rezultate;
 consolidarea unor cunoştinţe din disciplinele domeniului
comunicaţiilor prin realizarea de aplicaţii modelate în
Simulink.

8. Conţinuturi
Metode de
8.1. Curs Observaţii
predare
Simulink. Legătura cu Matlab. Simulink modul Matlab.
Structură. Blockseturi şi toolbox-uri. Modele Simulink. Expunere,
Help.. Workspace, transmiterea datelor în workspace, Explicaţie
realizarea unor operaţii şi prin Matlab. Exemple.

444
Realizarea şi implementarea modelelor Simulink.
Etape: ecuaţia procesului modelat, alegerea modulelor,
fixarea parametrilor specifici fiecăruia, conectarea Expunere,
modulelor, module de vizualizare, fixarea caracteristicilor Explicaţie
de simulare, vizualizarea şi preluarea datelor, salvarea
modelului.
Descrierea unor toolboxuri specifice. Simulink.
Commonly Used Blocks, Continuus, Discontinuus, Math Expunere,
Operations, Signal Routing, Sinks, Sources, Ports  Explicaţie
Subsystems. Exemple.
Communications toolbox. Comm Sources, Comm Sinks, Expunere,
Modulation, Comm Filters. Exemple. Explicaţie
Signal Processing Blockset. Filtering, Signal management,
Expunere,
Signal processinng Sources, Signal Processinng Sinks,
Explicaţie
Estimation, Quantizers. Exemple.
RF Blockset. Mathematical: Amplifier, Bandpass Filter,
Bandstop Filter, Highpass Filter, Mixer. Physical:
Amplifiers, Blackbox Elements, Ladder Filters, Mixers. Expunere,
Exemple. Explicaţie
Prezentarea unor exemple de aplicaţii de complexitate
medie cu discutarea unor particularităţi.
Bibliografie:
1. MathWorks, Inc. – Simulink.
2. MathWorks, Inc. – Matlab  Simulink 7.
3. Halunga-Fratu, S., Fratu,O. - „Simularea sistemelor de transmisiune analogice şi
digitale”, Ed. MatrixRom, Bucureşti 2004.
4. Karris, S.T. - „Introduction to Simulink with Engineering Applications, Second Edition”,
Orchard Publications, 2008.
5. [Link]
Metode de
8.2. Seminar/laborator Observaţii
predare
Modele Simulink. Iniţiere, parametri de simulare, alocarea Explicaţie,
blocurilor necesare, reglarea parametrilor blocurilor, urmărire
rulare, vizualizare rezultate. proiecţie.
Simularea şi vizualizarea funcţionării unui circuit simplu Explicaţie,
(circuit RLC serie). urmărire
proiecţie.
Simularea unor sisteme cu modulaţie liniară: semnale
BLD-PS (MA-PS), demodularea semnalelor BLD-PS Explicaţie,
(MA-PS), producerea semnalelor BLU/RBL, demodularea urmărire
semnalelor BLU/RBL. Producerea semnalelor MA, proiecţie.
demodularea semnalelor MA.
Simularea unor sisteme cu modulaţie exponenţială. Explicaţie,
Generarea semnalelor cu MF, demodularea semnalelor cu urmărire
MF. proiecţie.
Simularea sistemelor cu modulaţii numerice.
Explicaţie,
Modularea/demodularea semnalelor BPSK. Modularea şi
urmărire
demodularea coerentă a semnalelor PSK diferenţiale
proiecţie.
(DPSK). Demodularea necoerentă a semnalelor DPSK.

445
Modularea şi demodularea semnalelor PSK în cuadratură Explicaţie,
(QPSK) urmărire
proiecţie.
Bibliografie:
1. MathWorks, Inc. – Simulink.
2. MathWorks, Inc. – Matlab  Simulink 7.
3. Halunga-Fratu, S., Fratu,O. - „Simularea sistemelor de transmisiune analogice şi
digitale”, Ed. MatrixRom, Bucureşti 2004.
4. Karris, S.T. - „Introduction to Simulink with Engineering Applications, Second
Edition”, Orchard Publications, 2008.
5. [Link]

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul
programului.
Conţinuturile disciplinei Pachete de programe corespund următoarelor repere teoretice şi
practice contemporane:
 educaţia centrată pe student
 participare activă a studenţilor, parteneriat între educator şi student
 metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare
 educaţia permanentă, autoeducaţia
Tematica disciplinei Pachete de programe corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor
 instruirea individuală şi colectivă a militarilor
 strategii didactice eficiente
 utilizarea de tehnologii moderne.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate de evaluare din nota
finală
 Utilizarea corectă a noţiunilor cu care se
operează la modelarea şi simularea în mediul
Simulink.
10.4. Curs  Orientarea eficientă în Simulink Library 50 %
Browser la alegerea modulelor. Colocviu.
Realizarea şi
 Explorarea corectă a ferestrelor de dialog şi
comentarea
stabilirea parametrilor necesari.
funcţionării
 Implementarea corectă a unui model unui model
Simulink. Simulink.
10.5.
 Rularea modelelor şi extragerea datelor şi
Seminar/ 50%
caracteristicilor de interes.
laborator
 Diversificarea posibilităţilor de modelare şi
simulare într-o aplicaţie.
10.6. Standard minim de performanţă
– implementarea minimală şi rularea reuşită a unei aplicaţii simple
– vizualizarea şi extragerea unor caracteristici şi date.

446
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2 Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3 Departamentul Ştiinţe militare
1.4 Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/Calificarea Managementul Organizaţiei/Infanterie şi PM

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei PACHETE DE PROGRAME SPECIFICE
ARMEI
2.2 Titularul activităţilor de curs [Link]. Octavian Bogdan
2.3 Titularul activităţilor de seminar [Link]. Octavian Bogdan
2.6 Tipul 2.7
2.4 Anul de 2.5
II 3 de evaluare Cv 3 Regimul Facultativă
studiu Semestrul
disciplinei

3. Timpul total estimat

3.3. seminar/
3.1. Numărul de ore pe săptămână 2 din care 3.2. curs 1 1
laborator
3.6. seminar/
3.4. Total din planul de învăţământ 24 din care 3.5. curs 12 12
laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platforme electronice de specialitate şi pe
5
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 9
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi…. -
3.7. Total ore studiu individual 26
3.8. Total ore pe semestru 50
3.9. Numărul de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum
4.2 de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului Laptop, videoproiector
5.2 de desfăşurare a sală laborator chimie
seminarului/laborator

447
6. Competenţele specifice acumulate
C.4 Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea şi utilizarea
capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de probleme
specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor
doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a
actelor normative specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea
principalelor concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată
Competenţe profesionale

a limbajului de specialitate.
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în
activitatea de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de
funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei.
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi
armamentului specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor
militare şi a procedeelor tactice specifice armei şi nivelului structurii militare.
C4.4 Analiza şi evaluarea parametrilor de funcţionare a armamentului şi tehnicii
specifice armei şi valorificarea acestora în constituirea capabilităţilor
funcţionale ale entităţilor organizaţionale specifice armei şi redactarea
documentelor de planificare, organizare şi desfăşurare a activităţilor
structurilor de armă, conform formei şi conţinutului instituţionalizat.
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Asimilarea de către studenţi a noţiunilor de bază
7.1. Obiectivul general al
necesare utilizării mediului Mathcad în aplicaţii
disciplinei
specifice.
 exersarea implementării şi rulării de către studenţi a
unor modele în Mathcad din domeniul artileriei;
7.2. Obiectivele specifice  consolidarea unor cunoştinţe din disciplinele
domeniului artileriei prin realizarea de aplicaţii
specifice.

8. Conţinuturi
Metode de
8.1. Curs Observaţii
predare
Mediul Mathcad
1.1 Prezentarea mediului de lucru – caracteristici
generale Expunere,
1.2 Mathcad utilizat în calcule numerice Explicaţie
1.3 Tehnici de vizualizare folosind Mathcad
1.4 Toolboxuri Mathcad
Introducere în programarea Mathcad.
2.1 Operaţii cu tablouri, matrici, scalari
Expunere,
2.2 Structuri de date
Explicaţie
2.3 Instrucţiuni şi funcţii de control
2.4 Structura programelor Mathcad

448
Funcţii Mathcad de interes general.
Expunere,
3.1 Funcţii matematice uzuale
3.2 Funcţii de control general Explicaţie
Scripturi şi funcţii utilizator.
Expunere,
4.1 Fişiere de comenzi indirecte (.m)
4.2 Fişiere de funcţii Explicaţie
Reprezentări grafice 2D
5.1 Grafica în coordonate rectangulare Expunere,
5.2 Grafica în coordonate polare şi logaritmice Explicaţie
5.3Tehnici avansate de reprezentări grafice 2D
Reprezentări grafice 3D
6.1 Grafice de bază 3D
Expunere,
6.2 Suprafeţe mesh 3-D şi grafice de tip contur
Explicaţie
6.3 Tehnici avansate de reprezentări grafice 3D,
controlul reprezentării grafice
Bibliografie:
1. Ghinea, MatCHAD, Calcul Numeric-Grafică -Aplicaţii, Editura Teora 2004.
2. Matworks, MatCGAD User's Guide..
Metode de
8.2. Seminar/laborator Observaţii
predare
Mathcad sub Windows: mediu de lucru, fereastra de
Explicaţie,
comezi, gestionare fişiere, alegere opţiuni, fereastra de
urmărire
reprezentări grafice, declaraţii, expresii, variabile, sintaxa
proiecţie.
comenzi.
Introducerea matricilor şi vectorilor, referirea elementelor, Explicaţie,
operaţii cu matrici, operaţii cu tablouri, generarea automată urmărire
a matricilor şi vectorilor, polinoame. proiecţie.
Tablouri multidimensionale, vectori de celule, text şi Explicaţie,
caractere, structuri neomogene. urmărire
proiecţie.
Funcţii Mathcad de interes general: funcţii de control
general, funcţii pentru control directoare, fişiere şi sistem de
Explicaţie,
operare, funcţii asociate ferestrei de comenzi, functii control
urmărire
variabile memorie, Funcţii matematice uzuale: aproximarea
proiecţie.
numerelor, numere complexe, funcţii trigonometrice, funcţii
hiperbolice.
Funcţii, scripturi, funcţii inline, funcţii de funcţii, Explicaţie,
vectorizare şi prealocare. urmărire
proiecţie.
Crearea graficelor X-Y (2D plots), Plot control, Crearea Explicaţie,
graficelor XYZ (3D plots), plotări multiple, Funcţii grafice urmărire
rapide. proiecţie.
Mathcad sub Windows: mediu de lucru, fereastra de
comezi, gestionare fişiere, alegere opţiuni, fereastra de
reprezentări grafice, declaraţii, expresii, variabile, sintaxa
comenzi.
Bibliografie:
1. Ghinea, MatCHAD, Calcul Numeric-Grafică -Aplicaţii, Editura Teora 2004.
2. Matworks, MatCGAD User's Guide..

449
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul
programului.
Conţinuturile disciplinei Pachete de programe specifice armei corespund următoarelor repere
teoretice şi practice contemporane:
 educaţia centrată pe student
 participare activă a studenţilor, parteneriat între educator şi student
 metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare
 educaţia permanentă, autoeducaţia
Tematica disciplinei Pachete de programe specifice armei corespunde următoarelor cerinţe
ale angajatorilor:
 desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor
 instruirea individuală şi colectivă a militarilor
 strategii didactice eficiente
 utilizarea de tehnologii moderne.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate de evaluare din nota
finală
 Utilizarea corectă a noţiunilor cu care se
operează la modelarea şi simularea în mediul
10.4. Curs Mathcad. 50 %
 Explorarea corectă a ferestrelor de dialog şi
Colocviu.
stabilirea parametrilor necesari.
Aplicaţie
 Implementarea corectă a scripturilor Mathcad.
Mathcad.
10.5.  Rularea modelelor şi extragerea datelor şi
Seminar/ caracteristicilor de interes. 50%
laborator  Diversificarea posibilităţilor de modelare şi
simulare într-o aplicaţie.
10.6. Standard minim de performanţă
– implementarea minimală şi rularea reuşită a unei aplicaţii simple
– vizualizarea şi extragerea unor caracteristici şi date.

450
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2 Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3 Departamentul Ştiinţe militare
1.4 Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/Calificarea Managementul Organizaţiei/Auto

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei PACHETE DE PROGRAME SPECIFICE ARMEI
2.2 Titularul activităţilor de curs [Link]. Luminița GIURGIU
2.3 Titularul activităţilor de seminar [Link]. Luminița GIURGIU
2.4 Anul de 2.5 2.6 Tipul 2.7 Regimul
II 3 Cv 3 Facultativă
studiu Semestrul de evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat

3.3. seminar/
3.1. Numărul de ore pe săptămână 2 din care 3.2. curs 1 1
laborator
3.6. seminar/
3.4. Total din planul de învăţământ 24 din care 3.5. curs 12 12
laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platforme electronice de specialitate şi pe
5
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 9
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi…. -
3.7. Total ore studiu individual 26
3.8. Total ore pe semestru 50
3.9. Numărul de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum

4.2 de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului sală laborator informatică cu sistem de proiecţie
5.2 de desfăşurare a - / sală laborator informatică
seminarului/laborator

451
6. Competenţele specifice acumulate
C.4 Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea şi utilizarea
capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de probleme
specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor
doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a
actelor normative specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea
principalelor concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată
Competenţe profesionale

a limbajului de specialitate.
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în
activitatea de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de
funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei.
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi
armamentului specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor
militare şi a procedeelor tactice specifice armei şi nivelului structurii militare.
C4.4 Analiza şi evaluarea parametrilor de funcţionare a armamentului şi tehnicii
specifice armei şi valorificarea acestora în constituirea capabilităţilor
funcţionale ale entităţilor organizaţionale specifice armei şi redactarea
documentelor de planificare, organizare şi desfăşurare a activităţilor
structurilor de armă, conform formei şi conţinutului instituţionalizat.
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Asimilarea de către studenţi a noţiunilor de bază necesare
7.1. Obiectivul general al
utilizării mediului Simulink al Matlab în aplicaţii specifice
disciplinei
domeniului auto.
 asimilarea structurii Smulink, a componenţei principalelor
blockseturi folosite în realizarea unor modele Simulink din
domeniul auto;
 exersarea implementării şi rulării de către studenţi a unor
7.2. Obiectivele specifice
modele Simulink ilustrative simple din domeniul auto
 consolidarea unor cunoştinţe din disciplinele domeniului
comunicaţiilor prin realizarea de aplicaţii modelate în
Simulink.

8. Conţinuturi
Metode de
8.1. Curs Observaţii
predare
Iniţiere în MatLab
Prezentarea mediului de lucru – caracteristici generale
MatLab utilizat în calcule numerice Expunere,
Tehnici de vizualizare folosind MATLAB Explicaţie
Toolboxuri MatLab
SIMULINK-extensie a mediului MatLab

452
Introducere în programarea MatLab.
Operaţii cu tablouri, matrici, scalari
Expunere,
Structuri de date
Explicaţie
Instrucţiuni şi funcţii de control
Structura programelor MatLab
Funcţii MatLab de interes general.
Expunere,
Funcţii matematice uzuale
Explicaţie
Funcţii de control general
Scripturi şi funcţii utilizator.
Expunere,
Fişiere de comenzi indirecte (.m)
Explicaţie
Fişiere de funcţii
Reprezentări grafice 2D
Grafica în coordonate rectangulare Expunere,
Grafica în coordonate polare şi logaritmice Explicaţie
Tehnici avansate de reprezentări grafice 2D
Reprezentări grafice 3D
Grafice de bază 3D
Expunere,
Suprafeţe mesh 3-D şi grafice de tip contur
Explicaţie
Tehnici avansate de reprezentări grafice 3D, controlul
reprezentării grafice
Bibliografie:
1. Giurgiu, Luminiţa, MatLab – Elemente de calcul numeric, reprezentări grafice şi
matematică simbolică, Ed. Burg 2005
2. [Link]
3. Matworks, Matlab User's Guide;
Metode de
8.2. Seminar/laborator Observaţii
predare
MatLab sub Windows: mediu de lucru, fereastra de
Explicaţie,
comezi, gestionare fişiere, alegere opţiuni, fereastra de
urmărire
reprezentări grafice, declaraţii, expresii, variabile, sintaxa
proiecţie.
comenzi.
Introducerea matricilor şi vectorilor, referirea Explicaţie,
elementelor, operaţii cu matrici, operaţii cu tablouri, urmărire
generarea automată a matricilor şi vectorilor, polinoame. proiecţie.
Tablouri multidimensionale, vectori de celule, text şi Explicaţie,
caractere, structuri neomogene. urmărire
proiecţie.
Funcţii MatLab de interes general: funcţii de control
general, funcţii pentru control directoare, fişiere şi sistem
Explicaţie,
de operare, funcţii asociate ferestrei de comenzi, functii
urmărire
control variabile memorie, Funcţii matematice uzuale:
proiecţie.
aproximarea numerelor, numere complexe, funcţii
trigonometrice, funcţii hiperbolice.
Introducere în programarea MatLab: structura Explicaţie,
programelor MatLab, instrucţiuni şi funcţii de control. urmărire
proiecţie.
Funcţii, scripturi, funcţii inline, funcţii de funcţii, Explicaţie,
vectorizare şi prealocare. urmărire
proiecţie.

453
Crearea graficelor X-Y (2D plots), Plot control, Crearea
graficelor XYZ (3D plots), plotări multiple, Funcţii
grafice rapide.
Bibliografie:
1. Giurgiu, Luminiţa, MatLab – Elemente de calcul numeric, reprezentări grafice şi
matematică simbolică, Ed. Burg 2005
2. [Link]
3. Matworks, Matlab User's Guide;

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul
programului.
Conţinuturile disciplinei Pachete de programe specifice armei corespund următoarelor repere
teoretice şi practice contemporane:
 educaţia centrată pe student
 participare activă a studenţilor, parteneriat între educator şi student
 metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare
 educaţia permanentă, autoeducaţia
Tematica disciplinei Pachete de programe specifice armei corespunde următoarelor cerinţe
ale angajatorilor:
 desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor
 instruirea individuală şi colectivă a militarilor
 strategii didactice eficiente
 utilizarea de tehnologii moderne.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate de evaluare din nota
finală
 Utilizarea corectă a noţiunilor cu care
operează mediul Matlab.
10.4. Curs  Orientarea eficientă în Simulink Library 50 %
Browser la alegerea modulelor. Colocviu.
 Realizarea scriptuilor în Matlab Realizarea şi
comentarea
 Implementarea corectă a unui model funcţionării
Simulink.
10.5. unui model
 Rularea modelelor şi extragerea datelor şi Simulink.
Seminar/ 50%
caracteristicilor de interes.
laborator
 Diversificarea posibilităţilor de modelare şi
simulare într-o aplicaţie.
10.6. Standard minim de performanţă
– implementarea minimală şi rularea reuşită a unei aplicaţii simple
– vizualizarea şi extragerea unor caracteristici şi date.

454
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2 Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3 Departamentul Ştiinţe militare
1.4 Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/Calificarea Managementul Organizaţiei/NBC

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei PACHETE DE PROGRAME SPECIFICE
ARMEI
2.2 Titularul activităţilor de curs [Link]. Dănuţ MOŞTEANU
2.3 Titularul activităţilor de seminar [Link]. Dănuţ MOŞTEANU
2.4 Anul de 2.5 2.6 Tipul 2.7 Regimul
II Semestrul 3 Cv Facultativă
studiu de evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat

3.3. seminar/
3.1. Numărul de ore pe săptămână 2 din care 3.2 curs 1 1
laborator
3.6. seminar/
3.4. Total din planul de învăţământ 24 din care 3.5 curs 12 12
laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platforme electronice de specialitate şi pe 5
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 9
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi…. -
3.7. Total ore studiu individual 26
3.8. Total ore pe semestru 50
3.9. Numărul de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum

4.2 de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului Laptop, videoproiector
5.2 de desfăşurare a sală laborator chimie
seminarului/laborator

455
6. Competenţele specifice acumulate
C.4 Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea şi utilizarea
capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de probleme
specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative
specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi
procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate.
Competenţe profesionale

C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor

structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în
activitatea de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de
funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei.
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi
armamentului specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor militare
şi a procedeelor tactice specifice armei şi nivelului structurii militare.
C4.4 Analiza şi evaluarea parametrilor de funcţionare a armamentului şi tehnicii
specifice armei şi valorificarea acestora în constituirea capabilităţilor funcţionale ale
entităţilor organizaţionale specifice armei şi redactarea documentelor de planificare,
organizare şi desfăşurare a activităţilor structurilor de armă, conform formei şi
conţinutului instituţionalizat.
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Asimilarea de către studenţi a noţiunilor de bază
7.1. Obiectivul general al
necesare utilizării mediului Mathcad în aplicaţii
disciplinei
specifice.
 exersarea implementării şi rulării de către studenţi a
unor modele în Mathcad din domeniul NBC;
7.2. Obiectivele specifice
 consolidarea unor cunoştinţe din disciplinele
domeniului NBC prin realizarea de aplicaţii specifice.

8. Conţinuturi
Metode de
8.1. Curs Observaţii
predare
Mediul Mathcad
Prezentarea mediului de lucru – caracteristici generale
Expunere,
Mathcad utilizat în calcule numerice
Explicaţie
Tehnici de vizualizare folosind Mathcad
Toolboxuri Mathcad
Introducere în programarea Mathcad.
Operaţii cu tablouri, matrici, scalari
Expunere,
Structuri de date
Explicaţie
Instrucţiuni şi funcţii de control
Structura programelor Mathcad
Funcţii Mathcad de interes general.
Expunere,
Funcţii matematice uzuale
Explicaţie
Funcţii de control general

456
Scripturi şi funcţii utilizator.
Expunere,
Fişiere de comenzi indirecte (.m)
Explicaţie
Fişiere de funcţii
Reprezentări grafice 2D
Grafica în coordonate rectangulare Expunere,
Grafica în coordonate polare şi logaritmice Explicaţie
Tehnici avansate de reprezentări grafice 2D
Reprezentări grafice 3D
Grafice de bază 3D
Expunere,
Suprafeţe mesh 3-D şi grafice de tip contur
Explicaţie
Tehnici avansate de reprezentări grafice 3D, controlul
reprezentării grafice
Bibliografie:
1. Ghinea, MatCHAD, Calcul Numeric-Grafică -Aplicaţii, Editura Teora 2004.
2. Matworks, MatCGAD User's Guide..
Metode de Observaţii
8.2. Seminar/laborator
predare
Mathcad sub Windows: mediu de lucru, fereastra de
comezi, gestionare fişiere, alegere opţiuni, fereastra de Explicaţie, urmărire
reprezentări grafice, declaraţii, expresii, variabile, proiecţie.
sintaxa comenzi.
Introducerea matricilor şi vectorilor, referirea
elementelor, operaţii cu matrici, operaţii cu tablouri, Explicaţie, urmărire
generarea automată a matricilor şi vectorilor, proiecţie.
polinoame.
Tablouri multidimensionale, vectori de celule, text şi Explicaţie, urmărire
caractere, structuri neomogene. proiecţie.
Funcţii Mathcad de interes general: funcţii de control
general, funcţii pentru control directoare, fişiere şi
sistem de operare, funcţii asociate ferestrei de comenzi, Explicaţie, urmărire
functii control variabile memorie, Funcţii matematice proiecţie.
uzuale: aproximarea numerelor, numere complexe,
funcţii trigonometrice, funcţii hiperbolice.
Funcţii, scripturi, funcţii inline, funcţii de funcţii, Explicaţie, urmărire
vectorizare şi prealocare. proiecţie.
Crearea graficelor X-Y (2D plots), Plot control,
Explicaţie, urmărire
Crearea graficelor XYZ (3D plots), plotări multiple,
proiecţie.
Funcţii grafice rapide.
Mathcad sub Windows: mediu de lucru, fereastra de
comezi, gestionare fişiere, alegere opţiuni, fereastra de
reprezentări grafice, declaraţii, expresii, variabile,
sintaxa comenzi.
Bibliografie:
1. Ghinea, MatCHAD, Calcul Numeric-Grafică -Aplicaţii, Editura Teora 2004.
2. Matworks, MatCGAD User's Guide..

457
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul
programului.
Conţinuturile disciplinei Pachete de programe specifice armei corespund următoarelor repere
teoretice şi practice contemporane:
 educaţia centrată pe student
 participare activă a studenţilor, parteneriat între educator şi student
 metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare
 educaţia permanentă, autoeducaţia
Tematica disciplinei Pachete de programe specifice armei corespunde următoarelor cerinţe
ale angajatorilor:
 desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor
 instruirea individuală şi colectivă a militarilor
 strategii didactice eficiente
 utilizarea de tehnologii moderne.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate de evaluare din nota
finală
 Utilizarea corectă a noţiunilor cu care se
operează la modelarea şi simularea în mediul
10.4. Curs Mathcad. 50 %
 Explorarea corectă a ferestrelor de dialog şi
Colocviu.
stabilirea parametrilor necesari.
Aplicaţie
 Implementarea corectă a scripturilor Mathcad.
Mathcad.
10.5.  Rularea modelelor şi extragerea datelor şi
Seminar/ caracteristicilor de interes. 50%
laborator  Diversificarea posibilităţilor de modelare şi
simulare într-o aplicaţie.
10.6. Standard minim de performanţă
– implementarea minimală şi rularea reuşită a unei aplicaţii simple
– vizualizarea şi extragerea unor caracteristici şi date.

458
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Facultatea de Management Militar
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei/Geniu

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei PACHETE DE PROGRAME SPECIFICE ARMEI
2.2. Titularul activităţilor de curs Lect. [Link]. Romana OANCEA
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Romana OANCEA
2.7.
2.5. 2.6. Tipul de
2.4. Anul de studiu 2 3 Cv Regimul Facultativă
Semestrul evaluare
disciplinei

3. Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2. curs 1 3.3. seminar/ 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 24 din care 3.5. curs 12 3.6 seminar/ 12
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe
5
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 9
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 22
3.8. Total ore pe semestru 50
3.9. Numărul de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum  Desen tehnic şi statica construcţiilor

4.2. de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului  laptop, videoproiector
5.2. de desfăşurare a
 calculatoare, videoproiector
seminarului/laboratorului

459
6. Competenţele specifice acumulate
C.4 Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea şi utilizarea
capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de probleme
specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative
specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi
Competenţe profesionale

procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate.

C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea
de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale
tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei.
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi
armamentului specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor militare şi
a procedeelor tactice specifice armei şi nivelului structurii militare.
C4.4 Analiza şi evaluarea parametrilor de funcţionare a armamentului şi tehnicii
specifice armei şi valorificarea acestora în constituirea capabilităţilor funcţionale ale
entităţilor organizaţionale specifice armei şi redactarea documentelor de planificare,
organizare şi desfăşurare a activităţilor structurilor de armă, conform formei şi
conţinutului instituţionalizat.
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al  Însuşirea corectă a limbajului de specialitate şi formarea
disciplinei deprinderile de utilizare a software-ului de specialitate
 Cunoaşterea şi utilizarea corectă a noţiunilor de bază
ale disciplinei;
 Înţelegerea impactului tehnologiilor informatice în
societate, a conexiunilor dintre informatică şi alte obiecte de
studiu precum şi a utilităţii folosirii software-ului de
proiectare asistată în diverse domenii;
7.2. Obiectivele specifice
 Cunoaşterea şi înţelegerea modului de lucru în
proiectarea asistată de calculator;
 Explicarea şi interpretarea conceptelor de bază
necesare proiectării asistate de calculator;
 Dezvoltarea competenţelor de utilizare a principalelor
instrumente ale proiectării asistate de calculator(PAC)

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Proiectare Asistată de Calculator–mediului
de lucru, tehnici de bază de desenare
interactivă şi desenare pe baza comenzilor Expunere
 Mediul de lucru –interfeţa grafică Explicaţie
 Tehnici de bază de desenare Conversaţie
interactivă
 Comenzi de desenare şi editare

460
Editare şi modificare primitivelor grafice;
Modul OSNAP. Cotare. Haşuri.
 Comenzi pentru editarea entităţilor
grafice: properties, match properties
 Comenzi de ştergere, copiere, mutare,
oglindire Expunere,
 Comenzi de scalare şi rotaţie Explicaţie,
 Comenzi de extindere sau tăiere Conversaţie,
 Modul OSNAP – alegerea punctelor Demonstraţie
caracteristice ale liniilor (capăt, mijloc,
intersecţie), trasarea tangentelor,
perpendicularelor, paralelelor
 Cotare
 Haşuri
Organizare desen. Straturi de desenare Expunere,
 Definirea layere-lor Explicaţie,
 Stabilirea culorilor şi a tipului de linie Conversaţie,
pentru fiecare nivel Demonstraţie
Autocad 3D. Proiecţii. Perspective. Vederi
 Comenzi specifice desenului 3D Expunere,
 Proiecţii paralele Explicaţie,
Conversaţie,
 Perspective
Demonstraţie
 Vederi
Obiecte 3D. Solide 3D Expunere,
 obiecte geometrice 3D Explicaţie,
 Solide: prismă, con, cilindru, sferă, Conversaţie,
torus Demonstraţie
Bibliografie
Autodesk, User's Guide, Autodesk Inc. 2001
- David Frey, Autocad 2006, Ed. All, 2005
- Romana Oancea, Proiectare asistată de calculator. Iniţiere în Auocad, Ed. Academia
Forţelor Terestre, Sibiu, 2010
8.2. seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Trasarea primitivelor utilizând bara de
instrumente şi meniul. Comenzi pentru editare Exerciţiu,
primitivelor grafice: oglindire, deplasare, Experiment
prelungire, tăiere
Utilizarea comenzilor OSNAP. Determinarea
mijlocului şi capetelor segmentelor. Trasarea
paralelelor şi perpendicularelor. Trasarea Exerciţiu,
tangentelor la cerc şi a cercurilor concentrice. Studiu de caz,
Realizarea unei piese complexe pentru
exemplificarea modului OSNAP.
Elemente de cotare a desenelor
Comenzi specifice cotărilor(Continue,
Baseline) dimensiuni radiale, dimensiuni
Exerciţiu,
angulare, aliniate, ordonată, dimensionare
distanţe scurte Utilizarea haşurilor predefinite
şi definirea haşurilor proprii; controlul textului
461
Comenzi uzuale proiectării 3D Exerciţiu,
Piese 3D. Proiecţii, vederi şi perspective Simulare
Exerciţiu,
Aplicaţii. Desenarea obiectelor 3D. Solide
Simulare
Bibliografie
- Autodesk, User's Guide, Autodesk Inc. 2001
- David Frey, Autocad 2006, Ed. All, 2005
- Romana Oancea, Proiectare asistată de calculator. Iniţiere în Auocad, Ed. Academia
Forţelor Terestre, Sibiu, 2010

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Pachete de programe specifice corespund următoarelor repere
teoretice şi practice:
 Realizare desenelor tehnice specifice cu ajutorul software-ului specializat - CAD
 Utilizarea teoriilor moderne în domeniul CAD
 Tematica disciplinei Pachete de programe specifice corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
 Utilizarea de către militari a tehnicii şi aparaturii moderne de specialitate;
 Utilizarea aplicaţiilor pentru proiectare

10. Evaluare
10.3.
10.2. Metode
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare Pondere din
de evaluare
nota finală
- Utilizarea corectă a limbajului de
specialitate
- realizarea desenelor, respectând
10.4. Curs 85%
cotele şi elementele înscrise, în 2D
Colocviu.
- realizarea desenelor 3D, utilizând
Desen
comenzi specifice
Autocad
- răspunsul la temele şi lucrările
10.5. practice de laborator
15%
Seminar/laborator - rezolvarea etapelor premergătoare
finalizării proiectului individual
10.6. Standard minim de performanţă
 Să utilizeze limbajul de specialitate.
 Să realizeze în 2D o piesă respectând cotele şi elementele indicate

462
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei PACHETE DE PROGRAME SPECIFICE ARMEI
(contrainformaţii militare)
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Dorin TOHĂNEAN
2.3. Titularul activităţilor de
[Link]. Dorin TOHĂNEAN
seminar
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul
II 2.5. Semestrul 3 Cv. Facultativă
studiu de evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat

3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2. curs 1 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
24 din care 3.5. curs 12 12
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 7
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 7
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 26
3.8. Total ore pe semestru 50
3.9. Numărul de credite 2

4. Precondiţii

4.1. de curriculum Parcurgerea disciplinei „Informaţii pentru apărare (II)”.

4.2. de competenţe -

5. Condiţii
- existenţa unei săli de clasă unde să se poată
5.1. de desfăşurare a cursului desfăşura activităţi nivel Secret de Serviciu, dotată cu
PC, proiector şi ecran proiecţie.
5.2. de desfăşurare a
- pregătirea adecvată pe baza cunoştinţelor predate
seminarului/laboratorului
463
6. Competenţele specifice acumulate
C3. Susţinerea procesului info-decizional în managementul organizaţiei militare
C 3.3. Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru modelarea deciziei şi
profesionale
Competenţe

analiza fluxurilor de activităţi din organizaţie;

C 3.5. Elaborarea strategiilor de acţiune în raport cu finalităţile asumate de
organizaţia militară şi tendinţele de dezvoltare sociale şi economice.

7. Obiectivele disciplinei
Cunoaşterea, asimilarea şi operarea adecvată a noţiunilor,
conceptelor, sintagmelor şi principiilor ce definesc domeniul
7.1. Obiectivul general
securităţii naţionale, domeniul informaţii pentru apărare şi
al disciplinei
activităţile de informaţii militare, contrainformaţii şi securitate
militară.
- Să definească elementele referitoare la organizarea,
concepţiile de lucru şi a modalităţile de acţiune ale serviciilor de
informaţii străine.
- Să explice noţiunile specifice conceptelor de bază, cerinţelor şi
principiilor activităţii de contrainformaţii militare;
- Să explice şi să interpreteze abordările conceptuale autohtone
şi ale unor puteri militare străine privind securitatea naţională,
domeniile de manifestare, forţele şi mijloacele angajate în
asigurarea sa.
- Să explice rolului şi locului structurilor de contrainformaţii în
activitatea de prevenire a riscurilor şi contracarare a ameninţărilor
la adresa securităţii naţionale.
- Să identifice corect şi oportun ameninţările la adresa securităţii
militare.
- Să utilizeze adecvat metodele, tehnicile şi instrumentele
specifice domeniului contrainformaţii militare.
- Să proiecteze şi să aplice autonom măsuri specifice de protecţie
7.2. Obiectivele
individuală şi colectivă, pentru împiedicarea apariţiei şi
specifice
dezvoltării ameninţărilor şi pericolelor la adresa securităţii
naţionale pe fondul manifestării unor vulnerabilităţi în obiectivele
militare.
- Să exemplifice, să proiecteze acţiuni şi măsuri de colaborare cu
organele de comandă, în scopul realizării educaţiei
contrainformative a personalului din obiectivele militare şi
conştientizarea de către acesta a metodelor folosite de serviciile
de informaţii străine şi formelor de manifestare a ameninţărilor la
adresa securităţii naţionale.
- Să identifice breşelor de securitate.
- Să proiecteze şi să aplice măsuri pentru prevenirea apariţiei
canalelor de scurgere a informaţiilor clasificate şi împiedicarea
accesului neautorizat în medii şi zone protejate din obiectivele
militare.
- Să manifeste şi să promoveze sentimentele de ataşament şi
loialitate faţă de organismul militar, să înţeleagă necesitatea
protecţiei contrainformative a persoanelor, informaţiilor,
464
 entităţilor militare în contextul asigurării securităţii naţionale.
- Să manifeste o atitudine proactivă în plan profesional pentru
identificarea, prevenirea şi contracararea ameninţărilor şi
riscurilor la adresa securităţii naţionale.

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Nr. ore
Noile ameninţări la adresa securităţii şi nevoia de
contrainformaţii
- Abordări conceptuale în domeniul securităţii
naţionale din perspectiva unor puteri militare străine
Expunere
- Paradigmele conceptului de securitate naţională,
Explicaţie 2
etape şi evoluţii manifestate în România
Conversaţie
- Ameninţările nontradiţionale la adresa securităţii
- Structurile naţionale şi departamentale de
contrainformaţii ca factor de asigurare a securităţii
naţionale
Organizarea şi funcţionarea unor servicii de
informaţii străine: rol, misiuni şi atribuţii
- Organizarea serviciilor secrete ale SUA – NSA,
CIA, DIA
Expunere
- Organizarea serviciilor secrete ale Marii Britanii –
Explicaţie 2
MI5, MI6
Conversaţie
- Organizarea serviciilor secrete ale Federaţiei Ruse – GRU,
SVR, FSB
- Organizarea serviciilor de informaţii ale Israelului
– MOSSAD, SHIN BETH, AMAN
Doctrina NATO de informaţii, contrainformaţii şi
securitate
- Nevoia de apărare colectivă şi abordarea doctrinară Expunere
unitară a principiilor activităţii de informaţii, Explicaţie 2
contrainformaţii şi securitate Conversaţie
- Doctrina NATO de contrainformaţii
- Doctrina NATO de securitate
Activitatea de contrainformaţii militare – repere
conceptuale, conţinut şi mod de desfăşurare
- Locul şi rolul Direcţiei Contrainformaţii şi
Securitate Militară în identificarea şi contracararea
vulnerabilităţilor, ameninţărilor şi riscurilor la adresa
securităţii naţionale a României
Expunere
- Contrainformaţiile militare componenta ofensivă a
Explicaţie 1
activităţii de protecţie a persoanelor, informaţiilor
Conversaţie
clasificate şi acţiunilor din cadrul Ministerului
Apărării Naţionale
- Securitatea militară, componenta defensivă a
activităţii de protecţie a persoanelor, informaţiilor
clasificate şi acţiunilor din cadrul Ministerului
Apărării Naţionale

465
Pregătirea contrainformativă – acţiune
preventivă de contrainformaţii militare
- Consideraţii generale
- Pregătirea contrainformativă generală, măsură
proactivă de protecţie a persoanelor, informaţiilor
clasificate şi a activităţilor desfăşurate în cadrul Expunere
obiectivelor militare pentru prevenirea şi Explicaţie 1
contracararea acţiunilor de informaţii ostile Conversaţie
- Pregătirea contrainformativă specială, măsură
reactivă la acţiunile serviciilor de informaţii ostile de
punctare, selecţie, punere în relaţie de dependenţă,
atragere la colaborare şi exploatare informativă a
personalului armatei
Utilizarea surselor deschise de informaţii în
activitatea de contrainformaţii militare
- Tipologia surselor deschise de informaţii Expunere
- Căutarea, culegerea, verificarea şi valorificarea Explicaţie 2
informaţiilor din surse deschise Conversaţie
- Avantajele utilizării surselor deschise de informaţii
- Riscurile utilizării surselor deschise de informaţi
Agentul de informaţii personajul nevăzut al
scenei sociale
- Agentul de informaţii, mijlocul de bază al activităţii
Expunere
de obţinere şi verificare a datelor şi informaţiilor de
Explicaţie 2
interes pentru activitatea de contrainformaţii militare
Conversaţie
- Tipologia surselor de informaţii umane
- Recrutarea agenţilor
- Interacţiunea ofiţer de informaţii-agent
Bibliografie:
Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României, Monitorul Oficial al României,
Partea I nr. 163 din 07/08/1991.
Legea apărării naţionale a României nr. 45/1994, Monitorul Oficial al României, Partea I
nr. 172 din 07/07/1994.
Legea nr. 535/25.11.2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.
Legea nr. 182/12.04.2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, modificată prin
Ordonanţa de urgentă 16/2005.
Legea 42 privind participarea forţelor armate la misiuni în afara teritoriului (SMG-96).
Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 36/2002 privind Strategia naţională de
prevenire şi combatere a terorismului.
Carta Albă a Securităţii Apărării Naţionale, Bucureşti, 2004.
Strategia de securitate naţională a României, Bucureşti, 2007
Strategia Naţională de Apărare, Bucureşti, 2010.
Doctrina naţională a informaţiilor pentru securitate, Bucureşti, 2004.
Doctrina pentru informaţii, contrainformaţii şi securitate a armatei, I.P.S.3, Bucureşti, 2005.
Doctrina pentru Informaţii, Contrainformaţii şi Securitate NATO – AJP 2.0., 2004.
Kolodziej, Edward A. Securitatea şi relaţiile internaţionale, Editura Polirom, Bucureşti,
2007.
Shulsky, Abram N., SCHMITT, Garry J., Războiul Tăcut, Ed. Polirom, 2008.
Troncotă Cristian, Istoria serviciilor secrete româneşti de la Cuza la Ceauşescu, Editura Ion
Cristoiu, Bucureşti, 1999.
466
 Troncotă Cristian, Blindaru Horaţiu, Careul de aşi. Serviciile secrete ale Marii Britanii,
SUA, Rusiei şi Israelului, Ed. Elion, 2008
8.2. Seminar şi laborator Metode de predare Observaţii
Conversaţie,
Noile ameninţări la adresa securităţii şi nevoia de
Explicaţie, 2
contrainformaţii
Problematizare
Dezbatere,
Organizarea şi funcţionarea unor servicii de
Explicaţie, 2
informaţii străine: rol, misiuni şi atribuţii
Problematizare
Problematizare,
Doctrina NATO de informaţii, contrainformaţii şi
Demonstraţie 2
securitate
Explicaţie,
Explicaţie,
Activitatea de contrainformaţii militare – repere Problematizare,
1
conceptuale, conţinut şi mod de desfăşurare Demonstraţie,
Studiu de caz
Dezbatere,
Pregătirea contrainformativă – acţiune preventivă Conversaţie,
1
de contrainformaţii militare Explicaţie,
Problematizare
Dezbatere,
Utilizarea surselor deschise de informaţii în
Conversaţie, 2
activitatea de contrainformaţii militare
Explicaţie
Dezbatere,
Agentul de informaţii personajul nevăzut al
Conversaţie, 2
scenei sociale
Explicaţie
Bibliografie:
Chiriac Mircea Dănuţ, Politici şi strategii de securitate la începutul secolului XXI, Editura
UNAp, Bucureşti, 2005
Claval, Paul, Geopolitică şi geostrategie, Editura CORINT, Bucureşti, 2001.
Crăciun Ion, Manta Dănuţ, Sarcinschi Alexandra, Gestionarea crizelor în cadrul NATO,
Editura UNAp, Bucureşti, 2004
David Charles-Philippe, Levesque Jacques, The Future of NATO, McGill-Queens
University Press, 2001
Grant, Hamil, Spies and secret service, BiblioLife, 2011.
Herman, Michael, Intelligence Power in Peace and War, Cambridge University Press, 1996.
Herman, Michael, Intelligence’s Future: Learning From the Past, The Journal of
Intelligence History, Vol.3, Nr.2, Winter 2003.
Huntington, Samuel P., Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale, Editura Antet
XX Press, 2005.
Lerner, Brenda, Lerner, Lee, Encyclopedia of Espionage, Intelligence & Security, Vol I-III,
Gale, 2004.
Sarcinschi, Alexandra, Securitatea în contextul internaţional al începutului de secol XXI –
Teză de doctorat, Bucureşti, 2006.
Sava Ionel Nicu, Extinderea NATO. Puncte de stabilitate şi securitate către Est, Institutul
Social Român, Bucureşti, 2003

467
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Pachete de programe specifice armei (contrainformaţii militare)
corespund următoarelor repere teoretice şi practice contemporane:
 Analiza mediului de securitate contemporan;
 Diversitatea acţiunilor de contrainformaţii militare;
 Adaptarea serviciilor de informaţii la mediul strategic;
Tematica disciplinei Pachete de programe specifice armei (contrainformaţii militare)
corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Formarea unui limbaj operaţional comun;
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice domeniului informaţii pentru
apărare;
 Identificarea şi interpretarea ameninţărilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor la adresa
securităţii naţionale din perspectiva domeniului informaţii pentru apărare;
 Înţelegerea modalităţilor de concretizare a cunoştinţelor teoretice în practica
activităţii de contrainformaţii militare;
 Conştientizarea necesităţii existenţei serviciului de contrainformaţii militar şi a
rolului acestuia în fundamentarea deciziilor la nivel strategic.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi
conceptelor specifice domeniului
10.4. Curs contrainformaţii militare; Probă scrisă 60 %
 Utilizarea feedback-ului pe toate palierele
activităţii de contrainformaţii militare;
 Abilităţi minime în explicarea conceptelor
fundamentale din domeniul contrainformaţii
10.5.
militare; Referat,
Seminar/ 40 %
 Manifestarea unei atitudini pozitive şi Studiu de caz
laborator
responsabile faţă de implicaţiile teoriei
militare în formarea profesională.
10.6. Standard minim de performanţă
 definirea noţiunilor generale şi explicarea determinărilor, tendinţelor şi perspectivelor de
evoluţie în domeniul contrainformaţiilor militare;
 întocmirea şi prezentarea unui referat (din tematica prevăzută la laborator) prin care
demonstrează că au studiat bibliografia minimală;
 întocmirea şi prezentarea a trei eseuri (din tematica prevăzută la laborator) prin care
demonstrează că au înţeles şi sunt în măsură să formuleze aprecieri şi concluzii în
legătură cu aspectele studiate;
 prezenţa la orele de curs şi angajarea în rezolvarea lucrărilor de laborator.

468
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei DINAMICA AUTOVEHICULELOR MILITARE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Ioan VIRCA
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Ioan VIRCA
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
II 2.5. Semestrul 3 Ex. Facultativ
studiu evaluare disciplinei

3. Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

din care 3.2.
3.1. Număr de ore pe săptămână 2 curs 1 3.3. seminar/laborator 1
3.4. Total ore din planul de din care 3.5.
24 12 3.6. seminar/laborator 12
învăţământ curs
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 6
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 8
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 26
3.8. Total ore pe semestru 50
3.9. Numărul de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum  DISCIPLINE DIN SEMESTRELE
ANTERIOARE :
 Mecanică şi rezistenţa materialelor;
 Mecanisme şi motoare;
4.2. de competenţe  C4.1
 C4.2

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului  în sală de specialitate

5.2. de desfăşurare a  în sală de specialitate

seminarului/laboratorului

469
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor specialităţii militare pentru soluţionarea problemelor
Competenţe profesionale

specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative
specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi
procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în
activitatea de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de
funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea noţiunilor generale despre dinamica autovehiculelor
militare şi înţelegerea fenomenelor şi proceselor care stau la
baza propulsării autovehiculelor în condiţii variate de teren şi
7.1. Obiectivul general
mediu, necesare formării şi dezvoltării competenţelor de
al disciplinei
specialist auto studenţilor militari, cu scopul de a le utiliza
eficient din punct de vedere al posibilităţilor de deplasare şi
consum în orice situaţie.
 Definirea noţiunilor de bază ale disciplinei studiate şi
înţelegerea importanţei cunoştinţelor aferente asupra modului de
folosire practică a autovehiculelor militare;
 Cunoaşterea criteriilor de bază privind organizarea generală a
autovehiculelor militare şi identificarea soluţiilor de bază
specifice tuturor categoriilor de autovehicule din dotare, a
avantajelor şi dezavantajelor acestora;
 Înţelegerea proceselor şi fenomenelor ce stau la baza
propulsării, tracţiunii şi stabilităţii autovehiculelor militare,
precum şi cunoaşterea posibilităţilor practice de executare în
7.2. Obiectivele specifice teren a acţiunilor caracteristice;
 Explicarea particularităţilor de conducere a autovehiculelor
militare în condiţiile de teren şi interoperabilitate cu structurile
din care fac parte în acţiuni comune specifice misiunilor forţelor
luptătoare;
 Formarea şi dezvoltarea aptitudinilor tehnice şi abilităţilor de
operare în mod fluent cu terminologia folosită în practica
dinamicii autovehiculelor militare;
 Înţelegerea necesităţii exploatării raţionale şi eficiente a
autovehiculelor militare în scopul realizării unor consumuri
minime de carburanţi-lubrifianţi.

470
8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
C1. Organizarea generală şi parametrii
principali ai autovehiculelor militare pe roţi
1.1. Definirea noţiunilor şi a termenilor generali
specifici abordării problematicilor dinamicii
autovehiculelor militare.
Film didactic,
1.2. Compartimentarea autovehiculelor militare. Expunere
Imagini, Soft,
1.3. Scheme de dispunere a echipamentului de Explicaţie
Planşe,
tracţiune. Conversaţie
Scheme
1.4. Parametrii constructivi, dinamici şi de
exploatare ai autovehiculelor militare.
1.5. Valorile impuse parametrilor principali ai
autovehiculelor de luptă pe roţi pentru asigurarea
unei mobilităţi ridicate
C2. Propulsarea autovehiculele militare pe roţi
2.1. Interdependenţa dintre puterea, cuplul motor
Film didactic,
şi turaţia motorului Expunere
Imagini, Soft,
2.2. Principiile mişcării autovehiculelor pe roţi. Explicaţie
Planşe,
2.3. Forţa de tracţiune la roţi. Conversaţie
Scheme
2.4. Presiunea specifică.
2.5. Rezistenţele la înaintarea pe uscat.
C3 . Tracţiunea autovehiculelor militare pe roţi
3.1. Capacitatea de progresiune în teren greu.
3.2. Posibilităţi tehnice de realizare a tracţiunii în Film didactic,
Expunere
construcţia transmisiei autovehiculelor militare pe Imagini, Soft,
Explicaţie
roţi . Planşe,
Conversaţie
3.3. Forţa la cârlig. Scheme
3.4. Posibilităţi de autoscoatere şi evacuare a
tehnicii militare deteriorate în teren greu.
C4. Stabilitatea autovehiculelor militare pe roţi
4.1. Stabilitatea autovehiculelor la deplasarea pe
uscat.
4.2. Sisteme electronice de control al stabilităţii.
Film didactic,
4.3. Stabilitatea autovehiculelor de luptă pe roţi la Expunere
Imagini, Soft,
deplasarea pe apă. Explicaţie
Planşe,
4.4 Conducerea transportoarelor blindate pe uscat Conversaţie
Scheme
şi pe apă.
4.5. Reguli şi condiţii privind transportul
persoanelor şi a mărfii în caroseria autovehiculelor
militare.
C5. Sisteme moderne de conducere a
autovehiculelor de luptă
Film didactic,
5.1. Sisteme cu termoviziune de conducere Expunere
Imagini, Soft,
vehicule Explicaţie
Planşe,
5.2. Sisteme de navigaţie combinate cu hărţi Conversaţie
Scheme
digitale
5.3. Ergonomia în conducerea maşinilor de luptă

471
C6. Consumul de combustibili şi lubrifianţi al
autovehiculelor militare Film didactic,
Expunere
6.1. Calculul consumului de combustibili şi Imagini, Soft,
Explicaţie
lubrifianţi. Planşe,
Conversaţie
6.2. Influenţa diferiţilor parametrii asupra Scheme
consumului.
C7. Influenţa elementelor de securitate pasivă
şi activă asupra dinamicii autovehiculelor
Film didactic,
militare Expunere
Imagini, Soft,
7.1. Elemente constructive de securitate pasivă şi Explicaţie
Planşe,
activă Conversaţie
Scheme
7.2. Influenţa elementelor de securitate asupra
dinamicii
Bibliografie:
1. Untaru Marin, ş.a., Dinamica autovehiculelor pe roţi. Ed. didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1981.
2. Urdăreanu Tiberiu, ş.a., Propulsia şi circulaţia autovehiculelor cu roţi. Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1987.
3. Urdăreanu Tiberiu, Popa Ştefan, Transportorul blindat, Editura Militară, 1973.
4. Manual de cunoaştere şi exploatare - Transportoare amfibii blindate pe roţi, Bucureşti,
1988.
8.2. Laborator Metode de predare Observaţii
L1. Identificarea părţilor mari componente ale Loc
Conversaţie
autoturismelor, autocamioanelor, transportoarelor desfăşurare:
Explicaţie
blindate şi tancurilor. Soluţii de organizare săli tehnice/
Demonstrare
generală a autovehiculelor studiate. parcul auto
Loc
Conversaţie
L2. Calculul parametrilor de progresiune ai desfăşurare:
Explicaţie
autovehiculelor militare în diferite situaţii săli tehnice/
Demonstrare
parcul auto
Loc
Conversaţie
L3. Calculul parametrilor de tracţiune ai desfăşurare:
Explicaţie
autovehiculelor militare în diferite situaţii săli tehnice/
Demonstrare
parcul auto
Loc
L4. Identificarea echipamentelor de propulsie pe Conversaţie
desfăşurare:
uscat şi pe apă din compunerea autovehiculelor Explicaţie
săli tehnice/
militare şi lucrul cu acestea Demonstrare
parcul auto
Loc
L5. Identificarea aparaturii dispusă pe tablourile Conversaţie
desfăşurare:
de bord şi a comenzilor de la posturile de Explicaţie
săli tehnice/
conducere ale autovehiculelor din dotare Demonstrare
parcul auto
Loc
L6. Calculul consumurilor de carburanţi-lubrifianţi Conversaţie
desfăşurare:
pentru principalele tipuri de autovehicule militare Explicaţie
săli tehnice/
din dotare Demonstrare
parcul auto

472
 Loc
L7. Analiza influenţei elementelor de securitate Conversaţie
desfăşurare:
pasivă şi activă asupra dinamicii autovehiculelor Explicaţie
săli tehnice/
militare în teatrele de operaţii actuale Demonstrare
parcul auto
Bibliografie
1. Untaru Marin, ş.a., Dinamica autovehiculelor pe roţi. Ed. didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1981.
2. Urdăreanu Tiberiu, ş.a., Propulsia şi circulaţia autovehiculelor cu roţi. Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1987.
3. Urdăreanu Tiberiu, Popa Ştefan, Transportorul blindat, Editura Militară, 1973.
4. Manual de cunoaştere şi exploatare - Transportoare amfibii blindate pe roţi, Bucureşti,
1988.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Dinamica autovehiculelor militare, corespund următoarelor repere
teoretice şi practice actuale:
 Formarea de specialişti în domeniu, capabili să utilizeze eficient autovehiculele militare.
 Formarea capacităţii de a proiecta activităţi şi acţiuni în diferite condiţii de teren sau
mediu, folosind tehnica auto din dotare.
Tematica disciplinei Dinamica autovehiculelor militare corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
 Aplicarea corectă a procedurilor de operare privind utilizarea şi evacuarea autovehiculelor
militare;
 Transpunerea în practica circulaţiei rutiere a elementelor de siguranţa conducerii
autovehiculelor.

10. Evaluare
10.3.
10.2.
Tip Pondere
10.1. Criterii de evaluare Metode de
activitate din nota
evaluare
finală
 Analiza constructiv-funcţională a dispunerii
principalelor ansambluri şi subansambluri din
construcţia autovehiculelor militare pe roţi;
 Identificarea corectă a mărimilor specifice
deplasării autovehiculelor, asupra cărora se poate
interveni în procesul de exploatare în scopul utilizării
eficiente a acestora;
 Descrierea particularităţilor conducerii Probă
10.4. Curs 70 %
autovehiculelor militare pe roţi pe drumurile publice scrisă
sau în alte condiţii
 Explicarea fenomenelor şi proceselor specifice
deplasării autovehiculelor şi interacţiunii acestora cu
mediul asupra consumului de carburanţi-lubrifianţi;
 Evidenţierea importanţei elementelor de securitate
pasivă şi activă asupra dinamicii autovehiculelor şi
siguranţei circulaţiei acestora.
473
  Determinarea principalelor mărimi specifice Lucrări de
propulsiei, tracţiunii şi stabilităţii pentru laborator şi
10.5.
autovehiculele studiate şi analiza acestora. referat 30 %
Laborator
 Stabilirea corectă a tehnicilor şi mijloacelor de Probă
evacuare a unor tipuri de tehnică din teren greu. practică
10.6. Standard minim de performanţă
- Să definească mărimile ce caracterizează dinamica autovehiculelor militare în termeni
tehnici consacraţi, în proporţie de minim 25%;
- Să indice modul de organizare generală a autovehiculelor militare pe roţi şi să
evidenţieze influenţa particularităţilor funcţionale ale sistemului de propulsie asupra
capacităţii de progresiune a acestora în proporţie de minim 30%;
- Să determine mărimi specifice dinamicii autovehiculelor militare şi să stabilească
tehnici şi mijloace de evacuare a acestora din teren greu în proporţie de minim 30%;

474
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2 Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3 Departamentul Ştiinţe militare
1.4 Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei MATERIALE DE CONSTRUCŢII
2.2 Titularul activităţilor de curs [Link]. Florin ILIE
2.3 Titularul activităţilor de seminar [Link]. Florin ILIE
2.4 Anul de 2.6 Tipul de 2.7 Regimul
II 2.5 Semestrul 4 Cv Facultativ
studiu evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Numărul de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 1 3.3. seminar 1
3.4. Total din planul de învăţământ 24 din care 3.5. curs 12 3.6. seminar 12
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platforme electronice de specialitate şi pe 6
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 8
Tutorat -
Examinări 2
Alte activităţi -
3.7. Total ore studiu individual 26
3.8. Total ore pe semestru 50
3.9. Numărul de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

1. Fizică
4.1 de curriculum
2. Mecanică şi rezistenţa materialelor
4.2 de competenţe nu

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului sală de curs cu sistem de proiecţie

5.2 de desfăşurare a seminarului nu

475
6. Competenţele specifice acumulate
C.4 Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea şi utilizarea
capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de probleme
specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor
doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor
normative specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea
Competenţe profesionale

principalelor concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată

a limbajului de specialitate.
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în
activitatea de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de
funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei.
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi
armamentului specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor
militare şi a procedeelor tactice specifice armei şi nivelului structurii militare.
C4.4 Analiza şi evaluarea parametrilor de funcţionare a armamentului şi tehnicii
specifice armei şi valorificarea acestora în constituirea capabilităţilor
funcţionale ale entităţilor organizaţionale specifice armei şi redactarea
documentelor de planificare, organizare şi desfăşurare a activităţilor
structurilor de armă, conform formei şi conţinutului instituţionalizat.
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Dobândirea de către studenţi a cunoştinţelor de
bază referitoare la principalele tipuri de materiale de
7.1 Obiectivul general al construcţii utilizate în practică de către unităţile şi
disciplinei subunităţile de geniu. Cunoştinţele dobândite sunt
necesare la cursurile de „Maşini şi utilaje de geniu şi
”Fortificaţii militare”.
 însuşirea caracteristicilor generale ale materialelor
de construcţii şi a proprietăţilor acestora
 operarea corectă cu noţiunile specifice domeniului
materialelor de construcţii
 prezentarea proprietăţilor fizico-mecanice ale
materialelor de construcţii studiate
 prezentarea aplicaţiilor practice ale materialelor de
7.2 Obiectivele specifice construcţii studiate
 folosirea corectă a unităţilor de măsură pentru
mărimile ce caracterizează materialele de construcţii
studiate
 prezentarea modului de gestionare a materialelor de
construcţii în cadrul NATO
 utilizarea corectă a normativelor şi standardelor din
domeniul materialelor de construcţii

476
8. Conţinuturi
Metode de Observaţii
8.1. Curs
predare
Expunere,
Caracteristicile generale ale materialelor de
Explicaţie,
construcţii. Clasificarea materialelor de construcţii.
Conversaţie,
Caracteristici fizico-mecanice
Demonstraţie
Expunere,
Geneza şi alcătuirea rocilor. Alcătuirea şi clasificarea Explicaţie,
pământurilor Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
Piatra naturală pentru construcţii. Produse de Explicaţie,
balastieră. Produse de carieră. Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
Lianţi anorganici. Argile. Var aerian. Varuri hidraulice. Explicaţie,
Ipsos. Cimenturi. Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
Betoane. Materiale componente. Caracteristici. Tipuri de Explicaţie,
betoane. Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
Materiale ceramice. Tehnologie. Caracteristici. Materiale Explicaţie,
ceramice folosite în construcţii Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
Materiale din sticlă. Tehnologie . Caracteristici. Explicaţie,
Materiale din sticlă folosite la construcţii. Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
Materiale metalice. Caracteristici generale. Tehnologia Explicaţie,
fontelor şi oţelurilor. Fonte şi oţeluri folosite în construcţii Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
Lemnul. Structură şi proprietăţi. Materiale de construcţii din Explicaţie,
lemn. Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
Modul de gestionare a materialelor de construcţii în Explicaţie,
cadrul NATO. Conversaţie,
Demonstraţie
Bibliografie:
[1] Ioan HAŞ- „Materiale de construcţii şi elemente de construcţii militare”, Editura AFT,
Sibiu, 2000.
[2] Iosif BUCHMAN –„Materiale de construcţii”, Editura Politehnica Timişoara, 2009
[3] Neville A.M – „Properties of Concretes”, Technical Printing House Bucarest,2003
[4] [Link], [Link]- „Basics of Concrete Science” , Stroi-Beton St. Petersburg, 2006
[5] Ioan Dan POPA – „Maşini şi utilaje de geniu”, Editura AFT, Sibiu 2001
477
[6] Ioan Dan POPA – Note de curs-suport electronic
[7] NATO AJP-3.12(A): Allied Doctrine For Military Engineer Support To Joint Operations
Metode de Observaţii
8.2. Seminar/laborator
predare
Proprietăţi fizico-mecanice ale materialelor de construcţii Explicaţie
Analiza calitativa şi cantitativa a apei Explicaţie,
Exerciţiu
Caracteristicile agregatelor pentru betoane şi mortare Explicaţie,
Exerciţiu
Betoane cu lianţi anorganici. Caracteristicile betonului întărit Explicaţie,
Exerciţiu
Tipuri de mortare şi prepararea acestora Explicaţie,
Exerciţiu
Proprietăţile mecanice ale metalelor. Metale şi aliaje Explicaţie,
neferoase. Exerciţiu
Materiale de finisaj. Adezivi şi chituri. Materiale de izolaţie Explicaţie,
Exerciţiu
Bibliografie:
[1] Ioan HAŞ-„Geotehnică şi Fundaţii”, Editura AFT, Sibiu, 1999.
[2] Iosif BUCHMAN –„Materiale de construcţii”, Editura Politehnica Timişoara, 2009
[3] Neville A.M – „Properties of Concretes”, Technical Printing House Bucarest,2003
[4] [Link], [Link]- „Basics of Concrete Science” , Stroi-Beton St. Petersburg, 2006
[5] Ioan Dan POPA – „Maşini şi utilaje de geniu”, Editura AFT, Sibiu 2001

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul
programului.
Conţinuturile disciplinei corespund următoarelor repere teoretice şi practice contemporane:
 educaţia centrată pe student
 participare activă a studenţilor, parteneriat între educator şi cursant
 metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare
 educaţia permanentă, autoeducaţia
Tematica disciplinei corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor
 instruirea individuală şi colectivă a militarilor
 strategii didactice eficiente
 utilizarea de tehnologii moderne.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate de evaluare din nota
finală
 Utilizarea corectă a noţiunilor referitoare la
materialele de construcţii
10.4. Curs  Dobândirea cunoştinţelor referitoare la Examen scris 70 %
proprietăţile materialelor de construcţii şi
aplicaţiile practice ale acestora

478
  Utilizarea noţiunilor teoretice în rezolvarea
problemelor şi studiilor de caz şi întocmirea
referatelor
10.5. Evaluare pe
 Exersarea aplicării metodelor de rezolvare a
Seminar/ parcurs + 30 %
problemelor, în scopul optimizării acţiunilor la
laborator referat
care se referă
 Rezolvarea unui număr minim de probleme
din capitolele studiate
10.6. Standard minim de performanţă
– nota 5 minim la verificarea pe parcurs
– nota 5 minim la verificarea finală prin examen

479
480
 ANUL III DE STUDII
SERIA 2015-2018

DOMENIUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ

„ŞTIINŢE MILITARE, INFORMAŢII ŞI ORDINE PUBLICĂ“

SPECIALIZAREA UNIVERSITARĂ
„MANAGEMENTUL ORGANIZAŢIEI“

481
482
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe Militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei INFORMATICA APLICATĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Luminiţa GIURGIU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Romana OANCEA
2.4. Anul de 2.5. 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
III Semestrul 5 P Obligatorie
studiu evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar/
3.1 Număr de ore pe săptămână 3 3.2 din care curs 1 2
laborator
3.4 Total ore din planul de 3.6 seminar/
36 3.5 din care curs 12 24
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 7
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 39
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

5. Precondiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de curriculum nu

5.2. de competenţe nu

6. Condiţii (acolo unde este cazul)

6.1. de desfăşurare a cursului laptop, ecran, videoproiector

6.2. de desfăşurare a calculatoare, ecran, videoproiector

seminarului/laboratorului

483
6. Competenţele specifice acumulate
C3. Susţinerea procesului infodecizional în managementul organizaţiei
militare
C3.1 Definirea conceptelor specifice teoriei organizaţiilor în vederea comunicării profesionale
inclusiv în limba engleză, cu descrierea modelelor de simularea deciziei.
C3.2 Analiza, interpretarea şi explicarea fenomenelor specifice organizaţiei (militare)
C3.3 Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru modelarea deciziei şi analiza fluxurilor
de activităţi din organizaţie
C3.4 Analiza comparativă a metodelor de diagnoză a stării organizaţiilor, a proceselor
organizaţionale, a vulnerabilităţilor şi riscurilor în funcţie de fundamentul lor teoretic, şi a
caracteristicilor organizării sociale piramidale şi în reţea
C3.5 Elaborarea strategiilor de acţiune în raport cu finalităţile asumate de organizaţia militară şi
tendinţele de dezvoltare sociale şi economice
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă şi
utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de probleme
specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi strategiilor
de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei militare naţionale, a
normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative specifice şi a manualelor militare;
definirea, clasificarea principalelor concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea
adecvată a limbajului de specialitate
Competenţe profesionale

C4.2 Explicarea fundamentelor

teoretice ale specializării în armă şi misiunilor structurilor de armă de la baza ierarhiei militare,
ale suportului aplicativ în activitatea de stat major şi logisticii militare, a principiilor
constructive şi de funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi armamentului
specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor militare şi a procedeelor tactice
specifice armei şi nivelului structurii militare
C4.4 Analiza şi evaluarea parametrilor de funcţionare a armamentului şi tehnicii specifice
armei şi valorificarea acestora în constituirea capabilităţilor funcţionale ale entităţilor
organizaţionale specifice armei şi redactarea documentelor de planificare, organizare şi
desfăşurare a activităţilor structurilor de armă, conform formei şi conţinutului instituţionalizat
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor organizaţionale
specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite
C6. Aplicarea tehnicilor militare de acţiune individuală în diferite contexte situaţionale
C6.1 Identificarea şi definirea fundamentelor normative ale comportamentului organizaţional
militar în diferite contexte situaţionale
C6.2 Explicarea principiilor
constructive şi de funcţionare a armamentului individual, a modului de operare cu sistemele
informaţionale, a modalităţilor de asigurare a acţiunilor şi discriminarea procedeelor şi
tehnicilor individuale şi colective de acţiune în funcţie de contextul misiunii ordonate
C6.3 Aplicarea unor metodologii de instruire performante şi corelarea necesităţilor de
autoformare cu dinamica solicitărilor din organizaţia militară
C6.4 Evaluarea riscului în spaţiul de luptă tactic şi integrarea adecvată a procedeelor şi
tehnicilor de acţiune individuală în ansamblul acţiunilor de grup în situaţii de luptă simulată
C6.5 Proiectarea procedeelor de acţiune individuală în funcţie de caracteristicile
situaţiilor şi utilizarea eficientă şi oportună a aparaturii, armamentului şi
echipamentelor din dotare pentru îndeplinirea misiunii

484
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
Însuşirea teoriei şi metodologiei pedagogice moderne, necesare în
7.1. Obiectivul general
organizarea şi desfăşurarea şedinţelor de instruire a
al disciplinei
militarilor şi utilizarea tehnicii din dotare
 cunoaşterea şi utilizarea corectă a noţiunilor de bază ale
disciplinei, din perspectivă curriculară;
 înţelegerea impactului tehnologiilor informatice în
societate, precum şi a conexiunilor dintre informatică şi alte
obiecte de studiu;
 înţelegerea importanţei studierii disciplinei Informatica
7.2. Obiectivele
aplicată, ca fundament al pregătirii teoretice şi practice a
specifice
viitorilor ofiţeri;
 însuşirea conceptelor de bază şi metodologiei privind
dezvoltarea unor aplicaţii WEB dinamice;
 deprinderea abilităţilor aplicative şi practice în vederea
rezolvării unor probleme specifice de interogare a bazelor de date
prin intermediul formularelor.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Concepte de bază HTML
1.1. Cod, tag-uri HTML
1.2. Crearea şi editarea de pagini HTML
1.3. Lucrul cu link-uri, imagini, hărţi de imagini, Expunere,
tabele, liste, ferestre Explicaţie,
1.4. Elemente speciale (META, embed, marquee, Demonstraţie
object)
1.5. HTML5 - tag-uri noi
1.6. Lucrul cu stiluri CSS
Elemente constructive ale limbajului PHP
2.1. Crearea unui script php Expunere,
2.2. Variabile, operatori php Explicaţie,
2.3. Structuri de control Demonstraţie
2.4. Funcţii
Scripturi PHP cu grad avansat de
complexitate.
Expunere,
3.1. Scrierea instrucţiunilor condiţionale
Explicaţie,
3.2. Utilizarea funcţiilor
Demonstraţie
3.3. Utilizarea tablourilor
3.4. Utilizarea şirurilor
Prelucrarea datelor cu ajutorul
formularelor
4.1. Crearea unui form (tag-ul FORM, INPUT) Expunere,
4.2. Liste de selecţie, câmpuri editare multilinie Explicaţie,
4.3. Formulare complexe Demonstraţie
4.4. Algoritmul de prelucrare a datelor
4.5. Verificarea datelor introduse în formular

485
Baze de date în MySQL. Funcţionalităţi
avansate ale limbajului PHP: accesul la
bazele de date relaţionale
5.1. Crearea unei baze de date cu phpmyadmin Expunere,
5.2. Conectarea la MySQL Explicaţie,
5.3. Prelucrarea rezultatelor interogărilor Demonstraţie
SELECT, INSERT, UPDATE, DELETE
5.4. Verificarea interogărilor
5.5. Explorarea SGBD
Realizarea unei aplicaţii web: soluţia
completă HTML-PHP-MySQL
6.1. Crearea bazei de date Expunere,
6.2. Crearea fisierului de configurare şi a fişierului Explicaţie,
index Demonstraţie
6.3. Prelucrarea şi verificarea datelor trimise
prin intermediul formularelor
Bibliografie
1. Giurgiu Luminiţa, Programare WEB, Editura Academiei Forţelor Terestre, 2006
2. Giurgiu Luminiţa, Tehnici avansate de programare WEB, Editura Academiei Forţelor
Terestre, 2009
3. Oancea Romana, Informatică aplicată. Programare WEB, Editura Academiei Forţelor
Terestre, 2010
4. Nixon Robin, Learning PhP, MySQL AND JavaScript. A stept-by-step Guide to Creating
Dynamic Websites, O`Reilly Media
5. Vaswani Vikram, PhP:A Beginner Guide,
[Link] 2009
6. Anghel Traian, Manualul tau de PhP, ed. Albastra, 2012
7. Zank Kevin, Build Your Own Database Driven Websites Using PhP, MySQL, [Link]
[Link]/book/405, 2010
8. Tehnici de Web Design, 3d FORTIS EXPERT, 2012
9. Bird Linda, Internet, Ghid complet de utilizare, Ed. Corint, 2012
10. [Link] – pagina oficială a grupului de lucru pentru dezvoltarea limbajului
PhP.
11. [Link] – set gratuity de tutorial şi documentaţii pentru programarea
paginilor Web
8.2. Laborator/Seminar Metode de predare Observaţii
Noţiuni şi elemente de bază pentru Explicaţie,
programarea în limbajul HTML Demonstraţie
Realizarea de pagini web statice cu HTML Explicaţie,
Problematizare,
Demonstraţie
Explicaţie,
Crearea programelor PHP elementare
Demonstraţie
Elaborarea de programe PHP cu grad avansat Explicaţie,
de complexitate Problematizare
Demonstraţie
Lucrul cu baze de date MySQL. Explicaţie,
Scripturi PHP pentru accesarea bazelor de date Problematizare
relaţionale. Demonstraţie

486
Realizarea de aplicaţii web dinamice prin Explicaţie,
combinarea HTML, PHP şi MySQL Problematizare
Demonstraţie
Bibliografie
1. Giurgiu Luminiţa, Programare WEB, Editura Academiei Forţelor Terestre, 2006
2. Giurgiu Luminiţa, Tehnici avansate de programare WEB, Editura Academiei Forţelor
Terestre, 2009
3. Oancea Romana, Informatică aplicată. Programare WEB, Editura Academiei Forţelor
Terestre, 2010
4. Nixon Robin, Learning PhP, MySQL AND JavaScript. A stept-by-step Guide to Creating
Dynamic Websites, O`Reilly Media
5. Vaswani Vikram, PhP:A Beginner Guide,
[Link] 2009
6. Anghel Traian, Manualul tau de PhP, ed. Albastra, 2012
7. Zank Kevin, Build Your Own Database Driven Websites Using PhP, MySQL, [Link]
[Link]/book/405, 2010
8. Tehnici de Web Design, 3d FORTIS EXPERT, 2012
9. Bird Linda, Internet, Ghid complet de utilizare, Ed. Corint, 2012
10. [Link] – pagina oficială a grupului de lucru pentru dezvoltarea limbajului
PhP.
11. [Link] – set gratuity de tutorial şi documentaţii pentru programarea
paginilor Web
Indicaţii de întocmire a proiectului final:
[Link]

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Informatică aplicată corespund următoarelor repere teoretice şi
practice contemporane:
 Dezvoltarea noii viziuni şi atitudini practice asupra educaţiei, prin prisma tehnologiei
informaţiei şi a rolului acesteia în progresul omenirii;
 Corelarea aspectelor învăţare-spaţiu web-societatea cunoaşterii cu amplificarea
capacităţii de gândire, comunicare şi acţiune în mediul Internet;
 Cultivarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific si activitatea
ştiinţifică, în vederea autoperfecţionării personale şi profesionale continue.
Tematica disciplinei Informatică aplicată corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Utilizarea de către militari a tehnicii şi aparaturii moderne de specialitate;
 Utilizarea softurilor în modelarea - simularea unor fenomene sau procese.
 Utilizarea tehnologiilor informaţionale moderne.

487
10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Utilizarea corectă a limbajului de marcare
şi scripting;
 Explicarea şi demonstrarea mecanismelor Probă practică,
10.4. Curs 80 %
de proiectare a unei pagini web dinamice; Proiect
 Utilizarea teoriilor, principiilor şi metodelor
moderne în domeniul programării web.
 Răspunsurile la temele, exerciţiile şi Test,
10.5.
lucrările practice de laborator; Portofoliu,
Seminar/ 20 %
laborator  Rezolvarea etapelor premergătoare finalizării Probă practică,
proiectului. Studiu de caz
10.6. Standard minim de performanţă
Să cunoască conceptele de bază HTML.
Să creeze pagini web statice cu HTML
Să cunoască elementele constructive ale limbajului PHP;
Să creeze programe PHP elementare;
Să creeze scripturi PHP pentru accesarea şi interogarea bazelor de date relaţionale;
Să cunoască modalitatea de prelucrare a datelor dintr-un formular;
Să întocmească proiectul final conform cerinţelor specificate.

488
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei ELEMENTE DE ARTĂ MILITARĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Gheorghe UDEANU
2.3. Titularul activităţilor de seminar
[Link]. Gheorghe UDEANU
Obligatorie,
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul
III 2.5. Semestrul 5 Ex. de
studiu de evaluare disciplinei
specialitate

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

1 3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2. curs 1
laborator
3.4. Total ore din planul de
12 3.6. seminar/
învăţământ 24 din care 3.5. curs
laborator
12

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 20
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 9
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 51
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Ştiinţe militare

4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului -

5.2. de desfăşurare a
-
seminarului/laboratorului

489
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în
armă şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru
soluţionarea de probleme specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor
şi strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor
doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor
normative specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor
concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de
specialitate
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în
activitatea de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de
funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi
armamentului specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor militare
Competenţe profesionale

şi a procedeelor tactice specifice armei şi nivelului structurii militare

C4.4 Analiza şi evaluarea parametrilor de funcţionare a armamentului şi tehnicii
specifice armei şi valorificarea acestora în constituirea capabilităţilor funcţionale
ale entităţilor organizaţionale specifice armei şi redactarea documentelor de
planificare, organizare şi desfăşurare a activităţilor structurilor de armă, conform
formei şi conţinutului instituţionalizat
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite
C6. Aplicarea tehnicilor militare de acţiune individuală în diferite
contexte situaţionale
C6.1 Identificarea şi definirea fundamentelor normative ale comportamentului
organizaţional militar în diferite contexte situaţionale
C6.2 Explicarea principiilor constructive şi de funcţionare a armamentului
individual, a modului de operare cu sistemele informaţionale, a modalităţilor de
asigurare a acţiunilor şi discriminarea procedeelor şi tehnicilor individuale şi
colective de acţiune în funcţie de contextul misiunii ordonate
C6.3 Aplicarea unor metodologii de instruire performante şi corelarea necesităţilor
de autoformare cu dinamica solicitărilor din organizaţia militară
C6.4 Evaluarea riscului în spaţiul de luptă tactic şi integrarea adecvată a
procedeelor şi tehnicilor de acţiune individuală în ansamblul acţiunilor de grup în
situaţii de luptă simulată
C6.5 Proiectarea procedeelor de acţiune individuală în funcţie de caracteristicile
situaţiilor şi utilizarea eficientă şi oportună a aparaturii, armamentului şi
echipamentelor din dotare pentru îndeplinirea misiunii
transversale
Competenţe

490
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
Conştientizarea importanţei utilizării corecte a noţiunilor şi
7.1. Obiectivul general conceptelor specifice artei militare şi manifestarea unei atitudinii
al disciplinei reflexive faţă de acţiunea militară modernă, în vederea
autoperfecţionării profesionale.
 cunoaşterea şi înţelegerea noţiunilor, conceptelor,
sintagmelor şi principiilor specifice artei militare, la nivel
operativ şi strategic;
 utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice artei
militare;
7.2. Obiectivele specifice
 utilizarea gândirii algoritmice pentru analiza acţiunilor militare;
 utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente superioare de
investigare a acţiunilor militare de mare amploare;
 manifestarea unei atitudini responsabile faţă de propria
dezvoltare ca specialist militar şi luptător.

8. Conţinuturi
Metode de Observaţii
8.1. Curs
predare
C1: Complexitatea confruntărilor militare contemporane –
abordări teoretice. Relaţii şi intercondiţionări între politica
de apărare şi strategia militară. Tipuri de strategii militare
1.1. Noţiuni fundamentale despre nivelurile artei militare.
Rolul şi obiectul de studiu al strategiei militare Prelegere
1.2. Evoluţia confruntărilor armate
1.3. Complexitatea acţiunilor militare contemporane
1.4. Corelaţia politică de apărare – strategie militară
1.5. Tipuri de strategii militare
C2: Intercondiţionări ale relaţiei spaţiu-timp-tehnologie-
acţiune militară. Strategia acţiunilor militare cu mijloace
convenţionale. Conţinutul strategiilor militare care prevăd
întrebuinţarea armelor de nimicire în masă
2.1. Spaţiul şi timpul în acţiunea militară
2.2. Principalele aspecte strategice ale războaielor mondiale
şi locale
2.3. Influenţa decisivă a sistemelor de armament şi tehnicii Prelegere
militare asupra confruntărilor armate
2.4. Strategia acţiunilor militare cu mijloace convenţionale
(operaţională)
2.5. Conţinutul strategiilor militare care prevăd
întrebuinţarea armelor de nimicire în masă (strategii militare
de descurajare)
C3: Configuraţia acţiunilor strategice din perspectiva
mediului în care se desfăşoară confruntarea armată şi a
obiectivelor acestora. Etapele conflictului armat în
Prelegere
accepţiunea strategiei militare
3.1. Principalele avantaje ale tehnologiilor cosmice în
contextul operaţiei strategice

491
3.2. Caracteristicile subsecvenţei aeriene a operaţiei
strategice
3.3. Componenta maritimă a operaţiei strategice
3.4. Fizionomia acţiunilor terestre în contextul operaţiei
strategice
3.5. Etapa preconflict armat (escaladarea crizei)
3.6. Intervenţia militară ca tip de conflict armat
3.7. Etapa postconflict armat din perspectiva strategiei
militare (dezescaladarea crizei)
C4: Aspecte ale conducerii operaţionale. Analiza
raportului şi intercondiţionărilor dintre comanda şi
coordonarea militară. Colaborarea şi cooperarea în
domeniul militar
4.1. Conducerea generală a confruntării armate
4.2. Componenta operaţională a conducerii acţiunilor
militare Prelegere
4.3. Comanda şi coordonarea – atribuţii inseparabile ale
conducerii militare
4.4. Aspecte teoretice referitoare la colaborare în domeniul
militar
4.5. Fizionomia organizării şi desfăşurării cooperării în
contextul luptei armate
C5: Corelaţia manevră-acţiune militară. Formele
consacrate ale manevrei terestre. Analiza formelor de
manevră din perspectiva binomului acţiune-contraacţiune
5.1. Analiza multidimensională a conceptului
5.2. Clasificarea formelor de manevră în funcţie de mediul în
care acestea sunt planificate şi caracteristicile forţelor şi
Prelegere
mijloacelor întrebuinţate
5.3. Formele consacrate ale manevrei terestre
5.4. Clasificarea formelor de manevră pe baza dialecticii
ofensivă-apărare
5.5. Studiu comparativ referitor la eficienţa formelor de
manevră din perspectiva binomului acţiune-contracţiune
C6: Principiul surprinderii în accepţiunea confruntării
armate moderne şi determinările acestuia asupra
acţiunilor ofensive. Modalităţi de prevenire a surprinderii.
Tendinţele evolutive ale acţiunilor defensive
6.1. Actualitatea şi complexitatea surprinderii în domeniul
acţiunii militare
6.2. Corelaţia surprindere-ofensivă. Caracteristicile
fundamentale ale acţiunilor ofensive moderne
Prelegere
6.3. Structura generală şi fizionomia operaţiei ofensive
strategice contemporane
6.4. Definirea conceptului şi amploarea acoperirii
operaţionale
6.5. Caracteristicile şi fizionomia operaţiilor defensive
contemporane
6.6. Insurgenţa generalizată – etapa finală a apărării
strategice
492
Bibliografie:
1. *** Instituto Geografico de Agostini, Atlas de istorie a lumii, Bucureşti, Editura Aquila'
93, 2003
2. *** Statul Major General – Serviciul Istoric al Armatei, Enciclopedia Armatei României,
Bucureşti, Centrul – Tehnic Editorial al Armatei, 2009
3. *** Războiul din Golf. Studiu politico-militar, Bucureşti, Editura Militară, 1991
4. *** Istoria militară a poporului român, vol. I - VI, Bucureşti, Editura Militară, 1984-1989
5. Adams, Simon, Al Doilea Război Mondial, Editura Litera Internaţional
6. Bădălan, Eugen, Concepte strategice şi operative de actualitate, Centrul Editorial al
Armatei, Bucureşti, 2004
7. Beaufre, Andre, Introducere în strategie, Editura Militară, Bucureşti, 1974
8. Black, Jeremy, Şaptezeci de mari bătălii ale tuturor timpurilor, Bucureşti, Editura Aquila'
93, 2006
9. Brzezinski, Zbigniew, Marea tablă de şah, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2000
10. Byam, Michèle, Arme şi armuri, Editura Litera Internaţional
11. Camous, Thierry, Orienturi/Occidenturi, 25 de secole de războaie, Chişinău, Editura
Cartier, 2009
12. Caragea, Anton, Irakul in flăcări; 1990-2003. Război în golf. Dosar secret, Editura
Nemira, Bucureşti, 2003
13. Clausewitz, C., Despre război, Editura Militară, Bucureşti, 1982
14. Coutau – Begarié, Hervé, Tratat de strategie, vol. I, Bucureşti, Editura Universităţii
Naţionale de Apărare, 2002
15. Cruceru, Valerică, Insurgenţă, contrainsurgenţă şi război limitat. Aspecte ale artei
militare în războiul din Vietnam (1954-1975), Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale
de Apărare “Carol I”, 2005
16. Duţu, Alesandru, Olteanu, Constantin, Războiul de 2.194 de zile – 1 septembrie 1939 – 2
septembrie 1945, Bucureşti, Editura Tritonic, 2011
17. Ferro, Marc, Şapte lideri în război, Bucureşti, Editura Orizonturi, 2007
18. Floca, Mihai, Forţele de elită. Armata secolului XXI, Editura Militară, Bucureşti, 2002
19. Marin, Gheorghe, Manevra strategică, Editura Militară, Bucureşti, 1982
20. Mituleţu, Ion, Impactul tehnologiei asupra acţiunilor militare, Bucureşti, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I”, 2006
21. Mureşan, Mircea, Văduva, Gheorghe, Războiul viitorului, viitorul războiului, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2004
22. Onişor, Constantin, Teoria strategiei militare. Realitatea XX, perspective XXI, Academia
de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 1999
23. Onişor, Constantin, Udeanu, Gheorghe, Bazele strategiei militare moderne, suport de
curs, Editura Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2004
24. Otto, Hans-Dieter, Lexiconul erorilor militare, Piteşti, Editura Paralela 45, 2005
25. Parish, Thomas, Enciclopedia Războiului Rece, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic,
2002
26. Pivariu, Corneliu, S.U.A. - Irak. Forţa democraţiei versus dictatura forţei, Editura Bren,
Bucureşti, 2004
27. Regan, Geoffrey, Bătălii care au schimbat istoria lumii, Enciclopedia RAO, Bucureşti,
2004
28. Ross, Stewart, Orientul Mijlociu în flăcări, Bucureşti, Editura Niculescu, 2011
29. Soare, Vasile, Forţele speciale. Comandouri aeropurtate în acţiune, Editura Ziua,
Bucureşti, 2002
30. Sun, Tzu, Arta războiului, Editura Antet, Bucureşti, 1999
31. Udeanu, Gheorghe, Managementul securităţii naţionale, Sibiu, Editura Academiei

493
 Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu”, 2012
32. Udeanu, Gheorghe, Neag, Mihai, Elemente de artă militară – artă operativă şi strategie,
ediţie revăzută şi adăugită, Editura Academiei Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu”,
Sibiu, 2013
33. Udeanu, Gheorghe, Reflecţii asupra unor concepte militare moderne, Bucureşti, Editura
Academiei de Înalte Studii Militare, 2002
34. Vreme, Vasile, Drama Peninsulei Coreea. Primul război cald din perioada războiului
rece (1950-1953), Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de Apărare
“Carol I”, 2005
Metode de Observaţii
8.2. Seminar/laborator
predare
Complexitatea acţiunilor militare contemporane. Tipuri de
strategii militare
Principalele aspecte strategice ale războaielor mondiale şi
locale. Conţinutul strategiilor militare care prevăd Explicaţia
întrebuinţarea armelor de nimicire în masă Exerciţiul
Intervenţia militară şi gestionarea situaţiei politico-militare
în etapa postconflictuală Demonstraţia
Principalele repere ale conducerii operaţionale Conversaţia
Analiza multidimensională a manevrei terestre
Corelaţia surprindere-ofensivă. Fizionomia acţiunilor
defensive contemporane
Bibliografie:
1. *** Instituto Geografico de Agostini, Atlas de istorie a lumii, Bucureşti, Editura Aquila'
93, 2003
2. *** Statul Major General – Serviciul Istoric al Armatei, Enciclopedia Armatei României,
Bucureşti, Centrul – Tehnic Editorial al Armatei, 2009
3. *** Războiul din Golf. Studiu politico-militar, Bucureşti, Editura Militară, 1991
4. *** Istoria militară a poporului român, vol. I - VI, Bucureşti, Editura Militară, 1984-1989
5. Adams, Simon, Al Doilea Război Mondial, Editura Litera Internaţional
6. Bădălan, Eugen, Concepte strategice şi operative de actualitate, Centrul Editorial al
Armatei, Bucureşti, 2004
7. Beaufre, Andre, Introducere în strategie, Editura Militară, Bucureşti, 1974
8. Black, Jeremy, Şaptezeci de mari bătălii ale tuturor timpurilor, Bucureşti, Editura Aquila'
93, 2006
9. Brzezinski, Zbigniew, Marea tablă de şah, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2000
10. Byam, Michèle, Arme şi armuri, Editura Litera Internaţional
11. Camous, Thierry, Orienturi/Occidenturi, 25 de secole de războaie, Chişinău, Editura
Cartier, 2009
12. Caragea, Anton, Irakul in flăcări; 1990-2003. Război în golf. Dosar secret, Editura
Nemira, Bucureşti, 2003
13. Clausewitz, C., Despre război, Editura Militară, Bucureşti, 1982
14. Coutau – Begarié, Hervé, Tratat de strategie, vol. I, Bucureşti, Editura Universităţii
Naţionale de Apărare, 2002
15. Cruceru, Valerică, Insurgenţă, contrainsurgenţă şi război limitat. Aspecte ale artei
militare în războiul din Vietnam (1954-1975), Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale
de Apărare “Carol I”, 2005
16. Duţu, Alesandru, Olteanu, Constantin, Războiul de 2.194 de zile – 1 septembrie 1939 – 2
septembrie 1945, Bucureşti, Editura Tritonic, 2011
17. Ferro, Marc, Şapte lideri în război, Bucureşti, Editura Orizonturi, 2007
494
18. Floca, Mihai, Forţele de elită. Armata secolului XXI, Editura Militară, Bucureşti, 2002
19. Marin, Gheorghe, Manevra strategică, Editura Militară, Bucureşti, 1982
20. Mituleţu, Ion, Impactul tehnologiei asupra acţiunilor militare, Bucureşti, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I”, 2006
21. Mureşan, Mircea, Văduva, Gheorghe, Războiul viitorului, viitorul războiului, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2004
22. Onişor, Constantin, Teoria strategiei militare. Realitatea XX, perspective XXI, Academia
de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 1999
23. Onişor, Constantin, Udeanu, Gheorghe, Bazele strategiei militare moderne, suport de
curs, Editura Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2004
24. Otto, Hans-Dieter, Lexiconul erorilor militare, Piteşti, Editura Paralela 45, 2005
25. Parish, Thomas, Enciclopedia Războiului Rece, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic,
2002
26. Pivariu, Corneliu, S.U.A. - Irak. Forţa democraţiei versus dictatura forţei, Editura Bren,
Bucureşti, 2004
27. Regan, Geoffrey, Bătălii care au schimbat istoria lumii, Enciclopedia RAO, Bucureşti,
2004
28. Ross, Stewart, Orientul Mijlociu în flăcări, Bucureşti, Editura Niculescu, 2011
29. Soare, Vasile, Forţele speciale. Comandouri aeropurtate în acţiune, Editura Ziua,
Bucureşti, 2002
30. Sun, Tzu, Arta războiului, Editura Antet, Bucureşti, 1999
31. Udeanu, Gheorghe, Managementul securităţii naţionale, Sibiu, Editura Academiei
Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu”, 2012
32. Udeanu, Gheorghe, Neag, Mihai, Elemente de artă militară – artă operativă şi strategie,
ediţie revăzută şi adăugită, Editura Academiei Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu”,
Sibiu, 2013
33. Udeanu, Gheorghe, Reflecţii asupra unor concepte militare moderne, Bucureşti, Editura
Academiei de Înalte Studii Militare, 2002
34. Vreme, Vasile, Drama Peninsulei Coreea. Primul război cald din perioada războiului
rece (1950-1953), Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de Apărare
“Carol I”, 2005

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Elemente de artă militară corespund reperelor epistemice
contemporane din domeniul ştiinţei şi artei militare.
 Tematica disciplinei Elemente de artă militară corespunde cerinţelor angajatorilor în
legătură cu competenţele profesionale ale viitorilor absolvenţi.

