Modelarea deciziilor …nanciar-monetare

- Modelul macroeconomic Mundell-Fleming -

Virgil DAMIAN

1 Introducere
La începutul anilor 1960, doi economişti, Robert Mundell (de la universitatea Columbia) şi Marcus Fleming (Fondul
Monetar Internaţional), au elaborat în mod independent un model ce explic¼ a implicaţiile politicilor monetare şi
…scale asupra cursului de schimb şi activit¼ aţii economice pe termen scurt. În ceea ce priveşte profunzimea analizelor
şi implicaţiile analitice, contribuţia lui Mundell este superioar¼ a contribuţiei lui Fleming, Mundell …ind şi cel care
a primit Premiul Nobel pentru Economie1 .
Modelul Mundell-Fleming2 (MF) se al¼ atur¼ a tradiţiei keynesiste, conform c¼areia oferta agregat¼ a are un rol pasiv
în stabilirea preţurilor, în timp ce nivelul activit¼ aţii economice este determinat de variaţiile cererii agregate. De
asemenea, modelul MF subliniaz¼ a importanţa pe care o au ‡uxurile comerciale şi de capital între ţ¼ ari pentru
determinarea cursului de schimb pe termen scurt.
În anii 1960, acest model s-a bucurat de o imens¼ a popularitate, în special în cercurile decidenţilor de politic¼ a
monetar¼ a şi …scal¼
a, considerându-se c¼ a era un bun ghid pentru deciziile la nivel macro. Atenţia a fost concentrat¼ a,
mai ales, pe implicaţiile deciziilor în cadrul regimului de curs de schimb …x, întrucât în perioada respectiv¼ a funcţiona
înc¼ a sistemul monetar internaţional Bretton Woods.

2 Ipotezele modelului
Modelul MF este dezvoltat în contextul unui model macroeconomic keynesist de tip IS-LM.

Ipoteza 1 Economia intern¼ a este mic¼

a şi deschis¼
a (en. small open economy). Dimensiunea redus¼ a a unei economii
se refer¼
a la faptul c¼
a aceasta nu poate in‡uenţa variabilele economice la nivel internaţional, iar variabilele
externe sunt exogene (de exemplu, economia României este mic¼ a şi deschis¼
a, dar la fel este şi a Canadei).

Ipoteza 2 Curba ofertei agregate estre orizontal¼

a.

Figura 1 ilustreaz¼
a curba ofertei agregate (AS). Dup¼ a cum se poate observa, pe termen scurt, când economia
se a‡a¼ departe de nivelul potenţial, producţia poate creşte chiar şi atunci când preţurile sunt …xe (rigide). Pe
termen mediu, creşterea producţiei este acompaniat¼ a de in‡aţie, iar pe termen lung, atunci când economia este
aproape de nivelul potenţial, producţia tinde s¼
a …e constant¼a chiar şi atunci când preţurile cresc.
1
Mundell a primit Premiul Nobel pentru economie în 1999 pentru analiza implicaţiilor politicilor monetare şi …scale în diferite
regimuri de curs de schimb şi pentru teoria sa despre zonele monetare optime.
2
Mundell, R. (1963), "Capital Mobility and Stabilization Policy under Fixed and Flexible Exchange Rates", Canadian Journal of
Economics 29: 475-485.

1
 Figura 1. Curba Ofertei Agregate

Fiind un model pe termen scurt, MF se concentreaz¼

a asupra primei zone a Figurii 1.

Ipoteza 3 M¼ arimea soldului contului curent depinde în mod pozitiv de cursul de schimb real ( ) şi negativ de
venitul real. Atunci când cursul real creşte, moneda naţional¼ a se depreciaz¼
a, ceea ce îmbun¼
at¼
aţeşte situaţia
contului curent prin creşterea exporturilor şi sc¼aderea importurilor. De asemenea, o creştere a venitului
naţional antreneaz¼a o creştere a importurilor, ceea ce duce la agravarea eventualelor de…cite de cont curent
sau la sc¼aderea surplusurilor.

Observaţia 1 Ţinând cont de rigiditatea preţurilor pe termen scurt, propoziţia conform c¼areia soldul contului
curent depinde pozitiv de cursul real este echivalent¼a cu a spune c¼a soldul contului curent depinde pozitiv şi de
cursul nominal.

Ipoteza 4 PPP nu se veri…c¼

a în contextul modelului MF. De fapt, autorii considerau c¼
a PPP nu se veri…c¼
a nici
pe termen lung.

Ipoteza 5 Anticip¼arile referitoare la cursul de schimb sunt statice, pe termen scurt, (anticip¼
arile agenţilor eco-
nomici sunt considerate constante).

