Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FABBV AN II SERIA C
MODELAREA DECIZIEI FINANCIAR-MONETARE
asist.dr. Virgil DAMIAN
An universitar 2014-2015
Aveţi grij¼
a la modul de expunere; prezentarea este luat¼ a în calcul la stabilirea notei …nale. Rezultatele trebuie s¼
a …e
justi…cate, …ecare etap¼a intermediar¼
a trebuie sa …e justi…cat¼ a prin raţionamente explicite.
În realizarea calculelor numerice, utilizaţi primele patru cifre obţinute dup¼ a virgul¼a.
Scrieţi-v¼
a numele şi prenumele cu majuscule.
1. S¼
a se scrie restricţiile bugetare aferente celor dou¼
a momente de timp. (0,50 puncte)
2. S¼
a se scrie restricţia intertemporal¼
a a consumatorului. (0,25 puncte)
3. S¼
a se deduc¼
a relaţia de dinamic¼
a între C1 şi C0 şi s¼
a se precizeze în ce condiţii consumul este cresc¼
ator: atunci când
moneda naţional¼a se depreciaz¼
a sau atunci când se apreciaz¼ a? (0,50 puncte)
4. S¼
a se determine cantitatea consumat¼
a în perioada 0 şi economiile realizate de c¼
atre consumator. Cum in‡uenţeaz¼
a
modi…carea cursului de schimb economiile realizate? Explicaţi din punct de vedere economic rezultatul obţinut.
(0,75 puncte)
Y = C + I + G + N X;
1. Scrieţi expresiile pentru PIB -ul de echilibru (Y ), pentru rata dobânzii de echilibru (r ) şi pentru cursul real de
schimb la echilibru ( ). (0,75 puncte)
2. Se cunosc urm¼
atoarele valori: c = 0; 78; = 0; 20; g = 1:800; m = 0; 27; n = 0; 0001; Y f = 100:000; a = 320;
M
`1 = 0; 28; `2 = 1:500; T = 1:600; = 950; G = 1:717; 17; rf = 5%; = 10:000. Determinaţi valorile numerice, de
P
echilibru, pentru PIB, rata dobânzii şi cursul real de schimb. (0,5 puncte)
Exerciţiul III (2 puncte) P. doreşte demararea unui business care necesit¼ a o investiţie de dou¼
a sute de mii de euro, ce-i
poate genera o avere …nal¼ a de trei sute de mii de euro, cu probabilitatea p, sau de o sut¼ a de mii de euro, cu probabilitatea
1 p (business-ul poate genera un câştig de o sut¼ a de mii de euro sau o pierdere de o sut¼ a de mii de euro). P. dispune
doar de o sut¼ a de mii de euro, dar se poate împrumuta, printr-un credit ipotecar (angajând garanţie casa sa), de o sut¼ a
de mii de euro la o rat¼a a dobânzii de 5%.
Alternativ, P. are un partener, dispus s¼ a împart¼ a pe jum¼atate riscul şi pro…tul afacerii, care s¼a-i împrumute cei o sut¼ a
de mii de euro necesari în demararea business-ului. Nu se ştie cu certitudine, îns¼ a, dac¼a partenerul lui P. este cooperativ
sau con‡ictual. P. crede c¼a dac¼ a ea este singurul investitor, atunci probabilitatea p este de 3=4, în timp ce, dac¼ a accept¼a
p
participarea partenerului s¼au în afacerea propus¼ a, p scade la 2=3. Funcţia de utilitate a lui P. este u (x) = x, unde x
este averea sa (valoarea casei şi cash-ul disponibil), m¼ asurat¼a în mii de euro.
Descrieţi problema cu care se confrunt¼ a P. şi speci…caţi alegerea sa optimal¼ a. Presupunând c¼ a atunci când partenerul
s¼
au este cooperativ p = 3=4, determinaţi dac¼ a P. este dispus¼ a s¼
a pl¼
ateasc¼ a cinci mii de euro pentru a a‡a dinainte dac¼ a
partenerul s¼au este cooperativ sau con‡ictual.
1. Un investitor doreşte s¼
a-şi formeze un portofoliu e…cient P , cu riscul de 20%. Care este structura acestui portofoliu?
2. Se consider¼
a un portofoliu cu rentabilitatea de 10% şi deviaţia standard 8%. Argumentaţi dac¼
a acest portofoliu este
e…cient sau nu.
2 2
u Q; Q = Q Q, unde > 7:
2
Ce portofoliu alege un investitor, între M şi P de la punctul 1?
5. Un investitor doreşte s¼
a-şi formeze un portofoliu optim din activul f¼
ar¼
a risc şi portofoliul pieţei. Care este structura
acestui portofoliu, când ! 1?
Exerciţiul V (1 punct)
1. (0,5 puncte) Argumentaţi, succint (maxim 7 rânduri), cauzele fenomenului de subevaluare pe pieţele de capital.