495
10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală

Se realizează prin lucrare scrisă descriptivă

şi/sau test grilă care cuprinde sarcini de
10.4. Curs Probă scrisă 70 %
analiză teoretică şi sarcini de interpretare /
aplicaţii specifice domeniului.

10.5. Se realizează printr-un referat şi participarea Referat,

Seminar/ în cadrul dezbaterilor, traduceri, proiecte, Proiect, 30 %
laborator participări la sesiuni de comunicări ştiinţifice Dezbatere

10.6. Standard minim de performanţă

- însuşirea noţiunilor generale referitoare la teoria generală a artei militare, determinările,
tendinţele şi perspectivele de evoluţie a confruntărilor militare;
- întocmirea şi prezentarea unui referat prin care demonstrează că au studiat bibliografia
minimală;
- reacţie pozitivă la sarcini.

496
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

MANAGEMENTUL ORGANIZAŢIEI
2.1. Denumirea disciplinei
MILITARE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Dumitru IANCU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Dumitru IANCU
Obligatorie,
de pregătire
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul
III 2.5. Semestrul 5 Ex. în domeniu
studiu de evaluare disciplinei
şi în
specialitate

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2. curs 1 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
24 din care 3.5. curs 12 12
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp or
e
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 16
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 18
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat
Examinări 2
Alte activităţi …
3.7. Total ore studiu individual 49
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

Teoria organizaţiei, Bazele managementului, Managementul
4.1. de curriculum
organizaţiei militare
C2. Identificarea şi aplicarea funcţiilor manageriale pentru
îndeplinirea obiectivelor organizaţiei
4.2. de competenţe C2.1 Definirea, clasificarea şi alegerea metodelor, tehnicilor şi
procedeelor utilizate în management
C2.3 Crearea şi aplicarea strategiilor şi politicilor pentru rezolvarea

497
 problemelor organizaţiei militare
C2.5 Elaborarea de modele şi proceduri pentru rezolvarea
problemelor specifice organizaţiei militare
C3. Susţinerea procesului infodecizional în managementul
organizaţiei militare
C3.1 Definirea conceptelor specifice teoriei organizaţiilor în
vederea comunicării profesionale inclusiv în limba engleză, cu
descrierea modelelor de simularea deciziei.
C3.2 Analiza, interpretarea şi explicarea fenomenelor specifice
organizaţiei (militare)

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului

5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

C2. Identificarea şi aplicarea funcţiilor manageriale pentru îndeplinirea
obiectivelor organizaţiei
C2.1 Definirea, clasificarea şi alegerea metodelor, tehnicilor şi procedeelor utilizate în
management
C2.2 Explicarea şi interpretarea conceptelor şi situaţiilor din management
C2.3 Crearea şi aplicarea strategiilor şi politicilor pentru rezolvarea problemelor
Competenţe profesionale

organizaţiei militare
C2.4 Aplicarea standardelor specifice pentru evaluarea activităţilor organizaţiei
militare
C2.5 Elaborarea de modele şi proceduri pentru rezolvarea problemelor specifice
organizaţiei militare
C5. Implementarea strategiilor de instruire şi de evaluare a performanţelor în
cadrul instrucţiei individuale şi colective
C5.1 Definirea conceptelor specifice teoriei curriculum-ului, doctrinei instruirii
forţelor armate şi teoriilor despre personalitate, descrierea metodelor şi tehnicilor de
învăţare, a mecanismului instrucţiei individului şi grupurilor mici, a metodologiei
autoformării, automenţinerii şi dezvoltării deprinderilor precum şi a metodologiei
influenţării formative a atitudinilor şi comportamentului militarilor
C5.2 Fundamentarea teoretică a strategiilor de proiectare, executare şi evaluare a
instrucţiei individuale şi colective specifice armei
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor, relaţiilor, proceselor şi
7.1. Obiectivul general conexiunilor dintre acestea în cadrul managementului
al disciplinei organizaţiei militare ca disciplină şi a rolului managementului în
creşterea eficacităţii şi eficienţei organizaţionale.

498
  identificarea conceptelor, relaţiilor, proceselor şi
conexiunilor în cadrul managementului organizaţiei militare ca
disciplină;
 creşterea capacităţii de adaptare la situaţii specifice
managementului organizaţiei militare;
7.2. Obiectivele specifice
 înţelegerea rolului managementului în creşterea eficacităţii şi
eficienţei organizaţionale în domeniul militar;
 creşterea capacităţii de analiză a situaţiilor specifice şi de
identificare a modalităţilor de acţiune în vederea atingerii
obiectivelor asumate sau impuse de acestea.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Scheme,
Expunere
C1 Managementul strategic în organizaţia Slide-uri de
Explicaţie
militară prezentare a
Conversaţie
conţinuturilor
Descriere Scheme,
C2 Managementul resurselor materiale în Expunere Slide-uri de
organizaţia militară Explicaţie prezentare a
Conversaţie conţinuturilor
Scheme,
Expunere
C3 Managementul resurselor umane în Slide-uri de
Explicaţie
organizaţia militară prezentare a
Conversaţie
conţinuturilor
Scheme,
Expunere
C4 Managementul resurselor informaţionale în Slide-uri de
Explicaţie
organizaţia militară prezentare a
Conversaţie
conţinuturilor
Expunere Scheme,
C5 Managementul resurselor financiare în Explicaţie Slide-uri de
organizaţia militară Conversaţie prezentare a
Descriere conţinuturilor
Expunere Scheme,
C6 Managementul organizaţiei militare în era
Explicaţie Slide-uri de
globalizării afacerilor şi internaţionalizării
Conversaţie prezentare a
organizaţiilor
Descriere conţinuturilor
Bibliografie:
1. Barbu, V., Roman, N., Chiriţă, M., (coord.), Profesia militară în context social
contemporan, Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre, 2007.
2. Habian, L., Teleşpan, C., Managementul organizaţiei militare – funcţiuni, Sibiu, Editura
Editura Academiei Forţelor Terestre, 2003.
3. Habian, L., Teleşpan, C., Managementul organizaţiei militare – procesul decizional, Sibiu,
Editura Academiei Forţelor Terestre, 2003.
4. Iancu, D., Managementul organizaţiei militare – elemente fundamentale, Sibiu, Editura
Editura Academiei Forţelor Terestre, 2013.
5. Petca, I.C., Managementul organizaţiei militare, vol. 1,2, Sibiu, Editura Academiei
Trupelor de Uscat, 1999.
6. Stanciu, L., Managementul organizaţiei militare, Sibiu, Editura Alma Mater, 2005.

499
7. Teleşpan, C., Stanciu, L., Bazele managementului – Fundamente teoretico-aplicative ale
deciziei, Sibiu, Editura Constant, 2002.
8. Văduva, Ghe., Strategie militară pentru viitor, Bucureşti, Editura Paideia, 2003
9. Zlate, M., Tratat de psihologie organizaţional-managerială, vol. 1 - 2, Iaşi, Editura
Polirom, 2007.
10. ***, Strategia de securitate naţională a României, [Link]
11. ***, Strategia de apărare naţională a României, [Link]
12. ***, Strategia de transformare a Armatei României, [Link]
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Obs.
Conversaţie
1. Seminar introductiv
Explicaţie
2. Analiza determinărilor interne şi externe ale Dezbatere
procesului de management strategic în Conversaţie
organizaţia militară Problematizare
Studiu de caz
3. Managementul resurselor materiale în Conversaţie
organizaţia militară – aplicaţie practică Descriere
Problematizare
4. Perspective ale managementului resurselor Conversaţie
umane în organizaţia militară Explicaţie
Dezbatere
5. Sisteme de comandă şi control utilizate în
Conversaţie
organizaţia militară
Explicaţie
Bibliografie:
1. Barbu, V., Roman, N., Chiriţă, M., (coord.), Profesia militară în context social
contemporan, Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre, 2007.
2. Habian, L., Teleşpan, C., Managementul organizaţiei militare – funcţiuni, Sibiu, Editura
Editura Academiei Forţelor Terestre, 2003.
3. Habian, L., Teleşpan, C., Managementul organizaţiei militare – procesul decizional, Sibiu,
Editura Academiei Forţelor Terestre, 2003.
4. Iancu, D., Managementul organizaţiei militare – elemente fundamentale, Sibiu, Editura
Editura Academiei Forţelor Terestre, 2013.
5. Petca, I.C., Managementul organizaţiei militare, vol. 1,2, Sibiu, Editura Academiei
Trupelor de Uscat, 1999.
6. Stanciu, L., Managementul organizaţiei militare, Sibiu, Editura Alma Mater, 2005.
7. Teleşpan, C., Stanciu, L., Bazele managementului – Fundamente teoretico-aplicative ale
deciziei, Sibiu, Editura Constant, 2002.
8. Văduva, Ghe., Strategie militară pentru viitor, Bucureşti, Editura Paideia, 2003
9. Zlate, M., Tratat de psihologie organizaţional-managerială, vol. 1 - 2, Iaşi, Editura
Polirom, 2007.
10. ***, Strategia de securitate naţională a României, [Link]
11. ***, Strategia de apărare naţională a României, [Link]
12. ***, Strategia de transformare a Armatei României, [Link]

500
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Disciplina Managementul organizaţie militare are ca scop generarea unor modele de
înţelegere a organizaţiei militare în contextul adaptabilităţii la dinamica mediului socio-
economic şi îmbinarea aspectelor teoretice cu cele practice pentru înţelegerea şi soluţionarea
multitudinii de situaţii problematice cu care absolvenţii se pot confrunta în viaţa reală a
organizaţiei militare.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 explicitarea conceptelor, relaţiilor,
proceselor şi conexiunilor în cadrul
managementului organizaţiei militare
ca disciplină;
 identificarea modalităţilor de creştere
a capacităţii de adaptare la situaţii
specifice managementului organizaţiei
10.4 Curs Probă orală 60%
militare;
 înţelegerea rolului managementului
în creşterea eficacităţii şi eficienţei
organizaţionale în domeniul militar.
 utilizarea teoriilor în formularea şi
argumentarea unor puncte de vedere
personale.

 Utilizarea corectă a conceptelor

specifice domeniului;
 Aplicarea cunoştinţelor în analiza
omului organizaţional;
 Manifestarea unei atitudini pozitive şi
10.5. Dezbateri seminar, test
responsabile faţă de exercitarea
Seminar/ docimologic, aplicaţie 40%
funcţională a rolurilor profesionale;
laborator practică
 Valorificarea informaţiilor obţinute
în elaborarea unor produse ştiinţifice
(eseu, referat) de natură să formeze
capacităţi de analiză, sinteză şi
interpretare.
10.6. Standard minim de performanţă
- Utilizarea corectă a noţiunilor generale şi a conceptelor asociate managementului
organizaţiei militare, exprimarea unor puncte de vedere personale, argumentate ştiinţific, în
cadrul dezbaterilor organizate în cadrul seminariilor – nota minimă 5 (cinci);
- Realizarea şi predarea aplicaţiei practice, în conformitate cu cerinţele indicate – nota
minimă 5 (cinci);
- Nota minimă evaluare finală: 5 (cinci).

501
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

MODELAREA ŞI SIMULAREA ACŢIUNILOR
2.1. Denumirea disciplinei
MILITARE
[Link]. Ghiţă BÂRSAN
2.2. Titularul activităţilor de curs
[Link]. Vasile CĂRUŢAŞU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Dorel BADEA
de pregătire în
2.4. Anul de 2.6. Tipul [Link]
III 2.5. Semestrul 5 Ex. domeniu şi în
studiu de evaluare disciplinei
specialitate

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2. curs 2 2
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
48 din care 3.5. curs 24 24
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 15
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 52
3.8. Total ore pe semestru 100
3.9. Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

 Ştiinţe militare
4.1. de curriculum  Matematică aplicată
 Informatică aplicată
C3.2 Analiza, interpretarea şi explicarea fenomenelor
specifice organizaţiei (militare)
C4.2 Explicarea fundamentelor
teoretice ale specializării în armă şi misiunilor structurilor de
4.2. de competenţe
armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în
activitatea de stat major şi logisticii militare, a principiilor
constructive şi de funcţionare ale tehnicii, armamentului şi
aparaturii specifice armei
502
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului -
5.2. de desfăşurare a
-
seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

C2. Identificarea şi aplicarea funcţiilor manageriale pentru îndeplinirea
obiectivelor organizaţiei
C2.5 Elaborarea de modele şi proceduri pentru rezolvarea problemelor specifice
Competenţe profesionale

organizaţiei militare
C3. Susţinerea procesului infodecizional în managementul organizaţiei militare
C3.3 Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru modelarea deciziei şi analiza
fluxurilor de activităţi din organizaţie
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite
Competenţe transversale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Dezvoltarea capacităţii de utilizare eficientă a
7.1. Obiectivul general al noţiunilor fundamentale, modelelor şi principiilor
disciplinei modelării şi simulării pentru optimizarea soluţionării
unor probleme specifice acţiunilor militare moderne.
 însuşirea fundamentelor teoretice ale proiectării,
desfăşurării şi evaluării activităţilor de instruire
(individuală şi colectivă a militarilor) prin modelare şi
simulare, pentru diferite contexte acţionale;
 explicarea şi conştientizarea conexiunilor dintre
performanţă-instruire prin modelare şi simulare;
 fundamentarea hotărârilor şi deciziilor acţiunilor
7.2. Obiectivele specifice militare prin metode ştiinţifice interdisciplinare,
utilizând adecvat criterii de eficienţă, standarde şi
proceduri specifice modelării şi simulării acţiunilor
militare;
 analiza principalelor instrumente de instruire prin
modelare şi simulare şi a direcţiiilor de dezvoltare a
acestora, precum şi utilizarea corectă în procesul de
instruire.

503
8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Noţiuni introductive privind modelarea şi Expunere
2
simularea în domeniul militar Conversaţie
Expunere
Construirea modelului unui sistem 2
Conversaţie
Principiile fundamentele ale modelării şi
Explicaţie 2
simulării
Arhitecturi, standarde şi proceduri utilizate în Expunere
2
modelare şi simulare în domeniul militar Explicaţie
Dezvoltarea scenariilor şi exerciţii suport
pentru instruirea subunităţilor din Forţele Expunere 2
Terestre
Modelarea şi simularea Expunere
2
proceselor de achiziţii pentru apărare Conversaţie
Utilizarea modelării şi simulării Expunere
2
pentru instruire şi analiză Conversaţie
Exerciţii asistate de calculator în domeniul
Expunere 2
militar
Modelarea şi simularea în Armata României Expunere 2
Expunere,
Conexiuni între modelare şi simulare şi ADL 2
Conversaţie
Utilizarea jocurilor strategice în modelarea
capacităţii de luptă a unei structuri şi simularea Expunere 2
evoluţiei acesteia în situaţii conflictuale
Joint Conflict and Tactical Simulation.
Posibilităţi de utilizare. Comenzi. Avantajele Expunere 2
utilizării
Bibliografie
1. Bădălan Eugen, Frunzeti Teodor, Acţiunile militare altele decât războiul, Editura Militară,
Bucureşti, 2001.
2. Bârsan Ghiţă, Modeling and Simulation – Introduction Course, Editura Academiei Forţelor
Terestre, Sibiu, 2006.
3. Mureşan M., Văduva Gh., Războiul viitorului, viitorul războiului, Editura [Link].,
Bucureşti, 2004.
4. Popescu, M., Apostol, V., Grad, V., Optimizarea repartiţiei mijloacelor de foc pe obiecive,
Editura Militară, Bucureşti, 2000.
5. BADEA D., BÂRSAN Gh., COMAN M., STANIC M., Modelarea şi simularea
activităţilor şi acţiunilor militare, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2014.
6. ***DoD Modeling and Simulation Master Plan, DoD 5000.59-P.
7. ***NATO Modeling and Simulation Orientation Course, ADL Course, Centru Marshall
PfPConsortium.
8. ***NATO Modelling And Simulation Master Plan, version 2.0
9. ***[Link]
10. ***[Link]
11. ***[Link]
8.2. seminar Metode de predare Observaţii
Sedinţă introductivă (prezentarea echipei şi a
Dezbatere
importanţei modelării şi simulării acţiunilor 2
Studiu de caz
militare)
504
Prezentare media: organizaţii ale modelării şi Expunere
simulării acţiunilor militare – lucru în echipă Studiu de caz
2
Instruire asistată de
Elaborarea unui model – laborator
individualizat
calculator 4
Proiect
Expunere
Explicarea interelaţională a subdomeniilor
cadrului arhitectural C4ISR
Studiu de caz 2
Dezbatere
Întocmirea unui referat de prezentare a unui
standard din domeniul modelării si simulării Instruire asistată de
acţiunilor militare sau a unui model de calculator 2
interoperabilitate
Conexiuni între Troop Leading Procedures - Instruire asistată de
Intelligence Preparation of the Battlefield - calculator 2
Military Decision Making Process Simulare
Şedinţă evaluativă
Exerciţiu
Conexiuni C4ISR-arhitecturi-standarde-
modele de interoperabilitate-instruire prin
Problematizare 2
Dezbatere
simulare
Proiect integrator: conexiuni C4ISR – Instruire asistată de
arhitecturi - standarde – modele de calculator 2
interoperabilitate-instruire prin simulare Dezbatere
Metodele MOE-MOP: managementul
Exerciţiu
capabilităţilor unui sistem tehnic (software 4
Problematizare
EPOCC, DECEMAK, STORM)
Instructaj
Joc de război: Aplicare teoriei costului ciclului
Simulare
de viaţă a unui sistem tehnic în cadrul Military 2
Expunere
Tempo Game
Dezbatere
Bibliografie:
1. Bârsan G., Modeling and Simulation – Introduction Course, Editura Academiei Forţelor
Terestre, Sibiu, 2006, ISBN 973-7809-46-7.
2. Căruţaşu V., Bârsan G., Aplicaţii ale modelării şi simulării acţiunilor militare, Editura
Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2006, ISBN 973-7809-65-3, 978-973-7809-65-0.
3. Hampu A., Căruţaşu V., Cercetări operaţionale cu aplicaţii în domeniul militar, Editura
Universităţii „Lucian Blaga”, Sibiu, 1999.
4. Hampu A., Cercetări operaţionale şi modelarea sistemelor militare, Editura Academiei
Trupelor de Uscat, Sibiu, 1999.
5. Mureşan, M., Grad, V., Gheorghe, I., Mihalcea, A., Tehnologiile de vârf şi domeniul
militar, Editura Militară, Bucureşti, 1995.
6. ***The NATO Training Group (NTG) Handbook, NATO Headquarters, Brussels, March
1997.

505
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei corespund următoarelor repere teoretice şi practice contemporane:
 Educaţia centrată pe cursant;
 Participarea activă a cursanţilor, parteneriat între educator şi cursanţi;
Tematica disciplinei corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor;
 Activităţi de instruire individuală şi colectivă a militarilor.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode
10.1. Criterii de evaluare Pondere din
activitate de evaluare
nota finală
- utilizarea corectă a conceptelor
fundamentale ale modelării şi simulării
acţiunilor militare precum şi a conceptelor
asociate domeniului;
10.4. Curs Probă scrisă 60%
- să definească cadrul arhitectural C4ISR şi
să explice interelaţionarea subdomeniilor, să
explice structura de bază a unui model, să
enumere corect principiile modelării.
- să cunoască foarte bine cel puţin un
model de interoperabilitate; Referat,
- să aplice corect teoria costului ciclului Proiect,
10.5.
de viaţă a unui sistem tehnic, conform Test, 40%
Laborator
metodologiilor învăţate; Portofoliu,
- să aplice metodele MOE, MOP în Studiu de caz
analiza cost-eficacitate.
10.6. Standard minim de performanţă
- realizarea corectă a planului unei şedinţe de instruire a militarilor prin modelare şi
simulare şi explicarea, în acest context, a relaţiei Troop Leading Procedures-Intelligence
Preparation of the Battlefield - Military Decision Making Process.

506
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe Militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei POLITICI SOCIALE ŞI PUBLICE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Anca DINICU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Anca DINICU
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul
III 2.5. Semestrul 6 E Opţional B
studii de evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 2 3.3 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de 24 din care 3.5. curs 16 3.6 seminar/laborator 8
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiu după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 26
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat
Examinări 2
Alte activităţi
3.7. Total ore studiu individual 76
3.8. Total ore pe semestru 100
3.9. Numărul de credite 4

4. Precondiţii
4.1. de curriculum  Teoria organizaţiei
 Bazele managementului
4.2. de competenţe  C2.2 Explicarea şio interpretarea conceptelor şi
situaţiilor din management
 C2.3 Crearea şi aplicarea strategiilor şi politicilor
pentru rezolvarea problemelor organizaţiei militare
 C3.3 Aplicarea unor principii şi metode de bază
pentru modelarea deciziei şi analiza fluxurilor de
activităţi din organizaţie

5. Condiţii
5.1. de desfăşurare a cursului –
5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului
–

507
6. Competenţele specifice acumulate
C3. Susţinerea procesului infodecizional în managementul organizaţiei militare
Competenţe profesionale

 C3.1 Definirea conceptelor specifice teoriei organizaţiilor în vederea comunicării

profesionale, cu descrierea modelelor de simularea deciziei.
 C3.2 Analiza, interpretarea şi explicarea fenomenelor specifice organizaţiei (militare)
 C3.3 Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru modelarea deciziei şi analiza
fluxurilor de activităţi din organizaţie
 C3.5 Elaborarea strategiilor de acţiune în raport cu finalităţile asumate de organizaţia
militară şi tendinţele de dezvoltare sociale şi economice
Competenţe transversale

7. Obiectivele disciplinei
 Studierea politicilor publice, prin integrarea cunoştinţelor din
7.1. Obiectivul general domenii conexe, în vederea înţelegerii procesului de dezvoltare
al disciplinei în condiţii de complexitate şi velocitate ale evoluţiei sistemului
social-global.
 Însuşirea fundamentelor teoretice privind elaborarea,
implementarea şi evaluarea politicilor publice.
 Identificarea şi explicarea constrângerilor specifice procesului
de elaborare a politicilor.
7.2. Obiectivele specifice
 Explicarea rolului şi a modului de intervenţie a actorilor
specifici.
 Manifestarea unei atitudini critice faţă de modalităţile de
soluţionare a problematicii sociale.
8. Conţinuturi
Nr.
8.1. Curs Metode de predare
ore
Politicile publice şi sociale şi analiza în domeniu
- Clarificarea raportului politici sociale-politici publice
Expunere, descriere,
- Importanţa cunoaşterii interesului public în 2
explicaţie
procesul politicilor publice şi sociale
- Procesul analizei politicilor publice

508
Actori implicaţi în procesul politicilor publice şi sociale
- Statul şi actorii specifici
Expunere, descriere,
- Societatea şi actorii specifici 2
explicaţie, conversaţie
- Intervenţii concrete ale actorilor în funcţie de etapele
procesului politicilor publice
Procesul politicilor publice şi sociale: stabilirea
agendei
- Tipuri de agendă Expunere, descriere,
2
- Modele de stabilire a agendei explicaţie
- Ierarhizarea problemelor şi stabilirea priorităţilor
- Constrîngeri în procesul de stabilire a agendei
Procesul politicilor publice şi sociale: formularea de
politici
Expunere, descriere,
- Scopurile politicii 2
explicaţie
- Constrângeri în formularea de politici
- Transferul de politici
Procesul politicilor publice: decizia şi implementarea
politicilor
- Decizie şi autoritate Expunere, descriere,
2
- Modele de luare a deciziilor explicaţie
- Modele de implementare a deciziilor
- Instrumentele politicilor
Procesul politicilor publice: evaluarea şi încheierea
politicilor
- Monitorizare şi evaluare Expunere, descriere,
2
- Dimensiunile evaluării studiu de caz, conversaţie
- Tipuri de evaluare
- Încheierea politicilor
Bunăstare socială şi rolul statului în producerea
bunăstării
- Istoricul implicării statului în asigurarea bunăstării Expunere, descriere,
4
sociale explicaţie, conversaţie
- Modele ale bunăstării sociale
- Modelul social european
Bibliografie:
1. Dinicu, A., Procesul politicilor publice, Sibiu, Editura AFT, 2011
2. Howlett, M., Ramesh, M., Studiul politicilor publice. Cicluri de subsisteme ale politicilor,
Chişinău, Editura Epigraf, 2004
3. Ioviţu, M., Teoria şi practica bunăstării, Bucureşti, Editura Teora, 2000
4. Leftwich, A., Ce este politica, Bucureşti, CA Publishing, 2010
5 Lindblom, C.E., Woodhouse, E.J., Chişinău, Elaborarea politicilor, Editura Cartier, 2003
6. Profiroiu, M., Politici publice. Teorie, analiză, practică, Bucureşti, Editura Economică,
2006
7. Tamaş, S., Management politic. Elaborarea politicilor şi guvernarea, Bucureşti, Editura
Universitară, 2006
8. Virjan, D., Economie şi politici sociale, Bucureşti, Editura ASE, 2005
9. Zamfir, C., Stoica, L., O nouă provocare: dezvoltarea socială, Iaşi, Editura Polirom, 2006
10. *** Constituţia României

509
 Nr.
8.2. Seminar Metode de predare
ore
Seminar introductiv 2
Rolul parteneriatului public-privat în satisfacerea
Dezbatere, studiu de caz 2
interesului public
Analiza modului de intervenţie şi a instrumentelor
grupurilor de interes în procesul politicilor publice şi Dezbatere, studiu de caz 2
sociale
Statul social şi reinventarea guvernării Dezbatere, studiu de caz 2
Bibliografie
1. Dinicu, A., Procesul politicilor publice, Sibiu, Editura AFT, 2011
2. Ioviţu, M., Teoria şi practica bunăstării, Bucureşti, Editura Teora, 2000
3. Pasquino, G., Curs de ştiinţă politică, Iaşi, Institutul European, 2002
4. Tamaş, S., Management politic. Elaborarea politicilor şi guvernarea, Bucureşti, Editura
Universitară, 2006
5. Zamfir, C., Stoica, L., O Nouă Provocare: Dezvoltarea Socială, Editura Polirom, Iaşi, 2006
6. *** Constituţia României
7. Legea dialogului social nr. 62/2011
8. Legea parteneriatului public-privat nr. 178/2010

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Politici sociale şi publice corespund următoarelor repere teoretice şi
practice contemporane:
 Integrarea noţiunilor specifice disciplinei în contextul general al ştiinţelor sociale;
 Identificarea mutaţiilor survenite în context politic, economic şi social din perspectiva
consecinţelor procesului de guvernare asupra sistemului social global;
 Aplicarea creativă a teoriilor privind interesul public şi nevoia socială reflectată în
capacitatea de a concepe programe favorabile dezvoltării umane.
Tematica disciplinei Politici sociale şi publice corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorului:
 Valorificarea cunoştinţelor esenţiale pentru înţelegerea procesului de decizie strategică în
condiţii de incertitudine..

10. Evaluare
Tip 10.2. Metode de 10.3. Pondere din
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare nota finală

 Folosirea corectă a limbajului

propriu discipline.
10.4. Curs  Utilizarea teoriilor analitice în Probă orală 70 %
formularea şi argumentarea unor
puncte de vedere personale

510
  Folosirea corectă a limbajului
specific.
 Interpretarea raporturilor
dintre politicile sociale şi cele
publice în funcţie de diferite
contexte politico-economice
concrete
 Realizarea conexiunilor
corecte între politică şi strategie şi
identificarea actorilor şi
10.5. instituţiilor specifice diverselor
Proiect
Seminar/ politici. 30%
Studiu de caz
laborator  Valorificarea informaţiilor
obţinute prin studierea
aspectelor privind constrângerile
specifice procesului politicilor
publice în elaborarea unor
produse (proiect) de natură să
formeze capacităţi de analiză,
sinteză şi interpretare
 Argumentarea afirmaţiilor şi
concluziilor prin exemplificare,
demonstraţie sau studiu de caz.
10.6. Standard minim de performanţă
 Utilizarea corectă a noţiunilor de bază.
 Prezenţa şi participarea activă la cursuri şi seminarii.
 Susţinerea şi promovarea proiectului din cursul semestrului.
 Nota minimă 5 (cinci) obţinută pe parcursul evaluării continue.

511
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

[Link]ţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
[Link] Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei FINANŢE PUBLICE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Elena Florişteanu
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Elena Florişteanu
2.6. Tipul
2.4. Anul de 2.7. Regimul
III 2.5. Semestrul 6 de Ex. Opţional B
studiu disciplinei
evaluare

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2 curs 2 3.4 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de 24 din care 3.5 curs 16 3.6 seminar/laborator 8
învăţământ

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 24
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7 Total ore studiu individual 76
3.8 Total ore pe semestru 100
3.9 Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

1.3. de curriculum  Elemente de economie

 C1.4
1.4. de competenţe
 C2.4

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

1.5. de desfăşurare a cursului  sala de curs dotată cu videoproiector

1.6. de desfăşurare a
 cabinetul de specialitate cu acces la internet
seminarului/laboratorului

512
6. Competenţele specifice acumulate
C3.4 Analiza comparativă a metodelor de diagnoză a stării organizaţiilor, a
profesionale
Competenţe

proceselor organizaţionale, a vulnerabilităţilor şi riscurilor în funcţie de

fundamentul lor teoretic, şi a caracteristicilor organizării sociale
C3.5 Elaborarea strategiilor de acţiune în raport cu finalităţile asumate de
organizaţia militară şi tendinţele de dezvoltare sociale şi economice
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea teoriilor şi metodelor de finanţare a instituţiilor
1.7. Obiectivul general al
disciplinei publice

 Însuşirea fundamentelor teoretice ale asigurării şi utilizării

resurselor financiare publice;
 Explicarea conexiunilor dintre resursele financiare publice
şi resursele financiare ale securităţii şi apărării;
 Explicarea interdependenţei dintre nivelul contribuţiilor
1.8. Obiectivele specifice sociale obligatorii şi beneficiul protecţiei sociale al
angajaţilor;
 Utilizarea metodelor de analiză pentru stabilirea nivelului şi
structurii fondurilor bugetare;
 Manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de
utilizarea resurselor financiare alocate.

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii

Prelegere, Explicaţie,
Generalităţi privind conţinutul şi funcţiile 2
Conversaţie, Prezentare
finanţelor publice
Power Point
Expunere, Explicaţie,
Aspecte generale privind cheltuielile publice. 2
Conversaţie, Prezentare
Calculul şi analiză.
Power Point
Prelegerea participativă,
Particularităţi privind cheltuielile cu apărarea Explicaţie, Prezentare 2
Power Point
Expunere, Explicaţie,
Asigurările sociale Conversaţie, Prezentare 4
Power Point

513
 Expunere, Explicaţie,
Veniturile financiare publice. Calcul şi 2
Conversaţie, Prezentare
analiză
Power Point
Prelegerea participativă,
Generalităţi privind impozitele. Impozitul pe 2
Explicaţie, Prezentare
salariu
Power Point
Expunere, Explicaţie,
Bugetul de stat şi datoria publică Conversaţie, Prezentare 2
Power Point
Bibliografie:

1. Florişteanu Elena, Finanţe publice, (curs), Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu,
2008;
2. Elena Florişteanu, Finanţarea apărării, Vol. I “Asigurarea comună a securităţii. Aspecte
financiare”, Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, 2007;
3. Elena Florişteanu, Finanţarea apărării, Vol. II “Analiza resurselor utilizate pentru
apărare”, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2007;
4. Florişteanu, Elena, Salarizarea personalului, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu,
2014;
5. Georgescu Maria Andrada, Administrarea finanţelor publice şi a bugetului, Ediţia a II-a,
Editura Pro Universitaria, 2009;
6. Tatiana Moşteanu (şi colaboratori), Finanţe publice - Note de curs şi aplicaţii pentru
seminar, Editura Universitară, Bucureşti, 2005;
7. Iulian Văcărel (şi colaboratori), Finanţe publice, Editura Didactică şi pedagogică, R.A.,
Bucureşti, 2004;
8. Legea nr. 500, 11 iunie 2002, privind finanţele publice, [Link]., Partea I nr. 597 din 13
august 2002, cu modificările şi completările ulterioare;
9. Legea nr. 571/22.12.2003 privind Codul fiscal, [Link]. 927 din 23.12 2003 (cu
modificările şi completările ulterioare);
1. Legea 263 din 2010, actualizată, privind sistemul unitar de pensii publice, [Link]., nr. 852
din 20.12.2010, cu modificările şi completările ulterioare;
2. Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, [Link]. nr. 556 din 27 iulie 2015;
10. Legea 76 din 16 ianuarie 2002, actualizată, privind sistemul asigurărilor pentru şomaj
şi stimularea ocupării forţei de muncă, [Link]., nr. 103 din 06.02.2002;
11. Legea 95/2006, actualizată, privind reforma în domeniul sănătăţii, [Link]. nr. 372 din 28
aprilie 2006;
12. Legea nr. 340/2013 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2014, [Link]. nr.
776, din 12 decembrie 2013;
13. Legea bugetului de stat pe anul 2015, MOf. al României nr. 930/[Link].2014.

8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

Seminar introductiv Conversaţie 2

514
Particularităţi ale funcţiilor finanţelor publice Conversaţie, Explicaţie, 2
în perioada crizei economice Dezbatere
Analiza structurală şi dinamică a cheltuielilor Exerciţiu, Explicaţie, 2
publice (militare) Studiu de caz
Calculul contribuţiilor sociale ale angajaţilor Exerciţiu, Explicaţie 2

Analiza structurală şi dinamică a veniturilor Exerciţiu, Explicaţie, 2

publice Studiu de caz
Studiu de caz, 2
Calculul impozitului pe salariu
Problematizare
Bibliografie
1. Florişteanu Elena, Finanţe publice, (curs), Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu,
2008;
2. Florişteanu, Elena, Salarizarea personalului, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu,
2014;
3. Elena Florişteanu, Finanţarea apărării, Vol. I “Asigurarea comună a securităţii. Aspecte
financiare”, Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, 2007;
4. Elena Florişteanu, Finanţarea apărării, Vol. II “Analiza resurselor utilizate pentru
apărare”, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2007;
5. Georgescu Maria Andrada, Administrarea finanţelor publice şi a bugetului, Ediţia a II-a,
Editura Pro Universitaria, 2009;
6. Tatiana Moşteanu (şi colaboratori), Finanţe publice - Note de curs şi aplicaţii pentru
seminar, Editura Universitară, Bucureşti, 2005;
7. Ungureanu Mihai Aristotel (coordonator), Finanţe publice. Sinteze-Aplicaţii-Teste grilă,
Editura Independenţa Economică, Piteşti, 2002;
8. Legea nr. 500, 11 iunie 2002, privind finanţele publice, [Link]., Partea I nr. 597 din 13
august 2002, cu modificările şi actualizările ulterioare;
9. Guvernul României, Ministerul Finanţelor Publice, Strategia fiscal bugetară pentru
perioada 2014-2016;
10. SIPRI Yearbook 2014: Armaments, Disarmament and International Security,
[Link].

515
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul
aferent programului
 Conţinuturile disciplinei Finanţe publice corespund următoarelor repere teoretice şi
practice contemporane:
 Educaţia economico-financiară a studenţilor;
 Participarea activă a cursanţilor, parteneriat între educator şi cursanţi;
 Tematica disciplinei Finanţe publice corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Înţelegerea interdependenţei dintre mediul economic şi resursele financiare publice;
 Metode şi tehnici moderne de gestionare a resurselor financiare;

10. Evaluare
Tip Metode de Pondere din
Criterii de evaluare
activitate evaluare nota finală
 Utilizarea corectă a teoriilor şi metodelor
financiare;
Proiect,
 Implicarea în analiza şi rezolvarea unor studii 15%
Studiu de caz
10.1 de caz şi probleme;
Seminar/  Calitatea conţinutului proiectului
laborator Studiu de caz
Răspunsuri corecte la întrebările adresate la
Conversaţia 15%
seminarii
de verificare
Total 30 %
Probă scrisă:
10.2 Probleme
Evaluare Evaluarea cunoştintelor dobândite teoretice şi 70%
finală practice,
Test grilă
10.3 Standard minim de performanţă
- întocmirea proiectului la un nivel corespunzător cel puţin notei 5;
- obţinerea notei 5 la activităţile de seminar;
- obţinerea notei 5 la examenul final.

516
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei DREPT ŞI LEGISLAŢIE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Teodora DRĂGHICI
2.3. Titularul activităţilor de
[Link]. Alexandru STOIAN
seminar
2.4. Anul de 2.5. 2.6. Tipul 2.7. Regimul
III 6 Ex. Opţional B
studiu Semestrul de evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2. curs 2 1
laborator
3.4 Total ore din planul de 3.6. seminar/
24 din care 3.5. curs 16 8
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 25
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 24
Tutorat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 74
3.8. Total ore pe semestru 100
3.9. Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum -

4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului -
5.2. de desfăşurare a seminarului/
-
laboratorului

517
6. Competenţele specifice acumulate
C3. Susţinerea procesului infodecizional în managementul organizaţiei militare
Competenţe profesionale
C3.1 Definirea conceptelor specifice teoriei organizaţiilor în vederea comunicării
profesionale inclusiv în limba engleză, cu descrierea modelelor de simularea deciziei.
C3.2 Analiza, interpretarea şi explicarea fenomenelor specifice organizaţiei (militare)
C3.3 Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru modelarea deciziei şi analiza
fluxurilor de activităţi din organizaţie
C3.4 Analiza comparativă a metodelor de diagnoză a stării organizaţiilor, a proceselor
organizaţionale, a vulnerabilităţilor şi riscurilor în funcţie de fundamentul lor teoretic,
şi a caracteristicilor organizării sociale piramidale şi în reţea
C3.5 Elaborarea strategiilor de acţiune în raport cu finalităţile asumate de organizaţia
militară şi tendinţele de dezvoltare sociale şi economice

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Cunoaşterea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale
7.1. Obiectivul general ale cetăţenilor prevăzute în Constituţia României, cu
al disciplinei particularităţile imprimate de acţiunea lor la nivelul organizaţiei
militare
 cunoaşterea sistemului autorităţilor publice ale statului român,
şi înţelegerea raporturilor juridice dintre autorităţile publice ale
7.2. Obiectivele statului român şi organizaţia militară;
specifice  cunoaşterea prevederilor constituţionale;
 explicarea şi interpretarea regimului juridic constituţional
actual.

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
Noţiuni generale despre drept Prelegere 2
Cetăţenia română. Cetăţenia europeană Prelegere 2
Drepturile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor Prelegere 2
Dreptul de proprietate publică şi dreptul de proprietate
privată Prelegere 2
Autorităţile publice ale statului român Prelegere 4
Răspunderea juridică a militarilor Prelegere 4
Bibliografie:
1. Adam, I., Drept civil. Drepturile reale principale, Editura All Beck, Bucureşti, 2005.
2. Bodoaşcă, T., Drăghici T, Drept civil. Drepturile reale, Editura Academiei Forţelor
Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu, 2008.
3. Bodoaşcă, T., Drăghici T, Teoria generală a dreptului, Editura Academiei Forţelor
Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu, 2009.
4. Muraru, I., Tănăsescu, E. S., Drept constituţional şi instituţii politice, Editura C.H. Beck,
Bucureşti, 2008.
5. Scăunaş, S., Uniunea Europeană, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008.
6. Tabără Vasile, Bazele administraţiei publice, Ed. Academiei Forţelor Terestre, Sibiu,
2012.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Sistemul de drept Discuţie colectivă 1
Cetăţenia română/cetăţenia europeană Conversaţie 1

518
Drepturile şi îndatoririle fundamentale ale
Conversaţie 1
cetăţenilor
Dreptul de proprietate publică/privată Conversaţie 1
Parlamentul, Preşedintele, Guvernul României şi 2
Discuţie colectivă
administraţia publică
Sistemul naţional de apărare Discuţie colectivă 1
Răspunderea juridică a militarilor Discuţie colectivă 1
Bibliografie:
1. Bodoaşcă, T., Drăghici T, Drept civil. Drepturile reale, Editura Academiei Forţelor
Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu, 2008.
2. Bodoaşcă, T., Drăghici T, Teoria generală a dreptului, Editura Academiei Forţelor
Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu, 2009.
3. Muraru, I., Tănăsescu, E. S., Drept constituţional şi instituţii politice, Editura C.H. Beck,
Bucureşti, 2008.
4. Scăunaş, S., Uniunea Europeană, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008.
5. Tabără Vasile, Bazele administraţiei publice, Ed. Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2012.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului

Disciplina Drept şi legislaţie este importantă în formarea ofiţerilor de comandă. Conţinuturile

disciplinei oferă viitorilor ofiţeri cunoştinţe de bază specifice dreptului intern.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate de evaluare din nota
finală
 explicarea conceptelor specifice teoriilor
despre stat;
 explicarea şi interpretarea prevederilor
constituţionale referitoare la drepturi, libertăţi
şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor în
contextul aplicării acestora în activitatea
10.4. Curs cadrului militar; Probă orală 70 %
 explicarea şi interpretarea regimului juridic
constituţional actual referitor la organizarea şi
funcţionarea autorităţilor publice ale statului
român;
 interpretarea răspunderii juridice şi a
modalităţilor acesteia.
 utilizarea corectă a limbajului juridic; Teste de
10.5.
 aplicarea corectă a dispoziţiilor legale verificare,
Seminar/ 30 %
interne referitoare la principiile generale ale referate,
laborator
dreptului şi la răspunderea juridică. studiu de caz

519
10.6. Standard minim de performanţă
- studenţii să aibă capacitatea de a defini conceptele specifice disciplinei „Drept şi legislaţie”;
- studenţii să dobândească abilităţile intelectuale pentru cunoaşterea, interpretarea şi aplicarea
corectă a dispoziţiile legale interne referitoare la instituţia juridică a cetăţeniei, drepturile şi
îndatoririle militarilor precum şi la răspunderea juridică a militarilor;
- studenţii să aibă capacitatea de a respecta normele juridice în toate situaţiile.

520
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei BAZELE CONTABILITĂŢII
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Gabriel POPA
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Gabriel POPA
2.4. Anul de 2.5. 2.6. Tipul 2.7. Regimul
III 6 Ex. Opţională
studiu Semestrul de evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2. curs 2 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
24 din care 3.5. curs 16 8
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 25
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 24
Tutoriat
Examinări 2
Alte activităţi …
3.7. Total ore studiu individual 74
3.8. Total ore pe semestru 100
3.9. Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum

4.2. de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului  amfiteatru

5.2. de desfăşurare a seminarului/

 clasa
laboratorului

521
6. Competenţele specifice acumulate
C3. Susţinerea procesului infodecizional în managementul organizaţiei militare
Competenţe profesionale
C3.1 Definirea conceptelor specifice teoriei organizaţiilor în vederea comunicării
profesionale inclusiv în limba engleză, cu descrierea modelelor de simularea deciziei.
C3.2 Analiza, interpretarea şi explicarea fenomenelor specifice organizaţiei (militare)
C3.3 Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru modelarea deciziei şi analiza
fluxurilor de activităţi din organizaţie
C3.4 Analiza comparativă a metodelor de diagnoză a stării organizaţiilor, a proceselor
organizaţionale, a vulnerabilităţilor şi riscurilor în funcţie de fundamentul lor teoretic,
şi a caracteristicilor organizării sociale piramidale şi în reţea
C3.5 Elaborarea strategiilor de acţiune în raport cu finalităţile asumate de organizaţia
militară şi tendinţele de dezvoltare sociale şi economice

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general Însuşirea conceptelor de bază ale contabilităţii şi utilizarea corectă
al disciplinei a termenilor de specialitate din domeniul contabilităţii

- dobândirea deprinderilor de întocmire a documentelor de

evidenţă contabilă;
- realizarea de conexiuni între documentele de evidenţă
contabilă şi situaţiile financiare anuale;
7.2. Obiectivele - înţelegerea relaţiilor ce se stabilesc între modificarea
specifice elementelor patrimoniale şi bilanţul contabil;
- dobândirea de cunoştinţe privind organizarea şi planificarea
lucrărilor contabile;
- rezolvarea de probleme prin întocmirea documentelor de
evidenţă contabilă.

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
Expunere, explicaţie,
1. Introducere în contabilitatea românească 2 ore
conversaţie
Expunere, explicaţie,
2. Procedee şi instrumente ale contabilităţii 4 ore
conversaţie
Expunere, explicaţie,
3. Forme de înregistrare în contabilitate 2 ore
conversaţie
Expunere, explicaţie,
4. Bilanţul – procedeu al dublei reprezentări a
conversaţie, 2 ore
patrimoniului
demonstraţie
Expunere, explicaţie,
5. Contul – procedeu al dublei reprezentări a
conversaţie, 2 ore
patrimoniului
demonstraţie
Expunere, explicaţie,
6. Lucrări de sinteză şi raportare contabilă conversaţie, 4 ore
demonstraţie

522
Bibliografie:
1. Balteş N., Ciuhureanu T.A., Bazele contabilităţii, Sibiu, Ed. AFT, 2008 (cota 444)
2. Bojian O., Contabilitate generală, Bucureşti, Ed. Eficient, 1998 (cota 25213)
3. Feleagă N. şi colectivul, Bazele contabilităţii, o abordare europeană şi internaţională,
Bucureşti, Ed. Economică, 2002.
4. Munteanu V., Teoria şi bazele contabilităţii, Bucureşti, Ed. Lumina Lex, 2000.
5. Oprea C., Ristea M., Bazele contabilităţii, ediţie revăzută şi adăugită, Bucureşti, Ed.
Didactică şi Pedagogică, 2007
6. Ristea M., Dumitru C.G., Bazele contabilităţii. Noţiuni de bază, probleme, studii de caz,
teste grilă şi monografie, Bucureşti, Ed. Universitară, 2007.
7. Todea N., Contabilitate – aspecte teoretice şi aplicaţii practice, Alba Iulia, Ed. Aeternitas,
2003.
8. *** Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată cu modificările şi completările ulterioare,
Monitorul Oficial nr. 454 din 18 iunie 2008
9. *** Ordinul ministerului finanţelor publice nr. 2.861 din 9 octombrie 2009 pentru
aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura
activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, Monitorul Oficial nr. 704 din 20 octombrie
2009
10. *** Ordinul ministerului finanţelor publice nr.3055/2009 pentru aprobarea
Reglementărilor Contabile conforme cu Directivele europene, Monitorul Oficial nr. 766
din 10 noiembrie 2009
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Dezbatere,
S.1. Identificarea şi rezolvarea aplicaţiei privind
problematizare, 1
structurile delimitate de obiectul contabilităţii.
conversaţie
Dezbatere,
[Link] documentelor de evidenţă
problematizare, 2
contabilă şi documentelor justificative
conversaţie
Dezbatere,
S.3. Evaluarea activelor, datoriilor şi capitalurilor problematizare, 1
conversaţie
Dezbatere,
S.4. Identificarea şi rezolvarea modificărilor de demonstraţie,
1
volum şi de structură în bilanţul contabil. problematizare,
conversaţie
Dezbatere,
S.5. Identificarea şi rezolvarea înregistrărilor în
demonstraţie,
contabilitate a diverselor operaţiuni economico- 1
problematizare,
financiare.
conversaţie
Dezbatere,
S.6. Întocmirea balanţei de verificare, listelor de
demonstraţie,
inventariere şi înregistrarea diferenţelor constatate 1
problematizare,
la inventariere
conversaţie
Dezbatere,
S.7. Realizarea proiectului contabil şi înaintarea demonstraţie,
1
spre evaluare. problematizare,
conversaţie

523
Bibliografie:
1. Balteş N., Ciuhureanu T.A., Bazele contabilităţii, Sibiu, Ed. AFT, 2008. (cota 444)
2. Bojian O., Contabilitate generală, Bucureşti, Ed. Eficient, 1998. (cota 25213)
3. Feleagă N. şi colectivul, Bazele contabilităţii, o abordare europeană şi internaţională,
Bucureşti, Ed. Economică, 2002.
4. Munteanu V., Teoria şi bazele contabilităţii, Bucureşti, Ed. Lumina Lex, 2000.
5. Oprea C., Ristea M., Bazele contabilităţii, ediţie revăzută şi adăugită, Bucureşti, Ed.
Didactică şi Pedagogică, 2007.
6. Ristea M., Dumitru C.G., Bazele contabilităţii. Noţiuni de bază, probleme, studii de caz,
teste grilă şi monografie, Bucureşti, Ed. Universitară, 2007.
7. Todea N., Contabilitate – aspecte teoretice şi aplicaţii practice, Alba Iulia, Ed. Aeternitas,
2003.
8. *** Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată cu modificările şi completările ulterioare,
Monitorul Oficial nr. 454 din 18 iunie 2008.
9. *** Ordinul ministerului finanţelor publice nr. 2.861 din 9 octombrie 2009 pentru
aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura
activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, Monitorul Oficial nr. 704 din 20 octombrie
2009.
10. *** Ordinul ministerului finanţelor publice nr.3055/2009 pentru aprobarea
Reglementărilor Contabile conforme cu Directivele europene, Monitorul Oficial nr. 766
din 10 noiembrie 2009

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Bazele contabilităţii asigură studenţilor :
- deprinderi de întocmire a documentelor de evidenţă contabilă;
- realizare de conexiuni între documentele de evidenţă contabilă şi situaţiile financiare
anuale;
- înţelegerea relaţiilor ce se stabilesc între modificarea elementelor patrimoniale şi bilanţul
contabil;
- cunoştinţe privind organizarea şi planificarea lucrărilor contabile.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate de evaluare din nota
finală
 însuşirea corectă a aparatului conceptual
specific;
 utilizarea optimă a instrumentarului specific
10.4. Curs Probă scrisă 70%
domeniului contabilităţii;
 identificarea unor soluţii viabile de organizare
şi planificare a lucrărilor contabile.
 însuşirea corectă a aparatului conceptual
specific; Teste de
10.5.
 utilizarea optimă a instrumentarului specific verificare,
Seminar/ 30%
domeniului contabilităţii; aplicaţii, studiu
laborator
 identificarea unor soluţii viabile de de caz
organizare şi planificare a lucrărilor contabile.
524
10.6. Standard minim de performanţă
- utilizarea corectă a noţiunilor generale precum şi a instrumentelor de lucru asociate
domeniului contabilităţii;
- obţinerea notei 5 (cinci) pe fiecare formă de evaluare.

525
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei DIDACTICA SPECIALITĂŢII MILITARE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. BENONI SFÂRLOG

2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. BENONI SFÂRLOG

2.4. Anul de 2.5. 2.6. Tipul 2.7. Regimul Obligatorie,

III Semestrul 5 Ex
studii de evaluare disciplinei de specialitate

3. Timpul total estimat

3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2. curs 2 2
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
48 din care 3.5. curs 24 24
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiu după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe
10
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5
Tutoriat
Examinări 2
Alte activităţi 10
3.7. Total ore studiu individual 25
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4..Precondiţii
Parcurgerea disciplinei Didactica specialităţii militare
4.1. de curriculum
în semestrul 4.

4.2. de competenţe

5. Condiţii
5.1. de desfăşurare a cursului –
5.2. de desfăşurare a
–
seminarului/laboratorului

526
6. Competenţele specifice acumulate
C5. Implementarea strategiilor de instruire şi de evaluare a performanţelor în
cadrul instrucţiei individuale şi colective
C5.1 Definirea conceptelor specifice teoriei curriculum-ului, doctrinei instruirii forţelor
Competenţe profesionale

armate şi teoriilor despre personalitate, descrierea metodelor şi tehnicilor de învăţare, a

mecanismului instrucţiei individului şi grupurilor mici, a metodologiei autoformării,
automenţinerii şi dezvoltării deprinderilor precum şi a metodologiei influenţării
formative a atitudinilor şi comportamentului militarilor
C5.2 Fundamentarea teoretică a strategiilor de proiectare, executare şi evaluare a
instrucţiei individuale şi colective specifice armei
C5.3 Aplicarea unor metodologii de instruire performante şi corelarea necesităţilor de
autoformare cu dinamica solicitărilor socioprofesionale
C5.4 Evaluarea nivelului şi calităţii performanţei educaţionale, identificarea
disfuncţionalităţilor şi măsurilor de reglare a procesului instrucţiei
C5.5 Proiectarea şi implementarea programelor de instrucţie individuală şi a
programelor de instrucţie pentru misiuni specifice armei

7. Obiectivele disciplinei
Utilizarea adecvată a aparatului teoretic şi metodologic al
7.1. Obiectivul general didacticii specialităţii militare pentru proiectarea, desfăşurarea şi
al disciplinei evaluarea activităţilor de instruire individuală, a grupei şi a
plutonului

- cunoaşterea şi aplicarea metodelor, tehnicilor şi strategiilor de

predare-învăţare-evaluare în cadrul şedinţelor teoretice şi practice
de instruire individuală şi colectivă a militarilor;
7.2. Obiectivele
- adaptarea modelului de proiectare curriculară bazat pe
specifice
competenţe la specificul instruirii militarilor;
- cunoaşterea, întocmirea şi utilizarea documentelor de planificare
şi conducere a instruirii standardizate a militarilor.

8. Conţinuturi
Nr.
8.1. Curs Metode de predare
ore
Expunere, explicaţie,
C1: Metode de predare-învăţare şi mijloace de
conversaţie, demonstraţie, 2
instruire specifice domeniului militar
exerciţiu
C2: Documente de planificare şi conducere a Expunere, explicaţie,
instrucţiei la nivel pluton. Algoritmul proiectării unei conversaţie, demonstraţie, 2
zile de instrucţie. exerciţiu
Expunere, explicaţie,
C3: Metodica organizării şi desfăşurării unei şedinţe
conversaţie, demonstraţie, 2
practice de Instrucţie de front
exerciţiu
Expunere, explicaţie,
C4: Metodica organizării şi desfăşurării unei şedinţe
conversaţie, demonstraţie, 2
practice de Educaţie fizică militară
exerciţiu
C5: Metodica organizării şi desfăşurării unei şedinţe Expunere, explicaţie,
practice de Instrucţia tragerii cu armamentul de conversaţie, demonstraţie, 2
infanterie exerciţiu

527
 Expunere, explicaţie,
C6: Metodica pregătirii unei şedinţe de tragere cu
conversaţie, demonstraţie, 2
armamentul individual
exerciţiu
Expunere, explicaţie,
C7: Metodica organizării şi desfăşurării instrucţiei
conversaţie, demonstraţie, 4
de specialitate
exerciţiu
Expunere, explicaţie,
C8: Proiectarea, pregătirea, organizarea şi
conversaţie, demonstraţie, 4
desfăşurarea unui FTX cu grupa/similare
exerciţiu
Expunere, explicaţie,
C9: Metodica organizării şi desfăşurării unei şedinţe
conversaţie, demonstraţie, 2
de instruire prin simulare
exerciţiu
Expunere, explicaţie,
C10: Metode şi tehnici de evaluare a nivelului de
conversaţie, demonstraţie, 2
instruire a militarilor
exerciţiu
Bibliografie:
1. Metodica Instrucţie tragerii cu armamaentul de infanterie.
2. Curs de metodică, Sibiu, Editura A.F.T., 2002.
3. A-27 Manualul pentru cunoaşterea şi lucrul la materialul de artilerie.
4. A-43 Instrucţiunile specialistului de artilerie, Bucureşti ,1981.
5. Manualul pentru luptă al plutonului de artilerie.
6. Ge-3 Baraje explozive, Râmnicu Vîlcea, 2002.
7. F.T./CBRN–7/1, Manualul instrucţiei pentru Apărare CBRN, Câmpulung Muscel, 2007.
8. C-8A, Instrucţiuni pentru cunoaşterea şi folosirea măştii contra gazelor md.85, Bucureşti,
1990.
9. C-8A, Instrucţiuni pentru cunoaşterea şi folosirea măştii contra gazelor md.85, Bucureşti,
1990.
10. [Link].- [Link]. CBRN- Făgăraş, 2008.
11. T-2 g 5, - Instrucţiuni pentru descrierea şi exploatarea staţiei radio R-1070, Bucureşti,
1979.
12. T-2g 6, - Manual privind descrierea şi exploatarea staţiei radio R-1071, Bucureşti, 1989.
13. Manual pentru instrucţia gradatului (soldatului) transmisionist, Bucureşti, 2006.
Nr.
8.2. Seminar Metode de predare
ore
Metode şi tehnici de predare şi învăţare a
cunoştinţelor şi abilităţilor, de automenţinere şi
Explicaţie, conversaţie,
dezvoltare a deprinderilor, de influenţare formativă 4
demonstraţie, exerciţiu
a atitudinilor şi comportamentului militarilor în
cadrul şedinţelor de instruire
Documente de planificare şi conducere a instrucţiei
Explicaţie, conversaţie,
la nivel pluton. Algoritmul proiectării unei zile de 4
demonstraţie, exerciţiu
instrucţie la nivel pluton
Metodica organizării şi desfăşurării unei şedinţe Explicaţie, conversaţie, 4
practice de pregătire militară generală demonstraţie, exerciţiu
Metodica organizării şi desfăşurării instrucţiei de Explicaţie, conversaţie, 4
specialitate demonstraţie, exerciţiu
Exerciţiu tactic complex de tip FTX cu Explicaţie, conversaţie, 4
grupa/similare demonstraţie, exerciţiu

528
Metode şi tehnici de evaluare a nivelului de instruire Explicaţie, conversaţie,
a militarilor demonstraţie, exerciţiu 4
Bibliografie:
1. Metodica Instrucţie tragerii cu armamaentul de infanterie.
2. Curs de metodică, Sibiu, Editura A.F.T., 2002.
3. A-27 Manualul pentru cunoaşterea şi lucrul la materialul de artilerie.
4. A-43 Instrucţiunile specialistului de artilerie, Bucureşti ,1981.
5. Manualul pentru luptă al plutonului de artilerie.
6. Ge-3 Baraje explozive, Râmnicu Vîlcea, 2002.
7. F.T./CBRN–7/1, Manualul instrucţiei pentru Apărare CBRN, Câmpulung Muscel, 2007.
8. C-8A, Instrucţiuni pentru cunoaşterea şi folosirea măştii contra gazelor md.85, Bucureşti,
1990.
9. C-8A, Instrucţiuni pentru cunoaşterea şi folosirea măştii contra gazelor md.85, Bucureşti,
1990.
10. [Link].- [Link]. CBRN- Făgăraş, 2008.
11. T-2 g 5, - Instrucţiuni pentru descrierea şi exploatarea staţiei radio R-1070, Bucureşti,
1979.
12. T-2g 6, - Manual privind descrierea şi exploatarea staţiei radio R-1071, Bucureşti, 1989.
13. Manual pentru instrucţia gradatului (soldatului) transmisionist, Bucureşti, 2006.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Didactica specialităţii militare corespund următoarelor repere
teoretice şi practice ale domeniului instruirii militarilor:
 integrarea noţiunilor specifice specialităţii în activităţile de formare profesională;
 centrarea instruirii pe cursant;
 promovarea metodelor activ-participative.
Tematica disciplinei Didactica specialităţii militare corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorului:
 standardizarea activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor;
 integrarea evaluării militarilor în practica predării şi învăţării, prin intermediul ASIE;
 instruirea individuală şi colectivă a militarilor;
 utilizarea tehnologiilor moderne în procesul de instruire a militarilor.
 documentele de conducere a unor exerciţii de tip STX şi FTX

10. Evaluare
10.3. Pondere
10.2. Metode
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare din nota
de evaluare
finală
Întocmirea unor documente de conducere
10.4. Curs a instrucţiei în rolul comandantului de Probă scrisă 60 %
pluton, respectând precizările metodice.

529
  folosirea corectă a terminologiei
specifice activităţilor de instruire;
 organizarea unor activităţi de instruire
10.5.
a militarilor, respectând precizările privind Probă
Seminar/ 40%
instrucţia şi normele de consum specifice; practică
laborator
 conducerea unei şedinţe de instrucţie
astfel încât la sfârşitul şedinţei subunitatea
să atingă nivelul de performanţă planificat.
10.6. Standard minim de performanţă
Întocmirea unui plan de desfăşurare a unui scenariu tactic (STX) pentru o temă de specialitate

530
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

MANAGEMENTUL RESURSELOR DE
2.1. Denumirea disciplinei
APĂRARE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Dorel BADEA
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Dorel BADEA
de pregătire în
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul
III 2.5. Semestrul 6 Ex domeniu şi în
studiu de evaluare disciplinei
specialitate

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2. curs 2 2
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
32 din care 3.5. curs 16 16
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 24
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 24
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 18
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 66
3.8. Total ore pe semestru 100
3.9. Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

 Ştiinţe militare
4.1. de curriculum  Managementul organizaţiei militare
C2. Identificarea şi aplicarea funcţiilor manageriale
pentru îndeplinirea obiectivelor organizaţiei
C2.1 Definirea, clasificarea şi alegerea metodelor,
tehnicilor şi procedeelor utilizate în management
C2.2 Explicarea şi interpretarea conceptelor şi
4.2. de competenţe
situaţiilor din management
C3. Susţinerea procesului infodecizional în
managementul organizaţiei militare
C3.2 Analiza, interpretarea şi explicarea fenomenelor
specifice organizaţiei (militare)
531
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului -

5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului -

6. Competenţele specifice acumulate

Competenţe profesionale

C2. Identificarea şi aplicarea funcţiilor manageriale pentru îndeplinirea

obiectivelor organizaţiei
C2.3 Crearea şi aplicarea strategiilor şi politicilor pentru rezolvarea problemelor
organizaţiei militare
C2.4 Aplicarea standardelor specifice pentru evaluarea activităţilor organizaţiei
militare
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Dezvoltarea capacităţii de utilizare eficientă a
noţiunilor fundamentale, modelelor şi principiilor
7.1. Obiectivul general al managementului resurselor de apărare pentru
disciplinei optimizarea soluţionării unor probleme specifice
transformării organizaţiei militare moderne, în acord
cu caracteristicile mediului de securitate actual.
 însuşirea fundamentelor teoretice ale
managementului resurselor de apărare în corelaţie cu
transformările ce au loc în domeniul militar;
 explicarea şi conştientizarea necesităţii de
abordare integrată a resurselor de apărare în raport
cu finalităţile asumate în diferite contexte specifice
7.2. Obiectivele specifice
domeniului;
 fundamentarea hotărârilor şi deciziilor specifice
activităţilor militare prin metode ştiinţifice
interdisciplinare, utilizând adecvat criterii de
performanţă, fundamentat pe înţelegerea corelaţiei
dintre planificarea apărării şi legislaţia în vigoare;

532
8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Curs introductiv
Expunere
(obiectivele disciplinei, obiect de studiu, cerinţe 2
Conversaţie
etc)
Resursele organizaţiei militare: tipuri, mecanisme
Explicaţie 2
instituţionale, particularităţi mangeriale
Diferenţieri Expunere
2
între resurse, capacităţi şi capabilităţi Explicaţie
Sistemul de
Expunere 2
planificare, programare, bugetare şi evaluare
Expunere
Managementul infrastructurilor critice 2
Conversaţie
Elemente de pregătirea economiei şi a teritoriului Expunere
2
pentru apărare Conversaţie
Expunere
Managementul riscurilor 2
Conversaţie
Managementul proiectelor şi programelor –
participarea naţională la dezvoltarea proiectelor Expunere
2
de dezvoltare a capabilităţilor în cadrul NATO şi Conversaţie
UE
Bibliografie:
1. Petrescu, Marius; Năbîrjoiu, Neculae, Managementul informaţiei, Editura Bibliotheca,
Targovişte, 2006.
2. Popa, Mircea, Defense Resources Management, Editura A.F.T., Sibiu, 2004.
3. Maloş, Gavril, Ingineria sistemelor pentru apărare, Editura A.T.M, Bucureşti, 2002.
4. Mureşan, Mircea ş.a., Optimizarea deciziei în managementul sistemului militar, Editura
Militară, Bucureşti, 2005.
5. Florişteanu, Elena, Finanţarea apărării, vol. I-II, Editura Universităţii” Lucian Blaga”,
Sibiu, 2007.
6. Puşcaşu, Penică, Probleme actuale ale managementului resurselor umane în armată,
Editura ATM, Bucureşti, 2003.
7. Mares, Jaromir, ş.a., Multinational logistics in missions, Editura A.F.T., Sibiu, 2011.
8. Neag, Mihai; Badea, Dorel; Neagoie, Horaţiu, Managementul resurselor de
apă[Link] fundamentale, Editura A.F.T., Sibiu, 2010.
9. Neag, Mihai; Badea, Dorel; Neagoie, Horaţiu, Managementul resurselor de apă[Link]
de seminar, Editura A.F.T., Sibiu, 2010.
10. Popa, Vasile, Defense resources management. Lecture prezentations, Editura [Link].,
Bucureşti, 2006.
11. ***Legea nr. 473/2004 privind planificarea apărării, publicată în Monitorul Oficial, Partea
I nr. 1052 din 12/11/2004.
8.2. Seminar Metode de predare Observaţii
Seminar introductiv 2
Caracterul sistemic al managementului resurselor de Dezbatere
apărare Studiu de caz
2
Managementul resurselor în activităţile la nivel Dezbatere
batalion Studiu de caz
2

533
Determinări interne şi externe
ale managementului resurselor umane
Dezbatere 2
Metode şi tehnici calitative aplicate în managementul Dezbatere
resurselor de apărare Problematizare
2
Metode şi tehnici cantitative aplicate în Dezbatere
managementul resurselor de apărare Problematizare
2

Evaluarea riscurilor în domeniul managementului Studiu de caz

resurselor de apărare Problematizare
2
Problematizare
Susţinere referate 2
Studiu de caz
Bibliografie:
1. Popa, Mircea, Defense Resources Management, Editura A.F.T., Sibiu, 2004.
2. Neag, Mihai; Badea, Dorel; Neagoie, Horaţiu, Managementul resurselor de apă[Link] de
seminar, Editura A.F.T., Sibiu, 2010.
3. ***Legea nr. 473/2004 privind planificarea apărării, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.
1052 din 12/11/2004.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului

 Conţinuturile disciplinei corespund următoarelor repere teoretice şi practice contemporane:

 participarea activă a cursanţilor, parteneriat între educator şi cursanţi, cu accent pe
conştientizarea rolului deţinut de managementul resurselor organizaţiei în obţinerea
performanţei organizaţionale
 Tematica disciplinei corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 dezvoltarea motivaţiei participării responsabile din punct de vedere al managementului
resurselor de apărare în acţiunile specifice organizaţiei militare

10. Evaluare
10.2. 10.3.
Tip
10.1. Criterii de evaluare Metode de Pondere din
activitate
evaluare nota finală
- utilizarea corectă a conceptelor
fundamentale ale managementului resurselor de
apărare precum şi a conceptelor asociate
domeniului; Probă
10.4. Curs 65%
- să cunoască modul de interrelaţionare a scrisă
documentelor de referinţă care asigură
fundamentarea planificării apărării la nivel
naţional.
- să cunoască foarte bine algoritmul prin care
sunt stabilite volumul, structura şi modul de
10.5.
alocare a resurselor de apărare necesare Referat 35%
Seminar
materializării obiectivelor fundamentale de
securitate naţională şi apărare;
534
 - să rezolve corect o problemă specifică
managementului resurselor de apărare, conform
metodologiilor învăţate.
10.6. Standard minim de performanţă
- realizarea unui referat, conform normelor stabilite în prima şedinţă de seminar, prin
care demonstrează că a înţeles şi poate utiliza corect noţiunile fundamentale şi poate proiecta
soluţii de rezolvare a problematicii abordate prin aplicarea corectă a unor metodologii, tehnici
sau instrumente manageriale specifice domeniului.

535
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Management organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei MANAGEMENT COMPARAT
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Dumitru IANCU
2.3. Titularul activităţilor de
[Link]. Dumitru IANCU
seminar
2.6. Tipul
2.4. Anul de 2.5. 2.7. Regimul
III 6 de Ex. Opţional 1
studiu Semestrul disciplinei
evaluare

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 2 1
laborator
3.4 .Total ore din planul de 3.6. seminar/
24 din care 3.5. curs 16 8
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 24
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 20
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 30
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 76
3.8. Total ore pe semestru 100
3.9. Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Teoria organizaţiei, Bazele managementului
C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în organizaţie
C1.4 Analiza organizaţiei militare, identificarea problemelor şi luarea
deciziei pentru aplicarea măsurilor de eliminare a disfuncţiilor
C2. Identificarea şi aplicarea funcţiilor manageriale pentru
4.2. de competenţe îndeplinirea obiectivelor organizaţiei
C2.1 Definirea, clasificarea şi alegerea metodelor, tehnicilor şi
procedeelor utilizate în management
C2.2 Explicarea şi interpretarea conceptelor şi situaţiilor din
management

536
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului -
5.2. de desfăşurare a
-
seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

C2. Identificarea şi aplicarea funcţiilor manageriale pentru îndeplinirea
obiectivelor organizaţiei
C2.1 Definirea, clasificarea şi alegerea metodelor, tehnicilor şi procedeelor utilizate în
management
C2.2 Explicarea şi interpretarea conceptelor şi situaţiilor din management
C2.3 Crearea şi aplicarea strategiilor şi politicilor pentru rezolvarea problemelor
Competenţe profesionale

organizaţiei militare
C2.4 Aplicarea standardelor specifice pentru evaluarea activităţilor organizaţiei
militare
C2.5 Elaborarea de modele şi proceduri pentru rezolvarea problemelor specifice
organizaţiei militare
C3. Susţinerea procesului infodecizional în managementul organizaţiei militare
C3.2 Analiza, interpretarea şi explicarea fenomenelor specifice organizaţiei (militare)
C3.3 Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru modelarea deciziei şi analiza
fluxurilor de activităţi din organizaţie
C3.4 Analiza comparativă a metodelor de diagnoză a stărilor organizaţiilor, a
proceselor organizaţionale, a vulnerabilităţilor şi riscurilor în funcţie de fundamentul
lor teoretic şi a caracteristicilor organizării sociale piramidale şi în reţea
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general Identificarea conceptelor, relaţiilor, proceselor şi conexiunilor
al disciplinei dintre acestea în cadrul managementului comparat ca disciplină.
 generalizarea, particularizarea, integrarea conceptelor
specifice managementului comparat în cadrul organizaţiilor;
 creşterea capacităţii de analiză a situaţiilor specifice şi de
7.2. Obiectivele specifice identificare a modalităţilor de acţiune în vederea atingerii
obiectivelor asumate sau impuse de organizaţii;
 creşterea capacităţii de adaptare la situaţii specifice
managementului organizaţiei în diferite contexte culturale.

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
Expunere Scheme,
C1 Fundamentele culturale ale managementului Explicaţie Slide-uri de
comparat (4 ore) Conversaţie prezentare a
Problematizare conţinuturilor

537
 Expunere Scheme,
C2 Metodologia managementului comparat (2 Explicaţie Slide-uri de
ore) Conversaţie prezentare a
Problematizare conţinuturilor
Expunere Scheme,
C3 Managementul din SUA şi America Latină (4 Explicaţie Slide-uri de
ore) Conversaţie prezentare a
Problematizare conţinuturilor
Expunere Scheme,
Explicaţie Slide-uri de
C4 Managementul în Japonia (2 ore)
Conversaţie prezentare a
Problematizare conţinuturilor
Expunere Scheme,
Explicaţie Slide-uri de
C5 Managementul european (4 ore)
Conversaţie prezentare a
Problematizare conţinuturilor
Bibliografie:
1. Burduş, E., Management comparat internaţional, ediţia a III-a, Editura Economică,
Bucureşti, 2006;
2. Burduş, E., Management comparat, Editura Economică, Bucureşti, 2000;
3. Nicolescu, O., Management comparat, ediţia a II-a, Editura Economică, Bucureşti,
2001;
4. Nicolescu, O., Nicolescu, L., Economia, firma şi managementul bazate pe cunoştinţe,
Bucureşti, Editura Economică, 2005;
5. [Link]
Metode de
8.2. Seminar/laborator Observaţii
predare
1. Seminar introductiv
Explicaţia,
2. Implicaţii asupra procesului de management din
Exerciţiul,
perspectiva abordării lui Trompenaars
Demonstraţia,
3. Determinarea culturală asupra managementului din
Conversaţia,
perspectiva abordării lui Hofstede
Dezbaterea
4. Analize comparative ale managementului în diferite ţări
Bibliografie:
1. Burduş, E., Management comparat internaţional, ediţia a III-a, Editura Economică,
Bucureşti, 2006;
2. Burduş, E., Management comparat, Editura Economică, Bucureşti, 2000;
3. Nicolescu, O., Management comparat, ediţia a II-a, Editura Economică, Bucureşti, 2001;
4. Nicolescu, O., Nicolescu, L., Economia, firma şi managementul bazate pe cunoştinţe,
Bucureşti, Editura Economică, 2005;
5. [Link]

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Management comparat au ca scop dezvoltarea abilităţilor de
conducere ale absolvenţilor în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor specifice subunităţilor
din Forţele Terestre, în diferite contexte culturale.

538
10. Evaluare
10.3.
Tip
10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare Pondere din
activitate
nota finală
 Cunoaşterea conceptelor şi
teoriilor specifice
managementului comparat ca
disciplină;
 Utilizarea metodelor de
investigare a proceselor
10.4. Curs Probă orală 60%
organizaţionale în diferite
contexte culturale;
 Utilizarea teoriilor în
formularea şi argumentarea
unor puncte de vedere
personale.
 Utilizarea corectă a
conceptelor specifice
10.5. domeniului;
Dezbateri seminar, test
Seminar/  Manifestarea unei atitudini 40%
docimologic
laborator pozitive şi responsabile faţă de
exercitarea funcţională a
rolurilor profesionale.
10.6. Standard minim de performanţă
- Utilizarea corectă a noţiunilor generale şi a conceptelor asociate managementului
comparat, exprimarea unor puncte de vedere personale, argumentate ştiinţific, în cadrul
dezbaterilor organizate în cadrul seminariilor – nota minimă 5 (cinci);
- Susţinerea testului docimologic – nota minimă 5 (cinci);
- Nota minimă la evaluarea finală 5 (cinci).

539
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei MANAGEMENTUL CALITĂŢII TOTALE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Octavian-Ioan BOGDAN
2.3. Titularul activităţilor de [Link]. Dorel BADEA
seminar
2.4. Anul de 2.6. Tipul de [Link] Opţional
III 2.5. Semestrul 6 Ex.
studiu evaluare disciplinei 1

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

[Link]/
3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 2 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6 seminar/
24 din care 3.5. curs 16 8
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 32
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi 32
pe teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 74
3.8. Total ore pe semestru 100
[Link]ărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum  Bazele managementului

C2. Identificarea şi aplicarea funcţiilor manageriale

pentru îndeplinirea obiectivelor
organizaţiei
4.2. de competenţe C2.1 Definirea, clasificarea şi alegerea metodelor,
tehnicilor şi procedeelor utilizate în management
C2.2 Explicarea şi interpretarea conceptelor şi situaţiilor
din management

540
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

C2. Identificarea şi aplicarea funcţiilor manageriale pentru îndeplinirea
Competenţe profesionale

obiectivelor
organizaţiei
C2.4 Aplicarea standardelor specifice pentru evaluarea activităţilor organizaţiei
militare
C2.5 Elaborarea de modele şi proceduri pentru rezolvarea problemelor specifice
organizaţiei militare
Competenţe transversale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Dezvoltarea capacităţii de utilizare eficientă a noţiunilor
7.1. Obiectivul general al fundamentale, tehnicilor şi principiilor managementului
disciplinei calităţii pentru optimizarea soluţionării unor probleme
specifice organizaţiei militare.
-însuşirea fundamentelor teoretice ale aplicării standardelor
de calitate în diferite tipuri de activităţi tehnico-economice,
pentru diferite contexte organizaţionale;
7.2. Obiectivele specifice
-explicarea şi conştientizarea conexiunilor dintre
performanţă organizaţională-abordare bazată pe procese şi
standarde.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Concepte fundamentale privind calitatea
(definirea noţiunii, etapele evoluţiei calităţii,
Expunere,
componentele calităţii, stadiile asigurării 2
Conversaţie,
calităţii, obiectivele politicii în domeniul
calităţii)
Stadiile asigurării calităţii şi obiectivele Expunere,
2
politicii în domeniul calităţii Conversaţie,
541
Managementul calităţii totale
Explicaţie, 2
(definire, concepte, principii)

Standardele din seria ISO 9000 Expunere,

2
(prezentare, caracteristici) Explicaţie,

Sisteme ale managementului calităţii şi auditul

calităţii (abordarea bazată pe proces a
managementului calităţii, documentaţia
Expunere, 2
sistemului de management al calităţii,
îmbunătăţirea continuă a sistemului de
management al calităţii)

Tipuri de audit şi etapele desfăşurării auditului Expunere, 2

Indicatori de fiabilitate
Expunere,
(definire indicatori, calculul fiabilităţii 2
Conversaţie,
sistemelor cu metoda modelului structural)

Politica europeană în domeniul calităţii

(conceptul de excelenţă, modelul european al Expunere 2
excelenţei, premiul european pentru calitate)
Bibliografie:
Adrianescu, A.C., Managementul calităţii totale, Ed. Universităţii “Lucian Blaga”, Sibiu,
2002
Bogdan, O.I., Managementul calităţii totale. Curs, Ed. AFT, Sibiu, 2010
Maxim, E., Calitatea şi managementul calităţii, [Link] Libris, Iaşi, 2007
Oprean, C., Kifor, C., Managementul calităţii, Ed. Universităţii “Lucian Blaga”, Sibiu, 2002
Panaite, V., Popescu, M.O., Calitatea produselor şi fiabilitate, Ed. MATRIX ROM,
Bucureşti, 2003
8.2. seminar Metode de predare Observaţii
Sedinţă introductivă - prezentarea tematicii şi
obiectivelor, a sarcinilor de studiu şi a Expunere,
importanţei studiului managementului calităţii Conversaţie,
2
totale
Expunere
Tehnici şi instrumente clasice şi moderne Studiu de caz
folosite în managementul calităţii Dezbatere
2
Problematizare
Calculul fiabilităţii sistemelor Exerciţiu
cu metoda modelului structural Problematizare
2

Prezentare referate Expunere 2

542
Bibliografie:
Bogdan O.I., Teodoru E., Badea D., Managementul calităţii totale. Caiet de seminar, Ed.
Alma Mater, Sibiu, 2008
Olaru M. ş.a., Tehnici şi instrumente utilizate în managementul calităţii, Ed. Economică,
Bucureşti, 2000

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei corespund următoarelor repere teoretice şi practice contemporane:
 atitudine constructivă faţă de dobândirea de cunoştinţe din domeniul calităţii şi al
managementului calităţii totale, ca obiect de studiu interdisciplinar, cu valenţe aplicative, utile
în soluţionarea diverselor probleme manageriale, indiferent de nivel;
 Tematica disciplinei corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Desfăşurarea standardizată a activităţilor în cadrul organizaţiilor;
 Participarea activă-cointeresarea în procesul de luare a deciziei pe diferite paliere.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode
10.1. Criterii de evaluare Pondere din
activitate de evaluare
nota finală
utilizarea
- corectă a conceptelor
fundamentale ale calităţii precum şi a
conceptelor asociate domeniului;
10.4. Curs Probă scrisă 75%
- să cunoască standardele seria ISO 9000 şi
să identifice şi să explice posibilităţile de
interelaţionare a lor.
- să cunoască particularităţile standardelor
din seria ISO 9000;
- să aplice corect tehnicile şi instrumentele Referat,
10.5. specifice managementului calităţii, Test,
25%
Laborator conform metodologiilor învăţate; Portofoliu,
- să aplice corect metodele de calculul a Studiu de caz
fiabilităţii sistemelor cu metoda
modelului structural.
10.6. Standard minim de performanţă

- utilizarea corectă a cel puţin unui standard şi a unei tehnici specifice managementului
calităţii pentru soluţionarea unei probleme specifice domeniului

543
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei MANAGEMENTUL SERVICIILOR PUBLICE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Elena FLORIŞTEANU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Elena FLORIŞTEANU
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
III 2.5. Semestrul 6 E6 Opţional 1
studiu evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3 seminar/
3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2 curs 2 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6 seminar/
24 din care 3.5 curs 16 laborator 8
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 24
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 24
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 26
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 76
3.8. Total ore pe semestru 100
3.9. Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

 Economie politică
4.1. de curriculum
 Bazele managementului
4.2. de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului  sală de curs dotată cu tablă şi videoproiector
5.2. de desfăşurare a
 cabinetul de specialitate
seminarului/laboratorului

544
 6. Competenţele specifice acumulate
C2. Identificarea şi aplicarea funcţiilor manageriale pentru îndeplinirea
obiectivelor organizaţiei
C2.1 Definirea, clasificarea şi alegerea metodelor, tehnicilor şi procedeelor utilizate
profesionale
Competenţe

în management;
C2.2 Explicarea şi interpretarea conceptelor şi situaţiilor din management;
C3. Susţinerea procesului infodecizional în managementul organizaţiei militare
C3.2 Analiza, interpretarea şi explicarea fenimenelor specifice organizaţiei
(militare);
C3.3 Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru modelerea deciziei şi analiza
fluxurilor de activităţi din organizaţie
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general Însuşirea teoriilor şi metodelor specifice managementului
al disciplinei serviciilor publice.
 Dezvoltarea capacităţii de identificare şi descriere a proceselor şi
relaţiilor de management din cadrul organizaiilor de prestatoare de
servicii;
 Dezvoltarea abilităţii de analiză a raportului dintre autorităţile
publice şi furnizorii de servicii publice şi de cercetare a
fenomenelor economice şi sociale cu implicaţii asupra gestiunii
7.2. Obiectivele serviciilor publice;
specifice  Înţelegerea particularităţilor managementului serviciilor publice
locale si a managementului serviciilor publice centrale;
 Cunoaşterea principalelor modalităţi de furnizare a serviciilor
publice;
 Manifestarea unei atitudini pozitive faţă de dobândirea de
cunoştinţe specifice managementului serviciilor, în acord cu
responsabilităţile ce decurg din specializare.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Prelegere, Explicaţie,
Comunicarea
Serviciile publice. Noţiuni generale şi tipologie 2
interactivă; Prezentare
Power Point
Prelegere, Explicaţie,
Comunicarea
Serviciile publice în economia naţională 2
interactivă, Prezentare
Power Point
Prelegere, Explicaţie,
Comunicarea
Serviciile publice centrale 2
interactivă, Prezentare
Power Point
545
 Expunere, Explicaţie,
Serviciile publice locale Conversaţie, 2
Prezentare Power Point
Expunere, Explicaţie,
Serviciile comunitare de utilităţi publice Conversaţie, 2
Prezentare Power Point
Expunere, Explicaţie,
Organizaţiile nonguvernamentale – prestatoare de
Conversaţie, 2
servicii publice
Prezentare Power Point
Prelegere interactivă
Sistemul de management al serviciilor publice Explicaţie, Conversaţie, 2
Prezentare Power Point
Expunere, Explicaţie,
Gestiunea serviciilor publice Dialog, Prezentare 2
Power Point
Bibliografie:
1. Andronicenu Armenia, Management public, Editura Universitară, Bucureşti, 2008;
2. Andreş Solomia, Managementul serviciilor publice, Note de curs, Universitatea „Eftimie
Murgu” Reşiţa Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administrative Reşiţa, 2005;
3. Florea Vlad, Managementul serviciilor, Editura Eurostampa, Timişoara, 2008;
4. Ioncică Maria, Economia serviciilor, Abordări teoretice şi implicaţii practice, Editura
Uranus, 2008;
5. Ion Imbrescu, Managementul serviciilor publice comunitare, Editura Lumina Lex,
Bucureşti, 2012;
6. Iordan Nicola, Managementul serviciilor publice locale, Editura All Beck, 2003;
7. Moraru Adrian (coordonator) Managementul serviciilor Publice la nivelul municipiilor -
probleme şi soluţii, Institutul pentru Politici Publice, Bucureşti, octombrie 2009;
8. Plumb Ion (coordonator), Armenia Androniceanu, Oana Abăluţă, Managementul
serviciilor publice, ediţia a II-a, Editura ASE, Bucureşti, 2005;
9. Ghid de bune practici pentru organizaţii neguvernamentale, Opportunity Associates
Romania în cadrul proiectului “Practice Good Practice”;
10. Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată
2013, [Link]. 749/03.12.2013, cu modificările şi completările ulterioare;
11. Legea nr. 51/2006, (republicată), Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice, [Link].
nr. 121 din 05.03.2013, cu modificările şi completările ulterioare;
12. Legea nr. 67 din 25 martie 2004, pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice
locale, [Link].333 din 17 mai 2007, republicată şi actualizată;
13. Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicată în [Link]. nr. 123 din 20
februarie 2007, republicată şi actualizată.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Seminar introductiv. Serviciile publice şi rolul lor Conversaţie,
2
în societate Explicaţie
Serviciile publice centrale şi locale. Relaţii care se Conversaţie, Explicaţie,
2
stabilesc între serviciile publice. Dezbatere
Organizaţiile nonprofit, furnizoare de servicii Conversaţie, Explicaţie,
2
publice Dezbatere
Studiu de caz,
Piaţa serviciilor. Servicii publice furnizate în sistem
Explicaţie, 2
electronic
Dezbatere

546
Bibliografie:
1. Andronicenu Armenia, Management public, Editura Economică, Bucureşti, 1999;
2. Andreş Solomia, Managementul serviciilor publice, Note de curs, Universitatea „Eftimie
Murgu” Reşiţa Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administrative Reşiţa, 2005;
3. Ioncică Maria, Economia serviciilor, Abordări teoretice şi implicaţii practice, Editura
Uranus, 2008;
4. Iordan Nicola, Managementul serviciilor publice locale, Editura All Beck, 2003;
5. Plumb Ion (coordonator), Armenia Androniceanu, Oana Abăluţă, Managementul
serviciilor publice, ediţia a II-a, Editura ASE, Bucureşti, 2005;
6. Plumb Ion, Androniceanu, Armenia, Profiroiu, Alina, Studii de caz în managementul
serviciilor publice, Bucureşti, Editura A.S.E., 2005;
7. Profiroiu Marius, Managementul organizaţiilor publice, Bucureşti, Editura Economică,
2001;
8. Studiu de caz în domeniul Servicii administraţia publică, versiunea 2, Program Strategic
pentru promovarea Inovării în Servicii prin Educaţie Deschisă, Continuă, Programul
Sectorial 2007-2013;
9. Legea 161 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor
publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei,
[Link]. 279/2003, cu modificările şi completările ulterioare;
10. Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată 2013,
[Link]. 749/03.12.2013, cu modificările şi completările ulterioare;
11. Legea nr. 51/2006, (republicată), Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice, [Link].
nr. 121 din 05.03.2013, cu modificările şi completările ulterioare;
12. Legea nr. 215/2001, Legea administratiei publice locale, republicată în [Link]. nr. 123 din
20 februarie 2007, cu modificarile şi completările ulterioare
13. Legea nr. 67 din 25 martie 2004, pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice
locale, [Link].333 din 17 mai 2007, republicată şi actualizată.
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Managementul serviciilor publice corespund reperelor teoretice şi
practice contemporane, urmărind:
 Educaţia studenţilor privind accesul la serviciile publice şi dezvoltarea capacităţii de
promovare a metodelor care contribuie la creşterea calităţii şi eficienţei serviciilor publice
 Educaţia studenţilor privind combaterea actelor de corupţie în furnizarea serviciilor
publice;
 Tematica disciplinei Managementul serviciilor publice corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
 Înţelegerea rolului organizaţiilor publice şi private în furnizarea serviciilor publice;
 Manifestarea unei atitudini responsabile faţă de vulnerabilităţile sesizate în furnizarea
serviciilor publice;
 Îmbunătăţirea relaţiei dintre furnizorii şi beneficiarii serviciilor publice.

547
10. Evaluare
Tip Metode de Pondere din
Criterii de evaluare
activitate evaluare nota finală
 Participarea la prelegeri cu întrebări,
analize comentarii;
 Utilizarea corectă a teoriilor şi metodelor
specifice managementului serviciilor publice; Conversaţia
10.1. Curs 10 %
 Utilizarea teoriilor şi metodelor de de verificare
management specifice domeniului public în
formularea şi argumentarea unor puncte de
vedere personale.

Implicarea în analiza şi rezolvarea unor studii Studiu de

10%
de caz caz
10.2.
Seminar/
laborator Răspunsuri corecte la întrebările adresate la Conversaţia
10%
seminarii, participarea la dezbateri de verificare

Total 30%
10.3.
Evaluare  Verificarea cunoştinţelor Probă orală 70 %
finală
10.4. Standard minim de performanţă
- îndeplinirea sarcinilor de seminar, cel puţin la nivelul minim corespunzător notei 5;
- obţinerea notei 5 la examenul final.

548
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe Militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei SECURITATE, GEOPOLITICĂ,
GEOSTRATEGIE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Anca DINICU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Anca DINICU
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul
III 2.5. Semestrul 6 E Opţional 1
studii de evaluare disciplinei
3. Timpul total estimat
3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 2 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6 seminar/
24 din care 3.5. curs 16 8
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiu după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 40
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 20
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 16
Tutoriat
Examinări 2
Alte activităţi
3.7. Total ore studiu individual 76
3.8. Total ore pe semestru 100
3.9. Numărul de credite 4

4. Precondiţii
4.1. de curriculum  Sisteme şi doctrine politico-militare

 C2.3 Crearea şi aplicarea strategiilor şi politicilor pentru rezolvarea

problemelor organizaţiei militare
 C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare,
4.2. de politicilor şi strategiilor de securitate naţională şi internaţională,
competenţe prezentarea principiilor doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi
deontologiei militare, a actelor normative specifice şi a manualelor
militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi procese
tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de
specialitate

549
5 Condiţii
a. de desfăşurare a cursului –

–
b. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

C2. Identificarea şi aplicarea funcţiilor manageriale pentru îndeplinirea
Competenţe profesionale

obiectivelor organizaţiei
C2.3 Crearea şi aplicarea strategiilor şi politicilor pentru rezolvarea
problemelor organizaţiei militare
C3. Susţinerea procesului infodecizional în managementul organizaţiei militare

C3.4 Analiza comparativă a metodelor de diagnoză a stării organizaţiilor, a

proceselor organizaţionale, a vulnerabilităţilor şi riscurilor în funcţie de fundamentul
lor teoretic, şi a caracteristicilor organizării sociale piramidale şi în reţea
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei
 Însuşirea principalelor teorii privind securitatea internaţională şi a
mecanismelor de interacţiune de la nivelul sistemului internaţional
a. Obiectivul general din perspectivă geopolitică şi geostrategică, astfel încât studenţii
al disciplinei să-şi formeze şi dezvolte capacitatea de analiză în domeniul
afacerilor internaţionale.