3 Ecuaţiile modelului Mundell-Fleming

Presupunem, ca şi pân¼
a acum, relaţia de de…niţie a contului curent:

NX = E X; (1)

unde E = E Y f ; , X = X (Y; ) ; pentru, unde Y f noteaz¼

a PIB-ul str¼ain, iar cursul de schimb real, de…nit
prin:
Pf
=" ;
P
a cursul nominal de schimb, iar P f preţul coşului reprezentativ de bunuri şi servicii al ţ¼
unde " noteaz¼ arii str¼
aine.
Urmeaz¼a c¼
a:
N X = N X Y; Y f ; :

Evident, dependenţele contului curent în raport cu parametrii care-l in‡uenţeaz¼

a sunt cuanti…cate prin:
@N X @N X @N X
0; > 0; > 0:
@Y @Y f @
Balanţa de pl¼
aţi a unei economii înregistreaz¼
a, în mod contabil, toate tranzacţiile cu exteriorul, atât cele pe
termen scurt, cât şi cele pe termen lung, atât cele care au la baz¼
a o contraprestaţie în prezent, cât şi cele care
genereaz¼
a creanţe, drepturi sau datorii viitoare. În acest model simpli…cat, prin echilibrul balanţei de pl¼ aţi se

2
înţelege egalitatea dintre soldul contului curent (CC) şi soldul contului de capital (CF ), f¼
ar¼
a a include în contul
de capital rezervele internaţionale.
Prin urmare,
BP = N X + CF;
unde:

CF = CF r rf = CF0 + r rf ;
E = E0 + a , cu a > 0
=) N X = N X0 mY + (a + b) :
X = X0 + mY b , cu b > 0

În condiţiile date, ecuaţiile modelului sunt:

8 8
< IS : Y = C + I + G + N X; < (1 c + m) Y + gr (a + b) = C0 cT + I0 + G + N X0 ;
M M
LM : P = L0 + `1 Y `2 r; () = L0 + `1 Y `2 r;
: : P
BP : BP = N X + CF: BP = N X0 mY + (a + b) + r rf + CF0 :

În concluzie, modelul MF este dat de un sistem cu trei ecuaţii cu trei necunoscute.

În cadrul acestui model se obişnieşte s¼
a se fac¼
a ipoteze asupra contului de capital şi asupra cursului de schimb.

3.1 Curs de schimb ‡otant

În cazul ipotezei conform c¼
areia cursul de schimb ‡otant,

Banca Central¼ a nu intervine pentru a susţine rata de schimb; modi…c¼

arile rezervelor b¼
ancii centrale sunt
nule, respectiv

piaţa valutar¼
a se a‡a¼ la echilibru.

Altfel spus,
BP = CF + N X = 0:

3.1.1 a a capitalurilor r = rf
Mobilitate perfect¼
Exist¼
a dou¼
a posibilit¼
aţi de plasament:

moned¼ a erdt , respectiv

a naţional¼

valut¼
a:
1 f
er dt
E [" (t + dt)] ;
" (t)
unde E [" (t + dt)] noteaz¼
a speranţa (valoarea aşteptat¼
a a) cursului de schimb la momentul viitor t + dt (am
considerat t moment de timp prezent). " (t) noteaz¼ a cursul de schimb curent (prezent), iar e% dt noteaz¼
a
factorul de fructi…care pe durata in…nitezimal¼ a dt la rata dobânzii %.

Echilibrul în structura depozitelor determin¼

a:
1 rf rf ) dt E [" (t + dt)]
er dt = e dt
E [" (t + dt)] () e(r = ;
" (t) " (t)
echivalent cu:
r rf dt = ln fE [" (t + dt)]g ln f" (t)g = d [ln E [" (t)]]

în sensul variaţiei in…nitezimale. d [ln E [" (t)]] noteaz¼

a diferenţiala funcţiei ln E [" (t)]. Rezult¼
a:

E [d" (t)]
r rf = :
" (t)

3
 a P şi P f sunt …xe,
Dac¼
E [d" (t)] E [d (t)]
= :
" (t) (t)
Rezult¼
a:
E [d (t)]
r = rf + :
(t)
Pentru simplitate, presupunem anticip¼ari statice, adic¼
a

E [d (t)] = 0 =) r = rf :

În acest caz, ecuaţiile modelului sunt:

8
< (1 c + m) Y (a + b) = C0 cT + I0 + G + N X0 grf ;
` Y =MP + `2 r
f L0 ;
: 1
mY + (a + b) = N X0 CF0 ;

cu necunoscutele (variabilele endogene): Y , şi CF0 , unde CF0 reprezint¼ a valoarea ‡uxurilor de capital nete,
f
care nu depind de r r . Se obţine:
8
>
> Y = `11 M
P n+ ``21 rf `11 L0 ; h i o
<
1 `2
= a+b C0 + cT I0 G N X0 + 1 `c+m M
Pi + (1 c + m) `1
1
`1 L0 + g r f ;
>
> h 1
: CF = C0 cT + I0 + G g + (1 c) `2 1
L0 r f 1 cM m
L0 :
0 `1 `1 `1 P `1

3.1.2 Fluxuri de capital restricţionate r 6= rf

În acest caz, r 6= rf şi ecuaţiile modelului se scriu:
8
< (1 c + m) Y + gr (a + b) = C0 cT + I0 + G + N X0 ;
`1 Y `2 r + L0 = M P ;
:
mY + r + (a + b) = N X0 + rf CF0 :

cu necunoscutele (variabilele endogene): Y , şi r.