 Utilizarea corectă a conceptelor specifice analizei securităţii

internaţionale şi explicarea proceselor de transformare a mediului
internaţional de securitate.
 Perceperea esenţei şi a efectelor dependenţei şi interdependenţei
pe plan internaţional în context geopolitic şi geostrategic.
b. Obiectivele  Interpretarea raporturilor dintre state în funcţie de putere şi
specifice interes.
 Analiza specificului influenţei diverşilor factori asupra
funcţionării sistemului internaţional.
 Proiectarea unor modele de organizare şi funcţionare a sistemului
internaţional de securitate, la nivel regional (european) şi global.

8. Conţinuturi
Nr.
8.1. Curs Metode de predare
ore
Introducere în studiul securităţii internaţionale Expunere, descriere, 4
- Delimitări conceptuale explicaţie, conversaţie

550
- Abordări teoretice ale studiilor de securitate: realism,
idealism, constructivism, marxism, teoria jocurilor,
studiile de pace, perspectiva feministă
Expunere, descriere, 4
Mediul de securitate internaţional
explicaţie, conversaţie
Geopolitica şi geostrategia, termeni în schimbare
- Delimitări conceptuale şi abordări multidimensionale Expunere, descriere, 4
- Corelaţia geografie, geopolitică, geostrategie explicaţie
- Şcoli de geopolitică

Explicaţie, conversaţie, 4
Factori determinanţi în analiza geopolitică
studiu de caz

Bibliografie:
1. Frunzeti, T., Globalizarea securităţii, Editura Militară, Bucureşti, 2006
2. Fukuyama, F., Construcţia statelor. Ordinea mondială în secolul XXI, Editura Antet, 2004
3. Gilpin, R., Economia mondială în secolul XXI. Provocarea capitalismului global, Editura
Polirom, Iaşi, 2004
4. Goldstein, J.S., Pevehouse, J.C., Relaţii internaţionale, Iaşi, Editura Polirom, 2008
5. Hirst, P., Thompson, G., Globalizarea sub semnul întrebări, Editura Trei, Bucureşti, 2002
6. Keohane, R.O., Nye, J.S., Putere şi interdependenţă, Editura Polirom, Iaşi, 2009
7. Kjaer, A.M., Guvernanţa, CA Publishing, Cluj-Napoca, 2010
8. Kolodziej, E.A., Securitatea şi relaţiile internaţionale, Editura Polirom, Iaşi, 2007
9. Morgenthau, H.J., Politica între naţiuni. Lupta pentru putere şi lupta pentru pace, Editura
Polirom, Iaşi, 2007
10. Neagoe, V., Dinicu, A., Relaţii internaţionale. Concepte, sisteme, determinări, Editura
AFT, Sibiu, 2006
11. Roubini, N., Mihn, S., Economia crizelor, Bucureşti, Editura Publica, 2010
12. Waltz, K.N., Teoria politicii internaţionale, Editura Polirom, Iaşi, 2006
13. Weiss, L., Mitul statului lipsit de putere. Guvernarea economiei în era globalizării,
Editura Trei, Bucureşti, 2002
Nr.
8.2. Seminar Metode de predare
ore
Securitate internaţională versus securitate globală Dezbatere 2
Geopolitica Războiului Rece Dezbatere, studiu de caz 4
Geopolitica Mării Negre Dezbatere, studiu de caz 2
Bibliografie:
[Link], P., Geopolitica, Editura [Link], 2003
2. Goldstein, J.S., Pevehouse, Relaţii internaţionale, Editura Polirom, Iaşi, 2008
3. Kolodziej, E.A., Securitatea şi relaţiile internaţionale, Editura Polirom, Iaşi, 2007
4. Miroiu, A., Ungureanu, R.S., Manual de relaţii internaţionale, Polirom, Iaşi, 2006
[Link], V., Dinicu, A., Relaţii internaţionale. Concepte, sisteme, determinări, Editura
AFT, Sibiu, 2006
6. Serebrian, O., Dicţionar de geopolitică, Editura Polirom, Iaşi, 2006
7. Stoina, N., Globalizarea politicii internaţionale, Editura AFT, Sibiu, 2008
8. Vaise, M., Dicţionar de relaţii internaţionale. Secolul XX, Editura Polirom, Iaşi, 2008

551
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Securitate, geopolitică, geostrategie, corespund următoarelor
repere teoretice şi practice contemporane:
 Integrarea noţiunilor specifice disciplinei în contextul general al teoriei relaţiilor
internaţionale;
 Identificarea mutaţiilor survenite în context geopolitic din perspectiva consecinţelor
acestora asupra mediului internaţional de securitate;
 Aplicarea creativă a teoriilor privind securitatea internaţională reflectată în capacitatea
de analiză critică a stării actuale şi a perspectivelor de evoluţie geopolitică şi
geostrategică a sistemului internaţional de securitate.
Tematica disciplinei Securitate, geopolitică, geostrategie, corespunde următoarelor cerinţe
ale angajatorului:
 Valorificarea cunoştinţelor esenţiale în scopul analizei procesului de transformare a
mediului internaţional de securitate;
 Înţelegerea complexităţii mediului internaţional de securitate în vederea identificării
potenţialului geopolitic şi geostrategic al zonelor de interes pentru marile puteri, în
special pentru cele europene şi euro-atlantice.

10. Evaluare
Tip 10.2. Metode 10.3. Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate de evaluare din nota finală

 Folosirea corectă a limbajului

propriu discipline.
10.4. Curs  Utilizarea teoriilor analitice în Probă orală 70 %
formularea şi argumentarea unor
puncte de vedere personale.

 Folosirea corectă a limbajului

specific.
 Perceperea efectelor,
dependenţelor şi
interdependenţelor din mediul
internaţional de securitate din
10.5.
perspectiva consecinţelor asupra Proiect
Seminar/ 30%
geopoliticii regionale şi Studiu de caz
laborator
mondiale.
 Punerea în valoare a
cunoştinţelor asimilate în
vederea elaborării unor analize
ale securităţii naţionale de natură
să formeze aptitudini proactive.

552
10.6. Standard minim de performanţă
 Utilizarea corectă a noţiunilor de bază.
 Prezenţa şi participarea activă la cursuri şi seminarii.
 Susţinerea şi promovarea proiectului din cursul semestrului.
 Nota minimă 5 (cinci) obţinută pe parcursul evaluării continue.

553
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei ECONOMIE POLITICĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Leontin STANCIU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Leontin STANCIU
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
III 2.5. Semestrul 6 Ex. Opţională
studiu evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat

3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2. curs 2 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
24 din care 3.5. curs 16 8
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe
25
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 24
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 74
3.8. Total ore pe semestru 100
3.9. Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum -

4.1. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului -

5.2. de desfăşurare a -
seminarului/laboratorului

554
6. Competenţele specifice acumulate
C2. Identificarea şi aplicarea funcţiilor manageriale pentru îndeplinirea
obiectivelor organizaţiei
profesionale
Competenţe

C2.2 Explicarea şi interpretarea conceptelor şi situaţiilor din management

C3. Susţinerea procesului infodecizional în managementul organizaţiei militare
C3.2 Analiza, interpretarea şi explicarea fenomenelor specifice organizaţiei (militare)
C3.3 Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru modelarea deciziei şi analiza
fluxurilor de activităţi din organizaţie

7. Obiectivele disciplinei

Însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor necesare

abordării raportului dintre nevoi şi resurse, pe baza criteriilor de
7.1. Obiectivul general
raţionalitate şi eficienţă, înţelegere şi analizării raportului dintre
al disciplinei
sistemul economic şi sistemul militar, a rolului factorului
economic în cadru sistemului de securitate naţională.

 însuşirea fundamentelor teoretico-aplicative necesare

cunoaşterii principalelor fenomene, procese şi legi economice
specifice economiei de piaţă concurenţială;
 înţelegerea mecanismului de funcţionare a economiei de piaţă
7.2. Obiectivele concurenţială;
specifice  formarea unui mod de gândire în spiritul raţionalităţii şi
eficienţei economice;
 formarea şi dezvoltarea unui comportament raţional care să
asigure optimizarea utilizării resurselor disponibile în structurile
militare.

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
Expunere, explicaţie,
Introducere în economie 2 ore
conversaţie
Expunere, explicaţie,
Agenţii economici. Funcţiile şi veniturile lor 4 ore
conversaţie
Expunere, explicaţie,
Sistemul de pieţe şi preţul 2 ore
conversaţie
Creşterea economică. Echilibrul Expunere, explicaţie,
2 ore
macroeconomic conversaţie
Expunere, explicaţie,
Fluctuaţiile activităţii economice 2 ore
conversaţie
Expunere, explicaţie,
Interdependenţele economice internaţionale 2 ore
conversaţie

555
Bibliografie
1. Abraham-Frois, Gilbert, Economie politică, Bucureşti, Editura Humanitas, 1994.
2. Angelescu, C., Stănescu, I., Economie politică, Bucureşti, Editura Oscar Print, 2002.
3. Băcescu, M., Băcescu, A., Macroeconomie. Bazele macroeconomiei, Bucureşti, Editura
ALL, 1993.
4. Bălăceanu, C., Bentoiu, C., Mărgineanu, D., Microeconomie, Bucureşti, Editura C.H.
Beck, 2005.
5. Brăilean, T., Plopeanu, A., Economie politică, Iaşi, Editura Institutul European, 2012.
6. Blaug, M., Teoria economică în retrospectivă, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,
1992.
7. Ciobanu, Gh., (coordonator), Microeconomie, Cluj-Napoca, Editura Imprimeria Ardealul,
2005.
8. Ciobanu, Gh., (coordonator), Macroeconomie, Cluj-Napoca, Editura Imprimeria Ardealul,
2006.
9. Ciucur, D., Gavrilă, I., Popescu, C., Economie. Manual universitar, Bucureşti, Editura
Economică, 1999.
10. Cornescu, V., Bucur, I., Creţoiu, Gh., Economie, ediţia a III-a, Bucureşti, Editura C.H.
Beck, 2011.
11. Dudian, M., (coordonator), Economiei, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura C.H. Beck, 2008.
12. Hardwick, P., Langemead, J., Khan, B., Introducere în economia politică modernă, Iaşi,
Editura Polirom, 2002.
13. Ioviţu, M., Microeconomie şi macroeconomie, Bucureşti, Editura ASE, 2011.
14. Pană, M.C., Economie. Aplicaţii, Bucureşti, Editura ASE, 2011.
15. Pohoaţă, I., Epistemologie şi metodologie în ştiinţa economică, Bucureşti, Editura
Economică, 2011.
16. Popescu, Gh., Ciurlău, C.F., Macroeconomie, Bucureşti, Editura Economică, 2013.
17. Samuelson, P., A., Nordhaus, W., D., Economie politică, Bucureşti, Editura Teora, 2000.
18. Stanciu, L., Economie politică. Fundamente teoretico-aplicative, Bucureşti, Editura
Licorna, 2003.
19. Stanciu, L., Iancu, D., Popa, G., Economie politică, vol. I, Sibiu, Editura Alma Mater,
2005.
20. Stanciu L. (coord), Curs de economie politică, Sibiu, Editura AFT, 2009.
21. Stancu, S., Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici în condiţii de
certitudine, incertitudine şi risc. Teorie şi aplicaţii, Editura ASE, 2012.
22. Ştefan, M.C., Economie politică, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2009.
23. *** Dicţionar macmillan de economie modernă, Bucureşti, Editura CODECS, 1999.
24. *** Economie, (Academia de Studii Economice, Facultatea de Economie generală,
Catedra de economie şi politici economice), Ediţia a VIII-a, Bucureşti, Editura
Economică, 2009.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Dezbatere,
Evoluţia formelor de economie 2 ore
problematizare
Conversaţie,
Statul – agent economic demonstraţie, 2 ore
studiu de caz
Conversaţie,
Analiza pieţelor concurenţă imperfectă şi a formării
demonstraţie, 2 ore
preţurilor
exerciţiu

556
 Conversaţie,
Cicluri şi crize economice demonstraţie, 2 ore
exerciţiu
Bibliografie:
1. Băcescu, M., Băcescu-Cărbunaru, A., Teste şi probleme de macroeconomie, Bucureşti
Editura ALL, 2007.
2. Bălăceanu, C., Bentoiu, C., Mărgineanu, D., Macroeconomie. Aplicaţii ediţia a II-a,
Bucureşti, Editura C.H. Beck, 2009.
3. Cocioc, P., Jula, O., Introducere în macroeconomie, Cluj-Napoca, Editura Risoprint, 2008.
4. Ghişoiu, M. (coordonator), Micro & Macroeconomie. Caiet de seminar, Cluj-Napoca, Editura
Risoprint, 2005.
5. Mărgineanu, D., Bălăceanu, C., Bentoiu, C., Microeconomie. Aplicaţii ediţia a III-a,
Bucureşti, Editura C.H. Beck, 2012.
6. Popescu, C., Popescu, I., Mihăiţă, E., Sanda, G., Economie. Teste, volumul 1, Bucureşti,
Editura Economică 2000.
7. Stanciu, L., Iancu, D., Popa, G., Economie politică, vol. I, Sibiu, Editura Alma Mater, 2005
8. Stanciu L. (coord), Curs de economie politică, Sibiu, Editura AFT, 2009.
9. Stancu, S., Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici în condiţii de certitudine,
incertitudine şi risc. Teorie şi aplicaţii, Editura ASE, 2012.
10. Stancu, S., Macroeconomie avansată. Teorie şi aplicaţii, Bucureşti, Editura ASE, 2012.
11. *** Economie. Aplicaţii (ASE, Facultatea de Economie generală, Catedra de economie şi
politici economice), Ediţia a VI-a, Bucureşti, Editura Economică, 2009.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Economie politică asigură:
 formarea unui mod raţional de gândire economică;
 înţelegerea şi interpretarea efectelor fenomenelor şi proceselor specifice economiei de piaţă
concurenţială atât asupra organizaţiei militare cât şi asupra fiecărui individ;
 dezvoltarea unui comportament raţional care să optimizeze utilizarea resurselor disponibile
în diverse situaţii reale.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate de evaluare din nota
finală
 explicarea sensurilor termenilor şi utilizarea
corectă a conceptelor specifice domeniului
economic;
 analiza şi interpretarea fenomenelor şi
proceselor specifice economiei de piaţă
10.4.
concurenţială; Probă scrisă 70 %
Curs
 identificarea unor soluţii viabile de utilizare
raţională a resurselor disponibile ale
organizaţiei militare şi indivizilor;
 analiza consecinţelor fenomenelor şi
proceselor economice asupra sistemului militar.

557
  utilizarea corectă a limbajului economic;
 capacitatea aplicării cunoştinţelor dobândite Portofoliu,
în analiza şi interpretarea fenomenelor şi conversaţie,
10.5.
proceselor economico-sociale; teste de
Seminar/ 30 %
laborator  capacitatea de a identifica efectele
verificare,
fenomenelor şi proceselor specifice economiei studiu de caz,
de piaţă economice asupra structurilor militare aplicaţii
şi indivizilor.
10.6. Standard minim de performanţă
- utilizarea corectă a noţiunilor generale şi a conceptelor asociate specifice economiei de
piaţă;
- manifestarea unui mod de gândire în spiritul raţionalităţii şi eficienţei economice;
- întocmirea şi prezentarea unui referat prin care să demonstreze studierea surselor
bibliografice recomandate şi utilizarea corectă a metodologiei de cercetare ştiinţifică.

558
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei LIMBA FRANCEZĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Simona BOŞTINĂ-BRATU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Simona BOŞTINĂ-BRATU
2.4. Anul de 2.5. 2.6. Tipul 2.7. Regimul
III Semestrul 5 Cv Opţional 4
studiu de evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână din care 3.2. curs 3.3. seminar /
3 1 1/1
laborator
3.4 Total ore din planul de învăţământ 36 din care 3.5. curs 12 3.6 laborator 12/12
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 4
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi 2
pe teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6
Tutoriat
Examinări 2
Alte activităţi …
3.7. Total ore studiu individual 12
3.8. Total ore pe semestru 50
3.9. Numărul de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. De curriculum  Limba franceză din semestrele anterioare

4.2. De competenţe  CEF nivel A2

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. De desfăşurare a cursului  Modular, în amfiteatre

5.2. De desfăşurare a seminarului/  Modular, în laboratoarele, sălile multifuncţionale

laboratorului şi cabinetele de limbi străine

559
6. Competenţele specifice acumulate
C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în organizaţie
C1.1 Descrierea conceptelor, teoriilor, paradigmelor şi metodologiilor utilizate de
leadership
C1.2 Explicarea şi interpretarea fenomenelor specifice leadershipului utilizând
cunoştinţele fundamentale
C1.3 Aplicarea conceptelor şi teoriilor fundamentale pentru rezolvarea unor probleme
Competenţe profesionale

bine definite specifice domeniului ştiinţe militare şi informaţii

C1.4 Analiza organizaţiei militare, identificarea problemelor şi luarea deciziei pentru
aplicarea măsurilor de eliminare a disfuncţiilor
C1.5 Elaborarea şi aplicarea procedurilor specifice pentru optimizarea conducerii
organizaţiei militare
C2. Identificarea şi aplicarea funcţiilor manageriale pentru îndeplinirea
obiectivelor organizaţiei
C2.1 Definirea, clasificarea şi alegerea metodelor, tehnicilor şi procedeelor utilizate în
management
C2.2 Explicarea şi interpretarea conceptelor şi situaţiilor din management
C2.3 Crearea şi aplicarea strategiilor şi politicilor pentru rezolvarea problemelor
organizaţiei militare
C2.4 Aplicarea standardelor specifice pentru evaluarea activităţilor organizaţiei militare
C2.5 Elaborarea de modele şi proceduri pentru rezolvarea problemelor specifice
organizaţiei militare
transversale
Competenţe

Capacitatea de a fi un lider ataşat eticii şi deontologiei profesionale, un partener eficace

în sistemul managerial al organizaţiilor, inclusiv al organizaţiilor multinaţionale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea, utilizarea corectă şi adaptarea structurilor lexico-
7.1. Obiectivul general
gramaticale de bază la contexte situaţionale tipice mediului civil şi
al disciplinei
militar
 realizarea de conexiuni între noţiunile teoretice însuşite şi
aplicarea lor în exerciţii practice;
 utilizarea conştientă şi fluentă, oral şi în scris, a unui vocabular
7.2. Obiectivele militar de bază;
specifice  capacitatea de a reacţiona la diverse situaţii neprevăzute de
comunicare;
 folosirea structurilor lexico-gramaticale de bază în simularea
unor situaţii reale de comunicare în context militar.
8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Expunere,
1. Langue française et francophonie Explicaţie, Power Point
Conversaţie
Explicaţie, Scheme,
[Link] verbe: généralités et classification Expunere, Tabele,
Descriere, Conversaţie Soft
560
 Conversaţie,
Explicaţie, Scheme,
3. Le verbe: les modes et les temps
Expunere, Soft
Demonstraţie
Explicaţie,
Tabele,
4. Le verbe: le conditionnel Expunere,
Soft
Conversaţie
Expunere,
Scheme,
Explicaţie,
5. Le nom et ses déterminants Tabele,
Conversaţie,
Soft
Demonstraţie
Explicaţie,
Scheme,
6. Adjectifs et adverbes Conversaţie,
Soft
Expunere
Expunere,
Scheme,
Explicaţie,
7. Les pronoms Tabele,
Conversaţie,
Soft
Demonstraţie
Bibliografie
1. Boştină Bratu, Simona, Coup d'oeil sur la France: curs de cultură şi civilizaţie franceză,
Editura AFT, 2014.
2. Boştină Bratu, Simona, Curs de limba franceză – terminologie militară generală şi
NATO, Editura AFT, 2002.
3. Boştină Bratu, Simona, Découvrir la France, Recueil de textes et exercices de civilisation
française, Editura AFT, 2010.
4. Boştină Bratu, Simona, Culegere de exerciţii lexicale şi gramaticale pentru limba
franceză, Editura AFT, 1998.
5. Boulares, Michel, Frerot, Jean-Louis, Grammaire progressive du français, niveau
intermédiaire, Clé International, 1995.
6. Boulares, Michel, Frerot, Jean-Louis, Grammaire progressive du français, niveau avancé,
Clé International, 1997.
7. Boulares, Michel, Grand-Clement, Odile, Conjugaison progressive du français, Clé
International, 2000.
8. Grégoire, Maïa, Kostucki Alima, Exercices audio de grammaire, niveau intermédiaire,
Clé International, 2005.
9. Parizet, Marie-Louise, Grandet Eliane, Activités pour le Cadre Commun de Référence
niveau A2, Clé International, 2005.
10. Sinéjols, Eveline, Vocabulaire en dialogues, Clé International, 2007.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Conversaţia,
1. Saluer et se présenter militairement. La
Explicaţia,
famille: exercices d’écoute et expression orale
Exerciţiul

Descrierea,
2. Le quotidien du soldat: compréhension orale
Conversaţia
et écrite; expression orale
Exerciţiul

Conversaţie,
3. La tenue militaire: compréhension orale,
Exerciţiul,
lecture, expression orale
Dezbaterea
561
4. Responsabilités de l’officier. Portrait du chef Conversaţie,
militaire: compréhension orale, lecture, Explicaţie,
expression orale Exerciţiul
Explicaţie,
5. Les armes de l’Armée de Terre:
Descriere,
compréhension orale et écrite; expression orale
Exerciţiul
6. Evaluation finale Colocviu scris
Bibliografie
1. Boştină Bratu, Simona, Coup d'oeil sur la France: curs de cultură şi civilizaţie franceză,
Editura AFT, 2014.
2. Boştină Bratu, Simona, Curs de limba franceză – terminologie militară generală şi
NATO, Editura AFT, 2002.
3. Boştină Bratu, Simona, Découvrir la France, Recueil de textes et exercices de civilisation
française, Editura AFT, 2010.
4. Boştină Bratu, Simona, Culegere de exerciţii lexicale şi gramaticale pentru limba
franceză, Editura AFT, 1998.
5. Boulares, Michel, Frerot, Jean-Louis, Grammaire progressive du français, niveau
intermédiaire, Clé International, 1995.
6. Boulares, Michel, Frerot, Jean-Louis, Grammaire progressive du français, niveau avancé,
Clé International, 1997.
7. Boulares, Michel, Grand-Clement, Odile, Conjugaison progressive du français, Clé
International, 2000.
8. Grégoire, Maïa, Kostucki Alima, Exercices audio de grammaire, niveau intermédiaire,
Clé International, 2005.
9. Parizet, Marie-Louise, Grandet Eliane, Activités pour le Cadre Commun de Référence
niveau A2, Clé International, 2005.
10. Sinéjols, Eveline, Vocabulaire en dialogues, Clé International, 2007.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Limba franceză – La morpho-syntaxe corespund următoarelor repere
teoretice şi practice contemporane:
 dobândirea noţiunilor morfologice şi sintactice de bază ale limbii franceză;
 utilizarea conştientă şi fluentă, oral şi în scris, a structurilor lexico-gramaticale ale
limbii franceze;
 familiarizarea cu vocabularul militar general de bază
 dezvoltarea capacităţii de a reacţiona la diverse situaţii de comunicare;
 stimularea dorinţei de autoperfecţionare şi dezvoltare profesională.
Tematica disciplinei Limba franceză – La morpho-syntaxe corespunde următoarelor cerinţe
ale angajatorilor:
 dobândirea celor patru deprinderi de limba franceză de bază (vorbit, citit, ascultat,
scris), nivel A2;
 adaptarea cunoştinţelor şi deprinderilor de limba franceză asimilate la diferite contexte
situaţionale pentru a putea participa la misiuni internaţionale;
 integrarea abilităţilor lingvistice în simularea unor situaţii neprevăzute de comunicare
in mediu civil sau militar.

562
10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 însuşirea şi utilizarea corectă a noţiunilor
morfologice de bază ale limbii franceze;
10.4 Curs Probă scrisă 75%
 adaptarea structurilor lexico-gramaticale de
bază la contexte situaţionale tipice.
 realizarea de conexiuni între noţiunile
teoretice însuşite şi aplicarea lor în exerciţii
practice;
10.5  utilizarea corectă a registrelor de limba Teste de
Seminar/ franceză (informal şi formal); progres 25%
laborator  simularea unor situaţii reale de Portofoliu
comunicare;
 capacitatea de a reacţiona la diverse situaţii
neprevăzute de comunicare.
10.6 Standarde minime de performanţă
- identificarea şi utilizarea corectă a noţiunilor morfologice şi a unui vocabular militar
general de bază;
- alcătuirea progresivă a portofoliului, de-a lungul activităţilor de laborator.

563
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei LIMBA FRANCEZĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Simona BOŞTINĂ-BRATU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Simona BOŞTINĂ-BRATU
2.4. Anul de 2.5. 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
III Semestrul 6 CV Opţională
studiu evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar /
3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 1 1/1
laborator
3.4 Total ore din planul de
24 din care 3.5. curs 8 3.6. laborator 8/8
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi 19
pe teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat
Examinări 2
Alte activităţi …
3.7. Total ore studiu individual 49
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. De curriculum  Limba franceză din semestrul anterior

4.2. De competenţe  CEF nivel A2

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. De desfăşurare a cursului  Modular, în amfiteatre

5.2. De desfăşurare a  Modular, în laboratoarele, sălile multifuncţionale şi

seminarului/laboratorului cabinetele de limbi străine

564
6. Competenţele specifice acumulate
C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în organizaţie
C1.1 Descrierea conceptelor, teoriilor, paradigmelor şi metodologiilor utilizate de
leadership
C1.2 Explicarea şi interpretarea fenomenelor specifice leadershipului utilizând
cunoştinţele fundamentale
C1.3 Aplicarea conceptelor şi teoriilor fundamentale pentru rezolvarea unor probleme
bine definite specifice domeniului ştiinţe militare şi informaţii
Competenţe profesionale

C1.4 Analiza organizaţiei militare, identificarea problemelor şi luarea deciziei pentru

aplicarea măsurilor de eliminare a disfuncţiilor
C1.5 Elaborarea şi aplicarea procedurilor specifice pentru optimizarea conducerii
organizaţiei militare
C2. Identificarea şi aplicarea funcţiilor manageriale pentru îndeplinirea
obiectivelor organizaţiei
C2.1 Definirea, clasificarea şi alegerea metodelor, tehnicilor şi procedeelor utilizate în
management
C2.2 Explicarea şi interpretarea conceptelor şi situaţiilor din management
C2.3 Crearea şi aplicarea strategiilor şi politicilor pentru rezolvarea problemelor
organizaţiei militare
C2.4 Aplicarea standardelor specifice pentru evaluarea activităţilor organizaţiei
militare
C2.5 Elaborarea de modele şi proceduri pentru rezolvarea problemelor specifice
organizaţiei militare
transversale
Competenţe

Capacitatea de a fi un lider ataşat eticii şi deontologiei profesionale, un partener

eficace în sistemul managerial al organizaţiilor, inclusiv al organizaţiilor
multinaţionale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general Însuşirea cunoştinţelor generale cu privire la Franţa şi la ţările
al disciplinei francofone
 cunoaşterea unor situaţii de viaţă într-o ţară francofonă;
 utilizarea corectă în scris a registrelor de limbă;
 înţelegerea strategiilor de citire conştientă şi cursivă a unor
texte cu grad mediu de dificultate;
7.2. Obiectivele
 rezolvarea diferitelor teste în laborator;
specifice
 utilizarea mesajelor orale şi scrise pentru soluţionarea unor
situaţii concrete de viaţă;
 folosirea conectivelor potrivite pentru a produce mesaje
scrise coerente şi logice

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
1. Repères géographiques, historiques et Expunere interactiva, Power Point
culturels de la France Explicaţie
2. L’organisation de l’Armée de Terre française: Expunere interactiva, Power Point
grades militaires, armes et services Explicaţie

565
3. L’enseignement civil et militaire français. Les Expunere interactiva, Power Point
lycées de défense et les écoles d’application Explicaţie
Expunere interactiva, Power Point
4. Le savoir-vivre. La gastronomie
Explicaţie
Bibliografie
1. Bérard Evelyne, Canier Yves, Tempo 1,2, Didier/Hatier 1996
2. Boştină Bratu, Simona, Coup d'oeil sur la France: curs de cultură şi civilizaţie franceză,
Editura AFT, 2014.
3. Boştină Bratu, Simona, Curs de limba franceză – terminologie militară generală şi
NATO, Editura AFT, 2002.
4. Boştină Bratu, Simona, Découvrir la France, Recueil de textes et exercices de civilisation
française, Editura AFT, 2010
5. Boştină Bratu, Simona, Axinte, Cornelia, Curs practic de limba franceză, Editura AFT,
2002
6. Parizet, Marie-Louise, Grandet Eliane, Activités pour le Cadre Commun de Référence
niveau A2, Clé International, 2005
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
1. La France et l’Europe. Quiz sur l’histoire de
Lectura, Conversaţie,
la France. Lecture, compréhension et expression CD audio
Exerciţii de ascultare
orale
2. La France géographique et administrative. La
Lectura, Conversaţie CD audio
ville de Paris
Descriere,
3. Organisation de l’Armée de terre. Les armes
Conversaţie, Film didactic
et les services
Exerciţiu
4. Devenir officier de l’Armée de terre. Conversaţie,
Film didactic
L’Ecole Spéciale Militaire de Saint-Cyr Exerciţiu,
Conversaţie,
5. La France au quotidien. L’art et la manière
Explicaţie, Film didactic
d’aborder les gens
Exerciţiu, Joc de rol
Conversaţie,
6. Traditions de France. Les repas des fêtes Explicaţie,
Exerciţiu, Joc de rol
Conversaţie,
7. Révision
Exerciţii
8. Evaluation finale Colocviu oral
Bibliografie
1. Bérard Evelyne, Canier Yves, Tempo 1,2, Didier/Hatier 1996.
2. Boştină Bratu, Simona, Coup d'oeil sur la France: curs de cultură şi civilizaţie franceză,
Editura AFT, 2014.
3. Boştină Bratu, Simona, Curs de limba franceză – terminologie militară generală şi
NATO, Editura AFT, 2002.
4. Boştină Bratu, Simona, Découvrir la France, Recueil de textes et exercices de civilisation
française, Editura AFT, 2010
5. Boştină Bratu, Simona, Axinte, Cornelia, Curs practic de limba franceză, Editura AFT,
2002
1. Parizet, Marie-Louise, Grandet Eliane, Activités pour le Cadre Commun de Référence
niveau A2, Clé International, 2005

566
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Limba franceză – Culture et civilisation française et francophone
corespund următoarelor repere teoretice şi practice contemporane:
 dobândirea de cunoştinţe referitoare la ţările francofone;
 familiarizarea cu cele două registre de limbă, formal şi informal;
 dezvoltarea capacităţii de a reacţiona la diverse situaţii de comunicare;
 stimularea dorinţei de autoperfecţionare şi dezvoltare profesională.
Tematica disciplinei Limba franceză – Culture et civilisation française et francophone
corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 dobândirea celor patru deprinderi de limba franceză de bază (vorbit, citit, ascultat,
scris), nivel A2;
 adaptarea cunoştinţelor şi deprinderilor de limba franceză asimilate la diferite contexte
situaţionale pentru a putea participa la misiuni internaţionale;
 integrarea abilităţilor lingvistice în simularea unor situaţii neprevăzute de comunicare.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 însuşirea cunoştinţelor generale cu privire
la ţările francofone;
 utilizarea corectă a registrelor de limba
10.4. Curs franceză (informal şi formal); Probă orală 70%
 realizarea de conexiuni între noţiunile
teoretice însuşite şi aplicarea lor în exerciţii
practice.
 realizarea de conexiuni între noţiunile
teoretice însuşite şi aplicarea lor în exerciţii
practice;
10.5  rezumarea orală şi în scris a unor texte Evaluare
Seminar/ citite sau ascultate; curentă 30%
laborator  simularea unor situaţii reale de Portofoliu
comunicare;
 capacitatea de a reacţiona la diverse situaţii
neprevăzute de comunicare.
10.6. Standarde minime de performanţă
- identificarea şi utilizarea corectă a noţiunilor de bază legate de cultura franceză;
- alcătuirea progresivă a portofoliului, de-a lungul activităţilor de seminar si laborator.

567
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei LIMBA GERMANĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Lucia-Larissa PALEA
2.3. Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Lucia-Larissa PALEA
2.4. Anul de 2.5. 2.6. Tipul 2.7. Regimul
III Semestrul 5 CV Opţională
studiu de evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână din care 3.2. curs 3.3. seminar/
3 1 1/1
laborator
3.4 Total ore din planul de învăţământ din care 3.5. curs 3.6. seminar/
36 12 12/12
laborator
Distribuţia fondului de timp Ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 4
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi 2
pe teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6
Tutoriat
Examinări 2
Alte activităţi …
3.7. Total ore studiu individual 12
3.8. Total ore pe semestru 50
3.9. Numărul de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. De curriculum  Limba germană din generală/ liceu

4.2. De competenţe  CEF nivel A2

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. De desfăşurare a cursului  Modular, în amfiteatre

5.2. De desfăşurare a  Modular, în sala multifuncţională de limbă

seminarului/laboratorului germană, în laboratorul fonic

568
6. Competenţele specifice acumulate
C1.1 Descrierea conceptelor, teoriilor, paradigmelor şi metodologiilor utilizate de
leadership
C1.2 Explicarea şi interpretarea fenomenelor specifice leadershipului utilizând
cunoştinţele fundamentale
C1.3 Aplicarea conceptelor şi teoriilor fundamentale pentru rezolvarea unor probleme
Competenţe profesionale

bine definite specifice domeniului ştiinţe militare şi informaţii

C1.4 Analiza organizaţiei militare, identificarea problemelor şi luarea deciziei pentru
aplicarea măsurilor de eliminare a disfuncţiilor
C1.5 Elaborarea şi aplicarea procedurilor specifice pentru optimizarea conducerii
organizaţiei militare
C2.1 Definirea, clasificarea şi alegerea metodelor, tehnicilor şi procedeelor utilizate în
management
C2.2 Explicarea şi interpretarea conceptelor şi situaţiilor din management
C2.3 Crearea şi aplicarea strategiilor şi politicilor pentru rezolvarea problemelor
organizaţiei militare
C2.4 Aplicarea standardelor specifice pentru evaluarea activităţilor organizaţiei
militare
C2.5 Elaborarea de modele şi proceduri pentru rezolvarea problemelor specifice
organizaţiei militare

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general Însuşirea, utilizarea corectă şi adaptarea structurilor lexico-
al disciplinei gramaticale de bază la contexte situaţionale tipice.
 realizarea de conexiuni între noţiunile teoretice însuşite şi
aplicarea lor în exerciţii practice;
 utilizarea conştientă şi fluentă, oral şi în scris, a registrelor
7.2. Obiectivele formal şi informal de limbă;
specifice  capacitatea de a reacţiona la diverse situaţii neprevăzute de
comunicare;
 folosirea structurilor lexico-gramaticale de bază în simularea
unor situaţii reale de comunicare.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Expunere interactiva,
1. Warum Deutsch lernen Power Point
Explicaţie
2. Nominalgruppe (Genera der Nomen, Expunere interactiva,
Power Point
Pluralformen, Deklination des Nomens) Explicaţie
3. Das Verb (Regelmäβige und unregelmäβige
Expunere interactiva,
Verben, Tempora, Modalverben, Passiv, Power Point
Explicaţie
Konjunktiv)
4. Pronomen (Personal-, Possessiv-, Expunere interactiva,
Power Point
Reflexivpronomen) Explicaţie
Expunere interactiva,
5. Adjektive (Deklination, Steigerungsstufen) Power Point
Explicaţie
Expunere interactiva,
6. Adverbien und Bindewörter Power Point
Explicaţie

569
Bibliografie:
1. Palea, Lucia Larissa, Warum Deutsch lernen, Editura Academiei Forţelor Terestre
„Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2009
2. Reimann, Monika, Grundstufengrammatik, Max Hueber Verlag, 2000
3. Savin, Emilia, Mică gramatică a limbii germane, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1995
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Test
1. Einstufungstest;
Explicaţie,
Grundstufengrammatikübungen
Conversaţie
Explicaţie,
2. Praktische Übungen zu den Zeiten des Verbs
Conversaţie,
– Präsens, Perfekt, Futur
Exerciţii
Explicaţie,
3. Praktische Übungen zu den Zeiten des Verbs
Conversaţie,
– Imperfekt, Plusquamperfekt
Exerciţii
Conversaţie,
4. Übungen zum Nomen Explicaţie,
Exerciţiu
Descriere,
Conversaţie,
5. Beschreibungen von Personen
Exerciţii / Exerciţii de
ascultare
Descriere,
Conversaţie,
6. Beschreibungen von Orten
Exerciţii / Exerciţii de
ascultare
Explicaţie,
7. Grundstufengrammatikübungen Conversaţie,
Exerciţii
8. Colocviu Colocviu scris
Bibliografie:
1. Dellapiaza, Rosa Maria, von Jan, Eduard, Schönherr, Til, Tangram 1 A – Deutsch als
Fremdsprache, Max Hueber Verlag, 1998
2. Gerdes, Mechthild, Aufderstraße, Hartmund, Bock, Heiko, Müller, Jutta, Müller, Helmut,
Themen neu 1, Max Hueber Verlag, 2000
3. Ghişoiu, Florin, Limba germană – Manual pentru academiile şi institutele militare, vol. I,
Bucureşti, 1993
4. Ghişoiu, Florin, Culegere de exerciţii de teste de gramatică germană – Manual pentru
academiile şi institutele militare, Bucureşti, 1993
5. Reimann, Monika, Grundstufengrammatik, Max Hueber Verlag, 2000
6. Saucier, Francine, Bariatinsky, Michel, Teste de germană, Editura Teora, Bucureşti, 1999

570
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Limba germană – Morphologie und Syntax der deutschen Sprache
corespund următoarelor repere teoretice şi practice contemporane:
 dobândirea noţiunilor morfologice şi sintactice de bază ale limbii germane;
 utilizarea conştientă şi fluentă, oral şi în scris, a structurilor lexico-gramaticale ale
limbii germane;
 familiarizarea cu cele două registre de limbă, formal şi informal;
 dezvoltarea capacităţii de a reacţiona la diverse situaţii de comunicare;
 stimularea dorinţei de autoperfecţionare şi dezvoltare profesională.
Tematica disciplinei Limba germană – Morphologie und Syntax der deutschen Sprache
corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 dobândirea celor patru deprinderi de limba germană de bază (vorbit, citit, ascultat,
scris), nivel A2;
 adaptarea cunoştinţelor şi deprinderilor de limba germană asimilate la diferite contexte
situaţionale pentru a putea participa la misiuni internaţionale;
 integrarea abilităţilor lingvistice în simularea unor situaţii neprevăzute de comunicare.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 însuşirea şi utilizarea corectă a noţiunilor
morfologice de bază ale limbii germane;
10.4. Curs Probă scrisă 70%
 adaptarea structurilor lexico-gramaticale de
bază la contexte situaţionale tipice.
 realizarea de conexiuni între noţiunile
teoretice însuşite şi aplicarea lor în exerciţii
practice;
 utilizarea corectă a registrelor de limba Evaluare
10.5.
germană (informal şi formal); curentă 30%
Laborator
 simularea unor situaţii reale de Portofoliu
comunicare;
 capacitatea de a reacţiona la diverse situaţii
neprevăzute de comunicare.
10.6. Standarde minime de performanţă
- identificarea şi utilizarea corectă a noţiunilor morfologice şi lexicale de bază;
- alcătuirea progresivă a portofoliului, de-a lungul activităţilor de laborator.

571
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei LIMBA GERMANĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Lucia-Larissa PALEA
2.3. Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Lucia-Larissa PALEA
2.4. Anul de 2.5. 2.6. Tipul 2.7. Regimul
III Semestrul 6 Cv Opţională
studiu de evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar/ 1/
3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 1
laborator 1
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
24 din care 3.5. curs 8 8/8
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 19
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat
Examinări 2
Alte activităţi …
3.7. Total ore studiu individual 49
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. De curriculum  Limba germană din semestrul anterior

4.2. De competenţe  CEF nivel A2

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. De desfăşurare a cursului  Modular, în amfiteatre

5.2. De desfăşurare a  Modular, în sala multifuncţională de limbă germană,

seminarului/laboratorului în laboratorul fonic

572
6. Competenţele specifice acumulate
C1.1 Descrierea conceptelor, teoriilor, paradigmelor şi metodologiilor utilizate de
leadership
C1.2 Explicarea şi interpretarea fenomenelor specifice leadershipului utilizând
cunoştinţele fundamentale
C1.3 Aplicarea conceptelor şi teoriilor fundamentale pentru rezolvarea unor probleme
Competenţe profesionale

bine definite specifice domeniului ştiinţe militare şi informaţii

C1.4 Analiza organizaţiei militare, identificarea problemelor şi luarea deciziei pentru
aplicarea măsurilor de eliminare a disfuncţiilor
C1.5 Elaborarea şi aplicarea procedurilor specifice pentru optimizarea conducerii
organizaţiei militare
C2.1 Definirea, clasificarea şi alegerea metodelor, tehnicilor şi procedeelor utilizate în
management
C2.2 Explicarea şi interpretarea conceptelor şi situaţiilor din management
C2.3 Crearea şi aplicarea strategiilor şi politicilor pentru rezolvarea problemelor
organizaţiei militare
C2.4 Aplicarea standardelor specifice pentru evaluarea activităţilor organizaţiei militare
C2.5 Elaborarea de modele şi proceduri pentru rezolvarea problemelor specifice
organizaţiei militare

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general Însuşirea cunoştinţelor generale cu privire la ţările vorbitoare de
al disciplinei limbă germană: Germania, Austria şi Elveţia
 cunoaşterea unor situaţii de viaţă într-o ţară vorbitoare de
limbă germană;
 utilizarea corectă în scris a registrelor de limbă;
 înţelegerea strategiilor de citire conştientă şi cursivă a unor
texte cu grad mediu de dificultate;
 rezolvarea diferitelor tipuri de teste în laborator:
7.2. Obiectivele
Hörverstehen, Leseverstehen;
specifice
 utilizarea mesajelor orale şi scrise pentru soluţionarea unor
situaţii concrete de viaţă;
 enunţarea cunoştinţelor generale cu privire la diferite formate
de corespondenţă în limba germană;
 folosirea conectivelor potrivite pentru a produce mesaje
scrise coerente şi logice.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
1. Die deutsche Sprache weltweit.
Die deutschsprachigen Länder - Die Expunere interactiva,
Power Point
Bundesrepublik Deutschland. Die Explicaţie
Bundesrepublik Österreich. Die Schweiz
Expunere interactiva,
2. Tatsachen über Deutschland Power Point
Explicaţie
Expunere interactiva,
3. Das deutsche Bildungssystem Power Point
Explicaţie
4. Organisation der deutschen Landstreitkräfte. Expunere interactiva,
Power Point
Offizier des Heeres Explicaţie

573
Bibliografie:
1. Palea, Lucia Larissa, Warum Deutsch lernen, Editura Academiei Forţelor Terestre
„Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2009
2. *** Tatsachen über Deutschland, Hrsg. Auswärtiges Amt, Media GmbH, Pöβneck, 2003
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Lectura, Conversaţie,
1. Deutschland – ein Land im Herzen Europas
Exerciţii de ascultare
Lectura, Conversaţie,
2. Österreich und die Schweiz
Exerciţii de ascultare
Conversaţie, Descriere,
3. Lese- und Hörverstehenübungen Exerciţiu, Joc de rol,
Explicaţie
Lectura, Conversaţie,
4. Lebensformen in Deutschland
Exerciţii de ascultare
5. Sitten und Bräuche in den deutschsprachigen Conversaţie, Exerciţii de
Ländern ascultare, Film didactic
Conversaţie, Descriere,
6. Mündlicher Ausdruck und
Exerciţiu, Joc de rol,
Hörverstehenübungen
Explicaţie
7. Wiederholung Conversaţie, Exerciţii
8. Colocviu Oral
Bibliografie:
1. Dellapiaza, Rosa Maria, von Jan, Eduard, Schönherr, Til, Tangram 1 A – Deutsch als
Fremdsprache, Max Hueber Verlag, 1998
2. Dellapiaza, Rosa Maria, von Jan, Eduard, Schönherr, Til, Tangram 1 B – Deutsch als
Fremdsprache, Max Hueber Verlag, 1998
3. Gerdes, Mechthild, Aufderstraße, Hartmund, Bock, Heiko, Müller, Jutta, Müller, Helmut,
Themen neu 1, Max Hueber Verlag, 2000
4. Ghişoiu, Florin, Limba germană – Manual pentru academiile şi institutele militare, vol. I,
Bucureşti, 1993
5. Saucier, Francine, Bariatinsky, Michel, Teste de germană, Editura Teora, Bucureşti, 1999

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Limba germană – Deutsche Kultur und Zivilisation corespund
următoarelor repere teoretice şi practice contemporane:
 dobândirea de cunoştinţe referitoare la ţările vorbitoare de germană (Germania,
Austria, Elveţia);
 familiarizarea cu cele două registre de limbă, formal şi informal;
 dezvoltarea capacităţii de a reacţiona la diverse situaţii de comunicare;
 stimularea dorinţei de autoperfecţionare şi dezvoltare profesională.
Tematica disciplinei Limba germană – Deutsche Kultur und Zivilisation corespunde
următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 dobândirea celor patru deprinderi de limba germană de bază (vorbit, citit, ascultat,
scris), nivel A2;
 adaptarea cunoştinţelor şi deprinderilor de limba germană asimilate la diferite contexte
situaţionale pentru a putea participa la misiuni internaţionale;
 integrarea abilităţilor lingvistice în simularea unor situaţii neprevăzute de comunicare.

574
10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 însuşirea cunoştinţelor generale cu privire
la ţările vorbitoare de limbă germană;
 utilizarea corectă a registrelor de limba
10.4. Curs germană (informal şi formal); Probă orală 70%
 realizarea de conexiuni între noţiunile
teoretice însuşite şi aplicarea lor în
exerciţii practice.
 simularea unor situaţii reale de
comunicare;
 rezumarea orală şi în scris a unor texte
citite sau ascultate; Evaluare
10.5.
 realizarea de conexiuni între noţiunile curentă, 30%
Laborator
teoretice însuşite şi aplicarea lor în Portofoliu
exerciţii practice
 capacitatea de a reacţiona la diverse situaţii
neprevăzute de comunicare.
10.6. Standarde minime de performanţă
- Însuşirea cunoştinţelor generale cu privire la ţările vorbitoare de limbă germană;
- alcătuirea progresivă a portofoliului, de-a lungul activităţilor de laborator.

575
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe Militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei CARBURANŢI, LUBRIFIANŢI ŞI LICHIDE
SPECIALE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Dănuţ MOŞTEANU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Dănuţ MOŞTEANU
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul
III 2.5. Semestrul 5 Ex. Opţional 5
studiu de evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

[Link]/
3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 2 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
36 din care 3.5. curs 24 12
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 7
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 39
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum -

 C4.1
4.2. de competenţe
 C4.2

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului

576
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
Competenţe profesionale

probleme specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative
specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi
procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea
de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale
tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei
Competenţe transversale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea teoriilor şi tehnicilor operaţionale moderne în
7.1. Obiectivul general
domeniul carburanţilor, necesare în pregătirea de specialitate în
al disciplinei
domeniul auto şi tancuri.
 cunoaşterea şi utilizarea corectă a noţiunilor de bază specifice
carburanţilor, lubrifianţilor şi lichidelor speciale;
 identificarea de termeni, relaţii, procese şi conexiuni specifice
carburanţilor, lubrifianţilor şi lichidelor speciale;
7.2. Obiectivele specifice  explicarea şi interpretarea unor concepte, procese şi fenomene
chimice specifice substanţelor carburante, reologice specifice
uleiurilor si unsorilor consistente şi tribologice specifice
motoarelor
 realizarea de conexiuni între reperele teoretice şi experienţele
practice de laborator.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
C1. Combustibili chimici şi nucleari.. Expunere, Film didactic,
1.1. Procese de combustie. Explicaţie, Scheme,
1.2. Combustibili chimici şi nucleari. Conversaţie, Imagini
C2. Combustibili pentru motoare termice
2.1. Benzine combustibili pentru motoare cu
aprindere prin scânteie. Expunere,
Scheme,
2.2. Caracteristici principale ale benzinelor Descriere
Imagini
2.3. Aditivi specifici benzinelor Demonstraţie
2.4. 4.4. Tipuri de benzine şi normativele
corespunzătoare. Sortimente de benzine
577
C3. Combustibili pentru motoare termice.
[Link] combustibili pentru motoare cu
aprindere prin compresie. Expunere,
Scheme,
3.2. Caracteristici ale motorinelor Descriere
Imagini,
3.3. Aditivi specifici motorinelor. Demonstraţie
3.4. Tipuri de motorine şi normativele
corespunzătoare. Clase de motorine
C4. Combustibili pentru motoare termice
4.1. Petroluri combustibili pentru
turboreactoare. Expunere,
Scheme,
4.2. Caracteristici ale petrolurilor. Descriere
Imagini,
4.3. Aditivi specifici petrolurilor. Demonstraţie
4.4. Tipuri de petroluri şi normativele
corespunzătoare. Clase de petroluri.
C5. Lubrifianţi pentru motoare şi
mecanisme.
5.1. Procese de frecare şi ungere.
5.2. Sisteme de ungere.
Expunere,
5.3. Clasificarea S.A.E. Aditivi lubrifianţi. Scheme,
Descriere
[Link] lubrifiante minerale si sintetice Imagini,
Demonstraţie
pentru motoare, angrenaje şi pentru întrebuinţări
speciale.
5.5. Unsori consistente. Normative. Tehnologii
de fabricaţii
C6. Lichide speciale.
6.1. Solvenţi. Expunere,
Scheme,
6.2. Structura şi agenţi chimici. Descriere
Imagini,
6.3. Lichide hidraulice. Demonstraţie
6.4. Fero si ferifluide
8.2. Laborator Metode de predare Observaţii
N.T.S.M. în laboratoarele de carburanţi, Conversaţie,
lubrifianţi şi lichide speciale. Explicaţie,
Experiment,
Determinarea densităţii benzinei, motorinei şi
Problematizare,
petrolului.
Instructaj
Experiment,
Determinarea acidităţii bazicităţii uleiurilor
Problematizare,
lubrifiante
Instructaj
Experiment,
Determinarea vâscozităţii uleiurilor minerale şi
Problematizare,
sintetice pentru motor şi angrenaje.
Instructaj
Experiment,
Determinarea indicelui de iod si substanţe
Problematizare,
minerale din uleiurile lubrifiante.
Instructaj
Experiment,
Determinarea durităţii apei Problematizare,
Instructaj
Determinarea efectului coroziv al uleiurilor Experiment,
lubrifiante şi a gradului de gonflare a Problematizare,
cauciucului. Instructaj
578
 Experiment,
Determinarea conţinutului de etilenglicol din
Problematizare,
lichidul antigel
Instructaj
Bibliografie
1. Manual pentru cunoaşterea carburanţilor, lubrifianţilor şi lichidelor speciale ce se folosesc
în forţele armate - Secţia carburanţi-lubrifianţi, Bucureşti 1977;
2. Gh. Dumitru , Carburanţi, lubrifianţi şi lichide speciale, Editura Academiei Trupelor de
Uscat, Sibiu, 2000;
3. Gh. Dumitru, D. Moşteanu, S. Bratu, Carburanţi, lubrifianţi şi lichide speciale, Editura
Academiei Trupelor de Uscat, Sibiu, 2001;
4. N. Apostolescu, D. Siteanu – Automobilul cu combustibili neconvenţionali, editura
Tehnică Bucureşti , 1989;
5. D. Marincaş, Gh. Radu - Combustibili, lubrifianţi şi materiale speciale pentru automobile,
Editura didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Carburanţi, lubrifianţi şi lichide speciale corespund
următoarelor repere teoretice şi practice contemporane:
 Utilizarea teoriilor moderne în domeniul carburanţilor şi lubrifianţilor, binomul
carburant-protecţia mediului (poluare minimă);
 Corelarea aspectelor structură-reactivitate-aplicabilitate.
 Diversificarea materialelor, prospectarea de noi substanţe cât mai puţin poluante obţinute
prin nanotehnologie şi procese neconvenţionale.
 Crearea de tehnologii pentru obţinerea de lubrifianţi şi lichide speciale cu caracteristici
superioare din punct de vedere al caracteristicilor reologice.
Tematica disciplinei Carburanţi, lubrifianţi şi lichide speciale corespunde următoarelor cerinţe
ale angajatorilor:
- Respectarea procedurilor specifice contolului calitativ si cantitativ al carburanţilor
lubrifiantilor şi lichidelor speciale;
- Utilizarea de către militari a tehnicii şi aparaturii moderne de specialitate;

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 cunoaşterea şi utilizarea corectă a
noţiunilor de bază specifice carburanţilor,
lubrifianţilor şi lichidelor speciale;
 explicarea şi interpretarea unor concepte, Proba orală,
procese şi fenomene chimice specifice Probă scrisă,
10.4. Curs substanţelor carburante, reologice specifice 70 %
Probă practică,
uleiurilor si unsorilor consistente şi Proiect
tribologice specifice motoarelor;
identificarea de relaţii, procese şi conexiuni
specifice carburanţilor, lubrifianţilor şi
lichidelor speciale.

579
  Realizarea de experimentelor conform
10.5 algoritmului de lucru; Referat,
30 %
Laborator Interpretarea rezultatelor obţinute Probă practică
experimental;
10.6. Standard minim de performanţă
- utilizarea corectă a limbajului de specialitate în domeniul carburanţilor, lubrifianţilor şi
lichidelor speciale;
- definirea, şi clasificare carburanţilor, lubrifianţilor şi lichidelor speciale;
- explicarea proceselor de ardere in motoare (m.a.s. şi m.a.c.) şi turbomotoare
- executarea corectă a analizelor chimice de laborator
- utilizarea corectă a unităţilor de măsură în sistemul internaţional.

580
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe Militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei TOPOGEODEZIE ARTILERISTICĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link] Nicolae MORO
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link] Nicolae MORO
2.4.
2.5. 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
Anul de III 5 Cv. Opţional 5
Semestrul evaluare disciplinei
studiu

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2 curs 2 3.5 seminar/laborator 1
3.4. Total ore din planul de 36 din care 3.5 curs 24 3.6. seminar/laborator 12
învăţământ
Distribuţia fondului de timp or
e
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 5
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 22
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi -
3.7. Total ore studiu individual 39
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum - disciplina Topografie militară din semestrele 1 şi 2

4.2. de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Sală dotată cu videoproiector

5.2. de desfăşurare a Sală dotată cu tablă interactivă

seminarului/laboratorului

581
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă şi utilizarea
capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de probleme specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi
deontologiei militare, a actelor normative specifice şi a manualelor militare, definirea,
clasificarea principalelor concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată
a limbajului de specialitate;
Competenţe profesionale

C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor

structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea
de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale
tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei;
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii miliatre şi
armamentului specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor militare
şi a procedeelor tactice specifice armei şi nivelului structurii militare;
C4.4 Analiza şi evaluarea parametrilor de funcţionare a armamentului şi tehnicii
specifice armei şi valorificarea acestora în constituirea capabilităţilor funcţionale ale
entităţilor organizaţionale specifice armei şi redactarea documentelor de planificare,
organizare şi desfăşurare a activităţilor structurilor de armă, conform formei şi
conţinutului instituţionalizat;
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea noţiunilor teoretice şi formarea deprinderilor practice necesare în
7.1. Obiectivul
scopul executăriilegării topogeodezice a dispozitivului de luptă al artileriei
general
1. Formarea capacităţii de a determina gismentele direcţiilor de orientare şi
a coordonatelor punctelor necesare executării lucrărilor topogeodezice;
7.2. Obiectivele 2. Formarea capacităţii de a executa lucrări topogeodezice necesare
specifice determinării coordonatelor elementelor dispozitivului de luptă al
subunităţilor de artilerie şi pentru îndreptarea şi verificarea îndreptării
pieselor şi aparatelor pe direcţia de bază a tragerii.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
C.1 Cunoaşterea şi utilizarea raportorului artileristic.
expunere, explicaţie
Probleme ce se rezolvă pe harta topografică militară.
C.2. Operaţii de bază ale calculelor I expunere, explicaţie scheme
C.3. Operaţii de bază ale calculelor II expunere, explicaţie scheme
C.4. Procedee de determinare a altitudinii şi a diferenţei
expunere, explicaţie scheme
de altitudine între două puncte
C.5. Procedee de determinare a coordonatelor punctelor.
Determinarea coordonatelor punctelor prin radiere directă expunere, explicaţie scheme
şi inversă.
C.6. Procedee de determinare a coordonatelor punctelor.
Determinarea coordonatelor punctelor prin drumuire expunere, explicaţie scheme
deschisă, închisă şi suspendată.
582
C.7. Determinarea coordonatelor punctelor prin intersecţie
directă cu aparatul orientat (metoda analitică cu ajutorul expunere, explicaţie scheme
tablei de logaritmi şi metoda grafică)
C.8. Determinarea coordonatelor punctelor prin intersecţie
directă cu aparatul neorientat (metoda analitică cu ajutorul expunere, explicaţie scheme
tablei de logaritmi şi metoda grafică)
C. 9. Determinarea coordonatelor punctelor prin intersecţie
expunere, explicaţie scheme
inversă cu aparatul orientat (metoda analitică)
C. 10. Determinarea coordonatelor punctelor prin
intersecţie inversă cu aparatul neorientat (metoda analitică
expunere, explicaţie scheme
prin procedeul rezolvării succesive a două intersecţii
directe)
C.11. Determinarea coordonatelor punctelor prin intersecţie
inversă cu aparatul neorientat (metoda analitică prin expunere, explicaţie scheme
procedeul unghiului ajutător).
C.12. Determinarea coordonatelor punctelor prin intersecţie
expunere, explicaţie scheme
combinată.
Bibliografie:
1. A 31 - Instrucţiuni de topogeodezie artileristică
2. Manual de topogeodezie artileristică vol. 1
3. Manual de topogeodezie artileristică vol. 2
4. Topografie militară, Bucureşti, Direcţia Topografică Militară,Bucureşti, 1976.
5. Topografie militară, vol. I, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 1999.
6. Topografie militară vol. II, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2001.
7. Topogeodezie militară modernă, vol. I, Editura Militară, Bucureşti, 1993
8. Colectiv de autori - Topografie militară, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2008.
9. N. Moro, A. Rizescu - Sistemele de poziţionare globală, Editura Academiei Forţelor Terestre,
Sibiu, 2008.
10. Col. A. Dănescu, Lt. Col. L. Rudas, Lt. Col. L Rotar, Topografie militară pentru maiştri militari,
subofiţeri, gradaţi şi soldaţi, Editura Militară, Bucureşti, 1975.
11. Gl. mr. dr. ing. M. Rotaru, col. ing. Ghe. Anculete. Topogeodezie militară modernă, vol. 1:
Noţiuni introductive: teren-harta-fotograma, Secţia Asigurare Tehnico-Economică a Presei şi
Tipăriturilor Ministerului Apărării Naţionale, Bucureşti, 1994.
12. Gl. mr. dr. ing. M. Rotaru, col.(r) ing. Ghe. Anculete. col. ing. I. Ghica, col. ing. A. Soare,
Topogeodezie militară modernă, vol. 2 Mijloace moderne de obţinere şi folosire a documentelor şi
datelor despre teren, Editura Militară, Bucureşti, 1994.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Determinarea elementelor topografice de tragere: distanţa exersare,
topografică, modificarea de derivă şi a unghiul de teren cu demonstrare, exerciţii
raportorul artileristic explicaţie
Aplicaţie practică pentru lucrul cu raportorul artileristic şi exersare,
harta topografică militară. Reportarea dispozitivului de demonstrare, exerciţii
luptă al subunităţii de armă. explicaţie
exersare,
Operaţii de bază ale calculelor demonstrare, exerciţii
explicaţie
exersare,
Procedee de determinare a altitudinii şi a diferenţei de
demonstrare, exerciţii
altitudine între două puncte
explicaţie

583
Procedee de determinare a coordonatelor punctelor. exersare,
Determinarea coordonatelor punctelor prin radiere directă demonstrare, exerciţii
şi inversă. explicaţie
Procedee de determinare a coordonatelor punctelor. exersare,
Determinarea coordonatelor punctelor prin drumuire demonstrare, exerciţii
deschisă, închisă şi suspendată. explicaţie
Determinarea coordonatelor punctelor prin intersecţie exersare,
directă cu aparatul orientat (metoda analitică cu ajutorul demonstrare, exerciţii
tablei de logaritmi şi metoda grafică) explicaţie
Determinarea coordonatelor punctelor prin intersecţie exersare,
directă cu aparatul neorientat (metoda analitică cu ajutorul demonstrare, exerciţii
tablei de logaritmi şi metoda grafică) explicaţie
exersare,
Determinarea coordonatelor punctelor prin intersecţie
demonstrare, exerciţii
inversă cu aparatul orientat (metoda analitică)
explicaţie
Determinarea coordonatelor punctelor prin intersecţie exersare,
inversă cu aparatul neorientat (metoda analitică prin demonstrare, exerciţii
procedeul rezolvării succesive a două intersecţii directe) explicaţie
Determinarea coordonatelor punctelor prin intersecţie exersare,
inversă cu aparatul neorientat (metoda analitică prin demonstrare, exerciţii
procedeul unghiului ajutător). explicaţie
exersare,
Determinarea coordonatelor punctelor prin intersecţie
demonstrare, exerciţii
combinată.
explicaţie
Bibliografie:
1. A 31 - Instrucţiuni de topogeodezie artileristică
2. Manual de topogeodezie artileristică vol. 1
3. Manual de topogeodezie artileristică vol. 2
4. Topografie militară, Bucureşti, Direcţia Topografică Militară,Bucureşti, 1976
5. Topografie militară, vol. I, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 1999
6. Topografie militară vol. II, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2001
7. Topogeodezie militară modernă, vol. I, Editura Militară, Bucureşti, 1993

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Conţinuturile disciplinei Bazele topogeodeziei artileristice corespund următoarelor repere
teoretice şi practice contemporane:
 educaţia centrată pe cursant;
 participarea activă a cursanţilor, parteneriat între educator şi cursanţi;
 metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare;
 educaţia permanentă, autoeducaţia.
Tematica disciplinei Bazele topogeodeziei artileristice corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
 desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor;
 instruirea individuală şi colectivă a militarilor;
 strategii didactice eficiente;
 utilizarea tehnologiilor moderne.

584
10. Evaluare
10.3
10.2
Tip Pondere
10.1 Criterii de evaluare Metode de
activitate din nota
evaluare
finală
Probă practică,
scrisă
 Aplicarea corectă a algoritmului de lucru pentru - 3 subiecte (a
fiecare procedeu de determinare a coordonatelor câte 3 puncte) din
punctelor sau a gismentelor direcţiilor de orientare; care să rezulte
 Calcularea valorilor cerute cu rmătoarele precizii: cunoaşterea
 unghiurile sunt măsurate cu o eroare de 0,5 procedeelor de
10.4.
miimi; determinare a 75 %
Curs
 distanţele, cu o eroare de până la 1 m; coordonatelor
 lungimea radierii (laturii) nu va depăşi 1000 m; punctelor sau a
 logaritmii se lucrează cu patru zecimale; gismentelor
 diferenţele de coordonate rotunjite la metri vor direcţiilor de
avea cel mult trei cifre certe; orientare
- din oficiu – 1
pct.
 Calcularea valorilor cerute cu rmătoarele precizii:
 unghiurile sunt măsurate cu o eroare de 0,5
miimi;
10.5.
 distanţele, cu o eroare de până la 1 m; Rezolvări de
Seminar/ 25 %
 lungimea radierii (laturii) nu va depăşi 1000 m; exerciţii impuse
laborator
 logaritmii se lucrează cu patru zecimale;
 diferenţele de coordonate rotunjite la metri vor
avea cel mult trei cifre certe;
10.6. Standard minim de performanţă
să identifice corect detaliile de planimetrie pe o hartă militară
să identifice corect simbolurile militare pe o hartă militară
să determine coordonatele unui punct pe o hartă militară cu precizia de ± 1 mm la scara hărţii
să localizeze o ţintă cu ajutorul coordonatelor rectangulare şi polare
să măsoare a distanţele pe hartă cu precizia de ± 1 mm la scara hărţii
să măsoare diferenţele de nivel între două puncte din teren pe hartă cu precizia de ± 5 m la scara
hărţii
să selecteze corect un itinerar de deplasare folosind harta militară
să pregătească şi să completeze corect harta pentru deplasarea la obiectiv
să orienteze harta cu ajutorul detaliilor din teren cu precizia de ± 0-50
să măsoare azimutul magnetic cu ajutorul hărţii şi busolei cu precizia de ± 0-50
să descrie corect şi complet semnele convenţionale care se realizează cu ajutorul pictogramelor
şi a reprezentărilor grafice tactice
să descrie şi să poziţioneze corect şi complet câmpurile asociate semnelor convenţionale
să reprezinte corect indicatorii asociaţi semnelor convenţionale; să explice corect
abrevierile, termenii şi definiţiile utilizate în lucrul de stat major
să reprezinte corect obiectele operaţionale şi acţiunile acestora specifice unităţilor din
domeniul terestru; să reprezinte corect obiectele operaţionale şi acţiunile acestora specifice
echipamentelor şi instalaţiilor din domeniul terestru; să reprezente corect din punct de vedere
grafic acţiunile tactice ale geometriei spaţiului de luptă
585
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2 Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3 Departamentul Ştiinţe militare
1.4 Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/Calificarea Managementul Organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei ECHIPAMENTE DE GENIU
2.2 Titularul activităţilor de curs [Link]. Mircea VLADU
2.3 Titularul activităţilor de seminar [Link]. Mircea VLADU
2.4 Anul de 2.5 2.6 Tipul de 2.7 Regimul Opţional
III 5 E
studiu Semestrul evaluare disciplinei 5

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Numărul de ore pe săptămână 3 din care 3.2 curs 2 3.3 seminar 1
3.4 Total din planul de învăţământ 36 din care 3.5 curs 24 3.6 seminar 12
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 14
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platforme electronice de specialitate şi pe 12
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 11
Tutorat -
Examinări 2
Alte activităţi -
3.7. Total ore studiu individual 37
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum [Link]ă şi rezistenţa materialelor

4.2 de competenţe nu

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului sală de curs cu sistem de proiecţie

5.2 de desfăşurare a seminarului nu

586
6. Competenţele specifice acumulate
C.4 Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea şi utilizarea
capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de probleme
specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor
doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor
normative specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea
Competenţe profesionale

principalelor concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată

a limbajului de specialitate.
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în
activitatea de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de
funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei.
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi
armamentului specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor
militare şi a procedeelor tactice specifice armei şi nivelului structurii militare.
C4.4 Analiza şi evaluarea parametrilor de funcţionare a armamentului şi tehnicii
specifice armei şi valorificarea acestora în constituirea capabilităţilor
funcţionale ale entităţilor organizaţionale specifice armei şi redactarea
documentelor de planificare, organizare şi desfăşurare a activităţilor
structurilor de armă, conform formei şi conţinutului instituţionalizat.
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Dobândirea de către studenţi a cunoştinţelor de bază
referitoare la principalele elemente din compunerea
echipamentelor de geniu (instalaţii de forţă, sisteme de
7.1 Obiectivul general al
transmisie a mişcării, sisteme de comandă, frânare şi deplasare
disciplinei
etc) precum şi a caracteristicilor tehnice pentru principalele
tipuri de maşini de săpat utilizate de către unităţile şi
subunităţile de geniu.
 însuşirea caracteristicilor generale ale maşinilor şi utilajelor
de geniu, clasificarea, elementele componente şi
productivitatea acestora;
 prezentarea instalaţiilor de forţă folosite la acţionarea
maşinilor şi utilajelor de geniu, a sistemelor de transmisie a
mişcării, sistemelor de comandă, frânare şi deplasare şi a
modului de funcţionare a acestora;
 prezentarea principalelor tipuri de maşini de săpat utilizate
7.2 Obiectivele specifice
de către unităţile şi subunităţile de geniu;
 operarea corectă cu noţiunile specifice domeniului
echipamente de geniu;
 folosirea corectă a unităţilor de măsură pentru mărimile ce
caracterizează domeniul echipamentelor de geniu;
 utilizarea corectă a normativelor şi standardelor din
domeniul maşinilor şi utilajelor de construcţii.

587
8. Conţinuturi
Metode de Observaţii
8.1. Curs
predare
Consideraţii generale privind maşinile şi utilajele de Expunere,
geniu. Clasificarea maşinilor şi utilajelor de geniu. Părţile Explicaţie,
componente ale maşinilor şi utilajelor de geniu. Conversaţie,
Productivitatea maşinilor şi utilajelor de geniu Demonstraţie
Instalaţii de forţă utilizate la acţionarea maşinilor şi Expunere,
utilajelor de geniu. Explicaţie,
Motoare cu ardere internă. Motoare cu aprindere prin Conversaţie,
scânteie. Demonstraţie
Instalaţii de forţă utilizate la acţionarea maşinilor şi Expunere,
utilajelor de geniu. Explicaţie,
Motoare cu ardere internă. Motoare cu aprindere prin Conversaţie,
comprimare. Demonstraţie
Expunere,
Instalaţii de forţă utilizate la acţionarea maşinilor şi
Explicaţie,
utilajelor de geniu.
Instalaţii de forţă hidraulice. Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
Instalaţii de forţă utilizate la acţionarea maşinilor şi
Explicaţie,
utilajelor de geniu.
Instalaţii de forţă electrice şi pneumatice Conversaţie,
Demonstraţie
Sisteme de transmisie a mişcării folosite la maşinile şi Expunere,
utilajele de geniu Explicaţie,
Sisteme de transmisie prin cuplaje intermitente Conversaţie,
(ambreiaje) Demonstraţie
Expunere,
Sisteme de transmisie a mişcării folosite la maşinile şi
Explicaţie,
utilajele de geniu
Conversaţie,
Sisteme de transmisie prin cutii de viteze
Demonstraţie
Sisteme de transmisie a mişcării folosite la maşinile şi Expunere,
utilajele de geniu Explicaţie,
Sisteme de transmisie prin cutii de distribuţie şi angrenaje Conversaţie,
planetare Demonstraţie
Expunere,
Sisteme de comandă, frânare şi deplasare utilizate la Explicaţie,
maşinile de geniu Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
Maşini de săpat utilizate de către unităţile şi subunităţile Explicaţie,
de geniu. Conversaţie,
Demonstraţie
Bibliografie:
[1] Ioan HAŞ-„Geotehnică şi Fundaţii”, Editura AFT, Sibiu, 1999.
[2] Iosif BUCHMAN –„Materiale de construcţii”, Editura Politehnica Timişoara, 2009
[3] Neville A.M – „Properties of Concretes”, Technical Printing House Bucarest,2003
[4] [Link], [Link]- „Basics of Concrete Science” , Stroi-Beton St. Petersburg, 2006
[5] Ioan Dan POPA – „Maşini şi utilaje de geniu”, Editura AFT, Sibiu 2001
[6] Ioan Dan POPA – Note de curs-suport electronic
588
[7] NATO AJP-3.12(A): Allied Doctrine For Military Engineer Support To Joint Operations
[8] L-11, Regulamentul mentenanţei echipamentelor în armata României, Bucureşti, 2008;
Metode de Observaţii
8.2. Seminar/laborator
predare
Terminologie specifică domeniului echipamente de geniu Explicaţie
Explicaţie,
Calculul productivităţii maşinilor de geniu
Exerciţiu
Elemente din compunerea instalaţiilor de forţă ale maşinilor şi Explicaţie,
utilajelor de geniu Exerciţiu
Excavatoare cu o cupă. Excavatoare cu mai multe cupe şi Explicaţie,
maşini de săpat gropi Exerciţiu
Explicaţie,
Buldozere şi scarificatoare
Exerciţiu
Explicaţie,
Încărcătoare cu o cupă
Exerciţiu
Explicaţie,
Autogredere. Autoscrepere.
Exerciţiu
Bibliografie:
[1] Ioan HAŞ-„Geotehnică şi Fundaţii”, Editura AFT, Sibiu, 1999.
[2] Iosif BUCHMAN –„Materiale de construcţii”, Editura Politehnica Timişoara, 2009
[3] Neville A.M – „Properties of Concretes”, Technical Printing House Bucarest,2003
[4] [Link], [Link]- „Basics of Concrete Science” , Stroi-Beton St. Petersburg, 2006
[5] Ioan Dan POPA – „Maşini şi utilaje de geniu”, Editura AFT, Sibiu 2001

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul
programului.
Conţinuturile disciplinei Echipamente de geniu corespund următoarelor repere teoretice şi
practice contemporane:
 educaţia centrată pe student
 participare activă a studenţilor, parteneriat între educator şi cursant
 metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare
 educaţia permanentă, autoeducaţia

Tematica disciplinei Echipamente de geniu corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:

 desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor
 instruirea individuală şi colectivă a militarilor
 strategii didactice eficiente
 utilizarea de tehnologii moderne.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate de evaluare din nota
finală
 Utilizarea corectă a noţiunilor referitoare la
echipamentele de geniu
10.4. Curs Examen scris 70 %
 Dobândirea cunoştinţelor referitoare la
referitoare la principalele elemente din
589
 compunerea maşinilor şi utilajelor de geniu
(instalaţii de forţă, sisteme de transmisie a
mişcării, sisteme de comandă, frânare şi
deplasare etc) precum şi la principalele tipuri
de maşini de săpat utilizate de către unităţile şi
subunităţile de geniu.
 Utilizarea noţiunilor teoretice în rezolvarea
problemelor şi studiilor de caz şi întocmirea
referatelor
10.5.
 Exersarea aplicării metodelor de rezolvare a Evaluare pe
Seminar/ 30 %
problemelor, în scopul optimizării acţiunilor la parcurs
laborator
care se referă
 Rezolvarea unui număr minim de probleme
din capitolele studiate
10.6. Standard minim de performanţă
– nota 5 minim la verificarea pe parcurs
– nota 5 minim la verificarea finală prin examen

590
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei OPERAŢII MILITARE ÎN CONDIŢII
ACŢIONALE EXTREME
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Gheorghe UDEANU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Gheorghe UDEANU
2.4. Anul de 2.5. 2.6. Tipul de 2.7. Regimul Opţional
III Semestrul 5 Ex.
studiu evaluare disciplinei 5

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 2 1
laborator
3.4. Total ore din planul de
24 3.6. seminar/
învăţământ 36 din care 3.5. curs
laborator
12

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 14
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi 10
pe teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 13
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 39
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Ştiinţe militare

4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului -

5.2. de desfăşurare a
-
seminarului/laboratorului

591
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în
armă şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru
soluţionarea de probleme specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor
şi strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor
doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor
normative specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor
concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de
specialitate
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în
activitatea de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de
funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei, în contexte
acţionale extreme, determinate de factori geoclimatici şi gradul de dificultate al
misiunii
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi
armamentului specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor militare
şi a procedeelor tactice specifice armei şi nivelului structurii militare
Competenţe profesionale

C4.4 Analiza şi evaluarea parametrilor de funcţionare a armamentului şi tehnicii

specifice armei şi valorificarea acestora în constituirea capabilităţilor funcţionale
ale entităţilor organizaţionale specifice armei şi redactarea documentelor de
planificare, organizare şi desfăşurare a activităţilor structurilor de armă, conform
formei şi conţinutului instituţionalizat
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite
C6. Aplicarea tehnicilor militare de acţiune individuală în diferite contexte
situaţionale
C6.1 Identificarea şi definirea fundamentelor normative ale comportamentului
organizaţional militar în diferite contexte situaţionale
C6.2 Explicarea principiilor constructive şi de funcţionare a armamentului
individual, în special în condiţii acţionale extreme, determinate de factorii
geoclimatici şi contextul operaţional, a modului de operare cu sistemele
informaţionale, a modalităţilor de asigurare a acţiunilor şi discriminarea
procedeelor şi tehnicilor individuale şi colective de acţiune în funcţie de contextul
misiunii ordonate
C6.3 Aplicarea unor metodologii de instruire performante şi corelarea necesităţilor
de autoformare cu dinamica solicitărilor în contextul operaţiilor militare desfăşurate
în condiţii extreme
C6.4 Evaluarea riscului asumat în spaţiul de luptă tactic şi integrarea adecvată a
procedeelor şi tehnicilor de acţiune individuală în condiţii de izolare, încercuire sau
alte contexte extreme
C6.5 Proiectarea procedeelor de acţiune individuală în funcţie de caracteristicile
situaţiilor şi utilizarea eficientă şi oportună a aparaturii, armamentului şi
echipamentelor din dotare pentru îndeplinirea misiunii, indiferent de gradul de
dificultate al misiunii de luptă

592
 transversale
Competenţe
-

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Conştientizarea importanţei utilizării corecte a noţiunilor şi
7.1. Obiectivul conceptelor specifice artei militare şi manifestarea unei atitudinii
general al reflexive faţă de acţiunea militară modernă, caracterizată de gradul
disciplinei înalt de dificultate a misiunii şi complexitatea contextului
operaţional, în vederea autoperfecţionării profesionale.
 cunoaşterea şi înţelegerea noţiunilor, conceptelor, sintagmelor şi
principiilor specifice contextelor acţionale extreme;
 utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice operaţiilor
militare desfăşurate în condiţii geoclimatice cu grad înalt de
dificultate;
7.2. Obiectivele  utilizarea gândirii algoritmice pentru analiza acţiunilor militare;
specifice  utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente superioare de
investigare a acţiunilor militare care implică riscul asumat şi
imprevizibilitatea accentuată;
 manifestarea unei atitudini responsabile faţă de propria dezvoltare ca
specialist militar şi luptător, capabil să-şi asume îndeplinirea unor
misiuni în condiţii acţionale extreme.

8. Conţinuturi
Metode de Observaţii
8.1. Curs
predare
C1: Definirea condiţiilor acţionale extreme şi clasificarea
acestora în funcţie de specificul natural al spaţiului de luptă
şi contextul operaţional. Influenţele factorilor geoclimatici
asupra caracterului extrem al operaţiilor militare
1.1. Definirea condiţiilor acţionale extreme şi clasificarea lor
pe baza analizei cadrului natural al mediului de confruntare şi
a contextului operaţional
1.2. Analiza consecinţelor caracteristicilor zonelor alpine
pentru operaţiile militare
1.3. Specificul conflictelor armate desfăşurate în jungle, zone
de deltă şi raioane mlăştinoase
1.4. Influenţa profund negativă a spaţiilor de luptă Prelegere
caracterizate de condiţii grele de iarnă – zăpadă abundentă,
viscol prelungit, temperaturi foarte scăzute şi ceaţă frecventă –
asupra capacităţilor fizice şi psihice ale personalului şi
performanţelor armamentului şi tehnicii de luptă
1.5. Determinările zonelor deşertice asupra ritmului acţiunilor
militare
1.6. Dificultăţile operaţiilor militare desfăşurate în spaţii
puternic afectate de dezastre naturale – inundaţii de mari
proporţii, alunecări de teren, incendii pe spaţii extinse şi
cutremure
593
C2: Caracteristicile operaţiilor militare desfăşurate în
condiţii de izolare faţă de forţele principale
2.1. Descrierea generală a contextului care determină acţiunea
izolată a unor structuri militare
2.2. Fizionomia operaţiilor militare în condiţii de izolare totală Prelegere
faţă de forţele principale
2.3. Izolarea acţională deliberată – cadrul operaţional specific
forţelor speciale, unităţilor de cercetare şi trupelor de
paraşutişti sau aeromobile
C3: Complexitatea operaţiilor militare desfăşurate în
încercuire
3.1. Contextul operaţional care determină încercuirea forţelor
şi mijloacelor
Prelegere
3.2. Necesitatea planificării riguroase a consumurilor tuturor
genurilor de resurse pe timpul luptei în încercuire
3.3. Reliefarea caracterului extrem al operaţiilor desfăşurate în
încercuire de lungă durată
C4: Retragerea – expresia pierderii totale a iniţiativei şi
libertăţii de acţiune în contextul operaţiei de apărare
4.1. Factorii care determină eşecul acţiunilor defensive şi
principalele implicaţii ale retragerii Prelegere
4.2. Procedee acţionale în contextul retragerii
4.3. Dramatismul acţiunilor militare pe timpul retragerii –
forma cea mai ineficientă de manifestare a manevrei defensive
C5: Contextul dificil al fizionomiei operaţiilor care implică
forţarea unor cursuri de apă mari şi a canalelor magistrale
5.1. Influenţa directă a caracteristicilor naturale ale cursurilor
de apă mari şi a canalelor magistrale asupra diminuării
ritmului acţiunilor militare Prelegere
5.2. Succesiunea acţiunilor în contextul operaţiilor de forţare a
cursurilor de apă mari şi a canalelor magistrale
5.3. Operaţii de forţare a unor cursuri de apă mari şi canale
magistrale cu relevanţă în arta militară
C6: Caracterul extrem al acţiunilor militare desfăşurate în
aglomerări urbane, puternic afectate de bombardamente,
explozii şi incendii de mari proporţii
6.1. Distructivitatea accentuată – caracteristica generală a
operaţiilor urbane contemporane Prelegere
6.2. Efectele negative profunde şi îndelungate asupra
echilibrului societal determinate de acţiunile militare
desfăşurate în localităţi mari şi în zone cu platforme industriale
6.3. Fizionomia extremă a operaţiilor de tip urban
C7: Raidul şi incursiunea – acţiuni militare desfăşurate în
contexte operaţionale caracterizate de incertitudine şi risc
7.1. Caracterul dificil al operaţiilor care implică inflitrarea şi
acţiunea în dispozitivul inamicului Prelegere
7.2. Contextul operaţional specific raidului şi incursiunii
7.3. Studiul operaţiilor de tip raid şi incursiune cu semnificaţii
deosebite pentru arta militară

594
C8: Complexitatea fizionomiei acţiunilor desantului aerian şi
trupelor aeromobile
8.1. Factorii care determină gradul înalt al dificultăţii
operaţiilor desfăşurate de către desantul aerian şi trupele
aeromobile
Prelegere
8.2. Învăluirea şi întoarcerea aeriană – forme de manevră
specifice desantului aerian şi trupelor aeromobile
8.3. Analiza contextului acţional caracteristic celor mai
importante operaţii în cadrul cărora au fost întrebuinţate trupe
de desant aerian şi aeromobile
C9: Înalta confidenţialitate şi riscul asumat accentuat –
caracteristici generale ale operaţiilor forţelor speciale
9.1. Operaţiile speciale – imperativ al câmpului de luptă
modern
Prelegere
9.2. Confidenţialitatea şi riscul asumant - repere de bază ale
planificării şi defăşurării operaţiilor speciale
9.3. Fizionomia şi efectele operaţiilor speciale relevante pentru
evoluţia artei militare
C10: Caracterul extrem al operaţiilor militare desfăşurate în
zone controlate de formaţiuni de guerilă sau insurgente
10.1. Factorii care determină dificultatea deosebită a acţiunilor
în spaţiile de manifestare a guerilei sau forţelor insurgente
10.2. Imprevizibilitatea scopurilor şi efectelor operaţiilor de tip Prelegere
guerilă sau insurgente
10.3. Analiza celor mai importante conflicte armate în
contextul cărora au fost întrebuinţate formaţiuni de guerilă sau
insurgente
C11: Operaţiile militare desfăşurate în zone contaminate
radioactiv, chimic şi bacteriologic. Implicaţiile grave ale
contaminărilor de acest tip asupra sănătăţii personalului
militar şi a funcţionării armamentului şi tehnicii de luptă
11.1. Arsenalul nuclear, chimic şi bacteriologic – principala
ameninţare la adresa securităţii mondiale Prelegere
11.2. Consecinţele grave, imposibil de evitat, produse asupra
populaţiei şi mediului natural prin întrebuinţarea armamentului
nuclear, chimic şi bacteriologic
11.3. Dificultatea extremă a operaţiilor militare desfăşurate în
zone contaminate radioactiv, chimic şi bacteriologic
C12: Fizionomia critică a operaţiilor de salvare-evacuare
12.1. Situaţiile care determină implicarea forţelor armate în
desfăşurarea acestui tip de operaţii
12.2. Complexitatea deosebită a operaţiilor de salvare - Prelegere
evacuare
12.3. Analiza unor contexte semnificative care au determinat
folosirea forţelor armate în operaţii de salvare - evacuare
Bibliografie:
1. *** Tratat de ştiinţă militară, vol III, Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de
Apărare, 2003
2. *** Artă militară. Operaţii intermediare, Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de
Apărare, 2004
595
3. *** Acţiunile de luptă ale blindatelor în sisteme cu lucrări de hidroamelioraţii şi
hidrotehnice şi în zone acoperite de culturi înalte, Bucureşti, Editura Academiei de Înalte
Studii Militare, 2000
4. *** Tratat de tactică militară, Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre “Nicolae
Bălcescu”, 2003
5. *** Instituto Geografico de Agostini, Atlas de istorie a lumii, Bucureşti, Editura Aquila'
93, 2003
6. *** Statul Major General – Serviciul Istoric al Armatei, Encicopedia Armatei României,
Bucureşti, Centrul – Tehnic Editorial al Armatei, 2009
7. *** Războiul din Golf. Studiu politico-militar, Bucureşti, Editura Militară, 1991
8. *** Istoria militară a poporului român, vol. V şi VI, Bucureşti, Editura Militară, 1988,
1999
9. *** Centrul de Studii şi Cercetări de Istorie şi Teorie militară, Lupta în condiţii de
izolare, Bucureşti, Editura Militară, 1989
10. Adams, Simon, Al Doilea Război Mondial, Editura Litera Internaţional
11. Arsenie, Valentin, Lupta în încercuire şi pentru ieşirea din încercuire, Bucureşti, Editura
Militară, 1981
12. Black, Jeremy, Şaptezeci de mari bătălii ale tuturor timpurilor, Bucureşti, Editura Aquila'
93, 2006
13. Byam, Michèle, Arme şi armuri, Editura Litera Internaţional
14. Camous, Thierry, Orienturi/Occidenturi, 25 de secole de războaie, Chişinău, Editura
Cartier, 2009
15. Caragea, Anton, Irakul in flăcări; 1990-2003. Razboi in Golf. Dosar secret, Editura
Nemira, Bucureşti, 2003
16. Corodeanu, Gheorghe, Socol, Ion, Lupta în raioane cu lucrări de hidroamelioraţii şi
hidroenergetice, Bucureşti, Editura Militară, 1982
17. Cruceru, Valerică, Insurgenţă, contrainsurgenţă şi război limitat. Aspecte ale artei
militare în războiul din Vietnam (1954-1975), Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale
de Apărare “Carol I”, 2005
18. Cucu, Mihai, Factorul geografic în acţiunile militare, Bucureşti, Editura Militară, 1981
19. Cucu, Mihai, Zonele împădurite şi acţiunile de luptă, Bucureşti, Editura Militară, 1983
20. de Launay, Jacques, Mari decizii ale celui de-al doilea război mondial, vol I şi II,
Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1988
21. Drăgoi, Dragoş, Focul în luptă, Bucureşti, Editura Militară, 1980
22. Dragu, Marin, Lupta în munţi, Bucureşti, Editura Militară, 1978
23. Duţu, Alesandru, Olteanu, Constantin, Războiul de 2.194 de zile – 1 septembrie 1939 – 2
septembrie 1945, Bucureşti, Editura Tritonnic, 2011
24. Ferro, Marc, Şapte lideri în război, Bucureşti, Editura Orizonturi, 2007
25. Floca, Mihai, Forţele de elită. Armata secolului XXI, Editura Militară, Bucureşti, 2002
26. Ghelmegeanu, Alexandru, Lupta în localităţi, Bucureşti, Editura Militară, 1972
27. Mituleţu, Ion, Impactul tehnologiei asupra acţiunilor militare, Bucureşti, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I”, 2006
28. Mociulschi, Leonard, Asaltul vînătorilor de munte, memorii de război, Bucureşti, Editura
Militară, 1967
29. Moldoveanu, Valentin-Iulian, Incursiunea, Bucureşti, Editura Militară, 1979
30. Moldoveanu, Valentin-Iulian, Punga de foc, Bucureşti, Editura Militară, 1982
31. Ostropel, Viorel, Hărţuirea inamicului, Bucureşti, Editura Techno Media, Sibiu, 2003
32. Otto, Hans-Dieter, Lexiconul erorilor militare, Piteşti, Editura Paralela 45, 2005
33. Pavel, Gheorghe, Forţele speciale – forţe de elită ale armatelor, Bucureşti, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I”, 2006

596
34. Pavel, Gheorghe, Forţele speciale la începutul secolului XXI, Bucureşti, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I”, 2006
35. Pavel, Gheorghe, Terorismul şi securitatea, Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de
Apărare “Carol I”, 2007
36. Pivariu, Corneliu, S.U.A. - Irak. Forţa democraţiei versus dictatura forţei, Editura Bren,
Bucureşti, 2004
37. Regan, Geoffrey, Bătălii care au schimbat istoria lumii, Enciclopedia RAO, Bucureşti,
2004
38. Ross, Stewart, Orientul Mijlociu în flăcări, Bucureşti, Editura Niculescu, 2011
39. Soare, Vasile, Forţele speciale. Comandouri aeropurtate în acţiune, Editura Ziua,
Bucureşti, 2002
40. Socol, Ion, Cristea, Ion, Lupta în condiţii grele de vizibilitate, anotimp şi stare a vremii,
Bucureşti, Editura Militară, 1987
41. Socol, Ion, Lupta pentru localităţi, Bucureşti, Editura Militară, 1976
42. Socol, Ion, Raidul, Bucureşti, Editura Militară, 1980
43. Suman, Gheorghe, Muntele – spaţiu de viaţă şi de luptă, Bucureşti, Editura Militară, 1990
44. Sun, Tzu, Arta razboiului, Editura Antet, Bucureşti, 1999
45. Udeanu, Gheorghe, Reflecţii asupra unor concepte militare moderne, Bucureşti, Editura
Academiei de Înalte Studii Militare, 2002
46. Vădeanu, Gheorghe, Infiltrarea, Bucureşti, Editura Militară, 1984
47. Vreme, Vasile, Drama Peninsulei Coreea. Primul război cald din perioada războiului
rece (1950-1953), Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de Apărare
“Carol I”, 2005
48. Zaharia, Marin, Ofensiva în zone muntoase, Bucureşti, Editura Militară, 1989
Metode de Observaţii
8.2. Seminar/laborator
predare
Clasificarea condiţiilor acţionale extreme pe baza analizei
cadrului natural al mediului de confruntare şi a contextului
operaţional
Izolarea acţională deliberată – cadrul operaţional specific
forţelor speciale, unităţilor de cercetare şi trupelor de
paraşutişti sau aeromobile. Reliefarea caracterului extrem al
operaţiilor desfăşurate în încercuire de lungă durată.
Procedee acţionale în contextul retragerii
Succesiunea acţiunilor în contextul operaţiilor de forţare a
cursurilor de apă mari şi a canalelor magistrale. Fizionomia Explicaţia
extremă a operaţiilor de tip urban Exerciţiul
Studiul operaţiilor de tip raid şi incursiune cu semnificaţii
Demonstraţia
deosebite pentru arta militară. Analiza contextului acţional
caracteristic celor mai importante operaţii în cadrul cărora au Conversaţia
fost întrebuinţate trupe de desant aerian şi aeromobile
Fizionomia şi efectele operaţiilor speciale relevante pentru
evoluţia artei militare. Analiza celor mai importante
conflicte armate în contextul cărora au fost întrebuinţate
formaţiuni de guerilă sau insurgente
Dificultatea extremă a operaţiilor militare desfăşurate în
zone contaminate radioactiv, chimic şi bacteriologic. Analiza
unor contexte semnificative care au determinat folosirea
forţelor armate în operaţii de salvare - evacuare

597
Bibliografie:
1. *** Tratat de ştiinţă militară, vol III, Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de
Apărare, 2003
2. *** Artă militară. Operaţii intermediare, Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de
Apărare, 2004
3. *** Acţiunile de luptă ale blindatelor în sisteme cu lucrări de hidroamelioraţii şi
hidrotehnice şi în zone acoperite de culturi înalte, Bucureşti, Editura Academiei de Înalte
Studii Militare, 2000
4. *** Tratat de tactică militară, Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre “Nicolae
Bălcescu”, 2003
5. *** Instituto Geografico de Agostini, Atlas de istorie a lumii, Bucureşti, Editura Aquila'
93, 2003
6. *** Statul Major General – Serviciul Istoric al Armatei, Encicopedia Armatei României,
Bucureşti, Centrul – Tehnic Editorial al Armatei, 2009
7. *** Războiul din Golf. Studiu politico-militar, Bucureşti, Editura Militară, 1991
8. *** Istoria militară a poporului român, vol. V şi VI, Bucureşti, Editura Militară, 1988,
1999
9. *** Centrul de Studii şi Cercetări de Istorie şi Teorie militară, Lupta în condiţii de
izolare, Bucureşti, Editura Militară, 1989
10. Adams, Simon, Al Doilea Război Mondial, Editura Litera Internaţional
11. Arsenie, Valentin, Lupta în încercuire şi pentru ieşirea din încercuire, Bucureşti, Editura
Militară, 1981
12. Black, Jeremy, Şaptezeci de mari bătălii ale tuturor timpurilor, Bucureşti, Editura Aquila'
93, 2006
13. Byam, Michèle, Arme şi armuri, Editura Litera Internaţional
14. Camous, Thierry, Orienturi/Occidenturi, 25 de secole de războaie, Chişinău, Editura
Cartier, 2009
15. Caragea, Anton, Irakul in flăcări; 1990-2003. Razboi in Golf. Dosar secret, Editura
Nemira, Bucureşti, 2003
16. Corodeanu, Gheorghe, Socol, Ion, Lupta în raioane cu lucrări de hidroamelioraţii şi
hidroenergetice, Bucureşti, Editura Militară, 1982
17. Cruceru, Valerică, Insurgenţă, contrainsurgenţă şi război limitat. Aspecte ale artei
militare în războiul din Vietnam (1954-1975), Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale
de Apărare “Carol I”, 2005
18. Cucu, Mihai, Factorul geografic în acţiunile militare, Bucureşti, Editura Militară, 1981
19. Cucu, Mihai, Zonele împădurite şi acţiunile de luptă, Bucureşti, Editura Militară, 1983
20. de Launay, Jacques, Mari decizii ale celui de-al doilea război mondial, vol I şi II,
Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1988
21. Drăgoi, Dragoş, Focul în luptă, Bucureşti, Editura Militară, 1980
22. Dragu, Marin, Lupta în munţi, Bucureşti, Editura Militară, 1978
23. Duţu, Alesandru, Olteanu, Constantin, Războiul de 2.194 de zile – 1 septembrie 1939 – 2
septembrie 1945, Bucureşti, Editura Tritonnic, 2011
24. Ferro, Marc, Şapte lideri în război, Bucureşti, Editura Orizonturi, 2007
25. Floca, Mihai, Forţele de elită. Armata secolului XXI, Editura Militară, Bucureşti, 2002
26. Ghelmegeanu, Alexandru, Lupta în localităţi, Bucureşti, Editura Militară, 1972
27. Mituleţu, Ion, Impactul tehnologiei asupra acţiunilor militare, Bucureşti, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I”, 2006
28. Mociulschi, Leonard, Asaltul vînătorilor de munte, memorii de război, Bucureşti, Editura
Militară, 1967
29. Moldoveanu, Valentin-Iulian, Incursiunea, Bucureşti, Editura Militară, 1979

598
30. Moldoveanu, Valentin-Iulian, Punga de foc, Bucureşti, Editura Militară, 1982
31. Ostropel, Viorel, Hărţuirea inamicului, Bucureşti, Editura Techno Media, Sibiu, 2003
32. Otto, Hans-Dieter, Lexiconul erorilor militare, Piteşti, Editura Paralela 45, 2005
33. Pavel, Gheorghe, Forţele speciale – forţe de elită ale armatelor, Bucureşti, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I”, 2006
34. Pavel, Gheorghe, Forţele speciale la începutul secolului XXI, Bucureşti, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I”, 2006
35. Pavel, Gheorghe, Terorismul şi securitatea, Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de
Apărare “Carol I”, 2007
36. Pivariu, Corneliu, S.U.A. - Irak. Forţa democraţiei versus dictatura forţei, Editura Bren,
Bucureşti, 2004
37. Regan, Geoffrey, Bătălii care au schimbat istoria lumii, Enciclopedia RAO, Bucureşti,
2004
38. Ross, Stewart, Orientul Mijlociu în flăcări, Bucureşti, Editura Niculescu, 2011
39. Soare, Vasile, Forţele speciale. Comandouri aeropurtate în acţiune, Editura Ziua,
Bucureşti, 2002
40. Socol, Ion, Cristea, Ion, Lupta în condiţii grele de vizibilitate, anotimp şi stare a vremii,
Bucureşti, Editura Militară, 1987
41. Socol, Ion, Lupta pentru localităţi, Bucureşti, Editura Militară, 1976
42. Socol, Ion, Raidul, Bucureşti, Editura Militară, 1980
43. Suman, Gheorghe, Muntele – spaţiu de viaţă şi de luptă, Bucureşti, Editura Militară, 1990
44. Sun, Tzu, Arta razboiului, Editura Antet, Bucureşti, 1999
45. Udeanu, Gheorghe, Reflecţii asupra unor concepte militare moderne, Bucureşti, Editura
Academiei de Înalte Studii Militare, 2002
46. Vădeanu, Gheorghe, Infiltrarea, Bucureşti, Editura Militară, 1984
47. Vreme, Vasile, Drama Peninsulei Coreea. Primul război cald din perioada războiului
rece (1950-1953), Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de Apărare
“Carol I”, 2005
48. Zaharia, Marin, Ofensiva în zone muntoase, Bucureşti, Editura Militară, 1989

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Operaţii militare în condiţii acţionale extreme corespund reperelor
epistemice contemporane din domeniul ştiinţei şi artei militare.
 Tematica disciplinei Operaţii militare în condiţii acţionale extreme corespunde cerinţelor
angajatorilor în legătură cu competenţele profesionale ale viitorilor absolvenţi.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală

Se realizează prin lucrare scrisă descriptivă

şi/sau test grilă care cuprinde sarcini de
10.4. Curs Probă scrisă 70 %
analiză teoretică şi sarcini de interpretare /
aplicaţii specifice domeniului.

599
 10.5. Se realizează printr-un referat şi participarea Referat,
Seminar/ în cadrul dezbaterilor, traduceri, proiecte, Proiect, 30 %
laborator participări la sesiuni de comunicări ştiinţifice Dezbatere
10.6. Standard minim de performanţă
- însuşirea noţiunilor generale referitoare la operaţiile militare desfăşurate în condiţii
acţionale extreme, determinate de factori geoclimatici şi contextul operaţional;
- întocmirea şi prezentarea unui referat prin care demonstrează că au studiat bibliografia
minimală;
- reacţie pozitivă la sarcini.

600
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe Militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei BAZELE TEHNOLOGICE ALE
DECONTAMINĂRII RBC
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Dănuţ MOŞTEANU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Dănuţ MOŞTEANU
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul Opţional
III 2.5. Semestrul 5 Cv.
studiu evaluare disciplinei 5

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 2 3.3. seminar/ 1
laborator
3.4 Total ore din planul de 36 din care 3.5. curs 24 3.6. seminar/laborator 12
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 7
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 39
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum  DISCIPLINE DIN SEMESTRELE
ANTERIOARE :
 Chimie generală;
 Dozimetria radiaţiilor ionizante;
 Agenţi chimic şi biologici de luptă
 Radiometrie şi radioprotecţie
4.2. de competenţe  C4.1
 C4.2
 C 4.3

601
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
Competenţe profesionale

probleme specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative
specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi
procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea
de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale
tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea teoriilor şi tehnicilor operaţionale specifice
7.1. Obiectivul general al
decontaminării radioactive, biologice şi chimice necesare în
disciplinei
pregătirea de specialitate în domeniul apărării CBRN
 Definirea conceptelor legate de procesele şi fenomenele
contaminării şi decontaminării radioactive, biologice şi
chimice.;
 Identificarea de termeni, relaţii, procese şi conexiuni specifice
decontaminării radioactive, biologice şi chimice;
7.2. Obiectivele specifice
 Explicarea şi interpretarea unor concepte, procese şi fenomene
fizico-chimice specifice decontaminării radioactive, biologice
şi chimice;
 Realizarea de conexiuni între reperele teoretice şi experienţele
practice de laborator;
 Generalizarea, particularizarea, unor procese şi fenomene
specifice decontaminării radioactive, biologice şi chimice;

602
8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
C1. Contaminarea C.B.R.N..
1.1. Interacţiunea substanţelor chimice, cu
suprafeţe solide şi medii lichide;
1.2. Proprietăţile agenţilor chimici;
1.3. Interacţiunea agentilor chimici cu mediul;
1.4. Interacţiunea agenţilor patogeni, cu Film didactic,
Expunere,
suprafeţe solide şi medii lichide; Scheme,
Explicaţie,
1.5. Proprietăţile agenţilor biologici; Imagini, Harta,
Conversaţie,
1.6. Comportarea microorganismelor sub Soft
influenţa factorilor fizici şi chimici;
[Link] radioactivă;
[Link] contaminării radioactive;
1.9. Proprietăţile specifice substanţelor
radioactive şi interacţiunea lor cu substanţa
C2. Metode de decontaminarea chimică
2.1. Metode fizice de decontaminare.
2.2. Metode fizico-chimice de decontaminare. Film didactic,
Expunere,
2.3. Metode chimice de decontaminare. Scheme,
Explicaţie,
2.4. Metode neconvenţionale de Imagini, Harta,
Conversaţie,
decontaminare Soft
2.5. Substanţe, soluţii şi suspensii de
decontaminare chimică
C3 . Metode de decontaminarea biologică
3.1. Metode fizice de decontaminare
biologică.
3.2. Metode mecanice de decontaminare
Film didactic,
biologică. Expunere,
Scheme,
3.3. Metode chimice de decontaminare Explicaţie,
Imagini, Harta,
biologică. Conversaţie,
Soft
3.4. Metoda enzimatică de decontaminare
biologică.
3.5. Substanţe, soluţii şi suspensii de
decontaminare biologică
C4. Metode de decontaminarea radioactivă
4.1. Metode fizice de decontaminare
Film didactic,
radioactivă. Expunere,
Scheme,
4.2. Metode fizico-chimice de decontaminare Explicaţie,
Imagini, Harta,
radioactivă. Conversaţie,
Soft
4.3. Substanţe soluţii şi suspensii de
decontaminare radioactivă
Bibliografie:
1. Savu Ioan , Moşteanu Dănuţ, Bazele decontaminării R.B.C., Editura Academiei Forţelor
Terestre, Sibiu, 2009.
2. Moşteanu Dănuţ, Îndrumar de laborator-Decontaminarea R.B.C- Editura Academie
Forţelor Terestre, Sibiu , 2007.
3. Manual Ap. NBC – 4/3 Manualul instrucţiei militarilor N.B.C.- decontaminatori RBC - -
CÂMPULUNG MUSCEL – 2001.

603
8.2. Laborator Metode de predare Observaţii
N.T.S.M. în laboratoarul de decontaminare Conversaţie,
R.B.C. Explicaţie,
Experiment,
Prepararea soluţiilor de decontaminare R.B.C. Problematizare,
Instructaj
Experiment,
Determinarea tensiunii superficiale a reţetelor
Problematizare,
de decontaminare RBC.
Instructaj
Experiment,
Determinarea clorului activ din diferite reţete
Problematizare,
de decontaminare RBC.
Instructaj
Experiment,
Determinarea concentraţiei soluţiilor de
Problematizare,
decontaminare RBC.
Instructaj
Experiment,
Determinarea densităţii soluţiilor de
Problematizare,
decontaminare R.B.C.
Instructaj
Experiment,
Determinarea viscozităţii soluţiilor de
Problematizare,
decontamibare R.B.C.
Instructaj
Bibliografie
1. Savu Ioan , Moşteanu Dănuţ, Bazele decontaminării R.B.C., Editura Academiei Forţelor
Terestre, Sibiu, 2009.
2. Moşteanu Dănuţ, Îndrumar de laborator-Decontaminarea R.B.C- Editura Academie
Forţelor Terestre, Sibiu , 2007.
3. Manual Ap. NBC – 4/3 Manualul instrucţiei militarilor N.B.C.- decontaminatori RBC - -
CÂMPULUNG MUSCEL – 2001.
4. T. Marcu - Poluarea mediului şi riscurile iradierii, Editura Tehnică, Bucuresti , 1996
5. Col. ing. L. Popescu - Dezactivare, degazare şi dezinfectarea, Academia Militară,
Bucureşti, 1976
6. C.D. Neniţescu, Chimie Generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresti, 1985
7. M. Cotrău, M. Proca, Toxicologie, Editura Medicală, Bucuresti, 1998.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Bazele tehnologice ale decontaminării RBC, corespund următoarelor
repere teoretice şi practice contemporane:
 Corelarea aspectelor contaminare-reactivitate-aplicabilitate în decontaminare.
 Diversificarea materialelor, prospectarea de noi substanţe de decontaminare eficiente
obţinute prin procese şi tehnologii moderne
 Crearea de sisteme specifice caracterizate prin eficienţă sporită si factor de
decontaminare ridicat.
Tematica disciplinei Bazele tehnologice ale decontaminării RBC corespunde următoarelor
cerinţe ale angajatorilor:
 Respectarea procedurilor specifice decontaminării radioactive, biologice şi chimice;
 Utilizarea de către militari a tehnicii şi aparaturii moderne de specialitate în domeniul
decontaminării radioactive, biologice şi chimice;

604
10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 definirea principalelor noţiuni legate de
procesele şi fenomenele contaminării şi
decontaminării radioactive, biologice şi
chimice.;
 Explicarea şi interpretarea proceselor şi
fenomenelor fizico-chimice specifice
decontaminării radioactive, biologice şi
10.4. Curs Probă scrisă 70 %
chimice;
 Generalizarea, particularizarea, unor
procese şi fenomene specifice decontaminării
radioactive, biologice şi chimice;
 Explicarea unor mecanisme de reacţie
chimice şi fizice specifice decontaminării
RBC
 Realizarea de experimentelor chimice
10.5. conform algoritmului de lucru; Referat,
30%
Laborator  Interpretarea rezultatelor obţinute Probă practică
experimental;
10.6. Standard minim de performanţă
- definirea, şi clasificare substanţelor utilizate în decontaminarea RBC
- caracterizarea fenomenelor şi proceselor de contaminare şi decontaminare RBC
- executarea corectă a analizelor chimice cantitative şi calitative privind anumite
caracteristici ale substanţelor si soluţiilor de decontaminare RBC

605
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei DIPLOMAŢIA APĂRĂRII
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Cristian Victor CIŞMIGIU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Cristian Victor CIŞMIGIU
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
III 2.5. Semestrul 5 Ex. Opţional 5
studiu evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 2 [Link]/laborator 1
3.4. Total ore din planul de 36 din care 3.5. curs 24 3.6. seminar/laborator 12
învăţământ
3.7. Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 10
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 39
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii
Parcurgerea disciplinelor „Informaţii pentru apărare (I)
4.1. de curriculum şi (II)”, Istorie, Informatică aplicată, o limbă de
circulaţie internaţională.

4.2. de competenţe -

5. Condiţii
Sală de curs, retroproiector, laptop, note de curs,
5.1. de desfăşurare a cursului
prezentare în format PPT.
Sală de curs / unitate publică adaptată la specificul
5.2. de desfăşurare a
domeniului de referinţă, retroproiector, laptop, suport
seminarului/laboratorului
de curs, prezentare în format PPT.

606
6. Competenţele specifice acumulate
C3. Susţinere a procesului info-decizional în managementul organizaţiei
militare, explicitată prin următorii descriptori de nivel:
C3.1. Analiza comparativă a metodelor de diagnoză a stării organizaţiilor, a
proceselor organizaţionale, a vulnerabilităţilor şi riscurilor în funcţie de fundamentul
lor teoretic şi a caracteristicilor organizării sociale piramidale şi în reţea.
C3.1.1. Analiza comparativă a conceptelor de diplomaţie generală,
diplomaţie a apărării şi diplomaţie militară ca modalitate de identificare a raporturilor
de cauzalitate şi determinare dintre acestea.
C3.2. Analiza, interpretarea şi explicarea fenomenelor specifice organizaţiei
Competenţe profesionale

(militare).
C3.2.1. Analiza principalelor condiţii istorice şi sociale care au generat
necesitatea trecerii de la diplomaţia militară la diplomaţia apărării.
C3.3. Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru modelarea deciziei şi
analiza fluxurilor de activităţi din organizaţie.
C3.3.1. Aplicarea constructivă şi adaptată la cutumele internaţionale a
principiilor şi normelor care reglementează imunităţile, privilegiile şi facilităţile
diplomatice.
C3.4. Definirea conceptelor specifice teoriei organizaţiilor în vederea
comunicării profesionale, inclusiv în limba engleză, cu descrierea modelelor de
simulare a deciziei.
C3.4.1. Identificarea şi definirea principalelor mijloace de acţiune şi
corespondenţă ca factor esenţial al eficientizării activităţii diplomatice.
C3.5. Elaborarea strategiilor de acţiune în raport cu finalităţile asumate de
organizaţia militară şi tendinţele de dezvoltare sociale şi economice.
C3.5.1. Crearea unei viziuni proprii asupra rolului, locului şi
importanţei pe care diplomaţia apărării o are în atingerea unor finalităţi asumate de
diferite structuri ale organismului militar românesc.
CT1 - Executare responsabilă a sarcinilor profesionale
Îndeplinirea responsabilă a sarcinilor profesionale, cu respectarea valorilor şi eticii
profesiei de ofiţer, în condiţii de autonomie restrânsă şi asistenţă calificată, pe baza
transversale
Competenţe

principiilor, normelor şi a valorilor regulamentelor militare.

CT2 - Conştientizarea nevoii de formare continuă
Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională continuă, utilizarea
eficientă a abilităţilor lingvistice, a cunoştinţelor de tehnologia informaţiei şi a
comunicării, prin corelarea cu necesităţile şi facilităţile de dezvoltare profesională
specifice organizaţiei militare.

7. Obiectivele disciplinei
Cunoaşterea, asimilarea şi operarea adecvată a noţiunilor,
7.1. Obiectivul general
conceptelor, sintagmelor şi principiilor ce definesc domeniul
al disciplinei
Diplomaţia Apărării.
 cunoaşterea, descrierea şi aprofundarea conceptelor referitoare
la diplomaţia generală, diplomaţia apărării şi diplomaţia militară
ale statului român şi a raporturilor de cauzalitate şi determinare
7.2. Obiectivele
dintre acestea;
specifice
 cunoaşterea principalelor momente care au constituit geneza
diplomaţiei militare române şi influenţele acesteia asupra
evoluţiei istorice a statului român;

607
  cunoaşterea principalelor noţiuni de diplomaţie aplicată
(imunităţi, privilegii şi facilităţi diplomatice, mijloacele de
acţiune şi corespondenţă diplomatică, etichetă, protocol şi
ceremonial diplomatic);
 explicarea rolului diplomaţiei apărării în cadrul diplomaţiei
generale a statului român;
 explicarea şi interpretarea locului şi rolului pe care diplomaţia
apărării îl are în promovarea intereselor, afirmarea valorilor şi
îndeplinirea obiectivelor naţionale de securitate ale României;
 explicarea şi interpretarea unor particularităţi ce ţin de normele
şi reglementările actuale referitoare la imunităţi, privilegii şi
facilităţi diplomatice, mijloacele de acţiune şi corespondenţă
diplomatică, etichetă, protocol şi ceremonial diplomatic;
 utilizarea termenilor specifici domeniului Diplomaţiei Apărării
articulat cu termeni aparţinând altor discipline socio-umane în
exprimarea sau argumentarea unor puncte de vedere;
 aplicarea în activitatea curentă a principalelor norme de
etichetă, protocol şi ceremonial diplomatic;
 manifestarea unei atitudini responsabile şi pozitive faţă de rolul
pe care îl au cunoaşterea şi aplicarea conceptelor subînscrise
diplomaţiei apărării în vederea adaptării Armatei României la
sistemul de valori proprii UE şi NATO;
 argumentarea comportamentelor de natură educaţională
necesare ofiţerilor, în acord cu deontologia profesională;
 manifestarea, ante şi post acţional, a atitudinii reflexive faţă
de activitatea de instruire, în vederea autoperfecţionării
personale şi profesionale;
 formarea unei gândiri novatoare şi capabile în elaborarea de
strategii în interpretarea normelor şi principiilor ce derivă din
diplomaţia generală şi diplomaţia apărării ale statului român;
 dezvoltarea interesului pentru cercetare, documentare, analiză
comparativă şi orientarea spre creativitate în elaborarea şi
susţinerea lucrărilor/referatelor/comunicărilor ştiinţifice în
domeniul Diplomaţia Apărării.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Nr. ore
Diplomaţia generală.Funcţiile şi domeniile de
manifestare.
- Delimitări conceptuale;
Explicaţie
- Şcoli şi curente ale diplomaţiei străine care au
Expunere 4
contribuit la formarea diplomaţiei române;
Conversaţie euristică
- Funcţii ale diplomaţiei generale;
- Domenii de manifestare ale diplomaţiei
generale, altele decât cel militar.

608
Momente semnificative ale genezei diplomaţiei
militare române până la 1859 şi influenţe
asupra evoluţiei istorice a statului român. Explicaţie
- Forme ale diplomaţiei militare manifestate în Expunere 4
ţara noastră până la 1821; Conversaţie euristică
- Diplomaţia şi relaţiile militare externe române
în perioada 1821-1859.
Momente semnificative ale genezei diplomaţiei
militare române după 1859 şi influenţe asupra
evoluţiei istorice a statului român.
- Diplomaţia şi politica militară externă ale
statului român în timpul domniei lui Alexandru
Ioan Cuza (1859-1866);
Explicaţie
- Diplomaţia şi politica militară externă ale
Expunere 4
statului român în timpul regelui Carol I (1866-
Conversaţie euristică
1914);
- Elemente de diplomaţie şi politică militară
externă în perioada 1914-1945;
- Diplomaţia, relaţiile şi politica militară externă
ale României în perioada 1945-1989;
- Diplomaţia militară română după 1989.
De la diplomaţia militară la diplomaţia
apărării.
- Diplomaţia militară, componentă principală a
diplomaţiei apărării - consideraţii şi elemente de
geneză ale acesteia;
- Diplomaţia apărării - delimitări conceptuale;
- Diplomaţia apărării în alte state; Explicaţie
- Promovarea intereselor, afirmarea valorilor şi Expunere 4
îndeplinirea obiectivelor naţionale de securitate Conversaţie euristică
prin diplomaţia apărării;
- Posibile direcţii de acţiune ale diplomaţiei
române a apărării pentru îndeplinirea obiectivelor
naţionale de securitate;
- Prevenţia şi coerciţia ca forme de manifestare
ale diplomaţiei apărării.
Ataşatura apărării, vector esenţial de
manifestare al diplomaţiei româneşti a apărării.
Explicaţie
- Misiunea diplomatică, delimitări conceptuale;
Expunere 4
- Ataşatul apărării (militar, aero, naval), rol, loc,
Conversaţie euristică
misiuni;
- Privilegii şi facilităţi diplomatice.
Etichetă, protocol şi ceremonial diplomatic.
- Protocolul, ceremonialul, curtoazia şi eticheta
Explicaţie
– elemente de geneză şi utilitate;
Expunere 4
- Genuri de activităţi protocolar-diplomatice
Conversaţie euristică
iniţiate sau la care participă ataşatul apărării
(militar, aero, naval).

609
Bibliografie:
1. Strategia de Securitate Naţională a României, Bucureşti, 2007.
2. Strategia Naţională de Apărare, Bucureşti, 2010.
3. BERINDEI Dan, Diplomaţia românească modernă, Editura Albatros, Bucureşti, 1995.
4. BUŞE Constantin, DASCĂLU Nicolae, Diplomaţie în vreme de război, Editura
Universităţii, Bucureşti, 1995.
5. CIŞMIGIU Cristian Victor, colonel dr., Diplomaţia Apărării - Note de curs, Editura
AFT, 2013.
6. DETOT Mitică gl. bg. (r), ANGHEL Filip col.(r), ILIE Nicolae gl. bg. (r), Diplomaţia
română a apărării, un secol şi jumătate sub zodia Minervei, scurt istoric, Editura
MEDRO, 2007.
7. FRUNZETI Teodor, [Link]., Curs de Diplomaţia Apărării, Editura Universităţii
Naţionale de Apărare ”Carol I”, Bucureşti, 2011.
8. MALIŢA Mircea, Diplomaţia. Şcoli şi Instituţii, Ediţia I - 1970, Ediţia a II-a - 1975,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1970; 1975.
9. MAZILU Dumitru, prof. univ. dr., Diplomaţia, drept diplomatic şi consular, Editura
Lumina Lex, Bucureşti, 2003.
10. MEDAR Sergiu, gl.(r) dr. ing., Diplomaţia apărării, Editura Centrului Tehnic Editorial
al Armatei , Bucureşti, 2007.
11. PÂRLOG Adriean, col. dr., Diplomaţie preventivă, Editura Universităţii Naţionale de
Apărare „Carol I”, Bucureşti, [Link] P. Darius George, Diplomaţia – Rolul
diplomaţiei în buna convieţuire a statelor, Editura AIT Laboratories SRL, Bucureşti,
2005.
12. TITULESCU Nicolae, Politica externă a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti,
1975.
8.2. Seminar şi laborator Metode de predare Observaţii
Dezbatere
Diplomaţia generală. Funcţiile şi domeniile de
Conversaţie euristică 2
manifestare.
Explicaţie
Dezbatere
Evoluţii ale diplomaţiei militare române până la
Conversaţie euristică 2
1859.
Explicaţie
Repere ale diplomaţiei militare române după Dezbatere
1859 şi influenţe asupra evoluţiei istorice a Conversaţie euristică 2
statului român. Explicaţie
Dezbatere
De la diplomaţia militară la diplomaţia apărării. Conversaţie euristică 2
Explicaţie
Ataşatura apărării, vector esenţial de manifestare
Dezbatere
al diplomaţiei româneşti a apărării / Mijloacele de
Conversaţie euristică
acţiune şi corespondenţă diplomatică. Stilul şi 2
Explicaţie,
limbajul în contextul activităţii misiunii
Problematizare
diplomatice.
Etichetă, protocol şi ceremonial diplomatic / Dezbatere
Genuri de activităţi protocolar-diplomatice Conversaţie euristică
2
iniţiate sau la care participă ataşatul apărării Explicaţie
(militar, aero, naval). Problematizare

610
Bibliografie:
1. Strategia de Securitate Naţională a României, Bucureşti, 2007.
2. Strategia Naţională de Apărare, Bucureşti, 2010.
3. BERINDEI Dan, Diplomaţia românească modernă, Editura Albatros, Bucureşti, 1995.
4. BUŞE Constantin, DASCĂLU Nicolae, Diplomaţie în vreme de război, Editura
Universităţii, Bucureşti, 1995.
5. CIŞMIGIU Cristian Victor, colonel dr., Diplomaţia Apărării - Note de curs, Editura AFT,
2013.
6. DETOT Mitică gl. bg. (r), ANGHEL Filip col.(r), ILIE Nicolae gl. bg. (r), Diplomaţia
română a apărării, un secol şi jumătate sub zodia Minervei, scurt istoric, Editura MEDRO,
2007.
7. FRUNZETI Teodor, [Link]., Curs de Diplomaţia Apărării, Editura Universităţii
Naţionale de Apărare ”Carol I”, Bucureşti, 2011.
8. MALIŢA Mircea, Diplomaţia. Şcoli şi Instituţii, Ediţia I - 1970, Ediţia a II-a - 1975,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1970; 1975.
9. MAZILU Dumitru, prof. univ. dr., Diplomaţia, drept diplomatic şi consular, Editura
Lumina Lex, Bucureşti, 2003.
10. MEDAR Sergiu, gl.(r) dr. ing., Diplomaţia apărării, Editura Centrului Tehnic Editorial al
Armatei , Bucureşti, 2007.
11. PÂRLOG Adriean, col. dr., Diplomaţie preventivă, Editura Universităţii Naţionale de
Apărare „Carol I”, Bucureşti, [Link] P. Darius George, Diplomaţia – Rolul diplomaţiei
în buna convieţuire a statelor, Editura AIT Laboratories SRL, Bucureşti, 2005.
12. TITULESCU Nicolae, Politica externă a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti,
1975.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Diplomaţia Apărării corespund următoarelor repere teoretice
şi practice contemporane:
- diversitatea acţiunilor de informaţii pentru apărare;
- adaptarea serviciilor de informaţii la mediul strategic contemporan;
- cultură de securitate complexă şi adaptată provocărilor mediului de securitate actual;
- aplicarea politicii de apărare şi planificarea integrată a apărării;
- coordonarea cooperării politico-militare internaţionale.
 Tematica disciplinei Diplomaţia Apărării corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
- cunoaşterea, descrierea şi aprofundarea conceptelor referitoare la diplomaţia generală,
diplomaţia apărării şi diplomaţia militară ale statului român;
- cunoaşterea şi înţelegerea principalelor noţiuni de diplomaţie aplicată şi aplicarea lor în
activitatea curentă;
- utilizarea termenilor specifici domeniului Diplomaţiei Apărării articulat cu termeni
aparţinând altor discipline socio-umane în exprimarea sau argumentarea unor puncte de
vedere;
- conştientizarea necesităţii aplicării în mod adaptat a principalelor norme de etichetă,
protocol şi ceremonial diplomatic;
- dezvoltarea interesului pentru cercetare în domeniul Diplomaţia Apărării.

611
10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate de evaluare din nota
finală
 Evaluare iniţială nu se regăseşte în
evaluarea finală – se realizează în scopul
Chestionare
identificării nivelului de cunoştinţe deţinut de -
orală
către studenţi, ca premisă cognitivă şi acţională
pentru conţinuturile care urmează a fi predate.
 Evaluare continuă se realizează prin
aplicarea de teste scrise cu durata de 30 minute la Test scris
finalul fiecărei teme (itemi de tip deschis şi Participarea
10.4. închis) precum şi prin monitorizarea altor la dezbateri
Seminar/ activităţi care pot evidenţia modul în care au fost Participarea
laborator aprofundate cunoştinţele de bază predate sau la sesiuni de
interesul studentului faţă de domeniul studiat. comunicări
40 %
 Relevanţa activităţii de evaluare continuă va ştiinţifice
fi determinată de: Publicarea
o utilizarea corectă şi adecvată a unor articole
conceptelor; în publicaţii
o realizarea de conexiuni între diplomaţia de
militară, diplomaţia apărării şi activitatea de specialitate
informaţii pentru apărare.
 Evaluarea finală se realizează prin lucrare
scrisă cu durata de 2 ore, prin utilizarea
combinată a itemilor de tip închis, deschis şi cu
elaborare complexă a răspunsului.
 Relevanţa activităţii de evaluare continuă va
fi determinată de:
o utilizarea articulată a conceptelor;
o realizarea de conexiuni cu un conţinut
analitic pronunţat privind rolul diplomaţiei
apărării ;
o analiza adaptată la activitatea curentă
din domeniul de specialitate a unor activităţi
subînscrise domeniului Diplomaţia Apărării;
10.5. Curs Probă scrisă 60 %
o dezvoltarea de idei sau teorii care scot
în evidenţă rolul pe care diplomaţia apărării îl are
în promovarea intereselor, afirmarea valorilor şi
îndeplinirea obiectivelor naţionale de securitate
ale României.
 Criterii generale de apreciere pentru probele
scrise:
- Fondul lucrării: satisfacerea cerinţelor de
conţinut, 3 puncte; structurarea conţinutului, 1
punct;
- Factorul personal: originalitate, 4 puncte;
- Forma lucrării: stil şi ortografie,
prezentare grafică, 1 punct, şi 1 punct din oficiu.
612
10.6. Standard minim de performanţă
- definirea noţiunilor generale şi explicarea determinărilor, tendinţelor şi perspectivelor de
evoluţie în domeniul Diplomaţia Apărării;
- elaborarea de lucrări utilizând abilităţile lingvistice, tehnicile de identificare, procesare şi
valorificare a datelor, informaţiei şi cunoaşterii, cu evidenţierea explicită a motivaţiilor
intrinseci de continuare a învăţării în domeniul de referinţă;
- atitudine pozitivă în raport cu sarcinile didactice.

613
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei SISTEME SPECIALE DE PROTECŢIE ŞI PAZĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link] Aurelian RAŢIU
2.3. Titularul activităţilor de [Link] Aurelian RAŢIU
seminar
2.6. Tipul
2.4. Anul de 2.5. 2.7. Regimul
III 5 de Ex. Opţional 5
studiu Semestrul disciplinei
evaluare

3. Timpul total estimat

[Link]/
3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2. curs 2 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
36 din care 3.5. curs 24 12
învăţământ laborator
3.7. Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe
10
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 39
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii

4.1. de curriculum

4.2. de competenţe -

614
5. Condiţii
Sală de curs, retroproiector, laptop, note de curs,
5.1. de desfăşurare a cursului
prezentare în format PPT.
Sală de curs / unitate publică adaptată la specificul
5.2. de desfăşurare a
domeniului de referinţă, retroproiector, laptop, suport de
seminarului/laboratorului
curs, prezentare în format PPT.

6. Competenţele specifice acumulate

C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă şi
utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice explicitată prin următorii descriptori de nivel:
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative
Competenţe profesionale

specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi

procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate
C4.2 Explicarea fundamentelor
teoretice ale specializării în armă şi misiunilor structurilor de armă de la baza ierarhiei
militare, ale suportului aplicativ în activitatea de stat major şi logisticii militare, a
principiilor constructive şi de funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii
specifice armei
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi
armamentului specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor militare şi
a procedeelor tactice specifice armei şi nivelului structurii militare
C4.4 Analiza şi evaluarea parametrilor de funcţionare a armamentului şi tehnicii
specifice armei şi valorificarea acestora în constituirea capabilităţilor funcţionale ale
entităţilor organizaţionale specifice armei şi redactarea documentelor de planificare,
organizare şi desfăşurare a activităţilor structurilor de armă, conform formei şi
conţinutului instituţionalizat
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei
Formarea şi perfecţionarea deprinderilor necesare analizei
7.1. Obiectivul general
etapelor şi proceselor ce au loc în acţiunile militare şi în procesele
al disciplinei
de protecţie a unor obiective importante.
 cunoaşterea, descrierea şi aprofundarea conceptelor referitoare
la protecţie şi paza obv. militare;
 dezvoltarea capacităţii de analiză a principalelor probleme
referitoare la operaţiile desfăşurate la nivel tactic şi a riscurilor şi
7.2. Obiectivele ameninţărilor din mediul operaţional;
specifice  înţelegerea modalităţilor de aplicare a cunoştiinţelor teoretice
în practică;
 formarea gândirii algoritmice pentru analiza acţiunilor de nivel
tactic;
 utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente superioare de
615
 investigare a acţiunilor militare.
 utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare
privind determinarea evoluţie a conţinutului artei militare în
domeniul protecţiei forţelor (obiectivelor) în corelare cu
fenomenul militar contemporan;
 formarea unei gândiri eficiente şi inovative, bazată pe analiză
şi sinteză, calităţi absolut necesare în dezvoltarea creativităţii.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Obs.
Explicaţie
Rolul şi funcţiile sistemelor de pază şi de
Expunere
protecţie
Conversaţie euristică
Explicaţie
Riscuri şi ameninţări în diverse contexte acţionale Expunere
Conversaţie euristică
Explicaţie
Forme de protecţie şi principii specifice în
Expunere
activitatea de protecţie şi pază
Conversaţie euristică
Explicaţie
Paza obiectivelor şi control acces Expunere
Conversaţie euristică
Explicaţie
Paza şi escorta (convoaie, personalităţi militare) Expunere
Conversaţie euristică
Explicaţie
Sisteme speciale de monitorizare a obiectivelor
Expunere
militare
Conversaţie euristică
Bibliografie:
1. APP-12, MATO Military Police Doctrine and Procedures, 2003.
2. *** F.T.-1 Doctrina operaţiilor Forţelor Terestre, Bucureşti, 2007;
3. *** F.T.-3 Manualul de tactică generală a Forţelor Terestre, Bucureşti, 2007;
4. *** F.T./I.-7 – Manualul pentru luptă al grupei de infanterie, Făgăraş, 2006;
5. *** F.T./I.-4 – Manualul pentru luptă al plutonului de infanterie, Făgăraş, 2006.
6. Legea 333/3003 privind serviciile de paza şi de protecţie.
7. FM-3-37, Protection, Department of the Army, 2009.
8. FM-3-39, Military Police Operations, 2013.
9. [Link]. Nicolae N. Roman, [Link]. Lucian Ispas, Elemente de artă
militara - tactică, (Curs) A.F.T., Sibiu, 2010;
8.2. Seminar şi laborator Metode de predare Observaţii
Dezbatere
Rolul şi funcţiile sistemelor de pază şi de
Conversaţie euristică
protecţie
Explicaţie
Riscuri şi ameninţări în diverse contexte
Dezbatere
acţionale.
Conversaţie euristică
Lab1: Investigaţia antiteroristă, riposta
Explicaţie
contrateroristă

616
 Dezbatere
Forme de protecţie. Lab2: Asigurarea acţiunilor şi
Conversaţie euristică
protecţia forţelor
Explicaţie
Paza obiectivelor şi control acces. Lab3: Instalaţii
Dezbatere
şi construcţii militare de control acces şi protecţie
Conversaţie euristică
perimetrului obv. Lab4: Structuri de securitate şi
Explicaţie
bariere balisticite
Dezbatere
Paza şi escorta convoaielor şi a unor personalităţi
Conversaţie euristică
militare Lab5: Paza şi escorta convoaielor şi a
Explicaţie,
unor personalităţi militare
Problematizare
Dezbatere
Supravegherea şi asugurarea securităţii zonelor Conversaţie euristică
de responsabilitate. Lab6: controlul mulţimilor Explicaţie
Problematizare
Bibliografie
1. APP-12, MATO Military Police Doctrine and Procedures, 2003.
2. *** F.T.-1 Doctrina operaţiilor Forţelor Terestre, Bucureşti, 2007;
3. *** F.T.-3 Manualul de tactică generală a Forţelor Terestre, Bucureşti, 2007;
4. *** F.T./I.-7 – Manualul pentru luptă al grupei de infanterie, Făgăraş, 2006;
5. *** F.T./I.-4 – Manualul pentru luptă al plutonului de infanterie, Făgăraş, 2006.
6. Legea 333/3003 privind serviciile de paza şi de protecţie.
7. FM-3-37, Protection, Department of the Army, 2009.
8. FM-3-39, Military Police Operations, 2013.
[Link]. Nicolae N. Roman, [Link]. Lucian Ispas, Elemente de artă militara
- tactică, (Curs) A.F.T., Sibiu, 2010.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Sisteme speciale de protecţie şi pază corespund următoarelor
repere teoretice şi practice contemporane:
 Analiza fenomenului militar contemporan;
 Multidimensionalitatea confruntării militare şi evoluţia riscurilor şi ameninţărilor;
 Transformarea organismului militar;
 Tematica disciplinei Sisteme speciale de protecţie şi pază corespunde următoarelor cerinţe
ale angajatorilor:
 Formarea unui limbaj operaţional comun;
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice domeniului militar;
 Înţelegerea modalităţilor de concretizare a cunoştinţelor teoretice în practica luptei armate.

617
10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi
conceptelor specifice;
 Realizarea corelaţiei dintre tipurile de sarcini
şi acţiuni specifice;
 Interpretarea şi materializarea grafică a
10.5. Curs Probă scrisă 60 %
principalelor tipuri de sarcini, respectiv tactici
specifice;
 Utilizarea teoriilor specifice în formularea şi
argumentarea unor puncte de vedere privind
utilizarea structurilor de PM.
 Explicarea conceptelor generale referitoare
la teoria generală a artei militare, determinările
şi tendinţele de evoluţie a principalelor tipuri Test scris
de tactici specifice PM; Participarea la
 Materializarea grafică a principalelor tipuri dezbateri
10.4.
de sarcini, respectiv tactici specifice; Participarea la
Seminar/ 40 %
 Explicarea impactului tehnologiilor sesiuni de
laborator
moderne asupra fizionomiei acţiunii militare comunicări
specifice structurilor de PM; ştiinţifice
 Manifestarea unei atitudini pozitive şi Referate
responsabile faţă de implicaţiile teoriei artei
militare în formarea profesională.
10.6. Standard minim de performanţă
- abilităţi minime în explicarea conceptelor fundamentale din teoria artei militare;
- utilizarea adecvată a metodelor de interpretare şi a normelor de materializare grafică a
principalelor tipuri de operaţii, respectiv forme de manevră;
- întocmirea şi prezentarea unui referat prin care demonstrează că a studiat bibliografia
minimală;
- pentru promovare este obligatoriu ca studenţii să obţină minimum nota 5, atât la evaluarea
continuă cât şi la cea finală.

618
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe Militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei TERMOTEHNICĂ ŞI MOTOARE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Viorel DASCĂLU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Viorel DASCĂLU
Disc. de
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul bază pentru
III 2.5. Semestrul 5 Ex.
studiu evaluare disciplinei specializarea
în amă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2. curs 2 [Link]/laborator 1/1
3.4. Total ore din planul de 48 din care 3.5. curs 24 3.6. seminar/laborator 24
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 10
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 27
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum  DISCIPLINE DIN SEMESTRELE
ANTERIOARE :
 Mecanică şi rezistenţa materialelor;
 Tehnică auto pe roţi;
 Dinamica autovehiculelor pe roţi
4.2. de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului  în sală de specialitate

5.2. de desfăşurare a  în sală de specialitate, parc auto, pluton mentenanţă,

seminarului/laboratorului Centrul de mentenanţă Sibiu
619
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor specialităţii militare pentru soluţionarea problemelor
specifice
Competenţe profesionale

C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor

şi strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor
doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor
normative specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor
concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de
specialitate
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în
activitatea de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de
funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea noţiunilor particulare despre construcţia
autovehiculelor militare pe roţi, precum şi înţelegerea
7.1. Obiectivul general
fenomenelor şi proceselor care stau la baza funcţionării
al disciplinei
ansamblurilor autovehiculelor, necesare formării şi dezvoltării
competenţelor de specialist auto studenţilor militari.
 Cunoaşterea unor noţiuni de bază ale termodinamicii necesare
înţelegerii proceselor şi fenomenelor ce se petrec în funcţionarea
motoarelor şi altor ansambluri ce echipează autovehiculele
militare;
 Explicarea caracteristicilor principale ale motoarelor ce
echipează autovehiculele militare;
 Înţelegerea principiilor privind formarea amestecului
carburant în motoarele termice;
 Cunoaşterea unor noţiuni de bază ale arderii combustibilor în
camera de ardere a motoarelor;
7.2. Obiectivele specifice  Formarea capacităţii de lua măsuri tehnico-organizatorice cu
privire la exploatarea şi mentenanţa instalaţiilor de răcire şi
ungere ale motoarelor;
 Identificarea elementelor generale ale construcţiei şi
funcţionării instalaţiilor moderne de alimentare cu combustibil şi
cunoaşterea unor reguli generale cu privire la exploatarea
acestora;
 Identificarea tendinţelor actuale cu privire la construcţia şi
funcţionarea motoarelor din compunerea autovehiculelor militare
şi cunoaşterea principalelor caracteristici ale motoarelor ce
echipează autovehiculele de luptă moderne din dotarea Forţelor
Terestre.

620
8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
C1. Elemente generale de termodinamică
1.1. Noţiuni termodinamice de bază
Expunere Film didactic,
1.2. Primul principiu al termodinamicii
Explicaţie Imagini, Soft,
1.3. Principiul al doilea al termodinamicii
Conversaţie Planşe, Scheme
1.4. Ciclul Carnott
1.5. Randamentul ciclului Carnott
C2. Ciclurile maşinilor termice
2.1. Compresoare cu piston
2.2. Ciclul teoretic al compresoarelor cu un Expunere Film didactic,
piston Explicaţie Imagini, Soft,
2.3. Ciclul tehnic al compresoarelor cu un Conversaţie Planşe, Scheme
piston
2.4. Compresoarele în trepte
C3. Ciclurile teoretice ale motoarelor cu
ardere internă cu piston
3.1. Ciclul teoretic ale motorului în patru timpi
Expunere Film didactic,
cu ardere la presiune constantă
Explicaţie Imagini, Soft,
3.2. Ciclul teoretic ale motorului în patru timpi
Conversaţie Planşe, Scheme
cu ardere la volum constant
3.3. Ciclul teoretic ale motorului în patru timpi
cu ardere mixtă
C4. Arderea combustibililor
4.1. Combustibili
4.2. Calculul arderii Expunere Film didactic,
4.3. Arderea combustibililor gazoşi Explicaţie Imagini, Soft,
4.4. Arderea combustibililor solizi şi lichizi Conversaţie Planşe, Scheme
4.5. Căldura de reacţie, puterea calorică
4.6. Temperatura de ardere
C5. Transmisia căldurii
5.1. Transmisia căldurii prin conductivitate Expunere Film didactic,
5.2. Transmisia căldurii prin convecţie Explicaţie Imagini, Soft,
5.3. Scghimbul global de căldură Conversaţie Planşe, Scheme
5.4. Transmisia căldurii prin radiaţie
C6. Motoare cu ardere internă
6.1. Clasificarea motoarelor cu ardere internă
6.2. Funcţionarea şi ciclul real al motoarelor în
patru timpi
6.3. Funcţionarea şi ciclul real al motoarelor în
doi timpi Expunere Film didactic,
6.4. Funcţionarea motoarelor cu aprindere prin Explicaţie Imagini, Soft,
scânteie electrică Conversaţie Planşe, Scheme
6.5. Funcţionarea motoarelor cu aprindere prin
compresie
6.6. Funcţionarea motoarelor cu cap
incandescent
6.7. Diagrama indicată

621
C7. Parametrii principali şi comparativi ai
motoarelor cu ardere internă
7.1. Indici de putere şi economicitate ai
Expunere Film didactic,
motoarelor ci ardere internă
Explicaţie Imagini, Soft,
7.2. Bilanţul termic al motorului
Conversaţie Planşe, Scheme
7.3. Parametrii comparativi ai motoarelor
7.4. Parametrii constructivi şi funcţionali ai
motoarelor
Bibliografie:
1. Negrea, V., Motoare cu ardere internă.[Link]., Ed. Sedona,
Timişoară, 1997
2. Sechi, M., Popa, M., Utilajul şi tehnologia fabricării, întreţinerii şi reparării motoarelor cu
combustie internă, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1979
3. Munteanu, S. D., Motoare de tracţiune cu ardere internă, Editura Academia Militară,
Bucureşti, 1973
8.2. Seminar/Laborator Metode de predare Observaţii
Loc de
desfăşurare:
S1. Analiza constructiv funcţională a Conversaţie sălile tehnice
compresoarelor utilizate de tehnica militară. Explicaţie auto, piese şi
Defecţiuni, cauze şi mod de remediere. Demonstrare ansambluri
secţionate,
planşe
Loc de
desfăşurare:
S2. Analiza constructiv funcţională a părţilor sălile tehnice
Conversaţie
mari componente ale motoarelor cu ardere auto, piese şi
Explicaţie
internă cu piston de pe tehnica militară. ansambluri
Demonstrare
Defecţiuni, cauze şi mod de remediere. secţionate,
planşe
Loc de
desfăşurare:
S3. Analiza constructiv funcţională a instalaţiei sălile tehnice
Conversaţie
de alimentare cu combustibili din compunerea auto, piese şi
Explicaţie
motorului cu ardere internă cu piston. ansambluri
Demonstrare
Defecţiuni, cauze şi mod de remediere. secţionate,
planşe
Loc de
desfăşurare:
S4. Analiza constructiv funcţională a instalaţiei sălile tehnice
Conversaţie
de răcire din compunerea motorului au ardere auto, piese şi
Explicaţie
internă cu piston. Defecţiuni, cauze şi mod de ansambluri
Demonstrare
remediere. secţionate,
planşe
Loc de
desfăşurare:
S5. Analiza constructiv funcţională a instalaţiei sălile tehnice
Conversaţie
de ungere cu combustibil din compunerea auto, piese şi
Explicaţie
motorului cu ardere internă cu piston. ansambluri
Demonstrare
Defecţiuni, cauze şi mod de remediere. secţionate,
planşe

622
 Loc de
desfăşurare:
S6. Analiza constructiv funcţională a sălile tehnice
Conversaţie
meecanismului de distribuţiei din compunerea auto, piese şi
Explicaţie
motorului cu ardere internă cu piston. ansambluri
Demonstrare
Defecţiuni, cauze şi mod de remediere. secţionate,
planşe
Loc de
S7. Analiza constructiv funcţională a instalaţiei desfăşurare:
de pornire şi de uşurare a porniri motorului la Conversaţie sălile tehnice
temperaturi scăzute, din compunerea motorului Explicaţie auto, piese şi
cu ardere internă cu pistoncu ardere internă. Demonstrare ansambluri
Defecţiuni, cauze şi mod de remediere. secţionate,
planşe
Bibliografie:
1. Negrea, V., Motoare cu ardere internă.[Link]., Ed. Sedona,
Timişoară, 1997
2. Sechi, M., Popa, M., Utilajul şi tehnologia fabricării, întreţinerii şi reparării motoarelor
cu combustie internă, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1979
3. Munteanu, S. D., Motoare de tracţiune cu ardere internă, Editura Academia Militară,
Bucureşti, 1973

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Termotehnică şi motoare, corespund următoarelor repere teoretice
şi practice actuale:
 Formarea de specialişti în domeniul cunoaşterii, exploatării şi mentenanţei
autovehiculelor militare, capabili să planifice şi organizeze activităţi tehnice specifice.
 Folosirea unor proceduri eficiente şi raţionale în exploatarea şi mentenanţa motoarelor
autovehiculelor;
 Urmărirea în exploatare a sistemelor tehnice, colectarea de date privind comportarea
acestora şi transmiterea lor către producător în scopul corectării deficienţelor.
- Tematica disciplinei Termotehnică şi motoare corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
 Analiza tehnico-economică a soluţiilor constructive din compunerea tehnicii auto pe
roţi în scopul luării unor decizii raţionale;
 Aplicarea corectă a procedurilor de operare privind utilizarea, evacuarea şi mentenanţa
autovehiculelor militare.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Precizarea destinaţiei motoarelor de pe
autovehicule militare pe roţi şi definirea
10.4. Curs caracteristicilor tehnice ale acestora; Probă scrisă 50 %
 Enumerarea părţilor componente ale
motoarelor autovehiculelor militare pe roţi şi
623
 particularizarea funcţionării acestora;
 Evidenţierea importanţei performanţelor
motoarelor la asigurarea protecţiei
autovehiculelor de luptă pe roţi şi a capacităţii
de trecerea acestora în teren;
 Elaborarea schemelor funcţionale ale
instalaţiilor de alimentare cu combustibil din
construcţia motoarelor de pe autovehicululele
militare;
 Explicarea rolului şi a modului de utilizare
a instalaţiilor din compunerea motoarelor.
 Identificarea corectă a părţilor
componente ale motoarelor şi analiza
Lucrări de
constructiv-funcţională a mecanismelor şi
10.5. laborator şi
instalaţiilor; 50 %
Laborator referat
 Identificarea cu precizie a cauzelor ce
Probă practică
determină defectarea elementelor componente
şi indicarea modului de remediere.
10.6. Standard minim de performanţă
- Să definească caracteristicile tehnico-tactice ale autovehiculelor militare pe roţi în
proporţie de minim 25%;
- Să enumere ansamblurile principale ale autovehiculelor militare pe roţi şi a componentelor
acestora, în proporţie de minim 30%;
- Să indice locurile de gresare a diferitelor mecanisme şi de verificare a nivelului lichidelor
speciale din instalaţiile componente în proporţie de minim 30%;

624
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei TACTICA SUBUNITĂŢILOR DE ARTILERIE
2.2. Titularul activităţilor de curs Colonel dr. Georgel OPREAN
2.3. Titularul activităţilor de seminar Colonel dr. Georgel OPREAN
De bază
2.4. 2.6.
2.5. 2.7. Regimul pentru
Anul de III 5 Tipul de Ex.
Semestrul disciplinei specializarea
studiu evaluare
în armă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2. curs 2 3.3 seminar/ 1/1
laborator
3.4. Total ore din planul de 48 din care 3.5. curs 24 3.6 seminar/ 24
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 9
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi 8
pe teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 8
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi -
3.7. Total ore studiu individual 27
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum - Nu este cazul

4.2. de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Sală dotată cu videoproiector

5.2. de desfăşurare a seminarului / Sală dotată cu tablă

laboratorului

625
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă şi utilizarea
Competenţe profesionale
capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de probleme specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi
deontologiei militare, a actelor normative specifice şi a manualelor militare, definirea,
clasificarea principalelor concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a
limbajului de specialitate;
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea
de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale
tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei;
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi armamentului
specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor militare şi a procedeelor
tactice specifice armei şi nivelului structurii militare;
profesionale
Competenţe

C4.4 Analiza şi evaluarea parametrilor de funcţionare a armamentului şi tehnicii

specifice armei şi valorificarea acestora în constituirea capabilităţilor funcţionale ale
entităţilor organizaţionale specifice armei şi redactarea documentelor de planificare,
organizare şi desfăşurare a activităţilor structurilor de armă, conform formei şi
conţinutului instituţionalizat;
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea noţiunilor teoretice, formarea şi dezvoltarea capacităţilor de
7.1. Obiectivul întrebuinţare în luptă a piesei / plutonului de artilerie şi a postului de
general cercetare de artilerie.

1. Formarea capacităţii de a enunţa organizarea subunităţilor de artilerie;

2. Formarea deprinderilor de reprezentare pe scheme a dispozitivului de
luptă al subunităţilor de artilerie;
3. Formarea capacităţii de a enumera activităţile şefului postului de
cercetare în operaţii;
7.2. Obiectivele
4. Formarea deprinderilor de reprezentare pe scheme a sarcinilor specifice
specifice
postului de cercetare/ plutonului de asigurare date în operaţii;
5. Formarea capacităţii de a enumera activităţile comandantului de piesă /
pluton în operaţii;
6. Formarea deprinderilor de reprezentare pe scheme a sarcinilor specifice
ale piesei / plutonului de artilerie în operaţii.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
C.1 Clasificarea artileriei, organizarea
subunităţilor de artilerie, semne convenţionale
şi abrevieri utilizate în artilerie. Elementele Scheme
expunere, explicaţie
dispozitivului de luptă, normele tactice şi Prez ppt.
principii de întrebuinţare în operaţii ale
plutonului de artilerie.

626
C.2. Acţiunile postului de cercetare în cadrul
Scheme
plutonului de asigurare date pentru sprijinul expunere, explicaţie
Prez ppt.
operaţiei de apărare a unei grupări de forţe.
C.3. Particularităţi ale acţiunilor postului de
cercetare în cadrul plutonului de asigurare date
pentru sprijinul operaţiei ofensive a unei grupări
de forţe.
C.4. Acţiunile piesei de artilerie din cadrul
plutonului de obuziere pentru pregătirea şi Scheme
expunere, explicaţie
executarea sprijinului cu foc în operaţia de Prez ppt.
apărare a unei grupări de forţe.
C.5. Particularităţi ale acţiunilor piesei de
artilerie din cadrul plutonului de obuziere
pentru pregătirea şi executarea sprijinului cu
foc în operaţia ofensivă a unei grupări de forţe.
C.6. Acţiunile piesei de artilerie antiblindate din
cadrul plutonului de tragere pentru pregătirea şi
executarea sprijinului cu foc în operaţia de
ofensivă a unei grupări de forţe. Particularităţi ale Scheme
expunere, explicaţie
acţiunilor piesei de artilerie antiblindate din Prez ppt.
cadrul plutonului de tunuri pentru pregătirea şi
executarea sprijinului cu foc în operaţia de
apărare a unei grupări de forţe.
C.7. Acţiunile piesei de artilerie din cadrul
plutonului de aruncătoare al companiei sprijin
pentru pregătirea şi executarea sprijinului cu
foc în operaţia de apărare a unei grupări de forţe. Scheme
expunere, explicaţie
Particularităţi ale acţiunilor aruncătorului din Prez ppt.
cadrul plutonului pentru pregătirea şi
executarea sprijinului cu foc în operaţia
ofensivă a unei grupări de forţe.
C.8. Acţiunile instalaţiei LAROM în cadrul
plutonului de lansare pentru pregătirea şi
Scheme
executarea sprijinului cu foc a unei grupări de expunere, explicaţie
Prez ppt.
forţe care acţionează în operaţii de stabilitate, de
sprijin şi intermediare.
Bibliografie:
1. F.T./A. -3.1. Manualul pentru luptă al bateriei de artilerie, Sibiu, 2007.
2. F.T./A. -4.1. Manualul pentru luptă al plutonului de artilerie, Sibiu, 2007.
3. F.T./A. -5.1. Manualul pentru luptă al piesei de artilerie, Sibiu, 2008.
4. F.T./Art.R.T. -2.3. Manualul asigurării cu date al artileriei – batalion, baterie, pluton, post de
cercetare, Bucureşti, 2013.
5. S.M.G.-12/2014 – Manualul de semne convenţionale din armata României.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
[Link] subunităţilor de artilerie, semne
convenţionale şi abrevieri. Elementele exersare, demonstrare,
exerciţii
dispozitivului de luptă, normele tactice şi explicaţie
principii de acţiune ale plutonului de artilerie.

627
S.2. Acţiunile postului de cercetare în cadrul
exersare, demonstrare,
plutonului de asigurare date pentru sprijinul exerciţii
explicaţie
operaţiei ofensive a unei grupări de forţe.
S.3. Acţiunile piesei de artilerie din cadrul
plutonului de obuziere pentru pregătirea şi exersare, demonstrare,
exerciţii
executarea sprijinului cu foc în operaţia de explicaţie
apărare a unei grupări de forţe.
S.4. Acţiunile piesei de artilerie antiblindate din
cadrul plutonului de tragere pentru pregătirea şi exersare, demonstrare,
exerciţii
executarea sprijinului cu foc în operaţia de explicaţie
ofensivă şi de apărare a unei grupări de forţe.
S.5. Acţiunile piesei de artilerie din cadrul
plutonului de aruncătoare al companiei sprijin
exersare, demonstrare,
pentru pregătirea şi executarea sprijinului cu exerciţii
explicaţie
foc în operaţia de apărare a unei grupări de
forţe.
S.6. Acţiunile instalaţiei LAROM în cadrul
plutonului de lansare pentru pregătirea şi
exersare, demonstrare,
executarea sprijinului cu foc a unei grupări de exerciţii
explicaţie
forţe care acţionează în operaţii de stabilitate şi
operaţii intermediare.
Bibliografie:
1. F.T./A. -3.1. Manualul pentru luptă al bateriei de artilerie, Sibiu, 2007.
2. F.T./A. -4.1. Manualul pentru luptă al plutonului de artilerie, Sibiu, 2007.
3. F.T./A. -5.1. Manualul pentru luptă al piesei de artilerie, Sibiu, 2008.
4. F.T./Art.R.T. -2.3. Manualul asigurării cu date a artileriei – batalion, baterie, pluton, post
de cercetare, Bucureşti, 2013.
5. S.M.G.-12/2014 – Manualul de semne convenţionale din armata României.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Conţinuturile disciplinei Scenarii tactice pentru subunitatea de artilerie corespund
următoarelor repere teoretice şi practice contemporane:
 educaţia centrată pe cursant;
 participarea activă a cursanţilor, parteneriat între educator şi cursanţi;
 metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare;
 educaţia permanentă, autoeducaţia.
Tematica disciplinei Scenarii tactice pentru subunitatea de artilerie corespunde următoarelor
cerinţe ale angajatorilor:
 desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor;
 instruirea individuală şi colectivă a militarilor;
 strategii didactice eficiente;
 utilizarea tehnologiilor moderne.

628
10. Evaluare
10.3.
10.2. Pondere
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare
Metode de evaluare din nota
finală
 Organizarea subunităţilor de artilerie şi
reprezentarea grafică corectă a diferitelor
elemente de dispozitiv;
Probă practică, scrisă
 Enumerarea corectă a sarcinilor specifice
- 3 subiecte (a câte
ale asigurării cu date în operaţii;
3 puncte) din care să
 Enumerarea îndatoririlor şi activităţilor
rezulte cunoaşterea
şefului postului de cercetare în operaţii;
10.4. Curs problemelor de 75 %
 Enunţarea şi explicarea activităţilor organizare şi acţiune
executate de comandantul de piesă în a subunităţilor de
operaţii; artilerie.
 Prezentarea corectă a modului de acţiune - din oficiu – 1 pct.
a piesei de artilerie pentru pregătirea şi
ducerea operaţiei în cadrul plutonului de
artilerie.
 Organizarea subunităţilor de artilerie şi
reprezentarea grafică corectă a diferitelor
elemente de dispozitiv;
 Echiparea hărţii pentru recunoaşteri, în
volum complet;
 Întocmirea corectă a planului de
activitate;
10.5.  Formularea şi transmiterea corectă şi în Rezolvări de cerinţe
Seminar/ volum complet a ordinului de operaţii la 25 %
impuse
laborator subordonaţi;
 Întocmirea corectă şi în volum complet a
documentelor specifice;
 Enumerarea activităţilor specifice pentru
executarea recunoaşterilor, lucrul înainte de
ocupare, ocuparea, lucrul după ocupare şi
părăsirea poziţiei de tragere / postului de
cercetare;
10.6. Standard minim de performanţă
 să redea corect şi complet clasificarea artileriei;
 să reprezinte prin semne convenţionale principalele categorii de tehnică şi subunităţi de artilerie;
 să enumere elementele dispozitivului de luptă şi să explice rolul fiecăruia în operaţie;
 să redea cu propriile cuvinte sarcinile specifice ce revin subunităţilor de artilerie în luptă, modul de
acţiune şi dispozitivul de luptă;
 să enumere şi să explice îndatoririle şefului postului de cercetare în operaţii;
 să enumere, fără omisiuni, sarcinile specifice ce revin subunităţilor de asigurare cu date în operaţii;
 să enumere şi să explice activităţile şefului postului de cercetare în operaţii;
 să enumere şi să explice activităţile comandantului de piesă în operaţii – în poziţie de tragere
acoperită;
 să enumere şi să explice activităţile comandantului de piesă în operaţii – în poziţie de tragere
neacoperită;
629
 să echipeze harta de lucru pentru recunoaşteri în volum complet, pe baza ordinului de operaţii /
preliminar primit;
 să întocmească corect şi în volum complet planul de activitate;
 să formuleze corect şi în volum complet ordinul de operaţii către subordonaţi;
 să formuleze corect şi în volum complet documentele postului de cercetare;
 să formuleze corect şi în volum complet documentele comandantului de piesă;
 să execute corect semnalele pentru conducere a subunităţilor de artilerie.

630
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe Militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

FORTIFICAŢII, MASCARE ŞI
2.1. Denumirea disciplinei
ASIGURARE CU APĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Mircea VLADU
2.3. Titularul activităţilor de
[Link]. Mircea VLADU
seminar
De bază
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul pentru
III 2.5. Semestrul 5 E
studiu de evaluare disciplinei specializarea
în armă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2 curs 2 3.3seminar/laborator 2
3.4 Total ore din planul de 48 din care 3.5 curs 24 3.6 seminar/laborator 24
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 5
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 27
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

Mecanică şi rezistenţa materialelor
4.1. de curriculum
Materiale de construcţii
4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs cu sistem de proiecţie

5.2. de desfăşurare a seminarului/

Poligon de instrucţie
laboratorului

631
6. Competenţele specifice acumulate
C.4 Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea şi utilizarea
capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de probleme
specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor
doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor
normative specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea
principalelor concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată
Competenţe profesionale

a limbajului de specialitate.
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în
activitatea de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de
funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei.
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi
armamentului specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor
militare şi a procedeelor tactice specifice armei şi nivelului structurii militare.
C4.4 Analiza şi evaluarea parametrilor de funcţionare a armamentului şi tehnicii
specifice armei şi valorificarea acestora în constituirea capabilităţilor
funcţionale ale entităţilor organizaţionale specifice armei şi redactarea
documentelor de planificare, organizare şi desfăşurare a activităţilor structurilor
de armă, conform formei şi conţinutului instituţionalizat.
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general Valorificarea cunoştinţelor dobândite referitoare la fortificaţii
al disciplinei de campanie şi mascare.
 asimilarea, înţelegerea şi utilizarea corectă a noţiunilor şi
conceptelor cu care se operează în procesul de instruire specific
Forţelor Terestre
7.2. Obiectivele specifice  dobândirea cunoştinţelor referitoare la fortificaţiile de campanie
şi mascare;
 Efectuarea calculelor cu necesarul de lucrări şi materiale
necesare forţelor luptătoare în spaţiul de luptă modern.
8. Conţinuturi
Metode de
8.1. Curs Observaţii
predare
C1: Baraje de fortificaţii antipersonal şi antiblindate:
destinaţie, tipuri, cerinţe de instalare, norme de execuţie,
materiale necesare.
1.1 Baraje neexplozive: destinaţie, cerinţe de instalare, norme Expunere
de execuţie şi materiale necesare realizării;
1.2 Tipurile şi caracteristicile barajelor de fortificaţii
antipersonal şi antiblindate.

632
C2: Lucrări genistice pentru observare, conducere şi
protecţia personalului la nivelul grupei şi plutonului.
2.1. Destinaţia şi cerinţele P.C. al cdt. Pl. organizat circular;
Expunere
2.2 Postul de observare de geniu ([Link].), elemente
componente, caracteristici, norme de execuţie;
2.3 Algoritmul de execuţie a şanţului-adăpost acoperit tip 1.
C3: Structuri de protecţie gabionare
3.1 Structuri de protecţie gabionare; Expunere
3.2 Caracteristici tehnice ale structurilor gabionare.
C4: Lucrări de protecţie a forţei ce se amenajează în cadrul
campurilor şi bazelor de operare înaintate (FOB)
4.1 Tipuri de lucrări de protecţie a forţei ce se amenajează în
cadrul campurilor şi bazelor de operare înaintate (FOB); Expunere
4.2 Caracteristicile lucrărilor de protecţie a forţei ce se
amenajează în cadrul campurilor şi bazelor de operare
înaintate (FOB).
C5: Lucrări genistice pentru executarea focului cu
armamentul din înzestrare Expunere
5.1 Tranşeea (Explicaţie)
5.2 Şanţul de tragere de grupă
C6: Mascarea lucrărilor genistice
6.1 Mijloace şi materiale de mascare;
Expunere
6.2 Tipuri măşti utilizate pentru ascunderea obiectivelor
(Explicaţie)
militare;
Conversaţie
6.3 Procedee tehnice de mascare
Demonstrare
6.4 Ascunderea adăposturilor de tip îngropat pentru personal
şi a adăposturilor pentru tehnică.
Bibliografie:
Documente normative în domeniul de referinţă
*** F.T./G.-7/4 Manualul instrucţiei genistului. Militarul din subunităţile tehnice de
geniu, Rîmnicu Vîlcea,2008;
*** Instrucţiuni pentru executarea lucrărilor genistice de către trupele de toate armele,
Bucureşti, 1981;
*** G-5 – Fortificaţii de campanie, Bucureşti, 1983;
*** G-9 – Mascare, Bucureşti, 1983.
Metode de
8.2. Seminar/laborator Observaţii
predare
Expunere
Baraje de fortificaţii antipersonal şi antiblindate – calculul
(Explicaţie)
necesarului de materiale
Conversaţie
Lucrări de protecţie a forţei ce se amenajează în cadrul
Expunere
campurilor şi bazelor de operare înaintate (FOB)-calculul
(Explicaţie)
structurilor gabionare necesare
Conversaţie
Expunere
(Explicaţie)
Mascarea lucrărilor genistice din punctul de comandă al
Conversaţie
unităţii/marii unităţi – calculul necesarului de materiale
Demonstraţie
Exersare

633
 Expunere
(Explicaţie)
Executarea barajelor de fortificaţii antipersonal Conversaţie
Demonstraţie
Exersare
Expunere
(Explicaţie)
Executarea lucrărilor de fortificaţii destinate conducerii,
Conversaţie
observării şi protecţiei personalului- Executarea unui [Link].
Demonstraţie
Exersare
Expunere
Executarea lucrărilor pentru protecţia şi adăpostirea (Explicaţie)
personalului în campanie - Execuţia şanţului adăpost acoperit Conversaţie
tip I şi tip II Demonstraţie
Exersare
Expunere
(Explicaţie)
Mascarea unei porţiuni de drum - măşti orizontale, verticale
Conversaţie
de-a lungul drumului, tip acoperiş;
Demonstraţie
Exersare
Bibliografie:
Documente normative în domeniul de referinţă
*** F.T./G.-7/4 Manualul instrucţiei genistului. Militarul din subunităţile tehnice de
geniu, Rîmnicu Vîlcea,2008;
*** Instrucţiuni pentru executarea lucrărilor genistice de către trupele de toate armele,
Bucureşti, 1981;
*** G-5 – Fortificaţii de campanie, Bucureşti, 1983;
*** G-9 – Mascare, Bucureşti, 1983.
*** Programul de instrucţie individuală -PII - ASIE [Link].-089)
*** Programul de instrucţie individuală -PII - ASIE [Link].-093)

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Elemente de fortificaţii şi mascare corespund reperelor epistemice
contemporane din domeniul profesionalizării activităţii militarilor.
Tematica disciplinei Elemente de fortificaţii şi mascare corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
 Desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor;
 Instruirea individuală şi colectivă a militarilor;
 Adecvarea pregătirii militarilor la fizionomia mediului de acţiune modern.

634
10. Evaluare
10.3.
10.2.
Tip Pondere
10.1. Criterii de evaluare Metode de
activitate din nota
evaluare
finală
 utilizarea corectă a noţiunilor specifice
domeniului fortificaţii, mascare şi asigurare cu
10.4. Curs apă; Probă scrisă 70 %
 asigurarea concordanţei dintre scopurile etapelor
cerinţei şi lucrările practice executate
 Utilizarea noţiunilor teoretice în rezolvarea
problemelor şi studiilor de caz şi întocmirea
10.5.
referatelor Evaluare pe
Seminar/ 30 %
 Exersarea aplicării metodelor de rezolvare a parcurs
laborator
problemelor, în scopul optimizării acţiunilor la
care se referă
10.6. Standard minim de performanţă
- utilizarea corectă a noţiunilor specifice lucrărilor de fortificaţii, mascare şi asigurare cu apă;
- elaborarea calcului cu necesarul de lucrări genistice şi materiale;
- asigurarea concordanţei dintre scopurile etapelor cerinţei şi lucrărilor practice executate.

635
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei TACTICĂ IV
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Daniel SOLESCU
2.3. Titularul activităţilor de seminar Col. drd. Marius POPENŢA
Disciplină de
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul bază pentru
III 2.5. Semestrul 5 Ex.
studiu de evaluare disciplinei specialitate în
armă
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.3. Seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2 curs 2 2
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. Seminar/
48 din care 3.5 curs 24 24
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe
teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 27
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum -

4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului -
5.2. de desfăşurare a
-
seminarului/laboratorului

636
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
Competenţe profesionale
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea
de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale
tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilitE
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Cunoaşterea modului de pregătire şi desfăşurare a acţiunilor
7.1. Obiectivul general militare şi dezvoltarea abilităţilor de elaborare a documentelor
al disciplinei de planificare şi conducere a plutonului în luptă în
concordanţă cu principiile doctrinare.
 Cunoaştere modului de organizare a structurilor militare de
nivel pluton şi a principiilor de întrebuinţare în luptă a
acestuia;
 Identificarea elementelor puterii de lupă a plutonului şi
înţelegerea modului de aplicare a acestora în spaţiul de luptă;
 Perfecţionarea deprinderilor teoretice şi practice privind
aplicarea procedurilor de conducere ale plutonului de infanterie
în luptă;
 Dezvoltarea capacităţilor profesionale de planificare, pregătire
şi conducere a acţiunilor de luptă ale plutonului în operaţiile
7.2. Obiectivele specifice
specifice luptei armate;
 Înţelegerea modului de aplicare a măsurilor de control
operativ;
 Formarea abilităţilor de reprezentare grafică a elementelor
de dispozitiv şi a acţiunilor plutonului în concordanţă cu
concepţia acţiunii militare;
 Cunoaşterea modului de acţiune a plutonului în operaţii
intermediare;
 Conştientizarea importanţei sprijinului de luptă / logistic şi
măsurilor de asigurare acţiunilor de luptă/protecţie a forţelor.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Expunere Scheme, slide-uri
C1: Particularităţi ale acţiunilor ofensive Explicaţie de prezentare a
Conversaţie conţinuturilor

637
 Descriere Scheme, slide-uri
C2: Particularităţi ale acţiunilor în apărare Explicaţie de prezentare a
Conversaţie conţinuturilor
Expunere Scheme, slide-uri
C3: Planificarea şi executarea deplasării Pl.I. Explicaţie de prezentare a
Conversaţie conţinuturilor
Expunere Scheme, slide-uri
C4: Tactici, tehnici de operare a patrulelor la nivel
Explicaţie de prezentare a
pluton
Conversaţie conţinuturilor
Expunere
Scheme, slide-uri
Demonstraţie
C5: Plutonul în ambuscadă de prezentare a
Explicaţie
conţinuturilor
Conversaţie
Scheme, slide-uri
Expunere de prezentare a
C6: Plutonul în acţiuni militare la cursurile de apă Explicaţie conţinuturilor
Conversaţie Tablă, cretă
colorată
Expunere Scheme, slide-uri
C7, 8: Asigurarea acţiunilor plutonului în
Explicaţie de prezentare a
operaţiile militare specifice luptei armate (4 h.)
Descriere conţinuturilor
Expunere Scheme, slide-uri
C9: Coordonarea şi cooperarea în lupta armată Explicaţie de prezentare a
Descriere conţinuturilor
Expunere Scheme, slide-uri
C10: Acţiuni intermediare în câmpul de luptă. Explicaţie de prezentare a
Descriere conţinuturilor
Expunere Scheme, slide-uri
C10: Acţiunile de luptă desfăşurate de pluton în Explicaţie de prezentare a
dispozitivul inamicului Descriere conţinuturilor
Expunere Scheme, slide-uri
C11: Acţiunile companiei şi batalionului în
Explicaţie de prezentare a
operaţiile specifice luptei armate
Descriere conţinuturilor
Expunere Scheme, slide-uri
C12: Pregătirea informativă a spaţiului de luptă Explicaţie de prezentare a
Descriere conţinuturilor
Bibliografie:
1. F.T. 1 Doctrina operaţiilor Forţelor Terestre, Bucuteşti 2006.
2. S.M.G./P.F.-5 Doctrina planificării operaţionale în Armata României, Bucureşti, 2008.
3. S.M.G.-91 Dispoziţie privind planificarea şi analiza exerciţiilor în Armata României,
Bucureşti, 2011.
4. S.M.F.T.-13 Metodica organizării şi desfăşurării instrucţiei în Forţele Terestre,
Bucureşti, 2009.
5. F.T/I.-4.1 Manualul de luptă al plutonului de infanterie, Bucureşti, 2013.
6. F.T./ V.M.-4 Manualul pentru luptă al Pl. V.M. , Bucureşti 2013.
7. F.T./Cc.-4 Manualul pentru luptă al plutonului de cercetare, Buzău, 2007.
8. Manualul pentru luptă al Pl. P.M. (provizoriu), Bucureşti, 2002.
9. F.T/I-6 Manualul instrucţiei infanteriştilor, Făgăraş, 2007.
10. Manualul de semne convenşionale din Armata României, Bucureşti 2014.
638
11. PIM 1.3.a., Programul de instrucţie pentru misiuni al Plutonului de infanterie, 2008.
12. F.T. – 3: Manualul de tactică generală a Forţelor Terestre, Bucureşti, 2006.
13. Tratat de tactică militară – Forţele Terestre, Editura Academiei Forţelor Terstre, Sibiu,
2003.
14. AJP 3.2 – Allied Joint Doctrine for Land Operations, Ratification Draft.
15. ATP 3.2 – Land Operation, june, 2003.
16. Sun Tzu, Arta războiului, Editura Antet, Oradea, 1999.
17. Carl von Clausewitz, Despre război, Editura Antet, Oradea, 2006.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Dezbatere Slide-uri de
S1: Particularităţi ale acţiunilor plutonului în
Conversaţie prezentare a
ofensivă şi apărare
Explicaţie conţinuturilor
Scheme, slide-
Dezbatere
uri de
S2: Marşul Pl. I. – elemente de planificare Conversaţie
prezentare a
Explicaţie
conţinuturilor
Scheme, slide-
Explicaţie
uri de
S3: Tipuri şi modalităţi de acţiubne a patrulelor Problematizare
prezentare a
Dezbatere
conţinuturilor
Scheme, slide-
Dezbatere
S4: Planificarea şi conducerea luptei plutonului în uri de
Conversaţie
ambuscadă, incursiune şi la cursurile de apă prezentare a
Explicaţie
conţinuturilor
Scheme, slide-
Dezbatere
S5: Tehnici, tactici şi proceduri de cercetare uri de
Explicaţie
pentru asigurarea acţiunilor de luptă prezentare a
Studiu de caz
conţinuturilor
Scheme, slide-
Dezbatere
S6: Aplicaţii ale procesului de pregătire uri de
Explicaţie
informativă a câmpului de luptă prezentare a
Studiu de caz
conţinuturilor

Problematizare,
L1: Reprezentarea grafică a acţiunilor în cadrul Scheme, studii
Demonstraţie,
unor scenarii tactice de caz
Studiu de caz

L2: Încadrarea într-un scenariu tactic a marşului Problematizare,

Scheme
plutonului Demonstraţie

Problematizare,
L3: Forţarea unui curs de apă Scheme
Demonstraţie
Problematizare,
L4: Reprezentarea acţiunilor şi a misiunilor în Scheme, studii
Demonstraţie,
dispozitivul inamicului de caz
Studiu de caz
L5, 6: Analiza inamicului terenului şi a forţelor Problematizare,
Scheme
proprii în cadrul unui scenariu tactic Demonstraţie

639
Bibliografie:
1. S.M.G./P.F.-5 Doctrina planificării operaţionale în Armata României, Bucureşti, 2008.
2. S.M.G.-91 Dispoziţie privind planificarea şi analiza exerciţiilor în Armata României,
Bucureşti, 2011.
3. S.M.F.T.-13 Metodica organizării şi desfăşurării instrucţiei în Forţele Terestre,
Bucureşti, 2009.
4. F.T/I.-4.1 Manualul de luptă al plutonului de infanterie, Bucureşti, 2013.
5. F.T./ V.M.-4 Manualul pentruluptă al Pl. V.M. , Bucureşti 2013.
6. F.T./Cc.-4 manualul pentru luptă al plutonului de cercetare, Buzău, 2007 ;
7. Manualul pentru luptă al Pl. P.M. (provizoriu), Bucureşti, 2002.
8. F.T/I-6 Manualul instrucţiei infanteriştilor, Făgăraş, 2007.
9. Manualul de semne convenşionale din Armata României, Bucureşti 2014.
10. PIM 1.3.a., Programul de instrucţie pentru misiuni al Plutonului de infanterie, 2008.
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Tactică IV corespund următoarelor repere teoretice şi practice
contemporane:
 Analiza fenomenului militar contemporan;
 Diversitatea acţiunii militare;
 Tematica disciplinei Tactică IVcorespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Formarea unui limbaj operaţional comun;
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice domeniului militar;
 Aplicarea corectă a principiilor acţiunilor militare;
 Înţelegerea modalităţilor de concretizare a cunoştinţelor teoretice în practica
operaţiilor militare de diverse tipuri.
10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode
10.1. Criterii de evaluare Pondere din
activitate de evaluare
nota finală
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi
conceptelor specifice tacticii;
 Realizarea de conexiuni între elementele
10.4. Curs domeniului tactic; Probă scrisă 70 %
 Argumentarea unor puncte de vedere
privind utilizarea structurilor militare de nivel
tactic în principalele forme de luptă.
 Abilităţi minime în explicarea conceptelor
fundamentale din tactică;
 Realizarea de conexiuni între elementele
domeniului tactic;
10.5.  Materializarea grafică corectă a
Referat 30 %
Seminar principalelor tipuri de acţiuni specifice
acţiunilor militare ale grupei infanterie;
 Manifestarea unei atitudini pozitive şi
responsabile faţă de implicaţiile teoriei
militare în formarea profesională.
640
10.6. Standard minim de performanţă
- utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice tacticii;
- abilităţi minime în explicarea conceptelor fundamentale din domeniul tactic;
- întocmirea şi prezentarea unui referat prin care demonstrează că a studiat bibliografia
minimală;
- pentru promovare este obligatoriu ca studenţii să obţină minimum nota 5, atât la evaluarea
continuă cât şi la cea finală.

641
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe Militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei RADIOMETRIE ŞI RADIOPROTECŢIE
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Simona MICLĂUŞ
2.3. Titularul activităţilor de [Link]. Simona MICLĂUŞ
seminar
Disciplină
2.6. de bază
2.4. Anul de 2.5. 2.7. Regimul
III 5 Tipul de Ex pentru
studiu Semestrul disciplinei
evaluare specializare
în armă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2. curs 2 [Link]/laborator 2
3.4 Total ore din planul de 48 din care 3.5. curs 24 3.6. seminar/laborator 24
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 5
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 27
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Studierea disciplinei “Matematică aplicată” si “Bazele
dozimetriei radiatiei ionizante”
4.2. de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului

642
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
Competenţe profesionale

probleme specifice
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea
de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale
tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi
armamentului specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor militare şi
a procedeelor tactice specifice armei şi nivelului structurii militare

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Cunoaşterea şi utilizarea corectă a noţiunilor de bază ale
7.1. Obiectivul general
dozimetriei radiatiilor ionizante; identificarea conexiunilor
al disciplinei
dintre dozimetrie, radiobiologie si radioprotectie;
realizarea de conexiuni între reperele teoretice şi experienţele
practice de laborator;
interpretarea si aplicarea unor metode moderne de determinarea
nivelului de radiaţii ionizante
demonstrarea unor proprietăţi dozimetrice ale ale radiaţiei alfa,
beta şi gama (interacţiunea radiaţiei cu materia, efecte stohastice
7.2. Obiectivele specifice
şi nestohastice)
rezolvarea de probleme prin modelare, simulare şi algoritmizare;
aplicarea în experimentele practice din laborator a cunoştinţelor
dobândite;
soluţionarea problemelor ivite pe parcursul experimentelor si
masuratorilor

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. RADIAŢIILE IONIZANTE ŞI
INTERACŢIA LOR CU MATERIA-
SUBSTANŢA
1.1. Energia de ionizare primară a atomilor ce
compun materia-substanţa vie
1.2. Tipuri de interactii ale radiatiilor direct si
indirect ionizante: radiatiile electromagnetice;
particulele incarcate grele; particulele incarcate Expunere,

usoare Explicaţie,
1.3. Pierderea de energie a particulelor Conversaţie,
încarcate. Demonstraţie
Transferul liniar de energie.
1.4. Legile atenuării unui fascicul de fotoni X
sau gama. Stratul de înjumătăţire. Drumul liber
mijlociu
1.5. Diferitele moduri de interacţiune ale
fotonilor X sau gama cu materia. Efectul
fotoelectric. Efectul Compton
643
 1.6. Coeficientul total de atenuare. Atenuarea
unui fascicul.
1.7. Radiaţiile neutronice. Difuzia -Captura-
Fisiunea- Pierderea de energie a neutronilor în
materie-substanţă
2. MODALITĂŢI DE EXPUNERE UMANĂ.
MĂRIMILE ŞI UNITĂŢILE DE MĂSURĂ
FOLOSITE ÎN RADIOPROTECŢIE
2.1. Noţiunea de câmp de radiaţii, fluenţa,
debitul fluenţei particulelor şi debitul fluenţei
energetic
2.2. Efectul câmpului de radiaţii asupra
substanţei: energie transferată, energie
difuzată, energie absorbită
2.3. Noţiunea de Kerma si doza absorbită
2.4. Relaţiile între mărimile dozimetrice
2.5. Echivalentul dozei sau doza echivalentă
2.6. Conceptul de doză colectivă si
echivalentul dozei efectiv colectiv angajate.
Echivalentul dozei medii
3. DETECTIA RADIATIILOR NUCLEARE
3.1. Detecţia radiaţiilor ionizante –generalităţi.
3.2. Caracteristicile generale ale detectorilor.
Eficacitatea detecţiei. Timpul mort. Fondul
propriu. Rezoluţia energetică. Caracteristicile
geometrice.
3.3. Aparate bazate pe ionizarea gazelor.
Diferite tipuri de detectoare cu gaz.
3.4. Contorii cu scintilatori
3.5. Dozimetre fotografice. Tehnici
autoradiografice.
3.6. Detectorii termoluminiscenţi. Detectorii
radioluminiscenţi.
3.7. Detectori cu semiconductori.
3.8. Dozimetre chimice.
3.9. Utilizarea dozimetrelor în radioprotecţie.
4. IMPACTUL BIOLOGIC AL IRADIERII
4.1. Interacţiile fizice: Ionizările. Excitaţiile
Transfer de energie termică. Distribuţia
spaţială a energiei absorbite
4.2. Reacţiile radiochimice. Formarea
radicalilor liberi. Rolul transferului liniar de
energie. Influenţa prezenţei oxigenului.
Inflenţa preznţei moleculelor organice.
Inactivarea radicalilor liberi
4.3. Leziunile moleculare. Efectul direct.
Efectul indirect. Afectarea si sistemele de
reparare ale ADN-ului. Anomaliile
cromozomiale si genetice.
4.4. Distrugeri celulare. Moartea celulară.

644
Transformarea neoplazică. Efecte ereditare
4.5. Factorii de radiosensibilitate celulară
4.6. Distribuţia dozei în timp
4.7. Efectele patologice ale radiaţiilor
ionizante la [Link] [Link]
unei expuneri globale. Efectele expunerii
parţiale. Efectele stocastice.
4.8. Scurtarea duratei vieţii
5. INVENTARUL EXPUNERILOR UMANE
5.1. Expunerea umană de origine naturală
5.2. Expunerea medicală
5.3. Expunerile datorate exploziilor nucleare
experimentale
5.4. Expunerea de origine industrială
5.5. Expunerea de natură casnică
5.6. Expunerea de origine profesională
5.7. Incidentele şi accidentele expunerii
5.8. Recomanările internaționale şi legislația
comunitară
Bibliografie:
1. Savu Ion, Moşteanu Dănuţ, Bazele Dozimetriei, Editura Academiei Forţelor Terestre
“Nicolae Bălcescu”, Sibiu , 2008;
2. Moşteanu Dănuţ, Radiometrie şi Radioprotecţie, Editura Academiei Forţelor Terestre
“Nicolae Bălcescu”, Sibiu , 2008;
3. Sindilaru Gh., Dozimetria si protectia contra radiatiilor, Ed. Bren, Bucuresti, 2005.
4. Şindilaru G.,Noi concepte asupra dozimetriei radiaţiilor,[Link], Bucuresti, 2000
5. Şindilaru G.,Prisecaru I,Ghitescu P,Lucrari practice de radioprotecţie, [Link],
Bucuresti, 2002.
6. Duliu G.O., Aplicatiile radiatiilor nucleare, Ed. Univ. Bucuresti, 1993;
7. Marcu Gh., Marcu T., Elemente radioactive: Poluarea mediului si riscurile iradierii, Ed.
Tehnica, Bucuresti, 1996
8. Site academic: [Link]
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Calculul evolutiei in timp a activitatii surselor
radioactive. Radiotoxicitatea nuclizilor.
Norme de tehnica securitatii muncii în
laboratorul de dozimetria radiatiilor nucleare.
Prelucrarea datelor experimentale.
Calculul atenuarilor si ecranelor pentru radiatii
Determinarea fondului de radioactivitate din
Conversaţie,
laboratorul de radiometrie şi măsurarea unor
Explicaţie,
etaloane. Calculul abaterii standard la
Exerciţiu
determinările efectuate. Metode si tehnici de
Problematizare
ecranare X si gama
Calcule de doze, debit doza, doza echivalenta.
Calculul dozei maxime permise prin
intermediul echivalentului debitului dozei
pentru sistemul osos. Calculul dozei absorbite
la iradierea internă. Calculul concentraţiei
maxime permise în aer şi apă.
645
Aparatură de control nuclear. Indicatoare de
radioactivitate, radiometre şi roentgenometre.
Procedura de lucru in masurarea debitului
dozei unor surse radioactive

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei corespund următoarelor repere teoretice şi practice contemporane:
 Educaţia centrată pe cursant;
 Participarea activă a cursanţilor, parteneriat între educator şi cursanţi;
 Metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare;
 Educaţia permanentă, autoeducaţia.
Tematica disciplinei corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor;
 Instruirea individuală şi colectivă a militarilor;
 Strategii didactice eficiente;
 Utilizarea tehnologiilor moderne.