Adunând prima şi a treia ecuaţie se obţine sistemul:

(1 c) Y + (g + ) r = C0 cT + I0 + G + rf CF0 ;
`1 Y `2 r = M
P L0 :

Rezult¼
a Y = k A, unde:
1
`1
k= 1 c + (g + )
`2
şi
g+ M
A = C0 cT + I0 + G + rf + L0 CF0 :
`2 P
Apoi,
`1 1M 1
r = Y + L0 , respectiv
`2 `2 P `2
1 h i
= mY r rf N X0 CF0 :
a+b

3.2 Curs de schimb …x

Cursul de schimb …ind …x, este constant, deci = , cu o constant¼ a (exogen). Pentru a …xa cursul de schimb,
banca central¼
a trebuie s¼
a tranzacţioneze valut¼ a la cursul dorit; prin urmare, în acest caz, BP 6= 0, unde BP
reprezint¼
a modi…carea net¼a a rezervei valutare.

4
3.2.1 a a capitalurilor r = rf
Mobilitate perfect¼
Ecuaţiile modelului MF sunt:
8
< (1 c + m) Y = C0 cT + I0 + G + N X0 grf + (a + b) ;
` Y = `2 r f + M L0 ;
: 1 P
mY = BP N X0 CF0 (a + b) ;

unde necunoscutele (variabilele endogene) sunt Y , BP şi M .

3.2.2 Fluxuri de capital restricţionate r 6= rf

Ecuaţiile modelului MF sunt:
8
< (1 c + m) Y + gr = C0 cT + I0 + G + N X0 + (a + b) ;
` Y `2 r + L0 = M
P ;
: 1
mY + r = BP N X0 CF0 (a + b) + rf ;

unde necunoscutele (variabilele endogene) sunt Y , BP şi r.

4 Politica monetar¼
a şi …scal¼
a în modelul MF
4.1 Curs de schimb ‡otant şi mobilitate perfect¼
a a capitalurilor
Variabilele endogene sunt Y , şi CF0 . Atunci:
(
Y = `11 h M
P ; i
1 1 c+m M
= a+b c T G+ `1 P :

În concluzie, politica monetar¼

a in‡uenţeaz¼
a Y şi , în timp ce politica …scal-bugetar¼ a numai .
a in‡uenţeaz¼

4.2 Curs de schimb ‡otant, ‡uxuri de capital restricţionate

Variabilele endogene sunt Y , r şi . În acest caz,

Y =k A;

unde:
g+ M
A= c T+ G+
`2 P
şi:
`1 1 M
r= Y :
`2 `2 P
Atunci:
g+ M
Y = k c T+ G+ ;
`2 P
`1 `1 1 g+ M
r = c k T+ k G+ `1 1 :
`2 `2 `2 `2 P

Dar,
mY + r + (a + b) = N X0 + rf CF0 ;
ceea ce determin¼
a:
m Y + r + (a + b) = 0:

5
Rezult¼
a:
m
= Y r
a+b a+b
sau:
m `1 1 M
= Y Y + :
a+b a + b `2 a + b `2 P

În concluzie, variabilele endogene sunt in‡uenţate, în acest caz, de toate cele trei politici economice.

4.3 Curs de schimb …x, mobilitate perfect¼

a a capitalurilor
Variabilele endogene sunt Y , M şi BP . În aceast¼
a situaţie,
h i
Y = (1 c + m) 1 C0 cT + I0 + G + N X0 grf + (a + b)
1
=) Y = (1 c + m) ( c T+ G) :

În concluzie, politica …scal-bugetar¼

a în‡uenţeaz¼ a (M ) este endogen¼
a Y . Masa monetar¼ a!

4.4 Curs de schimb …x, ‡uxuri de capital restricţionate

Variabilele endogene sunt Y , r şi BP . Ecuaţiile modelului se scriu:
`1 1M 1
r= Y + L0 , respectiv
`2 `2 P `2
`1 g M g
(1 c + m) Y + g Y + L0 = C0 cT + I0 + G + N X0 + (a + b) :
`2 `2 P `2

În virtutea celor de mai sus, Y = k A, unde:

1
`1
k= 1 c+m+g
`2

şi:
g M
A = C0 cT + I0 + G + N X0 + (a + b) + L0 :
`2 P
Rezult¼
a:
g M
A = c T+ G+ ;
`2 P
g M
Y = k c T+ G+ ;
`2 P
`1 1 M
r = Y :
`2 `2 P

În concluzie, se observ¼
a c¼
a politica monetar¼
a, cât şi cea …scal-bugetar¼
a in‡uenţeaz¼
a Y şi r.

Lectur¼
a recomandat¼
a
Bojeşteanu, E. (2010). Relaţii monetar-…nanciare internaţionale. Bucureşti: Editura ASE. (pp. 102-117)