10. Evaluare
Tip 10.2. Metode de 10.3. Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota finală
 Însuşirea fenomenelor,
legitatilor si metodelor de
10.4. Curs cunatificare si masurare Examen scris 60 %
radiometrica si de protectie
radiologica

 Dezvoltarea abilităţilor de
calcul corect, de analiza si Microproiecte,
10.5.
inetrpretare pertinenta a portofolii de date si
Seminar/ 40 %
rezultatelor experimentale evaluare orală
laborator
 Rezolvarea de probleme prin curenta
modelare analitică şi algoritmizare

10.6. Standard minim de performanţă

Utilizarea corectă a noţiunilor generale precum şi a conceptelor asociate domeniului
radiometriei si radioprotectiei
Întocmirea şi prezentare unui referat pe o temă aleasă / dată, prin care să demonstreze
studierea şi aprofundarea bibliografiei de specialitate.
Aplicarea noţiunilor teoretice în probleme şi aplicaţii practice cu identificarea soluţiei optime;
Explicarea fenomenelor de bază în radiometrie si protecţia radiobiologică.

646
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei INFORMAŢII MILITARE (II)
2.2. Titularul activităţilor de curs Cdor. [Link]. Stelian TEODORESCU
2.3. Titularul activităţilor de seminar Cdor. [Link]. Stelian TEODORESCU
Disciplină de
2.6. Tipul
2.4. Anul de 2.7. Regimul bază pentru
III 2.5. Semestrul 5 de Ex.
studiu disciplinei specializarea
evaluare
în armă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2. curs 2 [Link]/laborator 2
3.4. Total ore din planul de 48 din care 3.5. curs 24 3.6. seminar/laborator 24
învăţământ
3.7. Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 8
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 9
Tutoriat -
Examinări -
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 27
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii

4.1. de curriculum - Parcurgerea disciplinei „Informaţii Militare (I)”

4.2. de competenţe -

5. Condiţii
5.1. de desfăşurare a cursului -
5.2. de desfăşurare a
-
seminarului/laboratorului

647
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă şi
Competenţe profesionale
utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice.
C4.1. Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative
specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi
procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate.
C4.5. Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite.
transversale
Competenţe

CT1. Îndeplinirea responsabilă a sarcinilor profesionale, cu respectarea valorilor şi

eticii profesiei de ofiţer, în condiţii de autonomie restrânsă şi asistenţă calificată, pe
baza principiilor, normelor şi a valorilor regulamentelor militare.

7. Obiectivele disciplinei
Cunoaşterea, asimilarea şi operarea adecvată cu noţiunile,
7.1. Obiectivul general conceptele, sintagmele şi principiile ce definesc cunoaşterea în
al disciplinei intelligence-ul pentru apărare şi domeniul informativ al activităţii
de informaţii militare.
 Explicarea principiilor care guvernează activitatea de
informaţii militare şi cunoaşterea în domeniul intelligence-ului
pentru apărare, în contextul actualului mediu de securitate,
marcat de baze de date supradimensionate, puse la dispoziţie de
sursele deschise.
 Cunoaşterea terminologiei, conceptelor specfice şi a
principalelor activităţi desfăşurate în domeniul analizei
7.2. Obiectivele
informaţiilor militare.
specifice
 Cunoaşterea tipologiei şi caracteristicilor metodelor şi
tehnicilor de analiză utilizate în domeniul informaţiilor militare.
 Cunoaşterea şi explicarea principalelor elemente care privesc
etica, deontologia, limitele psihologice şi erorile ce influenţează
activitatea de analiză a informaţiilor militare.
 Asumarea voluntară a responsabilităţilor specifice
domeniului informaţiilor militare asociate statutului de militar.

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Nr. ore
Informarea, componentă fundamentală a Expunere
activităţii de intelligence. Explicaţie 2
Obiect, finalitate, paliere structural-funcţionale Conversaţie
Cunoaşterea şi gândirea la nivel strategic în
Expunere
domeniul informaţiilor pentru apărare. Analiza
Explicaţie 2
indicilor de deteriorare a situaţiei de securitate
Conversaţie
la nivel internaţional.

648
Informarea curentă, avertizarea timpurie,
Expunere
evaluarea şi prognoza în activitatea de
Explicaţie 4
intelligence pentru apărare. Succes şi eşec în
Conversaţie
activitatea de analiză.
Descriere
Metode şi tehnici de analiză în activitatea de
Explicaţie 8
informaţii. Tipologie şi caracteristici.
Conversaţie
Descriere
Evaluarea calitativă a informaţiilor şi surselor. Explicaţie 2
Conversaţie
Descriere
Rolul, atribuţiile şi tipologia analistului în
Explicaţie 2
activitatea de intelligence.
Conversaţie
Etică şi deontologie în analiza de intelligence. Expunere
Factori care determină/influenţează procesul Explicaţie
2
analitic. Limite psihologice, prejudecăţi şi erori Demonstraţie
de analiză. Conversaţie
Expunere
Elaborarea produselor informative.
Explicaţie
Tipuri de produse informative şi exigenţe în 2
Demonstraţie
redactarea documentelor de informare.
Conversaţie
Bibliografie:
1. Legea nr. 415/27.06.2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării, Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 494 din 10.07. 2002;
2. Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 146/18.11.2005 pentru înfiinţarea
Comunităţii Naţionale de Informaţii;
3. Strategia Naţională de Apărare, Bucureşti, 2010;
4. I.P.S.3, Doctrina pentru informaţii, contrainformaţii şi securitate a armatei, Bucureşti,
2005;
5. I.P.S.-3.1, Manualul privind procedurile de informaţii militare pentru sprijinul
operaţiilor, Bucureşti, 2007;
6. Informaţii pentru apărare (I) – Note de curs, Editura Academiei Forţelor Terestre
„Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2012;
7. Manualul analistului, Direcţia Informaţii Militare, Bucureşti, 2008;
8. Ionel Niţu, Ghidul analistului de intelligence - Compendiu pentru analiştii debutanţi,
Editura Academiei Naţionale de Informaţii – „Mihai Viteazul”, Bucureşti, 2011;
9. FMI 2-22.9 - Open Source Intelligence, Department of the Army, Washington, DC, 5 December2006;
10. Axel, Dyèvre/ „Intelligence cooperation: The OSINT option”,
[Link]
[Link];
11. Berkowitz, Bruce D., Goodman, Allen E./ „Best Truth: Intelligence in the information
Age” Yale Univ. Press, 2000;
12. Guţu, Dorina / “New Media”, editura „Tritonic”, Bucureşti 2007;
13. [Link]/2008/09/[Link];
14. Lachow, Irving Richardson, Courtney / „Terrorist use of the Internet. The real story” –
JFQ, issue 42, 2nd quarter 2007, [Link];
15. NATO OSINT Handbook.

649
8.2. Seminar şi laborator Metode de predare Observaţii
Conversaţie
Metode şi tehnici de analiză în activitatea de
Explicaţie,
informaţii. 20
Problematizare, Studiu
Tipologie şi caracteristici.
de caz
Elaborarea produselor informative. Dezbatere
Tipuri de produse informative şi exigenţe în Explicaţie, 2
redactarea documentelor de informare. Problematizare
Bibliografie:
1. Legea nr. 415/27.06.2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării, Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 494 din 10.07. 2002;
2. Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 146/18.11.2005 pentru înfiinţarea
Comunităţii Naţionale de Informaţii;
3. Strategia Naţională de Apărare, Bucureşti, 2010;
4. I.P.S.3, Doctrina pentru informaţii, contrainformaţii şi securitate a armatei, Bucureşti,
2005;
5. I.P.S. - 3.1, Manualul privind procedurile de informaţii militare pentru sprijinul
operaţiilor, Bucureşti, 2007;
6. Informaţii pentru apărare (I) – Note de curs, Editura Academiei Forţelor Terestre
„Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2012;
7. Manualul analistului, Direcţia Informaţii Militare, Bucureşti, 2008;
8. Ionel Niţu, Ghidul analistului de intelligence - Compendiu pentru analiştii debutanţi,
Editura Academiei Naţionale de Informaţii – „Mihai Viteazul”, Bucureşti, 2011;
9. FMI 2-22.9 - Open Source Intelligence, Department of the Army, Washington, DC, 5
December 2006;
10. Axel, Dyèvre/ „Intelligence cooperation: The OSINT option” -
[Link]
[Link];
11. Berkowitz, Bruce D., Goodman, Allen E./ „Best Truth: Intelligence in the information
Age” Yale Univ. Press, 2000;
12. Guţu, Dorina / „New Media”, editura “Tritonic”, Bucureşti 2007;
13. [Link]/2008/09/[Link];
14. Lachow, Irving Richardson, Courtney / „Terrorist use of the Internet. The real story” –
JFQ, issue 42, 2nd quarter 2007, [Link];
15. NATO OSINT Handbook.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Informaţii militare (II) corespund următoarelor repere teoretice şi
practice contemporane:
 Diversitatea metodelor şi tehnicilor de analiză a informaţiilor militare;
 Etica, deontologia, limitele şi eroririle specifice activităţii de analiză a informaţiilor
militare
 Cunoaşterea în domeniul intelligence-ului.
 Tematica disciplinei Informaţii militare (II) corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
 Formarea unui limbaj operaţional comun;
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice domeniului informaţiilor militare;
650
  Înţelegerea modalităţilor de concretizare a cunoştinţelor teoretice în practica
activităţii de informaţii militare.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi
conceptelor specifice domeniilui informaţiilor
militare;
 Realizarea de conexiuni între palierele
activităţii de informaţii militare;
10.4. Curs Probă scrisă 60 %
 Utilizarea metodelor şi tehnicilor de
analiză, cât şi a teoriilor specifice în
formularea şi argumentarea unor puncte de
vedere privind cunoaşterea şi previziunea în
actvitatea de informaţii militare.
 Abilităţi minime în explicarea conceptelor
fundamentale specifice domeniului
informaţiilor militare;
 Înţelegerea şi dezvoltarea de abilităţi
10.5.
minime în desfăşurarea actvităţilor de analiză Referat,
Seminar/ 40 %
şi cunoaştere în domeniul intelligence-ului Studiu de caz
laborator
pentru apărare;
 Manifestarea unei atitudini pozitive şi
responsabile faţă de implicaţiile teoriei
militare în formarea profesională.
10.6. Standard minim de performanţă
- definirea, explicarea şi înţelegerea noţiunilor generale şi explicarea conceptelor specifice
analizei informaţiilor militare şi cunoaşterii în domeniul intelligence-ului pentru apărare;
- întocmirea şi prezentarea unui referat prin care se abordează o problemă definită pe baza
tematicii studiate;
- atitudine pozitivă în raport cu sarcinile didactice.

651
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei CONTRAINFORMAŢII MILITARE (II)
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Victor BOBOC
2.3. Titularul activităţilor de
[Link]. Victor BOBOC
seminar
Disciplină
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul de
III 2.5. Semestrul 5 Ex.
studiu de evaluare disciplinei specializare
în armă

3. Timpul total estimat

[Link]/
3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2. curs 2 2
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
48 din care 3.5. curs 24 24
învăţământ laborator
3.7. Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 8
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 11
Tutoriat -
Examinări -
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 27
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii
4.1. de curriculum Parcurgerea disciplinei „Contrainformaţii (I)”.
4.2. de competenţe -

5. Condiţii
- existenţa unei săli de clasă unde să se poată
5.1. de desfăşurare a cursului desfăşura activităţi nivel Secret, dotată cu PC,
proiector şi ecran proiecţie.
5.2. de desfăşurare a
- pregătirea adecvată pe baza cunoştinţelor predate
seminarului/laboratorului

652
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
Competenţe profesionale
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice.
C4.1. Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare,
politicilor şi strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea
principiilor doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a
actelor normative specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea
principalelor concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a
limbajului de specialitate.
C4.5. Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite.
transversale
Competenţe

CT1. Îndeplinirea responsabilă a sarcinilor profesionale, cu respectarea

valorilor şi eticii profesiei de ofiţer, în condiţii de autonomie restrânsă şi
asistenţă calificată, pe baza principiilor, normelor şi a valorilor regulamentelor
militare.

7. Obiectivele disciplinei
Cunoaşterea, asimilarea şi operarea adecvată a noţiunilor,
7.1. Obiectivul general
conceptelor, sintagmelor şi principiilor ce definesc domeniul
al disciplinei
contrainformaţii şi securitate militară.
 să definească conceptele de bază şi principiile activităţii de
contrainformaţii militare;
 să definescă care sunt formele activităţii de contrainformaţii
militare;
 să explice în cuvinte proprii, conceptele privind lucrul cu
sursele de informaţii umane;
 să aplice conceptele specifice privind gestionarea surselor de
7.2. Obiectivele
informaţii umane ;
specifice
 să aplice regulile specifice pentru derularea formelor
activităţii de contrainformaţii militare;
 să argumenteze necesitatea dezvoltării şi promovării
sentimentelor de ataşament şi loialitate faţă de organismul militar;
 să argumenteze şi să explice necesitatea protecţiei
contrainformative a persoanelor, informaţiilor, entităţilor militare
în contextul asigurării securităţii naţionale.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Nr. ore
Expunere
Principiile şi formele activităţii de
Explicaţie 8
contrainformaţii militare.
Conversaţie
Expunere
Sursele de informaţii umane. Explicaţie 16
Conversaţie

653
Bibliografie:
1. Legea 51/1991 privind Siguranţa Naţională a României, Monitorul Oficial nr .164,
Bucureşti, 1991;
2. IPS-3, Doctrina de informaţii, contrainformaţii şi securitate a armatei;
3. Instrucţiuni privind activitatea de contrainformaţii militare, Bucureşti 2011;
4. Doctrina întrunită de informaţii, contrainformaţii şi securitate militară, AJP-2.0, 2003;
5. R.M.I.-1 Instrucţiuni privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor internaţionale în
[Link].N., drepturile şi obligaţiile personalului care participă la astfel de activităţi sau care
stabileşte relaţii cu străinii în interes personal (Ordin M. 7 din 20.01.2006).
8.2. Seminar şi laborator Metode de predare Observaţii
Expunere
Principiile şi formele activităţii de
Explicaţie 8
contrainformaţii militare.
Conversaţie
Expunere
Sursele de informaţii umane. Explicaţie 16
Conversaţie
Bibliografie:
1. Legea 51/1991 privind Siguranţa Naţională a României, Monitorul Oficial nr .164,
Bucureşti, 1991;
2. IPS-3, Doctrina de informaţii, contrainformaţii şi securitate a armatei;
3. Instrucţiuni privind activitatea de contrainformaţii militare;
4. Shulsky, Abram N., SCHMITT, Garry J., Războiul Tăcut, Ed. Polirom, 2008;
5. Florian GÂRZ, Ghidul spionului român, Editura Obiectiv, Craiova 1992;
6. Victor NEGULESCU, Spionaj şi Contraspionaj, Editura Biblioteca, 1999;
7. Jeffrey R. Richelson, Un secol de spionaj, Editura Oxford University Press New York,
1995.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Contrainformaţii militare II corespund următoarelor repere teoretice
şi practice contemporane:
 Analiza mediului de securitate contemporan;
 Diversitatea acţiunilor de contrainformaţii militare;
 Adaptarea serviciilor de informaţii la mediul strategic;
Tematica disciplinei Contrainformaţii militare II corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
 Formarea unui limbaj operaţional comun;
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice domeniului
contrainformaţii militare;
 Identificarea şi interpretarea ameninţărilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor la
adresa securităţii naţionale din perspectiva domeniului contrainformaţii militare;
 Înţelegerea modalităţilor de concretizare a cunoştinţelor teoretice în practica
activităţii de contrainformaţii militare;
 Conştientizarea necesităţii existenţei serviciului de contrainformaţii militare şi
a rolului acestuia în fundamentarea deciziilor la nivel strategic.

654
10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate de evaluare din nota
finală
 cunoaşterea conceptelor de bază şi a
principiilor activităţii de contrainformaţii
Lucrare
10.4. Curs militare; 60 %
scrisă
 cunoaşterea conceptelor privind formele
activităţii de contrainformaţii militare.
 explicarea conceptelor specifice privind
10.5.
lucrul cu sursele umane secrete; Verificări
Seminar/ 40 %
 aplicarea regulilor specifice pentru derularea Referat
laborator
formelor activităţii de contrainformaţii militare.
10.6. Standard minim de performanţă
 definirea conceptelor specifice domeniului contrainformaţiilor militare;
 întocmirea şi prezentarea a unui referat (din tematica prevăzută la laborator) prin care
demonstrează că au înţeles şi sunt în măsură să formuleze aprecieri şi concluzii în legătură cu
aspectele studiate;
 prezenţa la orele de curs şi angajarea în dezbaterile iniţiate pe timpul seminariilor.

655
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe Militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei LEGISLAŢIE ŞI CONTROL RUTIER
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. [Link]. Ioan Virca
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. [Link]. Ioan Virca
Disciplină
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul de
III 2.5. Semestrul 5 Ex.
studiu evaluare disciplinei specializare
în armă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 4 3.2. din care curs 2 [Link]/laborator 2
3.4. Total ore din planul de 48 3.5. din care curs 24 3.6. seminar/laborator 24
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 5
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 27
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

Bazele conduitei rutiere
4.1. de curriculum
Conducere auto.

4.2. de competenţe nu

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului laptop, ecran, videoproiector

5.2. de desfăşurare a calculatoare, ecran, videoproiector

seminarului/laboratorului

656
6. Competenţele specifice acumulate
C6. Aplicarea tehnicilor militare de acţiune individuală în diferite contexte
situaţionale
Competenţe profesionale

C6.1 Identificarea şi definirea fundamentelor normative ale comportamentului

organizaţional militar în diferite contexte situaţionale.
C6.2 Explicarea principiilor de funcţionare şi a modului de mânuire a armamentului
individual, a modului de operare cu tehnica de informatică, a modalităţilor de
asigurare a acţiunilor şi de protecţie a trupelor şi discriminarea procedeelor şi
tehnicilor individuale şi colective (echipa) de acţiune în funcţie de contextul misiunii
ordonate, de orientare în teren şi de determinare a coordonatelor şi a indiciilor de
demascare a obiectivelor.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea teoriei şi metodologiei pedagogice moderne, necesare
7.1. Obiectivul general în organizarea şi desfăşurarea şedinţelor de instruire a
al disciplinei militarilor

- înţelegerea sistemului circulaţiei rutiere şi a factorilor ce-i

condiţionează funcţionalitatea;
- definirea expresiilor şi termenilor de bază din domeniul
circulaţiei rutiere şi controlului traficului specific sistemului
militar;
- înţelegerea semnificaţiei semnelor şi indicatoarelor rutiere, a
marcajelor şi dispozitivelor de semnalizare luminoasă;
- cunoaşterea regulilor privind circulaţia autovehiculelor pe
drumurile publice, a normelor de conduită preventivă şi de
7.2. Obiectivele specifice conducere ecologică;
- cunoaşterea situaţiilor de interzicere a executării manevrelor
voluntare pe drumurile publice şi a obligaţiilor ce revin
conducătorilor auto în situaţii permise;
- înţelegerea specificităţii sistemului militar de mişcare şi
transport rutier;
- cunoaşterea factorilor de risc şi respectarea regulilor privind
protecţia mediului, securitatea şi sănătatea în muncă pe timpul
executării mişcării şi transporturilor pe căile de comunicaţie
rutieră

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
Expunere Film didactic,
C1. Noţiuni generale privind legislaţia specifică şi
Explicaţie Imagini, Soft,
controlul traficului rutier în domeniul militar
Conversaţie Planşe, Scheme
C2. Organizarea controlului circulaţiei vehiculelor Expunere Film didactic,
militare aparţinând MApN, personalul desemnat Explicaţie Imagini, Soft,
pentru control şi atribuţiile acestuia Conversaţie Planşe, Scheme
Expunere Film didactic,
C3. Reguli de bază ale traficului militar rutier Explicaţie Imagini, Soft,
Conversaţie Planşe, Scheme

657
C4. Dotarea şi echiparea vehiculelor de poliţie
Expunere Film didactic,
militară pentru controlul circulaţiei vehiculelor
Explicaţie Imagini, Soft,
militare. Controlul vehiculelor la intrarea/ieşirea
Conversaţie Planşe, Scheme
din/în obiectivele militare
Expunere Film didactic,
C5. Îndrumarea circulaţiei vehiculelor militare
Explicaţie Imagini, Soft,
aparţinând MApN.
Conversaţie Planşe, Scheme
Expunere Film didactic,
C6. Însoţirea coloanelor militare Explicaţie Imagini, Soft,
Conversaţie Planşe, Scheme
Expunere Film didactic,
C7. Condiţiile de circulaţie pe drumurile publice
Explicaţie Imagini, Soft,
ale vehiculelor de luptă şi speciale ale MApN
Conversaţie Planşe, Scheme
C8. Răspunderi privind încălcarea normelor de Expunere Film didactic,
circulaţie rutieră şi cercetarea evenimentelor Explicaţie Imagini, Soft,
produse cu autovehiculele militare Conversaţie Planşe, Scheme
Bibliografie:
1. Doctrina întrunită pentru mişcare şi transport, Bucuresti ,2006.
2. Instrucţiuni privind planificarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul
executării mişcării şi transportului pe căile de comunicaţie rutiere L-14/3, Bucureşti, 2006.
3. P.M. - 2 Instrucţiuni privind condiţiile în care pot circula pe drumurile publice vehiculele
speciale de luptă, controlul circulaţiei autovehiculelor apartinând MApN şi însoţirea
coloanelor oficiale, Bucureşti , 2003
4. P.M. - 4 Instrucţiuni privind executarea controlului şi îndrumarea circulaţiei vehiculelor
apartinând MApN şi însoţirea coloanelor oficiale, Bucureşti , 2005.
8.2. Seminar Metode de predare Observaţii
S1. Seminar introductiv privind legislaţia, modul Conversaţie Loc desfăşurare:
de organizare şi executare al controlului traficului Explicaţie săli tehnice/
rutier militar Demonstrare parcul auto
S2. Reguli de bază ale traficului militar rutier.
Conversaţie Loc desfăşurare:
Organizarea controlului circulaţiei vehiculelor
Explicaţie săli tehnice/
militare aparţinând MApN, personalul desemnat
Demonstrare parcul auto
pentru control şi atribuţiile acestuia
S3. Dotarea şi echiparea vehiculelor de poliţie
Conversaţie Loc desfăşurare:
militară pentru controlul circulaţiei vehiculelor
Explicaţie săli tehnice/
militare. Controlul vehiculelor la intrarea/ieşirea
Demonstrare parcul auto
din/în obiectivele militare
S4. Îndrumarea circulaţiei vehiculelor militare
Conversaţie Loc desfăşurare:
aparţinând MApN. Însoţirea coloanelor militare.
Explicaţie săli tehnice/
Atribuţiile şefului de vehicul militar şi şefului
Demonstrare parcul auto
coloanei de vehicule militare.
8.3. Laborator
Conversaţie Loc desfăşurare:
L1. Elaborarea documentaţiei petru executarea
Explicaţie săli tehnice/
controlului circulaţiei vehiculelor militare
Demonstrare parcul auto
L2. Lucrul cu documente de control: sinteza Conversaţie Loc desfăşurare:
activităţii privind controlul circulaţiei vehiculelor Explicaţie săli tehnice/
militare Demonstrare parcul auto

658
L3. Lucrul practic cu problemele ce se verifică pe Conversaţie Loc desfăşurare:
timpul activităţiilor de control al circulaţiei Explicaţie săli tehnice/
vehiculelor militare Demonstrare parcul auto
L4. Întocmirea unui raport pentru încălcarea
Conversaţie Loc desfăşurare:
regulilor în traficul rutier; elaborarea schemei
Explicaţie săli tehnice/
dispozitivului de însoţire a coloanelor militare
Demonstrare parcul auto
oficiale.
Bibliografie:
1. Doctrina întrunită pentru mişcare şi transport, Bucuresti ,2006.
2. Instrucţiuni privind planificarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul
executării mişcării şi transportului pe căile de comunicaţie rutiere L-14/3, Bucureşti, 2006.
3. P.M. - 2 Instrucţiuni privind condiţiile în care pot circula pe drumurile publice vehiculele
speciale de luptă, controlul circulaţiei autovehiculelor apartinând MApN şi însoţirea
coloanelor oficiale, Bucureşti , 2003
4. P.M. - 4 Instrucţiuni privind executarea controlului şi îndrumarea circulaţiei vehiculelor
apartinând MApN şi însoţirea coloanelor oficiale, Bucureşti , 2005.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Legislaţie şi control rutier corespund următoarelor repere teoretice
şi practice contemporane:
 Dezvoltarea noii viziuni şi atitudini practice asupra procesului instructiv-educativ al
cursanţilor, prin prisma respectării noilor directive ale comunităţii europene în domeniu;
 Corelarea aspectelor cunoştinţe teoretice - formarea deprinderilor practice –
perfecţionarea tehnicilor de lucru cu capacitatea de a dovedi un comportament adecvat unui
mediu de lucru demn şi respectabil;
 Cultivarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul circulaţie rutiere şi
transporturilor militare, în vederea autoperfecţionării personale şi profesionale continue.
Tematica disciplinei Legislaţie şi control rutier corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
 Planificarea eficientă de către cursanţi a misiunilor de mişcare şi transporturi militare;
 Optimizarea activităţilor de mişcare, transporturi militare şi control trafic la
echipamentele militare din dotare.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Înţelegerea corectă a noţiunilor şi
termenilor specifici mişcării, transporturilor
militare şi controlului traficului rutier;
 Explicarea şi demonstrarea modalităţilor
10.4. Curs Referat 70 %
de aplicare în practică a regulilor şi
normelor de legislaţie rutieră în general şi a
celor specifice domeniului militar;
 Utilizarea combinată a cunoştinţelor

659
 teoretice cu conţinutul factorilor conduitei
preventive în scopul eliminării factorilor de
risc.
10.5.  Răspunsurile şi rezultatele la temele,
Teste
Seminar/ studiile de caz, chestionarele şi lucrările de 30 %
Studiu de caz
laborator laborator.
10.6. Standard minim de performanţă
Enumerarea şi explicarea categoriilor şi tipurilor de operaţii de transport rutier, minim 85%.
Explicarea obligaţiilor conducătorilor auto pe categorii de manevre, treceri prin puncte
caracteristice, mijloace de semnalizare rutieră, semne, semnale ale participanţilor la trafic şi
persoanelor autorizate etc., minim 85%.
Să demonstreze nivelul de asimilare a cunoştinţelor teoretice specifice mişcării,
transporturilor militare şi controlului tracului rutier prin întocmirea documentelor prevăzute în
instrucţiunile în vigoare, în proporţie de 80%.

660
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe Militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei MENTENANŢA ŞI FIABILITATEA
ECHIPAMENTELOR DE BAT
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Ioan VIRCA
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Ioan VIRCA
Disciplină de
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul bază pentru
III 2.5. Semestrul 6 Cv.
studiu evaluare disciplinei specializarea în
armă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2. curs 2 1/1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
32 din care 3.5. curs 16 16
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 22
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe
22
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 22
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 68
3.8. Total ore pe semestru 100
3.9. Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

 DISCIPLINE DIN SEMESTRELE
4.1. de curriculum ANTERIOARE :
 Bazele tehnice ale armei; Conducere Auto.
 C4.1
4.2. de competenţe
 C4.2

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului  în sală de specialitate
5.2. de desfăşurare a
 în sală de specialitate, parc auto, pluton mentenanţă
seminarului/laboratorului

661
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor specialităţii militare pentru soluţionarea problemelor
specifice
Competenţe profesionale

C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor

şi strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor
doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor
normative specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor
concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de
specialitate
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea
de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale
tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei
Competenţe transversale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea noţiunilor generale privind mentenanţa unui sistem
tehnic, a celor specifice tehnicii militare, precum şi
7.1. Obiectivul general al înţelegerea principiilor şi modalităţilor de organizare şi
disciplinei funcţionare a sistemului de mentenanţă în Forţele Terestre,
necesare formării şi dezvoltării competenţelor de specialist în
armă studenţilor militari.
 Identificarea sistemelor tehnice specifice armei din care fac
parte studenţii cursanţi, care necesită executarea mentenanţei;
 Cunoaşterea diferitelor strategii de mentenanţă caracteristice
sistemelor tehnice şi a tipurilor de sisteme de mentenanţă
corespunzătoare;
 Însuşirea cunoştinţelor despre sistemul de mentenanţă ce se
aplică tehnicii şi echipamentelor din înzestrare, precum şi a
particularităţilor acestuia;
7.2. Obiectivele specifice
 Înţelegerea structurii componentei preventive şi corective a
sistemului de mentenanţă al tehnicii militare;
 Înţelegerea rolului şi importanţei mentenanţei în menţinerea
stării de operativitate a tehnicii militare;
 Identificarea cheltuielilor necesare executării lucrărilor de
mentenanţă la tehnica militară şi înţelegerea modului de alocare
a resurselor financiare;
 Formarea capacităţii de a identifica posibilităţi de optimizare a
mentenanţei tehnicii militare în condiţii de restrângeri financiare
şi materiale;
662
  Formarea şi dezvoltarea aptitudinilor tehnice şi abilităţilor de
operare în mod fluent cu terminologia folosită în practica
mentenanţei tehnicii militare.
8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
C1. Generalităţi privind tehnica militară şi
mentenanţa acesteia
1.1. Clasificarea tehnicii militare.
1.2. Tipuri de tehnică militară specifică armei sau Expunere Film didactic,
specialităţii ce face obiectul cursului. Explicaţie Imagini, Soft,
1.3. Compunerea generală a tehnicii militare Conversaţie Planşe, Scheme
specifice.
1.4. Definirea mentenanţei şi importanţa acesteia
în ciclul de viaţă al tehnicii militare.
C2. Strategii de mentenanţă şi tipuri de
sisteme de mentenanţă
2.1. Strategii de mentenanţă specifice sistemelor
tehnice şi criterii de adoptare Expunere Film didactic,
2.2. Tipuri de sisteme de mentenanţă. Explicaţie Imagini, Soft,
2.3. Sistemul de mentenanţă ce se aplică tehnicii Conversaţie Planşe, Scheme
militare din dotarea Forţelor Terestre şi
documentele care reglementează realizarea
mentenanţei.
C3. Mentenanţa preventivă a tehnicii militare
3.1. Tipuri de verificări şi întreţineri tehnice ce se
execută la tehnica militară şi periodicitatea
Expunere Film didactic,
executării acestora.
Explicaţie Imagini, Soft,
3.2. Descrierea verificărilor şi întreţinerilor
Conversaţie Planşe, Scheme
tehnice ce se execută la tehnica militară.
3.3. Modul de elaborare a documentelor de
mentenanţă preventivă.
C4. Mentenanţa corectivă a tehnicii militare
4.1. Tipuri de reparaţii şi revizii ce se execută la
tehnica militară şi periodicitatea executării
Expunere Film didactic,
acestora.
Explicaţie Imagini, Soft,
4.2. Descrierea reparaţiilor şi reviziilor ce se
Conversaţie Planşe, Scheme
execută la tehnica militară.
4.3. Modul de elaborare a documentelor de
mentenanţă corectivă.
C5. Managementul mentenanţei tehnicii
militare
5.1. Atribuţii şi responsabilităţi ale comandanţilor
de subunităţi în managementul mentenanţei Expunere Film didactic,
tehnicii militare Explicaţie Imagini, Soft,
5.2. Metode de management al mentenanţei Conversaţie Planşe, Scheme
tehnicii.
5.3. Elaborarea unui plan de optimizare a
mentenanţei.

663
C6. Indicatori de fiabilitate
6.1. Defecte şi defectări
Definiţii
Clasificare
6.2. Indicatori fundamentali de fiabilitate
Expunere Film didactic,
Fiabilitatea
Explicaţie Imagini, Soft,
Nonfiabilitatea
Conversaţie Planşe, Scheme
Densitatea de probabilitate a defectărilor
Rata de defectare
Media timpului de funcţionare
Mentenabilitatea
Disponibilitatea
Bibliografie:
1. Lespezeanu Ion, Mentenanţa tehnicii de blindate, automobile şi tractoare. Editura ATM,
2001.
2. Verzea Ion, Gabriel Marc, Daniel Richet, Managementul activităţilor de mentenanţă.
Editura Polirom Iaşi, 1999.
3. Urechiatu Gheorghe, Virca Ioan, Bazele construcţiei, funcţionării şi exploatării
autovehiculelor militare, vol. III. Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 1999.
4. Instrucţiuni privind mentenanţa de blindate, automobile şi tractoare din înzestrarea Armatei
României pe timp de pace, în situaţii de criză şi la război.

Metode de
8.2. Seminar Observaţii
predare
Conversaţie Loc de desfăşurare:
S1. Cunoaşterea tehnicii militare din parcul de parcul auto, săli
Explicaţie
autovehicule şi sălile de specialitate. TAB şi MLI - R2
Demonstrare
S2. Înţelegerea modului de repartizare a Conversaţie Loc de desfăşurare:
motoresurselor pe categorii şi tipuri de tehnică Explicaţie Sală tehnică R2
militară. Demonstrare Rechizite
Conversaţie Loc de desfăşurare:
S3. Lucrul cu documentele de mentenanţă Explicaţie Sală tehnică R2
preventivă şi corectivă Demonstrare Rechizite
Conversaţie Loc de desfăşurare:
S4. Elaborarea unui plan de mentenanţă pentru Explicaţie Sală tehnică R2
tehnica militară din dotarea unei unităţi. Demonstrare Rechizite
Conversaţie Loc de desfăşurare:
S5. Aplicarea unei metode de management al Explicaţie Sală tehnică R2
mentenanţei asupra unui tip de tehnică militară. Demonstrare Rechizite
Conversaţie Loc de desfăşurare:
S6. Calculul indicatorilor fundamentali de Explicaţie Sală tehnică R2
fiabilitate Demonstrare Rechizite
Bibliografie :
1. Verzea Ion, Gabriel Marc, Daniel Richet, Managementul activităţilor de mentenanţă.
Editura Polirom Iaşi, 1999.

664
2 Urechiatu Gheorghe, Virca Ioan, Bazele construcţiei, funcţionării şi exploatării
autovehiculelor militare, vol. III. Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 1999.
3. Instrucţiuni privind mentenanţa de blindate, automobile şi tractoare din înzestrarea Armatei
României pe timp de pace, în situaţii de criză şi la război.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Mentenanţa tehnicii blindate, corespund următoarelor repere
teoretice şi practice actuale:
 Formarea deprinderilor de specialişti în domeniul mentenanţei tehnicii militare,
capabili să planifice şi organizeze activităţi tehnice specifice.
 Folosirea unor metode eficiente şi raţionale de mentenanţă a tehnicii militare.
Tematica disciplinei Mentenanţa tehnicii blindate corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
 Analiza tehnico-economică a activităţilor şi a misiunilor specifice în scopul luării unor
decizii raţionale;
 Aplicarea corectă a procedurilor de operare privind utilizarea şi mentenanţa tehnicii
militare.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Precizarea tipurilor de tehnică militară
specifică armei sau specialităţii ce face
obiectul cursului;
 Enumerarea şi descrierea componentelor
mentenanţei, specifică sistemului militar;
 Evidenţierea particularităţilor diferitelor
tipuri de verificări, întreţineri tehnice,
10.4. Curs Probă scrisă 70 %
reparaţii şi revizii ce se execută la tehnica
militară;
 Enunţarea tipurilor de costuri specifice
mentenanţei tehnicii militare şi a modului de
alocare a resurselor financiare;
 Explicarea metodelor de management al
activităţii de mentenanţă a tehnicii militare.

 Completarea corectă a tuturor

documentelor de mentenanţă preventivă şi
corectivă ce se întocmesc la nivel subunitate Lucrări de
10.5. luptătoare; laborator şi
30 %
Laborator  Elaborarea planului de mentenanţă şi referat
aplicarea metodei de management al Probă practică
mentenanţei unui tip de tehnică militară
confrm normelor în vigoare .

665
10.6. Standard minim de performanţă
- Să identifice tipuri de tehnică militară care se supune procesului de mentenanţă, specifică
armei sau specialităţii militare din care fac parte cursanţii, în proporţie de minim 25%;
- Să enunţe şi să descrie tipurile de verificări, întreţineri tehnice, reparaţii şi revizii ce se
execută la tehnica militară specifică din dotare, în proporţie de minim 30%;
- Să descrie succint metodele de management al activităţii de mentenanţă a tehnicii militare,
în proporţie de minim 30%;

666
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei SISTEME TEHNICE ŞI APARATURĂ DE
ARTILERIE III
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. [Link] ILIE
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. [Link] ILIE
Disciplină de
2.7.
2.4. Anul de 2.6. Tipul bază pentru
III 2.5. Semestrul 6 Ex. Regimul
studiu de evaluare specializarea
disciplinei
în armă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

[Link]/
3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2. curs 2 2
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
32 din care 3.5. curs 16 16
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 26
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 15
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 58
3.8. Total ore pe semestru 100
3.9. Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum

4.2. de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului  salile de specialitate ale U.M. 01512 si U.M. 01473
Sibiu
5.2. de desfăşurare a  laboratoare de specialitate la U.M. 01512 si U.M.
seminarului/laboratorului 01473 Sibiu

667
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice
Competenţe profesionale

C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi

strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative
specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi
procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea
de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale
tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general Formarea cadrului teoretic si practic cu privire la cunoaşterea
al disciplinei sistemelor tehnice si ale aparaturii de artilerie;
 Conştientizarea rolului, locului, destinaţiei, misiunilor şi
modului de întrebuinţare în operaţii a tehnicii şi aparaturii de
artilerie
 Asimilarea de către studenţi a cunoştinţelor necesare
enumerărarii şi identificării rolului, destinaţiei, părţilor
7.2. Obiectivele
componente ale sistemelor tehnice si ale aparaturii de artilerie.
specifice
 Explicarea principiului de construcţie, funcţionare al sistemelor
tehnice, muniţiei şi ale aparaturii de artilerie.
 Explicarea regulilor NSSM în lucrul cu acestea, a modului de
păstrare, depozitare, întreţinere şi exploatare a tehnicii, muniţiei şi
aparaturii de artilerie

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Instructaj,
C 1 N.S.S.M. în lucrul cu piesele de artilerie Conversaţie,
Explicaţie
C 2 Reguli de depozitare, păstrare, întreţinere, Expunere, Scheme, Imagini,
conservare, exploatare şi mentenanţă a tehnicii Explicaţie, Prezentare în
şi aparaturii de artilerie Conversaţie Power Point
Scheme,
C 3 Cunoaşterea Instalaţiei RAD Maliutka
Imagini,Planşe,
şi Konkurs
Expunere, Materiale
3.1. Rol, destinaţie, caracteristici tehnico-
Descriere, secţionate,
tactice, sarcini specifice. Părţi componente.
Demonstraţie Prezentare în
3.2. Descrierea părţilor componente
Power Point,
3.3 Muniţia
tehnică laborator

668
C4 Punctul de comandă containerizat al
sistemului LAROM. şi sistemul de
Scheme,
comunicaţii.
Problematizare, Imagini,Planşe,
4.1. Rol, destinaţie, caracteristici tehnico-
Explicaţie, Prezentare în
tactice, sarcini specifice. Părţi componente.
Instructaj Power Point, PC.
4.2. Descrierea părţilor componente
containerizat
4.3 Modalităţi de exercitare a comenzii şi
controlului tehnic al tragerilor
8.2. Laborator Metode de predare Observaţii
Problematizare
Scheme, Imagini,
Instructaj,
Planşe, Prezentare
N.S.S.M. în lucrul cu piesele de artilerie Conversaţie,
în Power Point,
Explicaţie,
Laborator
Descriere,
Scheme,
Imagini,Planşe,
Problematizare,
Reguli de depozitare, păstrare, întreţinere, Prezentare în
Explicaţie,
conservare, exploatare şi mentenanţă a tehnicii Power Point,
Descriere,
şi aparaturii de artilerie Prezentare
Instructaj
magazii, depozit,
parc artilerie
Cunoaşterea Instalaţiei RAD Maliutka şi
Konkurs Problematizare, Scheme, Imagini,
Planşe, Prezentare în
3.1. Rol, destinaţie, caracteristici tehnico- Explicaţie,
Power Point,
tactice, sarcini specifice. Părţi componente. Descriere, Instalaţie RAD
3.2. Descrierea părţilor componente Instructaj laborator
3.3 Muniţia
Bibliografie:
1. A-43, Instrucţiunile specialiştilor de artilerie, Bucureşti, 1974;
[Link]-114, Bucureşti, 2013;
3. Manualul instrucţiei artileristului LAROM, Sibiu, 2008;
4. Specificaţii tehnice Sistem ACCS, Sibiu 2008.
5. Manual pentru cunoaşterea obuzierului cal. 152 mm., Bucureşti, 1992.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Sisteme tehnice si aparatura de artilerie I corespund următoarelor
repere teoretice şi practice contemporane:
 Educaţia centrată pe cursant;
 Participarea activă a cursanţilor, parteneriat între educator şi cursanţi;
 Metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare;
 Educaţia permanentă, autoeducaţia.
 Tematica disciplinei Sisteme tehnice si aparatura de artilerie III corespunde următoarelor
cerinţe ale angajatorilor:
 Desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor;
 Instruirea individuală şi colectivă a militarilor;
 Strategii didactice eficiente;
Utilizarea tehnologiilor moderne.

669
10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
1. Enumerarea şi identificarea în proporţie de
minim 90 % a părţilor componente ale
sistemelor tehnice si ale aparaturii de artilerie
10.4. Curs şi a regulilor NSSM, AAÎ. Probă scrisă 75 %
2. Explicarea principiului de funcţionare,
întreţinere, păstrare, mentenanţă al sistemelor
tehnice si ale aparaturii de artilerie.
1. Enumerarea şi identificarea în proporţie de Referate,
minim 90 % a părţilor componente ale Dezbateri pe
10.5. sistemelor tehnice si ale aparaturii de artilerie. anumite
25 %
Laborator 2. Explicarea principiului de funcţionare al tematici,
echipamentelor, sistemelor tehnice si ale Activităţi
aparaturii de artilerie. curente.
10.6. Standard minim de performanţă
- Min. Nota 5 la evaluarea pe parcurs
- Min. Nota 5 la evaluarea finala prin examen

670
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei ELEMENTE DE C-IED
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. drd. ing. Ioan Dan POPA
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. drd. ing. Ioan Dan POPA
Disciplină de
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul bază pentru
III 2.5. Semestrul 6 Ex.
tudiu de evaluare disciplinei specializarea
în armă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

[Link]/
3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2. curs 2 2
laborator
3.4 Total ore din planul de 3.6. seminar/
32 din care 3.5. curs 16 16
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 26
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 20
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 68
3.8. Total ore pe semestru 100
3.9. Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

Explozivi şi muniţii
4.1. de curriculum
Baraje explozive
4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs cu sistem de proiecţie

5.2. de desfăşurare a
-
seminarului/laboratorului

671
6. Competenţele specifice acumulate
C6. Aplicarea tehnicilor militare de acţiune individuală în diferite contexte
situaţionale
C6.1 Identificarea şi definirea fundamentelor normative ale comportamentului
organizaţional militar în diferite contexte situaţionale
C6.2 Explicarea principiilor constructive şi de funcţionare a armamentului individual,
Competenţe profesionale

a modului de operare cu sistemele informaţionale, a modalităţilor de asigurare a

acţiunilor şi discriminarea procedeelor şi tehnicilor individuale şi colective de acţiune
în funcţie de contextul misiunii ordonate
C6.3 Aplicarea unor metodologii de instruire performante şi corelarea necesităţilor de
autoformare cu dinamica solicitărilor din organizaţia militară
C6.4 Evaluarea riscului în spaţiul de luptă tactic şi integrarea adecvată a procedeelor
şi tehnicilor de acţiune individuală în ansamblul acţiunilor de grup în situaţii de luptă
simulată
C6.5 Proiectarea procedeelor de acţiune individuală în funcţie de caracteristicile
situaţiilor şi utilizarea eficientă şi oportună a aparaturii, armamentului şi
echipamentelor din dotare pentru îndeplinirea misiunii
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea cunoştinţelor teoretice referitoare la ameninţarea
reprezentată de folosirea dispozitivelor explozive improvizate de
7.1. Obiectivul general
către adversar, precum şi înţelegerea generală a principiilor de
al disciplinei
utilizare a sprijinului EOD, pentru rezolvarea unor situaţii
ce implică dispozitivele explozive improvizate.
- să definească misiunea EOD, dispozitivele explozive şi
modalităţile în care se pot rezolva misiunile EOD;
- să definească explozivul, explozia, detonaţia, deflagraţia,
arderea, să cunoască tipurile de explozie, factorii care
declanşează explozia şi efectele exploziei;
- să enumere clasele de explozivi în funcţie de brizanţa acestora
şi să cunoască relaţionarea acestora cu muniţiile;
- să cunoască caracteristicile explozivilor şi să analizeze natura şi
starea explozivilor întâlniţi;
- să enumere măsurile de siguranţă şi să precizeze ce se execută
7.2. Obiectivele specifice şi ce se interzice la fiecare măsură de siguranţă;
- să facă asocierea între măsurile de siguranţă, focoase şi muniţii;
- să definească rolul focoaselor de impact, de timp şi de
proximitate;
- să redea tipurile de focoase de impact, caracteristicile
constructive şi principiile de funcţionare;
- să redea tipurile de focoase de timp, caracteristicile
constructive şi principiile de funcţionare;
- să redea tipurile de focoase de proximitate, caracteristicile
constructive şi principiile de funcţionare;
- să redea în totalitate categoriile de muniţii;

672
 - să identifice muniţiile, să precizeze principiile de funcţionare şi
să enumere măsurile de siguranţă specifice fiecărui tip de
muniţie;
- să definească şi să clasifice corect dispozitivele explozive
improvizate;
- să identifice şi să precizeze principiile de funcţionare a
diferitelor tipuri de dispozitive explozive improvizate;
- să enumere procedurile EOD;
- să explice efectele Miznay-Shardin, Newman şi Hopkinson;
- să redea principiile de întrebuinţare ale diferitor echipamente
EOD;
- să-şi formeze deprinderile de luptător necesare aplicării
procedurii 5 C;
- să-şi formeze deprinderile de luptător necesare aplicării
procedurii 5-0-5-25-200;
- să completeze corect raportul UXO / IED;

8. Conţinuturi
Metode de
8.1. Curs Observaţii
predare
C1: Noţiuni EOD. Teoria exploziei. Explozivi
Expunere,
1.1 Noţiuni EOD.
Explicaţie,
1.2 Teoria exploziei. 4 ore
Conversaţie,
1.3 Clasele de explozivi.
Demonstraţie
1.4 Caracteristicile explozivilor.
C2: Măsurile de siguranţă Expunere,
2.1 Focoase şi muniţii Explicaţie,
2 ore
2.2 Măsuri de siguranţă generale şi specifice Conversaţie,
Demonstraţie
C3: Focoase de impact, de timp şi de proximitate
Expunere,
3.1 Rolul focoaselor de impact, de timp şi de proximitate.
Explicaţie,
3.2 Focoase de impact. 4 ore
Conversaţie,
3.3 Focoase de timp.
Demonstraţie
3.4 Focoase de proximitate.
C4: Noţiuni introductive privind muniţiile terestre, de Expunere,
aviaţie şi navale Explicaţie,
2 ore
4.1 Clasificarea muniţiilor terestre; Conversaţie,
4.2 Identificarea diferitelor tipuri de muniţie. Demonstraţie
C5: Generalităţi privind dispozitivele explozive improvizate
Expunere,
5.1 Definiţia şi clasificarea dispozitivelor explozive
Explicaţie,
improvizate; 2 ore
Conversaţie,
5.2 Principii de funcţionare a dispozitivelor explozive
Demonstraţie
improvizate.
C6: Indici de demascare a dispozitivelor explozive
improvizate Expunere,
6.1 Locuri în care se amplasează dispozitivele explozive Explicaţie,
2 ore
improvizate; Conversaţie,
6.2 Indici de demascarea a dispozitivelor explozive Demonstraţie
improvizate.

673
C 7: Noţiuni generale privind procedurile EOD.
Expunere,
Echipamente EOD
Explicaţie,
7.1 Procedurile EOD; 4 ore
Conversaţie,
7.2 Efectele Miznay-Shardin, Newman şi Hopkinson.
Demonstraţie
7.3 Echipamente EOD.
C 8: Tehnici şi proceduri de contracarare a dispozitivelor
Expunere,
explozive improvizate
Explicaţie,
8.1 Procedura 5 C; 4 ore
Conversaţie,
8.2 Procedura 5-0-5-25-200;
Demonstraţie
8.3 Raportul UXO / IED.
xxx EOD-1 – Instrucţiuni privind sprijinul EOD în Armata României, ed. 2006;
xxx EOD – 2 - Instrucţiuni privind măsurile de siguranţă pe timpul intervenţiei pentru
neutralizarea şi distrugerea muniţiilor şi dispozitivelor explozive, ed. 2006;
xxx FT-EOD -1 Manualul operatorului EOD, ediţie 2007;
xxx F.T./EOD-2 – Memoratorul operatorului EOD pentru intervenţia la muniţia biologică
şi chimică;
xxx G-4, Lucrări de distrugeri - Instrucţiuni pentru trupele de geniu, ediţie 1975;
xxx G-3, Baraje de mine - Instrucţiuni pentru trupele de geniu, ediţie 1980.
xxx TM 31-210 Improvised munitions handbook
xxx FM 5-31 Boobytraps
xxx STANAG 2370, Principii pentru înlăturarea dispozitivelor explozive improvizate
xxx EOD-2, Instrucţiuni privind măsurile de siguranţă pe timpul intervenţiei pentru
neutralizarea şi distrugerea muniţiilor şi dispozitivelor explozive, ed. 2006;
xxx Legea nr. 126/1995 privind regimul materialelor explozive;
xxx Norme specifice de protecţie a muncii pentru depozitarea, transportul şi folosirea
materialelor explozive;
xxx L-19 – Norme tehnice privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea,
transportul, depozitarea, mânuirea, folosirea, controlul şi verificarea materiilor explozive în
armată;
Metode de
8.2. Seminar/laborator Observaţii
predare

Explozivi, focoase, muniţii, măsuri de siguranţă Conversaţie 4 ore

Conversaţie
Muniţii terestre, de aviaţie şi navale. 2 ore
Explicaţie
Dispozitive explozive improvizate: principii de Conversaţie
4 ore
funcţionare, locuri de amplasare, indicii de demascare Explicaţie
Conversaţie
Tehnici şi proceduri de contracarare a dispozitivelor
Explicaţie, 4ore
explozive improvizate
Demonstraţie
Conversaţie
Explicaţie,
Acţiunea militarului pentru descoperirea indicilor de Şedinţă
2 ore
demascare a dispozitivelor explozive improvizate. practică cu
material de
exerciţiu

674
 Conversaţie
Acţiunea militarului pentru descoperirea şi identificarea
Explicaţie,
diferitor tipuri de dispozitive explozive improvizate.
Şedinţă
1. Procedura 5 C; 4 ore
practică cu
2. Procedura 5-0-5-25-200;
material de
3. Raportul UXO / IED.
exerciţiu.
Conversaţie
Efectele dispozitivelor explozive improvizate din
Explicaţie,
diferite tipuri de muniţie convenţională
Demonstraţie
1. IED confecţionat dintr-un proiectil; 4 ore
Şedinţă
2. IED confecţionat dintr-o grenadă de mână;
practică cu
3. IED confecţionat dintr-o mină antiblindate.
material real
Bibliografie:
xxx EOD-1 – Instrucţiuni privind sprijinul EOD în Armata României, ed. 2006;
xxx EOD – 2 - Instrucţiuni privind măsurile de siguranţă pe timpul intervenţiei pentru
neutralizarea şi distrugerea muniţiilor şi dispozitivelor explozive, ed. 2006;
xxx FT-EOD -1 Manualul operatorului EOD, ediţie 2007;
xxx F.T./EOD-2 – Memoratorul operatorului EOD pentru intervenţia la muniţia biologică
şi chimică;
xxx G-4, Lucrări de distrugeri - Instrucţiuni pentru trupele de geniu, ediţie 1975;
xxx G-3, Baraje de mine - Instrucţiuni pentru trupele de geniu, ediţie 1980.
xxx TM 31-210 Improvised munitions handbook
xxx FM 5-31 Boobytraps
xxx STANAG 2370, Principii pentru înlăturarea dispozitivelor explozive improvizate
xxx EOD-2, Instrucţiuni privind măsurile de siguranţă pe timpul intervenţiei pentru
neutralizarea şi distrugerea muniţiilor şi dispozitivelor explozive, ed. 2006;
xxx Legea nr. 126/1995 privind regimul materialelor explozive;
xxx Norme specifice de protecţie a muncii pentru depozitarea, transportul şi folosirea
materialelor explozive;
xxx L-19 – Norme tehnice privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea,
transportul, depozitarea, mânuirea, folosirea, controlul şi verificarea materiilor explozive în
armată;
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Dispozitive explozive improvizate corespund reperelor
epistemice contemporane din domeniul profesionalizării activităţii militarilor.
 Tematica disciplinei Dispozitive explozive improvizate corespunde următoarelor cerinţe
ale angajatorilor:
 Desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor;
 Instruirea individuală şi colectivă a militarilor;
 Adecvarea pregătirii militarilor la configuraţia spaţiului de luptă modern.

675
10. Evaluare
10.3.
10.2.
Tip Pondere
10.1. Criterii de evaluare Metode de
activitate din nota
evaluare
finală
 utilizarea corectă a noţiunilor generale asociate
scenariilor tactice în domeniul EOD;
 identificarea conexiunilor dintre scenariile Examen
10.4. Curs 70 %
tactice, ca mijloace de redare a realităţilor scris
mediului de acţiune şi activităţile standard de
instrucţie şi evaluare;
10.5.  Utilizarea noţiunilor teoretice în rezolvarea Evaluare pe
Seminar/ problemelor/incidentelor EOD şi întocmirea parcurs + 30 %
laborator referatelor; referat
10.6. Standard minim de performanţă
– nota 5 minim la verificarea pe parcurs
– nota 5 minim la verificarea finală prin examen

676
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei LEADERSHIP ÎN CÂMP TACTIC
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Constantin GRIGORAŞ
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Constantin GRIGORAŞ
Disciplină de
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul bază pentru
III 2.5. Semestrul 6 Ex.
studiu de evaluare disciplinei specializarea în
armă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2. curs 1 [Link]/laborato 1
3.4. Total ore din planul de
32 din care 3.5. curs 16 3.6. seminar/laborato 16
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 18
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe
14
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14
Tutoriat
Examinări 2
Alte activităţi …
3.7. Total ore studiu individual 48
[Link] ore pe semestru 80
3.9. Numărul de credite 4
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
Leadership militar, Scenarii tactice, Tactică generală, Comportament
4.1. de curriculum
organizaţional militar
C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în organizaţie
C1.1 Descrierea conceptelor, teoriilor, paradigmelor şi metodologiilor
utilizate de leadership
C1.2 Explicarea şi interpretarea fenomenelor specifice leadershipului
utilizând cunoştinţele fundamentale
4.2. de competenţe C1.3 Aplicarea conceptelor şi teoriilor fundamentale pentru rezolvarea unor
probleme bine definite specifice domeniului ştiinţe militare şi informaţii
C1.4 Analiza organizaţiei militare, identificarea problemelor şi luarea
deciziei pentru aplicarea măsurilor de eliminare a disfuncţiilor
C1.5 Elaborarea şi aplicarea procedurilor specifice pentru optimizarea
conducerii organizaţiei militare

677
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
Sală de curs dotată cu vcalculator şi
5.1. de desfăşurare a cursului
videoproiector
5.2. de desfăşurare a
Sală de seminar dotată cu flipchart
seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

C4. Aplicarea cunoştinţelor
de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă şi utilizarea capabilităţilor
armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de probleme specifice
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
Competenţe profesionale

organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite

C5. Implementarea strategiilor de instruire şi de evaluare a
performanţelor în cadrul instrucţiei individuale şi colective
C5.4 Evaluarea nivelului şi calităţii performanţei educaţionale. identificarea
disfuncţionalităţilor şi măsurilor de reglare a procesului instrucţiei
C6. Aplicarea tehnicilor militare de acţiune individuală în diferite contexte
situaţionale
C6.4 Evaluarea riscului în spaţiul de luptă tactic şi integrarea adecvată a
procedeelor şi tehnicilor de acţiune individuală în ansamblul acţiunilor de grup
în situaţii de luptă simulată
C6.5 Proiectarea procedeelor de acţiune individuală în funcţie de caracteristicile
situaţiilor şi utilizarea eficientă şi oportună a aparaturii, armamentului şi
echipamentelor din dotare pentru îndeplinirea misiunii
transversale
Competenţe

- Exercitarea leadership-ului în cadrul echipei, inclusiv al echipelor multinaţionale

- Capacitatea de a fi un lider ataşat eticii şi deontologiei profesionale, un partener
eficace în sistemul managerial al organizaţiilor, inclusiv al organizaţiilor
multinaţionale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul Particularizarea teoriilor specifice leadership-ului la contextul
general al organizaţional militar centrat pe planificare, pregătire, executare şi
disciplinei evaluarea acţiunilor militare
 Cunoaşterea conceptelor şi teoriilor privind organizarea şi funcţionarea
structurilor de comandă şi stat major
 Particularizarea şi integrarea conceptelor specifice leadership-ului în
organizarea şi desfăşurarea acţiunilor militare
 Cunoaşterea conceptelor teoretice privind evaluarea şi asumarea
riscurilor în acţiunea militară
 Aplicarea normativelor în vigoare pentru organizarea şi conducerea
7.2. Obiectivele
proceselor de instrucţie în organizaţia militară
specifice
 Cunoaşterea documentelor de conducere utilizate pentru planificarea şi
desfăşurarea acţiunilor militare precum şi aplicarea corectă a procedurilor
de conducere a forţelor la nivel tactic
 Înţelegerea principiilor şi normelor care stau la baza asigurării cu resurse
umane şi materiale pe timpul acţiunilor militare
 Familiarizarea cu modul de organizare şi conducere a unei şedinţe de
lucru (breafing) specifică planificării unei acţiuni militare

678
  Valorificarea informaţilor obţinute pentru planificarea, pregătirea,
executarea şi evaluarea acţiunilor militare şi nivelului instruirii structurilor
militare de nivel grupă/pluton.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Organizarea şi funcţionarea structurilor de Expunere, Scheme, slide-uri de
explicaţie, prezentare a
comandă şi stat major la nivel B/Bg./D.
conversaţie conţinuturilor
Expunere, Scheme, slide-uri de
Rolul şi relaţionări ale liderului în acţiunea
explicaţie, prezentare a
militară
conversaţie conţinuturilor
Expunere, Scheme, slide-uri de
Proceduri de conducere a forţelor explicaţie, prezentare a
conversaţie conţinuturilor
Expunere, Scheme, slide-uri de
Documente de planificare, pregătire,
explicaţie, prezentare a
executare şi evaluare a operaţiilor
conversaţie conţinuturilor
Expunere, Scheme, slide-uri de
Repetiţii în pregătirea operaţiilor explicaţie, prezentare a
conversaţie conţinuturilor
Expunere, Scheme, slide-uri de
Proceduri de control operativ explicaţie, prezentare a
conversaţie conţinuturilor
Expunere, Scheme, slide-uri de
Sincronizarea acţiunilor pe câmpul de luptă explicaţie, prezentare a
conversaţie conţinuturilor
Expunere, Scheme, slide-uri de
Leadership situaţional în câmp tactic explicaţie, prezentare a
conversaţie conţinuturilor
Bibliografie:
1. Bennis, W., Nanus, B., Liderii: strategii pentru preluarea conducerii, Bucureşti, Editura
Bussiness Tech international Press, 2000
2. Goleman, D., Boyatzis, R., McKee, A., Inteligenţa emoţională în leadership, Bucureşti,
Editura Curtea Veche, 2005
3. Johns, G., Comportament organizaţional, Bucureşti, Editura Economică, 1998
4. Manfred, K.V., Leadership: arta şi măestria de a conduce, Bucureşti, Editura Codecs,
2003
5. Sfârlog, B., Ralea, M., Giurcă, D.F., Leadership organizaţional militar, curs, Editura
Academiei Forţelor Terestre, 2010
6. Sfârlog, B., Ralea, M., Giurcă, D.F., Leadership organizaţional militar, caiet de seminar,
Editura Academiei Forţelor Terestre, 2010
7. Zlate, M., Leadership şi management , Iaşi, Editura Polirom, 2004
8. Zlate, M., Tratat de psihologie organizaţional-managerială, vol. 1, 2, Iaşi, Editura
Polirom, 2007
9. SMG / P.F.-5 Doctrina Planificării Operaţionale în Armata României
10. Grigoraş, Constantin, Operaţii de stabilitate şi de sprijin. Generarea şi regenerarea
forţelor, Editura Academiei Forţelor Terestre, 2011
11. Col. Ostropel Viorel, Instrucţia tactică a grupei şi plutonului de infanterie (exerciţii
tactice în complex), Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre, 1999.
679
 12. F.T.-2 Manualul activităţii de stat major a comandamentelor din Forţele Terestre în
operaţii
13. FM 22-100 Leadership;
14. Programul de instrucţie individuală la instrucţia tactică generală, Făgăraş, 2008;
15. Programul de instrucţie individuală la instrucţia metodică, Făgăraş, 2008;
16. Metodica instrucţiei tactice a grupei de infanterie, Bucureşti, 1988;
17. Metodica organizării, pregătirii şi desfăşurării tragerilor de luptă cu grupa şi plutonul de
infanterie (VM, CC), Bucureşti, 1989;
18. Manualul instrucţiei luptătorului, Sibiu, 2008;
19. Metodica organizării, pregătirii şi desfăşurării exerciţiilor la nivel grupă şi pluton,
Bucureşti, 2007;
20. Dispoziţie privind planificarea, desfăşurarea şi analiza exerciţiilor în Armata României,
SMG-91/10.11.2011
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Obs.

Seminar introductiv (prezentarea tematicii

Conversaţie, Slide-uri de prezentare a
seminariilor şi a cerinţelor pentru întocmirea
explicaţie conţinuturilor
portofoliilor)
Dezbatere, Scheme, slide-uri de
Structuri de comandă şi control la nivel tactic conversaţie, prezentare a
problematizare conţinuturilor
Studiu de caz,
Scheme, slide-uri de
dezbatere,
Proceduri de conducere a forţelor prezentare a
conversaţie,
conţinuturilor
descriere
Instructaje, repetiţii, control şi coordonare în Conversaţie,
Scheme, studii de caz
planificarea operaţiilor militare explicaţie
8.3 Laboratoare Metode de predare Obs.
Studiu de caz,
Organizarea şi desfăşurarea unui breafing de Dosar cu documente,
dezbatere,
informare/ analiză post-acţiune studii de caz
explicaţie
Studiu de caz,
Organizarea şi desfăşurarea unei repetiţii la
dezbatere, Scheme, studii de caz
macheta terenului
explicaţie
Studiu de caz,
Organizarea şi desfăşurarea unei repetiţii pe
dezbatere, Scheme, studii de caz
schemă / hartă
explicaţie
Studiu de caz,
Leadership situaţional, aplicaţie practică:
dezbatere, Scheme, studii de caz
jocul de război
explicaţie
Bibliografie:
1. Bennis, W., Nanus, B., Liderii: strageii pentru preluarea conducerii, Bucureşti, Editura
Bussiness Tech international Press, 2000
2. Goleman, D., Boyatzis, R., McKee, A., Inteligenţa emoţională în leadership, Bucureşti,
Editura Curtea Veche, 2005
3. Johns, G., Comportament organizaţional, Bucureşti, Editura Economică, 1998
4. Manfred, K.V., Leadership: arta şi măestria de a conduce, Bucureşti, Editura Codecs,
2003
5. Sfârlog, B., Ralea, M., Giurcă, D.F., Leadership organizaţional militar, curs, Editura
Academiei Forţelor Terestre, 2010
680
 6. Sfârlog, B., Ralea, M., Giurcă, D.F., Leadership organizaţional militar, caiet de seminar,
Editura Academiei Forţelor Terestre, 2010
7. Zlate, M., Leadership şi management , Iaşi, Editura Polirom, 2004
8. Zlate, M., Tratat de psihologie organizaţional-managerială, vol. 1, 2, Iaşi, Editura
Polirom, 2007
9. Col. Ostropel Viorel, Instrucţia tactică a grupei şi plutonului de infanterie (exerciţii
tactice în complex), Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre, 1999.
10. F.T.-2 Manualul activităţii de stat major a comandamentelor din Forţele Terestre în
operaţii
11. FM 22-100 Leadership;
12. Ordinul Şefului SMFT privind instrucţia şi exerciţiile în Forţele Terestre în perioada 2007-
2010, nr. SMFT-43/19.09.2006;
13. Programul de instrucţie individuală la instrucţia tactică generală, Făgăraş, 2008;
14. Programul de instrucţie individuală la instrucţia metodică, Făgăraş, 2008;
15. Metodica instrucţiei tactice a grupei de infanterie, Bucureşti, 1988;
16. Metodica organizării, pregătirii şi desfăşurării tragerilor de luptă cu grupa şi plutonul de
infanterie (VM, CC), Bucureşti, 1989;
17. Manualul instrucţiei luptătorului, Sibiu, 2008;
18. Ordinul Şefului Statului Major General nr. SMG-47/15.08.2006, privind instrucţia şi
exerciţiile în Armata României, în perioada 2007-2010.
19. Metodica organizării, pregătirii şi desfăşurării exerciţiilor la nivel grupă şi pluton,
Bucureşti, 2007;
20. Dispoziţie privind planificarea, desfăşurarea şi analiza exerciţiilor în Armata României,
SMG-91/10.11.2011MRU-3/1, Instrucţiuni privind aprecierea cadrelor militare, Bucureşti,
2007.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Leadership în câmp tactic au ca scop dezvoltarea abilităţilor de
conducere ale absolvenţilor în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor specifice
subunităţilor din Forţele Terestre şi corespund următoarelor repere teoretice şi practice
contemporane:
- Participarea activă a studenţilor, parteneriat între educator şi studenţi
- Metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare
- Leadership situaţional specific organizaţiei militare
 Tematica disciplinei Leadership în câmp tactic corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
- Formarea unui limbaj operaţional comun
- Utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice domeniului militar
- Desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor
- Utilizarea tehnologiei moderne
- Înţelegerea modalităţilor de concretizare a cunoştinţelor teoretice în planificarea,
pregătirea, executarea şi evaluarea acţiunilor militare

681
10. Evaluare
10.3.
Tip Pondere
10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare
activitate din nota
finală
 Cunoaşterea conceptelor şi teoriilor care
fundamentează organizarea şi
funcţionarea structurile de comandă şi
stat major;
 Utilizarea unui algoritm specific pentru Probă scrisă
planificarea, pregătirea, executarea şi - 20 itemi (a câte 0,25
evaluarea acţiunilor militare; puncte pentru fiecare
răspuns integral corect) –
 Elaborarea corectă a unui document de
5 puncte;
conducere specific pentru conducerea
-2 subiecte descriptive (din
10.4. forţelor
care să rezulte studierea şi 65 %
Curs  Explicarea algoritmilor care stau la baza
înţelegerea informaţiilor
elaborării unui plan de acţiune
prezentate la prelegeri şi a
 Explicarea leadership-ului în context celor acumulate prin
organizaţional militar; studierea bibliografiei
 Utilizarea leadership-ului în indicate) – 4 puncte
proiectarea şi desfăşurarea activităţilor - din oficiu – 1 punct
specifice organizaţiei militare;
 Utilizarea teoriilor în formularea şi
argumentarea unor puncte de vedere
personale.
 Utilizarea corectă a conceptelor specifice
domeniului;
 Aplicarea cunoştinţelor în organizarea
unei şedinţe de lucru (breafing);
10.5.  Manifestarea unei atitudini pozitive şi
Portofoliu (20%)
Seminar/ responsabile faţă de exercitarea 35%
Dezbateri seminar (15%)
laborator funcţională a rolurilor profesionale;
 Valorificarea informaţiilor obţinute în
elaborarea unor produse ştiinţifice (eseu,
referat) de natură să formeze capacităţi
de analiză, sinteză şi interpretare.
10.6. Standard minim de performanţă
- Utilizarea corectă a noţiunilor generale şi a conceptelor asociate disciplinei Leadership
în câmp tactic, exprimarea unor puncte de vedere personale, argumentate ştiinţific, în
cadrul dezbaterilor organizate în cadrul seminariilor – nota minimă 5 (cinci)
- Realizarea şi predarea unui portofoliu, din care să rezulte înţelegerea conexiunilor
dintre conceptele specifice disciplinei Leadership în câmp tactic, în conformitate cu
cerinţele indicate – nota minimă 5 (cinci)
- Nota minimă evaluare finală: 5 (cinci)

682
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe Militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei ECOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Dănuţ MOŞTEANU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Dănuţ MOŞTEANU
Obligatorie, de
2.4. Anul de 2.6. Tipul [Link] bază pentru
III 2.5. Semestrul 6 Ex.
studiu de evaluare disciplinei specializarea în
armă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

[Link]/
3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2. curs 2 2
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6 seminar/
32 din care 3.5. curs 16 16
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 27
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi 12
pe teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 27
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 68
3.8. Total ore pe semestru 100
3.9. Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum
4.2. de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului

5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului

683
6. Competenţele specifice acumulate
profesionale
Competenţe

C2.4 Aplicarea standardelor spcifice pentru evaluarea activităţilor organizaţiei militare

C4.5. Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite

CT3 Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională continuă, utilizarea

transversale
Competenţe

eficientă a abilităţilor lingvistice, a cunoştinţelor de tehnologia informaţiei şi a

comunicării, prin corelarea cu necesităţiile şi facilităţile de dezvoltare profesională
specifice organizaţiei militare.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

cunoaşterea şi utilizarea corectă a noţiunilor de bază
7.1. Obiectivul general al specifice ecologiei şi protecţiei mediului;
disciplinei identificarea de termeni, relaţii, procese şi conexiuni
specifice ecologiei şi protecţiei mediului;
explicarea şi interpretarea unor concepte, procese şi
fenomene specifice domeniului ecologiei şi protecţiei
7.2. Obiectivele specifice mediului;
explicarea instrumentelor de management şi evaluare
de mediu necesare organizaţiei militare.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Bazele ecologiei. Definiţie. Ramurile Expunere,
ecologiei Conversaţie

Noţiunea de biotop. Definiţie. Caracteristici. Explicaţie

Noţiunea de biocenoză. Definiţie. Expunere,

Caracteristici. Explicaţie

Ecologia populaţiilor. Definiţie. Caracteristici. Expunere

Conceptul de ecosistem. Definiţie. Expunere,

Caracteristici. Conversaţie

Funcţiile ecosistemului. Expunere

Expunere,
Tipologia ecosistemelor
Explicaţie
Expunere,
Dinamica ecosistemelor
Explicaţie
Expunere,
Poluarea mediului
Explicaţie
Expunere,
Protecţia mediului
Explicaţie

684
Bibliografie:
1. BOTNARIUC, N., VĂDINEANU, A., 1982, Ecologie, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
2. GODEANU, S., 1997, Elemente de monitoring ecologic / integrat, Editura Bucura
Mond, Bucureşti
3. PRICOPE, F., 2010, Monitoring ecologic, Bacău,
4. [Link] scribd. com/petrutanegoita/d/47771317-curs-Monitoring-ecologic
5. STUGREN, B., 1994, Ecologie teoretică, Editura Sarmis, Cluj-Napoca
6. *** Legea protecţiei mediului, Monitorul oficial al României nr. 304/1995
8.2. Seminar Metode de predare Observaţii
Expunere,
Poluarea apei, solului şi a aerului
Conversaţie,
Expunere
Măsuri de protecţie a calităţii apei, solului , Studiu de caz
aerului Dezbatere
Problematizare
Controlul calităţii mediului în ecosisteme Prezentare referate
autorizate Dezbatere

Măsuri de refacere ecologică IN-SITU- EX- Prezentare referate

SITU Dezbatere
1.3. Laborator Metode de predare Observaţii
Expunere
Studiu de caz
Determinarea Ph-ului apei de suprafaţă
Dezbatere
Problematizare
Expunere
Studiu de caz
Determinarea conţinutului de CO
Dezbatere
Problematizare
Expunere
Studiu de caz
Determinarea conţinutului de în apă
Dezbatere
Problematizare
Expunere
Studiu de caz
Determinarea sulfaţiilor şi sulfiţiilor
Dezbatere
Problematizare
Bibliografie:
1. BOTNARIUC, N., VĂDINEANU, A., 1982, Ecologie, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
2. GODEANU, S., 1997, Elemente de monitoring ecologic / integrat, Editura Bucura
Mond, Bucureşti
3. PRICOPE, F., 2010, Monitoring ecologic, Bacău,
4. [Link] scribd. com/petrutanegoita/d/47771317-curs-Monitoring-ecologic
5. STUGREN, B., 1994, Ecologie teoretică, Editura Sarmis, Cluj-Napoca
6. *** Legea protecţiei mediului, Monitorul oficial al României nr. 304/1995

685
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei corespund următoarelor repere teoretice şi practice contemporane:
 Atitudine constructivă faţă de dobândirea de cunoştinţe din domeniul ecologiei şi
protecţiei mediului, ca obiect de studiu interdisciplinar, cu valenţe aplicative, utile în
soluţionarea diverselor probleme manageriale, indiferent de nivel;
Tematica disciplinei corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Desfăşurarea standardizată a activităţilor în cadrul organizaţiilor;
 Participarea activă şi cointeresarea în procesul de luare a deciziei pe diferite paliere.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode
10.1. Criterii de evaluare Pondere din
activitate de evaluare
nota finală
- utilizarea corectă a conceptelor
fundamentale ale ecologiei şi protecţiei
mediului;
10.4. Curs Probă scrisă 70%
- să cunoască principalele metode şi
procedee utilizate în ecologie şi protecţia
mediului.
- să cunoască particularităţile specifice
ecologiei şi protecţiei mediului;
10.5. Referat,
- să aplice corect tehnicile şi 30%
Laborator Test
instrumentele specifice ecologiei şi
protecţiei mediului.
10.6. Standard minim de performanţă

- utilizarea corectă a cel puţin unui metode de analiză şi a unei tehnici specifice
ecologiei şi protecţiei mediului pentru soluţionarea unei probleme specifice domeniului

686
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei INFORMAŢII MILITARE (III)
2.2. Titularul activităţilor de curs Cdor. [Link]. Stelian TEODORESCU
2.3. Titularul activităţilor de
Cdor. [Link]. Stelian TEODORESCU
seminar
Disciplină de
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul bază pentru
III 2.5. Semestrul 6 Ex.
studiu de evaluare disciplinei specializarea în
armă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2. curs 2 [Link]/laborator 2
3.4. Total ore din planul de
32 din care 3.5. curs 16 3.6. seminar/laborator 16
învăţământ
3.7. Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 20
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 22
Tutoriat -
Examinări 6
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 68
3.8. Total ore pe semestru 100
3.9. Numărul de credite 4

4. Precondiţii

4.1. de curriculum - Parcurgerea disciplinei „Informaţii Militare (II)”

4.2. de competenţe -

5. Condiţii
5.1. de desfăşurare a cursului -
5.2. de desfăşurare a
-
seminarului/laboratorului

687
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă şi
utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
Competenţe profesionale

probleme specifice.
C4.1. Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare,
politicilor şi strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea
principiilor doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a
actelor normative specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea
principalelor concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a
limbajului de specialitate.
C4.5. Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite.
transversale
Competenţe

CT1. Îndeplinirea responsabilă a sarcinilor profesionale, cu respectarea valorilor şi

eticii profesiei de ofiţer, în condiţii de autonomie restrânsă şi asistenţă calificată, pe
baza principiilor, normelor şi a valorilor regulamentelor militare.

7. Obiectivele disciplinei
Cunoaşterea, asimilarea şi operarea adecvată cu principalele
noţiuni, concepte, principii şi terminologia ce definesc
7.1. Obiectivul general
exploatarea surselor deschise de informaţii, managementul
al disciplinei
cererilor de informaţii şi latura operativă a activităţii de
informaţii militare.
 Cunoaşterea terminologiei, conceptelor specfice şi a
principalelor activităţi în exploatarea surselor deschise de
informaţii.
 Cunoaşterea procedurilor de lucru cu sursele umane pentru
realizarea obiectivului de culegere de date şi informaţii în
7.2. Obiectivele
sprijinul cunoaştzerii la nivel strategic
specifice
 Cunoaşterea tehnicii specifice şi a procedeelor de utilizare
a acesteia pentru desfăşurarea activităţilor informativ-operative .
 Asumarea voluntară a responsabilităţilor specifice
domeniului informaţiilor militare asociate cu cerinâa de
conspirativitate a activităţii operative.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Nr. ore
Expunere
Sursele OSINT – generator de matrici pentru
Explicaţie 2
celelalte tipuri de surse de informaţii.
Conversaţie
Expunere
Managementul cererilor de informaţii şi rolul
Explicaţie 2
feedback-ului în activitatea de intelligence.
Conversaţie
Expunere
Demonstraţie
Modul de elaborare şi susţinere a unui briefing. 2
Explicaţie
Conversaţie

688
 Expunere
Activitatea operativă: definiţie; scop; cerinţe. Explicaţie 2
Conversaţie
Expunere
Explicaţie
Procedee de culegere a datelor şi informaţiilor. 4
Demonstraţie
Conversaţie
Expunere
Explicaţie
Proceduri de lucru cu sursele umane. 2
Demonstraţie
Conversaţie
Expunere
Explicaţie
Legenda şi acoperirea. 2
Demonstraţie
Conversaţie
Bibliografie:
1. Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României, Monitorul Oficial al României,
Partea I nr. 163 din 07/08/1991;
2. Legea apărării naţionale a României nr. 45/1994, Monitorul Oficial al României, Partea I
nr. 172 din 07/07/1994;
3. Carta Albă a Securităţii Apărării Naţionale, Bucureşti, 2004;
4. Strategia de securitate naţională a României, Bucureşti, 2007;
5. Strategia Naţională de Apărare, Bucureşti, 2010;
6. I.P.S.3, Doctrina pentru informaţii, contrainformaţii şi securitate a armatei, Bucureşti,
2005.
7. AJP 2.0., Doctrina pentru Informaţii, Contrainformaţii şi Securitate NATO, 2004;
8. Plăviţu Dan, FRĂŢILĂ Ovidiu Ilie, Serviciul de Informaţii al Armatei Române – tradiţie
şi continuitate, Editura Axioma Print, Bucureşti, 2009;
9. Moldoveanu, Daniel Andrei, Comunitatea Naţională de Informaţii – de la concept la
operaţionalizare, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2009;
10. FM 2-22.3 – Human Intelligence Collector Operations, September, 2006.
8.2. Seminar şi laborator Metode de predare Observaţii
Expunere
Sursele OSINT – generator de matrici pentru
Explicaţie 2
celelalte tipuri de surse de informaţii.
Conversaţie
Expunere
Managementul cererilor de informaţii şi rolul
Explicaţie 2
feedback-ului în activitatea de intelligence.
Conversaţie
Expunere
Demonstraţie
Modul de elaborare şi susţinere a unui briefing. 2
Explicaţie
Conversaţie
Expunere
Activitatea operativă: definiţie; scop; cerinţe. Explicaţie 2
Conversaţie
Expunere
Explicaţie
Procedee de culegere a datelor şi informaţiilor. 6
Demonstraţie
Conversaţie

689
 Expunere
Explicaţie
Proceduri de lucru cu sursele umane. 2
Demonstraţie
Conversaţie
Bibliografie:
1. Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României, Monitorul Oficial al
României, Partea I nr. 163 din 07/08/1991;
2. Legea apărării naţionale a României nr. 45/1994, Monitorul Oficial al României, Partea I
nr. 172 din 07/07/1994;
3. Carta Albă a Securităţii Apărării Naţionale, Bucureşti, 2004;
4. Strategia de securitate naţională a României, Bucureşti, 2007;
5. Strategia Naţională de Apărare, Bucureşti, 2010;
6. I.P.S.3, Doctrina pentru informaţii, contrainformaţii şi securitate a armatei, Bucureşti,
2005;
7. AJP 2.0., Doctrina pentru Informaţii, Contrainformaţii şi Securitate NATO, 2004;
8. Plăviţu Dan, FRĂŢILĂ Ovidiu Ilie, Serviciul de Informaţii al Armatei Române – tradiţie
şi continuitate, Editura Axioma Print, Bucureşti, 2009;
9. Moldoveanu, Daniel Andrei, Comunitatea Naţională de Informaţii – de la concept la
operaţionalizare, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti , 2009;
10. FM 2-22.3 – Human Intelligence Collector Operations, September, 2006.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Informaţii militare (III) corespund următoarelor repere teoretice şi
practice contemporane:
 Diversitatea procedurilor de culegere a informaţiilor în cadrul domeniului
informaţiilor militare până la nivel strategic;
 Tematica disciplinei Informaţii militare (III) corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
 Formarea unui limbaj operaţional comun;
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice domeniului surselor deschise
de informaţiilor şi managementului cererilor de informaţii şi laturii operative a domeniului
informaţiilor militare;
 Înţelegerea modalităţilor de concretizare a cunoştinţelor teoretice în practica activităţii
de informaţii militare.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi
conceptelor specifice laturii operative în
domeniul informaţiilor militare;
10.4. Curs  Cunoaşterea şi punerea în practică în mod Probă scrisă 60 %
adecvat a regulilor specifice managementului
cererilor de informaţii şi exploatarii surselor
deschise de informaţii;
690
  Cunoaşterea şi utilizarea procedeelor de
lucru cu sursele umane şi sursele;
 Abilităţi minime în explicarea şi utlizarea
procedurilor de lucru în cadrul activităţilor
informativ-operative;
 Înţelegerea şi dezvoltarea de abilităţi
10.5.
minime în desfăşurarea actvităţilor de Referat,
Seminar/ 40 %
exploatarea a surselor deschise de informaţii Studiu de caz
laborator
şi management al cererilor de informaţii;
 Manifestarea unei atitudini pozitive şi
responsabile faţă de implicaţiile teoriei
militare în formarea profesională.
10.6. Standard minim de performanţă
- definirea noţiunilor generale şi explicarea conceptelor specifice laturii operative a
domeniului informaţiilor militare;
- înţelegerea şi explicarea activităţilor specifice managementului cerinţelor de informaţii şi
exploatării surselor deschise de informaţii;
- întocmirea şi prezentarea unui referat prin abordarea unei probleme definite pe baza
tematicii prezentate;
- atitudine pozitivă în raport cu sarcinile didactice.

691
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei CONTRAINFORMAŢII MILITARE (III)
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Victor BOBOC
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Victor BOBOC
Disciplină de
2.6. Tipul
2.4. Anul de 2.7. Regimul bază pentru
III 2.5. Semestrul 6 de Ex.
studiu disciplinei specializarea în
evaluare
armă

3. Timpul total estimat

3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2. curs 2 [Link]/laborator 2
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
32 din care 3.5. curs 16 16
învăţământ laborator
3.7. Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 22
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 29
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi -
3.7. Total ore studiu individual 68
3.8. Total ore pe semestru 100
3.9. Numărul de credite 4

4. Precondiţii

4.1. de curriculum Parcurgerea disciplinei „Contrainformaţii (II)”.

4.2. de competenţe -

5. Condiţii
- existenţa unei săli de clasă unde să se poată
5.1. de desfăşurare a cursului desfăşura activităţi nivel Secret, dotată cu PC,
proiector şi ecran proiecţie.
5.2. de desfăşurare a - pregătire teoretică şi practic-aplicativă adecvată pe
seminarului/laboratorului baza cunoştinţelor predate.

692
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
Competenţe profesionale
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice.
C4.1. Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare,
politicilor şi strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea
principiilor doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a
actelor normative specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea
principalelor concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a
limbajului de specialitate.
C4.5. Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite.
transversale
Competenţe

CT1. Îndeplinirea responsabilă a sarcinilor profesionale, cu respectarea

valorilor şi eticii profesiei de ofiţer, în condiţii de autonomie restrânsă şi
asistenţă calificată, pe baza principiilor, normelor şi a valorilor regulamentelor
militare.

7. Obiectivele disciplinei
Cunoaşterea, asimilarea şi operarea adecvată a noţiunilor,
7.1. Obiectivul general
conceptelor, sintagmelor şi principiilor ce definesc domeniul
al disciplinei
contrainformaţii şi securitate militară.
 să utilizeze conceptele de bază privind definirea şi
identificarea ameninţărilor şi riscurilor la adresa securităţii
militare şi naţionale;
 să identifice şi să argumenteze caracterul vulnerabilităţilor
la adresa instituţiei militare şi securităţii naţionale;
 să explice elementele de bază privind fluxul informaţional
specific domeniului contrainformaţii;
 să demonstreze rolul şi locul formelor permanente ale
activităţii de contrainformaţii în Armata României
 să prezinte şi să justifice etapele formelor planificate şi
organizate ale activităţii de contrainformaţii militare;
 să explice locul şi rolul proceselor de planificare,
organizare, coordonare în cadrul activităţii de contrainformaţii
7.2. Obiectivele
militare;
specifice
 să stabilească şi să utilizeze adecvat tehnicile de bază ale
activităţii de contrainformaţii militare;
 să identifice ameninţările, riscurile şi vulnerabilităţile unei
zone/mediu din responsabilitatea instituţiei militare;
 să explice şi să argumenteze legalitatea utilizării tehnicilor
de contrainformaţii,.
 să elaboreze şi să aplice măsuri de asigurare a sprijinului de
contrainformaţii prin utilizarea tehnicilor de contrainformaţii;
 să argumenteze necesitatea promovării şi dezvoltării
sentimentelor de ataşament şi loialitate faţă de organismul militar;
 să justifice şi să argumenteze necesitatea aplicării măsurilor
de asigurare a protecţiei contrainformative a persoanelor,
informaţiilor, entităţilor militare în contextul mediului de
693
 securitate naţional, regional şi internaţional,
 să manifeste iniţiativă, flexibilitate şi o atitudine pro-activă
în plan profesional pentru identificarea, prevenirea şi
contracararea ameninţărilor şi riscurilor la adresa securităţii
militare.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Nr. ore
Expunere
Rolul şi locul sprijinul de contrainformaţii în
Explicaţie 1
Armata României
Conversaţie
Expunere
Ameninţările şi riscurile la adresa securităţii
Explicaţie 2
militare şi naţionale
Conversaţie
Expunere
Rolul sprijinului de contrainformaţii în
Explicaţie 1
identificarea şi gestionarea vulnerabilităţilor
Conversaţie
Expunere
Forme de realizare a sprijinului de
Explicaţie 2
contrainformaţii
Conversaţie
Expunere
Planificarea şi organizarea formelor de realizare a
Explicaţie 3
sprijinul de contrainformaţii
Conversaţie
Expunere
Tehnici şi acţiuni de bază ale activităţii de
Explicaţie 6
contrainformaţii
Conversaţie
Expunere
Elemente de bază privind fluxul informaţiilor în
Explicaţie 1
cadrul asigurării sprijinului de contrainformaţii
Conversaţie
Bibliografie:
1. Hotărârea Guvernului nr. 353/2002, pentru aprobarea Normelor privind protecţia
informaţiilor clasificate ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în România;
2. Nota nr.S/57 - 134/17.04.2003 a Guvernului României cu măsurile referitoare la
implementarea standardelor privind protecţia informaţiilor clasificate la nivelul tuturor
ministerelor;
3. Ordinul ministrului apărării naţionale nr.M.S.159/16.12.2002 pentru aprobarea "P.I.C.-1,
Norme privind protecţia informaţiilor clasificate în Armata României", Capitolul I, Secţiunea
a 4-a, Art.32, pct.a, Capitolul III, Secţiunea 1, Art.127, pct.(1) - anexa nr.13;
4. Ordinul directorului general al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării [Link]. (S)
215/22.05.2003 privind Planul de măsuri şi stadiul de îndeplinire a sarcinilor pentru realizarea
obiectivelor dispuse de Guvernul României cu Nota S.P.57 - 134 din 17.04.2003;
5. I.A. 98, Instrucţiuni arhivistice;
6. I.A.-40 - Ghidul de clasificare al informaţiilor secrete de stat în Ministerul Apărării
României;
7. Norme privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu în relaţiile [Link].N. cu agenţii
economici şi asigurarea specifică a achiziţiilor publice care nu implică accesul ofertanţilor la
informaţii militare clasificate, Bucureşti 2003;
8. Regulamentul de ordine interioară - R.G.-1, ed. 2000, aprobat prin Ordinul ministrului
apărării naţionale nr. M 42/27.04.2000, cap. II, IV;
9. Regulamentul serviciului interior - R.G. 2, ed. 2002, aprobat prin Ordinul ministrului
694
apărării naţionale nr. M 1/08.01.2002, cap. II, III, V;
10. Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M 74/19.06.2002 privind modificarea şi
completarea Regulamentului serviciului interior - R.G.2.

8.2. Seminar şi laborator Metode de predare Observaţii

Expunere
Rolul sprijinului de contrainformaţii în
Explicaţie
identificarea şi gestionarea vulnerabilităţilor
Conversaţie
Expunere
Forme de realizare a sprijinului de
Explicaţie
contrainformaţii
Conversaţie
Expunere
Planificarea şi organizarea sprijinul de
Explicaţie
contrainformaţii
Conversaţie
Expunere
Tehnici şi acţiuni de bază ale activităţii de
Explicaţie
contrainformaţii
Conversaţie
Expunere
Elemente de bază privind fluxul informaţiilor în
Explicaţie
cadrul asigurării sprijinului de contrainformaţii
Conversaţie
Bibliografie:
1. Hotărârea Guvernului nr. 353/2002, pentru aprobarea Normelor privind protecţia
informaţiilor clasificate ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în România;
2. Nota nr.S/57 - 134/17.04.2003 a Guvernului României cu măsurile referitoare la
implementarea standardelor privind protecţia informaţiilor clasificate la nivelul tuturor
ministerelor;
3. Ordinul ministrului apărării naţionale nr.M.S.159/16.12.2002 pentru aprobarea "P.I.C.-1,
Norme privind protecţia informaţiilor clasificate în Armata României", Capitolul I, Secţiunea
a 4-a, Art.32, pct.a, Capitolul III, Secţiunea 1, Art.127, pct.(1) - anexa nr.13;
4. Ordinul directorului general al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării [Link]. (S)
215/22.05.2003 privind Planul de măsuri şi stadiul de îndeplinire a sarcinilor pentru realizarea
obiectivelor dispuse de Guvernul României cu Nota S.P.57 - 134 din 17.04.2003;
5. I.A. 98, Instrucţiuni arhivistice;
6. I.A.-40 - Ghidul de clasificare al informaţiilor secrete de stat în Ministerul Apărării
Naţionale;
7. Norme privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu în relaţiile [Link].N. cu agenţii
economici şi asigurarea specifică a achiziţiilor publice care nu implică accesul ofertanţilor la
informaţii militare clasificate, Bucureşti 2003;
8. Regulamentul de ordine interioară - R.G.-1, ed. 2000, aprobat prin Ordinul ministrului
apărării naţionale nr. M 42/27.04.2000, cap. II, IV;
9. Regulamentul serviciului interior - R.G. 2, ed. 2002, aprobat prin Ordinul ministrului
apărării naţionale nr. M 1/08.01.2002, cap. II, III, V;
10. Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M 74/19.06.2002 privind modificarea şi
completarea Regulamentului serviciului interior - R.G.2.

695
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Contrainformaţii militare (III) corespund următoarelor repere
teoretice şi practice contemporane:
 Analiza mediului de securitate contemporan;
 Diversitatea acţiunilor de contrainformaţii militare;
 Adaptarea serviciilor de informaţii la mediul strategic.
Tematica disciplinei Contrainformaţii militare (III) corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
 Formarea unui limbaj operaţional comun;
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice domeniului informaţii pentru
apărare;
 Identificarea şi interpretarea ameninţărilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor la adresa
securităţii naţionale din perspectiva domeniului informaţii pentru apărare;
 Înţelegerea modalităţilor de concretizare a cunoştinţelor teoretice în practica activităţii
de contrainformaţii şi securitate militară;
 Conştientizarea necesităţii existenţei serviciului de contrainformaţii şi securitate
militară şi a rolului acestuia în fundamentarea deciziilor la nivel strategic.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate de evaluare din nota
finală
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor
specifice domeniului contrainformaţii şi
securitate militară;
 Realizarea de conexiuni între palierele
activităţii de contrainformaţii şi de securitate Lucrare
10.4. Curs 60%
militară; scrisă
 Utilizarea teoriilor specifice în formularea şi
argumentarea unor puncte de vedere privind
transformările ce au loc în domeniul
contrainformaţii şi securitate militară.
 Abilităţi minime în explicarea conceptelor
fundamentale specifice domeniului
contrainformaţii şi securitate militară.;
 Materializarea grafică corectă a etapelor
10.5. ciclului informaţional; Referat,
Seminar/  Explicarea rolului structurilor de Studiu de 40 %
laborator contrainformaţii şi securitate militară în protecţia caz
informaţiilor clasificate;
 Manifestarea unei atitudini pozitive şi
responsabile faţă de implicaţiile teoriei militare
în formarea profesională.

696
10.6. Standard minim de performanţă
 Definirea noţiunilor generale şi explicarea determinărilor, tendinţelor şi perspectivelor
de evoluţie în domeniul contrainformaţiilor şi securităţii militare;
 Întocmirea şi prezentarea a unui referat (din tematica prevăzută la laborator) prin care
demonstrează că au înţeles şi sunt în măsură să formuleze aprecieri şi concluzii în legătură cu
aspectele studiate;
 Prezenţa la orele de curs şi angajarea în rezolvarea lucrărilor de laborator.

697
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei LEADERSHIP ÎN CÂMP TACTIC
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Constantin GRIGORAŞ
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Constantin GRIGORAŞ
Obligatorie, de
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul bază pentru
III 2.5. Semestrul 6 Ex.
studiu de evaluare disciplinei specializarea în
armă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2. curs 1 [Link]/laborato 1
3.4. Total ore din planul de
32 din care 3.5. curs 16 3.6. seminar/laborato 16
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 18
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe
14
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14
Tutoriat
Examinări 2
Alte activităţi …
3.7. Total ore studiu individual 48
[Link] ore pe semestru 80
3.9. Numărul de credite 4
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
Leadership militar, Scenarii tactice, Tactică generală, Comportament
4.1. de curriculum
organizaţional militar
C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în organizaţie
C1.1 Descrierea conceptelor, teoriilor, paradigmelor şi metodologiilor
utilizate de leadership
C1.2 Explicarea şi interpretarea fenomenelor specifice leadershipului
utilizând cunoştinţele fundamentale
4.2. de competenţe C1.3 Aplicarea conceptelor şi teoriilor fundamentale pentru rezolvarea unor
probleme bine definite specifice domeniului ştiinţe militare şi informaţii
C1.4 Analiza organizaţiei militare, identificarea problemelor şi luarea
deciziei pentru aplicarea măsurilor de eliminare a disfuncţiilor
C1.5 Elaborarea şi aplicarea procedurilor specifice pentru optimizarea
conducerii organizaţiei militare

698
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
Sală de curs dotată cu vcalculator şi
5.1. de desfăşurare a cursului
videoproiector
5.2. de desfăşurare a
Sală de seminar dotată cu flipchart
seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

C4. Aplicarea cunoştinţelor
de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă şi utilizarea capabilităţilor
armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de probleme specifice
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
Competenţe profesionale

organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite

C5. Implementarea strategiilor de instruire şi de evaluare a
performanţelor în cadrul instrucţiei individuale şi colective
C5.4 Evaluarea nivelului şi calităţii performanţei educaţionale. identificarea
disfuncţionalităţilor şi măsurilor de reglare a procesului instrucţiei
C6. Aplicarea tehnicilor militare de acţiune individuală în diferite contexte
situaţionale
C6.4 Evaluarea riscului în spaţiul de luptă tactic şi integrarea adecvată a
procedeelor şi tehnicilor de acţiune individuală în ansamblul acţiunilor de grup
în situaţii de luptă simulată
C6.5 Proiectarea procedeelor de acţiune individuală în funcţie de caracteristicile
situaţiilor şi utilizarea eficientă şi oportună a aparaturii, armamentului şi
echipamentelor din dotare pentru îndeplinirea misiunii
transversale
Competenţe

- Exercitarea leadership-ului în cadrul echipei, inclusiv al echipelor multinaţionale

- Capacitatea de a fi un lider ataşat eticii şi deontologiei profesionale, un partener
eficace în sistemul managerial al organizaţiilor, inclusiv al organizaţiilor
multinaţionale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul Particularizarea teoriilor specifice leadership-ului la contextul
general al organizaţional militar centrat pe planificare, pregătire, executare şi
disciplinei evaluarea acţiunilor militare
 Cunoaşterea conceptelor şi teoriilor privind organizarea şi funcţionarea
structurilor de comandă şi stat major
 Particularizarea şi integrarea conceptelor specifice leadership-ului în
organizarea şi desfăşurarea acţiunilor militare
 Cunoaşterea conceptelor teoretice privind evaluarea şi asumarea
riscurilor în acţiunea militară
 Aplicarea normativelor în vigoare pentru organizarea şi conducerea
7.2. Obiectivele
proceselor de instrucţie în organizaţia militară
specifice
 Cunoaşterea documentelor de conducere utilizate pentru planificarea şi
desfăşurarea acţiunilor militare precum şi aplicarea corectă a procedurilor
de conducere a forţelor la nivel tactic
 Înţelegerea principiilor şi normelor care stau la baza asigurării cu resurse
umane şi materiale pe timpul acţiunilor militare
 Familiarizarea cu modul de organizare şi conducere a unei şedinţe de
lucru (breafing) specifică planificării unei acţiuni militare

699
  Valorificarea informaţilor obţinute pentru planificarea, pregătirea,
executarea şi evaluarea acţiunilor militare şi nivelului instruirii structurilor
militare de nivel grupă/pluton.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Organizarea şi funcţionarea structurilor de Expunere, Scheme, slide-uri de
explicaţie, prezentare a
comandă şi stat major la nivel B/Bg./D.
conversaţie conţinuturilor
Expunere, Scheme, slide-uri de
Rolul şi relaţionări ale liderului în acţiunea
explicaţie, prezentare a
militară
conversaţie conţinuturilor
Expunere, Scheme, slide-uri de
Proceduri de conducere a forţelor explicaţie, prezentare a
conversaţie conţinuturilor
Expunere, Scheme, slide-uri de
Documente de planificare, pregătire,
explicaţie, prezentare a
executare şi evaluare a operaţiilor
conversaţie conţinuturilor
Expunere, Scheme, slide-uri de
Repetiţii în pregătirea operaţiilor explicaţie, prezentare a
conversaţie conţinuturilor
Expunere, Scheme, slide-uri de
Proceduri de control operativ explicaţie, prezentare a
conversaţie conţinuturilor
Expunere, Scheme, slide-uri de
Sincronizarea acţiunilor pe câmpul de luptă explicaţie, prezentare a
conversaţie conţinuturilor
Expunere, Scheme, slide-uri de
Leadership situaţional în câmp tactic explicaţie, prezentare a
conversaţie conţinuturilor
Bibliografie:
1. Bennis, W., Nanus, B., Liderii: strategii pentru preluarea conducerii, Bucureşti, Editura
Bussiness Tech international Press, 2000
2. Goleman, D., Boyatzis, R., McKee, A., Inteligenţa emoţională în leadership, Bucureşti,
Editura Curtea Veche, 2005
3. Johns, G., Comportament organizaţional, Bucureşti, Editura Economică, 1998
4. Manfred, K.V., Leadership: arta şi măestria de a conduce, Bucureşti, Editura Codecs,
2003
5. Sfârlog, B., Ralea, M., Giurcă, D.F., Leadership organizaţional militar, curs, Editura
Academiei Forţelor Terestre, 2010
6. Sfârlog, B., Ralea, M., Giurcă, D.F., Leadership organizaţional militar, caiet de seminar,
Editura Academiei Forţelor Terestre, 2010
7. Zlate, M., Leadership şi management , Iaşi, Editura Polirom, 2004
8. Zlate, M., Tratat de psihologie organizaţional-managerială, vol. 1, 2, Iaşi, Editura
Polirom, 2007
9. SMG / P.F.-5 Doctrina Planificării Operaţionale în Armata României
10. Grigoraş, Constantin, Operaţii de stabilitate şi de sprijin. Generarea şi regenerarea
forţelor, Editura Academiei Forţelor Terestre, 2011
11. Col. Ostropel Viorel, Instrucţia tactică a grupei şi plutonului de infanterie (exerciţii
tactice în complex), Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre, 1999.
700
 12. F.T.-2 Manualul activităţii de stat major a comandamentelor din Forţele Terestre în
operaţii
13. FM 22-100 Leadership;
14. Programul de instrucţie individuală la instrucţia tactică generală, Făgăraş, 2008;
15. Programul de instrucţie individuală la instrucţia metodică, Făgăraş, 2008;
16. Metodica instrucţiei tactice a grupei de infanterie, Bucureşti, 1988;
17. Metodica organizării, pregătirii şi desfăşurării tragerilor de luptă cu grupa şi plutonul de
infanterie (VM, CC), Bucureşti, 1989;
18. Manualul instrucţiei luptătorului, Sibiu, 2008;
19. Metodica organizării, pregătirii şi desfăşurării exerciţiilor la nivel grupă şi pluton,
Bucureşti, 2007;
20. Dispoziţie privind planificarea, desfăşurarea şi analiza exerciţiilor în Armata României,
SMG-91/10.11.2011
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Obs.

Seminar introductiv (prezentarea tematicii

Conversaţie, Slide-uri de prezentare a
seminariilor şi a cerinţelor pentru întocmirea
explicaţie conţinuturilor
portofoliilor)
Dezbatere, Scheme, slide-uri de
Structuri de comandă şi control la nivel tactic conversaţie, prezentare a
problematizare conţinuturilor
Studiu de caz,
Scheme, slide-uri de
dezbatere,
Proceduri de conducere a forţelor prezentare a
conversaţie,
conţinuturilor
descriere
Instructaje, repetiţii, control şi coordonare în Conversaţie,
Scheme, studii de caz
planificarea operaţiilor militare explicaţie
8.4 Laboratoare Metode de predare Obs.
Studiu de caz,
Organizarea şi desfăşurarea unui breafing de Dosar cu documente,
dezbatere,
informare/ analiză post-acţiune studii de caz
explicaţie
Studiu de caz,
Organizarea şi desfăşurarea unei repetiţii la
dezbatere, Scheme, studii de caz
macheta terenului
explicaţie
Studiu de caz,
Organizarea şi desfăşurarea unei repetiţii pe
dezbatere, Scheme, studii de caz
schemă / hartă
explicaţie
Studiu de caz,
Leadership situaţional, aplicaţie practică:
dezbatere, Scheme, studii de caz
jocul de război
explicaţie
Bibliografie:
1. Bennis, W., Nanus, B., Liderii: strageii pentru preluarea conducerii, Bucureşti, Editura
Bussiness Tech international Press, 2000
2. Goleman, D., Boyatzis, R., McKee, A., Inteligenţa emoţională în leadership, Bucureşti,
Editura Curtea Veche, 2005
3. Johns, G., Comportament organizaţional, Bucureşti, Editura Economică, 1998
4. Manfred, K.V., Leadership: arta şi măestria de a conduce, Bucureşti, Editura Codecs,
2003
5. Sfârlog, B., Ralea, M., Giurcă, D.F., Leadership organizaţional militar, curs, Editura
Academiei Forţelor Terestre, 2010
701
 6. Sfârlog, B., Ralea, M., Giurcă, D.F., Leadership organizaţional militar, caiet de seminar,
Editura Academiei Forţelor Terestre, 2010
7. Zlate, M., Leadership şi management , Iaşi, Editura Polirom, 2004
8. Zlate, M., Tratat de psihologie organizaţional-managerială, vol. 1, 2, Iaşi, Editura
Polirom, 2007
9. Col. Ostropel Viorel, Instrucţia tactică a grupei şi plutonului de infanterie (exerciţii
tactice în complex), Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre, 1999.
10. F.T.-2 Manualul activităţii de stat major a comandamentelor din Forţele Terestre în
operaţii
11. FM 22-100 Leadership;
12. Ordinul Şefului SMFT privind instrucţia şi exerciţiile în Forţele Terestre în perioada 2007-
2010, nr. SMFT-43/19.09.2006;
13. Programul de instrucţie individuală la instrucţia tactică generală, Făgăraş, 2008;
14. Programul de instrucţie individuală la instrucţia metodică, Făgăraş, 2008;
15. Metodica instrucţiei tactice a grupei de infanterie, Bucureşti, 1988;
16. Metodica organizării, pregătirii şi desfăşurării tragerilor de luptă cu grupa şi plutonul de
infanterie (VM, CC), Bucureşti, 1989;
17. Manualul instrucţiei luptătorului, Sibiu, 2008;
18. Ordinul Şefului Statului Major General nr. SMG-47/15.08.2006, privind instrucţia şi
exerciţiile în Armata României, în perioada 2007-2010.
19. Metodica organizării, pregătirii şi desfăşurării exerciţiilor la nivel grupă şi pluton,
Bucureşti, 2007;
20. Dispoziţie privind planificarea, desfăşurarea şi analiza exerciţiilor în Armata României,
SMG-91/10.11.2011MRU-3/1, Instrucţiuni privind aprecierea cadrelor militare, Bucureşti,
2007.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Leadership în câmp tactic au ca scop dezvoltarea abilităţilor de
conducere ale absolvenţilor în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor specifice
subunităţilor din Forţele Terestre şi corespund următoarelor repere teoretice şi practice
contemporane:
- Participarea activă a studenţilor, parteneriat între educator şi studenţi
- Metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare
- Leadership situaţional specific organizaţiei militare
 Tematica disciplinei Leadership în câmp tactic corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
- Formarea unui limbaj operaţional comun
- Utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice domeniului militar
- Desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor
- Utilizarea tehnologiei moderne
- Înţelegerea modalităţilor de concretizare a cunoştinţelor teoretice în planificarea,
pregătirea, executarea şi evaluarea acţiunilor militare

702
10. Evaluare
10.3.
Tip Pondere
10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare
activitate din nota
finală
 Cunoaşterea conceptelor şi teoriilor care
fundamentează organizarea şi
funcţionarea structurile de comandă şi
stat major;
 Utilizarea unui algoritm specific pentru Probă scrisă
planificarea, pregătirea, executarea şi - 20 itemi (a câte 0,25
evaluarea acţiunilor militare; puncte pentru fiecare
răspuns integral corect) –
 Elaborarea corectă a unui document de
5 puncte;
conducere specific pentru conducerea
-2 subiecte descriptive (din
10.4. forţelor
care să rezulte studierea şi 65 %
Curs  Explicarea algoritmilor care stau la baza
înţelegerea informaţiilor
elaborării unui plan de acţiune
prezentate la prelegeri şi a
 Explicarea leadership-ului în context celor acumulate prin
organizaţional militar; studierea bibliografiei
 Utilizarea leadership-ului în indicate) – 4 puncte
proiectarea şi desfăşurarea activităţilor - din oficiu – 1 punct
specifice organizaţiei militare;
 Utilizarea teoriilor în formularea şi
argumentarea unor puncte de vedere
personale.
 Utilizarea corectă a conceptelor specifice
domeniului;
 Aplicarea cunoştinţelor în organizarea
unei şedinţe de lucru (breafing);
10.5.  Manifestarea unei atitudini pozitive şi
Portofoliu (20%)
Seminar/ responsabile faţă de exercitarea 35%
Dezbateri seminar (15%)
laborator funcţională a rolurilor profesionale;
 Valorificarea informaţiilor obţinute în
elaborarea unor produse ştiinţifice (eseu,
referat) de natură să formeze capacităţi
de analiză, sinteză şi interpretare.
10.6. Standard minim de performanţă
- Utilizarea corectă a noţiunilor generale şi a conceptelor asociate disciplinei Leadership
în câmp tactic, exprimarea unor puncte de vedere personale, argumentate ştiinţific, în
cadrul dezbaterilor organizate în cadrul seminariilor – nota minimă 5 (cinci)
- Realizarea şi predarea unui portofoliu, din care să rezulte înţelegerea conexiunilor
dintre conceptele specifice disciplinei Leadership în câmp tactic, în conformitate cu
cerinţele indicate – nota minimă 5 (cinci)
- Nota minimă evaluare finală: 5 (cinci)

703
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei SCENARII TACTICE SPECIFICE ARMEI (Auto)
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Ioan VIRCA
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Ioan VIRCA
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
III 2.5. Semestrul 6 Ex. Opţional C
studiu evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 6 din care 3.2. curs 4 3.3. seminar/laborator 1/1
3.4. Total ore din planul de 48 din care 3.5. curs 32 3.6. seminar/laborator 16
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 40
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 20
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 77
3.8. Total ore pe semestru 125
3.9. Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Elemente de artă militară

4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs cu sistem de proiecţie -

5.2. de desfăşurare a
-
seminarului/laboratorului

704
6. Competenţele specifice acumulate
C6. Aplicarea tehnicilor militare de acţiune individuală în diferite contexte
situaţionale
C6.1 Identificarea şi definirea fundamentelor normative ale comportamentului
organizaţional militar în diferite contexte situaţionale
C6.2 Explicarea principiilor constructive şi de funcţionare a armamentului individual,
Competenţe profesionale

a modului de operare cu sistemele informaţionale, a modalităţilor de asigurare a

acţiunilor şi discriminarea procedeelor şi tehnicilor individuale şi colective de acţiune
în funcţie de contextul misiunii ordonate
C6.3 Aplicarea unor metodologii de instruire performante şi corelarea necesităţilor de
autoformare cu dinamica solicitărilor din organizaţia militară
C6.4 Evaluarea riscului în spaţiul de luptă tactic şi integrarea adecvată a procedeelor
şi tehnicilor de acţiune individuală în ansamblul acţiunilor de grup în situaţii de luptă
simulată
C6.5 Proiectarea procedeelor de acţiune individuală în funcţie de caracteristicile
situaţiilor şi utilizarea eficientă şi oportună a aparaturii, armamentului şi
echipamentelor din dotare pentru îndeplinirea misiunii
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Valorificarea informaţiilor şi abilităţilor tactice dobândite
7.1. Obiectivul general
pentru elaborarea documentelor de planificare, organizare şi
al disciplinei
conducere a instrucţiei individuale şi colective a militarilor.
 asimilarea, înţelegerea şi utilizarea corectă a noţiunilor şi
conceptelor cu care se operează în procesul de instruire specific
Forţelor Terestre
 prezentarea şi interpretarea principiilor de bază, a regulilor
şi normelor din domeniul activităţii de stat major.
7.2. Obiectivele specifice  utilizarea scenariilor tactice în procesul de instrucţie
individuală şi colectivă (tip grupă), corespunzător factorilor
situaţionali, caracteristicilor operaţiei şi obiectivelor
educaţionale.
 elaborarea scenariilor tactice cu rapiditate, adecvat
cadrului situaţional des schimbător, consecinţă a diversităţii
formelor şi procedeelor de luptă.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Expunere, Explicaţie,
C1: Noţiuni introductive privind instrucţia şi
Conversaţie, 2 ore
exerciţiile în forţele terestre.
Demonstraţie
Expunere, Explicaţie,
C2: Fundamente teoretice privind planificarea,
Conversaţie, 4 ore
proiectarea şi desfăşurarea exerciţiilor
Demonstraţie

705
C3: Scenarii tactice – mijloc de obiectivarea a Expunere, Explicaţie,
realităţii câmpului de luptă Conversaţie, 2 ore
Demonstraţie
Expunere, Explicaţie,
C4: Tipologia scenariilor Conversaţie, 2 ore
Demonstraţie
Expunere, Explicaţie,
C5: Metodologia eleborării scnariilor pentru
Conversaţie, 4 ore
desfăşurarea exerciţiilor
Demonstraţie
Expunere, Explicaţie,
C6: Reguli şi norme de stat major în realizarea
Conversaţie, 2 ore
scenariilor
Demonstraţie
Expunere, Explicaţie,
C7: Fundamente teoretice privind evaluarea
Conversaţie, 2 ore
instrucţiei colective în forţele terestre
Demonstraţie
Expunere, Explicaţie,
C8: Standardizarea instruirii individuale a
Conversaţie, 2 ore
militarilor
Demonstraţie
Expunere, Explicaţie,
C9: Standardizarea instruirii colective a
Conversaţie, 2 ore
militariilor
Demonstraţie
Expunere, Explicaţie,
C10: Particularizarea scenariului tactic la un
Conversaţie, 2 ore
exerciţiu orientat pe operaţii de transport
Demonstraţie
C11: Particularizarea scenariului tactic la un Expunere, Explicaţie,
exerciţiu orientat pe acţiunile plutonului Conversaţie, 2 ore
transport în sprijinul operaţiei ofensive Demonstraţie
C12: Particularizarea scenariului tactic la un Expunere, Explicaţie,
exerciţiu orientat pe acţiunile plutonului Conversaţie, 2 ore
transport în sprijinul operaţiei de apărare Demonstraţie
Expunere, Explicaţie,
C13: Plutonul de transport în operaţii
Conversaţie, 2 ore
intermediare-Scenarii specifice
Demonstraţie
Expunere, Explicaţie,
C14: Reflecţii ale scenariului tactic în
Conversaţie, 2 ore
documentele de conducere a operaţiei militare
Demonstraţie
Bibliografie:
Documente normative cu caracter informaţional general
*** S.M.F.T.-28 Ordinul privind instrucţia şi exerciţiile în Forţele Terestre, în perioada
2013-2015.
Documente normative în domeniul de referinţă
*** SMG –12, Manualul de semne convenţionale din Armata României, Bucureşti, 2014;
*** SMG – 91, Dispoziţie privind planificarea, desfăşurarea şi analiza exerciţiilor în Armata
României, Bucureşti 2011
*** SMFT – 13, Metodica organizării şi desfăşurării instrucţiei în forţele terestre, Bucureşti,
2009
*** Programele de instrucţie individual şi colectivă ale plutonului de transport

706
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Seminar introductiv Conversaţie 2 ore
Conversaţie
Exerciţiile – planificare, proiectare şi desfăşurare 2 ore
Explicaţie
Scenariile tactice – mijloace de obiectivare a Conversaţie
2 ore
realităţii câmpului de luptă Explicaţie
Conversaţie
Standardizarea instrucţiei individuale şi colective Explicaţie, 2 ore
Demonstraţie
8.3. Şedinţă practică
Conversaţie
Explicaţie
Elaborarea scenariului operaţia de transport 2 ore
Demonstraţie
Exerciţiu
Conversaţie
Explicaţie
Elaborarea scenariului operaţia ofensivă 2 ore
Demonstraţie
Exerciţiu
Conversaţie
Explicaţie
Elaborarea scenariului operaţia de apărare 2 ore
Demonstraţie
Exerciţiu
Conversaţie
Explicaţie
Elaborarea scenariului operaţia intermediară 2 ore
Demonstraţie
Exerciţiu
Bibliografie:
Documente normative cu caracter informaţional general
*** S.M.F.T.-28 Ordinul privind instrucţia şi exerciţiile în Forţele Terestre, în perioada
2013-2015.
Documente normative în domeniul de referinţă
*** SMG –12, Manualul de semne convenţionale din Armata României, Bucureşti, 2014;
*** SMG – 91, Dispoziţie privind planificarea, desfăşurarea şi analiza exerciţiilor în Armata
României, Bucureşti 2011
*** SMFT – 13, Metodica organizării şi desfăşurării instrucţiei în forţele terestre, Bucureşti,
2009
*** Programele de instrucţie individual şi colectivă ale plutonului de transport

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Scenarii tactice specifice armei auto corespund reperelor
epistemice contemporane din domeniul profesionalizării activităţii militarilor.
Tematica disciplinei Scenarii tactice specifice armei auto corespunde următoarelor cerinţe
ale angajatorilor:
 Desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor;
 Instruirea individuală şi colectivă a militarilor;
 Adecvarea pregătirii militarilor la fizionomia mediului de acţiune modern.

707
 10. Evaluare
10.3.
10.2.
Tip Pondere
10.1. Criterii de evaluare Metode de
activitate din nota
evaluare
finală
 utilizarea corectă a noţiunilor generale
asociate scenariilor tactice;
 identificarea conexiunilor dintre scenariile
tactice, ca mijloace de redare a realităţilor
10.4. Curs mediului de acţiune şi activităţile standard de Probă scrisă 70 %
instrucţie şi evaluare;
 asigurarea concordanţei dintre scopurile
etapelor cerinţei şi scenariile tactice (situaţiile,
momentele tactice) elaborate
10.5.  Elaborarea şi prezentarea portofoliului cu
Seminar/ următorul conţinut: scenarii tactice, scheme, Portofoliu 30 %
laborator exerciţii tactice
10.6. Standard minim de performanţă
- utilizarea corectă a noţiunilor generale asociate scenariilor tactice;
- elaborarea şi materializarea grafică a scenariilor tactice (situaţiilor, momentelor tactice),
conform metodologiei învăţate;
- întocmirea şi prezentarea unui exerciţiu tactic pe o temă dată;
- asigurarea concordanţei dintre scopurile etapelor cerinţei şi scenariile tactice (situaţiile,
momentele tactice) elaborate.

708
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei SCENARII TACTICE SPECIFICE ARMEI
(Tancuri)
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Constantin GRIGORAŞ
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Constantin GRIGORAŞ
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
III 2.5. Semestrul 6 Ex. Opţional C
studiu evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 6 din care 3.2. curs 4 3.3. seminar/ 1/1
laborator
3.4. Total ore din planul de 48 din care 3.5. curs 32 3.6. seminar/ 16
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 40
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi 20
pe teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 77
3.8. Total ore pe semestru 125
3.9. Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Elemente de artă militară

4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs cu sistem de proiecţie -

5.2. de desfăşurare a
-
seminarului/laboratorului

709
 6. Competenţele specifice acumulate
C3. Susţinerea procesului infodecizional în managementul organizaţiei militare
C3.2 Analiza, interpretarea şi explicarea fenomenelor specifice organizaţiei (militare)
C3.3 Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru modelarea deciziei şi analiza
fluxurilor de activităţi din organizaţie
C3.5 Elaborarea strategiilor de acţiune în raport cu finalităţile asumate de organizaţia
Competenţe profesionale

militară şi tendinţele de dezvoltare sociale şi economice

C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea
de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale
tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Valorificarea informaţiilor şi abilităţilor tactice dobândite
7.1. Obiectivul general
pentru elaborarea documentelor de planificare, organizare şi
al disciplinei
conducere a instrucţiei individuale şi colective a militarilor.
 asimilarea, înţelegerea şi utilizarea corectă a noţiunilor şi
conceptelor cu care se operează în procesul de instruire specific
Forţelor Terestre
 prezentarea şi interpretarea principiilor de bază, a regulilor şi
normelor din domeniul activităţii de stat major.
7.2. Obiectivele specifice  utilizarea scenariilor tactice în procesul de instrucţie
individuală şi colectivă, corespunzător factorilor situaţionali,
caracteristicilor operaţiei şi obiectivelor educaţionale.
 elaborarea scenariilor tactice cu rapiditate, adecvat cadrului
situaţional des schimbător, consecinţă a diversităţii formelor şi
procedeelor de luptă.

8. Conţinuturi
Metode de
8.1. Curs Observaţii
predare
Expunere,
C1: Noţiuni introductive privind instrucţia şi exerciţiile în Explicaţie,
2 ore
forţele terestre. Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
C2: Fundamente teoretice privind planificarea, proiectarea şi Explicaţie,
4 ore
desfăşurarea exerciţiilor Conversaţie,
Demonstraţie

710
 Expunere,
C3: Scenarii tactice – mijloc de obiectivarea a realităţii Explicaţie,
2 ore
câmpului de luptă Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
Explicaţie,
C4: Tipologia scenariilor 2 ore
Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
C5: Metodologia eleborării scenariilor pentru desfăşurarea Explicaţie,
4 ore
exerciţiilor Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
Explicaţie,
C6: Reguli şi norme de stat major în realizarea scenariilor 2 ore
Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
C7: Fundamente teoretice privind evaluarea instrucţiei Explicaţie,
2 ore
colective în forţele terestre Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
Explicaţie,
C8: Standardizarea instruirii individuale a militarilor 2 ore
Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
Explicaţie,
C9: Standardizarea instruirii colective a militariilor 2 ore
Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
C10: Particularizarea scenariului tactic la un exerciţiu
Explicaţie,
orientat pe acţiunile plutonului de tancuri în operaţia 2 ore
Conversaţie,
ofensivă
Demonstraţie
Expunere,
C11: Particularizarea scenariului tactic la un exerciţiu
Explicaţie,
orientat pe acţiunile plutonului de tancuri în operaţia de 2 ore
Conversaţie,
apărare
Demonstraţie
Expunere,
C12: Particularizarea scenariului tactic la un exerciţiu
Explicaţie,
orientat pe acţiunile plutonului de tancuri în operaţii de 2 ore
Conversaţie,
stabilitate şi de sprijin
Demonstraţie
Expunere,
C13: Plutonul de tancuri în operaţii intermediare-Scenarii Explicaţie,
2 ore
specifice Conversaţie,
Demonstraţie
Expunere,
C14: Reflecţii ale scenariului tactic în documentele de Explicaţie,
2 ore
conducere a operaţiei militare Conversaţie,
Demonstraţie

711
Bibliografie:
Documente normative cu caracter informaţional general
*** S.M.F.T.-28 Ordinul privind instrucţia şi exerciţiile în Forţele Terestre, în perioada
2013-2015.
Documente normative în domeniul de referinţă
*** SMG –12, Manualul de semne convenţionale din Armata României, Bucureşti, 2014;
*** SMG – 91, Dispoziţie privind planificarea, desfăşurarea şi analiza exerciţiilor în
Armata României, Bucureşti 2011
*** SMFT – 13, Metodica organizării şi desfăşurării instrucţiei în forţele terestre,
Bucureşti, 2009
*** Programele de instrucţie individual şi colectivă ale plutonului de transport
Metode de
8.2. Seminar/laborator Observaţii
predare
Seminar introductiv Conversaţie 2 ore
Conversaţie
Exerciţiile – planificare, proiectare şi desfăşurare 2 ore
Explicaţie
Scenariile tactice – mijloace de obiectivare a realităţii Conversaţie
câmpului de luptă 2 ore
Explicaţie
Conversaţie
Standardizarea instrucţiei individuale şi colective Explicaţie, 2 ore
Demonstraţie
8.3. Şedinţă practică
Conversaţie
Explicaţie
Elaborarea scenariului pentru o operaţie ofensivă 2 ore
Demonstraţie
Exerciţiu
Conversaţie
Explicaţie
Elaborarea scenariului pentru o operaţie de apărare 2 ore
Demonstraţie
Exerciţiu
Conversaţie
Explicaţie
Elaborarea scenariului pentru o operaţie intermediară 2 ore
Demonstraţie
Exerciţiu
Conversaţie
Explicaţie
Elaborarea scenariului pentru o operaţie de stabilitate 2 ore
Demonstraţie
Exerciţiu
Bibliografie:
Documente normative cu caracter informaţional general
*** S.M.F.T.-28 Ordinul privind instrucţia şi exerciţiile în Forţele Terestre, în perioada
2013-2015.
Documente normative în domeniul de referinţă
*** SMG –12, Manualul de semne convenţionale din Armata României, Bucureşti, 2014;
*** SMG – 91, Dispoziţie privind planificarea, desfăşurarea şi analiza exerciţiilor în
Armata României, Bucureşti 2011
*** SMFT – 13, Metodica organizării şi desfăşurării instrucţiei în forţele terestre,
Bucureşti, 2009
*** Programele de instrucţie individual şi colectivă ale plutonului de transport

712
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Scenarii tactice specifice armei auto corespund reperelor
epistemice contemporane din domeniul profesionalizării activităţii militarilor.
Tematica disciplinei Scenarii tactice specifice armei auto corespunde următoarelor cerinţe
ale angajatorilor:
 Desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor;
 Instruirea individuală şi colectivă a militarilor;
 Adecvarea pregătirii militarilor la fizionomia mediului de acţiune modern.

10. Evaluare
10.3.
10.2.
Tip Pondere
10.1. Criterii de evaluare Metode de
activitate din nota
evaluare
finală
 utilizarea corectă a noţiunilor generale asociate
scenariilor tactice;
 identificarea conexiunilor dintre scenariile
tactice, ca mijloace de redare a realităţilor
10.4. Curs mediului de acţiune şi activităţile standard de Probă scrisă 70 %
instrucţie şi evaluare;
 asigurarea concordanţei dintre scopurile etapelor
cerinţei şi scenariile tactice (situaţiile,
momentele tactice) elaborate
10.5.  Elaborarea şi prezentarea portofoliului cu
Seminar/ următorul conţinut: scenarii tactice, scheme, Portofoliu 30 %
laborator exerciţii tactice
10.6. Standard minim de performanţă
- utilizarea corectă a noţiunilor generale asociate scenariilor tactice;
- elaborarea şi materializarea grafică a scenariilor tactice (situaţiilor, momentelor tactice),
conform metodologiei învăţate;
- întocmirea şi prezentarea unui exerciţiu tactic pe o temă dată;
- asigurarea concordanţei dintre scopurile etapelor cerinţei şi scenariile tactice (situaţiile,
momentele tactice) elaborate.

713
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei SCENARII TACTICE SPECIFICE ARMEI
(Artilerie terestră)
2.2. Titularul activităţilor de curs Colonel dr. Georgel OPREAN
2.3. Titularul activităţilor de seminar Colonel dr. Georgel OPREAN
2.4.
2.6. Tipul de 2.7. Regimul
Anul de III 2.5. Semestrul 6 Ex. Opţional C
evaluare disciplinei
studiu

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

[Link]/
3.1. Număr de ore pe săptămână 6 din care 3.2. curs 4 1/1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
48 din care 3.5. curs 32 16
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi
25
pe teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi -
3.7. Total ore studiu individual 77
3.8. Total ore pe semestru 125
3.9. Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum - Nu este cazul

4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Sală dotată cu videoproiector
5.2. de desfăşurare a seminarului /
Sală dotată cu tablă
laboratorului

714
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă şi
utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de probleme
specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi
deontologiei militare, a actelor normative specifice şi a manualelor militare, definirea,
clasificarea principalelor concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată
Competenţe profesionale

a limbajului de specialitate;
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea
de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale
tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei;
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi
armamentului specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor militare
şi a procedeelor tactice specifice armei şi nivelului structurii militare;
C4.4 Analiza şi evaluarea parametrilor de funcţionare a armamentului şi tehnicii
specifice armei şi valorificarea acestora în constituirea capabilităţilor funcţionale ale
entităţilor organizaţionale specifice armei şi redactarea documentelor de planificare,
organizare şi desfăşurare a activităţilor structurilor de armă, conform formei şi
conţinutului instituţionalizat;
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite.
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea noţiunilor teoretice, formarea şi dezvoltarea capacităţilor de
7.1. Obiectivul
întrebuinţare în luptă a piesei / plutonului de artilerie şi a postului de
general
cercetare de artilerie.
1. Formarea capacităţii de a enunţa organizarea subunităţii de artilerie;
2. Formarea deprinderilor de reprezentare pe scheme a elementelor
dispozitivului de luptă al subunităţilor de artilerie;
3. Formarea capacităţii de a enumera executa activităţile şefului postului de
cercetare şi ale comandantului de piesă în operaţii;
4. Formarea deprinderilor în elaborarea documentelor şefului postului de
7.2. Obiectivele cercetare şi ale comandantului de piesă în operaţii;
specifice 5. Formarea capacităţii de a prezenta modul de acţiune al piesei, postului de
cercetare în cadrul plutonului de artilerie în operaţii conform unor scenarii
tactice create;
6. Formarea deprinderilor de luptă pentru protecţia forţelor, amenajarea
genistică, asigurarea nemijlocită, apărare apropiată a dispozitivului de luptă
al piesei şi postului de cercetare din cadrul plutonului de artilerie în diverse
tipuri de operaţii.

715
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
C.1. Acţiunile postului de cercetare din cadrul plutonului
de asigurare date pentru pregătirea şi executarea
asigurării cu date a artileriei care sprijină prin foc o
grupare de forţe de nivel batalion întărit care trece la
Scheme
apărare din contact nemijlocit cu adversarul într-un teren expunere, explicaţie
Prez ppt.
muntos împădurit, în condiţiile folosirii de către acesta a
grupurilor de cercetare-diversiune, aviaţiei ce zboară la
joasă înălţime şi a existenţei factorilor de risc CBRN şi
ameninţărilor de tip terorist..
C.2. Acţiunile piesei de artilerie din cadrul plutonului de
obuziere pentru pregătirea şi executarea sprijinului prin
foc a unei grupări de forţe de nivel batalion în teren
mediu frământat care trece la apărare din contact Scheme
expunere, explicaţie
nemijlocit cu adversarul, în condiţiile folosirii de către Prez ppt
acesta a grupurilor de cercetare-diversiune, aviaţiei ce
zboară la joasă înălţime şi a existenţei factorilor de risc
CBRN şi ameninţărilor de tip terorist..
C.3. Acţiunile piesei de artilerie antiblindate din cadrul
plutonului de tunuri pentru pregătirea şi executarea
sprijinului prin foc al operaţiei ofensive din mişcare a
unei grupări de forţe de nivel batalion întărit care Scheme
expunere, explicaţie
forţează din mişcare un curs de apă mijlociu, în condiţiile Prez ppt.
folosirii de către acesta a grupurilor de cercetare-
diversiune, aviaţiei ce zboară la joasă înălţime şi a
existenţei factorilor de risc CBRN.
C. 4. Acţiunile piesei de artilerie antiblindate din cadrul
plutonului de tunuri pentru pregătirea şi executarea
sprijinului prin foc a unei grupări de forţe de nivel
batalion întărit care trece la apărare în afara contactului
Scheme
cu adversarul în teren şes şi cu lucrări hidrotehnice, în expunere, explicaţie
Prez ppt.
condiţiile folosirii de către acesta a grupurilor de
cercetare-diversiune, aviaţiei ce zboară la joasă înălţime
şi a existenţei factorilor de risc CBRN şi ameninţărilor
de tip terorist.
C. 5. Acţiunile aruncătorului cal.120mm md.1982 din
cadrul plutonului de aruncătoare pentru sprijinul
acţiunilor ofensive ale unei grupări de forţe de nivel
batalion întărit în teren muntos împădurit, pe timp de Scheme
expunere, explicaţie
iarnă, în condiţiile folosirii de către acesta a grupurilor Prez ppt.
de cercetare-diversiune, aviaţiei ce zboară la joasă
înălţime şi a existenţei factorilor de risc CBRN şi
ameninţărilor de tip terorist.

716
C. 6. Acţiunile instalaţiei de lansare cal.160mm LAROM
din cadrul plutonului de lansatoare pentru pregătirea şi
executarea sprijinului prin foc a unei grupări de forţe de
nivel batalion aflat în apărare pe aliniamente Scheme
expunere, explicaţie
intermediare într-un teren mediu frământat, în condiţiile Prez ppt.
folosirii de către adversar a grupurilor de cercetare-
diversiune, aviaţiei ce zboară la joasă înălţime şi a
existenţei factorilor de risc CBRN.
C. 7. Acţiunile tunului obuzier cal.152mm din cadrul
plutonului de tragere pentru pregătirea şi executarea
sprijinului prin foc a unei grupări de forţe de nivel
batalion întărit în ofensiva din mişcare în zone deşertice, Scheme
expunere, explicaţie
în condiţiile folosirii de către adversar a grupurilor de Prez ppt.
cercetare-diversiune, aviaţiei ce zboară la joasă înălţime
şi a existenţei factorilor de risc CBRN şi ameninţărilor
de tip terorist..
C. 8. Particularităţile acţiunilor piesei de artilerie din
cadrul plutonului de obuziere cal. 152 mm. pentru
pregătirea şi executarea sprijinului prin foc a unei grupări
de forţe de nivel batalion în cadrul operaţiilor de stabilitate Scheme
expunere, explicaţie
şi intermediare în zone muntoase deşertificate, în condiţiile Prez ppt.
folosirii de către adversar a grupurilor de cercetare-
diversiune, a existenţei factorilor de risc CBRN şi
ameninţărilor de tip terorist..
Bibliografie:
1. F.T./A. -3.1. Manualul pentru luptă al bateriei de artilerie, Sibiu, 2007.
2. F.T./A. -4.1. Manualul pentru luptă al plutonului de artilerie, Sibiu, 2007.
3. F.T./A. -5.1. Manualul pentru luptă al piesei de artilerie, Sibiu, 2008.
4. F.T./Art.R.T. -2.3. Manualul asigurării cu date a artileriei – batalion, baterie, pluton, post de
cercetare, Bucureşti, 2013;
5. S.M.G.-12/2014 – Manualul de semne convenţionale din armata României.
6. S.M.G.-91 Dispoziţie privind planificarea, organizarea şi analiza exerciţiilor în armata
României, Bucureşti, 2011
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
S.1. Particularităţile acţiunilor postului de cercetare din
cadrul plutonului de asigurare date pentru pregătirea şi
executarea asigurării cu date a unei grupări de forţe de
nivel batalion întărit care trece la apărare din contact exersare,
nemijlocit cu adversarul într-un teren muntos împădurit, demonstrare, exerciţii
în condiţiile folosirii de către acesta a grupurilor de explicaţie
cercetare-diversiune, aviaţiei ce zboară la joasă înălţime
şi a existenţei factorilor de risc CBRN şi ameninţărilor
de tip terorist..

717
S.2. Particularităţile acţiunilor piesei de artilerie din
cadrul plutonului de obuziere pentru pregătirea şi
executarea sprijinului prin foc al apărării din contact
exersare,
nemijlocit a unei grupări de forţe de nivel batalion în
demonstrare, exerciţii
teren mediu frământat, în condiţiile folosirii de către
explicaţie
adversar a grupurilor de cercetare-diversiune, aviaţiei ce
zboară la joasă înălţime şi a existenţei factorilor de risc
CBRN şi ameninţărilor de tip terorist..
S.3. Particularităţile acţiunilor piesei de artilerie
antiblindate din cadrul plutonului de tunuri pentru
pregătirea şi executarea sprijinului prin foc al operaţiei
exersare,
ofensive din mişcare a unei grupări de forţe de nivel
demonstrare, exerciţii
batalion întărit care forţează din mişcare un curs de apă
explicaţie
mijlociu, în condiţiile folosirii de către acesta a
grupurilor de cercetare-diversiune, aviaţiei ce zboară la
joasă înălţime şi a existenţei factorilor de risc CBRN.
S. 4. Particularităţile acţiunilor piesei de artilerie
antiblindate din cadrul plutonului de tunuri pentru
pregătirea şi executarea sprijinului prin foc a unei grupări
de forţe de nivel batalion întărit care trece la apărare în exersare,
afara contactului cu adversarul, în teren şes şi cu lucrări demonstrare, exerciţii
hidrotehnice, în condiţiile folosirii de către acesta a explicaţie
grupurilor de cercetare-diversiune, aviaţiei ce zboară la
joasă înălţime şi a existenţei factorilor de risc CBRN şi
ameninţărilor de tip terorist.
S.5. Particularităţile acţiunilor aruncătorului cal.120mm
md.1982 din cadrul plutonului de aruncătoare pentru
sprijinul acţiunilor ofensive ale unei grupări de forţe de
exersare,
nivel batalion întărit în teren muntos împădurit pe timp
demonstrare, exerciţii
de iarnă, în condiţiile folosirii de către acesta a
explicaţie
grupurilor de cercetare-diversiune, aviaţiei ce zboară la
joasă înălţime şi a existenţei factorilor de risc CBRN şi
ameninţărilor de tip terorist.
S.6. Particularităţile acţiunilor instalaţiei de lansare
cal.160mm LAROM din cadrul plutonului de lansatoare
pentru pregătirea şi executarea sprijinului prin foc a unei
grupări de forţe de nivel batalion aflat în apărare pe exersare,
aliniamente intermediare într-un teren mediu frământat, demonstrare, exerciţii
în condiţiile folosirii de către adversar a grupurilor de explicaţie
cercetare-diversiune, aviaţiei ce zboară la joasă înălţime
şi a existenţei factorilor de risc CBRN şi ameninţărilor
de tip terorist..
S.7. Particularităţile acţiunilor tunului obuzier cal.152mm
din cadrul plutonului de tragere pentru pregătirea şi
executarea sprijinului prin foc a unei grupări de forţe de
exersare,
nivel batalion întărit în ofensiva din mişcare în zone
demonstrare, exerciţii
deşertice, în condiţiile folosirii de către adversar a
explicaţie
grupurilor de cercetare-diversiune, aviaţiei ce zboară la
joasă înălţime şi a existenţei factorilor de risc CBRN şi
ameninţărilor de tip terorist..
718
C.8. Particularităţile acţiunilor piesei de artilerie din
cadrul plutonului de obuziere cal. 152 mm. pentru
pregătirea şi executarea sprijinului prin foc a unei grupări
exersare,
de forţe de nivel batalion în cadrul operaţiilor de stabilitate
demonstrare, exerciţii
şi intermediare, în teren muntos deşertificat, în condiţiile
explicaţie
folosirii de către adversar a grupurilor de cercetare-
diversiune, a existenţei factorilor de risc CBRN şi
ameninţărilor de tip terorist..
Bibliografie:
1. F.T./A. -3.1. Manualul pentru luptă al bateriei de artilerie, Sibiu, 2007.
2. F.T./A. -4.1. Manualul pentru luptă al plutonului de artilerie, Sibiu, 2007.
3. F.T./A. -5.1. Manualul pentru luptă al piesei de artilerie, Sibiu, 2008.
4. F.T./Art.R.T. -2.3. Manualul asigurării cu date a artileriei – batalion, baterie, pluton, post de
cercetare, Bucureşti, 2013;
5. S.M.G.-12/2014 – Manualul de semne convenţionale din armata României.
6. S.M.G.-91 Dispoziţie privind planificarea, organizarea şi analiza exerciţiilor în armata
României, Bucureşti, 2011

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Scenarii tactice pentru subunitatea de artilerie corespund
următoarelor repere teoretice şi practice contemporane:
 educaţia centrată pe cursant;
 participarea activă a cursanţilor, parteneriat între educator şi cursanţi;
 metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare;
 educaţia permanentă, autoeducaţia.
Tematica disciplinei Scenarii tactice pentru subunitatea de artilerie corespunde
următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor;
 instruirea individuală şi colectivă a militarilor;
 strategii didactice eficiente;
 utilizarea tehnologiilor moderne.

10. Evaluare
10.3
Tip 10.2 Pondere
10.1 Criterii de evaluare
activitate Metode de evaluare din nota
finală
 Organizarea subunităţilor de artilerie şi
Probă practică, scrisă
reprezentarea grafică corectă a diferitelor
- 3 subiecte (a câte
elemente de dispozitiv;
3 puncte) din care să
 Enumerarea sarcinilor specifice ale
rezulte cunoaşterea
asigurării cu date în operaţii;
10.4 Curs problemelor de 75 %
 Enumerarea îndatoririlor şefului postului de organizare şi acţiune
cercetare şi ale comandantului de piesă în a subunităţilor de
operaţii; artilerie.
 Enunţarea şi explicarea activităţilor postului - din oficiu – 1 pct.
de cercetare şi ale echipei de servanţi în

719
 operaţii;
 Enunţarea şi explicarea acţiunilor piesei de
artilerie în cadrul plutonului în operaţii
ofensive, de apărare, de stabilitate şi
intermediare;
 Elaborarea documentelor de luptă la nivel
piesă, a unor scheme, hărţi de lucru, planşe cu
modul de acţiune al piesei de artilerie conform
scenariilor create;
 rezolvarea unor situaţii tactice create
conform scenariilor de luptă.
 Organizarea subunităţilor de artilerie şi
reprezentarea grafică corectă a diferitelor
elemente de dispozitiv;
 Echiparea hărţii pentru recunoaşteri, în
volum complet;
 Întocmirea corectă a planului de
;Formularea şi transmiterea corectă şi în
10.5
volum complet a ordinului de operaţii la Rezolvări de cerinţe
Seminar/ 25 %
subordonaţi; impuse
laborator
 Întocmirea corectă şi în volum complet a
documentelor specifice;
 Enumerarea activităţilor specifice pentru
executarea recunoaşterilor, lucrul înainte de
ocupare, ocuparea, lucrul după ocupare şi
părăsirea poziţiei de tragere / postului de
cercetare.
10.6. Standard minim de performanţă
 să redea corect şi complet clasificarea artileriei;
 să reprezinte prin semne convenţionale principalele categorii de tehnică şi subunităţi de artilerie;
 să enumere elementele dispozitivului de luptă şi să explice rolul fiecăruia pentru fiecare tip de
operaţie;
 să redea cu propriile cuvinte sarcinile specifice ce revin subunităţilor de artilerie în luptă, modul de
acţiune şi dispozitivul de luptă;
 să enumere şi să explice îndatoririle şefului postului de cercetare în operaţii;
 să enumere, fără omisiuni, sarcinile specifice ce revin subunităţilor de asigurare cu date în operaţii;
 să enumere şi să explice activităţile şefului postului de cercetare în operaţia ofensivă;
 să enumere şi să explice activităţile şefului postului de cercetare în operaţia de apărare;
 să enumere şi să explice activităţile comandantului de piesă în operaţia ofensivă – în poziţie de
tragere acoperită;
 să enumere şi să explice activităţile comandantului de piesă în operaţia de apărare – în poziţie de
tragere acoperită
 să enumere şi să explice activităţile comandantului de piesă în operaţia ofensivă – în poziţie de
tragere neacoperită;
 să enumere şi să explice activităţile comandantului de piesă în operaţia de apărare – în poziţie de
tragere neacoperită
 să echipeze harta de lucru pentru recunoaşteri în volum complet, pe baza ordinului de operaţii /
preliminar primit;
 să întocmească corect şi în volum complet planul de activitate;
720
 să formuleze corect şi în volum complet ordinul de operaţii către subordonaţi;
 să formuleze corect şi în volum complet documentele şefului postului de cercetare;
 să formuleze corect şi în volum complet documentele comandantului de piesă;
 să prezinte activităţile comandantului de piesă / şefului postului de cercetare pentru recunoaşterea
poziţiei de tragere / postului de cercetare;
 să prezinte activităţile comandantului de piesă pe timpul lucrului în poziţia de tragere înainte de
ocuparea acesteia;
 să prezinte activităţile comandantului de piesă / şefului postului de cercetare pe timpul ocupării
poziţiei de tragere / postului de cercetare;
 să prezinte activităţile comandantului de piesă / şefului postului de cercetare pe timpul lucrului în
poziţia de tragere / postul de cercetare după ocupare;
 să prezinte activităţile comandantului de piesă / şefului postului de cercetare pe timpul părăsirii
poziţiei de tragere / postului de cercetare;
 să rezolve momentele tactice primite conform scenariilor de luptă.

721
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei SCENARII TACTICE SPECIFICE ARMEI (Geniu)
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Ioan Dan POPA
2.3. Titularul activităţilor de
[Link]. Ioan Dan POPA
seminar
2.4. Anul de 2.5. 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
III Semestrul 6 evaluare Ex. disciplinei Opţional C
studiu

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 6 din care 3.2 curs 4 3.3. seminar/laborator 1/1
3.4 Total ore din planul de 48 din care 3.5 curs 32 3.6 seminar/laborator 16
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe
25
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7 Total ore studiu individual 77
3.8 Total ore pe semestru 125
3.9 Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Elemente de artă militară

4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs cu sistem de proiecţie -

5.2. de desfăşurare a
-
seminarului/laboratorului

722
6. Competenţele specifice acumulate
C6. Aplicarea tehnicilor militare de acţiune individuală în diferite contexte
situaţionale
C6.1 Identificarea şi definirea fundamentelor normative ale comportamentului
organizaţional militar în diferite contexte situaţionale
C6.2 Explicarea principiilor constructive şi de funcţionare a armamentului individual,
Competenţe profesionale

a modului de operare cu sistemele informaţionale, a modalităţilor de asigurare a

acţiunilor şi discriminarea procedeelor şi tehnicilor individuale şi colective de acţiune
în funcţie de contextul misiunii ordonate
C6.3 Aplicarea unor metodologii de instruire performante şi corelarea necesităţilor de
autoformare cu dinamica solicitărilor din organizaţia militară
C6.4 Evaluarea riscului în spaţiul de luptă tactic şi integrarea adecvată a procedeelor
şi tehnicilor de acţiune individuală în ansamblul acţiunilor de grup în situaţii de luptă
simulată
C6.5 Proiectarea procedeelor de acţiune individuală în funcţie de caracteristicile
situaţiilor şi utilizarea eficientă şi oportună a aparaturii, armamentului şi
echipamentelor din dotare pentru îndeplinirea misiunii
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Valorificarea informaţiilor şi abilităţilor tactice dobândite
7.1. Obiectivul general
pentru elaborarea documentelor de planificare, organizare şi
al disciplinei
conducere a instrucţiei individuale şi colective a militarilor.
 asimilarea, înţelegerea şi utilizarea corectă a noţiunilor şi
conceptelor cu care se operează în procesul de instruire specific
Forţelor Terestre
 prezentarea şi interpretarea principiilor de bază, a regulilor şi
normelor din domeniul activităţii de stat major.

7.2. Obiectivele specifice utilizarea scenariilor tactice în procesul de instrucţie
individuală şi colectivă (tip grupă), corespunzător factorilor
situaţionali, caracteristicilor operaţiei şi obiectivelor
educaţionale.
 elaborarea scenariilor tactice cu rapiditate, adecvat cadrului
situaţional des schimbător, consecinţă a diversităţii formelor şi
procedeelor de luptă.

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
C1: Aspecte generale referitoare la corelaţia
instruire – instrucţie în cadrul Forţelor Terestre
1.1 Retrospectivă asupra importanţei şi efectelor Expunere,
calităţii instruirii şi instrucţiei forţelor Explicaţie,
2 ore
1.2 Obiectivele generale ale instruirii şi instrucţiei Conversaţie,
în cadrul Forţelor Terestre Demonstraţie
1.3. Planificarea, organizarea, desfăşurarea şi
evaluarea instrucţiei şi exerciţiilor tactice.

723
C2: Modalităţi de utilizare a programelor de
instrucţie individuală şi evaluarea eficienţei acesteia
2.1 Repere privind principiile, obiectivele şi
cerinţele instrucţiei individuale.
Expunere,
2.2. Modul de folosire a programelor de instrucţie
Explicaţie,
individuală. 4 ore
Conversaţie,
2.2 Rolul, structura şi conţinutul activităţilor
Demonstraţie
standard de instrucţie şi evaluare.
2.3 Metodologia utilizării activităţilor standard de
instrucţie şi evaluare în cadrul programelor de
instrucţie individuală
C3: Procesul de utilizare a programelor de
instrucţie pentru misiuni
3.1 Repere privind principiile, cerinţele şi
executarea instrucţiei colective.
3.2 Structura şi conţinutul programelor de instrucţie Expunere,
pentru misiuni Explicaţie,
4 ore
3.3 Modul de folosire a activităţilor standard de Conversaţie,
instrucţie şi evaluare în cadrul programelor de Demonstraţie
instrucţie pentru misiuni
3.4. Aspecte referitoare la tipurile de exerciţii
desfăşurate la nivelul grupelor şi plutoanelor de geniu
şi principalele elemente definitorii ale acestora
C4: Planificarea, organizarea şi desfăşurarea
instrucţiei
4.1 Forme de organizare şi metode de predare- Expunere,
învăţare folosite pe timpul instrucţiei individuale şi Explicaţie,
4 ore
colectrive. Conversaţie,
4.2 Organizarea şedinţelor de instrucţie şi evaluare. Demonstraţie
4.3. Metodologia integrării mijloacelor de instruire
în activităţile de instrucţie şi evaluare.
C5: Scenariile tactice – mijloace de obiectivare a
realităţii mediului de acţiune
5.1 Logica generală a configurării scenariilor tactice
5.2 Definirea scenariului tactic Expunere,
5.3 Corelaţia dintre concepţia scenariului destinat Explicaţie,
4 ore
instruirii forţelor şi concepţia operaţiei. Conversaţie,
5.4 Noţiuni referitoare la determinările scenariului Demonstraţie
asupra temei şi situaţiei tactice
5.5 Diversitatea scenariilor tactice în procesul
instruirii
C6: Proceduri pentru reprezentarea scenariilor
tactice Expunere,
6.1 Semne convenţionale specifice armelor Explicaţie,
4 ore
luptătoare şi armei geniu. Conversaţie,
6.2 Proceduri imperative pentru reprezentarea Demonstraţie
grafică a scenariilor tactice

724
C7: Structura şi conţinutul scenariilor tactice
destinate însuşirii tehnicilor colective de acţiune
7.1 Structura şi conţinutul unui plan de desfăşurare
pentru acţiunile grupelor de geniu cu sarcini în
sprijinul mobilităţii forţelor în operaţiile specifice
luptei armate, operaţii de stabilitate şi de sprijin
precum şi în cele intermediare.
7.2 Structura şi conţinutul unui plan de desfăşurare
pentru acţiunile grupelor de geniu cu sarcini în
sprijinul contramobilităţii forţelor inamicului în
operaţiile specifice luptei armate, operaţii de Expunere,
stabilitate şi de sprijin precum şi în cele Explicaţie,
4 ore
intermediare. Conversaţie,
7.3 Structura şi conţinutul unui plan de desfăşurare Demonstraţie
pentru acţiunile grupelor de geniu cu sarcini în
sprijinul menţinerii capacităţii operaţionale în
operaţiile specifice luptei armate, operaţii de
stabilitate şi de sprijin precum şi în cele
intermediare.
7.4 Structura şi conţinutul unui plan de desfăşurare
pentru acţiunile grupelor de geniu cu sarcini pentru
sprijinul general al operaţiilor specifice luptei
armate precum şi în operaţiile de stabilitate şi de
sprijin.
C8: Structura şi conţinutul scenariilor tactice
pentru desfăşurarea exerciţiilor tactice
8.1 Structura şi conţinutul unui plan pentru
desfăşurarea exerciţiilor tactice cu grupa de geniu cu
Expunere,
sarcini în sprijinul mobilităţii, contramobilităţii,
Explicaţie,
menţinerii capacităţii de luptă a forţelor şi 4 ore
Conversaţie,
sprijinului de geniu general
Demonstraţie
8.2 Documente de luptă ce se elaborează de
comandantul grupei de geniu cu sarcini în sprijinul
mobilităţii, contramobilităţii, menţinerii capacităţii
de luptă a forţelor şi sprijinului de geniu general
C9: Fizionomia evaluării nivelului de
operaţionalizare a forţelor
Expunere,
9.1 Noţiuni generale referitoare la activitatea de
Explicaţie,
evaluare a instrucţiei colective 2 ore
Conversaţie,
9.2 Tipologia evaluării instrucţiei colective
Demonstraţie
9.3 Planificarea activităţii de evaluare
9.4 Desfăşurarea evaluării şi formularea concluziilor
Bibliografie:
Documente normative cu caracter informaţional general
*** S.M.F.T.-28 Ordinul privind instrucţia şi exerciţiile în Forţele Terestre, în perioada
2013-2015.
Documente normative în domeniul de referinţă
*** F.T./I.-4.1- Manualul pentru luptă al plutonului de infanterie, Bucureşti, 2013;
*** F.T. / I. 2, Manualul pentru luptă al batalionului de infanterie, Bucureşti, 2012;
*** F.T./I.-1, Manualul pentru luptă al brigăzii mecanizate (infanterie, infanterie uşoară,
725
vânători de munte), Bucureşti, 2005;
*** SMG –12, Manualul de semne convenţionale din Armata României, Bucureşti, 2014;
*** F.T. – 9, Manualul sprijinului de geniu în operaţiile F.T., Bucureşti, 2007.
*** F.T./G.-5.1, Manualul pentru luptă al grupelor de geniu cu sarcini în sprijinul
mobilităţii, Râmnicu Vâlcea, 2007.
*** F.T./G.-5.2, Manualul pentru luptă al grupelor de geniu cu sarcini în sprijinul
contramobilităţii, Râmnicu Vâlcea, 2008.
*** F.T./G.-5.3, Manualul pentru luptă al grupelor de geniu cu sarcini în sprijinul
menţinerii capacităţii , Râmnicu Vâlcea, 2008.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Seminar introductiv Conversaţie 2 ore
Conversaţie
Standardizarea instrucţiei individuale şi colective 2 ore
Explicaţie
Reguli de stat major în materializarea scenariilor Conversaţie
2 ore
tactice Explicaţie
Conversaţie
Scenariile tactice – mijloace de obiectivare a realităţii
Explicaţie, 2 ore
mediului de acţiune
Demonstraţie
8.3. Şedinţă practică
Conversaţie
STX - cerinţa:
Explicaţie
„ Acţiunea grupei de geniu cu sarcini în sprijinul 2 ore
Demonstraţie
mobilităţii ”
Exerciţiu
Conversaţie
STX - cerinţa:
Explicaţie
„ Acţiunea grupei de geniu cu sarcini în sprijinul 2 ore
Demonstraţie
contramobilităţii ”
Exerciţiu
Conversaţie
STX - cerinţa:
Explicaţie
„ Acţiunea grupei de geniu cu sarcini în sprijinul 2 ore
Demonstraţie
capacităţii operaţionale ”
Exerciţiu
Conversaţie
STX - cerinţa:
Explicaţie
„ Acţiunea grupei de geniu cu sarcini de sprijin 2 ore
Demonstraţie
general ”
Exerciţiu
Bibliografie:
Documente normative cu caracter informaţional general
*** F.T./G.-5.1, Manualul pentru luptă al grupelor de geniu cu sarcini în sprijinul
mobilităţii, Râmnicu Vâlcea, 2007.
*** F.T./G.-5.2, Manualul pentru luptă al grupelor de geniu cu sarcini în sprijinul
contramobilităţii, Râmnicu Vâlcea, 2008.
*** F.T./G.-5.3, Manualul pentru luptă al grupelor de geniu cu sarcini în sprijinul
menţinerii capacităţii , Râmnicu Vâlcea, 2008.
*** [Link].-1, Programul instrucţiei individuale pentru cunoaşterea, şi
întreţinerea armamentului, muniţiei, tehnicii şi echipamentelor militare – specialitatea
militară pionieri, Râmnicu Vâlcea, 2008.
*** [Link].-2, Programul instrucţiei individuale pentru cunoaşterea, şi
întreţinerea armamentului, muniţiei, tehnicii şi echipamentelor militare – specialitatea
militară cercetaşi, Râmnicu Vâlcea, 2008.
726
 *** [Link].-3, Programul instrucţiei individuale pentru cunoaşterea, şi
întreţinerea armamentului, muniţiei, tehnicii şi echipamentelor militare – specialitatea
militară pontonieri, Râmnicu Vâlcea, 2008.
*** [Link].-4, Programul instrucţiei individuale pentru cunoaşterea, şi
întreţinerea armamentului, muniţiei, tehnicii şi echipamentelor militare – specialitatea
militară construcţii drumuri-poduri, Râmnicu Vâlcea, 2008.
*** [Link].-5, Programul instrucţiei individuale pentru cunoaşterea, şi
întreţinerea armamentului, muniţiei, tehnicii şi echipamentelor militare – specialitatea
militară mecanici conductori maşini şi utilaje, Râmnicu Vâlcea, 2008.
*** [Link].-6, Programul instrucţiei individuale pentru cunoaşterea, şi
întreţinerea armamentului, muniţiei, tehnicii şi echipamentelor militare – specialitatea
militară constructori lucrări de fortificaţii şi mascare, Râmnicu Vâlcea, 2008.
*** [Link].-1, Programul instrucţiei individuale- pentru instrucţia tactică de
specialitate – specialitatea militară pionieri, Râmnicu Vâlcea, 2008.
*** [Link].-2, Programul instrucţiei individuale- pentru instrucţia tactică de
specialitate – specialitatea militară cercetaşi, Râmnicu Vâlcea, 2008.
*** [Link].-3, Programul instrucţiei individuale- pentru instrucţia tactică de
specialitate – specialitatea militară pontonieri, Râmnicu Vâlcea, 2008.
*** [Link].-4, Programul instrucţiei individuale- pentru instrucţia tactică de
specialitate – specialitatea militară constructori drumuri-poduri, Râmnicu Vâlcea, 2008.
*** [Link].-5, Programul instrucţiei individuale- pentru instrucţia tactică de
specialitate – specialitatea militară mecanici conductori maşini(mijloace de iluminat, de
prelucrat lemn, de asigurare cu apă şi prepararea betoanelor), Râmnicu Vâlcea, 2008.
*** [Link].-6, Programul instrucţiei individuale- pentru instrucţia tactică de
specialitate – specialitatea militară constructori lucrări de fortificaţii şi mascare, Râmnicu
Vâlcea, 2008.
*** [Link]., Programul instrucţiei individuale- arma geniu – pentru instrucţia
metodică, Râmnicu Vâlcea, 2008.
*** [Link].-1, Programul instrucţiei individuale- pentru operarea tehnicii şi
echipamentelor militare – specialitatea militară pionieri, Râmnicu Vâlcea, 2008.
[Link].-2, Programul instrucţiei individuale- pentru operarea tehnicii şi
echipamentelor militare – specialitatea militară cercetaşi, Râmnicu Vâlcea, 2008.
[Link].-3, Programul instrucţiei individuale- pentru operarea tehnicii şi
echipamentelor militare – specialitatea militară pontonieri, Râmnicu Vâlcea, 2008.
[Link].-4, Programul instrucţiei individuale- pentru operarea tehnicii şi
echipamentelor militare – specialitatea militară constructori drumuri-poduri, Râmnicu
Vâlcea, 2008.
[Link].-5, Programul instrucţiei individuale- pentru operarea tehnicii şi
echipamentelor militare – specialitatea militară mecanici conductori maşini şi utilaje,
Râmnicu Vâlcea, 2008.
[Link].-6, Programul instrucţiei individuale- pentru operarea tehnicii şi
echipamentelor militare – specialitatea militară constructori lucrări de fortificaţii şi mascare,
Râmnicu Vâlcea, 2008.
*** PIM-13-4.c., Programul de instruire pentru misiuni al grupei pionieri, Râmnicu
Vâlcea, 2008.
*** PIM-13-4.e., Programul de instruire pentru misiuni al grupei pontonieri/mijloace
plutitoare/transport parc pontoane/transport suporţi de mal, Râmnicu Vâlcea, 2008.
*** PIM-13-4.f., Programul de instruire pentru misiuni al grupei inspecţii şi construcţii
poduri fixe/mijloace construcţii poduri fixe/transport pod, Râmnicu Vâlcea, 2008.
*** PIM-13-4.g., Programul de instruire pentru misiuni al grupei construcţii

727
drumuri/maşini drumuri, Râmnicu Vâlcea, 2008.
*** PIM-13-4.h., Programul de instruire pentru misiuni al grupei treceri desant, Râmnicu
Vâlcea, 2008.
*** PIM-13-4.i., Programul de instruire pentru misiuni al grupei cercetare de geniu,
Râmnicu Vâlcea, 2008.
*** PIM-13-4.j., Programul de instruire pentru misiuni al grupei mascare, Râmnicu
Vâlcea, 2008.
*** PIM-13-4.k., Programul de instruire pentru misiuni al grupei asigurare cu
apă/purificare cu apă, Râmnicu Vâlcea, 2008.
*** PIM-13-4.l., Programul de instruire pentru misiuni al grupei prelucrare lemn,
Râmnicu Vâlcea, 2008.
*** PIM-13-4.m., Programul de instruire pentru misiuni al grupei asigurare cu energie
electrică, Râmnicu Vâlcea, 2008.
*** PIM-13-4.n., Programul de instruire pentru misiuni al grupei amenajări platforme,
Râmnicu Vâlcea, 2008.
*** PIM-13-4.o., Programul de instruire pentru misiuni al grupei mijloace construcţii
platforme, Râmnicu Vâlcea, 2008.
*** PIM-13-4.p., Programul de instruire pentru misiuni al grupei construcţii montaj,
Râmnicu Vâlcea, 2008.
*** PIM-13-4.r., Programul de instruire pentru misiuni al grupei amenajări interioare,
Râmnicu Vâlcea, 2008.
*** PIM-13-5., Programul de instruire pentru misiuni al echipajului nave treceri fluviale,
Râmnicu Vâlcea, 2008.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Scenarii tactice specifice armei geniu corespund reperelor
epistemice contemporane din domeniul profesionalizării activităţii militarilor.
Tematica disciplinei Scenarii tactice specifice armei geniu corespunde următoarelor cerinţe
ale angajatorilor:
 Desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor;
 Instruirea individuală şi colectivă a militarilor;
 Adecvarea pregătirii militarilor la fizionomia mediului de acţiune modern.

10. Evaluare
10.3.
10.2.
Tip Pondere
10.1. Criterii de evaluare Metode de
activitate din nota
evaluare
finală
 utilizarea corectă a noţiunilor generale asociate
scenariilor tactice;
 identificarea conexiunilor dintre scenariile
tactice, ca mijloace de redare a realităţilor
10.4. Curs mediului de acţiune şi activităţile standard de Probă scrisă 70 %
instrucţie şi evaluare;
 asigurarea concordanţei dintre scopurile etapelor
cerinţei şi scenariile tactice (situaţiile,
momentele tactice) elaborate

728
 10.5.  Elaborarea şi prezentarea portofoliului cu
Seminar/ următorul conţinut: scenarii tactice, scheme, Portofoliu 30 %
laborator exerciţii tactice
10.6. Standard minim de performanţă
- utilizarea corectă a noţiunilor generale asociate scenariilor tactice;
- elaborarea şi materializarea grafică a scenariilor tactice (situaţiilor, momentelor tactice),
conform metodologiei învăţate;
- întocmirea şi prezentarea unui exerciţiu tactic pe o temă dată;
- asigurarea concordanţei dintre scopurile etapelor cerinţei şi scenariile tactice (situaţiile,
momentele tactice) elaborate.

729
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei SCENARII TACTICE SPECIFICE ARMEI
(Inf., Vm, Cc., Pşt.)
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Gheorghe UDEANU
2.3. Titularul activităţilor de
[Link]. Gheorghe UDEANU
seminar
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul Opţional
III 2.5. Semestrul 6 evaluare Ex.
studiu disciplinei C

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 6 din care 3.2. curs 4 2
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
48 din care 3.5. curs 32 16
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe
25
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 77
3.8. Total ore pe semestru 125
3.9. Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

Ştiinţe militare
4.1. de curriculum
Elemente de artă militară
4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului -
5.2. de desfăşurare a
-
seminarului/laboratorului

730
6. Competenţele specifice acumulate
C6. Aplicarea tehnicilor militare de acţiune individuală în diferite contexte
situaţionale
C6.1 Identificarea şi definirea fundamentelor normative ale comportamentului
organizaţional militar în diferite contexte situaţionale
Competenţe profesionale

C6.2 Explicarea principiilor

constructive şi de funcţionare a armamentului individual, a modului de operare cu
sistemele informaţionale, a modalităţilor de asigurare a acţiunilor şi discriminarea
procedeelor şi tehnicilor individuale şi colective de acţiune în funcţie de contextul
misiunii ordonate
C6.3 Aplicarea unor metodologii de instruire performante şi corelarea necesităţilor
de autoformare cu dinamica solicitărilor din organizaţia militară
C6.4 Evaluarea riscului în spaţiul de luptă tactic şi integrarea adecvată a procedeelor
şi tehnicilor de acţiune individuală în ansamblul acţiunilor de grup în situaţii de luptă
simulată
C6.5 Proiectarea procedeelor de acţiune individuală în funcţie de caracteristicile
situaţiilor şi utilizarea eficientă şi oportună a aparaturii, armamentului şi
echipamentelor din dotare pentru îndeplinirea misiunii
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Valorificarea informaţiilor şi abilităţilor tactice dobândite
7.1. Obiectivul general al
pentru elaborarea documentelor de planificare, organizare şi
disciplinei
conducere a instrucţiei individuale şi colective a militarilor.
 asimilarea, înţelegerea şi utilizarea corectă a noţiunilor şi
conceptelor cu care se operează în procesul de instruire specific
Forţelor Terestre
 prezentarea şi interpretarea principiilor de bază, a regulilor şi
normelor din domeniul activităţii de stat major.
7.2. Obiectivele specifice  utilizarea scenariilor tactice în procesul de instrucţie
individuală şi colectivă (tip grupă), corespunzător factorilor
situaţionali, caracteristicilor operaţiei şi obiectivelor
educaţionale.
 elaborarea scenariilor tactice cu rapiditate, adecvat cadrului
situaţional des schimbător, consecinţă a diversităţii formelor şi
procedeelor de luptă.

8. Conţinuturi
Metode de
8.1. Curs Observaţii
predare

731
C1: Aspecte generale referitoare la corelaţia instruire –
instrucţie în cadrul Forţelor Terestre
1.1 Retrospectivă asupra importanţei şi efectelor calităţii
instruirii şi instrucţiei trupelor Prelegere 2 ore
1.2 Definirea domeniilor de referinţă şi a scopurilor generale
ale instruirii şi instrucţiei în cadrul Forţelor Terestre
C2: Modalităţi de utilizare a programelor de instrucţie
individuală şi evaluarea eficienţei acesteia
2.1 Repere organizatorice ale instrucţiei individuale
2.2 Rolul, structura şi conţinutul activităţilor standard de Prelegere 2 ore
instrucţie şi evaluare
2.3 Metodologia utilizării activităţilor standard de instrucţie şi
evaluare în cadrul programelor de instrucţie individuală
C3: Procesul de utilizare a programelor de instrucţie pentru
misiuni
3.1 Reţeaua organizatorică a instrucţiei colective
3.2 Structura şi conţinutul general al programelor de instrucţie
pentru misiuni
Prelegere 2 ore
3.3 Modul de folosire a activităţilor standard de instrucţie şi
evaluare în cadrul programelor de instrucţie pentru misiuni
3.4. Aspecte referitoare la tipurile de exerciţii desfăşurate la
nivelul grupelor şi plutoanelor (similare) şi principalele
caracteristici ale acestora
C4: Repere ale planificării, organizării şi desfăşurării instrucţiei
4.1 Documentele de planificare a activităţilor standard de
instrucţie şi evaluare
4.2 Forme, tehnici şi metode de predare şi învăţare folosite pe
timpul instrucţiei Prelegere 2 ore
4.3 Principalele metode şi variante de organizare şi desfăşurare
a activităţii militarilor pe timpul şedinţelor de instrucţie.
Mijloace de instruire

C5: Scenariile tactice – mijloace de obiectivare a realităţii

câmpului de luptă
5.1 Logica generală a configurării scenariilor operaţionale
5.2 Definirea scenariului tactic
5.3 Corelaţia dintre concepţia scenariului destinat instruirii Prelegere 2 ore
trupelor şi concepţia operaţiei
5.4 Noţiuni referitoare la determinările scenariului asupra temei
şi situaţiei tactice
5.5 Diversitatea scenariilor tactice în procesul instruirii
C6: Reguli şi norme de stat major pentru reprezentarea
scenariilor tactice
6.1 Tipuri generale de semne convenţionale Prelegere 2 ore
6.2 Principalele reguli şi norme de stat major – imperative
pentru reprezentarea grafică a scenariilor tactice
C7: Locul şi rolul [Link]. (V.M., Cc., Pşt.) în contextul
acţiunilor militare asociate operaţiilor organizate de către Prelegere 2 ore
eşaloanele superioare

732
C8: Locul şi rolul [Link]. (V.M., Cc., Pşt.) în operaţia de
Prelegere 2 ore
apărare organizată de către eşaloanele superioare

C9: Locul şi rolul [Link]. (V.M., Cc., Pşt.) în operaţia

Prelegere 2 ore
ofensivă organizată de către eşaloanele superioare
C10: Structura şi conţinutul scenariului acţiunilor de luptă şi
ordinului de operaţie pentru [Link]. (V.M., Cc., Pşt.) în
Prelegere 2 ore
contextul apărării organizate în contact nemijlocit cu
inamicul
C11: Structura şi conţinutul scenariului acţiunilor de luptă şi
ordinului de operaţie pentru Pl.V.M. ([Link]., Cc., Pşt.) în
Prelegere 2 ore
cadrul apărării organizate în afara contactului nemijlocit cu
inamicul
C12: Structura şi conţinutul scenariului acţiunilor de luptă şi
ordinului de operaţie pentru [Link]. (V.M., Cc., Pşt.) în Prelegere 2 ore
contextul ofensivei organizate din mişcare
C13: Structura şi conţinutul scenariului acţiunilor de luptă şi
ordinului de operaţie pentru Pl.V.M. ([Link]., Cc., Pşt.) în Prelegere 2 ore
cadrul ofensivei organizate în contact nemijlocit cu inamicul
C14: Structura şi conţinutul scenariului acţiunilor de luptă şi
ordinului de operaţie pentru [Link]. ([Link]., V.M., Pşt.) patrulă
Prelegere 2 ore
de cercetare pe timpul marşului organizat de către eşalonul
superior
C15: Structura şi conţinutul scenariului acţiunilor de luptă şi
ordinului de operaţie pentru Pl.Pşt. ([Link]., V.M., Cc.)
Prelegere 2 ore
organizat ca grup de cercetare-diversiune desantat în
adâncimea dispozitivului inamicului
C16: Fizionomia evaluării nivelului de operaţionalizare a
forţelor
16.1. Noţiuni generale referitoare la activitatea de evaluare a
instrucţiei colective Prelegere 2 ore
16.2. Tipologia evaluării instrucţiei colective
16.3. Planificarea activităţii de evaluare
16.4. Desfăşurarea evaluării şi formularea concluziilor
Bibliografie:
Documente normative cu caracter informaţional general
*** Rezoluţia adunării generale a ONU nr. 3314 privind definiţia agresiunii.
*** Ordonanţa de urgenţă nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de
urgenţă, Monitorul Oficial nr. 22, Bucureşti, 1999, aprobată (cu modificări) prin Legea nr.
453/2004, Monitorul Oficial nr. 1052, Bucureşti, 2004.
*** Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2004 privind sistemul naţional de management al
situaţiilor de urgenţă, Monitorul Oficial nr. 361, Bucureşti, 2004.
Documente normative în domeniul de referinţă
*** Topografie militară, Bucureşti, Editura Militară, 1976.
*** Metodica instrucţiei tactice a grupei de infanterie, vânători de munte şi mitraliere,
Bucureşti, 1988.
*** Metodica organizării şi desfăşurării tragerilor de luptă cu grupa (grupul) şi plutonul
de infanterie, vânători de munte, paraşutişti şi cercetare, Bucureşti, 1989.
*** Manualul pentru organizarea de stat major şi operaţii ale Forţelor Terestre,
733
Bucureşti, 2005.
*** Doctrina instruirii Armatei României, Bucureşti, 2006.
*** F.T.-I.4., Manualul pentru luptă al plutonului de infanterie, Făgăraş, 2006.
*** F.T.-I.4.V.M., Manualul pentru luptă al plutonului de vânători de munte, Predeal,
2006.
*** F.T./Pşt.-4, Manualul pentru luptă al plutonului de paraşutişti, Buzău, 2006.
*** F.T.-I.7., Manualul pentru luptă al grupei de infanterie, Făgăraş, 2006.
*** Norme privind instrucţia în Forţele Terestre, Bucureşti, 2006.
*** V.M.-5, Manualul pentru luptă al grupei de vânători de munte, Predeal, 2006.
*** Doctrina Armatei României, Bucureşti, 2007.
*** F.T.-I.8.V., Manualul instrucţiei luptătorului, Sibiu, 2007.
*** Instrucţiuni de evaluare a instrucţiei colective în Forţele Terestre, Bucureşti, 2008.
*** PIM-1.3. Programul de instrucţie pentru misiuni al plutonului de infanterie, Făgăraş,
2008.
*** PIM-2.3. Programul de instrucţie pentru misiuni al grupei şi plutonului de vânători
de munte, Predeal, 2008.
*** PIM-3.3.a., Programul de instrucţie pentru misiuni al plutonului/grupei de cercetare,
Buzău, 2008.
*** PIM-4.3., Programul de instrucţie pentru misiuni al plutonului de paraşutişti, Buzău,
2008.
*** Programul de instrucţie individuală la instrucţia tactică generală, Făgăraş, 2008.
*** F.T.-4Cc., Manualul pentru luptă al plutonului de cercetare, Buzău, 2009.
*** Programul de instrucţie individuală la instrucţia metodică, Predeal, 2009.
*** Programul de instrucţie individuală la instrucţia metodică, Făgăraş, 2009.
*** Metodica organizării şi desfăşurării instrucţiei în Forţele Terestre, Bucureşti, 2009.
*** F.T.-5Cc., Manualul pentru luptă al subunităţii de cercetare în dispozitiv, Buzău,
2010.
Documente normative în domeniul de referinţă
*** Lexicon Militar, Bucureşti, Editura Militară, 1980.
*** Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic
Gold, 2009.
Statul Major General, Enciclopedia Armatei României, Bucureşti, Editura Centrului
Tehnic Editorial al Armatei, 2009.
Lucrări de autori români şi străini
1. Soare, Vasile, Forţele speciale – comandouri aeropurtate în acţiune, Bucureşti, Editura
Ziua, 2002.
2. Regan, Geoffrey, Bătălii care au schimbat istoria lumii, Bucureşti, Grupul editorial
RAO, 2004.
Infografie
1. istoriiregă[Link]/.../educaţia-în lumea-greacă
2. [Link]/2010/12educaţia spartană.html.
3. maribătă[Link].2009/.../aportul lui Filip al [Link].
Metode de
8.2. Seminar/laborator Observaţii
predare
Seminar introductiv Conversaţie
Conversaţie
Standardizarea instrucţiei individuale şi colective
Explicaţie
Conversaţie
Reguli de stat major în materializarea scenariilor tactice
Explicaţie
Scenariile tactice – mijloace de obiectivare a realităţii câmpului Conversaţie
734
de luptă Explicaţie,
Demonstraţie
Structura şi conţinutul scenariului acţiunilor de luptă şi Conversaţie
ordinului de operaţie pentru [Link]. (V.M., Cc., Pşt.) în Explicaţie
contextul apărării organizate în contact nemijlocit cu Demonstraţie
inamicul Exerciţiu
Conversaţie
Structura şi conţinutul scenariului acţiunilor de luptă şi
Explicaţie
ordinului de operaţie pentru [Link]. (V.M., Cc., Pşt.) în
Demonstraţie
contextul ofensivei organizate din mişcare
Exerciţiu
Structura şi conţinutul scenariului acţiunilor de luptă şi Conversaţie
ordinului de operaţie pentru [Link]. ([Link]., V.M., Pşt.) Explicaţie
patrulă de cercetare pe timpul marşului organizat de către Demonstraţie
eşalonul superior Exerciţiu
Structura şi conţinutul scenariului acţiunilor de luptă şi Conversaţie
ordinului de operaţie pentru Pl.Pşt. ([Link]., V.M., Cc.) organizat Explicaţie
ca grup de cercetare-diversiune desantat în Demonstraţie
adâncimea dispozitivului inamicului Exerciţiu
Bibliografie:
Documente normative cu caracter informaţional general
*** Rezoluţia adunării generale a ONU nr. 3314 privind definiţia agresiunii.
*** Ordonanţa de urgenţă nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de
urgenţă, Monitorul Oficial nr. 22, Bucureşti, 1999, aprobată (cu modificări) prin Legea nr.
453/2004, Monitorul Oficial nr. 1052, Bucureşti, 2004.
*** Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2004 privind sistemul naţional de management al
situaţiilor de urgenţă, Monitorul Oficial nr. 361, Bucureşti, 2004.
Documente normative în domeniul de referinţă
*** Topografie militară, Bucureşti, Editura Militară, 1976.
*** Metodica instrucţiei tactice a grupei de infanterie, vânători de munte şi mitraliere,
Bucureşti, 1988.
*** Metodica organizării şi desfăşurării tragerilor de luptă cu grupa (grupul) şi plutonul
de infanterie, vânători de munte, paraşutişti şi cercetare, Bucureşti, 1989.
*** Manualul pentru organizarea de stat major şi operaţii ale Forţelor Terestre,
Bucureşti, 2005.
*** Doctrina instruirii Armatei României, Bucureşti, 2006.
*** F.T.-I.4., Manualul pentru luptă al plutonului de infanterie, Făgăraş, 2006.
*** F.T.-I.4.V.M., Manualul pentru luptă al plutonului de vânători de munte, Predeal,
2006.
*** F.T.-4Cc., Manualul pentru luptă al plutonului de cercetare, Buzău, 2009.
*** F.T.-I.7., Manualul pentru luptă al grupei de infanterie, Făgăraş, 2006.
*** Norme privind instrucţia în Forţele Terestre, Bucureşti, 2006.
*** V.M.-5, Manualul pentru luptă al grupei de vânători de munte, Predeal, 2006.
*** Doctrina Armatei României, Bucureşti, 2007.
*** F.T.-I.8.V., Manualul instrucţiei luptătorului, Sibiu, 2007.
*** Instrucţiuni de evaluare a instrucţiei colective în Forţele Terestre, Bucureşti, 2008.
*** PIM-1.3. Programul de instrucţie pentru misiuni al plutonului de infanterie, Făgăraş,
2008.
*** PIM-2.3. Programul de instrucţie pentru misiuni al grupei şi plutonului de vânători
de munte, Predeal, 2008.
*** PIM-3.3.a., Programul de instrucţie pentru misiuni al plutonului/grupei de cercetare,
735
Buzău, 2008.
*** Programul de instrucţie individuală la instrucţia tactică generală, Făgăraş, 2008.
*** F.T.-4Cc., Manualul pentru luptă al plutonului de cercetare, Buzău, 2009.
*** PIM-4.3., Programul de instrucţie pentru misiuni al plutonului de paraşutişti, Buzău,
2008.
*** Programul de instrucţie individuală la instrucţia metodică, Predeal, 2009.
*** Programul de instrucţie individuală la instrucţia metodică, Făgăraş, 2009.
*** Metodica organizării şi desfăşurării instrucţiei în Forţele Terestre, Bucureşti, 2009.
*** F.T.-5Cc., Manualul pentru luptă al subunităţii de cercetare în dispozitiv, Buzău,
2010.
Documente normative în domeniul de referinţă
*** Lexicon Militar, Bucureşti, Editura Militară, 1980.
*** Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic
Gold, 2009.
Statul Major General, Enciclopedia Armatei României, Bucureşti, Editura Centrului
Tehnic Editorial al Armatei, 2009.
Lucrări de autori români şi străini
1. Soare, Vasile, Forţele speciale – comandouri aeropurtate în acţiune, Bucureşti, Editura
Ziua, 2002.

2. Regan, Geoffrey, Bătălii care au schimbat istoria lumii, Bucureşti, Grupul editorial
RAO, 2004.
Infografie
4. istoriiregă[Link]/.../educaţia-în lumea-greacă
5. [Link]/2010/12educaţia spartană.html.
6. maribătă[Link].2009/.../aportul lui Filip al [Link].
7. [Link]/.../Legiunea romană – Armata romană.
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Scenarii tactice specifice armei corespund reperelor epistemice
contemporane din domeniul profesionalizării activităţii militarilor.
 Tematica disciplinei Scenarii tactice specifice armei corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
 Desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor;
 Instruirea individuală şi colectivă a militarilor;
 Adecvarea pregătirii militarilor la fizionomia câmpului de luptă modern.
10. Evaluare
10.3.
10.2.
Tip Pondere
10.1. Criterii de evaluare Metode de
activitate din nota
evaluare
finală
 utilizarea corectă a noţiunilor generale asociate
scenariilor tactice;
 identificarea conexiunilor dintre scenariile
10.4. Curs Probă scrisă 70 %
tactice, ca mijloace de redare a realităţilor
câmpului de luptă şi activităţile standard de
instrucţie şi evaluare;

736
  asigurarea concordanţei dintre scopurile etapelor
cerinţei şi scenariile tactice (situaţiile,
momentele tactice) elaborate

10.5.  Elaborarea şi prezentarea portofoliului cu

Seminar/ următorul conţinut: scenarii tactice, scheme, Portofoliu 30 %
laborator exerciţii tactice
10.6. Standard minim de performanţă
- utilizarea corectă a noţiunilor generale asociate scenariilor tactice;
- elaborarea şi materializarea grafică a scenariilor tactice (situaţiilor, momentelor tactice),
conform metodologiei învăţate;
- întocmirea şi prezentarea unui exerciţiu tactic pe o temă dată;
- asigurarea concordanţei dintre scopurile etapelor cerinţei şi scenariile tactice (situaţiile,
momentele tactice) elaborate.

737
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe Militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

SCENARII TACTICE SPECIFICE ARMEI
2.1. Denumirea disciplinei
AP. CBRN
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Dănuţ MOŞTEANU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Dănuţ MOŞTEANU
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
III 2.5. Semestrul 6 Cv. Opţional C
studiu evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 6 din care 3.2. curs 4 2
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
48 din care 3.5. curs 32 16
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 40
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe
20
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 40
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 77
3.8. Total ore pe semestru 125
3.9. Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

 DISCIPLINE DIN SEMESTRELE
ANTERIOARE:
 Dozimetria radiaţiilor ionizante;
4.1. de curriculum  Radiometrie şi radioprotecţie;
 Aparate şi echipamente CBRN;
 Agenţi chimici şi biologici de luptă
 Bazele tehnologice ale decontaminării RBC
 C4.1
4.2. de competenţe  C4.2
 C 4.3

738
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice
Competenţe profesionale

C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor

şi strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor
doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor
normative specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor
concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de
specialitate
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea
de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale
tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea teoriilor şi tehnicilor operaţionale specifice tactici
7.1. Obiectivul general al
de Apărare CBRN necesare în pregătirea de specialitate în
disciplinei
domeniul apărării CBRN
 Definirea conceptelor legate de teoriile şi practiciile tacticii de
specialitate;
 Identificarea de termeni, relaţii, procese şi conexiuni specifice
tacticii de specialitate;
7.2. Obiectivele specifice  Explicarea şi realizarea unor exerciţii tactice de specialitate;
 Realizarea de conexiuni între reperele teoretice şi exerciţii
tactice în domeniul Apărării CBRN;
 Generalizarea, particularizarea, unor proceduri specifice
tacticii de specialitate.

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Acţiunile grupei de cercetare CBRN pentru
executarea observării CBRN Expunere, Scheme,
1.1. Pregătirea, organizarea şi executarea Explicaţie, Imagini,
activităţii de instruire a grupelor de cercetare Conversaţie Harta, Soft
CBRN pentru observarea CBRN.
739
2. Acţiunile grupei de cercetare CBRN pentru
descoperirea contaminării RBC
2.1. Pregătirea, organizarea şi executarea
activităţii de instruire a grupelor de cercetare
CBRN pentru descoperirea contaminării RBC.
3. Acţiunile grupei de cercetare CBRN pentru
determinarea contaminării RBC
3.1. Pregătirea, organizarea şi executarea
activităţii de instruire a grupelor de cercetare
CBRN pentru determinarea contaminării RBC
4. Acţiunile grupei de decontaminare
armament şi tehnică de luptă pentru
decontaminarea radioactivă a armamentului şi
tehnicii
4.1. Pregătirea, organizarea şi executarea
activităţii de instruire a grupei de decontaminare a
armament şi tehnică de luptă pentru
decontaminarea radioactive a armamentului şi
tehnicii
4.2. Acţiunile grupei de decontaminare armament
şi tehnică de luptă pentru decontaminarea chimică
/ biologică a armamentului şi tehnicii”
4.3. Pregătirea, organizarea şi executarea
activităţii de instruire a grupei de decontaminare
armament şi tehnică de luptă pentru
decontaminarea chimice / biologice a
armamentului şi tehnicii
4.4. Acţiunile grupei de decontaminare armament
şi tehnică de luptă pentru decontaminarea chimică
Expunere, Scheme,
/ biologică a terenului
Explicaţie, Imagini,
4.5. Pregătirea, organizarea şi executarea
Conversaţie, Harta, Soft
activităţii de instruire a grupei de decontaminare
armament şi tehnică de luptă pentru
decontaminarea chimice / biologice a terenului
4.6. Acţiunile grupei de decontaminare armament
şi tehnică de luptă pentru decontaminarea RBC a
personalului -vara
4.7. Pregătirea, organizarea şi executarea
activităţii de instruire a grupei de decontaminare
armament şi tehnică de luptă pentru
decontaminarea RBC a personalului -vara
5. Acţiunile grupei de decontaminare
armament şi tehnică de luptă pentru
încărcarea/reîncărcarea cu decontaminanţi a
echipamentelor de decontaminare
5.1. Pregătirea, organizarea şi executarea
activităţii de instruire a grupei de decontaminare
armament şi tehnică de luptă pentru
încărcarea/reîncărcarea cu decontaminanţi a
echipamentelor de decontaminare
740
6. Acţiunile grupei de decontaminare a
personalului pentru decontaminarea RBC
totală a personalului
6.1. Pregătirea, organizarea şi executarea
activităţii de instruire a grupei de decontaminare a
personalului pentru decontaminare RBC totală a
Expunere, Scheme,
personalului contaminat
Explicaţie, Imagini,
7. Acţiunile grupei de decontaminare a
Conversaţie Harta, Soft
echipamentului pentru decontaminarea RBC
totală a echipamentului
7.1. Pregătirea, organizarea şi executarea
activităţii de instruire a grupei de decontaminare a
personalului pentru decontaminarea totală a IPE
CBRN, îmbrăcămintei, echipamentului
Bibliografie:
1. F.T./CBRN-7/1, Manualul instrucţiei pentru apărare CBRN, Câmpulung, 2007.
2. F.T./CBRN-7/2, Manualul cercetaşilor CBRN, Câmpulung, 2008;
3. PIM 15.4.a, Programul de instrucţie pentru misiuni al grupei de cercetare CBRN,
Câmpulung, 2008;
4. F.T./CBRN-7/1, Manualul instrucţiei pentru apărare CBRN, Câmpulung, 2007.
5. F.T./CBRN-13, Manualul de cunoaştere, exploatare şi întreţinere a sistemului de
decontaminare ADTT-4 M, Bucureşti, 2009;
6. Ap. NBC-4/3, Manualul instrucţiei militarilor NBC – decontaminatori RBC, Câmpulung,
2001;
7. PIM 15.4.b, Programul de instrucţie pentru misiuni al grupei de decontaminare RBC,
Câmpulung, 2008;
8.2. Seminar/Laborator Metode de predare Observaţii
Pregătirea, organizarea şi executarea activităţii
Conversaţie,
de instruire a grupelor de cercetare CBRN
Explicaţie,
pentru observarea CBRN.
Pregătirea, organizarea şi executarea activităţii Experiment,
de instruire a grupelor de cercetare CBRN Problematizare,
pentru descoperirea contaminării RBC. Instructaj
Pregătirea, organizarea şi executarea activităţii Experiment,
de instruire a grupelor de cercetare CBRN Problematizare,
pentru determinarea contaminării RBC Instructaj
Pregătirea, organizarea şi executarea activităţii
de instruire a grupei de decontaminare a Experiment,
armament şi tehnică de luptă pentru Problematizare,
decontaminarea radioactive a armamentului şi Instructaj
tehnicii
Pregătirea, organizarea şi executarea activităţii
Experiment,
de instruire a grupei de decontaminare armament
Problematizare,
şi tehnică de luptă pentru decontaminarea
Instructaj
chimice / biologice a armamentului şi tehnicii
Acţiunile grupei de decontaminare armament şi Experiment,
tehnică de luptă pentru decontaminarea chimică Problematizare,
/ biologică a terenului Instructaj

741
Acţiunile grupei de decontaminare armament şi Experiment,
tehnică de luptă pentru decontaminarea RBC a Problematizare,
personalului -vara Instructaj
Bibliografie:
1. F.T./CBRN-7/1, Manualul instrucţiei pentru apărare CBRN, Câmpulung, 2007.
2. F.T./CBRN-7/2, Manualul cercetaşilor CBRN, Câmpulung, 2008;
3. PIM 15.4.a, Programul de instrucţie pentru misiuni al grupei de cercetare CBRN,
Câmpulung, 2008;
4. F.T./CBRN-7/1, Manualul instrucţiei pentru apărare CBRN, Câmpulung, 2007.
5. F.T./CBRN-13, Manualul de cunoaştere, exploatare şi întreţinere a sistemului de
decontaminare ADTT-4 M, Bucureşti, 2009;
6. Ap. NBC-4/3, Manualul instrucţiei militarilor NBC – decontaminatori RBC, Câmpulung,
2001;
7. PIM 15.4.b, Programul de instrucţie pentru misiuni al grupei de decontaminare RBC,
Câmpulung, 2008;

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei corespund următoarelor repere teoretice şi practice contemporane:
 Corelarea aspectelor teoretice şi practice specifice tacticii în domeniul Apărării
CBRN.
 Crearea de scenarii tactice caracterizate prin eficienţă şi opurtunitate.

Tematica disciplinei corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:

 Respectarea procedurilor specifice tacticii de specialitate;
 Utilizarea de către militari a tehniciilor şi procedeelor de a acţiona în câmp tactic.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Pregătirea, organizarea şi executarea
activităţii de instruire a grupelor de cercetare
CBRN pentru observarea CBRN.
 Pregătirea, organizarea şi executarea
activităţii de instruire a grupelor de cercetare
CBRN pentru determinarea contaminării
10.4. Curs Probă scrisă 75 %
RBC
 Pregătirea, organizarea şi executarea
activităţii de instruire a grupei de
decontaminare armament şi tehnică de luptă
pentru decontaminarea chimice / biologice a
armamentului şi tehnicii

742
  Executarea activităţii de instruire a grupelor
de cercetare CBRN pentru determinarea
10.5. contaminării RBC Referat,
25 %
Laborator  Acţiunile grupei de decontaminare Probă practică
armament şi tehnică de luptă pentru
decontaminarea RBC a personalului –vara
10.6. Standard minim de performanţă
Acţiunile grupei de cercetare CBRN pentru executarea observării CBRN
Acţiunile grupei de cercetare CBRN pentru descoperirea contaminării RBC
Acţiunile grupei de decontaminare a echipamentului pentru decontaminarea RBC

743
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei INFORMAŢII MILITARE (IV)
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Dan COLESNIUC
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Dan COLESNIUC
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul
III 2.5. Semestrul 6 Ex. Opţional C
studiu de evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

[Link]/
3.1. Număr de ore pe săptămână 6 din care 3.2. curs 4 2
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
48 din care 3.5. curs 32 16
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 20
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 21
Tutoriat -
Examinări 6
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 77
3.8. Total ore pe semestru 125
3.9. Numărul de credite 5

4. Precondiţii
4.1. de curriculum - Parcurgerea disciplinei „Informaţii Militare (II)”

4.2. de competenţe -

5. Condiţii
5.1. de desfăşurare a cursului -
5.2. de desfăşurare a
-
seminarului/laboratorului

744
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă şi
Competenţe profesionale
utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice.
C4.1. Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative
specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi
procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate.
C4.5. Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite.
transversale
Competenţe

CT1. Îndeplinirea responsabilă a sarcinilor profesionale, cu respectarea valorilor şi

eticii profesiei de ofiţer, în condiţii de autonomie restrânsă şi asistenţă calificată, pe
baza principiilor, normelor şi a valorilor regulamentelor militare.

7. Obiectivele disciplinei
Cunoaşterea, asimilarea şi operarea adecvată cu noţiunile,
7.1. Obiectivul general conceptele, principiile şi terminologia ce definesc latura operativă
al disciplinei a activităţii de informaţii militare până la nivel strategic şi
activitatea de securitate militară.
 Cunoaşterea terminologiei, conceptelor specfice şi a
principalelor activităţi desfăşurate în domeniul operativ al
activităţii informaţiilor militare până la nivel strategic.
 Cunoaşterea şi explicarea principiilor şi regulilor care
guvernează activitatea de securitate militară.
 Cunoaşterea procedurilor de lucru cu sursele umane şi
7.2. Obiectivele
sursele de materiale informative pentru realizarea obiectivului de
specifice
culegere de date şi informaţii în sprijinul cunoaştzerii la nivel
strategic
 Cunoaşterea tehnici specifice şi a procedeelor de utilizare a
acesteia pentru desfăşurarea activităţilor informativ-operative .
 Asumarea voluntară a responsabilităţilor specifice
domeniului informaţiilor militare asociate statutului de militar.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Nr. ore
Expunere
Proceduri operaţionale privind lucrul cu sursele Explicaţie
2
de materiale informative. Demonstraţie
Conversaţie
Educaţia de securitate.
-Rolul educaţiei de securitate ca parte a educaţiei
generale şi creşterea încrederii în personalul Expunere
verificat şi autorizat privind accesul la informaţii Explicaţie 1
clasificate. Conversaţie
-Metode şi mijloace de realizare a educaţiei de
securitate;
745
Reguli generale privind gestionarea
documentelor clasificate.
-Redactarea, dactilografierea şi evidenţa
documentelor clasificate; Expunere
-Multiplicarea, manipularea şi păstrarea Explicaţie 2
documentelor clasificate; Conversaţie
-Transmiterea, împachetarea şi transportul
documentelor clasificate;
-Distrugerea documentelor clasificate.
Expunere
Principii care stau la baza activităţii cu agentura. Explicaţie 4
Conversaţie
Expunere
Sistemul de legături în activitatea de agentură. Explicaţie 4
Conversaţie
Zone de securitate. Măsuri de asigurare a
securităţii fizice a informaţiilor clasificate. Expunere
-stabilirea zonelor de securitate; Explicaţie 1
-măsuri minime obligatorii de asigurare a Conversaţie
securităţii fizice.
INFOSEC-organizare şi responsabilităţi.
-structuri funcţionale cu atribuţii de reglementare,
Expunere
control şi autorizare la nivel naţional şi
Explicaţie 2
departamental;
Conversaţie
- protecţia informaţiilor în format electronic;
- moduri de operare.
Expunere
Tehnica operativă. Definiţie; clasificare; Explicaţie
4
descrierea şi caracteristicile tehnico-tactice. Demonstraţie
Conversaţie
Responsabilităţile AOSSIC.
-organizarea securităţii informaţiilor în format Expunere
electronic; Explicaţie 2
-responsabilităţi de securitate a structurii Conversaţie
AOSSIC.
Expunere
Studiul operativ-informativ de situaţie de ţară, Explicaţie
6
localitate şi obiectiv. Demonstraţie,
Conversaţie
Expunere
Supravegherea operativă. Tehnici şi procedee de Explicaţie
4
descoperire a acesteia. Demonstraţie
Conversaţie
Bibliografie:
1. Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României, Monitorul Oficial al
României, Partea I nr. 163 din 07/08/1991;
2. Legea apărării naţionale a României nr. 45/1994, Monitorul Oficial al României, Partea I
nr. 172 din 07/07/1994;
3. Carta Albă a Securităţii Apărării Naţionale, Bucureşti, 2004;
4. Strategia de securitate naţională a României, Bucureşti, 2007;
746
5. Strategia Naţională de Apărare, Bucureşti, 2010;
6. I.P.S.3, Doctrina pentru informaţii, contrainformaţii şi securitate a armatei, Bucureşti,
2005.
7. AJP 2.0., Doctrina pentru Informaţii, Contrainformaţii şi Securitate NATO, 2004;
8. Plăviţu Dan, FRĂŢILĂ Ovidiu Ilie, Serviciul de Informaţii al Armatei Române – tradiţie
şi continuitate, Editura Axioma Print, Bucureşti, 2009;
9. Moldoveanu, Daniel Andrei, Comunitatea Naţională de Informaţii – de la concept la
operaţionalizare, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2009;
10. FM 2-22.3 – Human Intelligence Collector Operations, September, 2006.
8.2. Seminar şi laborator Metode de predare Observaţii
Expunere
Proceduri operaţionale privind lucrul cu sursele de Explicaţie
1
materiale informative. Demonstraţie,
Conversaţie
Educaţia de securitate.
-Rolul educaţiei de securitate ca parte a educaţiei
generale şi creşterea încrederii în personalul Expunere
verificat şi autorizat privind accesul la informaţii Explicaţie 1
clasificate. Conversaţie
-Metode şi mijloace de realizare a educaţiei de
securitate.
Reguli generale privind gestionarea documentelor
clasificate.
-Redactarea, dactilografierea şi evidenţa
documentelor clasificate; Expunere
-Multiplicarea, manipularea şi păstrarea Explicaţie 2
documentelor clasificate; Conversaţie
-Transmiterea, împachetarea şi transportul
documentelor clasificate;
-Distrugerea documentelor clasificate.
Expunere
Principii care stau la baza activităţii cu agentura. Explicaţie 3
Conversaţie
Expunere
Sistemul de legături în activitatea de agentură. Explicaţie 3
Conversaţie
INFOSEC-organizare şi responsabilităţi.
-structuri funcţionale cu atribuţii de reglementare,
Expunere
control şi autorizare la nivel naţional şi
Explicaţie 1
departamental;
Conversaţie
- protecţia informaţiilor în format electronic;
- moduri de operare.
Expunere
Tehnica operativă. Definiţie; clasificare; descrierea Explicaţie
2
şi caracteristicile tehnico-tactice. Conversaţie
Demonstraţie
Responsabilităţile AOSSIC.
Expunere
-organizarea securităţii informaţiilor în format
Explicaţie 1
electronic;
Conversaţie
- responsabilităţi de securitate a structurii AOSSIC.
747
 Expunere
Studiul operativ-informativ de situaţie de ţară, Explicaţie
1
localitate şi obiectiv. Demonstraţie
Conversaţie
Expunere
Supravegherea operativă. Tehnici şi procedee de Explicaţie
1
descoperire a acesteia. Demonstraţie
Conversaţie
Bibliografie:
1. Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României, Monitorul Oficial al
României, Partea I nr. 163 din 07/08/1991;
2. Legea apărării naţionale a României nr. 45/1994, Monitorul Oficial al României, Partea I
nr. 172 din 07/07/1994;
3. Carta Albă a Securităţii Apărării Naţionale, Bucureşti, 2004;
4. Strategia de securitate naţională a României, Bucureşti, 2007;
5. Strategia Naţională de Apărare, Bucureşti, 2010;
6. I.P.S.3, Doctrina pentru informaţii, contrainformaţii şi securitate a armatei, Bucureşti,
2005;
7. AJP 2.0., Doctrina pentru Informaţii, Contrainformaţii şi Securitate NATO, 2004;
8. Plăviţu Dan, FRĂŢILĂ Ovidiu Ilie, Serviciul de Informaţii al Armatei Române – tradiţie
şi continuitate, Editura Axioma Print, Bucureşti, 2009;
9. Moldoveanu, Daniel Andrei, Comunitatea Naţională de Informaţii – de la concept la
operaţionalizare, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti , 2009;
10. FM 2-22.3 – Human Intelligence Collector Operations, September, 2006.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Informaţii militare (IV) corespund următoarelor repere teoretice şi
practice contemporane:
 Diversitatea acţiunilor de culegere a informaţiilor în cadrul domeniului informaţiilor
militare până la nivel strategic;
 Principiile şi regulile generale care guvernează activitatea de securitate militară.
 Tematica disciplinei Informaţii militare (IV) corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
 Formarea unui limbaj operaţional comun;
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice laturii operative a domeniului
informaţiilor militare, cât şi cele specifice activităţii de securitate militară;
 Înţelegerea modalităţilor de concretizare a cunoştinţelor teoretice în practica activităţii de
informaţii militare şi securitate militară.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi
10.4. Curs conceptelor specifice laturii operative în Probă orală 60 %
domeniul informaţiilor militare;

748
  Cunoaşterea şi punerea în practică în mod
adecvat a regulilor specifice activităţii de
securitate militară;
 Cunoaşterea şi utilizarea procedeelor de
lucru cu sursele umane şi sursele de materiale
informative în activitatea informativ-
operativă;
 Abilităţi minime în explicarea şi utlizarea
procedurilor de lucru în cadrul activităţilor
informativ-operative;
10.5.  Înţelegerea şi dezvoltarea de abilităţi
Referat,
Seminar/ minime în desfăşurarea actvităţilor de 40 %
Studiu de caz
laborator securitate militară;
 Manifestarea unei atitudini pozitive şi
responsabile faţă de implicaţiile teoriei
militare în formarea profesională.
10.6. Standard minim de performanţă
- definirea noţiunilor generale şi explicarea conceptelor specifice laturii operative a
domeniului informaţiilor militare;
- înţelegerea şi explicarea activităţilor de securitate militară;
- întocmirea şi prezentarea unui referat prin abordarea unei probleme definite pe baza
tematicii prezentate;
- atitudine pozitivă în raport cu sarcinile didactice.

749
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei CONTRAINFORMAŢII MILITARE (IV)
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Marius IORGA
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Mariu IORGA
2.6. Tipul
2.4. Anul de 2.7. Regimul
III 2.5. Semestrul 6 de Ex. Opţional C
studiu disciplinei
evaluare

3. Timpul total estimat

3.1. Număr de ore pe săptămână 6 din care 3.2. curs 4 [Link]/ 2
laborator
3.4. Total ore din planul de învăţământ 48 din care 3.5. curs 32 3.6. seminar/ 16
laborator
3.7. Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 26
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 29
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi -
3.7. Total ore studiu individual 77
3.8. Total ore pe semestru 125
3.9. Numărul de credite 5

4. Precondiţii
4.1. de curriculum Parcurgerea disciplinei „Contrainformaţii (III)”.

4.2. de competenţe -

5. Condiţii
- existenţa unei săli de clasă unde să se poată
5.1. de desfăşurare a cursului desfăşura activităţi nivel Secret, dotată cu PC,
proiector şi ecran proiecţie.
5.2. de desfăşurare a - pregătire teoretică şi practic-aplicativă adecvată
seminarului/laboratorului pe baza cunoştinţelor predate.

750
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
Competenţe profesionale
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice.
C4.1. Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare,
politicilor şi strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea
principiilor doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a
actelor normative specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea
principalelor concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a
limbajului de specialitate.
C4.5. Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite.
transversale
Competenţe

CT1. Îndeplinirea responsabilă a sarcinilor profesionale, cu respectarea

valorilor şi eticii profesiei de ofiţer, în condiţii de autonomie restrânsă şi
asistenţă calificată, pe baza principiilor, normelor şi a valorilor regulamentelor
militare.

7. Obiectivele disciplinei
Cunoaşterea, asimilarea şi operarea adecvată a noţiunilor,
7.1. Obiectivul general
conceptelor, sintagmelor şi principiilor ce definesc domeniul
al disciplinei
contrainformaţii şi securitate militară.
 Cunoaştere şi înţelegerea aspectelor esenţiale privind
ciclul informaţional specific domeniului contrainformaţii şi
securitate militară.
 Însuşirea conceptelor privind efectuarea analizei de risc în
domeniul securităţii informaţiilor clasificate şi a studiilor de
situaţie locală.
 Explicarea şi interpretarea abordărilor conceptuale specifice
contrainformaţiilor şi securităţii militare privind ciclul
informaţional.
 Explicarea factorilor de risc privind efectuarea unui studiu
de situaţie locală.
 Explicarea metodelor de realizare şi implementare a
educaţiei de securitate.
7.2. Obiectivele
 Utilizarea adecvată a unor metode, tehnici şi instrumente
specifice
specifice domeniului contrainformaţii militare pentru cunoaşterea
unei zone de interes.
 Aplicarea tehnicilor specifice pentru realizarea asigurării
contrainformative.
 Aplicarea procedurilor de realizare a verificărilor de
securitate.
 Dezvoltarea sentimentelor de ataşament şi loialitate faţă de
organismul militar, înţelegerea necesităţii protecţiei
contrainformative a persoanelor, informaţiilor, entităţilor militare
în contextul asigurării securităţii naţionale.
 Manifestarea unei atitudini proactive în plan profesional
pentru identificarea, prevenirea şi contracararea ameninţărilor şi
riscurilor la adresa securităţii militare.
751
8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Nr. ore
Briefingul de contrainformaţii – activitate de Expunere
prevenire a riscurilor şi ameninţărilor la adresa Explicaţie 2
securităţii naţionale în domeniul militar. Conversaţie
Expunere
Verificarea şi valorificarea informaţiilor în cadrul
Explicaţie 3
controlului informativ general
Conversaţie
Expunere
Verificarea şi documentarea informaţiilor de
Explicaţie 3
interes în operaţiilor de contrainformaţii.
Conversaţie
Asigurarea sprijinului de contrainformaţii – formă Expunere
de acţiune specifică pentru protecţia personalului şi Explicaţie 2
patrimoniului MApN. Conversaţie
Prevenirea, identificarea şi contracararea riscurilor Expunere
şi ameninţărilor la adresa organismului militar în Explicaţie 2
cadrul operaţiilor de contrainformaţii. Conversaţie
Responsabilităţi ale structurilor [Link].N. cu
atribuţii în domeniul securităţii informaţiilor
clasificate.
- Structuri centrale, State majore ale
Expunere
categoriilor de forţe, Comandanţii de la toate
Explicaţie 2
eşaloanele;
Conversaţie
- Direcţia Generală de Informaţii a apărării;
- Direcţia Contrainformaţii şi Securitate
Militară;
- Structura de securitate.
Principalele documente de organizare şi
administrare a securităţii informaţiilor clasificate
întocmite la nivelul structurii de securitate şi
conţinutul acestora.
- Programul de prevenire a scurgerii de
informaţii clasificate;
- Planul de securitate fizică (CSMR); Expunere
- Lista funcţiilor care necesită acces la informaţii Explicaţie 1
clasificate; Conversaţie
- Lista informaţiilor secrete de serviciu specifice
unităţii militare;
- Lista cuprinzând informaţiile secrete de stat, pe
niveluri de secretizare, specifice MApN şi termenele
de clasificare ale acestora;
- Planul specific de pregătire şi instruire.
Încălcarea reglementărilor de securitate. Incidente
de securitate. Evidenţa, raportarea, cercetarea
incidentelor de securitate.
Expunere
- Generalităţi, definiţii;
Explicaţie 1
- Încălcări ale reglementărilor de securitate şi
Conversaţie
incidente de securitate;
- Raportarea încălcării reglementărilor de
securitate şi a incidentelor de securitate;
752
 - Registrul de evidenţă a încălcării
reglementărilor de securitate şi a incidentelor de
securitate;
- Cercetarea încălcării reglementărilor de
securitate şi a incidentelor de securitate.
Proceduri specifice de realizare a securităţii
personalului.
- Enumerare şi descriere; Expunere
- Entităţi responsabile de realizarea procedurilor; Explicaţie 2
- Tipuri de documente de securitate şi corelarea Conversaţie
acestora cu tipul şi nivelul de clasificare al
informaţiilor la care acordă accesul.
Verificările de securitate.
- Verificări de securitate privind accesul la
informaţii clasificate secrete de serviciu;
Expunere
- Verificări de securitate privind accesul la
Explicaţie 1
informaţii clasificate secrete de stat;
Conversaţie
- Rolul verificărilor de securitate pentru
menţinerea riscurilor de personal într-un raport
acceptabil şi controlabil.
Educaţia de securitate.
- Educaţia de securitate ca parte a educaţiei
generale;
Expunere
-Metode şi mijloace de realizare a educaţiei de
Explicaţie 2
securitate;
Conversaţie
- Rolul educaţiei de securitate în menţinerea
încrederii în personalul verificat şi autorizat privind
accesul la informaţii clasificate.
Reguli generale privind gestionarea documentelor
clasificate.
-Redactarea, dactilografierea şi evidenţa
documentelor clasificate; Expunere
-Multiplicarea, manipularea şi păstrarea Explicaţie 1
documentelor clasificate; Conversaţie
-Transmiterea, împachetarea şi transportul
documentelor clasificate;
- Distrugerea documentelor clasificate.
Particularităţi în lucrul cu diferite categorii de
documente cu destinaţie specială.
- Particularităţiîn lucrul cu documenteleoperative;
- Particularităţi în lucrul cu documentele de
mobilizare/organizare; Expunere
- Particularităţi în lucrul cu documentele privind Explicaţie 2
activitatea de contrainformaţii militare; Conversaţie
- Particularităţi în lucrul cu documentele
referitoare la activitatea criptologică;
- Particularităţi în lucrul cu literatura militară
clasificată.

753
Zone de securitate. Măsuri de asigurare a
securităţii fizice a informaţiilor clasificate. Expunere
- stabilirea zonelor de securitate; Explicaţie 1
- măsuri minime obligatorii de asigurare a Conversaţie
securităţii fizice.
Controlul accesului în obiectivele militare în zonele
de securitate şi zonele administrative.
- reguli şi responsabilităţi generale; Expunere
2
- tipuri de documente de acces; Explicaţie
- accesul în obiective în care funcţionează mai Conversaţie
multe unităţi militare.
INFOSEC-organizare şi responsabilităţi.
-structuri funcţionale cu atribuţii de
reglementare, control şi autorizare la nivel naţional;
Expunere
-structuri funcţionale cu atribuţii de
Explicaţie 2
reglementare, control şi autorizare la nivel
Conversaţie
departamental;
- protecţia informaţiilor în format electronic;
- moduri de operare.
Responsabilităţile AOSSIC.
- organizarea securităţii informaţiilor în
Expunere
format electronic;
Explicaţie 2
- responsabilităţi de securitate:
Conversaţie
- responsabilităţi AOSSIC;
- responsabilităţi şef AOSSIC.
Cooperarea dintre structura de contrainformaţii şi
structura de securitate pentru realizarea securităţii Expunere
informaţiilor clasificate. Explicaţie 1
- competenţe specifice; Conversaţie
- responsabilităţi şi paliere de cooperare.
Bibliografie:
1. Legea 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate;
2. H.G.-585/2002, Standarde privind protecţia informaţiilor clasificate;
3. Hotărârea Guvernului nr. 353/2002, pentru aprobarea Normelor privind protecţia
informaţiilor clasificate ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în România;
4. Nota nr. S/57 - 134/17.04.2003 a Guvernului României cu măsurile referitoare la
implementarea standardelor privind protecţia informaţiilor clasificate la nivelul tuturor
ministerelor;
5. Ordinul ministrului apărării naţionale nr.M.9/2013 pentru aprobarea "Normelor privind
protecţia informaţiilor clasificate în Ministerul Apărării Naţionale",
6. C-520/2013, Precizările şefului Direcţiei contrainformaţii şi securitate militară privind
protecţia informaţiilor clasificate;
7. Ordinul directorului general al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării nr. DG. (S)
215/22.05.2003 privind Planul de măsuri şi stadiul de îndeplinire a sarcinilor pentru realizarea
obiectivelor dispuse de Guvernul României cu Nota S.P.57 - 134 din 17.04.2003;
8. I.A. 98, Instrucţiuni arhivistice;
9. I.A.-40 - Ghidul de clasificare al informaţiilor secrete de stat în Ministerul Apărării
României;
10. A-8/27.02.2014, Metodologia de cercetarea a incidentelor de securitate şi încălcărilor de
securitate în MApN;
754
11. A-11/14.04.2014, Dispoziţia pentru aprobarea Metodologiei de executare a controalelor
privind protecţia informaţiilor clasificate în MApN;
12. P.M. 3/2013- Instrucţiuni privind gestionarea evenimentelor în Armata României,
Bucureşti, 2013, cap. II, Secţ. 2 şi Anexa 2;
13. Regulamentul de ordine interioară - R.G.-1, ed. 2008, aprobat prin Ordinul ministrului
apărării naţionale nr. M S-92/17.09.2008, cap. III, Secţ. 5, pct. 7 şi Anexa 3;
14. Regulamentul serviciului interior - R.G. 2, ed. 2008, aprobat prin Ordinul ministrului
apărării naţionale nr. MS-87/29.08.2008, cap. I, Secţ. 14, cap. III;
15. Ordinul ministrului apărării naţionale nr. MS-15/28.01.1010 privind modificarea şi
completarea Regulamentului serviciului interior - R.G.2;
16. Ordinul ministrului apărării naţionale nr. MS-27/20.03.2012 privind modificarea şi
completarea Regulamentului serviciului interior - R.G.2.
8.2. Seminar şi laborator Metode de predare Observaţii
Briefingul de contrainformaţii – activitate de Problematizare
prevenire a riscurilor şi ameninţărilor la adresa Demonstraţie 1
securităţii naţionale în domeniul militar. Explicaţie
Problematizare
Verificarea şi valorificarea informaţiilor în cadrul
Demonstraţie 2
controlului informativ general
Explicaţie
Problematizare
Verificarea şi documentarea informaţiilor de
Demonstraţie 1
interes în operaţiilor de contrainformaţii.
Explicaţie
Problematizare
Verificarea şi completarea informaţiilor de
Demonstraţie 1
interes în cadrul investigaţiei preliminare.
Explicaţie
Prevenirea, identificarea şi contracararea Problematizare
riscurilor şi ameninţărilor la adresa organismului Demonstraţie 1
militar în cadrul operaţiilor de contrainformaţii. Explicaţie
Principalele documente de organizare şi
Problematizare
administrare a securităţii informaţiilor clasificate
Demonstraţie 1
întocmite la nivelul structurii de securitate şi
Explicaţie
conţinutul acestora.
Încălcarea reglementărilor de securitate. Problematizare
Incidente de securitate. Evidenţa, raportarea, Demonstraţie 1
cercetarea incidentelor de securitate. Explicaţie
Problematizare
Verificările de securitate. Demonstraţie 2
Explicaţie
Problematizare
Reguli generale privind gestionarea
Demonstraţie 2
documentelor clasificate.
Explicaţie
Problematizare
Zone de securitate. Măsuri de asigurare a
Demonstraţie 2
securităţii fizice a informaţiilor clasificate.
Explicaţie

755
Cooperarea dintre structura de contrainformaţii şi Problematizare
structura de securitate pentru realizarea Demonstraţie 2
securităţii informaţiilor clasificate. Explicaţie
Bibliografie:
1. Legea 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate;
2. H.G.-585/2002, Standarde privind protecţia informaţiilor clasificate;
3. Hotărârea Guvernului nr. 353/2002, pentru aprobarea Normelor privind protecţia
informaţiilor clasificate ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în România;
4. Nota nr. S/57 - 134/17.04.2003 a Guvernului României cu măsurile referitoare la
implementarea standardelor privind protecţia informaţiilor clasificate la nivelul tuturor
ministerelor;
5. Ordinul ministrului apărării naţionale nr.M.9/2013 pentru aprobarea "Normelor privind
protecţia informaţiilor clasificate în Ministerul Apărării Naţionale",
6. C-520/2013, Precizările şefului Direcţiei contrainformaţii şi securitate militară privind
protecţia informaţiilor clasificate;
7. Ordinul directorului general al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării nr. DG. (S)
215/22.05.2003 privind Planul de măsuri şi stadiul de îndeplinire a sarcinilor pentru realizarea
obiectivelor dispuse de Guvernul României cu Nota S.P.57 - 134 din 17.04.2003;
8. I.A. 98, Instrucţiuni arhivistice;
9. I.A.-40 - Ghidul de clasificare al informaţiilor secrete de stat în Ministerul Apărării
României;
10. A-8/27.02.2014, Metodologia de cercetarea a incidentelor de securitate şi încălcărilor de
securitate în MApN;
11. A-11/14.04.2014, Dispoziţia pentru aprobarea Metodologiei de executare a controalelor
privind protecţia informaţiilor clasificate în MApN;
12. P.M. 3/2013- Instrucţiuni privind gestionarea evenimentelor în Armata României,
Bucureşti, 2013, cap. II, Secţ. 2 şi Anexa 2;
13. Regulamentul de ordine interioară - R.G.-1, ed. 2008, aprobat prin Ordinul ministrului
apărării naţionale nr. M S-92/17.09.2008, cap. III, Secţ. 5, pct. 7 şi Anexa 3;
14. Regulamentul serviciului interior - R.G. 2, ed. 2008, aprobat prin Ordinul ministrului
apărării naţionale nr. MS-87/29.08.2008, cap. I, Secţ. 14, cap. III;
15. Ordinul ministrului apărării naţionale nr. MS-15/28.01.1010 privind modificarea şi
completarea Regulamentului serviciului interior - R.G.2;
16. Ordinul ministrului apărării naţionale nr. MS-27/20.03.2012 privind modificarea şi
completarea Regulamentului serviciului interior - R.G.2.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Contrainformaţii militare (IV) corespund următoarelor repere
teoretice şi practice contemporane:
 Analiza mediului de securitate contemporan;
 Diversitatea acţiunilor de contrainformaţii militare;
 Adaptarea serviciilor de informaţii la mediul strategic.
Tematica disciplinei Contrainformaţii militare (IV) corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
 Formarea unui limbaj operaţional comun;
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor specifice domeniului informaţii pentru
apărare;

756
  Identificarea şi interpretarea ameninţărilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor la adresa
securităţii naţionale din perspectiva domeniului informaţii pentru apărare;
 Înţelegerea modalităţilor de concretizare a cunoştinţelor teoretice în practica activităţii
de contrainformaţii şi securitate militară;
 Conştientizarea necesităţii existenţei serviciului de contrainformaţii şi securitate
militară şi a rolului acestuia în fundamentarea deciziilor la nivel strategic.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate de evaluare din nota
finală
 Utilizarea adecvată a noţiunilor şi conceptelor
specifice domeniului contrainformaţii şi
securitate militară;
 Realizarea de conexiuni între palierele
activităţii de contrainformaţii şi de securitate Lucrare
10.4. Curs 60%
militară; scrisă
 Utilizarea teoriilor specifice în formularea şi
argumentarea unor puncte de vedere privind
transformările ce au loc în domeniul
contrainformaţii şi securitate militară.
 Abilităţi minime în explicarea conceptelor
fundamentale specifice domeniului
contrainformaţii şi securitate militară.;
 Materializarea grafică corectă a etapelor
10.5. ciclului informaţional; Referat,
Seminar/  Explicarea rolului structurilor de Studiu de 40 %
laborator contrainformaţii şi securitate militară în protecţia caz
informaţiilor clasificate;
 Manifestarea unei atitudini pozitive şi
responsabile faţă de implicaţiile teoriei militare
în formarea profesională.
10.6. Standard minim de performanţă
 Definirea noţiunilor generale şi explicarea determinărilor, tendinţelor şi perspectivelor
de evoluţie în domeniul contrainformaţiilor şi securităţii militare;
 Întocmirea şi prezentarea a unui referat (din tematica prevăzută la laborator) prin care
demonstrează că au înţeles şi sunt în măsură să formuleze aprecieri şi concluzii în legătură cu
aspectele studiate;
 Prezenţa la orele de curs şi angajarea în rezolvarea lucrărilor de laborator.

757
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei SCENARII TACTICE SPECIFICE ARMEI
(Poliţie militară)
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Gheorghe UDEANU
2.3. Titularul activităţilor de
[Link]. Gheorghe UDEANU
seminar
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
III 2.5. Semestrul 6 evaluare Ex. Opţional C
studiu disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 6 din care 3.2. curs 4 2
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
48 din care 3.5. curs 32 16
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe
25
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 77
3.8. Total ore pe semestru 125
3.9. Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

Ştiinţe militare
4.1. de curriculum
Elemente de artă militară
4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului -

5.2. de desfăşurare a
-
seminarului/laboratorului

758
6. Competenţele specifice acumulate
C6. Aplicarea tehnicilor militare de acţiune individuală în diferite contexte
situaţionale
C6.1 Identificarea şi definirea fundamentelor normative ale comportamentului
organizaţional militar în diferite contexte situaţionale
Competenţe profesionale

C6.2 Explicarea principiilor

constructive şi de funcţionare a armamentului individual, a modului de operare cu
sistemele informaţionale, a modalităţilor de asigurare a acţiunilor şi discriminarea
procedeelor şi tehnicilor individuale şi colective de acţiune în funcţie de contextul
misiunii ordonate
C6.3 Aplicarea unor metodologii de instruire performante şi corelarea necesităţilor
de autoformare cu dinamica solicitărilor din organizaţia militară
C6.4 Evaluarea riscului în spaţiul de luptă tactic şi integrarea adecvată a procedeelor
şi tehnicilor de acţiune individuală în ansamblul acţiunilor de grup în situaţii de luptă
simulată
C6.5 Proiectarea procedeelor de acţiune individuală în funcţie de caracteristicile
situaţiilor şi utilizarea eficientă şi oportună a aparaturii, armamentului şi
echipamentelor din dotare pentru îndeplinirea misiunii
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Valorificarea informaţiilor şi abilităţilor tactice dobândite
7.1. Obiectivul general al
pentru elaborarea documentelor de planificare, organizare şi
disciplinei
conducere a instrucţiei individuale şi colective a militarilor.
 asimilarea, înţelegerea şi utilizarea corectă a noţiunilor şi
conceptelor cu care se operează în procesul de instruire specific
Forţelor Terestre
 prezentarea şi interpretarea principiilor de bază, a regulilor şi
normelor din domeniul activităţii de stat major.
7.2. Obiectivele specifice  utilizarea scenariilor tactice în procesul de instrucţie
individuală şi colectivă (tip grupă), corespunzător factorilor
situaţionali, caracteristicilor operaţiei şi obiectivelor
educaţionale.
 elaborarea scenariilor tactice cu rapiditate, adecvat cadrului
situaţional des schimbător, consecinţă a diversităţii formelor şi
procedeelor de luptă.

759
8. Conţinuturi
Metode de
8.1. Curs Observaţii
predare
C1: Aspecte generale referitoare la corelaţia instruire –
instrucţie în cadrul Forţelor Terestre
1.1 Retrospectivă asupra importanţei şi efectelor calităţii
instruirii şi instrucţiei trupelor Prelegere 2 ore
1.2 Definirea domeniilor de referinţă şi a scopurilor generale
ale instruirii şi instrucţiei în cadrul Forţelor Terestre
C2: Modalităţi de utilizare a programelor de instrucţie
individuală şi evaluarea eficienţei acesteia
2.1 Repere organizatorice ale instrucţiei individuale
2.2 Rolul, structura şi conţinutul activităţilor standard de Prelegere 2 ore
instrucţie şi evaluare
2.3 Metodologia utilizării activităţilor standard de instrucţie şi
evaluare în cadrul programelor de instrucţie individuală
C3: Procesul de utilizare a programelor de instrucţie pentru
misiuni
3.1 Reţeaua organizatorică a instrucţiei colective
3.2 Structura şi conţinutul general al programelor de instrucţie
pentru misiuni
Prelegere 2 ore
3.3 Modul de folosire a activităţilor standard de instrucţie şi
evaluare în cadrul programelor de instrucţie pentru misiuni
3.4. Aspecte referitoare la tipurile de exerciţii desfăşurate la
nivelul grupelor şi plutoanelor (similare) şi principalele
caracteristici ale acestora
C4: Repere ale planificării, organizării şi desfăşurării instrucţiei
4.1 Documentele de planificare a activităţilor standard de
instrucţie şi evaluare
4.2 Forme, tehnici şi metode de predare şi învăţare folosite pe
timpul instrucţiei Prelegere 2 ore
4.3 Principalele metode şi variante de organizare şi desfăşurare
a activităţii militarilor pe timpul şedinţelor de instrucţie.
Mijloace de instruire

C5: Scenariile tactice – mijloace de obiectivare a realităţii

câmpului de luptă
5.1 Logica generală a configurării scenariilor operaţionale
5.2 Definirea scenariului tactic
5.3 Corelaţia dintre concepţia scenariului destinat instruirii Prelegere 2 ore
trupelor şi concepţia operaţiei
5.4 Noţiuni referitoare la determinările scenariului asupra temei
şi situaţiei tactice
5.5 Diversitatea scenariilor tactice în procesul instruirii
C6: Reguli şi norme de stat major pentru reprezentarea
scenariilor tactice
6.1 Tipuri generale de semne convenţionale Prelegere 2 ore
6.2 Principalele reguli şi norme de stat major – imperative
pentru reprezentarea grafică a scenariilor tactice

760
C7: Locul şi rolul [Link]. (V.M., Cc., Pşt.) în contextul
acţiunilor militare asociate operaţiilor organizate de către Prelegere 2 ore
eşaloanele superioare
C8: Locul şi rolul [Link]. (V.M., Cc., Pşt.) în operaţia de
Prelegere 2 ore
apărare organizată de către eşaloanele superioare

C9: Locul şi rolul [Link]. (V.M., Cc., Pşt.) în operaţia

Prelegere 2 ore
ofensivă organizată de către eşaloanele superioare
C10: Structura şi conţinutul scenariului acţiunilor de luptă şi
ordinului de operaţie pentru [Link]. (V.M., Cc., Pşt.) în
Prelegere 2 ore
contextul apărării organizate în contact nemijlocit cu
inamicul
C11: Structura şi conţinutul scenariului acţiunilor de luptă şi
ordinului de operaţie pentru Pl.V.M. ([Link]., Cc., Pşt.) în
Prelegere 2 ore
cadrul apărării organizate în afara contactului nemijlocit cu
inamicul
C12: Structura şi conţinutul scenariului acţiunilor de luptă şi
ordinului de operaţie pentru [Link]. (V.M., Cc., Pşt.) în Prelegere 2 ore
contextul ofensivei organizate din mişcare
C13: Structura şi conţinutul scenariului acţiunilor de luptă şi
ordinului de operaţie pentru Pl.V.M. ([Link]., Cc., Pşt.) în Prelegere 2 ore
cadrul ofensivei organizate în contact nemijlocit cu inamicul
C14: Structura şi conţinutul scenariului acţiunilor de luptă şi
ordinului de operaţie pentru [Link]. ([Link]., V.M., Pşt.) patrulă
Prelegere 2 ore
de cercetare pe timpul marşului organizat de către eşalonul
superior
C15: Structura şi conţinutul scenariului acţiunilor de luptă şi
ordinului de operaţie pentru Pl.Pşt. ([Link]., V.M., Cc.)
Prelegere 2 ore
organizat ca grup de cercetare-diversiune desantat în
adâncimea dispozitivului inamicului
C16: Fizionomia evaluării nivelului de operaţionalizare a
forţelor
16.1. Noţiuni generale referitoare la activitatea de evaluare a
instrucţiei colective Prelegere 2 ore
16.2. Tipologia evaluării instrucţiei colective
16.3. Planificarea activităţii de evaluare
16.4. Desfăşurarea evaluării şi formularea concluziilor
Bibliografie:
Documente normative cu caracter informaţional general
*** Rezoluţia adunării generale a ONU nr. 3314 privind definiţia agresiunii.
*** Ordonanţa de urgenţă nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de
urgenţă, Monitorul Oficial nr. 22, Bucureşti, 1999, aprobată (cu modificări) prin Legea nr.
453/2004, Monitorul Oficial nr. 1052, Bucureşti, 2004.
*** Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2004 privind sistemul naţional de management al
situaţiilor de urgenţă, Monitorul Oficial nr. 361, Bucureşti, 2004.
Documente normative în domeniul de referinţă
*** Topografie militară, Bucureşti, Editura Militară, 1976.
*** Metodica instrucţiei tactice a grupei de infanterie, vânători de munte şi mitraliere,

761
Bucureşti, 1988.
*** Metodica organizării şi desfăşurării tragerilor de luptă cu grupa (grupul) şi plutonul
de infanterie, vânători de munte, paraşutişti şi cercetare, Bucureşti, 1989.
*** Manualul pentru organizarea de stat major şi operaţii ale Forţelor Terestre,
Bucureşti, 2005.
*** Doctrina instruirii Armatei României, Bucureşti, 2006.
*** F.T.-I.4., Manualul pentru luptă al plutonului de infanterie, Făgăraş, 2006.
*** F.T.-I.4.V.M., Manualul pentru luptă al plutonului de vânători de munte, Predeal,
2006.
*** F.T./Pşt.-4, Manualul pentru luptă al plutonului de paraşutişti, Buzău, 2006.
*** F.T.-I.7., Manualul pentru luptă al grupei de infanterie, Făgăraş, 2006.
*** Norme privind instrucţia în Forţele Terestre, Bucureşti, 2006.
*** V.M.-5, Manualul pentru luptă al grupei de vânători de munte, Predeal, 2006.
*** Doctrina Armatei României, Bucureşti, 2007.
*** F.T.-I.8.V., Manualul instrucţiei luptătorului, Sibiu, 2007.
*** Instrucţiuni de evaluare a instrucţiei colective în Forţele Terestre, Bucureşti, 2008.
*** PIM-1.3. Programul de instrucţie pentru misiuni al plutonului de infanterie, Făgăraş,
2008.
*** PIM-2.3. Programul de instrucţie pentru misiuni al grupei şi plutonului de vânători
de munte, Predeal, 2008.
*** PIM-3.3.a., Programul de instrucţie pentru misiuni al plutonului/grupei de cercetare,
Buzău, 2008.
*** PIM-4.3., Programul de instrucţie pentru misiuni al plutonului de paraşutişti, Buzău,
2008.
*** Programul de instrucţie individuală la instrucţia tactică generală, Făgăraş, 2008.
*** F.T.-4Cc., Manualul pentru luptă al plutonului de cercetare, Buzău, 2009.
*** Programul de instrucţie individuală la instrucţia metodică, Predeal, 2009.
*** Programul de instrucţie individuală la instrucţia metodică, Făgăraş, 2009.
*** Metodica organizării şi desfăşurării instrucţiei în Forţele Terestre, Bucureşti, 2009.
*** F.T.-5Cc., Manualul pentru luptă al subunităţii de cercetare în dispozitiv, Buzău,
2010.
Documente normative în domeniul de referinţă
*** Lexicon Militar, Bucureşti, Editura Militară, 1980.
*** Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic
Gold, 2009.
Statul Major General, Enciclopedia Armatei României, Bucureşti, Editura Centrului
Tehnic Editorial al Armatei, 2009.
Lucrări de autori români şi străini
1. Soare, Vasile, Forţele speciale – comandouri aeropurtate în acţiune, Bucureşti, Editura
Ziua, 2002.
2. Regan, Geoffrey, Bătălii care au schimbat istoria lumii, Bucureşti, Grupul editorial
RAO, 2004.
Infografie
8. istoriiregă[Link]/.../educaţia-în lumea-greacă
9. [Link]/2010/12educaţia spartană.html.
10. maribătă[Link].2009/.../aportul lui Filip al [Link].

762
 Metode de
8.2. Seminar/laborator Observaţii
predare
Seminar introductiv Conversaţie
Conversaţie
Standardizarea instrucţiei individuale şi colective
Explicaţie
Conversaţie
Reguli de stat major în materializarea scenariilor tactice
Explicaţie
Conversaţie
Scenariile tactice – mijloace de obiectivare a realităţii câmpului
Explicaţie,
de luptă
Demonstraţie
Structura şi conţinutul scenariului acţiunilor de luptă şi Conversaţie
ordinului de operaţie pentru [Link]. (V.M., Cc., Pşt.) în Explicaţie
contextul apărării organizate în contact nemijlocit cu Demonstraţie
inamicul Exerciţiu
Conversaţie
Structura şi conţinutul scenariului acţiunilor de luptă şi
Explicaţie
ordinului de operaţie pentru [Link]. (V.M., Cc., Pşt.) în
Demonstraţie
contextul ofensivei organizate din mişcare
Exerciţiu
Structura şi conţinutul scenariului acţiunilor de luptă şi Conversaţie
ordinului de operaţie pentru [Link]. ([Link]., V.M., Pşt.) Explicaţie
patrulă de cercetare pe timpul marşului organizat de către Demonstraţie
eşalonul superior Exerciţiu
Structura şi conţinutul scenariului acţiunilor de luptă şi Conversaţie
ordinului de operaţie pentru Pl.Pşt. ([Link]., V.M., Cc.) organizat Explicaţie
ca grup de cercetare-diversiune desantat în Demonstraţie
adâncimea dispozitivului inamicului Exerciţiu
Bibliografie:
Documente normative cu caracter informaţional general
*** Rezoluţia adunării generale a ONU nr. 3314 privind definiţia agresiunii.
*** Ordonanţa de urgenţă nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de
urgenţă, Monitorul Oficial nr. 22, Bucureşti, 1999, aprobată (cu modificări) prin Legea nr.
453/2004, Monitorul Oficial nr. 1052, Bucureşti, 2004.
*** Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2004 privind sistemul naţional de management al
situaţiilor de urgenţă, Monitorul Oficial nr. 361, Bucureşti, 2004.
Documente normative în domeniul de referinţă
*** Topografie militară, Bucureşti, Editura Militară, 1976.
*** Metodica instrucţiei tactice a grupei de infanterie, vânători de munte şi mitraliere,
Bucureşti, 1988.
*** Metodica organizării şi desfăşurării tragerilor de luptă cu grupa (grupul) şi plutonul
de infanterie, vânători de munte, paraşutişti şi cercetare, Bucureşti, 1989.
*** Manualul pentru organizarea de stat major şi operaţii ale Forţelor Terestre,
Bucureşti, 2005.
*** Doctrina instruirii Armatei României, Bucureşti, 2006.
*** F.T.-I.4., Manualul pentru luptă al plutonului de infanterie, Făgăraş, 2006.
*** F.T.-I.4.V.M., Manualul pentru luptă al plutonului de vânători de munte, Predeal,
2006.
*** F.T.-4Cc., Manualul pentru luptă al plutonului de cercetare, Buzău, 2009.
*** F.T.-I.7., Manualul pentru luptă al grupei de infanterie, Făgăraş, 2006.
*** Norme privind instrucţia în Forţele Terestre, Bucureşti, 2006.
*** V.M.-5, Manualul pentru luptă al grupei de vânători de munte, Predeal, 2006.
763
 *** Doctrina Armatei României, Bucureşti, 2007.
*** F.T.-I.8.V., Manualul instrucţiei luptătorului, Sibiu, 2007.
*** Instrucţiuni de evaluare a instrucţiei colective în Forţele Terestre, Bucureşti, 2008.
*** PIM-1.3. Programul de instrucţie pentru misiuni al plutonului de infanterie, Făgăraş,
2008.
*** PIM-2.3. Programul de instrucţie pentru misiuni al grupei şi plutonului de vânători
de munte, Predeal, 2008.
*** PIM-3.3.a., Programul de instrucţie pentru misiuni al plutonului/grupei de cercetare,
Buzău, 2008.
*** Programul de instrucţie individuală la instrucţia tactică generală, Făgăraş, 2008.
*** F.T.-4Cc., Manualul pentru luptă al plutonului de cercetare, Buzău, 2009.
*** PIM-4.3., Programul de instrucţie pentru misiuni al plutonului de paraşutişti, Buzău,
2008.
*** Programul de instrucţie individuală la instrucţia metodică, Predeal, 2009.
*** Programul de instrucţie individuală la instrucţia metodică, Făgăraş, 2009.
*** Metodica organizării şi desfăşurării instrucţiei în Forţele Terestre, Bucureşti, 2009.
*** F.T.-5Cc., Manualul pentru luptă al subunităţii de cercetare în dispozitiv, Buzău,
2010.
Documente normative în domeniul de referinţă
*** Lexicon Militar, Bucureşti, Editura Militară, 1980.
*** Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic
Gold, 2009.
Statul Major General, Enciclopedia Armatei României, Bucureşti, Editura Centrului
Tehnic Editorial al Armatei, 2009.
Lucrări de autori români şi străini
1. Soare, Vasile, Forţele speciale – comandouri aeropurtate în acţiune, Bucureşti, Editura
Ziua, 2002.
2. Regan, Geoffrey, Bătălii care au schimbat istoria lumii, Bucureşti, Grupul editorial
RAO, 2004.
Infografie
11. istoriiregă[Link]/.../educaţia-în lumea-greacă
12. [Link]/2010/12educaţia spartană.html.
13. maribătă[Link].2009/.../aportul lui Filip al [Link].
14. [Link]/.../Legiunea romană – Armata romană.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Scenarii tactice specifice armei corespund reperelor epistemice
contemporane din domeniul profesionalizării activităţii militarilor.
 Tematica disciplinei Scenarii tactice specifice armei corespunde următoarelor cerinţe ale
angajatorilor:
 Desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor;
 Instruirea individuală şi colectivă a militarilor;
 Adecvarea pregătirii militarilor la fizionomia câmpului de luptă modern.

764
10. Evaluare
10.3.
10.2.
Tip Pondere
10.1. Criterii de evaluare Metode de
activitate din nota
evaluare
finală
 utilizarea corectă a noţiunilor generale asociate
scenariilor tactice;
 identificarea conexiunilor dintre scenariile
tactice, ca mijloace de redare a realităţilor
10.4. Curs câmpului de luptă şi activităţile standard de Probă scrisă 70 %
instrucţie şi evaluare;
 asigurarea concordanţei dintre scopurile etapelor
cerinţei şi scenariile tactice (situaţiile,
momentele tactice) elaborate
10.5.  Elaborarea şi prezentarea portofoliului cu
Seminar/ următorul conţinut: scenarii tactice, scheme, Portofoliu 30 %
laborator exerciţii tactice

10.6. Standard minim de performanţă

- utilizarea corectă a noţiunilor generale asociate scenariilor tactice;
- elaborarea şi materializarea grafică a scenariilor tactice (situaţiilor, momentelor tactice),
conform metodologiei învăţate;
- întocmirea şi prezentarea unui exerciţiu tactic pe o temă dată;
- asigurarea concordanţei dintre scopurile etapelor cerinţei şi scenariile tactice (situaţiile,
momentele tactice) elaborate.

765
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei PRACTICĂ UNIVERSITARĂ
(DE SPECIALITATE/STAGIU)
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Dumitru IANCU
2.3. Titularul activităţilor de seminar
Obligatorie,
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul de pregătire
III 2.5. Semestrul 5 Cv.
studiu de evaluare disciplinei în domeniu şi
în specialitate

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână din care 3.2. curs [Link]/
laborator
3.4 Total ore din planul de învăţământ 52 din care 3.5. curs 3.6. seminar/
laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 30
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 21
Tutoriat
Examinări 2
Alte activităţi …
3.7. Total ore studiu individual 71
[Link] ore pe semestru 125
3.9. Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

Teoria organizaţiei, Bazele managementului,
4.1. de curriculum Leaderhip militar, Comportament organizaţional
militar, Managementul organizaţiei militare
C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în
organizaţie
4.2. de competenţe C1.4 Analiza organizaţiei militare, identificarea
problemelor şi luarea deciziei pentru aplicarea
măsurilor de eliminare a disfuncţiilor
766
 C2. Identificarea şi aplicarea funcţiilor
manageriale pentru îndeplinirea obiectivelor
organizaţiei
C2.1 Definirea, clasificarea şi alegerea metodelor,
tehnicilor şi procedeelor utilizate în management
C2.2 Explicarea şi interpretarea conceptelor şi
situaţiilor din management
C2.4 Aplicarea standardelor specifice pentru
evaluarea activităţilor organizaţiei militare
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în organizaţie
C1.1 Descrierea conceptelor, teoriilor, paradigmelor şi metodologiilor utilizate de
leadership
C1.2 Explicarea şi interpretarea fenomenelor specifice leadershipului utilizând
cunoştinţele fundamentale
C1.3 Aplicarea conceptelor şi teoriilor fundamentale pentru rezolvarea unor
probleme bine definite specifice domeniului ştiinţe militare şi informaţii
C1.5 Elaborarea şi aplicarea procedurilor specifice pentru optimizarea conducerii
organizaţiei militare
C2 Aplicarea artei militare şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii
militare pentru soluţionarea problemelor specifice în diferite contexte
situaţionale
Competenţe profesionale

C2.1 Înţelegerea raţiunii sociale a luptei armate, definirea conceptelor specifice

politicilor şi strategiilor de securitate naţională şi internaţională, teoriei generale a
ştiinţei militare, artei militare, Doctrinei Operaţiilor Forţelor Terestre şi doctrinelor
armelor, geografiei militare, precum şi cele specifice regulamentelor, instrucţiunilor
şi normativelor de specialitate în vigoare şi utilizarea acestora în limbajul militar de
specialitate, descrierea metodelor aplicabile în domeniul Ştiinţe militare, relaţionarea
adecvată cu structuri similare (de armă/de alte arme) şi cu eşalonul superior
C2.2 Interpretarea evoluţiei fenomenului militar românesc în contextul evoluţiilor
fenomenului militar regional şi global, explicarea fundamentelor teoretice ale
specializării în armă, ale locului, rolului, organizării şi misiunilor structurilor de armă
de la baza ierarhiei militare, descrierea organizării, înzestrării şi modului de acţiune a
adversarului potenţial, explicarea bazelor logisticii militare, a bazelor aplicative ale
lucrului de stat major, a principiilor constructive şi de funcţionare ale tehnicii,
aparaturii şi armamentului specifice armei, precum şi utilizarea acestora în diferite
contexte situaţionale (la pace, în situaţii de criză şi la război)
C2.4 Concretizarea cerinţelor funcţionale supraordonate la specificul structurii
militare de armă (echipă, echipaj, grupă) şi redactarea documentelor de planificare,
organizare şi desfăşurare a activităţilor structurilor de armă conform formei şi
conţinutului instituţionalizat

767
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea, explicitarea şi particularizarea teoriilor specifice
7.1. Obiectivul general
managementului organizaţiei militare la diferite contexte
al disciplinei
organizaţionale militare
 Cunoaşterea şi aplicarea conceptelor şi teoriilor
managementului în organizaţia militară;
 Generalizarea, particularizarea, integrarea conceptelor
specifice managementului în organizarea şi desfăşurarea
7.2. Obiectivele specifice activităţilor din organizaţia militară;
 Valorificarea informaţilor obţinute prin studierea teoriei
managementului organizaţiei militare în elaborarea unor produse
ştiinţifice (eseu, referat) de natură să formeze capacităţi de
analiză, sinteză şi interpretare.

8. Conţinuturi
Metode de
8.1. Tematică proiecte Observaţii
predare
1. Modalităţi de manifestare ale componentelor
procesului decizional la nivelul unei unităţi militare
2. Modalităţi de manifestare ale cerinţelor de
raţionalitate a deciziei manageriale la nivelul unei unităţi
militare
3. Modalităţi de manifestare ale procesului decizional la
nivelul unei unităţi militare
4. Modalităţi de manifestare ale tacticii organizaţiei la
nivelul unei unităţi militare
5. Modalităţi de manifestare ale planificării la nivelul
unei unităţi militare
6. Modalităţi de manifestare ale programării la nivelul
unei unităţi militare
7. Modalităţi de manifestare ale comunicării
(instrument al coordonării) la nivelul unei unităţi militare
8. Modalităţi de manifestare ale procesului de control la
nivelul unei unităţi militare
9. Modalităţi de manifestare ale barierelor în calea unui
control de succes la nivelul unei unităţi militare
10. Modalităţi de manifestare ale componentelor
logisticii la nivelul unei unităţi militare
11. Modalităţi de manifestare ale principiilor
managementului organizaţiei militare la nivelul unei unităţi
militare
12. Modalităţi de manifestare ale procesului de
management al resurselor umane la nivelul unei unităţi
militare

768
13. Modalităţi de manifestare ale funcţiilor
managementului la nivelul unei unităţi militare
14. Modalităţi de manifestare ale caracteristicilor
organizaţiei militare la nivelul unei unităţi militare
15. Modalităţi de manifestare ale surselor de putere
(instrument al coordonării) la nivelul unei unităţi militare
16. Modalităţi de manifestare ale organizării procesuale
la nivelul unei unităţi militare
17. Modalităţi de manifestare ale motivării
subordonaţilor cu ajutorul teoriei lui Vroom la nivelul unei
unităţi militare
18. Modalităţi de manifestare ale motivării
subordonaţilor cu ajutorul teoriei nevoi-obiective la nivelul
unei unităţi militare
19. Modalităţi de manifestare ale motivării
subordonaţilor cu ajutorul teoriei echităţii la nivelul unei
unităţi militare
20. Modalităţi de manifestare ale motivării
subordonaţilor cu ajutorul teoriei lui Porter-Lawler la nivelul
unei unităţi militare
21. Modalităţi de manifestare ale motivării
subordonaţilor cu ajutorul teoriei lui Maslow la nivelul unei
unităţi militare
22. Modalităţi de manifestare ale motivării
subordonaţilor cu ajutorul teoriei EAD la nivelul unei unităţi
militare
23. Modalităţi de manifestare ale motivării
subordonaţilor cu ajutorul teoriei lui McClelland la nivelul
unei unităţi militare
24. Modalităţi de manifestare ale componentelor
sistemului informaţional al managementului la nivelul unei
unităţi militare
25. Modalităţi de manifestare ale sistemului de comandă
şi control la nivelul unei unităţi militare
26. Modalităţi de manifestare ale principiilor logisticii la
nivelul unei unităţi militare
27. Modalităţi de manifestare ale resurselor
managementului la nivelul unei unităţi militare
28. Modalităţi de manifestare ale schimbării manageriale
la nivelul unei unităţi militare
Bibliografie:
1. Druker, P., Despre profesia de manager, Bucureşti, Editura Meteor Press, 2007
2. Habian, L., Teleşpan, C., Managementul organizaţie militare – funcţiuni, Sibiu, Editura
Academiei Forţelor Terestre, 2003
3. Habian, L., Teleşpan, C., Managementul organizaţie militare – procesul decizional, Sibiu,
Editura Academiei Forţelor Terestre, 2003
4. Iancu, D., Managementul organizaţiei militare – elemente fundamentale, Sibiu, Editura
Editura Academiei Forţelor Terestre, 2013
5. Nicolescu, O., Verboncu, I., Management, ediţia a III-a, Bucureşti, Editura Economică,
1999
769
 6. Nicolescu, O., Verboncu, I., Fundamentele managementului organizaţiei, Bucureşti,
Editura Universitară, 2008
7. Petca, I.C., Managementul organizaţie militare, Sibiu, Editura Academiei Trupelor de
Uscat, 1999
8. Stanciu, L., Managementul organizaţie militare, Sibiu, Editura Alma Mater, 2005
9. Teleşpan, C., Stanciu, L., Bazele managementului – Fundamente teoretico-aplicative ale
deciziei, Sibiu, Editura Constant, 2002
10. Zlate, M., Tratat de psihologie organizaţional-managerială, vol 1 şi 2, Iaşi, Editura
Polirom, 2007

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Leadership militar-practică universitară au ca scop dezvoltarea
abilităţilor de conducere ale absolvenţilor în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor specifice
subunităţilor din Forţele Terestre.

10. Evaluare
10.3.
Pondere
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare
din nota
finală
 Cunoaşterea conceptelor şi
teoriilor despre managementul
organizaţiei militare; Probă orală
 Utilizarea teoriilor - proiect de practică
managementului în proiectarea şi - aprecierea activităţii
10.5 Evaluare 100%
desfăşurarea activităţilor practic-aplicative - Fişa de
specifice organizaţiei militare; apreciere a pregătirii
 Utilizarea teoriilor în formularea profesionale
şi argumentarea unor puncte de
vedere personale.
10.6. Standard minim de performanţă
- obţinerea calificativului S , acordat de către decidenţii unităţii de stagiu/practică;
- respectarea satisfăcătoare a cerinţelor stabilite pentru proiectul final;
- Nota minimă evaluare finală: 5 (cinci)

770
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre "Nicolae Bălcescu"
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe Militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

PRACTICĂ UNIVERSITARĂ
2.1. Denumirea disciplinei
(DE SPECIALITATE/STAGIU) (Auto)
2.2. Titularul activităţilor de curs
2.3. Titularul activităţilor de
[Link]. Ioan VIRCA
seminar
De
2.4. Anul de 2.5. 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
III 6 Cv. specializare
studiu Semestrul evaluare disciplinei
în armă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână din care 3.2. curs 3.3. seminar/
laborator
3.4. Total ore din planul de învăţământ 48 din care 3.5. curs 3.6. seminar/ 48
laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 30
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … 45
3.7. Total ore studiu individual 77
3.8. Total ore pe semestru 125
3.9. Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

 Tehnică auto pe roţi
 Tactică arme
4.1. de curriculum
 Transporturi militare
 Termotehnică şi motoare

4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

771
5.1. de desfăşurare a cursului -
5.2. de desfăşurare a
-
seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă şi
utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de probleme
specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative specifice şi
a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi procese tehnice
Competenţe profesionale

specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate

C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor structurilor
de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea de stat major şi
logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale tehnicii, armamentului şi
aparaturii specifice armei
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi armamentului
specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor militare şi a procedeelor
tactice specifice armei şi nivelului structurii militare
C4.4 Analiza şi evaluarea parametrilor de funcţionare a armamentului şi tehnicii specifice
armei şi valorificarea acestora în constituirea capabilităţilor funcţionale ale entităţilor
organizaţionale specifice armei şi redactarea documentelor de planificare, organizare şi
desfăşurare a activităţilor structurilor de armă, conform formei şi conţinutului
instituţionalizat
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor organizaţionale
specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite

7. Obiectivele disciplinei
7.1. Obiectivul Cunoașterea caracteristicilor activităților care se desfășoară la
general al disciplinei locurile de muncă cu specific de autovehicule militare
 formarea de deprinderi privind operarea cu tehnica de auto
conform reglementărilor PIM
 cunoaşterea şi înţelegerea principiilor constructive şi funcţionale
ale sistemelor tehnice auto;
 formarea de deprinderi privind instruirea personalului militar care
va opera cu tehnica de auto.
 însușirea de cunoștințe privind regulile de redactare a lucrării de
7.2. Obiectivele licență
specifice  realizarea de deprinderi de întocmire și completare a template-
urilor pentru lucrarea de licență.
 manifestarea unei atitudini responsabile faţă de propria dezvoltare
ca specialist militar în domeniul managementului şi tehnologiei
sistemelor tehnice;
 conştientizarea importanţei utilizării corecte a noţiunilor şi
conceptelor specifice domeniului utilizării şi mentenanţei
autovehiculelor militare
8. Conţinuturi

772
 Metode de
Tematica generală a studiilor practic-aplicative: Observaţii
predare
Introducere. Prezentarea activităţii, obiective, cerințe,
modalități de realizare a obiectivelor, semnarea documentelor
(covenții, protocoale). Drepturile și obligațiile studentului aflat
în practică
Prezentarea jurnalului de practică – secțiuni, tematică și
modalitate de completare
Norme de tehnica securităţii şi sănătăţii în muncă, şi P.S.I.;
stabilirea orarului de practică și repartiția activităților si tutori
de practică
Locuri de muncă specifice absolvenților specialităţii auto.
Organizații, direcții, secții, birouri, funcții, atribuții, drepturi și
obligații specifice.
Metode, tehnici și instrumente utilizate de student în realizarea
activităților de practică pe specificul specialităţii auto
Reguli de redactare a lucrăriide licență. Construirea șablonului
de lucru (template)
Reguli de întocmire a prezentării lucrăriide licență. Construirea
șablonului de prezentare (master template)
Studiu bibliografic privind nivelul cunoașterii în domeniul
temei lucrării de licență
Vizite de informare-documentare în instituții cu specific de
lucru în domeniul specialităţii auto
Metodica instrucției colective de specialitate standardizată a
structurilor din specialitatea auto de nivel echipaj și grupă

Utilizarea PII și ASIE la instrucția individuală de specialitate

Exercițiu tehnic de specialitate

Bibliografie:
1. F.T./Au.-4. Manualul pentru luptă al plutonului de transport. Bucureşti, 2008.
2. PIM-17.3. Programul de instrucţie pentru misiuni al plutonului de transport. Piteşti, 2008.
3. PIM-17.4. Programul de instrucţie pentru misiuni al grupei de transport. Piteşti, 2008.
4. Ghidul liderului de structură mică din Forţele Terestre. Piteşti, 2010.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Practică corespund reperelor epistemice contemporane referitoare
la exercitarea profesiei militare şi civile.
 Tematica disciplinei Practică corespunde cerinţelor angajatorilor.

773
10. Evaluare
10.3.
10.2.
Tip Pondere
10.1. Criterii de evaluare Metode de
activitate din nota
evaluare
finală
Elaborarea șablonului pentru întocmirea lucrării
de licență
Elaborarea șablonului pentru prezentarea lucrării
de licență
Practică Realizarea studiului bibliografic pentru lucrarea Colocviu 100%
de licență
Întocmirea ASIE pentru o situație de instrucție
individuală de specialitate cu tehnică auto
Completarea jurnalului de practică
10.4. Standard minim de performanţă
 realizarea șabloanelor pentru realizarea și prezentarea lucrării de licență;
 completarea jurnalului de practică;
 întocmirea ASIE pentru un echipament auto

774
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre "Nicolae Bălcescu"
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe militare
1.3. Departamentul Ştiinţe Militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei (Tancuri)

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei PRACTICĂ UNIVERSITARĂ
(DE SPECIALITATE/STAGIU)
2.2. Titularul activităţilor de curs
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link] GRIGORAŞ
2.4. Anul de 2.5. 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
III Semestrul 6 Cv De spec.
studiu evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână din care 3.2 curs 3.4 seminar/laborator
3.4 Total ore din planul de 48 din care 3.5 curs 3.6 seminar/laborator 48
învăţământ

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 30
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … 45
3.7. Total ore studiu individual 77
3.8. Total ore pe semestru 125
3.9. Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

 Sisteme constructive specifice tehnicii de blindate
 Tactică arme
4.1. de curriculum
 Leadeship în câmp tactic
 Termotehnică şi motoare
4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului -

775
 5.2. de desfăşurare a
-
seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă şi
utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de probleme
specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative specifice şi
a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi procese tehnice
Competenţe profesionale

specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate

C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor structurilor
de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea de stat major şi
logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale tehnicii, armamentului şi
aparaturii specifice armei
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi armamentului
specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor militare şi a procedeelor
tactice specifice armei şi nivelului structurii militare
C4.4 Analiza şi evaluarea parametrilor de funcţionare a armamentului şi tehnicii specifice
armei şi valorificarea acestora în constituirea capabilităţilor funcţionale ale entităţilor
organizaţionale specifice armei şi redactarea documentelor de planificare, organizare şi
desfăşurare a activităţilor structurilor de armă, conform formei şi conţinutului
instituţionalizat
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor organizaţionale
specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite

7. Obiectivele disciplinei
[Link] general al Cunoașterea caracteristicilor activităților care se desfășoară la
disciplinei locurile de muncă cu specific de tancuri
 formarea de deprinderi privind operarea cu tehnica de tancuri
conform reglementărilor PIM
 cunoaşterea şi înţelegerea principiilor constructive şi
funcţionale ale tancurilor;
 formarea de deprinderi privind instruirea personalului militar
care va opera cu tehnica de tancuri.
 însușirea de cunoștințe privind regulile de redactare a lucrării
de licență
[Link] specifice
 realizarea de deprinderi de întocmire și completare a template-
urilor pentru lucrarea de licență.
 manifestarea unei atitudini responsabile faţă de propria
dezvoltare ca specialist militar în domeniul managementului şi
tehnologiei sistemelor tehnice;
 conştientizarea importanţei utilizării corecte a noţiunilor şi
conceptelor specifice domeniului utilizării şi mentenanţei
tancurilor

776
8. Conţinuturi
Metode de
Tematica generală a studiilor practic-aplicative: Observaţii
predare
Introducere. Prezentarea activităţii, obiective, cerințe,
modalități de realizare a obiectivelor, semnarea documentelor
(covenții, protocoale). Drepturile și obligațiile studentului aflat
în practică
Prezentarea jurnalului de practică – secțiuni, tematică și
modalitate de completare
Norme de tehnica securităţii şi sănătăţii în muncă, şi P.S.I.;
stabilirea orarului de practică și repartiția activităților si tutori
de practică
Locuri de muncă specifice absolvenților armei tancuri.
Organizații, direcții, secții, birouri, funcții, atribuții, drepturi și
obligații specifice.
Metode, tehnici și instrumente utilizate de student în realizarea
activităților de practică pe specificul armei tancuri.
Reguli de redactare a lucrăriide licență. Construirea șablonului
de lucru (template)
Reguli de întocmire a prezentării lucrăriide licență. Construirea
șablonului de prezentare (master template)
Studiu bibliografic privind nivelul cunoașterii în domeniul
temei lucrării de licență
Vizite de informare-documentare în instituții cu specific de
lucru în domeniul armei tancuri.
Metodica instrucției colective de specialitate standardizată a
structurilor din arma [Link] nivel echipaj și pluton
Utilizarea PII și ASIE la instrucția individuală de specialitate
Exercițiu tehnic de specialitate
Bibliografie:
1. Doctrina instruirii Armatei României, Bucureşti 2006.
2. F.T./I-8/V, Manualul instrucţiei luptătorului, Sibiu, 2007.
3. Doctrina operaţională a Forţelor Terestre.
4. PIM-10.3. Programul de instrucţie pentru misiuni al plutonului de tancuri. Piteşti, 2008.
5. PIM-10.4. Programul de instrucţie pentru misiuni al echipajului de tancuri. Piteşti, 2008.
6. F.T./Tc.-7. Manualul de cunoştere şi mentenanţă al tancului T.R.-85M1.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Practică corespund reperelor epistemice contemporane referitoare
la exercitarea profesiei militare şi civile.
 Tematica disciplinei Practică corespunde cerinţelor angajatorilor.

777
10. Evaluare
10.3.
10.2.
Tip Pondere
10.1. Criterii de evaluare Metode de
activitate din nota
evaluare
finală
Elaborarea șablonului pentru întocmirea lucrării
de licență
Elaborarea șablonului pentru prezentarea lucrării
de licență
Practică Realizarea studiului bibliografic pentru lucrarea Colocviu 100%
de licență
Întocmirea ASIE pentru o situație de instrucție
individuală de specialitate cu tehnică ade tancuri.
Completarea jurnalului de practică
10.4. Standard minim de performanţă
 realizarea șabloanelor pentru realizarea și prezentarea lucrării de licență;
 completarea jurnalului de practică;
 întocmirea ASIE pentru un echipament specific

778
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre "Nicolae Bălcescu"
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe Militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei (Artilerie terestră)

2. Date despre disciplină

PRACTICĂ UNIVERSITARĂ
2.1. Denumirea disciplinei
(DE SPECIALITATE/STAGIU)
2.2. Titularul activităţilor de curs
2.3. Titularul activităţilor de
Col. Georgel OPREAN
seminar
2.7. De
2.4. Anul de 2.5. 2.6. Tipul de
III 6 Cv. Regimul specializare
studiu Semestrul evaluare
disciplinei în armă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână din care 3.2. curs [Link]/laborator
3.4. Total ore din planul de 48 din care 3.5. curs 3.6. seminar/laborator 48
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 30
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … 45
3.7. Total ore studiu individual 77
3.8. Total ore pe semestru 125
3.9. Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

 Balistică şi teoria tragerii
4.1. de curriculum
 Sisteme tehnice şi aparatură de artilerie
4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului -

5.2. de desfăşurare a
-
seminarului/laboratorului
6. Competenţele specifice acumulate
779
 C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă şi
utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de probleme
specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative specifice şi
a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi procese tehnice
Competenţe profesionale

specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate

C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor structurilor
de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea de stat major şi
logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale tehnicii, armamentului şi
aparaturii specifice armei
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi armamentului
specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor militare şi a procedeelor
tactice specifice armei şi nivelului structurii militare
C4.4 Analiza şi evaluarea parametrilor de funcţionare a armamentului şi tehnicii specifice
armei şi valorificarea acestora în constituirea capabilităţilor funcţionale ale entităţilor
organizaţionale specifice armei şi redactarea documentelor de planificare, organizare şi
desfăşurare a activităţilor structurilor de armă, conform formei şi conţinutului
instituţionalizat
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor organizaţionale
specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite

7. Obiectivele disciplinei
[Link] general Cunoașterea caracteristicilor activităților care se desfășoară la
al disciplinei locurile de muncă cu specific de artilerie
 formarea de deprinderi privind operarea cu tehnica de artilerie
conform reglementărilor PIM
 cunoaşterea şi înţelegerea principiilor constructive şi funcţionale
ale sistemelor tehnice de artilerie;
 formarea de deprinderi privind instruirea personalului militar care
va opera cu tehnica de artilerie.
 însușirea de cunoștințe privind regulile de redactare a lucrării de
7.2. Obiectivele
licență
specifice
 realizarea de deprinderi de întocmire și completare a template-
urilor pentru lucrarea de licență.
 manifestarea unei atitudini responsabile faţă de propria dezvoltare
ca specialist militar în domeniul managementului şi tehnologiei
sistemelor tehnice;
 conştientizarea importanţei utilizării corecte a noţiunilor şi
conceptelor specifice domeniului utilizării şi mentenanţei artilerie

8. Conţinuturi
Metode de
Tematica generală a studiilor practic-aplicative: Observaţii
predare
Factorii care influenţează deplasarea proiectilelor pe ramura
activă şi pasivă a traiectoriei. Determinarea probabilităţii de
lovire a unor obiective/ţinte punctuale
Reguli de întreţinere, depozitare, păstrare şi mentenanţă a ob.

780
Cal. 152 mm şi a tunurilor A.T. cal. 100mm, precum şi a
aparaturii artileristice de conducerea focului.
Modul de ţinere a evidenţei cărţilor gurilor de foc. Verificarea
legăturii elastice la ob. Cal. 152mm
Evaluarea la tragerile artilerie în poligonul redus de câmp în
condiţiile problemei 4 de tragere
Acţiunile piesei de artilerie autoblindate pentru pregătirea
tragerii din pozitii de tragere neacoperite (STX)
Acţiunile obuzierului cal. 152mm pe timpul ocupării P.T., a
executării acţiunilor de foc şi părăsirii poziţiei de tragere
acoperite (STX).
Bibliografie:
[Link] pentru cunoaşterea obuzierului cal. 152 mm., Bucureşti, 1992.
2.A-43, Instrucţiunile specialiştilor de artilerie, Bucureşti, 1974;
3.*** „Manual de Balistică exterioară” Editura Militară Bucureşti 1975.
4.*** „Manual de Balistică interioară” Editura Militară Bucureşti 1975

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei Practică corespund reperelor epistemice contemporane referitoare
la exercitarea profesiei militare şi civile.
 Tematica disciplinei Practică corespunde cerinţelor angajatorilor.

10. Evaluare
10.3.
10.2.
Tip Pondere
10.1. Criterii de evaluare Metode de
activitate din nota
evaluare
finală
Elaborarea șablonului pentru întocmirea lucrării
de licență
Elaborarea șablonului pentru prezentarea lucrării
de licență
Practică Realizarea studiului bibliografic pentru lucrarea Colocviu 100%
de licență
Întocmirea ASIE pentru o situație de instrucție
individuală de specialitate cu tehnică de artilerie
Completarea jurnalului de practică
10.4. Standard minim de performanţă
 realizarea șabloanelor pentru realizarea și prezentarea lucrării de licență;
 completarea jurnalului de practică;
 întocmirea ASIE pentru un echipament de artilerie

781
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei (Geniu)

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei PRACTICĂ UNIVERSITARĂ
(DE SPECIALITATE/STAGIU)
2.2. Titularul activităţilor de curs
2.3. Titularul activităţilor de seminar
De
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul
III 2.5. Semestrul 6 Cv. specializare
studiu de evaluare disciplinei
în armă
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
din care 3.2.
3.1. Număr de ore pe săptămână 24 curs 3.3. seminar/laborator
3.4. Total ore din planul de
din care 3.5.
învăţământ 48
curs
3.6. seminar/laborator

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi 12
pe teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 35
Tutoriat
Examinări
Alte activităţi
3.7. Total ore studiu individual 77
3.8. Total ore pe semestru 125
3.9. Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

Elemente de distrugeri; Baraje de mine; Drumuri
4.1. de curriculum militare; Fortificaţii, mascare şi aprovizionare cu
apă, Elemente de C-IED

4.2. de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului
5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului

782
6. Competenţele specifice acumulate
C.4 Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea şi utilizarea
capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de probleme
specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor
doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor
normative specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea
Competenţe profesionale

principalelor concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată

a limbajului de specialitate.
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în
activitatea de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de
funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei.
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi
armamentului specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor
militare şi a procedeelor tactice specifice armei şi nivelului structurii militare.
C4.4 Analiza şi evaluarea parametrilor de funcţionare a armamentului şi tehnicii
specifice armei şi valorificarea acestora în constituirea capabilităţilor
funcţionale ale entităţilor organizaţionale specifice armei şi redactarea
documentelor de planificare, organizare şi desfăşurare a activităţilor
structurilor de armă, conform formei şi conţinutului instituţionalizat.
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Dobândirea de către studenţi a abilităţilor cognitive şi
practice cu privire la aplicarea imperativelor artei
7.1 Obiectivul general al
militare şi capabilităţilor armei geniu pentru
disciplinei
soluţionarea problemelor specifice în diferite contexte
situaţionale
 Întocmirea corectă şi în conformitate cu standardele
existente a documentelor specifice pentru
executarea lucrărilor de baraje explozive, distrugeri
şi C-IED
 Întocmirea corectă şi în conformitate cu standardele
existente a documentelor specifice pentru
executarea lucrărilor de drumuri militare,
fortificaţii, mascare şi aprovizionare cu apă
7.2 Obiectivele specifice
 Întocmirea corectă şi în conformitate cu standardele
existente a documentelor specifice exploatării şi
mentenanţei tehnicii de geniu
 Valorificarea cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite,
printr-o participarea activă la şedinţele practice şi
exerciţiile planificate în unitate
 Operarea corectă cu noţiunile specifice armei în
N.A.T.O.

783
8. Conţinuturi
Metode de Observaţii
8.1. Tematica
predare
Întocmirea documentelor de organizare şi desfăşurare a
instrucţiei la baraje de mine.
Executarea barajelor de mine. Mijloace mecanizate pentru
realizarea barajelor explozive. Mijloace pentru cercetarea şi
realizarea culoarelor prin barajele de mine. Marcarea
câmpurilor de mine antiblindate.
Întocmirea documentelor de organizare şi desfăşurare a
instrucţiei la distrugeri.
Sisteme şi mijloace de aprindere pirotehnice şi electrice.
Întocmirea documentelor de organizare şi desfăşurare a
instrucţiei la drumuri militare.
Executarea lucrărilor de drumuri militare.
Întocmirea documentelor de organizare şi desfăşurare a
instrucţiei la fortificaţii, mascare şi aprovizionare cu apă
Executarea lucrărilor de fortificaţii, mascare şi aprovizionare
cu apă.
Întocmirea documentelor de organizare şi desfăşurare a
instrucţiei la C-IED
Bibliografie:
[1] F.T./G.-7/1, Manualul instrucţiei genistului. Cercetaşul, Râmnicu Vâlcea, 2008;
[2] F.T./G.-7.5, Manualul de cunoaştere şi utilizare a detectorului de mine şi de încărcături
explozive improvizate VMR3 MINEHOUND, Bucureşti, 2012;
[3] G-3 Baraje de mine. Instrucţiuni pentru trupele de geniu.;
[4] Distribuitorul plantator de mine D.M.R.-4 – cunoaştere, exploatare şi întreţinere,
Bucureşti, 1982
[5] G-4, Lucrări de distrugeri, Editura Militară, Bucureşti, 1975;
[6] F.T./G.-10, vol. 5, Manualul pentru luptă al plutonului de pionieri din compunerea
unităţilor de geniu;
[7] L-19, Norme tehnice privind deţinerea, depozitarea, manipularea, transportul, controlul,
verificarea şi distrugerea materialelor explozive în armată;
[8] Ioan Dan POPA – „Maşini şi utilaje de geniu”, Editura AFT, Sibiu, 2001;
[9] NATO AJP-3.12(A): Allied Doctrine For Military Engineer Support To Joint Operations;
[10] FT/G 7.2. Manualul instrucţiei genistului, Pionierul, Rm. Vâlcea, 2008.
[11] F.T./G.–7.3, Manualul instrucţiei genistului, Constructorul de drumuri - poduri,
pontonierul, Rm.Vâlcea, 2008;.
[12] G-7, Poduri Militare, E.M., Bucureşti, 1986;
[13] Instrucţiuni pentru descrierea şi folosirea completului de pod metalic demontabil,
[Link].N, 1978.
[14] SMFT 407/15.10.2008, Precizări privind modul de utilizare a Programelor de instrucţie
pentru misiuni şi a Programelor de instrucţie individuală, Bucureşti 2008;
[15] Praxiologia învăţământului militar, Colectiv de autori, Ed. [Link]., Bucureşti, 2004
[16] S.M.F.T. – 13/13.04.2009, Metodica organizării şi desfăşurării instrucţiei în Forţele
Terestre;
[17] F.T. 17, Instrucţiuni de evaluare a instrucţiei colective în Forţele Terestre, Bucureşti,
2008

784
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul
programului.
Conţinuturile disciplinei Practică universitară(de specialitate/stagiu) corespund
următoarelor repere teoretice şi practice contemporane:
 educaţia centrată pe student
 participare activă a studenţilor, parteneriat între educator şi cursant
 metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare
 educaţia permanentă, autoeducaţia
Tematica disciplinei Practică universitară(de specialitate/stagiu) corespunde următoarelor
cerinţe ale angajatorilor:
 desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor
 instruirea individuală şi colectivă a militarilor
 strategii didactice eficiente
 utilizarea de tehnologii moderne.

10. Evaluare
10.3.
Tip Pondere
10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare
activitate din nota
finală
 Întocmirea corectă şi oportună a
documentelor de organizare şi
desfăşurare a instrucţiei de
specialitate
 Utilizarea corectă a
noţiunilor teoretice în rezolvarea
problemelor şi studiilor de caz Colocviu
Evaluare 100%
 Exersarea aplicării metodelor de Portofoliu de practică
rezolvare a problemelor, în
scopul optimizării acţiunilor la
care se referă
 Participarea, în condiţii de
siguranţă, la şedinţele practice şi
exerciţiile demonstrative
10.5. Standard minim de performanţă
- obţinerea calificativului S , acordat de către decidenţii unităţii de stagiu/practică;
- respectarea satisfăcătoare a cerinţelor stabilite pentru portofoliul de practică;
- Nota minimă evaluare finală: 5 (cinci)

785
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei (Inf, Cc, VM, Pşt, PM)

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei PRACTICĂ UNIVERSITARĂ
(DE SPECIALITATE/STAGIU)
2.2. Titularul activităţilor de curs Col. [Link]. Mihai NEAG
2.3. Titularul activităţilor de seminar
Obligatorie,
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul de pregătire
III 2.5. Semestrul 6 Cv.
studiu de evaluare disciplinei în domeniu şi
în specialitate

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână din care 3.2. curs 3.5 seminar/laborator
3.4. Total ore din planul de 48 din care 3.5. curs 3.6. seminar/laborator
învăţământ

Distribuţia fondului de timp or

e
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 30
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 27
Tutoriat
Examinări
Alte activităţi …
3.7. Total ore studiu individual 77
3.8. Total ore pe semestru 125
3.9. Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Teoria organizaţiei, Leaderhip militar

C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în

organizaţie
C1.4 Analiza organizaţiei militare, identificarea
4.2. de competenţe
problemelor şi luarea deciziei pentru aplicarea măsurilor
de eliminare a disfuncţiilor
C2. Identificarea şi aplicarea funcţiilor manageriale
786
 pentru îndeplinirea obiectivelor organizaţiei
C2.1 Definirea, clasificarea şi alegerea metodelor,
tehnicilor şi procedeelor utilizate în management
C2.2 Explicarea şi interpretarea conceptelor şi
situaţiilor din management
C2.4 Aplicarea standardelor specifice pentru evaluarea
activităţilor organizaţiei militare

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

C2 Aplicarea artei militare şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii
militare pentru soluţionarea problemelor specifice în diferite contexte
situaţionale
C2.2 Interpretarea evoluţiei fenomenului militar românesc în contextul evoluţiilor
fenomenului militar regional şi global, explicarea fundamentelor teoretice ale
specializării în armă, ale locului, rolului, organizării şi misiunilor structurilor de armă
de la baza ierarhiei militare, descrierea organizării, înzestrării şi modului de acţiune a
adversarului potenţial, explicarea bazelor logisticii militare, a bazelor aplicative ale
lucrului de stat major, a principiilor constructive şi de funcţionare ale tehnicii,
aparaturii şi armamentului specifice armei, precum şi utilizarea acestora în diferite
contexte situaţionale (la pace, în situaţii de criză şi la război)
Competenţe profesionale

C2.4 Concretizarea cerinţelor funcţionale supraordonate la specificul structurii

militare de armă (echipă, echipaj, grupă) şi redactarea documentelor de planificare,
organizare şi desfăşurare a activităţilor structurilor de armă conform formei şi
conţinutului instituţionalizat
C5. Implementarea strategiilor de instruire şi de evaluare a performanţelor în
cadrul instrucţiei individuale şi colective
C5.1 Definirea conceptelor specifice teoriei curriculum-ului, doctrinei instruirii
forţelor armate şi teoriilor despre personalitate, descrierea metodelor şi tehnicilor de
învăţare, a mecanismului instrucţiei individului şi grupurilor mici, a metodologiei
autoformării, automenţinerii şi dezvoltării deprinderilor precum şi a metodologiei
influenţării formative a atitudinilor şi comportamentului militarilor
C5.2 Fundamentarea teoretică a strategiilor de proiectare, executare şi evaluare a
instrucţiei individuale şi colective specifice armei
C5.3 Aplicarea unor metodologii de instruire performante şi corelarea necesităţilor de
autoformare cu dinamica solicitărilor socioprofesionale
C5.4 Evaluarea nivelului şi calităţii performanţei educaţionale. identificarea
disfuncţionalităţilor şi măsurilor de reglare a procesului instrucţiei
transversale
Competenţe

787
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
Însuşirea, explicitarea şi particularizarea teoriilor specifice
7.1. Obiectivul general
conducerii/leadershipului în diferite contexte organizaţionale
al disciplinei
militare
 cunoaşterea şi aplicarea conceptelor şi teoriilor leadershipului
în structuri militare de diferite tipuri (specifice armelor
studenţilor);
 generalizarea, particularizarea, integrarea conceptelor specifice
leadershipului în organizarea şi desfăşurarea activităţilor din
7.2. Obiectivele specifice
diverse structuri militare;
 valorificarea informaţilor obţinute prin studierea teoriei
managementului şi leadershipului organizaţiei militare în
elaborarea unor produse ştiinţifice (eseu, referat) de natură să
formeze capacităţi de analiză, sinteză şi interpretare.

8. Conţinuturi
Metode de Observaţii
8.1 Tematică proiecte
predare
Aspecte privind conducerea acţiunilor grupei de
infanterie/VM în ofensiva din contact cu adversarul
Aspecte privind conducerea acţiunilor grupei de
infanterie/VM în apărarea din contact nemijlocit cu
adversarul
Organizarea şi conducerea grupei de infanterie/VM în
cadrul acţiunilor cu caracter ofensiv
Organizarea şi conducerea grupei de infanterie/VM în
cadrul acţiunilor cu caracter defensiv
Aspecte privind organizarea şi conducerea acţiunilor
grupei de infanterie/VM în principalele forme de
manevră de nivel tactic în ofensivă
Executarea pazei unor transporturi de documente
militare clasificate.

Monitorizarea accidentelor de circulaţie produse cu

autovehiculele militare şi cu autovehiculele proprietate
personală de către personalul armatei
Procedee şi metode de cercetare (pasive/active)
Procedee de pătrundere (infiltrare) / recuperare
(exfiltrare) în din dispozitivul inamicului
Participarea la neutralizarea grupurilor de cercetare-
diversiune sau teroriste
Principiile şi cerinţele acţiunilor de cercetare în
dispozitiv
Participarea împreună cu organele parchetelor militare
şi ale poliţiei la investigarea evenimentelor produse de
personalul armatei în unităţile militare sau în afara
acestora, dacă sunt în legătură cu atribuţiile de serviciu,
în conformitate cu prevederile legale în vigoare
788
Participarea împreună cu unităţile şi formaţiunile de
protecţie civilă, jandarmi şi pompieri, la activităţi de
salvare şi evacuare a persoanelor şi bunurilor materiale
Verificarea în unităţile militare a modului în care se
aplică prevederile regulamentelor şi instrucţiunilor
referitoare la lucrările de mentenanţă a sistemelor care
concură la siguranţa rutieră a autovehiculelor aparţinând
Ministerului Apărării Naţionale
Participarea la misiuni de urmărire, prindere şi reţinere a
dezertorilor şi evadaţilor din rândul militarilor, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare
Menţinerea disciplinei militare pe timpul activităţilor şi
ceremoniilor militare, a sărbătorilor legale şi religioase
sau a altor evenimente la care participă efective militare;
Supravegherea, îndrumarea şi controlul circulaţiei
autovehiculelor şi coloanelor militare, în perimetrele şi
zonele ordonate, urmărind respectarea de către
conducătorii auto a legislaţiei rutiere, regulamentelor,
instrucţiunilor, dispoziţiilor tehnice şi ordinelor în
vigoare, privind circulaţia pe drumurile publice
Punctul de control trafic, percheziţia persoanelor şi
autovenhiculelor
Tactici şi tehnici de acţiune specifice pentru
controlul mulţimilor
Punctul de control trafic, percheziţia persoanelor şi
autovenhiculelor
Aspecte legate de regulile de angajare în operaţiile de
pace
Reacţia la contact, reacţia la atacuri sinucigase si la
dispozitive explozive improvizate
Tactici, tehnici şi proceduri de acţiune specifice în
operaţiile de stabilitate
Rolul şi funcţiile sistemelor de pază şi de protecţie
Riscuri şi ameninţări în diverse contexte acţionale.
Investigaţia antiteroristă, riposta contrateroristă
Forme de protecţie. Asigurarea acţiunilor şi protecţia
forţelor
Paza obiectivelor şi control acces
Paza şi escorta convoaielor şi a unor personalităţi
militare
Paza şi escorta convoaielor şi a unor personalităţi
militare
Supravegherea şi asugurarea securităţii zonelor de
responsabilitate
Instalaţii şi construcţii militare de control acces şi
protecţie a perimetrului obiectivului

789
Structuri de securitate şi bariere balisticite
Bibliografie:
1. *** F.T.-1 Doctrina operaţiilor Forţelor Terestre, Bucureşti, 2007;
2. *** F.T.-3 Manualul de tactică generală a Forţelor Terestre, Bucureşti, 20134;
3. *** F.T./I.-7 – Manualul pentru luptă al grupei de infanterie, Făgăraş, 2006;
4. *** F.T./I.-4 – Manualul pentru luptă al plutonului de infanterie, Făgăraş, 2006.
5. *** Manualul cu tehnici şi proceduri pentru operaţii de sprijin al păcii Bucureşti, 2007;
6. *** SMG /Cc.- 2.2, Manualul pentru luptă al unităţilor de cercetare, Bucureşti,2005;
7. *** FT / Cc.- 4, Manualul pentru luptă al plutonului de cercetare, Buzău, 2005;
8. *** FT/ Cc. - 6, Manualul instrucţiei cercetaşului, Buzău, 2007;
9. *** FT/ Cc – 5, Manualul pentru luptă al elementelor de cercetare în dispozitiv, Buzău,
2012.
10. Ioan Sorin, Neagoie Horaţiu- Adrian Military Art – Stability and Support Operations-
Curs, , Editura AFT, 2009;
11. Roman Nicolae, Ispas Lucian, Elemente de artă militară - tactică, (Curs) A.F.T., Sibiu,
2010;
12. Bădălan, Eugen, Arsenie, Valentin, Alexiu, Dumitru, Tratat de tactică militară, vol. I şi
II, AF.T., Sibiu, 2003.
13. APP-12, NATO Military Police Doctrine and Procedures, 2003.
14. FM-3-37, Protection, Department of the Army, 2009.
15. FM-3-39, Military Police Operations, 2013.

790
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Leadership în câmp tactic - practică universitară au ca scop
dezvoltarea abilităţilor de conducere ale absolvenţilor în proiectarea şi desfăşurarea
activităţilor specifice subunităţilor din Forţele Terestre.

10. Evaluare
10.3.
Pondere
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare
din nota
finală
 Cunoaşterea conceptelor şi
teoriilor despre conducerea
structurilor militare de nivel mic; Probă orală
 Utilizarea teoriilor - proiect de practică
leadershipului în proiectarea şi - aprecierea activităţii
[Link] 100%
desfăşurarea activităţilor practic-aplicative - Fişa de
specifice structurilor militare; apreciere a pregătirii
 Utilizarea teoriilor în formularea profesionale
şi argumentarea unor puncte de
vedere personale.
10.6. Standard minim de performanţă
- obţinerea calificativului S , acordat de către decidenţii unităţii de stagiu/practică;
- respectarea satisfăcătoare a cerinţelor stabilite pentru proiectul final;
- Nota minimă evaluare finală: 5 (cinci)

791
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei (Apărare CBRN)

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei PRACTICĂ UNIVERSITARĂ
(DE SPECIALITATE/STAGIU)
2.2. Titularul activităţilor de curs
2.3. Titularul activităţilor de seminar
De
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul
III 2.5. Semestrul 6 Cv. specializare
studiu de evaluare disciplinei
în armă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână din care 3.2 curs 3.3. seminar/laborator
3.4 Total ore din planul de 48 din care 3.5 curs 3.6. seminar/laborator
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 12
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 35
Tutoriat
Examinări
Alte activităţi
3.7. Total ore studiu individual 77
3.8. Total ore pe semestru 125
3.9. Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

- Substanţe chimice şi biologice de luptă
- Control nuclear şi chimic
4.1. de curriculum
- Aparate şi echipamente utilizate în domeniul
apărării CBRN
4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului

792
6. Competenţele specifice acumulate
C.4 Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea şi utilizarea
capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de probleme
specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor
doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a
actelor normative specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea
Competenţe profesionale

principalelor concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată

a limbajului de specialitate.
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în
activitatea de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de
funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei.
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi
armamentului specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor
militare şi a procedeelor tactice specifice armei şi nivelului structurii militare.
C4.4 Analiza şi evaluarea parametrilor de funcţionare a armamentului şi tehnicii
specifice armei şi valorificarea acestora în constituirea capabilităţilor
funcţionale ale entităţilor organizaţionale specifice armei şi redactarea
documentelor de planificare, organizare şi desfăşurare a activităţilor
structurilor de armă, conform formei şi conţinutului instituţionalizat.
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Dobândirea de către studenţi a abilităţilor cognitive şi
practice cu privire la aplicarea imperativelor artei
7.1. Obiectivul general al
militare şi capabilităţilor armei armei apărare CBRN
disciplinei
pentru soluţionarea problemelor specifice în diferite
contexte situaţionale
 formarea de deprinderi privind operarea tehnicii de de
specialitate în domeniul apărării CBRN.
 cunoaşterea şi înţelegerea fenomenlelor privind
7.2. Obiectivele specifice
contaminarea chimică, biologică şi nucleară;
 formarea de deprinderi privind instruirea personalului
militar care va opera tehnica de apărare CBRN.

8. Conţinuturi
8.1. Tematica Metode de Observaţii
predare
Introducere. Prezentarea disciplinei, obiective, cerințe,
modalități de realizare a obiectivelor, semnarea
documentelor (covenții, protocoale). Drepturile și obligațiile
studentului aflat în practică
Prezentarea jurnalului de practică – secțiuni, tematică și
modalitate de completare
Norme de protecția muncii; stabilirea orarului de practică și
repartiția activităților si tutori de practică

793
Locuri de muncă specifice absolvenților de apărare CBRN.
Organizații, direcții, secții, birouri, funcții, atribuții, drepturi
și obligații specifice.
Metode, tehnici și instrumente utilizate de student în
realizarea activităților de practică pe specifice apărarării
CBRN
Vizite de informare-documentare în instituții cu specific de
lucru în domeniul apărării CBRN
Metodica instrucției colective de specialitate standardizată a
structurilor din arma apărare CBRN de nivel echipaj și grupă
Exercițiu tehnic de specialitate cu tehnica de control nuclear
şi chimic
Bibliografie:
[1] SMFT 407/15.10.2008, Precizări privind modul de utilizare a Programelor de instrucţie
pentru misiuni şi a Programelor de instrucţie individuală, Bucureşti 2008;
[2] Praxiologia învăţământului militar, Colectiv de autori, Ed. [Link]., Bucureşti, 2004
[3] S.M.F.T. – 13/13.04.2009, Metodica organizării şi desfăşurării instrucţiei în Forţele
Terestre;
[4] F.T. 17, Instrucţiuni de evaluare a instrucţiei colective în Forţele Terestre, Bucureşti,
2008
[5] C.S. CBRN, Substanţe chimice de luptă, Centrul Ştiinţific de Cercetări în Domeniul
Apărrării CBRN şi ecologie, Bucureşti, 2010
[6]. F.T./CBRN-7/1, Manualul instrucţiei pentru apărare CBRN, Câmpulung, 2007.
[7]. F.T./CBRN-7/2, Manualul cercetaşilor CBRN, Câmpulung, 2008;
[8]. PIM 15.4.a, Programul de instrucţie pentru misiuni al grupei de cercetare CBRN,
Câmpulung, 2008;
[9]. F.T./CBRN-7/1, Manualul instrucţiei pentru apărare CBRN, Câmpulung, 2007.
[10]. F.T./CBRN-13, Manualul de cunoaştere, exploatare şi întreţinere a sistemului de
decontaminare ADTT-4 M, Bucureşti, 2009;
[11]. Ap. NBC-4/3, Manualul instrucţiei militarilor NBC – decontaminatori RBC,
Câmpulung, 2001;
[12]. PIM 15.4.b, Programul de instrucţie pentru misiuni al grupei de decontaminare RBC,
Câmpulung, 2008.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul
programului.
Conţinuturile disciplinei Practică universitară(de specialitate/stagiu) corespund
următoarelor repere teoretice şi practice contemporane:
 educaţia centrată pe student
 participare activă a studenţilor, parteneriat între educator şi cursant
 metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare
 educaţia permanentă, autoeducaţia
Tematica disciplinei Practică universitară(de specialitate/stagiu) corespunde următoarelor
cerinţe ale angajatorilor:
 desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor
 instruirea individuală şi colectivă a militarilor
 strategii didactice eficiente
 utilizarea de tehnologii moderne.

794
10. Evaluare
10.3.
Tip Pondere
10.1 Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare
activitate din nota
finală
 Întocmirea corectă şi oportună a
documentelor de organizare şi
desfăşurare a instrucţiei de
specialitate
 Utilizarea corectă a noţiunilor
teoretice în rezolvarea problemelor
şi studiilor de caz Colocviu
Evaluare 100%
 Exersarea aplicării metodelor de Portofoliu de practică
rezolvare a problemelor, în scopul
optimizării acţiunilor la care se
referă
 Participarea, în condiţii de
siguranţă, la şedinţele practice şi
exerciţiile demonstrative
10.5. Standard minim de performanţă
- obţinerea calificativului S , acordat de către decidenţii unităţii de stagiu/practică;
- respectarea satisfăcătoare a cerinţelor stabilite pentru portofoliul de practică;
- Nota minimă evaluare finală: 5 (cinci)

795
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei
(Informaţii pentru apărare . Forţe speciale)

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei PRACTICĂ UNIVERSITARĂ
(DE SPECIALITATE/STAGIU)
2.2. Titularul activităţilor de curs Col. Dorin TOHĂNEAN
2.3. Titularul activităţilor de seminar Col. Dorin TOHĂNEAN
Obligatorie,
2.6.
2.4. Anul de 2.7. Regimul de pregătire
III 2.5. Semestrul 6 Tipul de Cv.
studiu disciplinei în domeniu şi
evaluare
în specialitate

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână din care 3.2. curs 3.3. seminar/
laborator
3.4. Total ore din planul de 48 din care 3.5. curs 3.6. seminar
învăţământ /laborator

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi 30
pe teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 27
Tutoriat
Examinări
Alte activităţi …
3.7. Total ore studiu individual 77
3.8. Total ore pe semestru 125
3.9. Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Teoria organizaţiei, Leaderhip militar

C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în

organizaţie
C1.4 Analiza organizaţiei militare, identificarea
4.2. de competenţe problemelor şi luarea deciziei pentru aplicarea
măsurilor de eliminare a disfuncţiilor
C2. Identificarea şi aplicarea funcţiilor
manageriale pentru îndeplinirea obiectivelor
796
 organizaţiei
C2.1 Definirea, clasificarea şi alegerea metodelor,
tehnicilor şi procedeelor utilizate în management
C2.2 Explicarea şi interpretarea conceptelor şi
situaţiilor din management
C2.4 Aplicarea standardelor specifice pentru
evaluarea activităţilor organizaţiei militare

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
Competenţe profesionale

probleme specifice.
C4.1. Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare,
politicilor şi strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea
principiilor doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a
actelor normative specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea
principalelor concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a
limbajului de specialitate.
C4.5. Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite.
CT1. Îndeplinirea responsabilă a sarcinilor profesionale, cu respectarea
transversale
Competenţe

valorilor şi eticii profesiei de ofiţer, în condiţii de autonomie restrânsă şi

asistenţă calificată, pe baza principiilor, normelor şi a valorilor regulamentelor
militare.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Cunoaşterea, asimilarea şi operarea adecvată a noţiunilor,
7.1. Obiectivul general conceptelor, sintagmelor, principiilor, metodelor, tehnicile şi
al disciplinei standardele ce definesc domeniul informaţiilor pentru apărare

 să utilizeze conceptele, principiile, cerinţele şi standardele de

bază şi tehnicile privind activitatea specifică domeniului
informaţii pentru apărare;
 să utilizeze procedeele, metodele şi tehnicile specifice de de
evaluare şi prelucrare/interpretare a datelor şi informaţiilor
specifice domeniului apărării;
7.2. Obiectivele specifice
 să explice elementele de bază privind planificarea,
organizarea şi desfăşurarea întregii game de activităţi specifice
tuturor etapelor ciclului informaţional;
 să utilizeze conceptele de bază privind definirea şi
identificarea ameninţărilor şi riscurilor la adresa securităţii
militare şi naţionale;

797
  să identifice şi să argumenteze caracterul vulnerabilităţilor la
adresa instituţiei militare şi securităţii naţionale;
 să aibă capacitatea de a acţiona proactiv şi de a elabora
prognoze şi predicţii în conformitate cu standardele de eficienţă
ale activităţii specifice domeniului informaţiilor pentru apărare;
 să realizeze o activitate flexibilă şi eficientă în procesul
cunoaşterii situaţiei informativ-operative, în raport cu
complexitatea şi dinamica evoluţiei acesteia;
 să aplice cunoştinţele teoretice pentru înţelegerea aspectelor
ce ţin de coordonarea efortului informaţional, a regulilor de
cooperare, conlucrare şi colaborare între structurile comunităţii
informative;
 cunoaşterea conceptului de capabilitate de informaţii
integrată;
 să manifeste iniţiativă, flexibilitate şi o atitudine pro-activă în
plan profesional pentru identificarea, prevenirea şi contracararea
ameninţărilor şi riscurilor la adresa securităţii militare.

8. Conţinuturi
Metode de
8.1. Tematică proiecte Observaţii
predare
Locul şi rolul DIM/DCISM/Forţe pentru operaţii
speciale - organizare, funcţionare şi misiuni.
aplicaţii 8
Colaborarea cu alte structuri cu atribuţii în domeniulu
securităţii naţionale şi serviciile de informaţii militare
partenere.
Rolul şi locul sprijinului de contrainformaţii în Armata 4
aplicaţii
României
Informarea curentă, avertizarea timpurie, evaluarea şi 8
aplicaţii
prognoza.
Ameninţările şi riscurile la adresa securităţii militare şi 6
aplicaţii
naţionale
Evaluarea calitativă a informaţiilor primite de la diverse
surse şi formularea cererilor de informaţii. Principalele 6
aplicaţii
produse informative, elaborarea şi redactarea acestora
în concordanţă cu cerinţele beneficiarilor
Rolul sprijinului de contrainformaţii în identificarea şi 8
aplicaţii
gestionarea vulnerabilităţilor
Presupuneri, prejudecăţi şi erori frecvente în activitatea 4
aplicaţii
informativă
Rolul schimbului de informaţii pentru sprijinirea 4
aplicaţii
eficientă şi eficace a procesului decizional
Bibliografie:
1. Strategia de securitate naţională a României, Bucureşti, 2008,
2. Strategia naţională de apărare, Bucureşti, 2010;
3. Planul Strategic al Ministerului Apărării Naţionale 2010-2013;
4. Strategia de apărare cibernetică a României, Bucureşti 2013;
798
5. Strategia de transformare a Armatei României, Bucureşti 2007;
6. Hotărârea Guvernului nr. 353/2002, pentru aprobarea Normelor privind protecţia
informaţiilor clasificate ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în România;
7. I.A.-40 - Ghidul de clasificare al informaţiilor secrete de stat în Ministerul Apărării
României;
8. Regulamentul de ordine interioară - R.G.-1, ed. 2000, aprobat prin Ordinul ministrului
apărării naţionale nr. M 42/27.04.2000, cap. II, IV;
9. Regulamentul serviciului interior - R.G. 2, ed. 2014, aprobat prin Ordinul ministrului
apărării naţionale nr. M 97/02.09.2014, cap. II, III, V;
10. IA4.2-Instrucţiuni privind activitatea de contrainformaţii militare, Bucureşti, 2014;
11. Instrucţiunea I.P.S. – 3, Doctrina pentru informaţii, contrainformaţii şi securitate a
Armatei, Ed.2005.
12. Regulamentul de organizare şi funcţionare a DIM/DCISM.
13. Lucrare: Informaţiile militare în contextul de securitate mondial, coordonator Gl.
Sergiu Medar.
14. Manual: Proceduri de informaţii militare, Ed. 2007.
15. Analiza informaţiilor, Ed. 2005 UNAp ”Carol I”.
16. Producţia de intelligence, [Link] şi A.Pârlog, [Link], Bucureşti 2008.
17. Doctrina naţională a informaţiilor pentru securitate, Ed. 2004.
18. Legea privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării, Bucureşti, 2006 –
extras referiri la DGIA.
19. Legea de organizare şi funcţionare a CSAT, Bucureşti, 2002.
20. Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României.
21. Hotărârea CSAT privind organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor de informaţii
pentru securitatea naţională.
22. Manualul Analistului DIM, ediţie august 2008.
23. An Introduction to Intelligence Analysis, Joint Military Intelligence Training Center,
Washington, DC.
24. Literatură cu tematică specifică, aflată la bibliotecă şi în cadrul Secţiei învăţământ.
25. AJP-2 Doctrina pentru informaţii întrunite, contrainformaţii şi de securitate
(UNCLASSIFIED).
26. STANAG 2149 Cereri de informaţii (UNCLASSIFIED).
27. AAP-6 Glosar NATO de termeni şi definiţii (UNCASSIFIED).
28. Manual CCIRM NATO (2009) (UNCLASSIFIED).
29. Constituţia României, Bucureşti, 2003.
30. Legea 51/1991 privind siguranţa naţională a României.
31. Legea nr.182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate.
32. Lega privind activitatea de informaţii, contrainformaţii şi securitate, proiect 2006.
33. Legea privind statutul profesional şi de carieră al ofiţerilor de informaţii, proiect 2006.
34. Strategia Naţională de Apărare , Bucureşti, 2010.
35. Strategia de Securitate Naţională a României, Bucureşti, 2007.
36. Hotărârea de Guvern nr.353/2002 pentru aprobarea Normelor privind protecţia
informaţiilor clasificate ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în România.
37. Doctrina HUMINT în sprijinul acţiunilor militare conduse de NATO, Bucureşti, 2009;
38. MEDAR Sergiu, gl.(r) dr. ing., Informaţiile militare în contextul de securitate actual,
Editura Centrului Tehnic Editorial al Armatei, Bucureşti, 2006.
39. TRONCOTĂ Cristian, Istoria serviciilor secrete româneşti de la Cuza la Ceauşescu,
Editura Ion Cristoiu, Bucureşti, 1999.
40. TRONCOTĂ Cristian, Mihail Moruzov şi Serviciul Secret de Informaţii al Armatei
Române, Editura Evenimentul Românesc, Bucureşti, 1997.

799
41. Volumul „ Adaptarea serviciilor de informaţii la schimbările mediului strategic – o
privire în viitor” , Bucureşti, 2011.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului

Pregătirea universitară are ca scop dezvoltarea abilităţilor de organizare, planificare şi

conducere ale absolvenţilor în proiectarea, planificarea şi desfăşurarea activităţilor specifice
domeniului contrainformaţii şi securitate militară.

10. Evaluare
10.3.
Tip Pondere
10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare
activitate din nota
finală
 Cunoaşterea conceptelor,
principiilor, cerinţelor şi
standardelor de bază privind
activitatea de informaţii şi
utilizării procedeelor, metodelor
şi tehnicilor specifice de evaluare
şi prelucrare/interpretare a datelor
şi informaţiilor specifice
domeniului informaţiilor pentru
apărare;
 Cunoaşterea modului de Probă scrisă
10.5. organizare şi funcţionare a - aprecierea activităţii
100%
Evaluare DIM/DCISM/Forţe pentru practic-aplicative -
operaţii speciale şi a modului de
desfăşurare a activităţilor derulate
în cadrul procesului, privind
identificarea mediilor de interes
informativ, culegerea şi
procesarea informaţiilor,
dezvoltarea cunoaşterii şi
înţelegerii fenomenelor politico-
militare şi informarea oportună a
decidenţilor pentru o planificare
eficientă şi eficace a operaţiilor.
10.6. Standard minim de performanţă
- obţinerea calificativului S , acordat de către decidenţii unităţii de stagiu/practică;
- respectarea satisfăcătoare a cerinţelor stabilite pentru proiectul final;
- Nota minimă evaluare finală: 5 (cinci)

800
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe Militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei EDUCAŢIE FIZICĂ MILITARĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Robert STĂNCIULESCU
2.2. Titularul activităţilor de seminar
Disciplină
2.4. Anul de 5, 2.6. Tipul 2.7. Regimul
III 2.5. Semestrul V.F. complemen
studii 6 de evaluare disciplinei
tară

3. Timpul total estimat

3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care 3.2 curs - 3.3 şedinţă practică 1
3.4 Total ore din planul de învăţământ 20 din care 3.5 curs - 3.6 verificare 20
Distribuţia fondului de timp ore
Studiu după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 8
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12
Tutoriat
Examinări 2
Alte activităţi
3.7. Total ore studiu individual 30
3.8. Total ore pe semestru 50
3.9. Numărul de credite 2

4. Precondiţii

4.1. de curriculum –

4.2. de competenţe –

5. Condiţii

5.1. de desfăşurare a cursului –

5.2. de desfăşurare a
–
seminarului/laboratorului

801
 6. Competenţele specifice acumulate
C6. Aplicarea tehnicilor militare de acţiune individuală în diferite contexte
situaţionale
C6.1 Identificarea şi definirea fundamentelor normative ale comportamentului
organizaţional militar în diferite contexte situaţionale
C6.2 Explicarea principiilor constructive şi de funcţionare a armamentului
Competenţe profesionale

individual, a modului de operare cu sistemele informaţionale, a modalităţilor de

asigurare a acţiunilor şi discriminarea procedeelor şi tehnicilor individuale şi colective de
acţiune în funcţie de contextul misiunii ordonate
C6.3 Aplicarea unor metodologii de instruire performante şi corelarea necesităţilor
de autoformare cu dinamica solicitărilor din organizaţia militară
C6.4 Evaluarea riscului în spaţiul de luptă tactic şi integrarea adecvată a
procedeelor şi tehnicilor de acţiune individuală în ansamblul acţiunilor de grup în situaţii
de luptă simulată
C6.5 Proiectarea procedeelor de acţiune individuală în funcţie de caracteristicile
situaţiilor şi utilizarea eficientă şi oportună a aparaturii, armamentului şi echipamentelor
din dotare pentru îndeplinirea misiunii
transversale
Competenţe

7. Obiectivele disciplinei
 Educaţia fizică militară asigură formarea, consolidarea şi
perfecţionarea deprinderilor şi priceperilor motrice de bază şi utilitar
7.1. Obiectivul
aplicative ale militarilor, în funcţie de solicitările câmpului de luptă
general al disciplinei
modern, dezvoltarea capacităţii fizice necesare îndeplinirii misiunilor
de luptă în orice condiţii de teren şi stare a vremii.
 dezvoltarea rezistenţei la eforturi îndelungate, în condiţii grele de
teren şi stare a vremii şi a capacităţii de a acţiona rapid şi precis pe
timpul exerciţiilor şi aplicaţiilor tactice;
 însuşirea şi consolidarea mecanismului de bază privind tehnica
alergării în teren variat, deplasării rapide şi aruncării grenadelor de
mână;
 formarea, consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor motrice
specifice luptei corp la corp;
 dezvoltarea calităţilor psihice necesare îndeplinirii unor misiuni
7.2. Obiectivele independente (cu şi fără folosirea armamentului din dotare;
specifice  formarea deprinderilor de luptă în condiţii complexe ce necesită
aplicarea procedeelor de alergare, sărituri, escaladări, căţărări;
 dezvoltarea fizică armonioasă a organismului, formarea unei
ţinute corecte a corpului, prevenirea instalării unor deficienţe fizice;
 dezvoltarea şi perfecţionarea calităţilor motrice de bază în special
a forţei şi capacităţii de coordonare a mişcărilor;
 formarea deprinderilor de a executa mişcări şi exerciţii cu
precizie şi rapiditate;
dezvoltarea iniţiativei, încrederii în forţele proprii, a spiritului de
camaraderie ostăşească prin ajutorarea reciprocă

802
8. Conţinuturi
Nr.
8.1. Şedinţe practice Metode de predare
ore
Exerciţiu, demonstraţie,
Metodica educaţiei fizice militare 12
explicaţie, antrenament
Exerciţiu, demonstraţie,
Dezvoltarea calităţilor motrice 8
explicaţie, antrenament
Bibliografie:
1. R.E.F.M., Bucureşti, 2005.
2. Teoria şi metodica educaţiei fizice militare, Editura A.F.T., 1998.

9. Evaluare
Evaluarea se realizează conform standardelor finale de evaluare a capacităţii motrice pentru
cadrele militare.

803
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe Militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii / Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei DIAGNOSTICAREA ŞI REPARAREA
AUTOVEHICULELOR MILITARE
2.2. Titularul activităţilor de curs Col. lect. univ. dr. ing. Viorel DASCĂLU
2.3. Titularul activităţilor de seminar Col. lect. univ. dr. ing. Viorel DASCĂLU
2.4. Anul 2.6.
2.7. Regimul
de studiu III 2.5. Semestrul 5 Tipul de Examen Facultativă
disciplinei
evaluare

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar/
3.1. Număr ore pe săptămână 2 din care 3.2. curs 1 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
24 din care 3.5. curs 12 12
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe
4
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi -
3.7. Total ore studiu individual 26
3.8. Total ore pe semestru 50
3.9. Numărul de credite 2

4. Precondiţii
 DISCIPLINE DIN SEMESTRELE
ANTERIOARE:
 Mecanica şi rezistenţa materialelor
4.1. de curriculum
 Tehnica auto pe roţi
 Dinamica autovehiculelor pe roţi
 Termotehnică şi motoare
 C4.1
4.2. de competenţe
 C4.2

804
 5. Condiţii
5.1. de desfăşurare a cursului  În sala de specialitate
5.2. de desfăşurare a  În sala de specialitate, parc auto, pluton
seminarului/laboratorului mentenanţă, Centrul 183 Mentenanţă Sibiu

6. Competenţele specifice acumulate

C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă şi
utilizarea capacităţilor specialităţii militare pentru soluţionarea problemelor
Competenţe profesionale

specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor
şi strategiilor de securitate naţională şi internaţională, prezentarea principiilor doctrinei
militare naţionale, a normelor eticii şi deontologiei militare, a actelor normative
specifice şi a manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte şi
procese tehnice specifice armei şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate.
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în activitatea
de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de funcţionare ale
tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul Însuşirea noţiunilor generale privind metodele de diagnosticare a
general al autovehiculelor şi a proceselor tehnologice de reparare a
disciplinei subansamblurilor acestora.
 Cunoaşterea metodelor de diagnosticare a autovehiculelor şi a modului
practic de utilizare a acestora.
 Explicarea metodei de management al riscurilor în procesele
tehnologice de reparare a autovehiculelor.
7.2. Obiective  Cunoaşterea principalelor defecte care apar la subansamblurile
specifice autovehiculelor şi a proceselor tehnologice de reparare ale acestora.
 Cunoaşterea activităţilor aferente verificării şi recepţiei
autovehiculelor reparate şi a modului practic de desfăşurare a acestora.
 Formarea deprinderilor practice privind repararea autovehiculelor şi de
întocmire a unui proces tehnologic de reparare a acestora.

8. Conţinuturi
Metode de
8.1. Curs Observaţii
predare
C1. Principii generale ale diagnosticării
1.1. Conceptul de diagnosticare
1.2. Etape ale diagnosticării Film
1.3. Alegerea parametrilor de diagnosticare Expunere didactic,
1.4. Stabilirea valorilor caracteristice ale parametrilor de Explicaţie Imagini,
diagnosticare Conversaţie Soft, Planşe,
1.5. Stabilirea mijloacelor şi procedeelor tehnice de Scheme
măsurare
1.6. Concluzii ale diagnosticării

805
C2. Instrumente ale diagnosticării utilizate pentru
Film
identificarea problemelor
Expunere didactic,
2.1. Fişa de constatare a defectelor
Explicaţie Imagini,
2.2. Diagrama Pareto
2.3. Tabloul de bord Conversaţie Soft, Planşe,
Scheme
2.4. Metoda penalizării defectelor
C3. Instrumente ale diagnosticării utilizate pentru Film
analiza şi identificarea cauzelor Expunere didactic,
3.1. Tehnica rezolvării problemelor Explicaţie Imagini,
3.2. Brainstormingul Conversaţie Soft, Planşe,
3.3. Diagrama cauză - efect Scheme
C4. Diagnosticarea generală a autovehiculelor Film
4.1. Aspecte generale Expunere didactic,
4.2. Mijloace şi metode de diagnosticare Explicaţie Imagini,
4.3. Diagnosticarea stării tehnice a autovehiculelor utilizând Conversaţie Soft, Planşe,
analiza multicriterială Scheme
C5. Diagnosticarea transmisiei
5.1. Diagnosticarea generală a transmisiei Film
5.2. Diagnosticarea subansamblurilor transmisiei Expunere didactic,
5.2.1. Diagnosticarea ambreiajului Explicaţie Imagini,
5.2.2. Diagnosticarea cutiei de viteze şi a reductorului Conversaţie Soft, Planşe,
5.2.3. Diagnosticarea transmisiei longitudinale Scheme
5.2.4. Diagnosticarea punţii motoare
C6. Diagnosticarea motorului
6.1. Diagnosticarea generală
Film
6.2. Diagnosticarea mecanismului motor
Expunere didactic,
6.3. Diagnosticarea mecanismului de distribuţie
Explicaţie Imagini,
6.4. Diagnosticarea instalaţiei de alimentare
Conversaţie Soft, Planşe,
6.5. Diagnosticarea instalaţiei de aprindere
Scheme
6.6. Diagnosticarea instalaţiei de răcire
6.7. Diagnosticarea instalaţiei de ungere
Film
C7. Diagnosticarea suspensiei şi a sistemului de frânare
Expunere didactic,
7.1. Diagnosticarea arcurilor
Explicaţie Imagini,
7.2. Diagnosticarea amortizoarelor
Conversaţie Soft, Planşe,
7.3. Diagnosticarea instalaţiei de frânare
Scheme
C8. Mentenanţa autovehiculelor
Film
8.1. Sisteme de mentenanţă aplicate autovehiculelor militare
Expunere didactic,
8.2. Mentenabilitatea autovehiculelor şi factorii care o
Explicaţie Imagini,
influenţează
Conversaţie Soft, Planşe,
8.3. Managementul riscului în procesele tehnologice de
Scheme
reparare a autovehiculelor
C9. Utilizarea metodei AMDEC în managementul
riscurilor proceselor tehnologice de reparare a
Film
autovehiculelor
Expunere didactic,
9.1. Planificarea managementului riscului
Explicaţie Imagini,
9.2. Identificarea riscurilor
Conversaţie Soft, Planşe,
9.3. Evaluarea riscului
9.4. Planificarea răspunsului la risc Scheme
9.5. Monitorizarea şi controlul riscului
806
C10. Procedee tehnologice utilizate la recondiţionarea
pieselor autovehiculelor
10.1. Recondiţionarea pieselor prin sudare
Film
10.2. Recondiţionarea pieselor prin metalizare
Expunere didactic,
10.3. Recondiţionarea pieselor prin galvanizare
Explicaţie Imagini,
10.4. Recondiţionarea pieselor prin ferare
Conversaţie Soft, Planşe,
10.5. Recondiţionarea pieselor prin cuprare
Scheme
10.6. Recondiţionarea pieselor prin electroeroziune
10.7. Recondiţionarea pieselor prin deformare plastică
10.8. Recondiţionarea pieselor prin lipirea cu aliaje
C11. Stabilirea procesului tehnologic de reparare a
autovehiculelor
11.1. Generalităţi Film
11.2. Documentaţii tehnice necesare stabilirii unui proces Expunere didactic,
tehnologic de reparare a autovehiculelor Explicaţie Imagini,
11.3. Eficienţa procesului tehnologic de reparare a Conversaţie Soft, Planşe,
autovehiculelor şi factorii care îl influenţează Scheme
11.4. Schema procesului tehnologic de reparare a
autovehiculelor
C12. Recepţia autovehiculelor reparate
12.1. Condiţii tehnice pentru montarea autovehiculelor Film
12.2. Rodajul autovehiculelor reparate Expunere didactic,
12.3. Verificări statice şi în parcurs a autovehiculelor Explicaţie Imagini,
reparate Conversaţie Soft, Planşe,
12.4. Verificări finale ale autovehiculelor reparate în staţia Scheme
I.T.P.
Bibliografie:
1. Urdăreanu Tiberiu, Popa Ştefan, Transportorul blindat, Editura Militară, 1973.
2. Manualele de cunoaştere şi exploatare ale autocamioanelor DAC 665 T şi T.A.B.
3. Manualele de utilizare şi întreţinere ale transportoarelor Piranha şi vehiculelor Humvee şi
Vamtac.
4. Mondiru Claudiu, Autoturismul DACIA, descriere şi întreţinere
5. Manualele de cunoaştere şi exploatare ale autocamioanelor DAC 665 T şi T.A.B.
6. Col. dr. ing. Constantin Manea, col. dr. ing. Mihai Stratulat, Fiabilitatea şi diagnosticarea
automobilelor
Metode de
8.2 Seminar Observaţii
predare
Loc de desfăşurare:
S.1. Principalele defecte întâlnite la motoarele de Conversaţie Sălile tehnice auto,
autovehicule, stabilirea parametrilor de diagnosticare, Explicaţie piese şi ansambluri
tehnologii de reparaţii Demonstrare secţionate, planşe
Loc de desfăşurare:
S.2. Principalele defecte întâlnite la transmisia Conversaţie Sălile tehnice auto,
autovehiculelor, stabilirea parametrilor de Explicaţie piese şi ansambluri
diagnosticare, tehnologii de reparaţii Demonstrare secţionate, planşe
Loc de desfăşurare:
S.3. Principalele defecte întâlnite la instalaţia de Conversaţie Sălile tehnice auto,
frânare a autovehiculelor, stabilirea parametrilor de Explicaţie piese şi ansambluri
diagnosticare, tehnologii de reparaţii Demonstrare secţionate, planşe

807
 Loc de desfăşurare:
S.4. Principalele defecte întâlnite la mecanismul de Conversaţie Sălile tehnice auto,
direcţie al autovehiculelor, stabilirea parametrilor de Explicaţie piese şi ansambluri
diagnosticare, tehnologii de reparaţii Demonstrare secţionate, planşe
Loc de desfăşurare:
S.5. Principalele defecte întâlnite la suspensia Conversaţie Sălile tehnice auto,
autovehiculelor, stabilirea parametrilor de Explicaţie piese şi ansambluri
diagnosticare, tehnologii de reparaţii Demonstrare secţionate, planşe
Loc de desfăşurare:
S.6. Principalele defecte întâlnite la şasiul şi caroseria Conversaţie Sălile tehnice auto,
autovehiculelor, stabilirea parametrilor de Explicaţie piese şi ansambluri
diagnosticare, tehnologii de reparaţii Demonstrare secţionate, planşe
Metode de
8.2. Laboratoare Observaţii
predare
Loc de desfăşurare:
Lucrări practice în atelierul de reparare a motoarelor Centrul 183
Demostrare
autovehiculelor Mentenanţă
Loc de desfăşurare:
Lucrări practice de reparare a mecanismelor de direcţie Centrul 183
Demostrare
şi transmisie a autovehiculelor Mentenanţă
Loc de desfăşurare:
Lucrări practice de reparare a instalaţiei de frânare a Centrul 183
Demostrare
autovehiculelor Mentenanţă
Loc de desfăşurare:
Lucrări practice de reparare a instalaţiei electrice a Centrul 183
Demostrare
autovehiculelor Mentenanţă
Loc de desfăşurare:
Lucrări practice de reparare a şasiului şi caroseriei Centrul 183
Demostrare
autovehiculelor Mentenanţă
Loc de desfăşurare:
Lucrări practice de verificări finale în staţia I.T.P. a Centrul 183
Demostrare
autovehiculelor reparate Mentenanţă

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Diagnosticarea şi repararea autovehiculelor, corespund
următoarelor repere teoretice şi practice actuale:
 Formarea specialiştilor în domeniul cunoaşterii, exploatării, diagnosticării şi
mentenanţei autovehiculelor militare, capabili să planifice şi să organizeze activităţi
tehnice specifice;
 Folosirea unor proceduri eficiente şi raţionale în exploatarea, diagnosticarea şi
mentenanţa motoarelor autovehiculelor;
 Urmărirea în exploatare a sistemelor tehnice, colectarea de date privind comportarea
acestora şi transmiterea lor către producător în scopul corectării deficienţelor;
Tematica disciplinei Diagnosticarea şi repararea autovehiculelor, corespunde următoarelor
cerinţe ale angajatorilor:
 Identificarea corectă şi la timp a defecţiunilor ce apar la subansamblurile din
compunerea tehnicii auto pe roţi în scopul luării unor decizii raţionale privind
repararea acestora;
 Aplicarea corectă a procedurilor de diagnosticare şi mentenanţă ale autovehiculelor
militare.

808
10. Evaluare
10.2. 10.3.
Tip
10.1. Criterii de evaluare Metode de Pondere din
activitate
evaluare nota finală
 Precizarea etapelor diagnosticării, alegerea
parametrilor de diagnosticare pentru
principalele subansambluri ale autovehiculelor
şi stabilirea valorilor caracteristice ale acestora;
 Enumerarea principalelor instrumente de
diagnosticare pentru identificarea problemelor
şi indicarea principalelor caracteristice ale
acestora;
 Enumerarea principalelor instrumente de
diagnosticare pentru analiza şi identificarea
cauzelor şi indicarea principalelor caracteristici
ale acestora;
 Descrierea metodei de diagnosticare a
autovehiculelor utilizând analiza
multicriterială;
 Enumerarea etapelor managementului
riscului în procesele tehnologice de mentenanţă
Probă
10.4. Curs ale autovehiculelor; 75 %
scrisă
 Descrierea metodei AMDEC în
managementul riscurilor proceselor tehnologice
de reparare;
 Enumerarea sistemelor de mentenanţă
aplicate autovehiculelor, particularităţi ale
acestora;
 Enumerarea etapelor de parcurs pentru
stabilirea unui proces tehnologic de reparare a
unui autovehicul;
 Întocmirea schemei unui proces tehnologic
de reparare a unui autovehicul;
 Enumerarea principalelor tehnologii de
recondiţionare a pieselor autovehiculelor,
particularităţi ale acestora;
 Enumerarea activităţilor aferente recepţiei
autovehiculelor reparate, descrierea succintă a
acestora.
 Descrierea procesului tehnologic de reparare
a motoarelor autovehiculelor şi a
particularităţilor privind repararea
mecanismelor şi instalaţiilor acestuia; Lucrări de
10.5.  Descrierea procesului tehnologic de reparare laborator
25 %
Laborator a mecanismelor de transmisie şi direcţie a Probă
autovehiculelor; practică
 Descrierea procesului tehnologic de reparare
a instalaţiei de frânare a autovehiculelor;
 Descrierea procesului tehnologic de reparare

809
 a instalaţiei electrice a autovehiculelor;
 Descrierea procesului tehnologic de reparare
a şasiului şi caroseriei autovehiculelor;
 Descrierea fluxului tehnologic de verificare
în staţia I.T.P. a autovehiculelor.
10.6. Standard minim de performanţă
 Să cunoască instrumentele şi metodele de diagnosticare a autovehiculelor în proporţie de
minim 30 %.
 Să întocmească schema unui proces tehnologic de reparare a autovehiculelor în proporţie de
50 %.
 Să definească în proporţie de 50 % activităţile de verificare finală a unui autovehicul
reparat.

810
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe Militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine pubică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei CONDUCEREA FOCULUI DE ARTILERIE
2.2. Titularul activităţilor de curs Colonel dr. Georgel OPREAN
2.3. Titularul activităţilor de seminar Colonel dr. Georgel OPREAN
2.4. Anul de 2.5. 2.6. Tipul de
III 5 Ex 2.7. Regimul disciplinei Facultativă
studiu Semestru evaluare

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.2. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2 curs 1 1
laborator
3.4 Total ore din planul de 3.6 seminar/
24 din care 3.5 curs 12 12
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi 4
pe teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi -
3.7. Total ore studiu individual 26
3.8. Total ore pe semestru 50
3.9. Numărul de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum - Nu este cazul

4.2. de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Sală dotată cu videoproiector

5.2. de desfăşurare a seminarului/

Sală dotată cu tablă/ Poligon redus de câmp
laboratorului

811
6. Competenţele specifice acumulate
C4. Aplicarea cunoştinţelor de bază necesare în exercitarea atribuţiilor în armă
şi utilizarea capabilităţilor armei/specialităţii militare pentru soluţionarea de
probleme specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a ştiinţei militare, politicilor şi
strategiilor de securitate naţională şi doctrinei militare naţionale, a normelor eticii şi
deontologiei militare, a actelor normative specifice şi a manualelor militare, definirea,
clasificarea principalelor concepte şi procese tehnice specifice armei şi utilizarea
Competenţe profesionale

adecvată a limbajului de specialitate;

C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializării în armă şi misiunilor
structurilor de armă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în
activitatea de stat major şi logisticii militare, a principiilor constructive şi de
funcţionare ale tehnicii, armamentului şi aparaturii specifice armei;
C4.3 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în exploatarea tehnicii militare şi
armamentului specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a acţiunilor
militare şi a procedeelor tactice specifice armei şi nivelului structurii militare;
C4.4 Analiza şi evaluarea parametrilor de funcţionare a armamentului şi tehnicii
specifice armei şi valorificarea acestora în constituirea capabilităţilor funcţionale
ale entităţilor organizaţionale specifice armei şi redactarea documentelor de
planificare, organizare şi desfăşurare a activităţilor structurilor de armă, conform
formei şi conţinutului instituţionalizat;
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficientă a potenţialului entităţilor
organizaţionale specifice armei pentru atingerea performanţelor stabilite.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea noţiunilor teoretice, formarea şi dezvoltarea capacităţilor de
7.1. Obiectivul
pregătire şi executare a misiunilor de foc prin trageri prin ochire indirectă cu
general
piesa de artilerie.
1. Formarea deprinderilor de lucru cu tablele de tragere ale gurilor de foc de
artilerie;
2. Formarea deprinderilor de determinare prin calcul a corecţiilor balistice şi
7.2. Obiectivele meteorologice şi a elementelor iniţiale de tragere;
specifice 3. Formarea deprinderilor de executare a tragerilor, cu piesa, prin ochire
indirectă şi directă asupra ţintelor punctuale sau de dimensiuni mici;
4. Formarea deprinderilor de executare a reglajelor prin O.S.S. prin
încadrare şi tragerea de efect cu piesa asupra ţintelor observate.

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
C.1 Elementele şi formele traiectoriei. Structura şi modul
de utilizare a tablelor de tragere. expunere, explicaţie scheme
C.2. Pregătirea tehnică şi balistică a tragerii. expunere, explicaţie scheme
C.3. Pregătirea meteorologică a tragerii – structura,
expunere, explicaţie scheme
valabilitatea şi interpretarea Buletinului Meteo Mediu.
C.4. Determinarea datelor iniţiale de tragere prin
expunere, explicaţie scheme
pregătire sumară.
C.5. Reglajul prin O.S.S. prin încadrare când p<5-00 şi
expunere, explicaţie scheme
tragerea de efect cu piesa asupra ţintelor observate.
C.6. Antrenament în condiţiile problemei 4 de tragere,
expunere, explicaţie scheme
reglaj prin încadrare, p<5-00.
812
C.7. Apreciere în condiţiile problemei 4 de tragere, reglaj
expunere, explicaţie scheme
prin încadrare, p<5-00
C.8. Reglajul prin O.S.S. prin încadrare când p≥5-00 şi
expunere, explicaţie scheme
tragerea de efect cu piesa asupra ţintelor observate.
C. 9. Antrenament în condiţiile problemei 4 de tragere,
expunere, explicaţie scheme
reglaj prin încadrare, p≥5-00.
C. 10. Apreciere în condiţiile problemei 4 de tragere, reglaj
expunere, explicaţie scheme
prin încadrare, p≥5-00.
C.11. Pregătirea tragerii prin ochire directă. expunere, explicaţie scheme
C.12. Tragerea prin ochire directă asupra ţintelor fixe şi în
expunere, explicaţie scheme
mişcare.
Bibliografie:
1. F.T./Art.R.T. -3.4. Manualul tragerilor artileriei-Baterie, pluton, piesă, Sibiu, 2011.
2. F.T./Art.R.T. -3.7. Norme privind evaluarea exerciţiilor/ tragerilor artileriei terestre.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Pregătirea tragerii: elementele şi formele traiectoriei, exersare,
determinarea variaţiilor condiţiilor balistice şi meteo ale demonstrare, exerciţii
tragerii pe baza datelor primite în exerciţii. explicaţie
Determinarea datelor iniţiale de tragere prin pregătire
sumară: principiul procedeului, condiţii de întrebuinţare,
exersare,
precizia determinării elementelor calculate; determinarea
demonstrare, exerciţii
elementelor iniţiale de tragere pe baza corecţiilor de
explicaţie
moment determinate prin trageri şi a principalelor condiţii
meteorologice şi balistice.
exersare,
Determinarea datelor iniţiale de tragere prin pregătire
demonstrare, exerciţii
sumară – exerciţii.
explicaţie
Executarea reglajului prin încadrare şi a tragerii de efect cu exersare,
piesa pentru neutralizarea ţintelor observate când p<5-00- demonstrare, exerciţii
exerciţii. explicaţie
Executarea reglajului prin încadrare şi a tragerii de efect cu exersare,
piesa pentru neutralizarea ţintelor observate când p≥5-00- demonstrare, exerciţii
exerciţii. explicaţie
exersare,
Executarea tragerii prin ochire directă cu piesa pentru
demonstrare, exerciţii
neutralizarea ţintelor fixe şi în mişcare
explicaţie
Bibliografie:
1. F.T./Art.R.T. -3.4. Manualul tragerilor artileriei-Baterie, pluton, piesă, Sibiu, 2011.
2. F.T./Art.R.T. -3.7. Norme privind evaluarea exerciţiilor/ tragerilor artileriei terestre.

813
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei corespund următoarelor repere teoretice şi practice contemporane:
 educaţia centrată pe cursant;
 participarea activă a cursanţilor, parteneriat între educator şi cursanţi;
 metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare;
 educaţia permanentă, autoeducaţia.
Tematica disciplinei corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 desfăşurarea standardizată a activităţilor de instruire şi evaluare a militarilor;
 instruirea individuală şi colectivă a militarilor;
 strategii didactice eficiente;
 utilizarea tehnologiilor moderne.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate Metode de evaluare din nota
finală
 Utilizarea corectă a tablelor de tragere pentru
determinarea corecţiilor balistice şi
meteorologice, elementelor iniţiale de tragere şi Probă practică, scrisă
extragerea datelor necesare executării tragerilor; - 3 subiecte (a câte
 Elementele calculate se aproximează la sute 3 puncte) din care să
10.4. de metri în bătaie şi la 0-05 în direcţie, în cazul rezulte cunoaşterea
75 %
Curs pregătirii sumare; problemelor de
 Determinarea elementelor iniţiale de tragere pregătire şi
fără a depăşi abaterile maxime (3,5%D ţ Tşi 0-15 executare a tragerii.
pentru pregătirea sumară); - din oficiu – 1 pct.
 Coeficienţii necesari executării reglajului se
determină cu o precizie de 0,1.
 Utilizarea corectă a tablelor de tragere pentru
determinarea corecţiilor balistice şi
meteorologice, elementelor iniţiale de tragere şi
extragerea datelor necesare executării tragerilor;
 Elementele calculate se aproximează la sute
10.5
de metri în bătaie şi la 0-05 în direcţie, în cazul Rezolvări de exerciţii
Seminar/ 25 %
pregătirii sumare; impuse
laborator
 Determinarea elementelor iniţiale de tragere
fără a depăşi abaterile maxime (3,5%D ţ Tşi 0-15
pentru pregătirea sumară);
 Coeficienţii necesari executării reglajului se
determină cu o precizie de 0,1.
10.6. Standard minim de performanţă
 să descrie pe schemă/ planşă formele traiectoriei şi să identifice elementele acesteia
 să utilizeze corect tablele de tragere în vederea extragerii datelor necesare determinării corecţiilor
balistice ,meteo şi a elementelor iniţiale de tragere
 să descrie pregătirea tehnică a tragerii
 să determine variaţiile condiţiilor balistice şi meteorologice ale tragerii pe baza datelor primite în
814
exerciţii
 să precizeze condiţiile de întrebuinţare şi precizia procedeului pregătirii sumare
 să determine elementele iniţiale de tragere prin pregătire sumară pe baza corecţiilor de moment
determinate prin trageri şi prin calcul, pe baza principalelor condiţii meteo şi balistice, cu precizia de
100 m în bătaie şi 0-05 în direcţie
 să determine elementele de tragere prin pregătire sumară pe baza reperajului terenului
 să enunţe complet şi corect principiul procedeului de reglaj când p<5-00, modul de lucru şi
situaţiile de terminare a reglajului, să precizeze valoarea primei încadrări şi să determine corect
coeficienţii necesari cu precizia de 0,1
 să explice modul de executare a tragerii de efect, când p<5-00, în funcţie de natura, caracterul
ţintei şi efectul urmărit şi să enunţe regulile de corectare a elementelor pe timpul tragerii
 să îndeplinească sarcinile, cu piesa, când p<5-00, pentru neutralizarea ţintelor adăpostite şi
neadăpostite de dimensiuni mici, în condiţiile F.T./Art.R.T. -3.7.
 să enunţe complet şi corect principiul procedeului de reglaj când p≥5-00, modul de lucru şi
situaţiile de terminare a reglajului, să precizeze valoarea primei încadrări şi să determine corect
coeficienţii necesari cu precizia de 0,1
 să explice modul de executare a tragerii de efect, când p≥5-00, în funcţie de natura, caracterul
ţintei şi efectul urmărit şi să enunţe regulile de corectare a elementelor pe timpul tragerii
 să îndeplinească sarcinile, cu piesa, când p≥5-00, pentru neutralizarea ţintelor adăpostite şi
neadăpostite de dimensiuni mici, în condiţiile F.T./Art.R.T. -3.7.
 să enunţe şi să explice procedeele de executare a reglajului asupra ţintelor fixe
 să explice modul de executare a tragerii de efect asupra ţintelor fixe
 să explice modul de executare a tragerii prin ochire directă la distanţa loviturii directe şi la
distanţe mai mici decât D.L.D.
 să explice modul de executare a tragerii prin ochire directă la distanţe mai mari decât D.L.D.

815
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe Militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei MANAGEMENTUL PROTECŢIEI MEDIULUI
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Dănuţ MOŞTEANU
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Dănuţ MOŞTEANU
2.4. Anul de 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
III 2.5. Semestrul 5 Ex. Facultativă
studiu evaluare disciplinei

3. Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2. curs 1 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
24 din care 3.5. curs 12 12
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 11
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 2
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 7
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi … -
3.7. Total ore studiu individual 22
3.8. Total ore pe semestru 50
3.9. Numărul de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum

4.2. de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului

816
6. Competenţele specifice acumulate
C2. Identificarea şi aplicarea funcţiilor manageriale pentru îndeplinirea
obiectivelor organizaţiei
Competenţe profesionale

C2.1 Definirea, clasificarea şi alegerea metodelor, tehnicilor şi procedeelor utilizate

în management
C2.2 Explicarea şi interpretarea conceptelor şi situaţiilor din management
C2.3 Crearea şi aplicarea strategiilor şi politicilor pentru rezolvarea problemelor
organizaţiei militare
C2.4 Aplicarea standardelor specifice pentru evaluarea activităţilor organizaţiei
militare
C2.5 Elaborarea de modele şi proceduri pentru rezolvarea problemelor specifice
organizaţiei militare
Competenţe transversale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea teoriei şi metodologiei pedagogice moderne,
7.1. Obiectivul general al
necesare în organizarea şi desfăşurarea şedinţelor de instruire
disciplinei
a militarilor
Cunoaşterea şi utilizarea corectă a noţiunilor de bază specifice
ale ingineriei protecţiei mediului;
Identificarea de termeni, relaţii, procese şi conexiuni specifice
ingineriei protecţiei mediului;
Înţelegerea importanţei studierii managementului protecţiei
mediului, ca fundament al pregătirii de specialitate a viitorilor
7.2. Obiectivele specifice
ofiţeri şi ca o componentă actuală de mare interes a societăţii
contemporane.
explicarea şi interpretarea unor concepte, procese şi fenomene
specifice domeniului ingineriei protecţiei mediului;
explicarea intrumentelor de management şi evaluare de mediu
necesare organizaţiei militare.

8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
CI. Componente specifice protecţiei
mediului
1.1. Concepte şi instrumente în protecţia
mediului; Expunere,
1.2. Locul şi rolul ingineriei mediului Explicaţie,
C2 Reglementări privind calitatea Conversaţie
factorilor de mediu.
2.1. Tipuri de indicatori de calitate
reglementaţi;
817
2.2. Indicatori privind aprecierea
biodiversităţii
2.3. Monitornigul mediului
C3 . Protecţia resurselor de apă.
3.1. Gospodărirea apelor;
3.2. Folosinţe de apă;
3.3. Protecţia apelor.
C4 Protecţia atmosferei.
4.1. Surse de poluare a atmosferei;
4.2. Controlul surselor de poluare a atmosferei;
4.3. Surse de vibraţii şi zgomote;
4.4 Controlul şi combaterea surselor de vibraţii Film didactic,
şi zgomote. Descriere Scheme,
C5 .Protecţia solului. Demonstraţie Imagini, Harta,
5.1. Controlul poluării solului. Soft
5.2. Efecte directe şi indirecte ale poluării
solului
5.3. Prevenirea poluării solului.
C6 .Controlul radioactivităţii mediului
6.1. Efecte biologice ale radiaţiilor.
6.2. Surse naturale de iradiere
6.3. Evaluarea iradierii suplimentare
6.4. Efectul şi controlul deşeurilor radioactive.
C7 .Controlul radioactivităţii mediului
7.1. Caracteristicile deşeurilor.
7.2. Colectare , transport şi depozitare al
Descriere
deşeurilor
Demonstraţie
7.3. Tehnici de prelucrare şi recuperare a
deşeurilor
7.4. Tehnologii de proces 'curate'.
C8 . Studii de impact
8.1. Etapele studiului de impact.
8.2. indicatori ai studiului de impact
8.3. structura unui raport de evaluare a
impactului ecologic
8.4. Metode şi tehnici de evaluare a impactului Descriere
ecologic. Demonstraţie
C9 .Analize de risc şi urgenţe de mediu
9.1. Schema cadru de identificare a pericolelor
pentru mediu.
9.2. Identificare şi analiza riscului
9.3. Urgenţe de mediu. Mod de intervenţie
Bibliografie:
1. V. Rojanschi, F. Bran, Politici şi strategii de mediu, Editura Economică, Bucureşti, 2002.
2. V. Rojanschi, M. Teacă, G. Florian, C. Ioedache, Evaluarea impactului ecologic,
Societatea Ateneul Român, Universitatea Ecologică, Bucureşti, 2000.
3. W.P. Cunningham, B.W. Saigo, Enviromental Science. A global Concern, Third edition,
Wm. [Link] Publishers, S.U.A. 1995
4. Goudie, The human impact on the natural environment, second edition, Basil Blackwell,
Oxford,1986.
818
5. Câmpeanu V., Impactul dezastrelor asupra economiilor europene: seceta şi inundaţiile,
EdituraExpert, Bucureşti, 2008
8.2. Laborator Metode de predare Observaţii
Conversaţie,
Sisteme şi planurilor de management al
Explicaţie,
mediului.
Demonstraţie
Exerciţiu,
Dezbatere,
Poluarea factorilor de mediu. Monitornig-ul
Experiment,
mediului
Studiu de caz,
Proiect
Politica industrială şi dezvoltarea durabilă din
perspectiva Uniunii Europene
Evaluarea impactului ecologic al diferitelor
acţiuni militare. Studiu de impact în cazul
desfăşurării unei aplicaţii militare. Acord de
mediu.
Gestionarea deşeurilor. Caz particular Irlanda
Bibliografie:
1. V. Rojanschi, F. Bran, Politici şi strategii de mediu, Editura Economică, Bucureşti, 2002.
2. V. Rojanschi, M. Teacă, G. Florian, C. Ioedache, Evaluarea impactului ecologic,
Societatea Ateneul Român, Universitatea Ecologică, Bucureşti, 2000.
3. W.P. Cunningham, B.W. Saigo, Enviromental Science. A global Concern, Third edition,
Wm. C. Brown Publishers, S.U.A. 1995
4. Goudie, The human impact on the natural environment, second edition, Basil Blackwell,
Oxford, 1986.
5. Câmpeanu V., Impactul dezastrelor asupra economiilor europene: seceta şi inundaţiile,
EdituraExpert, Bucureşti, 2008

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului

Conţinuturile disciplinei corespund următoarelor repere teoretice şi practice contemporane:

 Dobândirea de cunoştinţe din domeniul ingineriei protecţiei mediului, ca obiect de
studiu interdisciplinar, cu valenţe aplicative, utile în soluţionarea diverselor probleme
manageriale, indiferent de nivel;
Tematica disciplinei corespunde următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 Desfăşurarea standardizată a activităţilor în cadrul organizaţiilor;
 Participarea activă şi cointeresarea în procesul de luare a deciziei pe diferite paliere.

819
10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
- utilizarea corectă a conceptelor
fundamentale ale ingineriei protecţiei
mediului precum şi a conceptelor asociate
10.4. Curs domeniului; Probă scrisă 70 %
- să cunoască principalele metode de
control şi evaluare a calităţii factorilor de
mediu.
- să cunoască particularităţile protecţiei
mediului;
10.5.
- să aplice corect tehnicile şi instrumentele
Seminar/ Referat 30 %
specifice ingineriei protecţiei mediului ca
laborator
părţi componente ale domeniului
protecţiei mediului;
10.6. Standard minim de performanţă

- utilizarea corectă a noţiunilor specifice ingineriei protecţiei mediului de bază;

820
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei LIMBA ENGLEZĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs -
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Brânduşa Oana NICULESCU
2.7.
2.4. Anul de 2.5. 2.6. Tipul
III 5 CV Regimul Facultativă
studiu Semestrul de evaluare
disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2. curs - 3.3. seminar/ 2/-
laborator
3.4 Total ore din planul de învăţământ 24 din care 3.5. curs - 3.6 seminar/ 24/-
laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 10
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 4
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi …
3.7. Total ore studiu individual 24
3.8. Total ore pe semestru 50
3.9. Numărul de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

 Limba engleză – Grammar Issues;
 Limba engleză – Life and Culture in the
4.1. de curriculum English Speaking World;
 Limba engleză – Communicative Issues
 Limba engleză –Military Issues
4.2. de competenţe  Limba engleză nivel B1 (CEF)

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a seminarului/  modular, în cabinetele, laboratoarele şi
laboratorului sălile multifuncţionale de limbi străine

821
6. Competenţele specifice acumulate
profesionale
Competenţe

C5.3 Aplicarea unor metodologii de instruire performante şi corelarea necesităţilor de

autoformare cu dinamica solicitărilor socioprofesionale
C6.1 Identificarea şi definirea fundamentelor normative ale comportamentului
organizaţional militar în diferite contexte situaţionale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul
Consolidarea celor patru deprinderi de limba engleză (vorbit, ascultat,
general al
citit, scris)
disciplinei
 Sintetizarea informaţiei din materiale cu specific civil şi militar
sub formă de tabele, grafice;
 Prezentarea de situaţii, evenimente, fenomene din domeniul
7.2. Obiectivele civil şi militar;
specifice  Redactarea de rapoarte, scrisori (în registru informal şi formal)
şi eseuri de opinie;
 Redarea detaliilor şi a ideilor principale din texte ascultate şi
citite.

8. Conţinuturi
8.1. Seminar Metode de predare Observaţii
1. Listening and reading comprehension – Explicaţie, exerciţiu,
identifying information conversaţie
2. Developing speaking skills – instructions and Demonstraţie, conversaţie,
directions joc de rol, simulare
3. Speaking and writing skills – describing Explicaţie, demonstraţie,
people and places conversaţie
4. Reading comprehension and writing practice Explicaţie, conversaţie,
(reports) exerciţiu
5. Listening comprehension and speaking practice Explicaţie, demonstraţie,
(compare and contrast people and places) conversaţie, exerciţiu
6. Reading comprehension and writing practice Explicaţie, conversaţie,
(informal and formal letters) exerciţiu
7. Listening comprehension and speaking Explicaţie, joc de rol,
practice (role play on a given situation) simulare, exerciţiu
Explicaţie, conversaţie,
8. Developing writing skills – opinion essays
demonstraţie, exerciţiu
9. Colocviu
Bibliografie:
1. Baker de Altamirano, Yvonne, Campaign, Oxford, Macmillan Publishers Ltd., 2006,
vol. II.
2. Dayus, John, Clark, Elizabeth, Bennett, Andrew, Developing Reading and Writing
Skills, Harlow, Pearson Education Limited, 2002.
3. Harrison, Mark, CPE Practice Tests, Oxford, Oxford University Press, 2010.
4. Lonergan, Jack, Williams, Rob, At Ease in English, Plovdiv, Lettera Publishers, 2003.
5. Mellor-Clark, Simon, Campaign, Oxford, Macmillan Publishers Ltd., 2006, vol. III.
6. Rodgers, Drew, English for International Negotiations, Oxford, Macmillan Publishers
Ltd., 2005.
822
 7. Skwire, David, Wiener, Harvey, College Writing Esssentials, New York, Pearson
Longman, 2008.
8. ***, Oxford Practice Tests for the TOEIC Test 1 with Key, Oxford, Oxford University
Press, 2003.
9. ***, Oxford Practice Tests for the TOEIC Test 2 with Key, Oxford, Oxford University
Press, 2008.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei LIMBA ENGLEZĂ – LINGUISTIC COMPETENCES
corespund următoarelor repere teoretice şi practice contemporane:
 participarea activă a studenţilor, parteneriat între educator şi studenţi;
 metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare.
Tematica disciplinei LIMBA ENGLEZĂ – LINGUISTIC COMPETENCES corespunde
următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
 consolidarea celor patru deprinderi de limba engleză (vorbit, citit, ascultat,
scris) la nivel 2 STANAG 6001;
 dezvoltarea abilităţilor de comunicare interpersonală în vederea participării la
misiuni internaţionale.

10. Evaluare
10.3
Tip 10.2 Metode de Pondere
10.1 Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 redarea detaliilor şi a ideilor principale
din texte citite şi ascultate;
 utilizarea corectă a registrelor de
limbă în diferite contexte profesionale;
- teste de
 descrierea unor evenimente, procese şi 30%
progres
10.4. fenomene din domeniul civil şi militar;
Seminar  interpretarea, analizarea şi sintetizarea
unor evenimente, procese şi fenomene din - probă scrisă 70%
domeniul civil şi militar;
 utilizarea mesajelor orale şi scrise
pentru soluţionarea unor probleme de
natură profesională.
10.5. Standarde minime de performanţă
 rezumarea orală şi în scris a unor texte civile/militare citite sau ascultate;
 perfecţionarea competenţelor lingvistice (ascultare, citire, vorbire, scriere) prin
rezolvarea de teste în laborator.

823
 FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei LIMBA ENGLEZĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs -
2.3. Titularul activităţilor de seminar [Link]. Brânduşa Oana NICULESCU
2.4. Anul de 2.5. 2.6. Tipul 2.7. Regimul
III Semestrul 6 CV Facultativă
studiu de evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2 curs - 3.3. seminar/ 2/-
laborator
3.4 Total ore din planul de 16 din care 3.5 curs - 3.6. seminar/ 16/-
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 12
teren
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi …
3.7. Total ore studiu individual 32
3.8. Total ore pe semestru 50
3.9. Numărul de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

 Limba engleză – Grammar Issues
 Limba engleză – Life and Culture in the English
Speaking World
4.1. de curriculum
 Limba engleză – Communicative Issues
 Limba engleză –Military Issues
 Limba engleză – Linguistic competences
4.2. de competenţe  Limba engleză nivel B1 (CEF)

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

 modular, în cabinetele, laboratoarele şi sălile
de desfăşurare a seminarului
multifuncţionale de limbi străine

824
6. Competenţele specifice acumulate
profesionale
Competenţe

C5.3 Aplicarea unor metodologii de instruire performante şi corelarea necesităţilor de

autoformare cu dinamica solicitărilor socioprofesionale
C6.1 Identificarea şi definirea fundamentelor normative ale comportamentului
organizaţional militar în diferite contexte situaţionale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general Consolidarea celor patru deprinderi de limba engleză (vorbit,
al disciplinei ascultat, citit, scris)
 sintetizarea informaţiei din materiale cu specific civil şi militar
sub formă de tabele, grafice;
 prezentarea de situaţii, evenimente, fenomene din domeniul
7.2. Obiectivele
civil şi militar;
specifice
 redactarea de rapoarte, scrisori (în registru informal şi formal)
şi eseuri de opinie;
 redarea detaliilor şi a ideilor principale din texte ascultate şi citite.

8. Conţinuturi
8.1. Seminar Metode de predare Observaţii
1. Listening and reading comprehension Conversaţie,
explicaţie, exerciţiu
2. Extended speaking – past and future narration Conversaţie, joc de
rol, explicaţie
3. Listening comprehension and writing practice Exerciţiu, explicaţie,
demonstraţie
4. Colocviu
Bibliografie:
1. Baker de Altamirano, Yvonne, Campaign, Oxford, Macmillan Publishers Ltd., 2006, vol.
II;
2. Harrison, Mark, CPE Practice Tests, Oxford, Oxford University Press, 2010;
3. Lonergan, Jack, Williams, Rob, At Ease in English, Plovdiv, Lettera Publishers, 2003;
4. Mellor-Clark, Simon, Campaign, Oxford, Macmillan Publishers Ltd., 2006, vol. III;
5. Rodgers, Drew, English for International Negotiations, Oxford, Macmillan Publishers
Ltd., 2005;
6. ***, Oxford Practice Tests for the TOEIC Test 1 with Key, Oxford, Oxford University
Press, 2003;
7. ***, Oxford Practice Tests for the TOEIC Test 2 with Key, Oxford, Oxford University
Press, 2008.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Conţinuturile disciplinei LIMBA ENGLEZĂ – LINGUISTIC COMPETENCES
corespund următoarelor repere teoretice şi practice contemporane:
 participarea activă a studenţilor, parteneriat între educator şi studenţi;
 metode şi tehnici moderne de predare-învăţare şi de evaluare.
 Tematica disciplinei LIMBA ENGLEZĂ – LINGUISTIC COMPETENCES corespunde
următoarelor cerinţe ale angajatorilor:
825
  consolidarea celor patru deprinderi de limba engleză (vorbit, citit, ascultat, scris) la
nivel 2 STANAG 6001;
 dezvoltarea abilităţilor de comunicare interpersonală în vederea participării la misiuni
internaţionale.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode de Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate evaluare din nota
finală
 redarea detaliilor şi a ideilor principale
din texte citite şi ascultate;
 utilizarea corectă a registrelor de limbă în
diferite contexte profesionale; - teste de
 descrierea unor evenimente, procese şi progres 30%
10.4. fenomene din domeniul civil şi militar;
Seminar  interpretarea, analizarea şi sintetizarea
unor evenimente, procese şi fenomene - probă orală 70%
din domeniul civil şi militar;
 utilizarea mesajelor orale şi scrise pentru
soluţionarea unor probleme de natură
profesională.
10.5 Standarde minime de performanţă
 rezumarea orală şi în scris a unor texte civile/ militare citite sau ascultate;
 perfecţionarea competenţelor lingvistice (ascultare, citire; vorbire, scriere) prin
rezolvarea de teste în laborator.

826
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei SECURITATE MILITARĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs Alin Marian PUNCIOIU
2.3. Titularul activităţilor de seminar Cpt. Leonard LĂZĂROIU
2.4. Anul de 2.6. Tipul 2.7. Regimul
III 2.5. Semestrul 6 Cv. Facultativă
studiu de evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2. curs 1 3.3. seminar 1
3.4. Total ore din planul de
16 din care 3.5. curs 8 3.6. seminar 8
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 5
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat -
Examinări 2
Aplicaţii 7
3.7. Total ore studiu individual 34
3.8. Total ore pe semestru 50
3.9. Numărul de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum -

4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului -
5.2. de desfăşurare a
-
seminarului/laboratorului

827
6. Competenţele specifice acumulate
Disciplina „Securitate militară” urmăreşte formarea şi dezvoltarea competenţei
profesionale de aplicare a tehnicilor militare de acţiune individuală în diferite
contexte situaţionale
Competenţe profesionale

C3. Susţinerea procesului infodecizional în managementul organizaţiei militare

C3.4 Analiza comparativă a metodelor de diagnoză a stării organizaţiilor, a proceselor
organizaţionale, a vulnerabilităţilor şi riscurilor în funcţie de fundamentul lor teoretic,
şi a caracteristicilor organizării sociale piramidale şi în reţea
C6. Aplicarea tehnicilor militare de acţiune individuală în diferite contexte
situaţionale
C6.2 Explicarea principiilor constructive şi de funcţionare a armamentului individual,
a modului de operare cu sistemele informaţionale, a modalităţilor de asigurare a
acţiunilor şi discriminarea procedeelor şi tehnicilor individuale şi colective de acţiune
în funcţie de contextul misiunii ordonate
C6.3 Aplicarea unor metodologii de instruire performante şi corelarea necesităţilor de
autoformare cu dinamica solicitărilor din organizaţia militară
transversale
Competenţe

Capacitatea de a asuma şi exercita funcţional rolurile profesionale în diferite structuri

organizaţionale, în spiritul normelor şi valorilor organizaţiei

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul
Însuşirea noţiunilor referitoare la securitate militară, determinările,
general al
tendinţele şi perspectivele de evoluţie a politicilor de securitate.
disciplinei
1. Cunoaştere şi înţelegere:
 identificarea de termeni, relaţii, procese, perceperea unor relaţii şi
conexiuni specifice domeniului de securitate;
 utilizarea corectă a termenilor de specialitate în domeniul securităţii
militare;
2. Explicare şi interpretare:
 generalizarea, particularizarea, integrarea unor domenii specifice
securităţii militare în alte domenii conexe;
 dezvoltarea capacităţii de analiză şi sinteză în situaţii specifice
reglementărilor în domeniul securităţii militare;
3. Aplicare, transfer şi rezolvare de probleme
7.2. Obiectivele  formarea competenţelor necesare pentru implementarea cerinţelor
specifice specifice securităţii militare în cadrul structurilor specializate din
ministerul apărării; dezvoltarea deprinderilor în lucru cu documentele
de evidenţă, planificare şi administrare a activităţii de securitate
militară, corespunzător subdomeniilor specifice: securitatea
personalului, fizică, a documentelor, industrială şi INFOSEC;
4. Reflecţie critică şi constructivă
 reacţia pozitivă şi responsabilă la cerinţele specifice domeniului
securităţii militare;
 abilitatea de a colabora cu specialiştii din alte domenii conexe
securităţii militare; reacţia pozitivă la rezolvarea diverselor sarcini
didactice, satisfacţia de a răspunde şi de a se implica în activitatea de
seminar.
828
8. Conţinuturi
Metode de
Curs Observaţii
predare
C1: Teoria informaţiei. Societatea informaţională
1.1. Mod de abordare, definiţii, circuitul
informaţional.
1.2. Utilizarea informaţiilor într-o organizaţie,
manipularea informaţiilor.
1.3. Portretul „noii ere”- era informaţională.
C2: Informaţia cu relevanţă pentru securitatea Conversaţia
naţională euristică,
2.1. Informaţia pentru securitate, comunitatea prelegerea
naţională de informaţii. clasică, Imagini,
2.2. Informaţia clasificată – excepţie de la dreptul la problematizarea, cursuri,
informaţii. explicaţia, slide-uri de
2.3. Controversa cu mass media. demonstraţia, prezentare a
C3: Sistemul de securitate a informaţiilor dezbaterea, conţinuturilor,
clasificate metode de filme
3.1. Coordonate comune: NATO şi Uniunea învăţare prin instructive.
Europeană, Sistemul de securitate a informaţiilor cooperare pe
clasificate în România. microgrupuri,
3.2. Organizarea securităţii informaţiilor în cadrul studiul de caz.
unei instituţii sau companii.
3.3. Compartimente specializate pentru gestionarea
informaţiilor clasificate.
C4: Educaţia de securitate
4.1. Aspecte conceptuale.
4.2. Mod de abordare, definiţii, metode.
Bibliografie:
1. Doctrina naţională a informaţiilor pentru securitate, C.S.A.T., ed. S.R.I., 2004.
2. Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, publicată în Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002.
3. Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a
Ţării, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 494 din 10.07.2002.
4. Legea nr. 268/2007 pentru completarea art. 7 din Legea nr. 182/2002 privind protecţia
informaţiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 678 din 04.10.2007.
5. Hotărârea Guvernului nr. 353 din 15 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor privind
protecţia informaţiilor clasificate aparţinând Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în
România, publicat în MO Partea I nr. 315 din 13 mai 2002.
6. Hotărârea Guvernului nr. 781 din 25 iulie 2002 privind protecţia informaţiilor secrete de
serviciu, publicat în MO Partea I nr. 575 din 5 august 2002.
7. Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor de protecţie a
informaţiilor clasificate în România, publicată în Monitorul Oficial nr. 485 din 5 iulie
2002.
8. Ordinul ministrului naţionale nr. M-9 din 06 februarie 2013, „Norme privind protecţia
informaţiilor clasificate în Ministerul Apărării Naţionale".
9. Norme privind protecţia informaţiilor clasificate în sistemele informatice şi de comunicaţii
– INFOSEC din MapN, MS-22-17.02.2014.
10. MS-40/2009, „IA-40 - Ghidul de clasificare a informaţiilor secrete de stat în Ministerul
Apărării Naţionale”.
829
11. DGA-3/2009, „I.A.-40.1, Metodologia privind întocmirea listei cu informaţiile secrete de
serviciu specifice unităţii militare şi declasificarea informaţiilor clasificate în Ministerul
Apărării Naţionale”.
12. C-M(2002)49 – Securitatea în cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.
13. Directiva de securitate a Consiliului Uniunii Europene nr. 2001/264/EC.
Metode de
8.2. Seminar/laborator Observaţii
predare
Seminar introductiv
Conversaţie
Atribuţiile şi responsabilităţile comandanţilor şi
Problematizare
structurii de securitate
Demonstraţie
Instrumente de realizare a managementului securităţii
Studiu de caz
Incidente de securitate. Cauze. Modalităţi de
Explicaţie
soluţionare
Bibliografie:
1. Doctrina naţională a informaţiilor pentru securitate, C.S.A.T., ed. S.R.I., 2004.
2. Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, publicată în Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002.
3. Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a
Ţării, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 494 din 10.07.2002.
4. Legea nr. 268/2007 pentru completarea art. 7 din Legea nr. 182/2002 privind protecţia
informaţiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 678 din 04.10.2007.
5. Hotărârea Guvernului nr. 353 din 15 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor privind
protecţia informaţiilor clasificate aparţinând Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în
România, publicat în MO Partea I nr. 315 din 13 mai 2002.
6. Hotărârea Guvernului nr. 781 din 25 iulie 2002 privind protecţia informaţiilor secrete de
serviciu, publicat în MO Partea I nr. 575 din 5 august 2002.
7. Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor de protecţie a
informaţiilor clasificate în România, publicată în Monitorul Oficial nr. 485 din 5 iulie
2002.
8. Ordinul ministrului naţionale nr. M-9 din 06 februarie 2013, „Norme privind protecţia
informaţiilor clasificate în Ministerul Apărării Naţionale".
9. Norme privind protecţia informaţiilor clasificate în sistemele informatice şi de comunicaţii
– INFOSEC din MapN, MS-22-17.02.2014.
10. MS-40/2009, „IA-40 - Ghidul de clasificare a informaţiilor secrete de stat în Ministerul
Apărării Naţionale”.
11. DGA-3/2009, „I.A.-40.1, Metodologia privind întocmirea listei cu informaţiile secrete de
serviciu specifice unităţii militare şi declasificarea informaţiilor clasificate în Ministerul
Apărării Naţionale”.
12. C-M(2002)49 – Securitatea în cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.
13. Directiva de securitate a Consiliului Uniunii Europene nr. 2001/264/EC.

9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Securitate Militară corespund următoarelor repere teoretice şi
practice contemporane: Fundamente ale securităţii militare, Principii generale, Politici de
securitate
Tematica disciplinei Securitate militară cuprinde domeniile reglementate de Normele privind
protecţia informaţiilor clasificate:
- Organizarea şi administrarea securităţii;
830
- Protecţia personalului;
- Protecţia fizică;
- Protecţia documentelor naţionale, NATO şi UE clasificate;
- Securitatea industrială;
- INFOSEC.

10. Evaluare
10.3.
Tip Pondere
10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare
activitate din nota
finală
Evaluare continuă (45%)
Referat, participarea în cadrul
dezbaterilor, traduceri,
proiecte, participări la sesiuni
de comunicări ştiinţifice;
Evaluarea parţială (55%)
10.4. Curs
Lucrare scrisă descriptivă Probă scrisă
10.5.
şi/sau test grilă care cuprinde Referat 50 %
Seminar/
sarcini de analiză teoretică şi Studiu de caz
laborator
sarcini de interpretare /
aplicaţii specifice domeniului.
Nota obţinută reprezintă 50 %
din nota finală la disciplina
respectivă pentru întregul an
universitar
10.6. Standarde minime de performanţă
- însuşirea noţiunilor generale referitoare la securitate militară, determinările, tendinţele
şi perspectivele de evoluţie a politicilor de securitate;
- întocmirea şi prezentarea unui referat prin care demonstrează că au studiat bibliografia
minimală;
- reacţie pozitivă la sarcini.

831
 FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Academia Forţelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe Militare
1.3. Departamentul Ştiinţe militare
1.4. Domeniul de studii Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul organizaţiei

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei CONTROL MANAGERIAL INTERN
2.2. Titularul activităţilor de curs [Link]. Valentin PÎRVUŢ
2.3. Titularul activităţilor de [Link]. Valentin PÎRVUŢ
seminar
2.4. Anul de 2.5. 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
III 5 Cv Facultativă
studiu Semestrul evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.3. seminar/
3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2. curs 1 1
laborator
3.4. Total ore din planul de 3.6. seminar/
24 din care 3.5. curs 12 12
învăţământ laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi 8
pe teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 8
Tutoriat
Examinări 2
Alte activităţi …
3.7. Total ore studiu individual 24
3.8. Total ore pe semestru 50
3.9. Numărul de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum 

4.2. de competenţe 

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului  amfiteatru

5.2. de desfăşurare a seminarului/

 clasa
laboratorului

832
6. Competenţele specifice acumulate
C2. Identificarea şi aplicarea funcţiilor manageriale pentru îndeplinirea
Competenţe profesionale
obiectivelor organizaţiei
C2.1 Definirea, clasificarea şi alegerea metodelor, tehnicilor şi procedeelor utilizate în
management
C2.2 Explicarea şi interpretarea conceptelor şi situaţiilor din management
C2.3 Crearea şi aplicarea strategiilor şi politicilor pentru rezolvarea problemelor
organizaţiei militare
C2.4 Aplicarea standardelor specifice pentru evaluarea activităţilor organizaţiei
militare
C2.5 Elaborarea de modele şi proceduri pentru rezolvarea problemelor specifice
organizaţiei militare

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Însuşirea politicilor şi procedurilor concepute şi implementate de
7.1. Obiectivul general către managementul şi personalul entităţii publice în scopul
al disciplinei îndeplinirii obiectivelor acesteia într-un mod economic, eficient şi
eficace.
- conştientizarea rolului controlului intern în consolidarea
responsabilităţii manageriale şi a necesităţii dezvoltării
sistemului de control intern/managerial în entităţile publice;
- însuşirea fundamentelor teoretico-aplicative necesare
7.2. Obiectivele înţelegerii adecvate a sistemului de control intern/managerial
specifice într-o entitate publică;
- înţelegerea conţinutului şi elaborarea procedurilor de
implementare a standardelor de control intern/managerial;
- dezvoltarea unui comportament raţional care să asigure
optimizarea utilizării resurselor structurilor militare.

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
Expunere, explicaţie,
Controlul intern şi responsabilitatea managerială 2 ore
conversaţie
Sistemul de control intern/managerial în entităţile Expunere, explicaţie,
2 ore
publice conversaţie
Instrumentarul sistemului de control Expunere, explicaţie,
2 ore
intern/managerial în structurile militare conversaţie
Expunere, explicaţie,
Standardele de control intern/managerial în
conversaţie, 2 ore
structurile militare
demonstraţie
Expunere, explicaţie,
Dezvoltarea sistemului de control
conversaţie, 2 ore
intern/managerial în structurile militare
demonstraţie
Expunere, explicaţie,
Autoevaluarea sistemului de control
conversaţie, 2 ore
intern/managerial în structurile militare
demonstraţie

833
Bibliografie:
 Mare, E., Oanţă, F., Control, audit şi expertize contabile, Editura Academiei Forţelor
Terestre, Sibiu, 2006.
 Mare, E., Oanţă, F., Auditul intern în domeniul militar – curs, Editura Academiei Forţelor
Terestre, Sibiu, 2006.
 Tomoială, M., Mare, E., Control intern/managerial: De ce? şi Cum?, Editura Stef, Iaşi 2014.
 *** Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.
 *** Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar, cu
modificările şi completările ulterioare.
 *** Ordinul M.F.P. nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial,
cu modificările şi completările ulterioare.
 *** Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 75/2012 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind sistemul de control intern/managerial în Ministerul Apărării Naţionale.
 *** Precizările cu privire la standardele de control intern/managerial, întocmirea situaţiilor
semestriale, precum şi la autoevaluarea sistemului de control intern/managerial nr. SG-50/2013
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Dezbatere,
Necesitatea controlului intern/managerial în
problematizare, 2
entităţile publice
conversaţie
Dezbatere,
Cadrul de control COSO problematizare, 2
conversaţie
Dezbatere,
Specificităţi ale sistemului de control
problematizare, 2
intern/managerial în structurile militare
conversaţie
Dezbatere,
Implementarea standardelor de control demonstraţie,
2
intern/managerial în structurile militare problematizare,
conversaţie
Dezbatere,
Modalităţi de dezvoltare şi autodezvoltare a
demonstraţie,
sistemului de control intern/managerial în 2
problematizare,
structurile militare
conversaţie
Colocviu 2
Bibliografie
2. Mare, E., Oanţă, F., Control, audit şi expertize contabile, Editura Academiei Forţelor
Terestre, Sibiu, 2006.
3. Mare, E., Oanţă, F., Auditul intern în domeniul militar – curs, Editura Academiei Forţelor
Terestre, Sibiu, 2006.
4. Tomoială, M., Mare, E., Control intern/managerial: De ce? şi Cum?, Editura Stef, Iaşi 2014.
5. *** Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.
6. *** Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar, cu
modificările şi completările ulterioare.
7. *** Ordinul M.F.P. nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial,
cu modificările şi completările ulterioare.
8. *** Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 75/2012 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind sistemul de control intern/managerial în Ministerul Apărării Naţionale.
9. *** Precizările cu privire la standardele de control intern/managerial, întocmirea situaţiilor
semestriale, precum şi la autoevaluarea sistemului de control intern/managerial nr. SG-
50/2013
834
9. Corelarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei Control intern managerial asigură:
 conştientizarea rolului şi importanţei controlului intern/managerial în îndeplinirea
obiectivelor organizaţională;
 formarea deprinderilor necesare utilizării instrumentarului sistemului de control
intern/managerial şi structurile militare;
 dezvoltarea unui comportament raţional care să contribuie la optimizarea utilizării
resurselor organizaţionale.

10. Evaluare
10.3.
Tip 10.2. Metode Pondere
10.1. Criterii de evaluare
activitate de evaluare din nota
finală
 însuşirea corectă a aparatului conceptual
specific controlului intern managerial;
 utilizarea optimă a instrumentarului specific
sistemului de control intern/managerial în
10.4. Curs Probă scrisă 70%
structurile militare;
 identificarea unor soluţii viabile de dezvoltare
a sistemului de control intern managerial în
structurile militare
 utilizarea corectă a conceptelor specifice
Referat,
controlului intern/managerial;
10.5. teste de
 întocmirea documentelor specifice sistemului
Seminar/ verificare, 30%
de control intern/managerial;
laborator aplicaţii, studiu
 identificarea soluţiilor optime de creştere a de caz
eficienţei managementului organizaţiei.
10.6. Standard minim de performanţă
- utilizarea corectă a aparatului conceptual şi metodologic specific sistemului de control
intern/managerial;
- întocmirea completă şi corectă a documentelor specifice sistemului de control intern/managerial.

835